PLAN DE MANAGEMENT din 25 aprilie 2016

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 406 bis din 30 mai 2016

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 788 25/04/2016
CAP. 1	REFERIRE LA	ORDIN 1052 03/07/2014
CAP. 1	REFERIRE LA	METODOLOGIE 03/07/2014
CAP. 1	REFERIRE LA	ORDIN 338 04/03/2013
CAP. 1	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
CAP. 1	REFERIRE LA	COD SILVIC (R) 19/03/2008
CAP. 1	REFERIRE LA	ORDIN 1964 13/12/2007
CAP. 1	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007
CAP. 1	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007 ART. 26
CAP. 1	REFERIRE LA	LEGE 5 06/03/2000
CAP. 2	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
CAP. 2	REFERIRE LA	ORDIN 1964 13/12/2007
CAP. 2	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007
CAP. 2	REFERIRE LA	LEGE 5 06/03/2000
CAP. 2	REFERIRE LA	CONVENTIE 19/09/1979
CAP. 4	REFERIRE LA	LEGE 265 29/06/2006
CAP. 4	REFERIRE LA	OUG 195 22/12/2005 ART. 94
CAP. 5	REFERIRE LA	ORDIN 2387 29/09/2011
CAP. 5	REFERIRE LA	ORDIN 2387 29/09/2011 ANEXA 1
CAP. 5	REFERIRE LA	ORDIN 1540 03/06/2011
CAP. 5	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
CAP. 5	REFERIRE LA	INSTRUCTIUNI 03/06/2011
CAP. 5	REFERIRE LA	ORDIN 1964 13/12/2007
CAP. 5	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 788 25/04/2016
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 788 25/04/2016
Actul	REFERIT DE	ORDIN 788 25/04/2016

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 788 din 25 aprilie 2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 30 mai 2016.

Anexă

Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi al ariei naturale protejate 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale
1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate
1.3. Baza legală pentru desemnarea şi managementul sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte şi al ariei naturale protejate 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte
1.4. Procesul elaborării planului
1.5. Procedura de implementare

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale
1. 2.1.1. Localizare
2. 2.1.2. Căi de acces
3. 2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor
2.2. Mediul fizico-geografic
1. 2.2.1. Geologia
2. 2.2.2. Geomorfologia
3. 2.2.3. Clima
4. 2.2.4. Hidrologia
5. 2.2.5. Solurile
2.3. Mediul biotic
1. 2.3.1. Flora şi Vegetaţia
2. 2.3.2. Fauna
2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ
1. 2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere
2. 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru narcise – Narcissus poeticus ssp. radiiflorus
3. 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului
3.2. Obiective pentru specii şi habitate CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE

4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
1. 4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea Goronişte
2. 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte
3. 4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în ROSCI0155 Pădurea Goronişte
4. 4.1.4. Planul de acţiuni. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune
4.2. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune CAPITOLUL V. BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

Anexa nr. 6

Anexa nr. 7

Anexa nr. 8

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte şi al rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de management necesare conservării lor.

Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.

Obiectivele planului de management sunt:
1. a. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
2. b. Definirea obiectivelor şi măsurilor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
3. c. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.
1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanţă comunitară şi o rezervaţie naturală. Este vorba de situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare,, în a cărui suprafaţă este inclusă complet şi rezervaţia naturală 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte, desemnată arie naturală protejată de interes

naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.

În ceea ce priveşte scopul ariilor protejate, în rezervaţia naturală de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte, conform fişei rezervaţiei existente la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, se urmăreşte protecţia şi conservarea populaţiei de narcise din specia Narcissus poeticus ssp. radiiflorus.

Situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte a fost desemnat pentru conservarea a două habitate forestiere de importanţă comunitară şi anume 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum şi 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri şi a trei specii de amfibieni de importanţă comunitară: buhaiul de baltă cu burta roşie – Bombina bombina; buhaiul de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata şi tritonul cu creastă – Triturus cristatus.

Conform studiilor de teren ce au stat la baza elaborării planului, se propune modificarea listei obiectivelor de conservare din situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte prin eliminarea habitatelor forestiere menţionate mai sus, întrucât acestea nu au fost identificate în teren. În măsura în care, pentru habitatele 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun şi habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, a căror prezenţă în sit s-a confirmat, nu sunt desemnate suficiente locaţii şi respectiv suprafeţe la nivelul regiunii biogeografice, se recomandă introducerea acestora în formularul standard.

Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză şi anume conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanţă comunitară care, după desemnarea printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual, va face parte din categoria ariilor speciale de conservare, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, care conform definiţiei se referă la „zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii". Ca atare şi

aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.
1.3. Baza legală pentru desemnarea şi managementul sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi al ariei naturale protejate 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte

Acest Plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:
1. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a III – a- zone protejate, prin care Poiana cu narcise de la Goronişte a fost desemnată ca rezervaţie naturală; cod 2.179;
3. c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin care Pădurea Goronişte figurează ca sit de importanţă comunitară la poziţia 152 având codul ROSCI0155;
4. d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
5. e) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanţă comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes naţional;
6. f) Legea nr. 46/2008 Codul silvic al României republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
7. g) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habtatelor natural şi a speciilor de flora şi fauna sălbatice, numită, în continuare, Directiva Habitate
1.4. Procesul elaborării planului

Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:
1. a) Evaluarea zonei – cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic – geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri – din zona ariilor naturale protejate de la Goronişte;
2. b) Evaluarea elementelor de biodiversitate – identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii protejate; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională; evaluarea stării de conservare a acestora.
3. c) Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de management pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu – planul de acţiune.
  
  Pentru culegerea datelor necesare acestor etape au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate Pădurea de la Alparea şi Pădurea Goronişte" – COD: SMIS-CSNR 36245. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii precum şi din planul de management elaborat anterior de către custode pentru rezervaţia naturală. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse.
1.5. Procedura de implementare

Responsabilitatea implementării planului revine custodelui în conformitate cu prevederile din Convenţia de custodie nr. 0086/02.03.2010, încheiată cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului, convenţie prelungită prin actul adiţional nr. 2 din 2.03.2015.

Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes – administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti.

După aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism

locale, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuţie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate.

Avizul custodelui ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii.

Conform prevederilor ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 26, alin. (1), pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite.

Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate Pădurea de la Alparea şi Pădurea Goronişte" – COD: SMIS-CSNR 36245, s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariei naturale protejate, disponibilă pe pagina de internet a custodelui, cu ajutorul căreia să fie gestionate informaţiile spaţiale referitoare la mediul biotic şi abiotic.

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale

Primele intenţii de conservare a patrimoniului natural din zona Pădurii Goronişte datează din perioada anilor '70-'80. Zona a atras atenţia datorită prezenţei narciselor, fiind menţionată pe lista rezervaţiilor şi monumentelor naturii din judeţul Bihor încă din anul 1974, după Marossy. Valoarea ei a fost apoi reiterată într-un studiu la nivel naţional asupra ecologiei, corologiei şi cenologiei populaţiilor de narcise din România elaborat de Drăgulescu în 1981. Suprafaţa care acoperită cu narcise a fost propusă ca arie protejată pentru protejarea acestei specii, pentru prima dată în anul 1971, prin Decizia nr. 261/1971 a Consiliului Judeţean Bihor pe o suprafaţă de 1,5 ha. Ulterior, a fost reconfirmată ca rezervaţie cu acelaşi scop, prin Decizia nr. 25/1981 a Consiliului Judeţean Bihor şi ulterior prin Decizia nr. 19/1995 a aceleiaşi instituţii. În anul 2000 a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000, în care o porţiune din pădurea Goronişte şi anume „Poiana cu narcise de la Goronişte" figurează la poziţia

2.179. cu o suprafaţă de 1,0 ha. Zona Tinca, inclusiv habitatul forestier, oferă, de asemenea, condiţii favorabile existenţei a numeroase specii de păsări, dintre care multe sunt de interes conservativ, fapt consemnat de Ilie în mai multe lucrări din anii 2008, 2009 şi 2011.

Relativ recent, la nivel european, au fost făcute noi eforturi privind conservarea biodiversităţii. În toate statele membre ale Uniunii Europene s-a decis luarea unor măsuri ferme pentru conservarea speciilor vulnerabile de plante şi animale şi a habitatelor acestora în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel s-a înfiinţat Reţeaua Ecologică Natura 2000 formată din suprafeţe bine delimitate, răspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care găzduiesc speciile şi habitatele de interes comunitar. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, ţara noastră a trebuit să implementeze acest nou concept de conservare a biodiversităţii. Pădurea Goronişte, datorită valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ca sit de importanţă comunitară pe o suprafaţă de 952 ha. Conform acestuia, scopul desemnării îl reprezintă conservarea a două habitate forestiere de interes comunitar, 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum şi 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri şi a trei specii de amfibieni de importanţă comunitară: buhaiul de baltă cu burta roşie – Bombina bombina; buhaiul de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata; tritonul cu creastă – Triturus cristatus.

Cele două arii protejate se suprapun, situl de importanţă comunitară include întreg trupul de pădure Goronişte, rezervaţia fiind inclusă în sit şi localizată în colţul de est al acestuia. Limitele ariilor protejate la momentul realizării acestui document sunt prezentate pe harta din Anexa nr. 1 la prezentul plan de management.
1. 2.1.1. Localizare
  
  Trupul de pădure Goronişte care include cele două arii protejate este localizat în partea de sud- vest a judeţului Bihor, aşa cum se poate observa din figura 1.
  
  Figura 1. Localizarea la nivel naţional şi judeţean a ariilor naturale protejate din trupul de pădure Goronişte
  
  Mai exact, pădurea este situată pe un teren plan în apropierea satelor Căuaşd, Gurbediu şi Husasău de Tinca, pe teritoriul administrativ al comunei Tinca. Zona face parte din regiunea biogeografică Continentală, trupul de pădure fiind situat pe limita acestei regiuni biogeografice cu cea Panonică. Conform figurii 2, pădurea se află între localităţile Ianoşda – la nord, Căuaşd – la vest, Gurbediu – la sud şi Husasău de Tinca – la est, fiind străbătută de drumul comunal DC 94A .
  
  Figura 2. Localizarea la nivel local a ariilor naturale protejate d n trupul de pădure Goronişte
  
  Coordonatele geografice în proiecţie Stereo 70 ale centroidului sunt:
  
  SCI:
  
  Rezervaţie:
  
  Nord: 594687,4936
  
  Nord: 595308,6337
  
  st: 259446,7313
  
  st: 261725,0059
  
  Conform modelul i digital al terenului, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 131 m.
  
  Cea minimă este de 113 m, ia
  
  cea maxi
  
  ă de 150 m.
  
  Din pu
  
  ct de vedere al administraţiei silvice, în co
  
  formitate
  
  u limitele existente pe pagina de
  
  web a autorităţii publice cen rale pentru protecţia mediului, rezervaţia Poiana cu n rcise de la
  
  Goroni te include parcelele silvice 122, 123, 127 şi 128 din cadrul fostei unităţi de producţie I
  
  Pusta, Ocolul silvic Tinca, Direcţia silvică Bihor1 u subparcelele aferente acestora. În ceea ce
  
  priveşte situl de i
  
  portanţă comunitară ROSCI015
  
  Pădurea
  
  oronişte, limitele acestuia includ
  
  toate parcelele silvice, de la 66 la 128, cu subparcelele aferente, din trupul de pădure oronişte.
  
  1În prezent suprafaţa este în locale Tinca, Tulca şi Batăr
  
  area ei majoritate retrocedată foştilor proprietari – Consiliile
2. 2.1.2. Căi de acces
  
  Accesul către ariile naturale protejate se face în principal prin intermediul drumului comunal 94A care străbate trupul de pădure aproximativ la mijloc, din partea de nord-vest spre sud-est, mai precis din localitatea Ianoşda către localitatea Gurbediu sau prin intermediul drumului judeţean DJ 795, limitrof trupului de pădure în dreptul localităţii Căuaşd. Accesul la suprafaţa cu narcise este posibil atât prin intermediul liniilor parcelare şi somiere care străbat trupul şi ajung la DC 94A, cât şi prin intermediul drumurilor de pământ utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă, care însă sunt mai greu practicabile mai ales în perioadele cu umezeală. Pentru prevenirea accesului neautorizat, drumurile forestiere de pe liniile parcelare şi somiere sunt prevăzute cu bariere. Având în vedere faptul că accesul este relativ limitat, iar aria nu se află în zona limitrofă a unor drumuri intens circulate sau localităţi mari, presiunea antropică asupra ariilor protejate este relativ redusă.
3. 2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor
  
  Cu excepţia suprafeţei aferente drumului comunal DC 94A care străbate trupul de pădure, întreaga suprafaţă a terenurilor din ariile protejate este inclusă în fond forestier, având folosinţa pădure. Din punct de vedere al proprietăţii, conform documentelor aferente procesului de retrocedare, fondul forestier este în prezent în proprietatea comunelor Tinca – 22,2%, Tulca – 49,1% şi Batăr – 26,6% şi doar un procent de aproximativ 2,1 aparţine încă statului român. Întreaga suprafaţă este în administrarea Ocolului Silvic Tinca, subunitate a Direcţiei Silvice Bihor din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Terenurile din jurul ariei protejate reprezintă terenuri agricole aflate în totalitate în proprietate privată a persoanelor fizice din localităţile limitrofe. Harta cu formele de proprietate identificate la momentul realizării acestui document este prezentată în Anexa nr. 1 la prezentul plan de management.
2.2. Mediul fizico-geografic
1. 2.2.1. Ceologia
  
  3
  
  Pădurea Goronişte este localizată pe depozite relativ recente, datând din perioada Pleistocenului superior. Conform Hărţii Geologice elaborate de Institutul Geologic în 1968, Pădurea Goronişte se suprapune peste simbolul qp3care, conform notei explicative aferente hărţii, se referă la depozite deluvial-proluviale din perioada Pleistocenului superior consitutite din argile, depozite loessoide, pietrişuri şi nisipuri. În cazul Pădurii Goronişte, substratul este format din argile
  
  roşcate.
2. 2.2.2. Ceomorfologia
  
  Pădurea Goronişte se află pe un teren relativ plan – câmpie plană – în dreptul localităţilor Ianoşda, Căuaşd, Gurbediu şi Husasău de Tinca. Relieful apare foarte puţin frământat, cu pante domoale până la 5 grade. Din punct de vedere fizico-geografic, după clasificarea unităţilor de relief din România făcută de Posea şi Badea în 1984, locaţiei ariei protejate îi corespunde codul XIII-B-1-1.2 adică, aceasta se află pe Câmpia Miersigului – cod 1.2, parte a Câmpiei Înalte a Crişurilor – cod 1, din Câmpia Crişurilor – cod B, care la rândul său face parte din unitatea majoră – Câmpia Banato-Crişană – cod XIII.
3. 2.2.3. Clima
  
  Din punct de vedere climatic, zona studiată se încadrează în etajul climatic de câmpie, clima fiind de tip continental-moderat. Având în vedere faptul că teritoriul unităţii este situat într-un teritoriu relativ omogen, cu diferenţe mici de altitudine, cu un relief lipsit de energie, variabilitatea factorilor climatici este redusă. Datorită faptului că în zona Pădurii Goronişte nu există nicio staţie meteorologică, pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din modelul global WorldClim, care este un model climatic global ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei reţele de staţii meteorologice.
  
  Temperatura aerului.Din datele obţinute rezultă că cea mai rece lună din an este luna ianuarie, cu o medie multianuală a temperaturii de -1,6°C, cea mai scăzută medie a acestei luni fiind de – 4,8°C. Luna cea mai călduroasă este luna iulie, cu o medie multianuală de 21,2°C, iar cea mai ridicată medie lunară de-a lungul anilor a fost de 27,4°C. Conform datelor referitoare la temperaturile medii lunare, sezonul de vegetaţie s-ar întinde din luna aprilie până în luna octombrie.
  
  Precipitaţiile. Precipitaţiile medii anuale în zona studiată sunt de 594 mm, cu un maxim de 86 mm în luna iunie care precede celei mai călduroase luni a anului şi un minim de 34-35 mm în lunile martie şi octombrie. Din datele obţinute se poate observa că, deşi lunile de vară sunt foarte călduroase, precipitaţiile sunt totuşi destul de ridicate comparativ cu celelalte luni ale anului. Deficite de precipitaţii apar la sfârşitul iernii – începutul primăverii dar şi la începutul toamnei.
  
  Mişcările aerului.Pădurea Goronişte este situată într-o zonă cu vânturi de intensitate foarte redusă, sub 1,5 m/s.
4. 2.2.4. Hidrologia
  
  Conform Atlasului Cadastrului Apelor din România, elaborat de Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului în anul 1992, zona se încadrează în Bazinul hidrografic al Crişurilor, mai precis în bazinul Crişului Negru. La nivel local, trupul de pădure Goronişte este localizat predominant în bazinul hidrografic al râului Culişer şi parţial, pătrunde în marginea bazinului râului Valea din Pustă. Aria protejată nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află la circa 3 km de lacurile Veljul Pustei şi Homorog şi în imediata apropiere a cursurilor de apă Culişer şi Valea din Pustă. În interiorul pădurii există locuri umede, mlăştinoase. Apa freatică se afla la o adâncime de 6-8 m, iar pe alocuri, datorită argilozităţii depozitelor, apar la 1-2 m pânze de apă suspendată, care determină fenomenul de gleizare al solurilor.
5. 2.2.5. Solurile
  
  Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un amestesc de substanţe minerale, apă, aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea fitocenozelor. În Pădurea Goronişte, conform Hărţii Solurilor din România elaborată de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti se întâlnesc două tipuri de sol: preluvosoluri şi luvosoluri tipice şi stagnice.

2.3. Mediul biotic

Cartarea speciilor şi habitatelor are ca scop reprezentarea pe hartă a răspândirii acestora pe teritoriul ariilor naturale protejate. Cartografierea s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică GIS şi a sistemelor de poziţionare globală.

Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare în general dominante şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente GPS, preluându-se punctele de contur corespunzătoare limitelor fiecărui habitat în parte, la schimbarea fitocenozelor şi a staţiunilor

care le caracterizează. Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date GIS şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor şi a celorlalte hărţi tematice realizate.

2.3.1. Flora şi Vegetaţia

Fitocenoza din trupul de pădure Goronişte care adăposteşte cele două arii protejate prezintă interes conservativ atât din punct de vedere al speciilor de floră prezente, cât şi din punct de vedere al habitatelor forestiere prezente.

2.3.1.1. Flora

Trupul de pădure Goronişte adăposteşte o rezervaţie desemnată pentru conservarea narciselor – Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, specie de interes naţional menţionată în formularul standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 la cap. 3.3 Alte specii importante. În zonele înalte de munte şi în zonele de câmpie, cum este şi cazul de faţă unde specia apare la una dintre cele mai joase altitudini din ţară, specia se află la limita optimului ecologic. Ca atare, conservarea acesteia este importantă şi deseori mai dificilă.

Situaţia speciei în trupul de pădure Coronişte

Pentru identificarea zonelor unde aprare specia s-a recurs la consultarea surselor existente. Cea mai importantă cale a fost consultarea factorilor cheie: proprietari de terenuri din zonă, membri ai comunităţilor locale, administratori de terenuri, custodele ariei, reprezentanţi ai instituţiilor cu rol de reglementare şi control – Agenţia pentru Protecţia Mediului, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Discuţiile purtate confirmă faptul că zona în care apar narcisele este situată în colţul de nord-est al trupului de pădure Goronişte inclus în situl de importanţă comunitară. Aşa cum s-a menţionat la subcapitolul 2.1., limitele rezervaţiei prezentate în Anexa nr. 1 la planul de management sunt preluate de pe pagina de internet a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi, în forma actuală, prin însumarea suprafeţelor parcelelor 122, 123, 127 şi 128 includ o suprafaţă de 63,5 ha, considerabil mai mare decât cea de 1,0 ha prevăzută în Legea nr. 5/2000. Totuşi, în ciuda acestei suprafeţe mult mai mari decât cea din lege, conform informaţiilor obţinute de la personalul de teren al administratorului de pădure – Ocolul silvic Tinca şi al custodelui – Direcţia silvică Bihor, precum şi de la participanţii la întâlnirile organizate pentru consultarea publică a planului de management, aria de răspândire a speciei nu corespunde în totalitate cu limitele actuale ale rezervaţiei. Astfel, specia nu este prezentă peste tot în perimetrul actual delimitat de parcelele 122, 123, 127 şi 128, însă apare şi în subparcele silvice 119 şi 124, în subparcela 119 chiar în grupuri compacte, bine reprezentate.

Pentru a verifica aceste informaţii, în luna mai a anului 2013 au fost efectuate vizite în teren la care au participat reprezentanţi ai custodelui, ai administratorului şi din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, precum şi din partea beneficiarului proiectului. În urma analizei în teren s-a confirmat faptul că narcisele apar insular şi nu concentrate pe o suprafaţă compactă, fie sub formă de buchete, fie sub formă de exemplare răzleţe. Foarte rar, realizează pâlcuri mai numeroase care acoperă suprafeţe compacte de câţiva metri pătraţi. Prezenţa sub formă insulară pe suprafeţe restrânse, în anumite microdepresiuni – văi puţin adânci, care au un regim hidrologic favorabil speciei – şi mai ales în porţiuni mai deschise ale pădurii unde regimul de lumină este favorabil speciei, face ca aria de răspândire a speciei în trupul Goronişte să fie destul de însemnată, deşi suprafaţa efectivă de fond forestier ocupată de indivizii speciei este restrânsă.

2.3.1.2. Vegetaţia

În cuprinsul formularului standard al sitului de importanţă comunitară, este menţionată prezenţa a două habitate forestiere şi anume: 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum şi 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri. În urma analizei datelor din amenajamentele silvice şi ulterior în urma vizitelor în teren s-a infirmat prezenţa acestor habitate. În schimb s-a confirmat prezenţa altor două habitate şi anume: habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun şi habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. În continuare se prezintă o analiză a acestor habitate la nivelul ariilor protejate.

Analiza vegetaţiei – Rezultate

În cuprinsul ariilor protejate analizate au fost identificate ambele habitate forestiere de interes conservativ menţionate anterior – 91Y0 şi 91M0. De asemenea, au fost identificate suprafeţe care nu sunt ocupate de aceste habitate şi cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafeţele aproximative pe aceste categorii rezultate în urma activităţii de teren sunt următoarele2:

a. 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun – 814,7 ha;
b. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen – 55,0 ha;

c. fără cod Natura 20003 – 36,0 ha

Harta prezentată în Anexa nr. 3 la prezentul plan de management ilustrează distribuţia habitatelor

2Cifrele provin din însumarea suprafeţelor subparcelelor silvice preluate din amenajamentele silvice în vigoare

3Pe lângă acestea, diferenţa până la suprafaţa totală a sitului, sunt alte terenuri fără vegetaţie forestieră cum sunt de exemplu liniile somiere

forestiere identificate pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte şi a ariei naturale protejate de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte. În tabelul de mai jos se prezintă detaliat situaţia suprafeţelor acestor habitate:

Tabelul 1.

Habitatele de interes comunitar din situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte, Unitatea de producţie I Pusta, Ocolul silvic Tinca, Judeţul Bihor

Proprietar	Subpar cela silvică	Supr. aprox. – ha-	Habitat Natura 2000	Habitat Românesc	Observaţii
Statul Român Statul Român	77V	2.4	–	–	Teren pentru hrana vânatului
	97 C	1.0	91M0	R4152	–
	97 D	0.4	91M0	R4150	–
	97A	0.7	–	–	Teren administraţie silvică
	97C1	0.1	–	–	Clădire + curte
	97C2	0.2	–	–	Clădire + curte
	97C3	0.1	–	–	Clădire + curte
	97V	1.2	–	–	Teren pentru hrana vânatului
	98V	2.4	–	–	Teren pentru hrana vânatului
	99 A1	5.0	91Y0	R4145	–
	99 A2	4.9	91Y0	R4145	–
Comuna Tulca	66 A	3.5	–	–	Plantaţie de salcâm
	66 B	9.7	91M0	R4150	–
	66 C	1.0	–	–	Plantaţie de stejar roşu
	67	25.7	91M0	R4150	–
	68 A	1.8	–	–	Plantaţie de salcâm
	68 B	15.5	91M0	R4150	–
	71 A	15.1	91M0	R4150	–
	71 B	5.0	–	–	Plantaţie cu stejar roşu
	72 A	6.1	91M0	R4150	–
	72 B	15.0	91M0	R4150	–

Proprietar	Subpar cela silvică	Supr. aprox. – ha-	Habitat Natura 2000	Habitat Românesc	Observaţii
Comuna Tulca	73	12.4	91M0	R4150	–
	76	7.0	91M0	R4150	–
	77 A	6.7	91M0	R4150	–
	77 B	8.8	91M0	R4152	–
	77 C	4.2	91M0	R4152	–
	78 A	5.1	91M0	R4150	–
	78 B	8.3	91M0	R4150	–
	81 A	16.7	91M0	R4150	–
	81 B	1.3	91M0	R4152	–
	81 C	0.7	91M0	R4152	–
	82	11.2	91M0	R4152	–
	89	6.9	91M0	R4150	–
	91 A	18.9	91M0	R4150	–
	91 B	1.3	91Y0	R4145	–
	92	13.0	91M0	R4150	–
	97 A	9.9	91M0	R4150	Include fostele 97 A şi E de la stat
	97 B	4.9	91M0	R4150	–
	98 A	4.2	91M0	R4150	–
	98 B	10.5	91M0	R4150	–
	101	11.4	91M0	R4150	–
	102	11.5	91M0	R4150	–
	103	13.2	91M0	R4150	–
	106 A	9.2	91M0	R4150	–
	106 B	2.8	91Y0	R4145	–
	107	11.7	91M0	R4150	–
	108 A	8.5	91M0	R4150	–
	108 B	2.0	–	–	Plantaţie de salcâm
	108 B1	0.5	91Y0	R4145	–
	111 A	11.4	91M0	R4150	–
	111 B	5.9	91Y0	R4145	–

Proprietar	Subpar cela silvică	Supr. aprox. – ha-	Habitat Natura 2000	Habitat Românesc	Observaţii
	112	18.0	91M0	R4150	–
	115	15.0	91M0	R4152	–
	116	16.5	91M0	R4150	–
	119	9.8	91M0	R4150	–
	120	8.5	91M0	R4150	–
	121	11.0	91M0	R4150	–
	124	14.9	91M0	R4150	–
	125	8.5	91M0	R4150	–
	126	4.2	91M0	R4150	–
Comuna Tinca Comuna Tinca	99 A	0.9	91Y0	R4145	–
	99 B	4.8	91Y0	R4145	–
	99 C	0.7	–	–	Plantaţie de salcâm
	99 D	0.4	91M0	R4150	–
	100 A	2.0	91Y0	R4145	–
	100 B	9.6	91M0	R4150	–
	100 C	1.3	91Y0	R4145	–
	100V1	0.3	–	–	Teren pentru hrana vânatului
	104 A	10.2	91M0	R4150	–
	104 B	3.0	91Y0	R4145	–
	104 C	2.6	91Y0	R4145	–
	105 A	3.4	91M0	R4150	–
	105 B	6.4	91Y0	R4145	–
	105 C	5.2	91M0	R4150	–
	109 A	13.5	91M0	R4150	–
	109 B	1.2	91M0	R4150	–
	110	14.4	91M0	R4150	–
	113 A	2.4	91Y0	R4145	–
	113 B	9.3	91M0	R4150	–
	114 A	10.9	91M0	R4150	–
	114V1	0.3	–	–	Teren pentru hrana

Proprietar	Subpar cela silvică	Supr. aprox. – ha-	Habitat Natura 2000	Habitat Românesc	Observaţii
					vânatului
	117 A	2.0	91Y0	R4145	–
	117 B	12.5	91M0	R4150	–
	118	11.5	91M0	R4150	–
	122 A	2.6	91Y0	R4145	–
	122 B	18.8	91M0	R4150	–
	123 A	8.2	–	–	Plantaţie de salcâm
	123 B	7.6	91M0	R4150	–
	127 A	0.8	91M0	R4150	–
	127 B	18.6	91M0	R4152	–
	128	13.4	91M0	R4150	–
Comuna Batăr	69 A	9.4	91M0	R4150	–
	69 B	20.4	91M0	R4150	–
	70	24.0	91M0	R4150	–
	74	18.4	91M0	R4150	–
	75	14.4	91M0	R4150	–
	79	11.9	91M0	R4150	–
	80	17.0	91M0	R4152	–
	83	10.0	91M0	R4150	–
	84	15.3	91M0	R4150	–
	85	7.8	91M0	R4150	–
	86 A	13.1	91M0	R4150	–
	86 B	7.7	91M0	R4152	–
	87 A	8.1	91M0	R4152	–
	87 B	6.2	91M0	R4152	–
	87V1	0.4	–	–	Teren pentru hrana vânatului
	88 A	6.3	91M0	R4150	–
	88 B	4.8	91Y0	R4145	–
	90 A	8.1	91M0	R4150	–
	90 B	0.5	91Y0	R4145	–

Proprietar	Subpar cela silvică	Supr. aprox. – ha-	Habitat Natura 2000	Habitat Românesc	Observaţii
	93 A	11.9	91M0	R4150	–
	93 B	1.4	–	–	Plantaţie de salcâm
	94 A	10.3	91M0	R4152	–
	94 B	0.8	91Y0	R4145	–
	94 C	2.5	–	–	Plantaţie de salcâm
	95 A	1.7	91M0	R4150	–
	95 B	1.8	–	–	Plantaţie de salcâm
	96 A	1.2	91M0	R4150	–
	96 B	7.7	91M0	R4150	–
	99 A	0.5	91Y0	R4145	–
	Total	905,70	–	–	–

Notă: Restul suprafeţei din sit este reprezentat de liniile parcelare somiere fie folosite ca drumuri de acces – codurile: 171L, 172L, 173L, 175L, 176L, 177L, 179L, 180L, 182L, 183L, 185L,

186L, 187L, 190L, 191L, 193L, 195L, 196L – fie ca terenuri cu culturi pentru hrana vânatului – cu codurile: 174V,178V, 181V, 184V, 188V, 189V, 192V, 194V. În plus se adaugă şi suprafaţa aferentă drumului public care străbate trupul de pădure de la Ianoşda spre Gurbediu. Harta cu subparcelele silvice din cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte şi a ariei naturale protejate de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte este prezentată în Anexa nr. 4 la prezentul plan de management.

Pentru fiecare subparcelă silvică în care a fost identificat unul din cele două habitate forestiere au fost înregistrate date referitoare la elementele de caracterizare a vegetaţiei forestiere şi anume: pentru stratul arborilor, s-a evaluat compoziţia în specii, consistenţa şi modul de regenerare; pentru etajul regenerării tinere, s-a evaluat compoziţia în specii, gradul de acoperire pe care îl realizează şi modul de regenerare; pentru subarboret s-a evaluat compoziţia în specii, gradul de acoperire pe care îl realizează iar pentru stratul ierbos s-a evaluat doar gradul de acoperire pe care îl realizează. O sinteză a acestora se prezintă în tabelul 2.

Tabelul 2.

Elementele de caracterizare a vegetaţiei forestiere din habitatele Natura 2000

Subparcela silvică	Tip habitat	Stratul arborilor:			Seminţiş sau tineret			Subarboret:		Stratul ierbos
Subparcela silvică	Tip habitat	Compoziţie	Consistenţa	Mod regenerare	Compoziţie	Acoperire	Mod regenerare	Specii	Acoperire	Acoperire
97 C	91M0	6AR 4CE	0.6	100% lăstari	–	–	–	Păducel, măceş, mur	0.1	1.0
97 D	91M0	6CE 4ST	0.8	100% sămânţă	8CE 2AR	0.1	100% sămânţă	Măceş, păducel, lemn câinesc, salbă moale, corn, spinul cerbului	0.4	0.1
99 A1	91Y0	4CA 3ST 2JU 1CE	0.9	60% lăstari, 40% sămânţă	–	–	–	Mur, corn	0.1	0.6
99 A2	91Y0	10ST	0.2	100% sămânţă	4JU 3CA 1AR 1CE 1ST	0.6	100% sămânţă	Corn, lemn câinesc, porumbar, măceş, mur, sânger, alun	0.2	0.3
66 B	91M0	10CE	0.7	80% lăstari,	6CE 3MLam	0.2	100%	Lemn câinesc,	0.6	0.5

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

20% sămânţă

1AR

sămânţă

păducel,

porumbar, măceş, mur

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

9CE 1AR

0.7

100%

sămânţă

Păducel, mur, lemn câinesc, porumbar,

salbă moale

0.1

0.9

68 B

91M0

10CE

0.8

80% lăstari,

20% sămânţă

6AR 3JU

1CE

0.2

100%

sămânţă

Lemn câinesc, păducel, porumbar, corn, măceş,

mur

0.6

0.2

71 A

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

5JU 3CE

1AR 1ST

0.3

100%

sămânţă

Păducel, mur, salbă moale,

lemn câinesc

0.6

0.3

72 A

91M0

10CE

0.7

100% lăstari

10CE

0.7

100%

sămânţă

Lemn câinesc,

păducel, mur, salbă moale,

0.2

0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

corn

72 B

91M0

10CE

0.2

80% lăstari,

20% sămânţă

9CE 1AR

0.7

20% lăstari,

80%

sămânţă

Păducel, mur, porumbar, lemn câinesc,

măceş

0.4

0.7

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

7CE 3CA

0.2

100%

sămânţă

Mur, păducel, lemn câinesc,

corn

0.4

0.6

91M0

10CE

0.7

100%

sămânţă

6CE 2AR

2JU

0.4

100%

sămânţă

Măceş, lemn câinesc, mur, salbă moale,

porumbar

0.6

0.3

77 A

91M0

10CE

0.7

70% lăstari,

30% sămânţă

4AR 4JU

2CE

0.4

100%

sămânţă

Mur, păducel,

lemn câinesc

0.4

0.3

77 B

91M0

6CE 2AR 2CA

0.7

50% lăstari,

50% sămânţă

–

Păducel, lemn câinesc,

porumbar

0.4

0.1

77 C

91M0

6CE 2JU 2AR

0.9

60% lăstari,

–

Păducel, lemn

0.1

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

40% sămânţă

câinesc

78 A

91M0

9CE 1ST

0.2

80% lăstari,

20% sămânţă

5CE 2CA

2AR 1JU

0.7

100%

sămânţă

Păducel, măceş, mur,

corn

0.4

0.6

78 B

91M0

10CE

0.7

100%

sămânţă

9CE 1AR

0.3

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc, mur,

măceş

0.4

0.6

81 A

91M0

10CE

0.7

50% lăstari,

50% sămânţă

6CA 3CE

1JU

0.5

100%

sămânţă

Mur, păducel,

măceş, porumbar

0.2

0.7

81 B

91M0

4CA 3CE 2ST

1FR

0.9

60% lăstari,

40% sămânţă

–

Mur

0.1

81 C

91M0

7JU 3CE

0.8

50% lăstari,

50% sămânţă

8JU 2CE

0.4

100%

sămânţă

–

0.4

91M0

8CE 2CA

0.9

80% lăstari,

20% sămânţă

7CA 2CE

1JU

0.6

100%

sămânţă

Păducel, mur,

măceş, lemn câinesc

0.2

0.4

91M0

10CE

0.8

100%

10CE

0.1

100%

Măceş,

0.1

0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

sămânţă

păducel, mur

91 A

91M0

9CE 1ST

0.8

70% lăstari,

30% sămânţă

8AR 2CE

0.2

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc, măceş, mur,

corn

0.6

91 B

91Y0

10ST

0.7

100%

sămânţă

6AR 3MLam

1PAM

0.3

100%

sămânţă

Păducel, măceş, mur, porumbar,

corn

–

0.6

91M0

10CE

0.7

100%

sămânţă

9AR 1CE

0.2

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc,

măceş

0.1

0.9

97 A

91M0

9CE 1ST

0.8

80% lăstari,

20% sămânţă

9AR 1CE

0.1

100%

sămânţă

Păducel,

porumbar, mur

0.8

0.4

97 B

91M0

10CE

0.7

100%

sămânţă

9CE 1AR

0.2

20% lăstari,

80%

sămânţă

Porumbar,

păducel, măceş

–

0.9

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

98 A

91M0

10CE

0.8

70% lăstari,

30% sămânţă

7AR 2CE

1JU

0.1

100%

sămânţă

Păducel, măceş, lemn câinesc,

porumbar

0.6

0.4

98 B

91M0

10CE

0.7

100%

sămânţă

–

Păducel

–

0.6

101

91M0

10CE

0.7

70% lăstari,

30% sămânţă

4AR 3CE

3JU

0.4

100%

sămânţă

Păducel, măceş, mur, lemn câinesc,

corn

0.4

0.7

102

91M0

10CE

0.7

60% lăstari,

40% sămânţă

8CE 2AR

0.1

20% lăstari,

80%

sămânţă

Păducel, măceş, mur

0.1

0.9

103

91M0

10CE

0.7

70% lăstari,

30% sămânţă

6AR 2CE

1JU 1SC

0.2

100%

sămânţă

Păducel, mur,

porumbar

0.4

0.6

106 A

91M0

9CE 1ST

0.7

70% lăstari,

30% sămânţă

4AR 3JU

3CE

0.4

100%

sămânţă

Măceş, lemn

câinesc, corn, păducel

0.4

0.7-0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

106 B

91Y0

5ST 2CA 2CE

1JU

0.7

40% lăstari,

60% sămânţă

2JU 2AR

2CE 2CA

2ST

0.4

100%

sămânţă

Corn, lemn

câinesc, mur, păducel

0.2

0.7

107

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

4AR 3CE

3JU

0.6

100%

sămânţă

Corn, măceş, păducel, lemn

câinesc, mur

0.2

0.8

108 A

91M0

9CE 1ST

0.7

60% lăstari,

40% sămânţă

6AR 3CE

1JU

0.3

100%

sămânţă

Păducel, corn, măceş, mur, lemn câinesc,

porumbar

0.6

108 B1

91M0

7ST 3CE

0.6

100% lăstari

8AR 2JU

0.2

100%

sămânţă

Corn,

păducel, lemn câinesc

0.8

0.2

111 A

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

4CA 3AR

2JU 1CE

0.7

100%

sămânţă

Corn, măceş,

mur, păducel

0.2

0.4

111 B

91Y0

6ST 2CE 2CA

0.7

70% lăstari,

30% sămânţă

4CA 2AR

2JU 1ST

1CE

0.4

100%

sămânţă

Păducel, mur

0.1

0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

112

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

4AR 4JU

2CE

0.4

100%

sămânţă

Păducel, corn,

măceş

0.2

0.8

115

91M0

5CE 2JU 2AR

1CA

0.8

50% lăstari,

50% sămânţă

–

Păducel,

măceş, mur

0.1

0.3

116

91M0

10CE

0.6-0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

4AR 3CE

3JU

0.7

100%

sămânţă

Păducel, măceş, porumbar,

mur

0.2

0.7

119

91M0

10CE

0.2

80% lăstari,

20% sămânţă

10CE

0.8

20% lăstari,

80%

sămânţă

Păducel, măceş, lemn câinesc, mur,

corn

0.1

0.9

120

91M0

10CE

0.3

80% lăstari,

20% sămânţă

7CE 3AR

0.7

35% lăstari,

65%

sămânţă

Păducel, lemn

câinesc, mur, corn

0.2

1.0

121

91M0

10CE

0.3

80% lăstari,

20% sămânţă

8CE 2AR

0.6

25% lăstari,

75%

sămânţă

Păducel, mur,

porumbar, lemn câinesc,

0.7

0.6

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

măceş

124

91M0

10CE

0.7

100% lăstari

8CE 2AR

0.3

100%

sămânţă

Păducel, mur, lemn câinesc,

măceş

0.5

0.4

125

91M0

10CE

0.3

100% lăstari

9CE 1AR

0.7

20% lăstari,

80%

sămânţă

Păducel, măceş, mur

0.5

0.8

126

91M0

10CE

0.7

100% lăstari

8CE 2AR

0.1

100%

sămânţă

Păducel, porumbar, mur, lemn

câinesc

0.8

0.2

99 A

91Y0

10ST

0.2

100%

sămânţă

4JU 3CA

1AR 1CE

1ST

0.6

100%

sămânţă

Corn, lemn câinesc, porumbar, măceş, mur,

sânger, alun

0.2

0.3

99 B

91Y0

6CA 2ST 2CE

0.8

30% lăstari,

70% sămânţă

6CA 2ST

2CE

0.3

100%

sămânţă

Mur, corn,

păducel

0.1

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

99 D

91M0

10CE

0.7

100%

sămânţă

6AR 3JU

1CE

0.8

100%

sămânţă

Păducel, lemn

câinesc

0.1

0.3

100 A

91Y0

10ST

0.6

100%

sămânţă

4CA 2CE

2ST 1AR

1JU

0.4

100%

sămânţă

Păducel, lemn

câinesc, corn, mur

0.4

0.5

100 B

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

3CA 2AR

3CE 1ST

1JU

0.4

100%

sămânţă

Păducel, corn, mur, măceş

0.3

0.5

100 C

91Y0

3ST 3CA 2CE

1JU 1AR

0.9

15% lăstari,

85% sămânţă

–

Mur, corn, păducel,

măceş, soc

0.2

0.3

104 A

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

4CE 4CA

1AR 1JU

0.7

100%

sămânţă

Păducel, mur, corn, lemn

câinesc

0.2

0.6

104 B

91Y0

3CA 2ST 2CE

3-FR, PLA, PAM, JU, AR

1.0

100%

sămânţă

–

Mur

0.3

0.2

104 C

91Y0

4CA 3ST 3CE

0.6 – 0.7

40% lăstari,

–

0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

60% sămânţă

105 A

91M0

9CE 1-CA, JU, PR, ST

0.7

60% lăstari,

40% sămânţă

4CA 2CE

2JU 2AR

0.8

100%

sămânţă

Corn, mur, păducel,

măceş

0.1

0.3

105 B

91Y0

7CA 3CE

1.0

90% lăstari,

10% sămânţă

–

Păducel

–

105 C

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

6CE 3CA

1AR

0.4

100%

sămânţă

Măceş,

păducel, mur

0.2

0.6

109 A

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

3CE 3JU

2AR 1ST

1CA

0.5

100%

sămânţă

Porumbar, corn, măceş, lemn câinesc,

mur, păducel

0.3

0.5

109 B

91M0

10CE

0.6

100%

sămânţă

4JU 3AR

3CE

0.5

35% lăstari,

65%

sămânţă

Păducel, corn, lemn câinesc

0.2

0.8

110

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

5CE 3CA

1ST 1AR

0.6

100%

sămânţă

Măceş, păducel,

porumbar,

0.2

0.6

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

lemn câinesc,

mur, corn

113 A

91Y0

10ST

0.7

100%

sămânţă

3CE 3JU

3AR 1CA

0.1

100%

sămânţă

Lemn câinesc, păducel, salbă moale, măceş, corn,

porumbar

0.1

0.9

113 B

91M0

9CE 1ST

0.6

80% lăstari,

20% sămânţă

5CE 2CA

1JU 1AR

1ST

0.5

100%

sămânţă

Mur, păducel, măceş, lemn

câinesc, corn

0.6

114 A

91M0

8CE 2ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

6CE 2AR

1CA 1ST

0.4

100%

sămânţă

Păducel, măceş, lemn câinesc, corn,

mur

0.5

0.7

117 A

91Y0

6ST 3CE 1GO

0.7

100%

sămânţă

8CE 2ST

0.1

100%

sămânţă

Păducel, porumbar,

măceş

–

0.9

117 B

91M0

9CE 1ST

0.4

100% lăstari

9CE 1AR

0.7

100%

Păducel,

0.5

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

sămânţă

porumbar, măceş, mur, spinul

cerbului

118

91M0

9CE 1ST

0.7

70% lăstari,

30% sămânţă

7CE 2AR

1ST

0.4

100%

sămânţă

Păducel, mur,

lemn câinesc, măceş

0.4

0.5

122 A

91Y0

7ST 2GO 1CE

0.7

100%

sămânţă

3CE 2ST

2AR 2JU

1GO

0.2

100%

sămânţă

Păducel, măceş

0.1

0.9

122 B

91M0

10CE

0.8

100% lăstari

8CE 1JU

1AR

0.3

100%

sămânţă

Păducel, lemn

câinesc, mur, corn

0.7

0.3

123 B

91M0

10CE

0.7

100% lăstari

7CE 2AR

1SC

0.3

100%

sămânţă

Păducel, porumbar, lemn câinesc,

mur

0.5

127 A

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

10CE

0.5

100%

Păducel,

0.1

0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

20% sămânţă

sămânţă

măceş

127 B

91M0

7CE 2AR 1JU

0.8

30% lăstari,

70% sămânţă

–

Păducel, mur, lemn câinesc,

măceş

0.5

128

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

10CE

0.3

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc,

măceş, mur

0.6

69 A

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

6AR 3JU

1CE

0.5

100%

sămânţă

Măceş, lemn

câinesc, păducel

0.2

0.4

69 B

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

6AR 2CE

2JU

0.5

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc, măceş, corn,

mur

0.2

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

7JU 2AR

1CE

0.7

100%

sămânţă

Măceş, porumbar, corn, păducel,

lemn câinesc,

0.1

0.2

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

spinul

cerbului

91M0

10CE

0.8

80% lăstari,

20% sămânţă

9CE 1AR

0.1

100%

sămânţă

Păducel, corn,

lemn câinesc, mur, măceş

0.2

0.7

91M0

9CE 1ST

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

5JU 2CE

3AR

0.6

100%

sămânţă

Măceş, păducel, lemn

câinesc, corn

0.2

0.3

91M0

9CE 1AR

1.0

70% lăstari,

30% sămânţă

–

Păducel,

măceş, mur

0.2

–

91M0

9CE 2JU

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

4AR 3CE

3JU

0.1

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc,

măceş, mur

0.2

0.5

91M0

10CE

0.7

90% lăstari,

10% sămânţă

7AR 2CE

1JU

0.3

100%

sămânţă

Corn, păducel, măceş, lemn

câinesc, mur

0.3

0.7

91M0

10CE

0.8

90% lăstari,

6AR 3JU

0.3

100%

Măceş, mur,

0.6

0.3

Subparcela silvică	Tip habitat	Stratul arborilor:			Seminţiş sau tineret			Subarboret:		Stratul ierbos
Subparcela silvică	Tip habitat	Compoziţie	Consistenţa	Mod regenerare	Compoziţie	Acoperire	Mod regenerare	Specii	Acoperire	Acoperire
				10% sămânţă	1CE		sămânţă	lemn câinesc, corn, porumbar
85	91M0	10CE	0.7	100% lăstari	7AR 2CE 1JU	0.2	100% sămânţă	Lemn câinesc, porumbar, păducel, măceş, mur	0.5	0.3
86 A	91M0	9CE 1CA	0.8	80% lăstari, 20% sămânţă	3JU 3CA 2CE 2AR	0.5	100% sămânţă	Păducel, lemn câinesc, mur, măceş	0.1	0.4
86 B	91M0	6CA 4CE	0.9	80% lăstari, 20% sămânţă	8CA 1CE 1JU	0.7	100% sămânţă	–	–	0.2
87 A	91M0	6CE 3CA 1- AR, JU, ST	1.0	70% lăstari, 30% sămânţă	–	–	–	Păducel, mur, lemn câinesc, corn	–	–
87 B	91M0	6CA 4CE	0.9	80% lăstari, 20% sămânţă	6CA 2CE 2JU	0.7	100% sămânţă	–	–	0.2
88 A	91M0	10CE	0.7	90% lăstari,	6AR 3CE	0.4	100%	Păducel, mur,	0.3	0.8

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

10% sămânţă

1JU

sămânţă

măceş

88 B

91Y0

10ST

0.7

100%

sămânţă

8CE 2AR

0.2

100%

sămânţă

Măceş, păducel, lemn câinesc, spinul cerbului, corn, mur,

porumbar

0.1

1.0

90 A

91M0

10CE

0.7

80% lăstari,

20% sămânţă

6AR 2CE

2JU

0.4

100%

sămânţă

Păducel, lemn câinesc, măceş, corn, mur,

porumbar

0.5

90 B

91Y0

10ST

0.7

100%

sămânţă

4AR 2CE

2JU 2ST

0.5

100%

sămânţă

Păducel, mur, corn, măceş, lemn câinesc,

porumbar

0.3

0.7

93 A

91M0

9CE 1CA

0.7

80% lăstari,

6CA 2CE

0.7

100%

Mur, corn,

0.2

0.3

Subparcela silvică	Tip habitat	Stratul arborilor:			Seminţiş sau tineret			Subarboret:		Stratul ierbos
Subparcela silvică	Tip habitat	Compoziţie	Consistenţa	Mod regenerare	Compoziţie	Acoperire	Mod regenerare	Specii	Acoperire	Acoperire
				20% sămânţă	2JU		sămânţă	măceş, păducel
94A	91M0	7CE 3CA	0.8	70% lăstari, 30% sămânţă	9CA 1CE	0.9	100% sămânţă	Mur, corn	–	0.2
94 B	91Y0	10ST	0.7	100% sămânţă	6CA 2CE 1ST 1JU	0.7	100% sămânţă	Sânger, măceş, lemn câinesc, corn, păducel, mur	0.1	0.4
95 A	91M0	9CA 1CE	1.0	90% lăstari, 10% sămânţă	–	–	–	–	–	–
96 A	91M0	9CE 1ST	0.6	100% sămânţă	4CA 3CE 1AR 1ST 1JU	0.6	100% sămânţă	Mur, păducel, sânger, lemn câinesc, porumbar	0.2	0.3
96 B	91M0	9CE 1ST	0.7	80% lăstari, 20% sămânţă	3CE 3CA 2AR 1ST 1JU	0.4	100% sămânţă	Păducel, mur, corn	0.2	0.4
99 A	91Y0	10ST	0.4 – 0.5	100%	5CA 2ST	0.7	100%	Sânger,	0.3	0.4

Subparcela silvică

Tip habitat

Stratul arborilor:

Seminţiş sau tineret

Subarboret:

Stratul

ierbos

Compoziţie

Consistenţa

Mod

regenerare

Compoziţie

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

sămânţă

1CE 1JU

1AR

sămânţă

păducel, mur,

măceş, porumbar

Notă: Comp.= compoziţie în specii; Consist.= consistenţa; Mod regen.=modul de regenerare; Acop.=acoperirea; AR= arţar tătărăsc; CA= carpen; CE= cer; FR= frasin comun; GO= gorun; JU= jugastru; Mlam= mălin american; PAM= paltin de munte; PLA= plop alb; PR= păr pădureţ; SC= salcâm; ST= stejar comun.

În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere: Abutilon theophrasti, Achillea sp., Agrimonia eupatoria, Agrostis sp., Alisma sp., Alliaria petiolata, Amaranthus sp., Ambrosia artemisiifolia, Arctium lappa, Artemisia sp., Astragalus glycyphyllos, Brachypodiun sp., Calamagrostis sp., Calamintha menthifolia, Carex sp., Centaurea sp., Centaurium erythraea, Chenopodium album, Chrysosplenium alternifolium, Cichorium intybus, Circaea lutetiana, Cirsium sp., Clinopodium vulgare, Convallaria majalis, Coronilla varia, Cruciata glabra, Cytisus sp., Dactylis sp., Daucus carota, Echinochloa sp., Elymus sp., Epilobium sp., Erigeron annuus, Erigeron cannadensis, Eupatorium cannabinum, Euphorbia cyparissias, Euphorbia sp., Festuca gigantea, Fragaria sp., Galium sp., Genista sp., Geranium robertianum, Geum urbanum, Glechoma hirsuta, Gypsophila muralis, Helianthemum nummularium, Hieracium sp., Hypericum perforatum, Inula sp., Juncus effusus, Juncus sp., Lactuca quercina, Lactuca serriola, Lapsana communis, Lathyrus niger, Lathyrus sp., Leonurus cardiaca, Leonurus marrubiastrum, Linaria vulgaris, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Lycopus exaltatus, Lysimachia nummularia, Lythospermum sp., Lythrum salicaria, Lythrum virgatum, Mentha sp., Milium effusum, Oxalis corniculata – incert, Phleum sp., Poa nemoralis, Poa sp., Polygonatum latifolium, Polygonum sp., Polygonum sp., Potentilla micrantha, Prunella vulgaris, Ricinus communis, Rubus sp., Rumex sp., Sambucus ebulus, Scrophularia nodosa, Senecio sp., Serratula tinctoria, Setaria pumila, Solanum nigrum, Sorothamnus scoparius, Stachys officinalis, Stachys palustris, Stellaria sp., Tanacetum vulgare, Thalictrum sp., Trifolium aureum, Urtica dioica, Verbascum phoeniceum, Veronica officinalis, Vicia sp., Vincetoxicum hirundinaria, Xanthium sp., Xanthium spinosum

2.3.2. Fauna

Fauna zonei este destul de diversă. În acest Plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la speciile de amfibieni pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate. În cuprinsul formularului standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 sunt menţionate ca obiective de conservare speciile Triturus cristatus – triton cu creastă, Bombina bombina – buhai de baltă / izvoraş cu burta roşie şi Bombina variegata – buhai de baltă

/ izvoraş cu burta galbenă.

Din punct de vedere al statutului de conservare şi al statutului legal de protecţie, conferit prin legislaţia naţională, europeană sau prin Convenţii europene, situaţia speciilor de amfibieni din situl ROSCI0155 se prezintă astfel:

Specia	Statut de conservare după Cartea Roşie a Vertebratelor din România,	Convenţia de la Berna	Directiva Habitate	Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
	Botnariuc şi Tatole, 2005			57/2007, aprobată cu
				modificări şi
				completări prin
				Legea nr.
				49/2011, cu
				completările şi
				modificările
				ulterioare
Bombina bombina	Aproape ameninţată	II	II, IV	3, 4A
Bombina variegata	Aproape ameninţată	II	II, IV	3, 4A
Triturus cristatus	Vulnerabilă	II	II, IV	3, 4A

Cifrele romane şi arabe din tabelul de mai sus reprezintă anexele Convenţiei de la Berna, ale Directivei Habitate şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În Anexa II a Convenţiei de la Berna sunt incluse specii care necesită o protecţie strictă la nivelul teritoriilor ţărilor semnatare. Anexa II a Directivei Habitate cuprinde specii pentru a căror conservare este necesară desemnarea de arii speciale de conservare. Anexa IV a Directivei Habitate conţine specii care necesită măsuri de protecţie strictă. Anexa nr. 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare transpune anexa II a Directivei Habitate referitoare la specii pentru a căror conservare este necesară desemnarea de arii speciale de conservare, iar anexa 4A transpune anexa IV a Directivei Habitate, referitoare la specii care necesită o protecţie strictă.

În formularul standard nu sunt incluse informaţii privind efectivele celor 3 specii care sunt obiective de conservare, ci se indică numai prezenţa lor – P. Din punct de vedere al raportării populaţiilor celor 3 specii din sit la efectivele lor la nivel naţional, la momentul completării formularelor standard în anul 2011 s-a apreciat că aceste populaţii se înscriu între 0 şi 2% din efectivele speciilor respective, la nivel naţional. Din punct de vedere al conservării trăsăturilor habitatelor celor 3 specii, s-a apreciat că acestea au o conservare bună în ambele situri. Din punct de vedere al izolării, populaţiile celor 3 specii din situl de importanţă comunitară ROSCI0155

Pădurea Goronişte au fost apreciate ca populaţii neizolate, cu o arie de răspândire extinsă.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

Prin analiza socio-economică s-a urmărit culegerea de informaţii necesare implementării unui management adecvat în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte şi rezervaţia naturală 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte, în vederea conservării pe termen lung a patrimoniului natural şi a dezvoltării durabile a acestora. Informaţiile prezentate în continuare se referă la Comuna Tinca, cea mai apropiată de trupul de pădure Goronişte şi comuna pe al cărei teritoriu administrativ este localizată această pădure. Pentru această analiză au fost utilizate următoarele surse de informaţii: Raport privind starea mediului în judeţul Bihor – Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, 2009; INS – Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor; Primăria comunei Tinca, 2008 – prezentare pe site-ul ghidulprimariilor.ro; www.primariaTinca.ro; Enciclopedia Geografică a României 1982, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti; Lista monumentelor istorice din judeţul Bihor, 2011.

Comuna Tinca – Aşezare şi teritoriu.

Comuna Tinca este situată în partea de sud a judeţului Bihor, în Câmpia Crişurilor, pe cele două maluri ale Crişului Negru, Râpa, Tinca şi Gurbediu pe malul drept, iar Belfirul şi Girişu-Negru pe malul stâng, la o distanţă de 592 de km de capitala ţării, la 40 de km de Oradea, reşedinţa judeţului Bihor şi la 24 de km de municipiul Salonta. Satele aparţinând comunei Tinca sunt aşezate în felul următor: în centrul comunei se află localitatea Tinca, la vest de aceasta Gurbediu, la est Râpa, la sud Belfir şi înspre sud-vest se află satul Girişu-Negru. Comuna se învecinează la nord cu comuna Husasău de Tinca, la nord – vest cu comuna Mădăras, la vest cu comuna Tulca, la sud cu comunele Batăr şi Olcea, Cociuba Mare, iar la est cu comuna Holod şi la nord-est cu comuna Lăzăreni. Teritoriul administrativ al comunei Tinca se întinde pe o suprafaţă de 14.199 ha, din care 1.211 ha în intravilan şi 12.988 ha în extravilan – pe raza căruia se află rezervaţia naturală, Poiana cu narcise de la Goronişte şi situl de importanţă comunitară Pădurea Goronişte.

Comuna Tinca – Populaţie. Spor natural. Migrare. Şomaj

Conform datelor statistice furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor, în ultimii zece ani se constată o menţinere a echilibrului populaţiei comunei Tinca de la an la an, cu variaţiuni relativ mici. Dacă în 2000 comuna avea o populaţie de 8.016 persoane, în anul 2002 s- a înregistrat un minim de 7500 locuitori, după care numărul locuitorilor a crescut constant până la 7.896 de locuitori la data de 31.12.2010. Această creştere a fost susţinută de un spor natural cu

tendinţă generală crescătoare în ciuda unor fluctuaţii înregistrate în anii 2002, 2005 şi 2008 când sporul natural a înregistrat valori negative: -25, -19 şi respectiv -1. La aceasta se adaugă şi imigrarea, conform datelor furnizate de Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor în perioada 2000 – 2009 se înregistrându-se anual 1 -3 persoane emigrate din comună faţă de 25 – 38 persoane care se stabilesc în comună în perioada 2000 – 2011.

Comuna Tinca – Activităţi economice

Teritoriul administrativ al localităţii Tinca dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii ca funcţiune economică de bază, cu un profil complex, dominat de producţia de cereale, plante tehnice, legume şi creşterea animalelor. Drept urmare în localitatea Tinca activitatea economică de bază este agricultura. În prezent, pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea asociaţii familiale, societăţi comerciale cu profil agricol şi zootehnic dar şi cu profil industrial.

Activităţile desfăşurate de firmele înregistrate pe teritoriul administrativ al comunei sunt: activităţi de testare şi analize tehnice; tăierea şi rindeluirea lemnului; comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice; comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule; restaurante; şcoli de conducere/pilotaj; fabricarea altor articole din metal n.c.a.; lucrări de construcţii a clădirilor; transporturi rutiere de mărfuri; fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii; comerţ cu amănuntul al încălţămintei şi articolelor din piele; activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management; fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din pluta, paie şi din alte materiale vegetale împletite; comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei; transporturi rutiere de mărfuri; alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei; comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare; comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun; repararea mobilei şi a furniturilor casnice; produse farmaceutice; comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate. În localitate îşi mai desfăşoară activitatea şi unele societăţi comerciale private cu profil agricol precum şi persoane fizice şi asociaţii familiale, având ca domeniu de activitate comerţ şi prestări de servicii în agricultură.

Comuna Tinca – Patrimoniu cultural

În ceea ce priveşte viaţa social-culturală a comunei Tinca, documente scrise amintesc de existenţa unui învăţământ organizat încă din secolul al XVII-lea. În 1700 la Tinca funcţiona deja o şcoală românească, care pe parcurs a fost reorganizată şi lărgită. Această şcoală primeşte un puternic sprijin în anul 1860, când Nicolae Jiga îi donează un teren intravilan cumpărat cu 4.000

de florini pentru construirea unui nou local de şcoală. În prezent, liceul din localitate îi poartă numele. Din anul 1858 Tinca are şi o grădiniţă de copii. După Unire, şcolile din comuna Tinca au fost transformate în şcoli de stat, iar din anul 1961, în localitatea de reşedinţă funcţionează un liceu teoretic.

Viaţa cultural-artistică este marcată de înfiinţarea a două coruri, încă de la sfârşitul secolului trecut: Corul din Girişu-Negru – 1893 şi Corul meşteşugarilor din Tinca – 1896. În octombrie 1910 se constituie la Tinca "Despărţământul" Astra, avându-l ca preşedinte pe Andrei Ile, prin a cărui activitate s-au organizat numeroase manifestări cultural-artistice, printre care şi prima reprezentaţie de teatru în limba română, în 1911, dată de către trupa lui Aurel P. Bănuţ, iar corul "Hilaria" din Oradea a făcut prima sa vizită la Tinca în anul 1907. În anul 1932, ASTRA organizează o mare manifestare cultural-artistică, cu participarea numeroaselor formaţii artistice şcolare din satele comunei şi din împrejurimi. În anul 1946 ia fiinţă primul cămin cultural din istoria localităţii, iar în anul 1967 a fost construit un altul, pe baza contribuţiei cetăţenilor. Din anul 1952 funcţionează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonată şi sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca. Din anul 1956 în Tinca funcţionează un muzeu de ştiinţe naturale, a cărui activitate a fost mult impulsionată prin eforturile unui autodidact local, dl. Csak Coloman, în prezent cetăţean de onoare al comunei. Primăria comunei Tinca, în colaborare cu Biserica reformată Tinca se îngrijesc în prezent de această instituţie. În colecţia muzeului se păstrează o mandibulă completă de mamut – Mammuthus primigenius, material descoperit cu ocazia săpării căminului pentru turbină la moara de lângă staţiunea balneară, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crişului-Negru, în anul 1964.

Cu privire la meşteşugurile tradiţionale din zonă, cel mai frecvent este cel legat de prelucrarea lemnului. De asemenea, târgul şi oborul de animale din Tinca, ţinut în fiecare zi de luni a săptămânii, cunoaşte o vechime de peste 100 de ani.

Comuna Tinca – Resursele de turism

Localitatea este cunoscută pentru staţiunea balneo-climaterică Băile Tinca. Izvoarele de ape minerale din staţiune sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone, sodice, slab carbogazoase şi sunt utilizate pentru tratarea afecţiunilor tubului digestiv, afecţiunilor hepato- biliare, a afecţiunilor metabolice şi de nutriţie. În cursul lunilor aprilie-mai, principala atracţie o constituie Poiana cu narcise de la Goronişte, unde vin în special localnicii, dar şi vizitatori din alte părţi care fac drumeţii în această zonă. În plus, în luna august a fiecărui an se organizează

"Zilele Tincanilor".

Concluzii

Situl Natura 2000 ROSCI0155 Pădurea Goronişte oferă multiple oportunităţi economice, sociale şi culturale în zonă. Toate deciziile ce au în vedere utilizarea comercială a bunurilor din situl Natura 2000 trebuie să ia în considerare valoarea sitului ca ecosistem complex, nu să se limiteze la valoarea monetară a unui singur produs sau serviciu. Managementul trebuie să urmărească întotdeauna găsirea unui echilibru între conservarea biodiversităţii, susţinerea serviciilor ecosistemice şi asigurarea repartizării echitabile a costurilor şi beneficiilor de conservare, în special pentru populaţia locală.

Activităţile economice desfăşurate în prezent în zonă nu dăunează intereselor de ordin conservativ din cele două arii protejate adăpostite de trupul de pădure Goronişte. Practicarea durabilă a acestora, în special gospodărirea pădurilor, va asigura atât satisfacerea necesităţilor comunităţilor locale pentru resurse naturale cât şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ. Astfel, zona comunei Tinca şi a celorlalte din jurul pădurii, cu festivaluri, concerte, evenimente ecologice în fiecare an, poate deveni un bun exemplu de dezvoltare prin valorificarea resurselor naturale şi conservarea acestora. Explorarea zonelor protejate oferă nu numai şansa de a înţelege natura, ci şi o cale pentru conştientizare publică şi educaţie.

2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Conform Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
b) habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

În ceea ce priveşte habitatele de importanţă comunitară luate în studiu, considerăm că menţinerea

structurii naturale şi a funcţiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de faţă se concentrează în special pe structura arboretelor.

În plus, starea de conservare, aşa cum este definită în primul paragraf, se referă la habitat ca întreg la nivel de sit şi nu la porţiuni din acesta, în speţă arborete individuale din cadrul sitului. Cu toate acestea, din motive tehnico-organizatorice – situaţii complexe sub raportul proprietăţii, administrării, fragmentării habitatului – considerăm că aceasta trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărui arboret, ca unitate elementară în gospodărirea pădurilor, folosind ca model de referinţă structura tipurilor natural fundamentale de pădure. Astfel, dacă fiecare arboret va prezenta o stare de conservare favorabilă cu atât mai mult suma lor, adică întreaga suprafaţă a habitatului la nivel de sit, va fi într-o astfel de stare. În plus, existenţa unei porţiuni mici într-o stare nefavorabilă conservării ar putea trece neobservată în cazul în care habitatul este evaluat ca întreg şi nu la nivel de arboret individual.

Plecând de la această abordare, în vederea evaluării stării de conservare a unui habitat forestier s- au utilizat indicatori propuşi de Candrea et. al în 2009:

a) Indicatori de suprafaţă – dinamica
b) Indicatori de structură a habitatului
1. i. La nivel de arboret
2. ii. La nivelul regenerării
3. iii. La nivel de subarboret
4. iv. La nivel de pătură erbacee
5. v. Diverse perturbări

Rezultatele analizei acestor indicatori pentru fiecare din cele două habitate forestiere se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 3.

Evaluarea stării favorabile de conservare pe baza indicatorilor propuşi de Candrea et al. în 2009

Indicatorul supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului:

Tip de habitat / grad

îndeplinire indicator

Normală

Pragul

acceptabil

91M0

91Y0

1. Suprafaţa

1.1. Suprafaţa minimă

hectare

> 1 la

arboretele pure

Minim 1

N/A

> 3 la arboretele

amestecate

Minim 3

100%

1.2. Dinamica suprafeţei

% de diminuare din suprafaţa subparcelei – privită ca distrugere atât a biotopului cât şi a

biocenozei

Maxim 5

100%

2. Etajul arborilor

2.1.

Compoziţia

% de participare a speciilor principale de baza în compoziţia arboretului, potrivit tipului

natural

80 – 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de baza

Minim 60

N/A

fundamental de pădure

50 – 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de baza şi alte

specii

Minim 40

99,7%

84%

2.2. Specii

alohtone

% din compoziţia

arboretului

Maxim 20

100%

2.3.

Consistenţa – cu excepţia arboretelor în curs de regenerare

% de închidere a coronamentului la nivel de arboret

80 – 100 în

cazul habitatelor de pădure

Minim 70

98,4%

96,4%

30 – 50 în cazul

habitatelor de rarişte

Minim 20

N/A

3. Seminţişul – doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare

3.1.

Compoziţia

% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure

80 – 100 în

cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de bază

Minim 60

N/A

50 – 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi alte

specii

Minim 40

100%

88,5%

3.2. Specii alohtone

% de acoperire pe care îl realizează speciile alohtone din total

subparcelă

Maxim 20

100%

3.3. Grad de acoperire

% de acoperire pe care îl realizează seminţişului plus arborii bătrâni în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub

masiv

> 80 în cazul habitatelor de

pădure

Minim 70

100%

> 30 în cazul habitatelor de rarişte

Minim 20

N/A

4. Subarboretul – doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii alohtone

% de acoperire

din suprafaţa arboretului

Maxim 20

100%

5. Stratul ierbos – doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii alohtone

% de acoperire din suprafaţa

arboretului

Maxim 20

100%

6. Perturbări

6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă în

pericol

Maxim 10

100%

6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este

pusă în pericol

Maxim 20

100%

6.3. Suprafaţa afectată a

subarboretului

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este pusă în

pericol

Maxim 20

100%

6.4. Suprafaţa afectată a stratului

ierbos

% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului ierbos este pusă în

pericol

Maxim 20

100%

După analiza tuturor acestor indicatori, pentru a decide asupra stării de conservare a unui anumit arboret dintr-o anumită subparcelă silvică, s-a utilizat cheia de încadrare din documentului oficial emis de Comisia Europeană în 2005 referitor la monitorizarea stării de conservare a habitatelor – Tabelul 4. Trebuie subliniat faptul că din cei patru parametrii propuşi, primul se referă la aria de repartiţie la nivel naţional a habitatului şi ca atare nu face subiectul analizei de aici. Rămân de analizat ceilalţi trei, adică:„Suprafaţa acoperită de habitat în situl analizat", „Structură şi funcţionalitate specifice" şi „Perspective viitoare, ţinându-se cont de parametrii precedenţi". În plus, starea de conservare este apreciată ca „nefavorabilă-inadecvată" pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani). Starea de conservare este apreciată ca „nefavorabilă-rea" pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol să dispară în viitorul previzibil (ex: 50- 100 de ani).

Tabelul 4.

Cheia de încadrare a stării de conservare a habitatelor

Parametru

Starea de conservare

Favorabilă

– verde

Nefavorabilă

Nefavorabilă – rea

– roşu

Necunoscută

– informaţii insuficiente

Aria de repartiţie

– Stabilă – când există un echilibru între micşorarea şi extinderea suprafeţei habitatului – şi creştere mai mare decât aria de repartiţie luată drept referinţă

favorabilă

Orice altă combinaţie

Diminuare considerabilă: Echivalentă cu o pierdere mai mare de 1% pe an pe o anumită perioadă SAU cu 10% mai puţin faţă de aria de repartiţie de referinţă favorabilă

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Suprafaţa acoperită de tipul de habitat

Stabilă – pierdere sau extindere în echilibru

– sau creştere şi mai mare decât suprafaţa favorabilă de referinţă şi fără nicio schimbare semnificativă în distribuţia spaţială în interiorul ariei de repartiţie

Orice altă combinaţie

Diminuare considerabilă a suprafeţei, echivalentă cu o pierdere mai mare de 1 % pe an pe o perioadă considerată – un alt prag poate fi propus – SAU pierderi considerabile pentru distribuţia spaţială a habitatului în interiorul ariei de repartiţie SAU cu 10% mai puţin faţă de suprafaţa de referinţă

favorabilă.

Date fiabile insuficiente sau inexistente

– Inadecvată
– portocaliu

Structură şi funcţionalitate specifice – specii tipice

Structuri şi funcţii aflate într-un statut bun de conservare, fără degradări sau presiuni semnificative.

Orice altă combinaţie

Statutul structural sau funcţional al habitatului, inclusiv statutul de conservare al speciilor tipice,

este nefavorabil în mai mult de 25% din suprafaţa acoperită de

habitat.

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Perspective viitoare ţinându-se cont de parametrii precedenţi

Perspective viitoare excelente/ bune, nicio ameninţare semnificativă, viabilitate pe termen

lung asigurată

Orice altă combinaţie

Perspective viitoare proaste, habitatul se află sub influenţa unor ameninţări mari, viabilitate pe termen lung

neasigurată.

Date fiabile insuficiente sau inexistente

Evaluarea stării

Toate ,,verzi" SAU trei ,,verzi" şi unul

,,necunoscut"

Unul sau mai multe

,,portocaliu" dar niciunul

,,roşu"

Unul sau mai multe

,,roşii"

Două

,,necunoscute" sau mai multe combinate cu

,,verzi" SAU toate

,,necunoscute"

de conservare

Pe baza acestei chei de încadrare, în tabelul următor se prezintă analiza la nivel de subparcelă silvică a stării de conservare a habitatelor forestiere din ROSCI0155 Pădurea Goronişte :

Tabelul 5

Starea de conservare a habitatelor forestiere din ROSCI0155 Pădurea de la Coronişte

Subparcela silvică

Tip habitat

Stare de conservare:

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă Inadecvată

Nefavorabilă –

rea

Cauza

-ha-

97 C

91M0

–

1.0

–

Gradul de acoperire al etajului arborilor

–

Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu

u.a. 97 A; Regenerare arbori din lăstari 100

%; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

97 D

91M0

0.4

–

Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu

u.a. 97 A; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

99 A1

91Y0

5.0

–

Regenerare arbori din lăstari 60 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

99 A2

91Y0

–

4.9

–

Compoziţia seminţişului

–

Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
66 B	91M0	9.7	–	–	–	Mălin american în compoziţia seminţişului	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
67	91M0	25.7	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
68 B	91M0	15.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
71 A	91M0	15.1	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
72 A	91M0	6.1	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
72 B	91M0	15.0	–	–	–	Pe alocuri seminţişul de cer este în curs de a fi copleşit de păducel	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
73	91M0	12.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
							arbori uscaţi în picioare sau la sol
76	91M0	7.0	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
77 A	91M0	6.7	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
77 B	91MO	8.8	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 50 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
77 C	91MO	4.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 60 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
78 A	91M0	5.1	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
78 B	91M0	8.3	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
81 A	91M0	16.7	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 50 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
81 B	91M0	1.3	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 81 A; Regenerare arbori din lăstari 60

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
							%; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
81 C	91M0	–	0.7	–	Compoziţia etajului arborescent	–	Regenerare arbori din lăstari 50 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
82	91M0	11.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
89	91M0	6.9	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
91 A	91M0	18.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
91 B	91Y0	1.3	–	–	–	Mălin american în compoziţia seminţişului	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
92	91M0	13.0	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
97 A	91M0	9.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
97 B	91M0	4.9	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
98 A	91M0	4.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
98 B	91M0	10.5	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
101	91M0	11.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
102	91M0	11.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 60 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
103	91M0	13.2	–	–	–	Seminţiş invaziv de salcâm	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
106 A	91M0	9.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
106 B	91Y0	2.8	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 105 B; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
107	91M0	11.7	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
108 A	91M0	8.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 60 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
108 B1	91Y0	–	0.5	–	Compoziţia seminţişului	–	Deşi suprafaţa este mică, se află în apropierea u.a. 111 B; Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
111 A	91M0	11.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
111 B	91Y0	5.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
112	91M0	18.0	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
115	91M0	15.0	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 50 %; Nu sunt

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
							arbori uscaţi în picioare sau la sol
116	91M0	16.5	–	–	–	–	Stare favorabilă la limită din cauza consistenţei arboretului; Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
119	91M0	9.8	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
120	91M0	8.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
121	91M0	11.0	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
124	91M0	14.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
125	91M0	8.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
126	91M0	4.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
99 A	91Y0	–	0.9	–	Compoziţia seminţişului	–	Deşi suprafaţa este mică, se află în apropierea u.a. 99 B; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
99 B%	91Y0		2.4	–	Compoziţia etajului arborescent, în jumătatea dinspre borna 207	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
99 D	91M0	0.4	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se află în apropierea u.a. 93 A
100 A	91Y0	–	2.0	–	Consistenţa etajului arborescent care nu este la vârsta exploatabilităţii	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 100 B
100 B	91M0	9.6	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
100 C	91Y0	1.3	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
							u.a. 100 A
104 A	91M0	10.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
104 B	91Y0	3.0	–	–	–	Cvercineele sunt în curs de a fi copleşite	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
104 C	91Y0	2.6	–	–	–	–	Stare favorabilă la limită din cauza consistenţei arboretului; Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 104 B; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
105 A	91M0	3.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 60 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
105 B	91Y0	–	6.4	–	Compoziţia etajului arborescent	–	Regenerare arbori din lăstari 90 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
105 C	91M0	5.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
109 A	91M0	13.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
109 B	91M0	–	1.2	–	Consistenţa etajului arborescent care nu este la vârsta exploatabilităţii	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
110	91M0	14.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
113 A	91Y0	2.4	–		–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
113 B	91M0	–	9.3	–	Consistenţa etajului arborescent care nu este la vârsta exploatabilităţii	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
114 A	91M0	10.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
117 A	91Y0	2.0	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
117 B	91M0	12.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
							arbori uscaţi în picioare sau la sol
118	91M0	11.5	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
122 A	91Y0	2.6	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
122 B	91M0	18.8	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
123 B	91M0	7.6	–	–	–	Seminţiş invaziv de salcâm	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
127 A	91M0	0.8	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 127 B; Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
127 B	91M0	18.6	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
128	91M0	13.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
69 A	91M0	9.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
69 B	91M0	20.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
70	91M0	24.0	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
74	91M0	18.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
75	91M0	14.4	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
79	91M0	11.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
80	91M0	17.0	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
83	91M0	10.0	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 90 %; Nu sunt

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
							arbori uscaţi în picioare sau la sol
84	91M0	15.3	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 90 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
85	91M0	7.8	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
86 A	91M0	13.1	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
86 B	91M0	7.7	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
87 A	91M0	8.1	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
87 B	91M0	6.2	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
88 A	91M0	6.3	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 90 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

Subparcela silvică	Tip habitat	Stare de conservare:				Ameninţări identificate	Observaţii
		Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – rea	Cauza
		-ha-	-ha-	-ha-	Cauza
88 B	91Y0	4.8	–	–	–	–	Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
90 A	91M0	8.1	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
90 B	91Y0	0.5	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 88 B; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
93 A	91M0	11.9	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
94 A	91M0	10.3	–	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 70 %; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
94 B	91Y0	0.8	–	–	–	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 99 A – proprietate de stat; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol
95 A	91M0	–	1.7	–	Compoziţia etajului arborescent	–	Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 94 A; Regenerare arbori din lăstari 90

Subparcela silvică

Tip habitat

Stare de conservare:

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă Inadecvată

Nefavorabilă –

rea

Cauza

-ha-

%; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la

sol

96 A

91M0

–

1.2

–

Consistenţa etajului arborescent

care nu este la vârsta exploatabilităţii

–

Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu

u.a. 96 B; Nu sunt arbori uscaţi în picioare sau la sol

96 B

91M0

7.7

–

Regenerare arbori din lăstari 80 %; Nu sunt

arbori uscaţi în picioare sau la sol

99 A

91Y0

0.5

–

Stare favorabilă la limită din cauza compoziţiei seminţişului; Deşi suprafaţa este mică, se învecinează cu u.a. 99 A – proprietate de stat; Nu sunt arbori uscaţi în

picioare sau la sol

Din analiza indicatorilor prezentaţi în tabelul anterior se constată că doar o mică parte dintre arborete au stare de conservare nefavorabilă – inadecvată, adică fără modificări negative majore şi cu posibilităţi de refacere în viitor şi nici unul nu este în stare nefavorabilă, adică sub influenţa unor ameninţări mari sau având structura şi funcţiile puternic afectate sau perspective viitoare proaste şi viabilitate pe termen lung neasigurată. Încadrarea în categoria

„stare nefavorabilă – inadecvată" reprezintă doar un semnal pentru acordarea unei atenţii sporite în gospodărire pentru a menţine sau reface tipul natural de pădure pe suprafaţa în cauză în ciuda unor dificultăţi care pot să apară cum sunt competiţia, mai ales în faza de regenerare şi faza tinereţii, din partea unor specii de interes secundar – carpen, jugastru – sau chiar exotice – mălinul american, salcâm; invazia salcâmului din arborete limitrofe arboretului în cauză.

Pe tipuri de habitate, la nivel de sit, situaţia este următoarea4:

a) pentru habitatul 91M0, starea globală de conservare este favorabilă având în vedere că pe 98 %, adică 799,6 ha, din suprafaţa totală a acestuia starea de conservare este favorabilă şi pe 2 %, adică 15,1 ha, este nefavorabilă-inadecvată;
b) pentru habitatul 91Y0 starea globală de conservare este nefavorabilă-inadecvată având în vedere că pe 69 %, adică pe 37,9 ha, din suprafaţa totală a acestuia starea de conservare este favorabilă şi pe 31 %, adică pe 17,1 ha, este nefavorabilă-inadecvată.

Cauzele principale care au determinat încadrarea unor suprafeţe ca având stare de conservare nefavorabilă-inadecvată sunt:

a. Copleşirea speciilor de cvercinee de către speciile secundare gen carpen, jugastru şi reducerea participării stejarului şi gorunului în compoziţia arboretului sau chiar eliminarea din anumite porţiuni. Acest fenomen are o dinamică rapidă în etapele iniţiale din viaţa unei păduri

– instalarea regenerării şi formarea noului arboret. Pentru a evita în viitor aceste probleme, în faza de instalare a unui nou arboret mai precis la regenerarea pădurii bătrâne, trebuie executate cu promptitudine şi la timp lucrări de descopleşire ori de câte ori sunt necesare, iar tăierile de regenerare trebuie corelate cu anii de fructificaţie abundentă şi/sau cu dezvoltarea seminţişului instalat. Ulterior, până la 30 – 40 ani, evoluţia arboretului trebuie atent urmărită şi acolo unde speciile secundare tind să ajungă şi mai ales să întreacă speciile principale,

4Cifrele provin din însumarea suprafeţelor subparcelelor silvice preluate din amenajamentele silvice în vigoare

edificatoare de habitat, trebuie intervenit cu lucrări de îngrijire a cvercineelor, mai ales a stejarului.
b. Reducerea consistenţei arboretelor sau reducerea gradului de acoperire a solului de către coronament sub pragul normal sau cel puţin sub cel prevăzut în tabelul 3 cu Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare datorită stării lâncede de vegetaţie şi uscării multor exemplare de arbori maturi de cvercinee în special. Cauza principală a acestui fenomen este provenienţa din lăstari a acestor arbori foarte probabil la a doua sau chiar a treia generaţie. Pentru a evita această problemă în viitor, trebuie urmărită cu precădere regenerarea din sămânţă a arboretelor. În plus, intensitatea lucrărilor de îngrijire trebuie adaptată stării de vegetaţie a arboretului având în vedere că arboretele cu stare lâncedă de vegetaţie reacţionează mai greu la intervenţie şi ca atare intensitatea lucrării trebuie să fie mai redusă decât în cazul arboretelor cu stare de vegetaţie bună.

Probleme de importanţă secundară sunt lipsa lemnului mort din pădure şi procentul important de regenerarea a arborilor din lăstari, în special în habitatul 91M0 – din cauză că aceste păduri, în trecut, au fost gospodărite în regimul crâng.

2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru narcise – Narcissus poeticus ssp. radiiflorus

În cazul de faţă se poate vorbi mai mult de o pădure cu narcise decât de o poiană cu narcise, având în vedere faptul că acestea apar în pâlcuri izolate în porţiuni de pădure rară sau chiar bine încheiată. Chiar dacă nu se înregistrează populaţii foarte abundente, de dimensiuni mari şi concentrate pe suprafeţe relativ restrânse, cum sunt în poienile / dumbrăvile din alte rezervaţii ca Dumbrava Vadului, jud. Braşov; Racâş-Hida, jud. Sălaj, starea de conservare a populaţiei de Narcissus poeticus din Pădurea Goronişte este, în general, bună şi ca atare se consideră la momentul actual una favorabilă. În sprijinul acestei afirmaţii se aduc următoarele argumente:
1. a) existenţa şi menţinerea populaţiei la un nivel relativ constant de-a lungul anilor, precum
2. b) suprafaţa relativ mare pe care sunt distribuiţi indivizi speciei
3. c) capacitatea de înmulţire şi expansiune în alte locuri faţă de cele clasice cunoscute în trecut – de exemplu ochiurile cele mai reprezentative la momentul actual sunt în unitatea amenajistică 119
4. d) lipsa în prezent a unor fenomene cu efecte negative asupra acestor plante.
Ameninţările potenţiale la adresa integrităţii populaţiilor de narcise sunt:
1. a) Drenarea zonei pentru îmbunătăţiri funciare, dezvoltare imobiliară sau industrială care poate duce la scăderea umidităţii solului sub nivelul cerinţelor ecologice ale acestei specii, ştiut fiind că narcisele preferă solurile umede. Acest lucru ar putea conduce la scăderea numărului de narcise.
2. b) Păşunatul, atât prin distrugerea plantelor dar şi prin destructurarea solului şi distrugerea bulbilor este un pericol pentru integritatea populaţiilor de narcise.
3. c) Culegerea narciselor în cantităţi mari în momentul înfloririi, împiedică dezvoltarea populaţiei. De asemenea, culegerea bulbilor ce pot fi folosiţi în scop fitoterapeutic poate duce la diminuarea populaţiei deja existente.
4. d) Incendiile de origine antropică care se pot declanşa accidental în aria naturală protejată datorită turiştilor veniţi să culeagă florile sau fructe de pădure pot afecta bulbii şi pot conduce, de asemenea, la diminuarea populaţiei.
5. e) Eploatarea, colectarea şi transportul lemnului prin suprafaţa unde sunt narcisele poate distruge atât părţile aeriene ale plantelor cât şi bulbii din sol în perioada estivală. În restul anului, în perioadele când solul este moale poate determina distrugerea bulbilor.
6. f) Competiţia naturală cu alte specii de plante, în special lemnoase, ce duce la deterioarea condiţiilor de habitat favorabile narciselor în special cerinţele de lumină.
Trebuie menţionat faptul că nici una dintre aceste ameninţări nu reprezintă un pericol la momentul actual în Pădurea Goronişte
2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus

Condiţiile necesare pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni menţionate în formularul standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 sunt în bună măsură îndeplinite în Pădurea Goronişte. În continuare, se detaliază pentru fiecare specie, rezultatele analizelor din teren care au stat la baza evaluării stării de conservare. Se prezintă deasemenea şi ameninţările existente şi/sau potenţiale care trebuie îndepărtate pentru a asigura în viitor existenţa unor populaţii viguroase şi într-o stare de conservare bună la nivelul întregului sit.
1. 2.5.3.1. Bombina bombina
  
  Pe parcursul transectelor realizate în situl ROSCI0155 Pădurea Goronişte au fost identificate 38 de exemplare de Bombina bombina. Acestea au fost capturate cu mâna sau cu ajutorul unui mincioc şi pozate pe partea ventrală, pentru diferenţierea faţă de hibrizi Bombina bombina x Bombina variegata. Exemplarele de Bombina bombina au fost capturate din băltoace rămase pe drumurile existente între parcele, în denivelări sau în făgaşele acestora, sau care străbat unele parcele, de-a lungul unui curs de apă temporar, care a păstrat câteva bălţi, într-o zonă de smârc cu Juncus sp., în care mai era prezentă apa şi în 9 adăpătoare pentru vânat. Probabil efectivul populaţiei de Bombina bombina este mai numeros, iar numărul redus de exemplare observate poate fi pus parţial pe seama secetei de la începutul lunii mai şi a numărului mai scăzut de ochiuri de apă şi bălţi. Conform informaţiilor furnizate de personalul silvic, în ani obişnuiţi acest habitate sunt mult mai numeroase şi mult mai extinse şi ca atare habitatul mult mai favorabil speciei.
  
  Date fiind faptele prezentate mai sus şi cerinţele de habitat, plus criteriile după care se poate judeca starea de conservare a unor populaţii de Bombina bombina conform Meskee et al, 2009, considerăm că specia se află într-o stare de conservare parţial favorabilă. Această apreciere se bazează pe faptul că: există habitate de reproducere şi dezvoltare – mai mult de 10, cât prevăd criteriile enunţate de Meskee et al., 2009; că acestea au cel puţin 50% porţiune de apă puţin adâncă – sub 50 cm; de altfel, doar câteva adăpători depăşesc cu puţin această adâncime; că vegetaţia palustră sau de smârc nu depăşeşte 1 m fapt observat atât în smârcuri, cât şi la adăpători; că nu sunt prezenţi peşti nicăieri în habitatele acvatice din Pădurea Goronişte; că suprafaţa de apă depăşeşte 25.000 m2, condiţie asociată prezenţei habitatelor terestre adiacente bogate în hrană şi că există culoare de migraţie. Singurele condiţii care nu par a fi împlinite sunt numărul adulţilor şi faptul că suprafaţa cu vegetaţie plutitoare este neglijabilă – vezi Meskee et al., 2009. La acestea mai contribuie şi fenomenul puternic de hibridare.
  
  Trebuie menţionat faptul că situl ROSCI0155 Pădurea Goronişte prezintă ambele tipuri de habitate: pentru Bombina bombina – smârcuri, vegetaţie mlăştinoasă, bălţi cu suprafeţe mari şi mai adânci, chiar peste 50 cm, iar pentru Bombina variegata – ochiuri de apă, băltoace, făgaşe de drum umplute cu apă, bălţi temporare puţin adânci.
  
  Harta cu distribuţia speciei Bombina bombina pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte este prevăzută în Anexa nr. 5 la prezentul plan de
  
  management.
  
  Ameninţări potenţiale.
  1. a. Conectivitatea slabă a habitatelor acvatice
    
    Conform Fuhn, 1960 şi Cogălniceanu et al. 2000, habitatele preferate de Bombina bombina sau de hibrizii mai apropiaţi morfologic de Bombina bombina sunt bălţile permanente, cu suprafeţe mai mari, mlaştinile eutrofe, smârcurile. Cu ocazia deplasărilor pe teren au putut fi identificate adăpători cu suprafeţe de până la 375 m2 şi smârcuri care încă mai bălteau, ceea ce reprezintă un avantaj al sitului Goronişte. Însă aceste habitate acvatice nu sunt întotdeauna bine conectate între ele, în sensul că le despart uneori distanţe mai mari de 1km, ceea ce este prea mult ca distanţă de migrare pentru Bombina bombina. De aceea ar fi necesară amenajarea de noi adăpători, pentru a le conecta într-o reţea care să le facă accesibile pentru migraţie. Astfel că dacă o adăpătoare seacă, indivizii de acolo să poată migra spre un habitat preferat relativ uşor, fără să fie nevoiţi să utilizeze bălţi temporare şi ochiuri de apă preferate de hibrizii de B. variegata cu care s-ar putea hibrida.
  2. b. Hibridarea introgresivă
    
    Cu ocazia deplasărilor în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte au fost identificaţi un număr de 38 de indivizi de Bombina bombina şi un număr de 79 de hibrizi de B.b. x B.v., ceea ce arată un procent ridicat de hibridare. Precum se ştie, hibrizii de B.b. x
    
    B.v. sunt mai puţin viabili, având un fitness mai redus decât speciile parentale şi prezentând mortalitate embrionară în stadii incipiente, dezvoltări anormale, homeostază redusă – Szymura, 1993. Pentru a contribui la evitarea acestei ameninţări este importantă asigurarea habitatelor preferate ale ambelor specii parentale conform MacCallum et al. 1998, aşa cum vor fi propuse în capitolul dedicat măsurilor de management. În cazul hibrizilor mai apropiaţi morfologic de Bombina variegata, care vor fi trataţi mai jos, aceasta nu este o ameninţare, ei fiind deja hibrizi, iar input-uri de noi indivizi curaţi de Bombina variegata fiind destul de puţin probabile.
  3. c. Extreme climatice
  O ameninţare potenţială la adresa amfibienilor din situl ROSCI0155 Pădurea Goronişte este reprezentată de extremele climatice de vară şi de iarnă. Mai precis, sfârşitul primăverii şi vara pot fi caracterizate de temperaturi ridicate, combinate cu un nivel scăzut de precipitaţii, care fac ca habitatele acvatice să fie ameninţate sau să dispară înaintea dezvoltării complete a
  
  larvelor. Extremele climatice de iarnă înseamnă temperaturi scăzute, combinate cu lipsa stratului de zăpadă sau cantităţi neglijabile de zăpadă, care pot cauza moartea exemplarelor aflate în hibernare, care nu s-au îngropat suficient de adânc în pământ, sub pietre, sub lemne. Cu excepţia unor ani deosbit de secetoşi, cum a fost anul 2012, în situl ROSCI0155, această ameninţare nu prezintă un pericol major, condiţiile de hidroperioadă fiind îndeplinite mulţumitor, sau pot fi menţinute cu un efort moderat. În cazul unor situaţii deosebite cum au sunt anii secetoşi amintiţi mai sus, este însă necesară menţinerea apei în adăpători până în august în mod artificial. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor naturale de hibernare şi deci pentru evitarea efectelor negative ale gerului de iarnă se pot amenaja, cu costuri relativ reduse şi cu şansă mare de succes, grămezi de pietre şi lemne sub care amfibienii să poată hiberna, fără riscul de a îngheţa.
2. 2.5.3.2. Bombina variegata şi hibrizi – B. bombina x B. variegata
  
  Ca urmare a transectelor realizate în ROSCI0155 nu a fost identifcat nici un exemplar curat de Bombina variegata. În schimb a fost observat un număr de 79 de hibrizi de Bombina bombina x Bombina variegata, în ambele categorii de habitate, corespunzătoare preferinţelor celor 2 specii ale genului Bombina.
  
  Fenomenul de hibridare între cele două specii asemănătoare ale genului Bombina nu va putea fi împiedicat, lucru care nici nu ar fi natural. Chiar dacă în etapa de teren nu au fost identificate exemplare curate de Bombina variegata, în viitor este recomandabil ca cercetările, inclusiv genetice, să continue pentru a aprofunda studierea fenomenului de hibridizare cu şi pentru a identifica eventuale exemplare curate de Bombina variegata, cu o precizie mult mai mare.
  
  Conform celor menţionate mai sus, se poate afirma că statutul de conservare al speciei Bombina variegata pentru situl Pădurea Goronişte este parţial favorabil. Totuşi, cu toate că separarea genetică a celor două specii – împiedicarea hibridării introgresive – este foarte puţin probabilă şi nici nu ar fi naturală, se justifică menţinerea speciei ca obiectiv de conservare pentru sit. Un motiv important în acest sens este posibilitatea de a realiza o creştere a ponderii exemplarelor curate de Bombina bombina şi o oarecare izolare ecologică faţă de hibrizii mai apropiaţi morfologic de Bombina variegata în Pădurea Goronişte datorită faptului că sunt
  
  prezente ambele categorii de habitate optime, corespunzătoare preferinţelor celor două specii ale genului Bombina care astfel oferă condiţii pentru reducerea contactului dintre cele două specii şi implicit reducerea fenomenului de hibridare. Aşadar, la momentul actual, important pentru conservarea celeilalte specii – Bombina bombina – din care au fost identificate exemplare curate precum şi a hibrizilor existenţi, indiferent de fenomenul de hibridare introgresivă, este asigurarea a cât mai multor habitate de reproducere.
  
  Harta cu distribuţia hibrizilor B. variegata x B. bombina pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte este prevăzută în Anexa nr. 6 la prezentul plan de management.
  
  În continuare se prezintă cele mai importante ameninţări potenţiale care trebuie evitate/înlăturate pentru conservarea acestei specii ca hibrizi sau ca exemplare curate – în eventualitatea că astfel de exemplare există.
  
  Ameninţări potenţiale.
  1. a. Circulaţia auto pe drumurile forestiere
    
    O problemă pentru hibrizii mai apropiaţi morfologic de Bombina variegata o poate fi circulaţia auto sau cu vehicule cu tracţiune animală pe drumurile forestiere. În general, această ameninţare nu este una majoră, având în vedere că accesul general al vehiculelor neautorizate fiind restricţionat în pădurea Goronişte. Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea habitatelor preferate de hibrizii mai apropiaţi morfologic de Bombina variegata au fost observate pe drumurile forestiere, există şansa ca utilizarea intensă a drumurilor în timpul hidroperioadei să producă pierderi importante. Pentru a diminua această ameninţare este necesară amenajarea pe marginea drumurilor forestiere des circulate a unor habitate propice speciei. Acestea sunt sub forma unor şanţuri similare ca formă şi dimensiuni celor din drum, se exectută în dreptul celor din drum care apoi vor fi astupate forţând astfel indivizii să colonizeze habitatul nou, aflat în afara pericolului.
  2. b. Extreme climatice
  Aceeaşi ameninţare potenţială ca şi la Bombina bombina este valabilă şi aici, inclusiv referirile la metodele de combatere, costul acestora şi efectele preconizate.
3. 2.5.3.3. Triturus cristatus
  
  Tritonii cu creastă au fost capturaţi cu ajutorul capcanelor de tip „bottle trap", pozaţi cu ajutorul unui acvariu de teren şi apoi eliberaţi în cel mai scurt timp posibil.Transectele realizate în ROSCI0155 au înlesnit observarea a 7 exemplare de Triturus cristatus, dintre care 3 masculi şi 4 femele. În acest sens au fost montate un număr de 25 de capcane în 6 adăpători. De asemenea, a fost utilizată şi metoda inspecţiei vizuale a habitatelor acvatice, precum şi metoda dragării în 3 adăpători.
  
  Tritonii cu creastă au fost capturaţi doar în 4 adăpători pentru vânat. Trei dintre acestea au prezentat turbiditate mare, iar una dintre adăpătorile cu turbiditate mare nu avea deloc vegetaţie nici pe maluri, nici în apă, având acoperire/umbrire de 100% dată de vegetaţia forestieră. Distanţele dintre adăpătorile în care este prezent tritonul cu creastă variază între 1,3 şi 1,7 km, dar între celelalte adăpători în care fie nu a fost capturat vreun exemplar de triton cu creastă, fie nu au fost instalate capcane „bottle trap", care prezintă aproximativ aceleaşi caracteristici de habitat, ca cele în care a fost observată specia, variază între 200 şi 930 m.
  
  Pe lângă cele 7 exemplare de triton cu creastă a fost capturată şi o femelă hibrid Triturus cristatus x Triturus dobrogicus. Aceasta a fost determinată cu ajutorul indicelui Wolterstorff şi a modelului ventral – tinde să formeze o aglomerare mediană a punctelor ventrale. Indicele Wolterstorff – calculat ca Lungimea membrului anterior / Distanţa dintre membrele anterioare şi cele posterioare * 100 – a fost în cazul acesta 44,64, iar această valoare se înscrie în limitele pentru femele ale speciei Triturus dobrogicus, conform Kubisova et al. 2007.
  
  Hibridarea este destul de probabilă în această zonă, dată fiind altitudinea şi faptul că cea mai apropiată populaţie de Triturus dobrogicus, cunoscută în literatura de specialitate conform Cicort-Lucaciu et al. 2005, este la 9 km de sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea de la Goronişte. Faptul că această femelă hibrid a fost capturată în aceeaşi baltă cu un mascul de Triturus cristatus indică o posibilă dinamică a acestui fenomen de hibridare, mai ales că adăpătoarea se află la 250 m de marginea pădurii şi la 700 m de un canal de irigaţii. În orice caz, fenomenul de hibridare poate reprezenta, la fel ca la hibrizii de Bombina, o ameninţare, datorită scăderii viabilităţii faţă de speciile parentale, conform Maletsky et al., 2008 şi Szymura, 1993.
  
  Metoda „sticlelor capcană" având o detectabilitate între 40 şi 50%, poate avea o certitudine a
  
  absenţei speciei de aprox. 20% la o singură sesiune de capturare, fapt pentru care se recomandă mai multe sesiuni de captură – 6 sesiuni pentru „capcana pâlnie" din nylon, conform Kropfli, 2010. Apreciem că efectivele populaţiilor din situl ROSCI0155 Pădurea Goronişte nu depăşesc 100-200 de exemplare, dacă avem 10 adăpători şi în 3 adăpători s-a înregistrat o captură de 7 exemplare, mergând pe principiul maximei entropii conform Franklin 2009, s-ar putea înregistra aproximativ 23 de exemplare la o captură cu şanse egale în cele 10 adăpători, iar dacă detectabilitatea este de aproximativ 50%, ar putea fi 46 de exemplare, deci cu o marjă acoperitoare probabil că efectivele nu depăşesc 200 de exemplare.
  
  Date fiind aceste considerente şi condiţiile simultane care ar trebui îndeplinite, pentru ca o populaţie de triton cu creastă să fie într-o stare favorabilă de conservare, considerăm că starea de conservare a tritonului cu creastă, dacă o raportăm la nivelul întregului sit ROSCI0155 Pădurea Goronişte, este parţial favorabilă. Pentru aducerea stării de conservare a tritonului cu creastă de la parţial favorabil la favorabil la nivelul întregului sit, ar fi necesară creşterea numărului de adăpători, cu anumite caracteristici de habitat. Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că, în mod natural, habitate tipice optime pentru specie sunt doar în anumite zone. Ca atare, nu se justifică modificarea antropică a condiţiilor naturale pentru a creea în mod artificial habitat optim speciei acolo unde în mod natural nu există. Este însă foarte important ca, în zonele favorabile speciei, habitatul să fie menţinut. În mare, pentru a îndeplini aceste condiţii, trebuie evitate/îndepărtate ameninţările descrise în continuare.
  
  Harta cu distribuţia speciei Triturus cristatus pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte este prevăzută în Anexa nr. 7 la prezentul plan de management.
  
  Ameninţări potenţiale.
  1. a. Numărul relativ redus de habitate acvatice
    
    Un fapt observat pe teren, la începutul lui mai – vârful activităţii reproductive, conform Joly et al., 2001 – câteva adăpători erau puternic eutrofizate şi în curs de secare, iar 1 era deja secată. Adăpătorile care erau mai adânci aveau încă apă chiar până la 60 cm. De aceea recomandăm adâncirea adăpătorilor existente până la 0,5 m, pentru a ţine apa mai mult timp şi în măsura în care este necesar şi posibil, amenajarea unora noi. În acest fel, numărul şi calitatea habitatelor acvatice de reproducere şi dezvoltare a tritonului cu creastă, va rămâne constant sau chiar va creşte şi va fi asigurată şi o distribuire spaţială bună. Aceste recomandări vor fi detaliate în
    
    capitolul privind măsurile de gospodărire. Date fiind cerinţele tritonilor cu creastă de a avea la modul optim 4 bălţi cu succes reproductiv / km2 conform Oldham et al. 2000, ar mai trebui amenajate câteva astfel de adăpători, respectând anumite cerinţe de habitat ale tritonului cu creastă.
  2. b. Extreme climatice
    
    O ameninţare la adresa amfibienilor din situl ROSCI0155 Pădurea Goronişte este reprezentată de extremele climatice de vară şi de iarnă. Mai precis, sfârşitul primăverii şi vara pot fi caracterizate de temperaturi ridicate, combinate cu un nivel scăzut de precipitaţii, care fac ca habitatele acvatice să fie ameninţate sau să dispară înaintea dezvoltării complete a larvelor de triton cu creastă. De exemplu, conform tabelului de înregistrare a datelor pluviometrice lunare la Ocolul silvic Tinca, la începutul lunii aprilie 2012 era deja un deficit de -30 mm, iar în luna martie nu au căzut deloc precipitaţii. Acest deficit, coroborat şi cu temperaturi foarte ridicate, înregistrate în iulie şi august şi cu lipsa totală a precipitaţiilor din luna august pot ameninţa populaţiile de tritoni cu creastă, afectând dezvoltarea larvară.
    
    Extremele climatice de iarnă înseamnă temperaturi scăzute, combinate cu lipsa stratului de zăpadă sau cantităţi neglijabile de zăpadă, care pot cauza moartea tritonilor aflaţi în hibernare, care nu s-au îngropat suficient de adânc în pământ, sub pietre, sub lemne. Un strat subţire de zăpadă înseamnă şi o alimentare mai slabă a bălţilor cu apă din topirea lor şi un deficit hidric al solului mai pronunţat, ceea ce poate însemna o secare timpurie a bălţilor conform Vourio 2006. Dacă într-un an aceste două extreme se combină, efectele pot fi dezastruase asupra populaţiilor de amfibieni. Această ameninţare, în combinaţie cu celelalte ameninţări pot pune sub semnul întrebării existenţa pe termen lung a populaţiei de tritoni cu creastă din situl ROSCI0155. Totuşi, existenţa unor condiţii acceptabile în anul 2012, an cu condiţii climatice total neobişnuite, arată că pericolul nu este unul iminent pentru acest sit. Chiar şi în această situaţie, pentru a preîntâmpina efectele negative ale extremelor climatice de vară, ar fi necesară menţinerea apei în adăpători până în august şi amenajarea unor adăpători noi, iar pentru a preîntâmpina efectele negative ale extremelor de iarnă este necesară amenajarea unor habitate artificiale de hibernare sub forma unor grămezi de lemne şi pietre care să preîntâmpine îngheţarea tritonilor.
  3. c. Deranjarea tritonilor de către vânat
  O altă ameninţare la adresa tritonului cu creastă poate fi reprezentată de deranjarea acestuia de
  
  către vânatul care foloseşte adăpătorile existente pentru adăpat şi scăldat. Scăldatul speciilor de vânat – mistreţ, căprior, cerb lopătar, cerb carpatin – poate fi o ameninţare serioasă doar în combinaţie cu suprafaţa mică a bălţilor mai ales în cazul reducerii suprafeţei prin secare. Extremele climatice de vară pot induce o agravare a acestei ameninţări la adresa tritonului cu creastă. Şi această ameninţare poate fi evitată amenajând mai multe adăpători, pentru ca un număr mai mare de bălţi şi suprafeţe mai mari să ofere posibilităţi de refugiu tritonilor, în momentul în care vânatul vine la adăpat / scăldat.
4. 2.5.3.4. Concluzii

Ameninţările grave la adresa amfibienilor listate în literatura de specialitate – drenarea, poluarea chimică, tăieri masive de pădure, turism intensiv, eroziune, desecări, fragmentarea habitatului, utilizarea pesticidelor, vezi Iftime, 2005 – nu se regăsesc în ROSCI0155 Pădurea Goronişte, datorită managementului silvic şi a caracteristicilor pădurii. Astfel, nu au fost realizate desecări şi nu au loc procese de eroziune, neexistând pante accentuate. Habitatul nu a fost fragmentat, exploatarea pădurii nefiind una intensivă. Nu au fost utilizate pesticide de cel puţin 20 de ani, nefiind înregistrate atacuri importante ale dăunătorilor. Nu au fost observate cantităţi semnificative de deşeuri lăsate în urmă de turişti, deşeuri care de multe ori pot reprezenta adevărate capcane pentru larvele de amfibieni şi pot provoca moartea acestora. Managementul silvic şi prezenţa în teren a pădurarilor, precum şi grija pe care o au aceştia faţă de popasurile amenajate şi gestionarea problemei deşeurilor fac ca amfibienii să nu fie ameninţaţi de o ameninţare foarte răspândită în restul ţării.

Singurele ameninţări identificate sunt acelea legate de extremele climatice, de hidroperioada habitatelor acvatice, de calitatea acestora, de circulaţia auto pe drumurile forestiere şi de conectivitatea lor. Aceste ameninţări, în cazul unor ani cu regim de precipitaţii normal, sunt neînsemnate. În cazul în care devin importante, pot fi relativ uşor eliminate prin măsurile ce vor fi detaliate în capitolul dedicat măsurilor de gospodărire.

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului

Scopul managementului celor două arii naturale protejate este de a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul prin intervenţii active de management starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate.
3.2. Obiective pentru specii şi habitate
1. a) Limitele rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi informaţiile din Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155:
  1. i. Elaborarea privind corectarea limitelor rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi a listei habitatelor pentru care a fost instituit situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
2. b) Habitatele forestiere 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun şi 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen:
  1. i. Conservarea habitatelor forestiere de interes comunitar 91M0 şi 91Y0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
  2. ii. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar 91M0 şi 91Y0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
3. c) Populaţia de narcise – Narcissus poeticus ssp. radiiflorus:
  1. i. Conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional
    
    2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte
  2. ii. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte
4. d) Speciile de amfibieni – Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus:
  1. i. Conservarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în situl de importanţă comunitară ROSCI0155
    
    Pădurea Goronişte
  2. ii. Monitorizarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
5. e) Obiective comune
  1. i. Gestionarea activităţilor antropice în rezervaţia naturală 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
  2. ii. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă

CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE

4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea Coronişte

Punctul de pornire în elaborarea măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la starea actuală de conservare precum şi eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare pentru menţinerea şi refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung şi nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent şi pe termen relativ scurt vor fi deasemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte.

Măsurile propuse sunt descrise în două mari cateogrii: cele necesare menţinerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual şi cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau nefavorabilă.

4.1.1.1. Măsuri silviculturale necesare menţinerii stării de conservare favorabilă pentru habitatele 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen şi 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Pădurile de stejar cu carpen sunt ecosisteme destul de complexe şi ca atare managementul lor reclamă atenţie sporită. Staţiunile, în general cu plus de umiditate, favorizează existenţa mai multor specii forestiere, proporţia de participare a acestora în compoziţia arboretelor fiind determinată de condiţiile microstaţionale. Problema principală ce trebuie mereu avută în vedere în conducerea acestor ecosisteme este evitarea unor succesiuni nedorite, în special în favoarea carpenului dar în zonele de tranziţie spre habitatul 91M0 şi a cerului. Pe de altă parte, gospodărirea lor trebuie să valorifice din plin fructificaţia stejarului pedunculat, având în vedere periodicitatea redusă a anilor în care aceasta este abundentă precum şi necesităţile speciale de dezvoltare a seminţişurilor acestei specii care poate fi puternic concurat şi de subarboretul şi stratul ierbos abundent.

Pădurile balcano-panonice de cer şi gorun sunt mai puţin complexe decât pădurile dacice de

stejar şi carpen – habitatul 91Y0, din punct de vedere al compoziţiei specifice, întrucât condiţiile staţionale sunt mai restrictive, totuşi managementul lor necesită o atenţie sporită. Un alt aspect important ce trebuie luate în considerare este capacitatea competitivă deosebită, în special la vârste tinere, a carpenului dar şi a altor specii secundare – tei, jugastru, arţar tătărăsc şi altele asemenea şi a speciilor de subarboret. Aşadar, pentru evitarea declanşării unor succesiuni nedorite şi degradarea structurii habitatelor, proporţionarea optimă a amestecului de specii trebuie să fie unul din obiectivele principale ale gospodăririi silvice.

Pădurile luate în studiu sunt încadrate în categoria celor în care se reglementează procesul de producţie adică este permisă exploatarea masei lemnoase, chiar dacă majoritatea subparcelelor silvice sunt încadrate în Grupa I funcţională – Vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie5. Ca urmare, pentru arboretele incluse în habitatele 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen şi 91M0 din Pădurea Goronişte sunt necesare următoarele măsuri de gospodărire 6:
1. a. Lucrări de ajutorare a regenerării, îngrijire şi conducere a arboretelor tinere:
  1. i. prin toate categoriile de operaţiuni culturale se vor promova speciile caracteristice tipului natural de pădure cu accent deosebit pe stejar în cazul habitatului 91Y0 şi pe cer şi stejar în cazul habitatului 91M0, într-o proporţie optimă;
2. b. La lucrările de regenerare:
  1. i. speciile edificatoare vor fi introduse în funcţie de cerinţele lor ecologice, ţinând cont de condiţiile microstaţionale existente;
  2. ii. pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazurile în care pătura erbacee este foarte dezvoltată, se va recurge la mobilizarea solului, pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, îndeosebi sub semincerii de stejar în cazul habitatului
    
    5sunt încadrate în categoria 1-4J – Păduri destinate conservării şi dezvoltării intensive a vânatului şi recreării prin vânătoare, în care se reglementează producţia silvică însă cu anumite restricţii
    
    6Deşi momentan, în amenajamentul silvic nu sunt propuse toate categoriile de lucrări detaliate în prezentul studiu, întrucât în habitatul acesta sunt incluse multe arborete destinate producţiei care se află în diverse stadii de dezvoltare, este necesară această prezentare lărgită pentru ca planurile de management al ariilor naturale să acopere inclusiv lucrările care ar putea fi propuse de un viitor amenajament.
    
    91Y0 şi sub semincerii de cer şi stejar în cazul habitatului 91M0 şi în funcţie de desfăşurarea procesului de regenerare a acestora;
  3. iii. dacă subarboretul şi / sau speciile secundare sunt abundente şi nu au fost extrase din timp, acestea trebuie înlăturate imediat după instalarea seminţişului speciilor edificatoare, la sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi insuficient lignificat. Tăierea se recomandă să se execute sub colet;
  4. iv. excepţional, în cazurile în care fructificaţiile stejarului, în cazul habitatului 91Y0 şi cerului şi stejarului, în cazul habitatului 91M0, sunt foarte rare sau seminţişul nu reuşeşte să se instaleze în ochiurile deschise prin tăieri de regenerare, se va recurge la semănături directe, eventual plantaţii sub masiv. Se va folosi numai material seminologic de provenienţă locală sau din ecotipuri similare. La fel se poate proceda şi cu alte specii valoroase din punct de vedere ecologic şi economic cum sunt frasinii, ulmii, cireşul, arţarul şi altele asemenea;
  5. v. seminţişul speciilor principale vătămat prin lucrările de recoltare a masei lemnoase trebuie recepat;
  6. vi. pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive se vor efectua descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare, până la atingerea unei înălţimi de 50 – 60 cm, în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se execute câte 2 descopleşiri / an, una la începutul sezonului de vegetaţie în luna mai, alta spre sfârşitul acestuia în luna septembrie;
  7. vii. tot în acest stadiu se vor extrage şi lăstarii şi / sau drajonii care ameninţă dezvoltarea exemplarelor din sămânţă;
  8. viii. în cazul plantaţiilor executate în perioade secetoase se recomandă receparea acestora;
3. c. La degajări şi depresaje:
  1. i. depresaje se vor executa dacă există regenerări excesiv de dese de stejar în cazul habitatului 91Y0 şi de cer în cazul habitatului 91M0;
  2. ii. lucrările vor promova fenotipurile valoroase şi exemplarele regenerate din sămânţă în detrimentul celor din lăstari;
  3. iii. se va urmări proporţionarea amestecurilor, urmărindu-se în special protejarea stejarului în cazul habitatului 91Y0 şi cerului şi stejarului în cazul habitatului 91M0, dar fără a se neglija speciile de amestec valoroase;
  4. iv. speciile secundare nu vor fi extrase în totalitate, fiind importante ca sursă de hrană pentru faună şi pentru obţinerea de material lemnos valorificabil la vârste mici;
  5. v. lucrările se vor executa de obicei în perioada august – septembrie eventual mai – iunie, se vor concentra în jurul speciilor principale în special a stejarului şi se vor realiza prin retezarea de jos sau frângerea vârfului exemplarelor nedorite astfel încât acestea să rămână la o înălţime de 50 – 60 % din cea a exemplarelor promovate;
  6. vi. periodicitatea intervenţiilor va fi adaptată particularităţilor fiecărui arboret, dar de regulă nu va depăşi 3 ani;
4. d. La curăţiri:
  1. i. lucrările se vor concentra mai ales în jurul stejarului în cazul habitatului 91Y0 şi cerului şi stejarului în cazul habitatului 91M0. Selecţia va fi negativă, urmărind eliminarea fenotipurilor inferioare, a lăstarilor şi a speciilor care împiedică dezvoltarea speciilor dorite. Totodată se va urmări proporţionarea optimă a amestecului;
  2. ii. în ceea ce priveşte intensitatea intervenţiilor, se va avea în vedere că la cvercinee o coroană şi o rădăcină insuficient dezvoltate datorită unei desimi excesive a arboretului conduc la reducerea vigorii de creştere şi a rezistenţei la variaţii mari ale factorilor de mediu şi la dezvoltarea crăcilor lacome, în timp ce o spaţiere exagerată determină un elagaj defectuos şi formarea de trunchiuri sinuoase cu lemn de calitate inferioară;
  3. iii. se recomandă ca, în urma aplicării lucrărilor, solul să nu rămână descoperit, iar consistenţa să nu se reducă sub 0.75;
  4. iv. se va evita executarea curăţirilor imediat după intrarea în vegetaţie pentru a nu răni lujerii tineri, sau la sfârşitul sezonului de vegetaţie pentru a nu predispune lujerii incomplet lignificaţi îngheţurilor timpurii;
  5. v. periodicitatea curăţirilor trebuie corelată cu particularităţile fiecărui arboret, dar de obicei va fi de 3-4 ani în cazul habitatului 91Y0 şi de 4 – 5 ani în cazul habitatului 91M0;
5. e. La rărituri:
  1. i. lucrările vor avea caracter selectiv, executându-se numai în porţiunile de arboret bine încheiate, urmărindu-se, pe de-o parte, promovarea fenotipurilor valoroase în primul rând sub aspect biologic dar şi economic ale speciilor principale şi, pe de altă parte, proporţionarea optimă a compoziţiei obiectivul prioritar de realizat fiind promovarea
    
    stejarului în cazul habitatului 91Y0 şi cerului şi stejarului în cazul habitatului 91M0;
  2. ii. pentru eficientizarea lucrărilor, acestea se pot limita doar la promovarea unui anumit număr de exemplare din speciile edificatoare de cvercinee la hectar, răspândite cât mai uniform pe suprafaţa arboretului. Astfel, în funcţie de numărul de exemplare ce se doresc a fi obţinute / ha la vârsta exploatabilităţii şi de vârsta arboretului din momentul aplicării lucrării, pot fi însemnaţi arborii de viitor pentru a fi urmăriţi şi în continuare şi lucrările se pot concentra doar în jurul lor;
  3. iii. intensitatea va fi adaptată particularităţilor ecologice ale speciilor, dar şi însuşirilor pe care trebuie să le îndeplinească lemnul produs. Astfel la stejar este important să se dezvolte coroane armonios proporţionate, cu prudenţă la începutul stadiului de păriş, pentru a nu se forma crăci groase. Intensitatea răriturilor va fi mai mare după atingerea stadiului de codrişor, dar nu se va reduce în niciun caz sub 0.75;
  4. iv. după depăşirea stadiului de păriş, coroanele exemplarelor de viitor din speciile edificatoare de cvercinee trebuie fi ferite de umbrire, pentru a se evita producerea nodurilor mari şi putregăioase, ca rezultat al uscării crăcilor groase de la baza coroanelor;
  5. v. lucrările se pot executa în tot cursul anului, cu excepţia arboretelor predispuse la rupturi de zăpadă, unde trebuie să se intervină primăvara sau la începutul verii;
  6. vi. periodicitatea răriturilor va fi adaptată caracteristicilor structurale ale fiecărui arboret, în cazul habitatului 91M0 de la 7 – 8 ani în arboretele tinere, până la 10 – 12 ani în cele mature şi în cazul habitatului 91Y0 de la 5 – 6 ani în arboretele tinere, până la 8 – 9 ani în cele mature;
6. f. La tăieri de igienă:
  1. i. acestea se vor aplica, în special, în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, socotit până la atingerea vârstei exploatabilităţii, cu recomandarea de a menţine 1 – 5 arbori uscaţi / ha căzuţi sau / şi în picioare pentru conservarea biodiversităţii;
7. g. La tăierile de regenerare:
  1. i. în general arboretele vor fi exploatate la vârsta exploatabilităţii tehnice, când se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive;
  2. ii. pentru evitarea reducerii variabilităţii genetice, în cazul arboretelor izolate reproductiv în momentul aplicării tăierilor de regenerare situate la o distanţă mai mare de 300 –
    
    400 m faţă de alte arborete mature, este de dorit ca, pe perioada în care se urmăreşte însămânţarea naturală, să se menţină minim 50 arbori seminceri / ha din fiecare specie de bază în special la cer, care are şi dezavantajul unei distanţe reduse de diseminare;
  3. iii. perioada generală de regenerare a arboretelor va fi de 20 ani, cu 3 sau 4 tăieri. Se vor deschide treptat ochiuri care vor fi lărgite pe măsură ce seminţişul se dezvoltă. Sunt de preferat ochiurile de formă eliptică, cu axa mare pe direcţia nord-sud în staţiunile cu plus de umezeală sau pe direcţia est-vest în cele cu deficit, cu diametrul de 1.5 – 2.0 înălţimi de arbore;
  4. iv. dacă este posibil, tăierile propriu-zise de regenerare a arboretelor ar putea fi precedate de tăieri preparatorii, care să urmărească luminarea şi implicit dezvoltarea coroanelor arborilor seminceri în vederea stimulării fructificaţiei. Cu aceeaşi ocazie s-ar putea extrage şi speciile/exemplarele a căror participare la instalarea noului arboret nu este dorită. Aceste lucrări ar fi necesare doar în arboretele care au indicele de densitate cel puţin 0.9 şi în care prin rărituri nu s-a realizat deja selecţia şi favorizarea arborilor seminceri. Tăierile se vor executa cu 5 – 15 ani înainte de tăierile de regenerare propriu-zise, cu o intensitate de 10 – 25%, însă fără a reduce consistenţa arboretului sub 0.7 – 0.8. Pentru a evita înţelenirea solului, nu se va elimina subarboretul şi exemplarele din etajul dominat;
  5. v. în cazul tăierilor de deschidere a ochiurilor, consistenţa din ochiuri se va reduce până la 0.4 – 0.5. Dacă există deja seminţişuri instalate, arborii din aceste ochiuri pot fi extraşi chiar integral şi odată cu ei se va elimina şi subarboretul. Tăierile se vor executa în anii cu fructificaţie abundentă a stejarului în cazul habitatului 91Y0 şi respectiv cerului în cazul habitatului 91M0, eventual în cel următor şi de preferat iarna pe zăpadă mai ales dacă există seminţişuri instalate. Dacă există seminţişuri deja instalate nu se va ţine cont de anul de fructificaţie şi ochiurile vor fi deschise cu prioritate în aceste locuri. Dacă sunt porţiuni de arboret în care au pondere importantă specii secundare precum carpenul, arţarul tătărăsc, jugastru şi altele asemenea sau invazive cum sunt frasinii americani, mălinul american şi altele asemenea, sau, în cazul habitatului 91Y0, chiar specii principale de amestec cum sunt frasinii indigeni şi pe alocuri cerul, acestea vor fi extrase preferenţial;
  6. vi. tăierile de lărgire şi luminare a ochiurilor vor înainta în general spre marginea cea mai bine regenerată a ochiurilor care asigură cele mai bune condiţii de instalare şi dezvoltare. Acestea se vor aplica doar iarna pe zăpadă şi vor ţine seama de anii de
    
    fructificaţie doar dacă nu s-a instalat suficient seminţiş. Tăierile nu se vor executa dacă speciile edificatoare nu s-au regenerat într-o proporţie apropiată de cea caracteristică tipului natural fundamental de pădure;
  7. vii. tăierile de racordare se vor executa doar iarna pe zăpadă şi doar dacă seminţişul speciilor edificatoare este instalat pe cel puţin 70 % din suprafaţă şi într-o proporţie apropiată de cea caracteristică tipului natural fundamental de pădure;
8. h. La exploatare a arboretelor, se vor respecta următoarele reguli:
9. i. doborârea arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se rănească arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat;
1. ii. este indicat ca recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zăpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii ierboase cu valoare conservativă ridicată;
2. iii. pentru protejarea solului, se vor evita extragerile de masă lemnoasă în perioadele în care umiditatea solului este excesiv de mare;
3. iv. parchetele se vor curăţa corespunzător de resturile de exploatare;
4. v. reţeaua de drumuri de colectare trebuie să fie optim dimensionată – eficienţă maximă cu prejudicii minime;
4.1.1.2. Alte intervenţii necesare pentru ambele habitate forestiere

Pe lângă măsurile silviculturale, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a habitatelor sunt necesare următoarele măsuri:
1. i. pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului cvercineelor, vor fi promovate subarboretul şi speciile arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc şi nu se instalează în mod natural, aceste specii pot fi introduse pe cale artificială;
2. ii. populaţiile de ungulate se vor menţine în efective optime pentru a nu periclita regenerarea speciilor edificatoare ele putând distruge ghinda dar şi regenerarea. Dacă este necesar se vor aplica substanţe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării speciilor edificatoare împotriva faunei sălbatice;
3. iii. se va interzice păşunatul cu animale domestice în pădure, în special în zonele cu regenerare sau unde se urmăreşte instalarea regenerării naturale;
4. iv. aprinderea focului va fi permisă doar în zone special amenajate de către custode în
  
  afara habitatului. Având în vedere pericolul extinderii în fond forestier a unor incendii produse în terenurile limitrofe, conform prevederilor art. 94, alin. (1), lit n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole învecinate se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
5. v. se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură.
6. vi. captarea apei din zonele limitrofe prin drenuri, puţuri, îndiguiri şi altele asemenea se va evita pe cât posibil. Dacă este absolut necesară, aceasta se va realiza doar după evaluarea impactului şi cu prevederea unor măsuri care să compenseze efectele negative asupra regimului hidric şi implicit asupra habitatului 91Y0, asupra narciselor şi asupra speciilor de amfbieni.

4.1.1.3. Măsuri silviculturale necesare refacerii stării de conservare favorabilă pentru cele două habitate forestiere.

Tabelul de mai jos prezintă măsurile necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru fiecare subparcelă silvică în care starea de conservare a fost determinată ca fiind inadecvată conform datelor din tabelul 5, subcap. 2.5.1.

Tabelul 6.

Măsuri necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele din ROSCI0155 Pădurea Coronişte în care starea de conservare a fost determinată ca fiind nefavorabilă – inadecvată

Proprietar

u.a.

Tip

habitat

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

Statul român

97 C

91M0

Să se efectueze completări cu cer şi stejar

99 A2

91Y0

Să se realizeze lucrări de ajutorarea regenerării naturale chiar şi semănături directe sau plantaţii dacă stejarul nu fructifică

abundent şi ulterior lucrări de îngrijire a seminţişurilor instalate

Pr. Tulca

81 C

91M0

Pe măsură ce arboretul îndeplineşte criteriile de consistenţă, trebuie executate rărituri, astfel încât, în timp, ponderea cerului

în compoziţie să ajungă peste 40 %

108 B1

91Y0

Să se realizeze lucrări de ajutorarea regenerării naturale chiar şi

semănături directe dacă stejarul şi cerul nu fructifică abundent şi ulterior lucrări de îngrijire a seminţişurilor instalate

Pr. Tinca

99 A

91Y0

Să se realizeze lucrări de ajutorarea regenerării naturale chiar şi

semănături directe sau plantaţii dacă stejarul nu fructifică abundent şi ulterior lucrări de îngrijire a seminţişurilor instalate

99 B%

91Y0

Compoziţia fiind foarte îndepărtată de normal, atât la nivel de arboret cât şi de seminţiş, şi respectiva parte de subparcelă având vârsta exploatabilităţii, trebuie intervenit în momentul în care va fi inclusă în planul de recoltare al unui viitor amenajament cu tăieri de substituire, urmate de împăduriri cu

specii naturale

100 A

91Y0

Nu se vor mai executa extrageri de arbori, pentru că arboretul

are capacitatea ca în timp să revină la o consistenţă normală

105 B

91Y0

Se vor executa curăţiri şi apoi rărituri susţinute, astfel încât, în

timp, ponderea cerului în compoziţie să ajungă peste 40 %

109 B

91M0

Nu se vor mai executa extrageri de arbori, pentru că arboretul

are capacitatea ca în timp să revină la o consistenţă normală

113 B

91M0

Nu se vor mai executa extrageri de arbori, pentru că arboretul

are capacitatea ca în timp să revină la o consistenţă normală

Pr. Batăr

95 A

91M0

Se vor executa curăţiri şi apoi rărituri susţinute, astfel încât, în

timp, ponderea cerului în compoziţie să ajungă la minim 40 %

96 A

91M0

Nu se vor mai executa extrageri de arbori, pentru că arboretul

are capacitatea ca în timp să revină la o consistenţă normală

4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte

Chiar dacă la momentul actual nici una dintre ameninţările menţionate la subcapitolul 2.5.2. nu reprezintă un pericol în Pădurea Goronişte, se propun totuşi în continuare câteva măsuri de conservare utile:
1. a) Având în vedere nevoia speciei de umiditate relativ ridicată în sol, se impune evitarea oricăror dereglări ale regimului hidrologic în special înspre reducerea umidităţii. Ca atare, în vederea menţinerii unei umidităţi optime a solului corespunzătoare cerinţelor ecologice ale speciei, se impune controlul strict asupra acţiunilor de drenare ce pot fi propuse în zonă pentru îmbunătăţiri funciare, dezvoltare imobiliară sau industrială şi altele asemenea;
2. b) Limitarea păşunatului. Chiar dacă păşunatul cu animale domestice este conform legii interzis în zona unde se află populaţia de narcise atât datorită statutului de arie protejată cât şi a faptului că suprafaţa este inclusă în fond forestier şi nu există semne ale practicării acestei activităţi, trebuie controlat strict în continuare iar abaterile sancţionate prompt. Păşunatul animalelor sălbatice nu ar trebui în mod normal să devină o ameninţare. Menţinerea în limite normale ale efectivelor de ungulate îndatorire, conform legii, a gestiuonarului fondului cinegetic ar trebui să rezolve această problemă. În general, în perioada în care narcisele sunt sensibile la această ameninţare adică primăvara, în terenurile din jurul trupului de pădure există hrană îndestulătoare pentru animalele sălbatice ceea ce face ca această ameninţare să fie evitată în mod natural.
3. c) Având în vedere numărul relativ restrâns de exemplare/grupuri de narcise, se impune interzicerea culegerii lor. Cu atât mai mult trebuie interzisă culegerea bulbilor care pot fi folosiţi în scop fitoterapeutic, aceştia reprezentând organele de reproducere ale plantei şi deci calea prin care se perpetuează populaţia în zonă.
4. d) Prevenirea incendiilor este importantă întrucât incendierea vegetaţiei de la suprafaţa solului este dăunătoare narciselor atât în timpul sezonului de vegetaţie prin distrugerea părţii aeriene a plantelor cât şi în afara acestuia prin distrugerea bulbilor dacă focul este de intensitate mare şi ca atare afectează stratul superficial al solului. Întrucât focul deschis este interzis în pădure şi chiar în afara ei la o distanţă mai mică de 50 m de lizieră, această ameninţare nu ar trebui să producă daune populaţiei de narcise. Cu
  
  toatea cestea, un control strict al utilizării surselor de foc se impune pentru prevenirea unor accidente nedorite cu rezultate dezastruoase nu doar pentru narcise ci şi pentru habitatele forestiere din aria protejată.
5. e) Limitarea exploatării, colectării şi transportului de material lemons în interiorul rezervaţiei în perioada estivală şi în perioadele când solul este moale.
6. f) Controlul competiţiei cu speciile lemnoase în toate cele trei situaţii existente – pădure matură rară, în faza de regenerare, pădure matură cu coronament relativ închis şi pădure tânără, deasă. În primul caz, trebuie împiedicată împădurirea naturală sau artificială în puţinele locuri unde specia apare sub forma de pâlcuri dense, pentru conservare şi perpetuarea acesteia. Ca atare, se recomandă în această porţiune din u.a. 119 evidenţiată în Anexa nr. 2 şi propusă ca rezervaţie, să se menţină o consistenţă a arboretului redusă, arborii rămaşi să fie conduşi până la limita fiziologică şi seminţişul şi subarboretul să fie controlate în permanenţă pentru a nu copleşi narcisele. Pentru a putea aplica aceste măsuri diferenţiat, se poate delimita o subparcelă silvică separată cu ocazia lucrărilor de amenajare viitoare. În cazul al doilea, în porţiunile de pădure mare cu coronament relativ închis, unde apar exemplarele izolate sau în buchete diseminate prin arboret, în cazul în care subarboretul devine foarte dens şi tinde să copleşească narcisele şi să reducă simţitor cantitatea de lumină care ajunge la acestea, trebuie intervenit pentru înlăturarea acestuia. În ultimul caz – pădure tânără, proaspăt instalată, chiar dacă ciclul natural al pădurii impune reinstalarea acesteia la un moment dat, având în vedere neajunsul major subliniat mai sus – lipsa luminii în cantitate suficientă sub cornamentul pădurii tinere – ochiurile mici în care există indivizi izolaţi de narcise trebuie menţinute deschise şi nu trebuie intervenit pentru aşa numita
  
  „completare" a lor prin executarea de plantaţii, semănături pentru instalarea speciilor de arbori edificatoare pentru tipul respectiv de pădure pe toată suprafaţa conform regulilor silvice pentru păduri de producţie. Astfel specia se va perpetua şi în viitorul arboret, chiar dacă sub formă diseminată, ca indivizi sau grupuri mici răzleţe.
7. g) Valoarea ariei naturale şi a narciselor ca specie de interes botanic şi estetic, trebuie promovată în rândul cetăţenilor din localităţile limitrofe ariei, mai ales în rândul copiilor. Ca atare sunt necesare măsuri de conştientizare intensă în rândul populaţiei din apropiere şi a turiştilor, asupra importanţei şi necesităţii de a proteja această specie.
În ceea ce priveşte antepenultimul şi penultimul punct de mai sus referitoare la modul de gospodărire al arboretelor în care apar narcisele şi controlul competiţiei, este interesant de constatat faptul că, deşi arboretele au fost gospodărite în regim normal de producţie, populaţia de narcise s-a conservat de-a lungul timpului conform informaţiilor preluate de la custode şi reprezentanţii administratorului de pădure. Specia nu a dispărut complet din arboretele din zona rezervaţiei nici când, în procesul de regenerare, s-a făcut tranziţia de la arborete mature cu coronament mai rar care permite intrarea unei cantităţi mai mari de lumină la arborete tinere cu coronament dens, care împiedică pătrunderea luminii lucru constatat cu ocazia verificărilor în teren7. Aceasta a rezistat sub forma de indivizi izolaţi sau grupuri restrânse în ochiurile neacoperite complet. Ba chiar mai mult decât atât, specia s-a extins în ultimii ani în afara zonei clasice, realizând pâlcuri dense în arboretele vecine aflate şi acestea în regim de gospodărie activ – u.a. 119, datorită condiţiilor favorabile rezultate în urma tăierilor efectuate în procesul de regenerare al pădurii care au produs un coronament puternic rărit. Acest ansamblu de situaţii existente la momentul actual în teren, duc la concluzia că specia rezistă în acest loc de-a lungul timpului, realizând concentraţii mari când iluminarea este bună – în faza de regenerare a pădurii sau în urma altor evenimente care reduc consistent acoperirea coronamentului pădurii.

Aşadar, gospodărirea pădurii pentru scopuri de producţie aşa cum s-a făcut şi până acum nu periclitează în general existenţa speciei. Cele mai importante condiţii care trebuie respectate rămân cele referitoare la pericolul distrugerii plantelor şi bulbilor prin activităţile de exploatare menţionate mai sus şi la reglarea/controlul competiţiei cu speciile lemnoase. În plus, aşa cum s-a menţionat mai sus, porţiunea din u.a. 119 unde s-au identificat pâlcurile cele mai bogate şi care este propusă ca rezervaţie, trebuie menţinută ca o rarişte în viitor. Desigur, se impune o monitorizare atentă a evoluţiei populaţiei de-a lungul timpului, pentru o intervenţie promptă în cazul în care aceasta reacţionează negativ la modul de gospodărire sau la competiţia cu anumite specii instalate natural sau artificial.

7Reducerea densităţii populaţiei de narcise la momentul regenerării pădurii nu se datorează extragerii treptate a arborilor maturi care duce la rărirea treptată a coronamentului arboretului matur şi implicit la îmbunătăţirea condiţiilor pentru narcise, cel puţin cele referitoare la iluminare, ci este efectul instalării unei noi generaţii de arbori tineri, care realizează destul de repede o desime mare şi ca atare, pe lângă competiţia intensă pentru umiditatea şi substanţele nutritive din sol, produc o umbrire accentuată, nefavorabilă narciselor.
4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în ROSCI0155 Pădurea Coronişte

Pentru menţinerea unui habitat favorabil amfibienilor, este necesară asigurarea de condiţii favorabile atât în mediu acvatic, cât şi pe uscat în ceea ce priveşte reproducere, hrănirea şi hibernarea. Având în vedere cerinţele de conservare ale fiecărei specii în raport cu habitatul natural existent în ROSCI0155 Pădurea Goronişte, în continuare se prezintă măsurile necesare atingerii şi menţinerii unei stări de conservare favorabilă pentru populaţia fiecăreia.
1. 4.1.3.1. Bombina bombina
  
  Pentru anularea ameninţărilor care afectează specia şi deci pentru crearea unui habitat optim sunt necesare următoarele intervenţii antropice:
  1. a) Amenajarea de bălţi, astfel încât să existe o reţea de adăpători cu distanţe de până la 1 km între ele – măsură valabilă şi pentru tritonul cu creastă;
  2. b) Menţinerea hidroperioadei adăpătorilor şi smârcurilor până la începutul lui august cel puţin; poate presupune alimentarea artificială cu apă a acestora;
  3. c) Amenajarea unor grămezi de pietre şi/sau lemne, în vederea asigurării unor condiţii optime de hibernare şi diminuarea riscului de îngheţ – valabile şi la tritonul cu creastă;
  4. d) Conservarea zonelor cu Juncus sp. şi a smârcurilor care băltesc în mod natural şi evitarea desecărilor sau a lucrărilor mecanizate în aceste zone.
2. 4.1.3.2. Bombina variegata şi hibrizi – B. bombina x B. variegata
  
  Pentru anularea ameninţărilor care afectează specia şi deci pentru crearea unui habitat optim pot fi necesare atunci când habitatul fie din cauze naturale sau antropice devine nefavorabil intervenţii antropice cum sunt:
  1. a) Menţinerea hidroperioadei unor bălţi, ochiuri de apă şi şanţuri de-a lungul drumurilor forestiere până la începutul lunii august cel puţin, uneori chiar prin alimentarea artificială cu apă. Acest lucru contribuie la diminuarea ameninţării secării timpurii a bălţilor şi prin aceasta, apariţia de exemplare subdezvoltate şi cu capacitate reproductivă scăzută;
  2. b) Amenajarea unor şanţuri de 3 m lungime, 30 cm lăţime, max 20 cm adâncime în
    
    colţurile parcelelor forestiere, la marginea drumurilor forestiere, pentru a evita distrugerile datorate circulaţiei vehiculelor. Acestea sunt sub forma unor şanţuri similarea ca formă şi dimensiuni celor din drum, se exectută în dreptul celor din drum care apoi vor fi astupate astfel forţându-se indivizii să colonizeze habitatul nou, aflat în afara pericolului. Tasarea pământului este necesară pentru menţinerea apei. E necesar ca aceste şanţuri să fie construite pe marginea drumurilor care sunt des circulate şi mai ales în dreptul adăpătorilor care sunt mai apropiate de aceste drumuri, pentru evitarea retragerii hibrizilor mai apropiaţi morfologic de Bombina variegata în adăpători, smârcuri care reprezintă habitatele de reproducere ale speciei Bombina bombina. Astfel este realizată izolarea ecologică a hibrizilor mai apropiaţi morfologic de Bombina variegata de exemplarele de Bombina bombina. Atunci când sunt necesare, aceste şanţuri trebuie amenajate în perioada octombrie – aprilie cel târziu.
  3. c) Distanţa dintre bălţi/şanţuri trebuie să fie sub 500 m. Deci, atunci când este necesară crearea de noi habitate, se va avea în vedere şi această cerinţă de conectare
3. 4.1.3.3. Triturus cristatus
  
  Pentru anularea ameninţărilor care afectează specia şi deci pentru crearea unui habitat optim sunt necesare intervenţii antropice importante atât d.p.d.v. al resurselor umane şi materiale dar mai ales financiare cum sunt:
  1. a) Menţinerea apei în adăpătoari cel puţin până în luna august ceea ce presupune alimentarea artificială cu apă în anii secetoşi, cu ajutorul unei cisterne mobile;
  2. b) Amenajarea lângă adăpători a unor grămezi de pietre sau de lemne sub care tritonii cu creastă să găsească locuri propice pentru hibernat. Aceste grămezi nu trebuie să fie mai departe de 10 m de apă. Grămezile pot avea suprafeţe de 2 x 2 m şi înălţimi de până la 1m;
  3. c) Gospodărirea pădurii din preajma adăpătorilor astfel încât adăpătorile să nu fie umbrite de coronament pe o suprafaţă mai mare de 50%;
  4. d) Asigurarea unor pante line de intrare în apă, de preferinţă înierbate, pentru toate adăpătorile, pe cel puţin 50% din lungimea malurilor;
  5. e) Crearea unor coridoare înierbate de max 20 cm peste malurile betonate ale adăpătorilor existente, care să facă legătura între habitatul acvatic şi cel terestru fără a expune tritonii riscului prădării la momentul ieşirii din apă. Astfel de coridoare sunt necesare doar acolo
    
    unde aceste maluri au mai mult de 20 cm de la vegetaţia din jur până la apă.
  6. f) Amenajarea unor noi adăpători cu suprafeţe între 40 şi 150 m2 cel puţin, cu adâncimea peste 20 cm şi fundament bine compactat pentru a nu seca prea repede. Se recomandă adâncimi de 50-60 cm. Amenajarea acestora trebuie astfel planificată spaţial, încât densitatea acestora să fie de minimum 2 adăpători / km2. Această măsură se impune doar dacă unele din cele actuale dispar sau dacă se impune creşterea numărului de habitate favorabile. O astfel de intervenţie, aşa cum s-a menţionat la cap. 2.5.3.3., înseamnă crearea în mod artificial de habitat optim speciei acolo unde în mod natural nu există. Ca atare, decizia aplicării ei trebuie luată doar atunci când existenţa speciei în sit este serios periclitată.

4.1.4. Planul de acţiuni. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

Din punct de vedere instituţional, cele două arii protejate sunt în custodia Direcţiei Silvice Bihor reprezentată prin Ocolul Silvic Tinca, conform Convenţiei de custodie nr. 0086/02.03.2010 încheiată cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi prelungită prin actul aditional nr. 2 din 2.03.2015. Atât la nivelul direcţiei silvice, cât şi la nivel de ocol silvic există câte o persoană responsabilă pentru ariile protejate avute în custodie. În teren, paza şi controlul sunt asigurate de personalul de teren – pădurari şi şefi de district – sau de alte persoane specializate din cadrul ocolului cu responsabilităţi pe linie de pază, fond forestier, împăduriri.

De menţionat faptul că, după cum rezultă şi din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acţiuni nu sunt foarte mari, după cum şi necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuţii pe linia implementării unora dintre acţiunilor stabilite în special cele referitoare la evaluarea şi monitorizarea speciilor de amfibieni.

De asemenea, acţiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activităţi care sunt desfăşurate în mod curent de către custode datorită faptului că acesta este şi administratorul fondului forestier şi reprezintă obligaţii de servici. Activităţile care nu sunt deja în sarcina administratorului, sunt eligibile pentru numeroase surse de finanţare, unele dintre ele cu finanţare 100% cum sunt: Fondul Naţional de Mediu, POS Mediu, şi altele asemenea.

Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea celor două habitate forestiere, trei specii de amfibieni şi o specie de plante, în tabelul 7 se prezintă planul de acţiuni precum şi resursele umane şi financiare necesare. Pentru realizarea acestui plan cât şi pentru a evalua resursele umane şi materiale necesare ducerii lui la îndeplinire şi pentru planificarea în timp a activităţilor s-a folosit modelul propus de Appleton în 2002. Resursele umane şi financiare identificate respectiv estimate se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management, la nivelul organizaţiei însărcinate cu custodia celor două categorii de arii protejate suprapuse. Bugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management este redat în Anexa nr. 8 la Planul de management.

100

Tabelul 7.

Planul de acţiuni, resurse umane şi financiare

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
Obiectiv 1. Elaborarea propunerilor privind corectarea limitelor rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi a listei habitatelor pentru care a fost instituit situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
1.1.	Elaborarea propunerilor privind corectarea limitelor rezervaţiei naturale 2.179	– delimitarea corectă a zonei unde este localizată populaţia de narcise	harta cu limite actualizate pentru rezervaţie	Personalul custodelui însărcinat cu realizarea documentaţiei şi înaintarea acesteia către autoritatea de mediu, în vederea modificării documentaţiilor celor două arii	Vezi acţiunea 2.1.
1.2.	Elaborarea propunerilor privind corectarea formularului standard al sitului ROSCI0155 prin eliminarea habitatelor 9170 şi 91F0 din şi includerea habitatelor 91M0 şi 91Y0	Gestionare durabilă a habitatelor prezente în sit	Formular standard actualizat în ceea ce priveşte habitatele		Vezi acţiunea 2.1.

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
Obiectiv 2. Conservarea habitatelor forestiere de interes comunitar 91M0 şi 91Y0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte 8
2.1.	Realizarea lucrărilor silvice necesare – ajutorarea regenerării, controlul speciilor secundare şi a celor cu caracter invaziv şi altele asemenea	Gestionare durabilă a arboretului şi menţinerea tipului natural de pădure	Lucrări silvice executate conform nevoilor de conservare	Personalul custodelui însărcinat cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice şi supravegherea altor activităţi externalizate, respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren – cca 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani
2.2.	Promovarea speciilor de arbori edificatoare de habitat, prin ajutorarea regenerării naturale a acestora şi controlul altor specii	Proporţie ridicată a speciilor edificatoare de habitat conform pragului pentru o stare de conservare favorabilă	Proporţie ridicată, cel puţin la nivelul corespunzător tipului natural de pădure, a speciilor edificatoare
2.3.	Controlul tăierilor ilegale	Menţinerea pădurii în stare corespunzătoare	Lipsa tăierilor în delict

101

8Acţiunile din cadrul acestui obiectiv sunt efectiv în sarcina administratorilor fondului forestier ce trebuie să elaboreze şi să aplice amanajamentele silvice şi să asigure integritatea fondului forestier în condiţiile prevăzute de regimul silvic.

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
Obiectiv 3. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar 91M0 şi 91Y0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
3.1.	Actualizarea permanentă a informaţiilor privind habitatele forestiere	Oferirea de informaţii actuale asupra habitatelor forestiere	Informaţii actualizate	Vezi acţiunea 2.1. în plus, Cheltuieli materiale pentru echipamente de monitorizare 5000 RON în primul an
3.2.	Evaluarea anuală a stării de conservare a habitatelor forestiere	Menţinerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea habitatelor şi care pot fi remediate	Raport anual privind starea de conservare a habitatelor
Obiectiv 4. Conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte
4.1.	Controlul competiţiei şi succesiunii naturale	Împiedicarea împăduririi naturale sau artificiale în locul unde apare specia concentrat pe suprafeţe mai mari.	Habitat propice aglomerării speciei	Vezi acţiunea 2.1.

102

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
4.2.	Controlul exploatării, colectării şi transportului de lemn prin zona unde apar narcisele	Evitarea distrugerii plantelor şi bulbilor în locul unde apare specia.	Lipsa efectelor negative ale operaţiunilor forestiere asupra populaţiei	Vezi acţiunea 2.1.
4.3.	Limitarea păşunatului. Prevenirea incendiilor	Creşterea numărului de narcise şi îmbunătăţirea structurii solului	Lipsa efectelor negative ale păşunatului şi incendiilor asupra populaţiei
4.4.	Controlul strict al culegerii narciselor. Interzicerea culegerii bulbilor în scop fitoterapeutic	Creşterea numărului de narcise	Populaţia de narcise stabilă sau chiar în creştere
4.5.	Controlul strict al lucrărilor de drenare a terenurilor	Menţinerea umidităţii solului	Lipsa lucrărilor de drenaj
Obiectiv 5. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte

103

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
5.1.	Actualizarea informaţiilor privind populaţia de narcise	Oferirea de informaţii actuale asupra populaţiei de narcise	Informaţii actualizate	Vezi acţiunea 2.1. – echipamentul pentru obiectivul 3 este utilizat şi aici
5.2.	Evaluarea anuală a stării de conservare a populaţiei de narcise	Menţinerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea populaţiei de narcise şi care pot fi remediate	Raport anual privind starea de conservare a populaţiei de narcise
5.3.	Monitorizarea implementării măsurilor de conservare	Implementarea corectă a măsurilor de conservare. Îmbunătăţirea măsurilor de conservare în timp	Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite periodic

104

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
Obiectiv 6. Conservarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
6.1.	Asigurarea condiţiilor de habitat	Protejarea locurilor umede şi menţinerea apei în ele. Interzicerea utilizării pesticidelor în zona ariei. Crearea de noi locuri umede / adâncituri când e necesar	Habitat nealterat.	Vezi acţiunea 2.1.
6.2.	Amenajarea de adăposturi – grămezi pietre/lemne – pentru hibernare în apropierea bălţilor / adăpătorilor	Condiţii favorabile de hibernare pentru specii	Zone de hibernare existente	Vezi acţiunea 2.1.
Obiectiv 7. Monitorizarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte

105

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
7.1.	Actualizarea informaţiilor privind populaţiile speciilor	Oferirea de informaţii actuale asupra populaţiilor speciilor	Informaţii actualizate	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor externalizate pentru actualizarea informaţiilor şi evaluarea anuală a stării de conservare şi monitorizarea implementării măsurilor de conservare	Cheltuieli salariale – vezi actiunea 2.1. Cheltuieli pentru studierea speciei, monitorizarea stării de conservare, monitorizarea eficienţei măsurilor de conservare – 5.000 RON / an, 5 ani
7.2.	Evaluarea anuală a stării de conservare a populaţiilor speciilor	Surprinderea unor situaţii în măsură să ameninţe conservarea speciilor	Raport anual privind starea de conservare a populaţiilor speciilor	Vezi acţiunea 7.1.
7.3.	Monitorizarea implementării măsurilor de conservare	Implementarea corectă a măsurilor de conservare. Îmbunătăţirea măsurilor de conservare în timp	Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite periodic	Vezi acţiunea 7.1.

106

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
Obiectiv 8. Gestionarea activităţilor antropice în rezervaţia naturală 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte
8.1.	Elaborarea unui plan de pază pentru cele două arii naturale protejate	Reglementarea accesului, ce duce la limitarea daunelor asupra integrităţii ariilor naturale protejate	Plan de pază funcţional	Vezi acţiunea 2.1.
8.2.	Interzicerea şi controlul depozitării gunoaielor în ariile naturale protejate	O arie protejată curată	Lipsa gunoaielor
8.3.	Interzicerea aprinderii focului în aria naturală protejată şi a arderii vegetaţiei pe terenuri limitrofe	Conservarea fitocenozelor.	Lipsa incendiilor de vegetaţie în arie

107

Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
8.4.	Interzicerea păşunatului şi limitarea a tranzitului animalelor domestice prin aria naturală protejată	Regenerare bună a speciilor de arbori edificatoare de habitat. Populaţie viguroasă de narcise. Evitarea producerii fenomenelor de tasare şi eroziune a solului	Lipsa efectelor negative ale păşunatului asupra regenerării speciilor de arbori edificatoare de habitat, asupra narciselor şi asupra solului
Obiectiv 9. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale
9.1.	Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, la sediul custodelui	Facilitarea accesului la informaţii pentru turişti şi populaţia locală	Birou funcţional de informare turistică	Vezi acţiunea 2.1.	Cheltuieli pentru amenajarea şi înzestrarea punctului de informare – 5.000 RON în primul an Întreţinerea anuală a punctului de informare 1000 RON/an, 4 ani

108

Nr.

Acţiuni

Rezultatul scontat

Indicatori de realizat

Resurse umane

necesare

Resurse financiare

necesare

9.3.

Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă cu ocazia Lunii Pădurii

Informarea populaţiei locale şi a turiştilor

Nr. acţiuni de informare, comunicate de presă

Vezi acţiunea 2.1.

9.4.

Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă pentru promovarea celor două arii naturale protejate şi a protecţiei

mediului

Creşterea respectului pentru natură în rândul elevilor

Nr. parteneriate cu şcolile din zonă şi realizarea de prezentări tematice elevilor

109

4.2. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

În tabelul următor se prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

Calendarul de implementare a planului de acţiuni

110

Tabelul 8

ACŢIUNI

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Obiectiv 1. Elaborarea propunerilor privind corectarea limitelor rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi a listei habitatelor pentru

care a fost instituit situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte

1.1. Elaborarea propunerilor

privind corectarea limitelor rezervaţiei naturale 2.179

harta cu limite actualizate pentru rezervaţie

1.2. Elaborarea propunerilor privind corectarea formularului standard al sitului ROSCI0155prin eliminarea habitatelor 9170 şi 91F0 din şi includerea habitatelor 91M0 şi

91Y0

Formular standard actualizat în ceea ce priveşte habitatele

Obiectiv 2. Conservarea habitatelor forestiere de interes comunitar 91M0 şi 91Y0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Goronişte

2.1. Realizarea lucrărilor silvice

Lucrări silvice executate

Administratorii de

necesare – ajutorarea regenerării, controlul speciilor secundare şi a celor cu caracter invaziv şi

altele asemenea

conform nevoilor de conservare

terenuri forestiere

2.2. Promovarea speciilor de arbori edificatoare de habitat, prin ajutorarea regenerării naturale a acestora şi controlul altor specii

Proporţie ridicată, cel puţin la nivelul corespunzător tipului natural de pădure, a speciilor edificatoare de

habitat

Administratorii de terenuri forestiere

2.3. Controlul tăierilor ilegale

Lipsa tăierilor în delict

Administratorii de terenuri forestiere,

ITRSV, GNM, Poliţia

Obiectiv 3. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar 91M0 şi 91Y0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0155

Pădurea Goronişte

3.1. Actualizarea permanentă a

informaţiilor privind habitatele forestiere

Informaţii actualizate

Administratorii de terenuri forestiere

3.2.Evaluarea anuală a stării de

conservare a habitatelor forestiere

Raport anual privind

starea de conservare a habitatelor

Administratorii de terenuri forestiere

111

Obiectiv 4. Conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte

4.1. Controlul competiţiei şi succesiunii naturale în zona de concentrare a narciselor în

suprafaţa propusă ca rezervaţie

Habitat propice aglomerării speciei

Administratorii de terenuri forestiere, ITRSV, GNM

4.2 Controlul exploatării, colectării şi transportului de lemn prin zona unde apar

narcisele

Lipsa efectelor negative ale operaţiunilor forestiere asupra

populaţiei

Administratorii de terenuri forestiere, ITRSV, GNM

4.3. Limitarea păşunatului. Prevenirea incendiilor

Lipsa efectelor negative ale păşunatului şi incendiilor asupra

populaţiei

Administratorii de terenuri forestiere, ITRSV, GNM

4.4. Controlul strict al culegerii narciselor.

Interzicerea culegerii bulbilor în

scop fitoterapeutic

Populaţia de narcise stabilă sau chiar în creştere

Administratorii de terenuri forestiere, GNM

4.5. Controlul strict al lucrărilor de drenare a terenurilor

Lipsa lucrărilor de drenaj

Administratorii de terenuri forestiere, autorităţi publice locale,

instituţii de control

112

Obiectiv 5. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la

Goronişte

5.1. Actualizarea informaţiilor privind populaţiile de narcise

Informaţii actualizate

Administratorii de terenuri forestiere, specialişti în domeniu

5.2. Evaluarea anuală a stării de conservare a populaţiei de narcise

Raport anual privind starea de conservare a populaţiei de narcise

Administratorii de terenuri forestiere, specialişti în domeniu

5.3. Monitorizarea implementării măsurilor de conservare

Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite periodic

Administratorii de terenuri forestiere, autorităţi de mediu –

APM, GNM

Obiectiv 6. Conservarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în situl de importanţă comunitară

ROSCI0155 Pădurea Goronişte

6.1. Asigurarea condiţiilor de habitat

Habitat nealterat

Administratorii de terenuri forestiere şi ai

fondului de vânătoare

6.2. Amenajarea de adăposturi – grămezi pietre/lemne – pentru

hibernare în apropierea bălţilor /

Zone de hibernare existente

Administratorii de terenuri forestiere şi ai

fondului de vânătoare

113

adăpătorilor

Obiectiv 7. Monitorizarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în situl de importanţă comunitară

ROSCI0155 Pădurea Goronişte

7.1. Actualizarea informaţiilor privind populaţiile speciilor

Informaţii actualizate

Administratorii de terenuri forestiere,

specialişti în domeniu

7.2. Evaluarea anuală a stării

de conservare a populaţiilor speciilor

Raport anual privind

starea de conservare a populaţiilor speciilor

Administratorii de

terenuri forestiere, specialişti în domeniu

7.3. Monitorizarea implementării măsurilor de conservare

Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite periodic

Administratorii de terenuri forestiere, specialişti în domeniu, autorităţi de mediu –

APM, GNM

Obiectiv 8. Gestionarea activităţilor antropice în rezervaţia naturală 2.179. Poiana cu narcise de la Goronişte şi în situl de importanţă comunitară

ROSCI0155 Pădurea Goronişte

8.1.Elaborarea unui plan de pază pentru cele două arii naturale protejate

Plan de pază funcţional

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare, autorităţi publice locale,

instituţii de control

8.2. Interzicerea şi controlul

Lipsa gunoaielor

Administratorii de

114

depozitării gunoaielor în ariile naturale protejate

terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare, autorităţi publice locale,

instituţii de control

8.3. Interzicerea aprinderii focului în aria naturală protejată şi a arderii vegetaţiei pe terenuri

limitrofe

Lipsa incendiilor de vegetaţie în arie

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare,

autorităţi publice locale,

8.4. Interzicerea păşunatului şi limitarea a tranzitului animalelor domestice prin aria naturală protejată

Lipsa efectelor negative ale păşunatului asupra regenerării speciilor de arbori edificatoare de habitat , asupra narciselor şi asupra solului

Administratorii de terenuri forestiere şi ai fondului de vânătoare, autorităţi publice locale, instituţii de control

Obiectiv 9. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale

9.1. Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, la

sediul custodelui

Birou funcţional de informare turistică

Specialişti în domeniu

9.2. Promovarea celor două arii

naturale protejate pe pagina web

Pagină web funcţională şi

permanent actualizată

Specialişti în domeniu

115

a custodelui

9.3. Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă

cu ocazia Lunii Pădurii

Acţiuni de informare, comunicate de presă

Autorităţi locale

9.4. Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă pentru promovarea celor două arii naturale protejate şi a protecţiei

mediului

Parteneriate cu şcolile din zonă şi realizarea de prezentări tematice elevilor

Inspectoratul Şcolar Judeţean, autorităţi locale

116

CAPITOLUL V. BIBLIOCRAFIE

Appleton, M. R., 2002. Protected area management planning in Romania – A Manual and Toolkit. Fauna and Flora International

Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T., 2009. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.

Cicort-Lucaciu, A.Ş., Cupşa, D., Ghira, I., Bogdan, H., Pop, A., 2005. Food Composition Of Some Triturus dobrogicus Kir. 1903 Population From North – Western Romania, Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. XII, pp.71-76

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Bogdan, M., 2000. Amfibienii din România. Determinator, Ed.

Ars Docendi, Bucureşti

Constantinescu N., 1976. Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti Drăgulescu, C., 1981. Ecologia, corologia şi cenologia populaţiilor de Narcissus poeticus L. ssp.

stellaris Haw. Dost. în Carpaţi. Ocrotirea Naturii şi Mediului Înconjurător, Bucureşti, 1, 49-55.

Florescu I. I., 1991. Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti

Florescu, I. I., Nicolescu, N. V., 1998. Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 194 p

Franklin, J., 2009. Mapping species distributions. Spatial inference and prediction, Cambridge University Press, UK

Fuhn, I.E., 1960. Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Romane, Bucureşti

Gafta D., O. Mountford eds., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

Haralamb A. M., 1963. Cultura speciilor forestiere, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti

Iftime, A., 2005. Amphibia, în „Cartea Roşie a Vertebratelor din România, ed. Botnariuc, N., Tatole, V., Academia Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti

Ilie A. L., 2008. Specii rare de păsări din fauna zonei Tinca. Rev. Pro Educaţia, Lic. Nic. Jiga,

Tinca, Bihor, Anul I, nr. 1, pag 16-19

Ilie A. L., 2008. Păsările din zona satului Tinca Jud. Bihor în timpul sezonului serotinal. Rev.

Pro Educaţia, Lic. Nic. Jiga, Tinca, Bihor, Anul I, nr. 2, pag 7-10

Ilie A. L., 2008. Aspecte fenologice ale ornitofaunei din zona Tinca Jud. Bihor, România. Rev.

Pro Educaţia, Lic. Nic. Jiga, Tinca, Bihor, Anul I, nr. 3, pag 17-21

Ilie A. L., 2009. Consideraţii privind fauna de păsări răpitoare diurne din zona Tinca Jud. Bihor,România. Rev. Pro Educaţia, Lic. Nic. Jiga, Tinca, Bihor, Anul II, nr. 4, pag 24-29

Ilie A. L., 2009. Noi semnalări avifaunistice din zona Tinca Jud. Bihor, România. Rev. Pro Educaţia, Lic. Nic. Jiga, Tinca, Bihor, Anul III, nr. 5, pag 22-24

Ilie A. L., 2011. Aspecte inedite ale faunei de vertebrate din zona Tinca Jud. Bihor, România.

Rev. Pro Educaţia, Lic. Nic. Jiga, Tinca, Bihor, Anul III, nr. 6, pag 23-30

Joly, P., Miaud, C., Lehmann, A., Grolet, O., 2001. Habitat Matrix Effects on Pond Occupancy in Newts, Conservation Biology, Vol. 15, No. 1, pp. 239-248

Kropfli, M, Heer, P., Pellet, J., 2010. Cost-effectiveness of two monitoring strategies for the great crested newt Triturus cristatus, Amphibia-Reptilia 31 : 403-410

Kubisova, L., Vongrej, V., Janiga, M., Kautman, J., Klembara, J., 2007. The influence of altitude on the size and shape of two newt species Triturus cristatus Laurenti, 1768 and Triturus dobrogicus Kiritzescu, 1903 in Slovakia, Oecologia Montana 16, 1 – 9

MacCallum, C., Nurnberger, B., Barton, N. H., Szymura, J. M., 1998. Habitat preference in the

Bombina hibrid zone in Croatia, Evolution 52-1: 227-239

Meskee, C., Schneeweiss, N., Briggs, L., 2009. Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 "Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands",

Oldham, R.S., Keeble, J., Swan, M.J.S., Jeffcote, M., 2000. Evaluating the suitability of habitat of the great crested newt, Herpetological Journal, Vol.10, 143-155

Posea Gr., Badea L., 1984. România. Unităţile de relief – Regionarea geomorfologică, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N., 2008. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din

România" – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 pg.

Szymura, J., 1993. Analysis of Hybrid Zones with Bombina, in „Hybrid Zones and the Evoluntionary Process”, ed. by R.G. Harrison, Oxford University Press, New York

Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L., 1997. Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti

Vourio, V., 2006. The Great Crested Newt in Finland, in "Protection of the Great Crested Newt. Best Practices Guidelines", The experiences of LIFE-Nature project "Protection of Triturus cristatus in the Eastern Baltic Region” LIFE04 NAT/EE/000070

*Comisia Europeană – 2005. Assessment, monitoring and reporting of conservation status – Preparing the 2001-2007 report under Article 17 of the Habitats Directive – DocHab-04- 03/03 rev.3. Note to the Habitats Committee – Annex E Assessing conservation status of a habitat type. European Commission, Directorate General Environment, Directorate B – Quality of Life, Health, Nature and Biodiversity, ENV.B2 – Nature and Biodiversity, Brussels

*** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – I.C.P.A. Bucureşti, Harta Solurilor din România, scara 1:200.000

*** Institutul Geologic, 1968. Harta Geologică 1:200.000, vol. 9. Şimleul Silvaniei, redactată de

M. Lupu, M. Borcoş, Denisa Lupu, Cornelia Biţoianu. Comitetul de Stat al Geologiei, Bucureşti

***Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului – I.G.F.C.O.T., 1992. Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, Bucureşti

*** Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 211 p.

*** Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 211 p.

*** Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p.

***Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 – Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării

durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

*** Ordinul Ministrului nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemons

***Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011

*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

***WorldClim – Global Climate Data – Free climate data for ecological modeling and GIS – http://www.worldclim.org/

Harta cu limitele sitului de

nexa nr. 1 importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi ariei

naturale protejate de intere

naţional

.179. Poiana cu narcise de la Coronişte si formele de

proprietate ide tificate pe suprafaţa acestora

Hart de distribuţie a narciselor în aria naturală protejat

2.179. Pădurea de la Coronişte

nexa nr. 2 de interes naţional

Anexa nr. 3 Distribuţia habitatelor forestiere identificate pe suprafaţa sitului de importanţă

comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte

Harta cu fondu

forestier

nexa nr. 4 orespunzător rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu

narcise de la Coronişte şi sitului de importanţă c

Coronişte

munitară ROSCI01

5 Pădurea

Anexa nr. 5 Distribuţia speciei Bombina bombina pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară

ROSCI0155 Pădurea Coronişte

Anexa nr. 6 Distribuţia hibrizilor B. variegata x B. bombina pe suprafaţa sitului de importanţă

comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte

Anexa nr. 7 Distribuţia speciei Triturus cristatus pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară

ROSCI0155 Pădurea Coronişte

Anexa nr. 8

Buget estimativ necesar implementării planului de management

Situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi aria naturală protejată 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte				Sume în lei
Programe şi subprograme	NECESAR DE FINANŢARE
	Scenariul critic		Scenariul optim
	Ore lucru	Fonduri	Ore lucru	Fonduri
P1 Managementul biodiversităţii
1.1. Inventariere şi cartare	0	0	0	0
1.2. Monitorizarea stării de conservare	833	15000	1083	19500
1.3. Pază, implementare reglementari şi măsuri specifice de protecţie	1333	24000	1733	31200
1.4. Managementul datelor	222	4000	289	5200
1.5. Reintroducere specii extincte	0	0	0	0
1.6. Reconstrucţie ecologică	0	0	0	0
Subtotal P1: Costuri operaţionale anuale		43000		55900
Investiţii P1 – 5 ani		0		0
P2 Turism
2.1. Infrastructura de vizitare	0	0	0	0
2.2. Servicii, facilitaţi de vizitare şi promovarea turismului	56	1000	72	1300
2.3. Managementul vizitatorilor	0	0	0	0
Subtotal P2 Costuri operaţionale anuale		1000		1300
Investiţii P2 – 5 ani		4000		6000
P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
3.1. Tradiţii şi comunităţi	0	0	0	0
3.2. Conştientizare şi comunicare	56	1000	72	1300
3.3. Educaţie ecologică	222	4000	289	5200

Subtotal P3 Costuri operaţionale anuale		5000		6500
Investiţii P3 – 5 ani		1000		1500
P4 Management şi Administrare
4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare	0	0	0	0
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare	333	6000	433	7800
4.3. Documente strategice şi de planificare	0	0	0	0
4.4. Instruire personal	0	0	0	0
Subtotal P4 Costuri operaţionale anuale		6000		7800
Investitii P4 – 5 ani		5000		7000
Total costuri operationale anuale		55000		71500
Investiţii totale (5 ani)		10000		14500
Total finantare plan de management (5 ani)		285000		372000

Note:

Capitolul 1.2. – cuprinde cheltuieli aferente monitorizării în teren a stării de conservare pentru habitatele forestiere şi pentru speciile de plante şi amfibieni

Capitolul 1.3. – cuprinde cheltuieli de salarii şi deplasări ale personalului de teren – pădurari, şef district – precum şi ale personalului de birou – responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol – aferente activităţilor de pază şi implementare, fără cheltuieli efective aferente lucrărilor silvice.

Capitolul 1.4. – cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de teren – pădurari, şef district – precum şi ale personalului de birou – responsabil arii protejate, resp. cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol – aferente culegerii de date şi managementului acestora Capitolul 2.1. – cuprinde cheltuieli anuale pentru consumabile

Investiţii P2 – cuprinde cheltuieli aferente amenajării unui punct de informare pentru vizitatori în anul I de implementare, la sediul custodelui

Capitolul 3.2. – cuprinde cheltuieli aferente întreţinerii unei pagini web aferente ariei protejate Investiţii P3 – cuprinde aferente elaborării unei pagini web aferente ariei protejate

Capitolul 3.3. – cuprinde cheltuieli de salarii şi deplasări ale persoanlului de teren şi birou al

custodelui aferente desfăşurării unor activităţi educative cu prilejul Lunii Pădurii sau altor sărbători din zonă

Capitolul 4.2. – cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de birou – responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol – aferente activităţilor de management şi coordonare

Investiţii P4 – cuprinde cheltuieli pentru achiziţia de echipament necesar pentru monitorizare – GPS, aparat foto, binoclu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 08/12/2024

Informatii Document

Anexă

Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi al ariei naturale protejate 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

1.3. Baza legală pentru desemnarea şi managementul sitului de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi al ariei naturale protejate 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte

1.4. Procesul elaborării planului

1.5. Procedura de implementare

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizare

2.1.2. Căi de acces

2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor

2.2. Mediul fizico-geografic

2.2.1. Ceologia

2.2.2. Ceomorfologia

2.2.3. Clima

Mişcările aerului.Pădurea Goronişte este situată într-o zonă cu vânturi de intensitate foarte redusă, sub 1,5 m/s.

2.2.4. Hidrologia

2.2.5. Solurile

2.3. Mediul biotic

2.3.1. Flora şi Vegetaţia

2.3.1.1. Flora

Situaţia speciei în trupul de pădure Coronişte

2.3.1.2. Vegetaţia

Analiza vegetaţiei – Rezultate

Habitatele de interes comunitar din situl de importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte, Unitatea de producţie I Pusta, Ocolul silvic Tinca, Judeţul Bihor

Elementele de caracterizare a vegetaţiei forestiere din habitatele Natura 2000

2.3.2. Fauna

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

Comuna Tinca – Aşezare şi teritoriu.

Comuna Tinca – Populaţie. Spor natural. Migrare. Şomaj

Comuna Tinca – Activităţi economice

Comuna Tinca – Patrimoniu cultural

Comuna Tinca – Resursele de turism

Concluzii

2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere

Evaluarea stării favorabile de conservare pe baza indicatorilor propuşi de Candrea et al. în 2009

Cheia de încadrare a stării de conservare a habitatelor

de conservare

Starea de conservare a habitatelor forestiere din ROSCI0155 Pădurea de la Coronişte

2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru narcise – Narcissus poeticus ssp. radiiflorus

2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus

2.5.3.4. Concluzii

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului

3.2. Obiective pentru specii şi habitate

CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE

4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea Coronişte

Măsuri necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele din ROSCI0155 Pădurea Coronişte în care starea de conservare a fost determinată ca fiind nefavorabilă – inadecvată

4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.179. Poiana cu narcise de la Coronişte

4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de interes comunitar Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus în ROSCI0155 Pădurea Coronişte

4.1.4. Planul de acţiuni. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

Planul de acţiuni, resurse umane şi financiare

4.2. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

Calendarul de implementare a planului de acţiuni

CAPITOLUL V. BIBLIOCRAFIE

Harta cu limitele sitului de

nexa nr. 1 importanţă comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte şi ariei

naturale protejate de intere

naţional

.179. Poiana cu narcise de la Coronişte si formele de

proprietate ide tificate pe suprafaţa acestora

Hart de distribuţie a narciselor în aria naturală protejat

2.179. Pădurea de la Coronişte

nexa nr. 2 de interes naţional

Anexa nr. 3 Distribuţia habitatelor forestiere identificate pe suprafaţa sitului de importanţă

comunitară ROSCI0155 Pădurea Coronişte

Harta cu fondu

forestier

nexa nr. 4 orespunzător rezervaţiei naturale 2.179. Poiana cu

narcise de la Coronişte şi sitului de importanţă c

Coronişte

munitară ROSCI01

5 Pădurea

Anexa nr. 5 Distribuţia speciei Bombina bombina pe suprafaţa sitului de importanţă comunitară