PLAN DE MANAGEMENT din 21 iunie 2016

Notă …
Aprobat de Ordinul nr. 1.136 din 21 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 764 din 30 septembrie 2016.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI ROSCI0321 MOLDOVA SUPERIOARĂ

CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

2. 1.2. Scurtă descriere a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

1. 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management

2. 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management

3. 1.6. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management

4. 1.7. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

5. 1.8. Procedura de implementare a Planului de management CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

   2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

   3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate14

   4. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geologie

   2. 2.2.2. Geomorfologie

   3. 2.2.3. Clima

   4. 2.2.4. Hidrografia

   5. 2.2.5. Soluri

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Habitate pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

      2.3.2 Flora de interes conservativ

      2.3.3. Fauna de interes conservativ

4. 2.4. Informatii socio-economice si culturale

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

   2. 2.4.2. Presiunile cu impact asupra sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

   1. 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a Habitatul 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion

2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

   1. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Eudontomyzon mariae

   2. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei de vidră Lutra lutra

   3. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciilor Ursus arctos, Canis lupus şi Lynx lynx

3. 3.3. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

CAPITOLUL 4. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 4.1. Scopul managementului

4.2 .Programe

4.3. Sub-programe

CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI/ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

   Planul de management al sitului ROSCI0321 Moldova Superioară este documentul oficial cu rol de reglementare pentru custode şi factorii responsabili: Instituţia Prefectului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, Garda Natională de Mediu – Comisariatul Suceava, Primăriile şi Consiliile Locale Breaza, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova şi Câmpulung Moldovenesc, Instituţiile de învăţământ superior din Suceava, şcolile din zonele vecine sitului, organizaţiile non- guvernamentale de mediu, agenţii economici ori deţinătorii de interese, proprietarii care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului.

   Planul de management reprezintă un instrument de lucru pentru custodele sitului ROSCI0321 Moldova Superioară, şi pentru toţi factorii interesaţi, din momentul aprobării acestuia.

   În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii şi ale dezvoltării durabile, Planul de management integrează interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din zona sitului, ţinând cont de caracteristicile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice acestora, oferind o viziune pe termen lung asupra managementului conservativ al sitului ROSCI0321 Moldova Superioară.

   În Planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a speciilor şi habitatelor fiind definite măsurile specifice necesare conservării lor.

   Scopul general al Planului de management pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară urmăreşte asigurarea cadrului legal în vederea menţinerii/îmbunătăţirii stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl.

   Obiectivele principale ale Planului de management sunt:

   1. a) Descrierea şi evaluarea biodiversităţii şi a condiţiilor de mediu şi socio-economice ale sitului;

   2. b) Stabilirea obiectivelor de management, definirea acţiunilor de conservare necesare, precum şi reglementarea activităţilor în cadrul sitului;

   3. c) Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse în vederea asigurării conservării favorabile a speciilor şi habitatelor de interes conservativ de pe suprafaţa sitului;

   4. d) Monitorizarea acţiunile prevăzute în planul operaţional şi eficienţa lor.

      Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar prezente în sit şi ţin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi

      locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare. Tipurile de măsuri de conservare elaborate în planul de management vizează în principal:

      1. a) Conservarea biodiversităţii

      2. b) Managementul resurselor naturale

      3. c) Informarea şi conştientizarea publicului

      4. d) Monitorizarea planului de management

      Respectarea Planului de management este obligatorie pentru administratorul ariei naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul acesteia, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

      Durata de implementare a prezentului Plan de management este de 5 ani de la intrarea acestuia în vigoare.

2. 1.2. Scurtă descriere a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

   Pentru Moldova Superioară s – a instituit regimul de arie naturală protejată ca sit de importanţă comunitară inclus în reţeaua ecologică europeană Natura 2000 şi are codul ROSCI0321; conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările ulterioare, este o arie destinată să contribuie semnificativ la menţinerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prevăzute în anexa I şi conform anexei II a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatice, şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea biogeografică alpină din care face parte.

   Conform Formularului Standard Natura 2000, motivul pentru declararea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară îl constituie prezenţa habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion şi a speciilor de chişcar – Eudontomyzon mariae, vidră – Lutra lutra, urs – Ursus arctos, lup – Canis lupus şi râs – Lynx lynx. În urma evaluărilor realizate se constată lipsa habitatului 91V0 şi prezenţa altor două, respectiv habitatul prioritar 90E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Frasinus excelsior şi habitatul 6520 – Fâneţe montane.

   La data elaborării Planului de management, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară nu are custode.

   Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este amplasată în nordul României, în regiunea de dezvoltare Nord-Est, în vestul judeţului Suceava, pe raza localităţilor: Breaza,

   Branişte, Botuş, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova şi Câmpulung Moldovenesc. Coordonatele geografice ale sitului sunt 47° 35' 13'' latitudine nordică şi 25° 20' 36'' longitudine estică.

   Limitele ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt date de lunca râului Moldova între localităţile Breaza de Sus şi Câmpulung Moldovenesc, fiind amplasat la 77 km faţă de municipiul Suceava.

   Suprafaţa sitului este de 429 ha, conform Formularului Standard Natura 2000.

   Relaţionează cu situl Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului şi Rezervaţia naturală Stratele cu Aptychus de la Pojorâta – Cod 2.733.

   Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află situată în nordul Carpaţilor Orientali, respectiv Obcinele Bucovinei, în lungul cursului superior al râului Moldova între localităţile Breaza de Sus şi Câmpulung Moldovenesc. Arealul secţionează cristalinul Obcinei Mestecănişului în sectorul de nord şi flişul extern al Obcinei Feredeului, făcând limita dintre cele două unităţi montane, cu altitudinea medie de 785 m. Situat în lungul văii superioare a râului Moldova, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este caracterizată printr-un climat rece şi umed, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 2 şi 6o C în sectorul cuprins aproximativ între Breaza de Sus şi Fundu Moldovei şi peste 6o C între Fundu Moldovei şi Câmpulung Moldovenesc. Reţeaua hidrografică aparţine bazinului Siretului şi este alcătuită din Râul Moldova şi afluenţii acestuia: Lucava, Benia, Răchitiş, Breaza, Pârâul Negru, Garbele, Botuşel, Putna şi Sadova. Solurile reprezentative arealului sunt cele din clasa protisol şi cambisol.

   Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară prevede în Formularul Standard Natura 2000 existenţa habitatului de interes comunitar 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto- Fagion, care nu a fost însă identificat în teren. Aşadar, habitatele reprezentative ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară identificate în urma evaluărilor pe teren sunt habitatul prioritar 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior şi 6520 – Fâneţe montane. A fost identificat în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, în eşantioane mici, şi habitatul 9410 – Păduri acidofile de Picea din etajul montan şi subalpin, acesta nefiind considerat un habitat reprezentativ.

   Speciile de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară prevăzute în Formularul Standard Natura 2000 şi identificate pe teren sunt reprezentate de: vidra – Lutra lutra, lup – Canis lupus, râs – Lynx lynx, urs – Ursus arctos şi chişcar – Eudontomyzon mariae. În urma evaluărilor a fost identificată în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară şi specia de mreană vânătă – Barbus meridionalis petenyi.

   Activităţile socio-economice principale ce au impact asupra ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt legate de exploatarea resurselor naturale, în special pentru producerea de materiale de construcţii şi energie electrică.

3. 1.3. Obiectivul general al Planului de management

   Obiectivul general al Planului de management este de conservare sitului ROSCI0321 Moldova Superioară prin utilizarea durabilă a resurselor în interesul comunităţii locale.

4. 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management

   Instituirea regimului de arie naturală protejată ca sit de importanţă comunitară a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în cadrul reţelei Natura 2000 s-a realizat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

   Cadrul legal de funcţionare şi management pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este conferit de • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

   Planul de management este un document oficial al unui proces continuu capabil să asigure gospodărirea efectivă, eficientă şi adaptativă a ariei naturale protejate pentru care a fost elaborat. Conform Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, obligativitatea elaborării Planului de management revine custodelui.

   Legislaţia în vigoare care are referire şi aplicabilitate directă asupra realizării şi implementării Planului de management include următoarele acte normative:

   1. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

   2. b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

   3. c) Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;

   4. d) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

   5. e) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

   6. f) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

   7. g) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate;

   8. h) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;

   9. i) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

   10. j) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;

   11. k) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

   12. l) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;

   13. m) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

   14. n) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

   15. o) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;

   16. p) Hotărârea de Guvern nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020;

   17. q) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;

   18. r) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

   19. s) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

   20. t) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;

   21. u) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice – Directiva Habitate.

   22. v) Legea nr.13 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979, MO nr. 62 din 25/03/1993;

   23. w) Legea nr.58 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994, MO nr.199 din 02/08/1994;

   24. x) Legea nr.69 de aderare a României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973 – MO nr. 211 din 12/08/1994;

   25. y) Legea nr.13 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979, MO nr. 24 din 26/01/1998;

5. 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management

   Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară a fost elaborat în cadrul proiectului: ,,Conservarea biodiversităţii printr-un management adecvat al ariei

   naturale protejate Moldova Superioară", cu finanţare din Programul Operaţional Sectorial Mediu – Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, implementat de către Asociaţia Grupul Ecologic de Colaborare – GEC Bucovina, în parteneriat cu Asociaţia de Iniţiativă Democratică şi Ecologică – EUDEMOS.

   Elaborarea Planului de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului menţionat mai sus. Astfel, au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii prezentului Plan de management:

   1. a) Evaluarea stadiului de conservare/inventarierea a speciilor şi habitatului de importanţă naţională şi/sau comunitară din aria naturală protejată Moldova Superioară;

   2. b) Elaborarea studiului socio-economic pentru fundamentarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatului de importanţă naţională şi/sau comunitară din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară;

   3. c) Identificarea ameninţărilor actuale şi potenţiale asupra biodiversităţii, elaborarea măsurilor de management necesare, în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare a speciilor şi habitatului de importanţă naţională şi/sau comunitară din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară;

   4. d) Elaborarea protocoalelor de monitorizare a speciilor şi habitatului de interes conservativ din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară;

   5. e) Cartarea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară; realizarea hărţilor specifice aferente Planului de management şi realizarea bazei de date GIS pentru aceasta.

      Elaborarea propriu-zisă a Planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse, cum ar fi legislaţie, lucrări de specialitate.

      Etapele parcurse în vederea elaborării Planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt:

      1. a) Identificarea contextului legal;

      2. b) Colectarea şi structurarea informaţiei necesare;

      3. c) Definirea scopului, a obiectivelor şi a temelor principale de management;

      4. d) Identificarea şi planificarea activităţilor de monitorizare;

      5. e) Prioritizarea măsurilor/activităţilor;

      6. f) Atribuirea de resurse pentru fiecare măsură/activitate;

      7. g) Definitivarea planului de lucru/ calendarului de implementare.

      Planul de Management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenţei şi conservării, în condiţii optime, a speciilor şi habitatelor ce au determinat individualizarea acestei arii ca sit de interes comunitar.

      În cadrul procesului de elaborare a Planului de management s-a ţinut cont de Ghidul de măsuri pentru managementul siturilor Natura 2000, realizat de către Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, de Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii din România finanţat de Banca Mondială RO-GE-44176 şi de Structura elaborată în cadrul proiectului SINCRON – Sistem Integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000 finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

6. 1.6. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management

   Până în prezent, pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară nu a fost elaborat un Plan de management.

7. 1.7. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

   Planul de management se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/structurile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

   Revizuirea Planului de management se face la 5 ani de la data intrării în vigoare a acestuia.

   Acţiunea fenomenelor naturale, prezenţa şi activitatea omului, pot produce schimbări în cadrul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, care impun reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii. Astfel, în prezentul Plan de management s-au preluat principii de bază ale unui management adaptativ, care să determine o anumită flexibilitate a deciziilor în funcţie de schimbările apărute, scopul final fiind acela de permanentizare pe termen lung a favorabilităţi statutului de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

   Planurile detaliate de acţiune se elaborează anual de către custode, având la bază prevederile Planului de management, luându-se totodată în considerare şi situaţia curentă de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în ceea ce priveşte resursele de management, precum şi interesele şi posibilităţile comunităţilor locale.

   În cazul în care se impun schimbări în Planul de management, competenţa aprobării acestora revine Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu respectarea procedurilor legale,

   dacă se impun modificări la nivel de obiective şi acţiuni, sau custodelui dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual sau se referă la priorităţi, responsabilităţi şi cercetare.

8. 1.8. Procedura de implementare a Planului de management

După elaborarea participativă şi aprobarea Planului de management se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza Planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acţiunile cuprinse în Planul de management şi să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.

Planul de lucru anual se elaborează de către custode şi are drept scop punerea în practică a Planului de management pentru fiecare acţiune în parte, precum şi reanalizarea şi actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în Planul de management, a unor priorităţi sau termene.

Prin prezentarea planului de lucru anual factorilor interesaţi se va realiza consultarea referitoare la modul de punere în aplicare a Planului de management, a oportunităţii unor modificări şi respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituţii pentru implementarea acţiunilor şi atingerea obiectivelor.

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

      Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află situat în nordul Carpaţilor Orientali în unitatea majoră de relief – Obcinele Bucovinei, în lungul cursului superior al râului Moldova între localităţile Breaza de Sus şi Câmpulung Moldovenesc. Administrativ, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află în arealul central nord-vestic al judeţului Suceava. Harta localizării ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară Superioară în cadrul judeţului Suceava este prezentată în Anexa nr.1 la Planul de management.

      Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se suprapune pe teritoriul administrativ al localităţilor Breaza, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova şi Câmpulung Moldovenesc din judeţul Suceava în lungul cursului superior al râului Moldova, ocupând o suprafaţă totală de 429 ha. A se vedea tabelul nr. 1.

      Ponderea suprafeţei sitului ROSCI0321 Moldova Superioară în cadrul unităţilor adminitrativ- teritoriale

      Tabelul nr.1

      Nr. Crt.	Localitatea	Suprafaţa %	Suprafaţa ha
      1	Campulung Moldovenesc	7,09	30,42
      2	Fundu Moldovei	45,89	196,89
      3	Sadova	7,25	31,12
      4	Breaza	26,36	113,08
      5	Pojorâta	13,40	57,49
      	Total	100,00	429

   2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

      Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este limitat de lunca râului Moldova, între localităţile Breaza de Sus şi Câmpulung Moldovenesc.

      În baza rezultatelor studiilor realizate în cadrul proiectului ,,Conservarea biodiversităţii printr- un management adecvat al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară", s-a propus revizuirea limitelor ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

   3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

      În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară nu se realizează zonare internă în sensul prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

   4. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

      Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară include Rezervaţia naturală Stratele cu Aptychus de la Pojorâta – Cod 2.733 şi relaţionează la capete cu siturile Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului şi ROSCI0328 Obcinele Bucobinei. Harta suprapunerii cu alte arii naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geologie

      Teritoriul studiat aparţine Carpaţilor Orientali reprezentaţi aici de două unităţi majore: zona cristalino-mezozoică şi zona flişului carpatic conform Mutihac V. şi Mutihac. G., 2010.

      Zona cristalino-mezozoică este constituită dintr-un fundament cristalin şi o cuvertură sedimentară mezozoică, prezentând în ansamblu o structură in pânze de şariaj.

      Zona flişului carpatic este reprezentata în acest perimetru de trei dintre unităţile sale tectonice cu caracter de pânze de şariaj, încalecate succesiv de la W la E: Pânza de Ceahlău cu Pânza internă superioara – Unitatea vest-internă, Pânza Flişului Curbicortical, Pânza de Palanca cu Pânza internă inferioară – Unitatea est-internă, Pânza de Audia cu Pânza şisturilor negre – Unitatea medio-internă.

      Extremitatea nordică a arealului traversează orizontul gresiilor curbicorticale ale pânzei de Palanca alcătuit dintr-o alternanţă de gresii calcaroase curbicorticale cenuşii, dure, în strate de 10-40 cm, şisturi argiloase de culoare cenuşie sau verzuie şi gresii micafere cenuşii în strate subţiri de câtiva centimetri.

      În continuare sunt întâlnite rocile Pânzei de Ceahlău care aici sunt reprezentate în exclusivitate de stratele de Sinaia de vârstă neocomiană. Acestea sunt definite printr-o alternanţă de marne calcaroase, dure, compacte, de culoare cenuşiu-închisă până la neagră, dispuse în plăci sau în bancuri

      subţiri, de 15-20 cm; calcare cenuşii şi gresii calcaroase dispuse în bancuri groase de până la 50 cm; calcare litografice în plăci, precum şi sisturi argiloase de culoare inchisă a căror suprafaţă are un luciu grafitos. Local se intâlnesc şi intercalaţii subţiri de conglomerate cu multe elemente de şisturi cristaline. Întregul pachet al stratelor de Sinaia este intens cutat şi străbătut de numeroase diaclaze de calcit.

      Cea mai mare parte a ariei analizate traversează formaţiuni Ante-Proterozoic superior şi Proterozoic superior – Paleozoic Pts-Pz, aceastea din urmă fiind cele mai extinse.

      Formaţiunile atribuite Ante-Proterozoicului superior sunt în general intens metamorfozate suportând transgresiv formaţiuni epimetamorfice. Sunt reprezentate aici prin gnaise de Rarău, micaşisturi, paragnaise şi rar amfibolite.

      Formaţiunile Proterozoicului superior – Paleozoicului Pts-Pz sunt metamorfozate în general în condiţiile faciesului de şisturi verzi ale seriei de Tulgeş. Această serie se dezvoltă puternic la sud de localitatea Breaza între izvoarele Bistriţei la N, Crucea la S, Pojorâta la E şi Iacobeni la W şi este reprezentată aici de complexul vulcanogen mediu şi de complexul vulcanogen superior alcătuit dintr- o alternanţă de metatufuri acide, şisturi terigene – şisturi sericito-cloritoase, şisturi cuarţitice şi altele. Spre partea inferioară a complexului se disting două niveluri de şisturi verzi bazice care în regiunea Fundul Moldovei şi Crucea se pot urmări aproape continuu pe direcţie, constituind orizont – reper. Harta geologică a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management. Peste acestea se dispun depozite mezozoice din compartimentul nordic al sinclinalului marginal extern – sinclinalul Rarăului. Acestea pot fi autohtone – nedesprinse de pe fundamentul cristalin sau alohtone – klippe sau blocuri însedimentate în umplutura sedimentară a sinclinalului Rarăului.

      În seria autohtonă primul etaj al Triasicului este reprezentat in bază prin conglomerate poligene care spre partea superioară trec la gresii cuarţoase şi şituri argiloase roşii şi verzi. Acestea sunt lipsite de fosile, însă criteriul geometric impune vârsta Seisiană acestor roci. Peste acestea se dispun calcare dolomitice stratificate în care s-au găsit Pecten discites şi Myophoria costata.

      Anisiaul este reprezentat prin dolomite masive care urmează deasupra calcarelor dolomitice campiliene. Vârsta este pusă pe baze geometrice, în raport cu Campilianul.

      Depozitele Callovian-Oxfordianului urmează transgresiv peste depozite mai vechi. Acestea sunt reprezentate prin marno-argile micacee, stratificate, jaspuri roşii, galbene şi albe cu intercalaţii de argile roşii şi verzi.

      Depozitele Malmului superior şi Neocomianului, bine reprezentate în partea sudică a perimetrului sunt reprezentate printr-o alternanţă de gresii calcaroase, calcare roşii şi marnocalcare cu

      intercalaţii subordonate de argile. Acestea alcătuiesc o serie de caractere ce le apropie de formaţiunile de tip fliş. În marnocalcare şi în gresiile calcaroase s-a gasit o bogată faună cu Lamellaptichus curtus, Lamellaptichus lamellosus şi Punctaptychus monsalvensis, din care se deduce vârsta tithonică, eventual kimmeridgiană a parţii inferioare a seriei flişoide. Aceeaşi serie flisoidă trece treptat spre partea superioară la gresii grosiere, iar pe alocuri la conglomerate, cunoscute sub numele de „gresii şi conglomerate de Muncelu” de vârstă Valanginiană specificate de Turculeţ I., în 1963.

      Depozitele alohtone sunt reprezentate la est de localitatea Pojorata prin calcare masive cu pahyodonte şi orbitoline de vârstă Barremian – Aptian br+ap. Prezenţa mai multor faciesuri sincrone suprause arată că acestea provin din zone sedimentare deosebite, situate undeva mai la vest. Transportul acestor depozite dinspre vest s-a făcut pe cale tectonică, sub forma unei pânze de decolare conform specificării făcute de Băncilă I., în 1958. Deplasarea acestuia a început în Hauterivian şi s-a desavârşit în Albianul mediu şi superior.

      Extremitatea sudică a perimetrului străbate din nou unităti aparţinând flişului carpatic, şi anume, Pânzei de Audia reprezentată de stratele de Audia cu cele trei orizonturi: orizontul şistos cu sferosiderite de 300 m grosime, constituit din şisturi argiloase, argilite negre, gresii calcaroase negricioase şi marnocalcare cenuşii negricioase; orizontul şistos cu lidiene de 250 m grosime, alcătuit din şisturi argiloase negre, argilite silicioase negre şi verzi în care se găsesc asociate marnocalcare cu radiolari şi foraminifere, tufite, lidiene, precum şi gresii feldspatice grosiere; şi orizontul gresiilor silicioase cu glauconit de 200-300 m grosime, constituit din gresii silicifiate cu glauconit, şisturi argiloase verzi şi negre, brecii sedimentare, gresii de culoare inchisă, cu radiolari.

   2. 2.2.2. Geomorfologie

      Unităţile de relief. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este situat în nordul Carpaţilor Orientali în unitatea majoră de relief – Obcinele Bucovinei. Acestea se prezintă sub forma unor culmi paralele şi prelungi, împădurite, cu orintare generală nord-est – sud-vest dispuse de la vest la est după cum urmează: Obcina Mestecăniş formată pe şisturi cristaline şi Obcinele Feredeu de 1479 m şi Obcina Mare de 1208 m dezvoltate pe depozite de fliş. Acestea sunt separate de depresiuni alungite dezvoltate în lungul văilor, numite ,,câmpulunguri". Aceste obcine se caracterizează prin prezenţa unui relief structural reprezentat de hogbacks-uri şi cueste axate pe pânze ale flişului cu frontul orientat către nord-est şi est. La baza fronturilor acestora apar segmente de văi longitudinale, iar sub frontul pânzei chiar depresiuni subsecvente. Un exemplu în acest sens este Obcina Feredeu, un hogback dezvoltat pe pânza de Audia care domină prin fruntea sa de circa 300- 400 m Culoarul Moldoviţei, în partea opusă spinarea înclinându-se spre Culoarul Moldova-Sadova,

      citat de Barbu N. în 1976 şi Posea Gr. în 2005. Aria, suprapusă cursului superior al văii Moldova, secţionează atât cristalinul Obcinei Mestecănişului în sectorul de nord, cât şi flişul extern al Obcinei Feredeului, facând limita dintre cele două unităţi montane.

      Subunităţile de relief peste care se suprapune aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară sunt în principal subdiviziuni ale Obcinei Mestecănişului: Culoarul depresionar Moldova- Sadova citat de Barbu N. şi Ionesi L. în 1987, ce separă cristalinul Obcinei Mestecănişului de sedimentarul Obcinei Feredeului, în partea de nord; Depresiunea Lucina-Fundu Moldovei pe un sector restrâns desfăşurat aproximativ între Colacu şi Fundu Moldovei şi Depresiunea Câmpulung Moldovenesc în cea mai mare parte a arealului. În extremitatea sud-estică intră în contact direct cu Obcina Feredeului. Harta încadrării ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în unităţile de relief este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

      În aval de comuna Pojorîta, Valea Moldovei se îngustează brusc în gresiile şi conglomeratele de Muncel, luând aspect tipic de chei – Cheile Pojorîtei, flancate de dealurile Muncel la nord şi Măgura cu Piatra Stejarului la est. În peretele stâncos şi abrupt al Măgurii se găseşte rezervaţia geologică cunoscută sub numele de ,,Stratele cu Aptychus de la Pojorâta ".

      Hipsometria. Altitudinea la care se situează aria analizată scade de la nord către sud şi sud-est de la peste 900 m la aproximativ 650 m. Altitudinea medie este de 785 m. Harta hipsometrică a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

      Pantele au fost calculate în grade, pe baza modelului numeric altitudinal. Acestea variază între 0.1o şi 44o, chiar peste 45o. Panta medie este de aproximativ 14o, iar abaterea standard de circa 7o. Harta pantelor ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

      Expoziţia versanţilor. Configuraţia ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară precum şi exinderea acestuia aproximativ pe direcţia nord-est – sud-vest între Breaza de Sus şi Colacu şi vest – est între Colacu şi Câmpulung Moldovenesc, imprimă o expoziţie diferită a versanţilor în funcţie de sectoarele şi subsectoarele traversate de râul Moldova în cursul său superior. Astfel, în arealul Breaza de Sus predomină orientarea nordică şi nord-estică a versanţilor, în timp ce în sectorul cuprins între Breaza de Sus şi Colacu orientările sud-estice şi estice urmând ca între Colacu şi Câmpulung Moldovenesc să predomine din nou expoziţia nordică şi nord-estică. Harta expoziţiei versanţilor ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management.

   3. 2.2.3. Clima

      Din punct de vedere al regionării climatice, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se încadrează în climatul de munţi joşi, în general rece şi umed, caracterizat de prin amplitudini apreciabile între valorile medii şi absolute înregistrate de elementele şi fenomenele climatice în regimul lor diurn, lunar, sezonier şi anual, cu influenţe climatice scandinavo-baltice caracterizate prin umezeală mare vara şi ierni geroase.

      Diagnoza climatică a arealului analizat a fost realizată folosind datele meteorologice de la staţiile Câmpulung Moldovenesc – caracteristică arealelor depresionare şi a culoarelor de vale şi Rarău, care deşi nu se găseşte în arealul de studiu, descrie caracteristici climatce asemănătoare versanţilor văii Moldovei în sectorul superior. Baza de date necesare studiului acoperă în general perioada standard climatologică 1961-2000.

      Arealul analizat este expus advecţiilor de aer polar şi arctic continental, blocând deplasarea acestora peste regiunile centrale şi de vest, îndeplinind totodată rolul de baraj orografic şi pentru Ciclonii Mediteraneeni cu deplasare retrogradă, caracterizaţi prin precipitaţii bogate şi intensităţi mari. În consecinţă, în condiţii specifice de circulaţie a atmosferei pe traiectorii polare şi ultrapolare, în regiunile nordice ale acestora, pot avea loc căderi abundente de zăpadă, viscole violente şi de durată, care pot provoca înzăpezirea aşezărilor umane şi a arterelor de circulaţie. De asemenea, în condiţii specifice pentru circulaţia Ciclonilor Mediteraneeni cu evoluţie retrogradă, în această regiune, cu deosebire pe versanţii estici, se produc ploi abundente în regiunile înalte care provoacă inundaţii pe râuri în avale, cum ar fi inundaţiile din 2010 care au afectat localităţile Pojorâta şi Fundu Moldovei.

      Altitudinea impune şi etajarea topoclimatelor cum sunt cele de pădure de diferite tipuri, de pajişti montane sau alpine, ca şi etajarea unor topoclimate antropice, cunm ar fi de aşezări umane. Foarte important pentru spaţiul analizat este topoclimatul celor mai mari culoare de vale descris de valea Moldovei care se dezvoltă ca o arie de discontinuitate topoclimatică ce impune prin orientarea sa direcţia de deplasare a curenţilor de aer.

      Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, situată în lungul văii superioare a râului Moldova, este caracterizată printr-un climat rece şi umed, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 2…6oC în sectorul cuprins aproximativ între Breaza de Sus şi Fundu Moldovei şi peste 6oC între Fundu Moldovei şi Câmpulung Moldovenesc – 6,4°C la staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc. Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între -6…-8oC iar temperatura lunii iulie între 10…12oC.

      Temperatura medie a lunii celei mai căduroase – iulie este de 15-16°C. Iarna, temperatura medie a lunii celei mai reci – ianuarie este de aproximativ – 6°C, rezultând amplitudini medii anuale de aproximativ 21-24°C. Iarna, apar frecvent inversiuni termice în lungul culuarului Moldova- Sadova. Harta temperaturilor medii multianuale în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

      Precipitaţiile atmosferice sunt relativ ridicate, cantitatea medie anuală fiind cuprinsă între 650 mm – 695 mm la staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc şi peste 700 mm – chiar 1000 mm în sectoarele mai înalte, cu un maxime atinse în lunile mai-iulie. Harta precipitaţiilor medii anuale în ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 9 la Planul de management .

      Semestrial, cele mai mari cantităţi de precipitaţii se totalizează în intervalul aprilie-septembrie, aproximativ 60% din cantitatea medie anuală, în detrimentul semestrului rece, când cele mai mari cantităţi provin din precipitaţiile solide şi mixte, a căror distribuţie teritorială este favorabilă sectorului montan cum menţionează Dragotă C. în 2006.

      Intensitatea maximă pluvio-eoliană şi cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore – parametri care definesc coeficienţii de torenţialitate – au valori însemnate ţinând seama de faptul că, printre valorile record pe ţară se află cantităţi maxime diurne de 101,4 mm la Fundu Moldovei înregistrate la data de 17.07.1972 şi 98,2 mm la Câmpulung Moldovenesc înregistrate în data de 24.07.2008. Aceste valori, înregistrate în 24 de ore, au atins sau chiar depăşit media lunară multianuală pentru luna iulie. În regim mediu anual cantităţile de precipitaţii totalizate în 24 de ore depăşesc 60-70 mm, înscriindu-se, de asemenea, în valorile maxime înregistrate la nivelul ţării.

      Durata stratului de zăpadă este de 100 – 120 zile şi chiar peste 120 zile în partea superioară a arealului analizat. Grosimea medie lunară a stratului de zăpadă este de 40-60 cm, iar cea maximă lunară poate ajunge pănă la valori ce depăşesc 100 m în spaţiul montan înalt, de exemplu 143 cm/martie în valori medii multianuale pentru intervalul 1961-2000 la staţia meteorologică Rarău aşa cum se specifică în atlasul Clima României, din 2008. Datorită vânturilor puternice din sectorul vestic, care bat în permanenţă pe culmile înalte ale munţilor – calmul fiind o excepţie, acumularea zăpezii în grosimi apreciabile se face pe povârnişurile estice "la adăpost."

      Regimul eolian, dependent de frecvenţa şi direcţiile generale ale advecţiilor maselor de aer şi influenţat direct de configuraţia majoră a reliefului, înscrie valori destul de ridicate în domeniul vitezelor medii anuale, de peste 2-3 m/sec în sectoarele mai înalte ale spaţiului analizat şi uşor mai scăzute, de 1-2 m/sec în sectoarele depresionare şi culoarele de vale. Datorită predominării reliefului depresionar de adăpost în cea mai mare parte a arealului, calmul atmosferic are valori mai ridicate care se cifrează la peste 52% la Câmpulung Moldovenesc. La staţia meteorologică Câmpulung

      Moldovenesc frecvenţa medie anuală a vântului pe direcţii evidenţiază direcţiile dominante vestul 24%, urmat de est 7%, nord-vest 5%, sud-est 4% şi sud-vest 3%.

      Un fenomen eolian local, cu rol asupra habitatelor din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară şi cu importanţă asupra regimului temperaturii aerului şi al precipitaţiilor, îl reprezintă foehnizarea maselor de aer, în special al celor dominante – din vest şi nord-vest. Consecinţele acestui fenomen la nive local sunt: temperaturi mai ridicate, umiditate relativă a aerului mai redusă, precipitaţii mai puţine, determinând pe alocuri modificarea fazelor fenologice ale unor specii de plante de interes comunitar. Datorită unor situaţii barice speciale, generate de configuraţia reliefului apar brizele de munte – ziua, în condiţiile diferenţei de temperatură a versanţilor încălziţi fată de spaţiile depresionare adânci, inducând inversiuni de temperatură şi cea de vale – generând cumulizări şi precipitaţii pe culmi aşa cum constată Gaceu O., în 2004. Cel mai reprezentativ sector din arealul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în acest sens este cel cuprins între Pojorâta şi Câmpulung Moldovenesc.

      Fenomenele meteorologice periculoase sunt reprezentate de polei, brumă, chiciură şi ceaţă în semestrul rece al anului şi grindină, averse de ploaie şi fenomene orajoase în semestrul cald. Manifestarea cu intensitate a acestor fenomene determină în mod obişnuit pagube pentru unele sectoare economice, punând de asemenea în pericol bunurile şi chiar viaţa oamenilor, de aceea ele sunt socotite fenomene meteorologice de risc aşa cum se specifică în Atlasul Clima României, din 2008. Poleiul apare începând cu luna noiembrie, cu durate scurte, putând apărea până la jumătatea lunii martie, forte rar apare în aprilie sau octombrie. Bruma apare din prima jumătatea a lunii septembrie, în cei mai mulţi ani, mai cu seamă în partea superioară a sitului şi de multe ori o întâlnim la sfârşitul lunii aprilie chiar începutul lunii mai. Aversele sunt des întâlnite începând cu finele lunii mai şi până la sfârşitul lunii august. Grindina apare mai rar, în special în zilele călduroase din lunile iulie-august, când se dezvoltă formaţiuni noroase cu dimensiuni mari pe înălţime, dar poate fi întâlnită şi în mai-iunie. De cele mai multe ori se manifestă pe teritorii restrânse, bine delimitate.

   4. 2.2.4. Hidrografia

      Reţeaua hidrografică din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este reprezentată în general de reţeaua de ape curgătoare ce aparţine bazinului Siretului – alcătuită din Râul Moldova şi afluenţii acestuia – unităţile lacustre lipsesc din acest areal. Principalii afluenţi ai râului Moldova in ROSCI0321 Moldova Superioară sunt Lucava, Benia, Rachitiş, Breaza, Pârâul Negru cu F = 25 Km2 şi Hmed = 1060 m, Gârbele, Botuşel, Putna cu F = 90 Km2 şi Hmed = 1130 m, Colbul cu F = 30 Km2 şi Hmed = 114 6m şi Sadova cu F = 56 Km2 şi Hmed = 937 m. Harta reţelei

      hidrografiec a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 10 la Planul de management .

      Determinarea elementelor morfometrice aferente râului Moldova în secţiunea amonte Câmpulung Moldovenesc au fost determinate pe baza scărilor topografice 1:25000 în format GIS. Astfel, suprafaţa râului în secţiunea menţionată este de 533 km2.

      Valorile debitelor medii multianuale la staţiile hidrometrice aflate în bazinul râului Moldova amonte de Câmpulung Moldovenesc ating un maxim de 5,8 m3/s pe Moldova în secţiunea Câmpulung Moldovenesc şi un minim de 0,43 m3/s pe Izvorul Giumalău, secţiunea Pojorâta. A se vedea tabelul nr. 2.

      Debitele medii multianuale la staţiile hidrometrice aflate in bazinul râului Moldova amonte de Câmpulung Moldovenesc

      Tabelul nr.2

      Râul	Secţiunea	F	H	Qmed m3/s	q l/s/Km2
      Moldova	Fundul Moldovei	327	1083	3.4	10.4
      Putna	Pojorata	80	1130	1.16	14.5
      Izvorul Giumalau (Colbul)	Pojorata	32	1146	0.43	13.4
      Moldova	Campulung Moldovenesc	553	1066	5.8	10.5

      Calculul debitelor maxime cu diferite probabilitati de depaşire pe râul Moldova în spaţiul analizat evidenţiază valori mai ridicate în toate cele trei categorii de probabilităţi analizate în secţiunea localizată în amonte de confluenţa cu râul Răchiţiş. A se vedea tabelul nr. 3.

      Debite maxime cu diferite probabilităţi de depăşire pe râul Moldova amonte de Câmpulung Moldovenesc

      Tabelul nr. 3

      Râul	Secţiunea	F km2	H m	1%	2%	5%
      Moldova	Moldova am conf. Răchiţiş	120	1174	300	235	165
      	Moldova am conf. Orata	254	1106	410	325	225
      	Moldova am conf. Putna	341	1076	450	355	250

      	Moldova am conf. Giumalau	433	1086	530	425	300
      	Campulung Moldovenesc	553	1066	643	527	379

      Alimentarea râurilor este predominant pluvio-nivală, peste 60%, cea subterană fiind moderată, 20-40%. Debitul mediu lichid al râului Moldova la Pojorâta este de 2,76 m3/sec. Debitul de aluviuni în suspensie creşte de la izvoare spre vărsare, în zona Pojorâta el fiind de 0,4 kg/sec.

      Densitatea reţelei hidrografice este de 0,6-0,8 km/km2. Scurgerea apei are un regim specific părţii de est a României cu un caracter pronunţat torenţial. Sunt caracteristice apele mici de iarnă cu formarea de zăpoare pe râul Moldova. Primăvara scurgerea apei cu viituri provine din topirea zăpezii şi din precipitaţii iar vara sunt caracteristice debitele reduse şi viiturile generate de ploi torenţiale. Toamna se înregistrează debite mai reduse.

      Apele subterane sunt în general cantonate în şisturile cristaline din Obcina Mestecănişului, pe falii, pe fisuri şi pe suprafeţele de şistozitate. Resurse de apă mai sunt asociate şi secvenţelor grezoase.

   5. 2.2.5. Soluri

      În funcţie de forma de relief, de evoluţia paleogeografică şi ceilalţi factori pedogenetici, în spaţiul analizat se întâlnesc 2 clase de soluri ce cuprind mai multe tipuri, conform cu Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor – SRTS elaborat în anul 2003. Harta solurilor din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 11 la Planul de management . Această nouă clasificare este în concordanţă cu cerinţele FAO 1998, cuprinse în World Reference Base for Soil Ressources conform Buza M., din 2006.

      Clasa protisoluri – soluri neevoluate include solurile aflate în stadiul incipient de formare, cu un profil încă incomplet diferenţiat, lipsit de orizonturi genetice, prezintă cel mult un orizont A în general slab format. Însuşirile protisolurilor sunt determinate în primul rând de cele ale materialului parental. În general sunt sărace în substanţe nutritive şi au fertilitate scăzută; excepţie face majoritatea solurilor aluviale, care sunt favorabile unei game largi de culturi agricole sau altor folosinţe conform Buza M., din 2006.

      În aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară aceaste soluri se extind în aval de confluenţa Moldovei cu râul Putna reprezentate de protosolurile aluviale cu textură nisipolutoasă până la lutonisipoasă.

      Clasa cambisoluri cuprinde solurile care au un orizont B cambic Bv, fiind caracteristice unui relief întinerit mereu prin denudaţie lentă. Au o fertilitate ridicată, cu excepţia versanţilor puternic

      înclinaţi. În general, în această categorie predomină solurile brune acide alternând cu soluri brune şi insule de soluri brune feriiluviale şi podzoluri, alături de soluri brune eu-mezobazice şi brune luvice sau brune acide, la nivelul culmilor periferice, mai joase, cu insule de rendzine.

      În funcţie de condiţiile de relief şi de aciditate sunt folosite pentru cultivarea de cereale, plante industriale, plante de nutreţ, pomi, vie, fie pentru păşuni, fâneţe sau păduri conform Buza M., din 2006.

      În aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară cambisorile sunt reprezentate de solurile brune eu-mezobazice cu textură lutoasă şi argiloasă ce au o exindere mare în nordul arealului; solurile brune eu-mezobazice, rendzine şi de stâncările cu textură lutoargiloasă ce apar insular aproximativ între localităţile Braniştea şi Botuş; solurile brune acide cu textură lutonisipoasă-nisiposă cu răspândire în sectorul cuprins aproximativ între Botuş până la confluenţa cu râul Putna; solurile brune acide şi litosolurile cu textură lutonisipoasă dezvoltate la confluenţa Moldovei cu Putna şi în lungul râului Putna în sectorul analizat.

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Habitate pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

      Conform Formularului Standard al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, singurul habitat de interes comunitar de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion. Cum însă, ari naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află situată în regiunea alpină, la altitudine medie de 785 m, în etajul de vegetaţie al molidului şi de-a lungul râului Moldova, pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară au fost identificate 3 tipuri de habitate Natura 2000 care nu sunt incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, respectiv:

      1. a) 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – subtipul edificat de Alnus incana – aproximativ 63 ha, habitat prioritar la nivel european, valoare conservativă mare şi stare de conservare medie spre bună la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Habitat reprezentativ pentru sit;

      2. b) 6520 – Fâneţe montane, aproximativ 10 ha, disparate, în parcele mici, în interiorul şi în apropierea localităţilor, nu au putut fi transpuse pe hartă datorită dimensiunii lor mici. Valoare conservativă redusă, stare de conservare bună;

      3. c) 9410 – Păduri acidofile de Picea din etajul montan şi subalpin – tip de habitat cu valoare conservativă moderată, inclus accidental în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova

Superioară pe marginile ei, datorită rezoluţiei la care a fost trasat situl. Eşantioanele incluse în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară nu sunt reprezentative pentru tipul de habitat, fiind marginale.

Niciunul dintre habitate nu este în stare pură, naturală, toate sunt în stare seminaturală, cu evidente influenţe antropice.

Habitatul 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto–Fagion nu a fost identificat pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, acest tip de habitat nefiind caracteristic sitului.

În urma cartării pădurilor aluviale de Alnus incana – cu corespondenţă către R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb – Alnus incana – cu Telekia speciosa – rezultă faptul că aproximativ 63 ha din suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt acoperite cu acest tip de habitat. Harta distribuţiei habitatului este prezentată în Anexa nr. 12 la Planul de management.

Aninişurile în asociere cu sălcetele sunt prezente de-a lungul cursului de apă al Moldovei, pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, pe mare parte din lungimea sa. Lăţimea aninişurilor variază de la 2 m până la 20 m. Adesea aninul alb este însoţit de salcie şi frasin, cu care formează în asociere galerii care protejează cursul de apă.

Ameninţările la adresa acestui habitat sunt realizarea amenjărilor hidroenergetice, păstrăvăriile, amenajările cursurilor de apă, halda de steril din apropierea râului Moldova, Fundu Moldovei care reprezintă un pericol potenţial pentru calitatea apei din râu şi implicit pentru acest habitat şi defrişările realizate de comunităţile din apropierea cursurilor de apă.

Măsuri de management trebuie să urmărească realizarea investiţiilor economice fără a se diminua suprafaţa existentă a acestui tip de habitat, conştientizarea populaţiei locale cu privire la rolul pe care îl are vegetaţia lemnoasă în prevenierea erodării malurilor la debite mari şi securizarea haldei de steril.

În urma analizării releveelor vegetaţiei ierboase s-a constatat că acest tip de vegetaţie aparţine tipului de habitat Natura 2000 6520 – Fâneţe montane cu corespondenţă către R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris.

Acest tip de habitat este fragmentat, întâlnit pe proprietăţi private ale cetăţenilor comunelor din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, alternând cu grădini, culturi agricole şi gospodării.

Acest tip de habitat ocupă aproximativ 10 ha la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, suprafeţe dispuse disipat în sit şi în parcele mici, find folosit ca fâneţe. Aceste mici suprafeţe, datorită faptului că sunt foarte fragmentate şi sunt sub 1 ha nu pot fi marcate pe hartă.

Alt habitat forestier de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este cel al 9410 – Pădurilor acidofile de molid din etajul montan şi prealpin. Acest tip de habitat este prezent pe marginile sitului, fiind inclus probabil datorită rezoluţiei mari la care s-au trasat limitele sitului.

Acest tip de habitat nu a putut fi analizat din punct de vedere fitosociologic deoarece suprafeţele incluse în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară sunt maginale, nereprezentative pentru acest tip de fitocenoză şi nu au fost identificate minim 7 suprafeţe compacte de cel puţin 400 m2 reprezentative pe care să poată fi realizate releveele.

Ameninţări acestui tip de habitat sunt păşunatul în mod excesiv pe anumite areale, abandonarea cositului în vederea păşunării pajiştilor, cositul înainte de maturarea seminţelor poaceelor, invadarea pajiştilor de către ştevia stânelor şi împădurirea.

Măsurile de management trebuie să urmărească păstrarea cositului ca principală activitate de management a acestor pajişti, şi păşunatul raţional, cu speciile şi cu numărul de animale permise, în funcţie de capacitatea de suport a pajiştii.

2.3.2 Flora de interes conservativ

Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară nu include specii de floră de interes conservativ, după cum sunt acestea prevăzute în legislaţia naţională, a Uniunii Europene şi în cea internaţională.

1. 2.3.3. Fauna de interes conservativ

   Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară a fost declarată ca Sit de Importanţă Comunitară pentru protejarea unui număr de 5 specii listate în Anexa I a Directivei Habitate 79/409/CEE, respectiv: Lutra lutra, Canis lupus, Lynx lynx, Ursus arctos şi Eudontomyzon mariae.

   1. 2.3.3.1. Ihtiofauna

      În aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară au fost identificate 12 specii de peşti, respectiv: Eudontomyzon mariae, Salmo fario, Oncorhynchus mykiss, Thymallus thymallus, Phoxinus phoxinus, Barbus petenyi, Alburnoides bipunctatus, Squalius cephalus, Gobio uranoscopus, Sabanejewia balcanica, Barbatula barbatula şi Cottus poecilopus.

      Nu au fost identificate 5 dintre speciile semnalate în literatura de specialitate de către Bănărescu P. în 1964, Apetroaie D.V. în 1973, Davideanu G. şi Davideanu A. în 2004 şi Vornicu B.

      în 2009, respectiv: Gobio gobio, Gobio uranoscopus, Barbus barbus, Cobitis elongatoides şi Cottus gobio.

      În interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară pentru specia 2484 – Eudontomyzon mariae se estimează un efectiv de minim 2991 de exemplare. Se pare că specia este mai abundentă în partea superioară a sitului, devenind mai rară în partea inferioară a acestuia. Harta cu arealul de răspândire a speciei Eudontomyzon mariae în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 13 la Planul de management.

      Factori de presiune antropică asupra speciei sunt extracţiile de materiale granulate, precum nisip, balastru şi altele asemenea din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, multiplicarea barajelor, constuirea microhidrocentralelor, exploatările forestiere, tăierea arborilor de pe malul râului, scăderea debitului râurilor prin captare, amenejările şi lucrările de prevenire ale inundaţiilor, cum ar fi amplasarea pragurilor de compensare, recalibrările de albie şi excavările din albiile minore, activităţi care contribuie la degradarea habitatului putând astfel periclita populaţiile de Eudontomyzon mariae.

      Altă specie de peşti de interes conservativ cu efective semnificative în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară identificată în timpul evaluărilor şi care trebuie introdusă în Formularul Standard Natura 2000 al sitului este 1138 – Barbus meridionalis petenyi.

      Factori de presiune antropică, care periclitează specia sunt braconajul, extracţiile de materiale granulate – nisip, balastru şi altele asemenea din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, multiplicarea barajelor, constuirea microhidrocentralelor, exploatările forestiere, tăierea arborilor de pe malul râului, scăderea debitului râurilor prin captare, amenajările şi lucrările de prevenire ale inundaţiilor – amplasarea pragurilor de compensare, recalibrările de albie, excavările din albiile minore, activităţi care contribuie la degradarea habitatului putând periclita astfel populaţiile de mreană vânătă.

      Specia nu a fost identificată în niciunul din punctele de colectare aflate pe afluenţii Moldovei. Chiar dacă specia Barbus meridionalis petenyi a fost identificată într-un număr destul de redus, prezenţa sa în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară nu este ocazională, specia fiind identificată în 4 dintre cele 8 staţii de colectare aflate pe cursul principal al râului Moldova, într-un număr de 20 de exemplare. Pe baza acestor rezultate estimăm următoarele efective pentru specia Barbus meridionalis petenyi: minim 1175 de exemplare în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

      Facilitarea migraţiei speciilor trebuie realizate prin înlăturarea pragurilor din beton/lemn din albia minoră a râurilor sau în cazul în care aceasta nu este posibil prin asigurarea migraţiei speciilor în

      amonte şi în aval prin amenajarea canalelor bypass sau a scărilor de peşti funcţionale. Se va interzice crearea obstacolelor în calea migraţiei speciilor. Este necesar plantarea arborilor cum ar fi arin, salcie lângă râuri/pârâuri pentru a asigura umbrirea luciului de apă. Acest lucru este foarte important, deoarece în cazul în care suprafaţa apei este expusă la soare, temperatura apei creşte, iar cantitatea de oxigen dizolvat scade, aceasta afectând negativ speciile de peşti din această zonă.

      Se va interzice deversarea apelor menajere/uzate şi/sau industriale în râuri/pârâuri. Staţiile de epurare din zonă trebuie reparate/modernizate pentru a corespunde standardelor actuale. În acele localităţi, unde nu există canalizare această problemă trebuie rezolvată în cel mai scurt timp posibil.

      Interzicerea amplasării de noi microhidrocentrale în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară şi în vecinătatea acesteia este prioritară, totodată se vor interzice toate lucrările sau intervenţiile care duc la scăderea debitului, de exemplu prin captare sau la variaţii de debit.

      Interzicerea construcţiilor în imediata vecinătate a albiei râurilor/pârâurilor, în zona inundabilă a acestora, a tuturor lucrărilor din albiile minore ale râurilor/pârâurilor, a depozitării deşeurilor pe lângă râuri/pârâuri, a utilizării insecticidelor, pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimici pe culturile agricole din apropierea râurilor/pârâurilor, a lucrărilor de recalibrare şi/sau reprofilare a albiei cât şi a amplasării pragurilor de compensare, a acelor lucrări/intervenţii care afectează capacitatea de transport de pietriş, nisip etc. al râurilor/pârâurilor, a exploatărilor de agregate minerale din albia minoră a râurilor/pârâurilor, popularea râului Moldova cât şi a afluenţilor acesteia cu specii de peşti alohtone/invazive este prioritară.

      Se vor menţine vegetaţiile arboricole şi arbustive de-a lungul râurilor/pârâurilor, zonele inundabile a râurilor/pârâurilor în stare naturală, calitatea bună a apelor, pajiştile umede din vecinătatea râului şi pietrele mari în albia apelor.

      Aceste măsuri de management propuse trebuie implementate atât în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară cât şi în amonte de aceasta, dar şi pe afluenţii râului Moldova aflate în afara ariei protejate.

   2. 2.3.3.2. Mamifere

      Pe lângă speciile indicate în Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, a fost analizată şi specia Felys sylvestris.

      Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară prezintă câteva particularităţi de care trebuie să se ţină seama pentru cazul particular al carnivorelor protejate, respectiv:

      • – Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se întinde în lungul cursului superior al râului Moldova din comuna Breaza până în oraşul Câmpulung Moldovenesc. Arealul cercetat este foarte îngust, lăţimea fiind de câteva sute de metri;

      • – Zona este puternic antropizată, satele, cătunele şi casele mai mult sau mai puţin izolate fiind răspândite de-a lungul râului;

      • – Teritoriul a fost şi este puternic afectat de activitatea de minerit, de exploatările forestiere şi de activităţile de creştere a animalelor domestice.

Din aceste motive nu se poate pune în discuţie localizarea ursului, lupului, râsului sau pisicii sălbatice în zona propriu-zisă a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Indivizii acestor specii pot fi identificaţi doar dacă tranzitează lunca Moldovei superioare. Singura specie care s-ar putea localiza în zonă este vidra care are activitatea strict legată de mediul riveran. Cursul superior al râului Moldova reprezintă hotar pentru patru fonduri cinegetice.

Harta cu arealul de răspândire a speciei Ursus arctos, Canis lupus şi Felis silvestris în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 14, 15 respectiv 16 la Planul de management.

Aşa cum s-a mai arătat, strict în suprafaţa care cuprinde aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, din cauza mărimii reduse a acesteia, nu se poate discuta despre populaţii sedentare de carnivore protejate în perimetrul ariei protejate. Totuşi, deoarece indivizi ai acestor specii tranzitează zona, suntem datori să facem câteva precizări.

Carnivorele protejate care populează zona de interes sunt supuse aceloraşi presiuni antropice cunoscute pe tot teritoriul României: braconajul, vânătoarea excesivă şi distrugerea habitatului.

Activitatea de vânătoare efectuată fără discernământ şi în exces este principalul pericol pentru urs şi lup. Motivul economic concretizat prin atragerea unor venituri importante şi imediate duce la împuşcarea urşilor în perioada de toamnă sau de primăvară, în mod legal. De asemenea, interesul gestionarilor fondurilor de vânătoare de a creşte efectivele de cerb şi mistreţ are ca efect împuşcarea lupilor ca principal prădător al ungulatelor, pe toată perioada de toamnă şi iarnă.

În plus, animalele domestice crescute în semilibertate în proximitatea pădurilor reprezintă o sursă de hrană extrem de facilă pentru urs şi lup. În mod inevitabil, ca peste tot în lume, apare conflictul dintre crescătorii de animale şi prădător. Aceste două conflicte, dintre crescătorii de animale, respectiv dintre administratorii fondurilor cinegetice şi răpitorii din vârful lanţului trofic, duc la împuşcarea/braconarea indivizilor din specia urs şi lup.

Populaţiile de râs şi pisică sălbatică sunt mai puţin afectate prin vânătoare deoarece nu reprezintă o sursă importantă de venit pentru cinegeticieni şi nu afectează şeptelul.

Pentru toate cele patru specii protejate activitatea de exploatare necontrolată a masivelor forestiere este principalul pericol prin distrugerea stabilităţii ecosistemului de pădure. Masivele păduroase sunt singurele habitate în care se vieţuiesc cele patru specii de carnivore protejate

Existenţa carnivorelor mari şi a animalelor sălbatice în general depinde de trei factori cu acţiune simultană: linişte, hrană, adăpost.

Cele patru specii în discuţie sunt extrem de sensibile la factorul "linişte". Zgomotul cvasipermanent cauzat de utilajele forestiere din pădure duce la îndepărtarea sălbăticiunilor din zonele afectate şi căutarea unor teritorii liniştite.

Arboretele ajunse la maturitate, deci cele care fructifică, sunt tăiate şi dispare o parte din sursa de hrană. Vegetaţia nou instalată, respectiv zmeurişurile, murişurile şi afinişurile sunt ,,vizitate" pe toată perioada de fructificaţie iunie-august de culegători de fructe de pădure şi turişti care reprezintă o altă sursă de zgomot, dar care fac şi concurenţă la hrana ursului şi a ungulatelor. Părăsirea de către cervide şi de mistreţi a zonelor antropizate duce la plecarea lupilor şi râşilor care rămân fără sursa de hrană. Pe de altă parte, zonele de linişte fiind limitate sau inexistente, presiunea de prădare se poate răsfrânge asupra şeptelului şi se alimentează deferentul cu crescătorii de animale. Din acelaşi motiv al lipsa zonelor liniştite şi care oferă hrană, mistreţii afectează culturile agricole din proximitatea pădurii, în special culturile de cartofi.

Practic, antropizarea mediului sălbatic duce unele schimbări în comportamentul animalelor sălbatice care se obişnuiesc în timp cu prezenţa umană, iar nevoia de hrană a acestora are consecinţele cunoscute – atacarea stânelor şi vitelor şi distrugerea culturilor agricole. Există şi situaţii extreme când urşii atacă oameni ca urmare a unor întâlniri întâmplătoare.

În cazul ursului, lupului, râsului şi pisicii sălbatice nu se poate pune problema unor acţiuni de conservare propriu-zise în situl ROSCI0321 Moldova Superioară. Totuşi, la fiecare verificare a ariei protejate trebuie înregistrate toate urmele care dovedesc trecerea indivizilor din aceste specii prin albia râului Moldova, în zona de interes. În acest fel, se poate ţine o evidenţă aparte care se poate corobora cu informaţiile culese de către instituţiile abilitate să monitorizeze aceste specii în tot bazinul Moldovei superioare.

Evaluarea şi monitorizarea vidrei Lutra lutra se bazează în general pe identificarea de excremente, urme, jeleu anal sau alte semne ce indică prezenţa speciei. Vidra, fiind un mamifer acvatic, frecventează zonele umede şi habitatele ripariene. De aceea semnele de prezenţă lăsate de vidră se vor căuta în aceste zone umede preferate de vidră. Labele anterioare şi posterioare imprimate de către vidră pe suprafeţe cu mâl, noroi, nisip sau zăpadă pot fi întâlnite pe malurile apelor. În funcţie de dimensiunile urmelor se poate recunoaşte vârsta şi sexul individului, astfel: <5 cm –

pui/juvenil, 6-7 cm – femelă adultă, > 7 cm – mascul adult conform Ottino J., 2004. Urmele de vidră pot fi observate pe tot parcursul anului atât iarna când este prezent stratul de zăpadă cât şi toamna, vara şi primăvara pe malurile cu nisip, pietriş fin, mâl sau noroi ale râurilor.

Excrementele sunt utilizate şi pentru a marca teritoriul, cu acest scop însă, vidra marchează mai des cu jeleul anal, uşor de recunoscut prin faptul că nu conţine vertebre sau resturi din prada mâncată. În general vidrele sunt fidele locurilor de defecare, astfel în anumite puncte se formează adevărate latrine.

În timpul activităţilor zilnice, vidra poate lăsa şi alte semne de prezenţă într-un anumit areal. Primăvara mai ales, vidra obişnuieşte să prădeze siturile de reproducere pentru amfibieni, în perioada când aceştia depun ponta, astfel sunt înşiraţi pe marginile acestor bălţi, zeci de resturi de amfibieni. Pe tot timpul anului pot fi observate, carcase de peşti prădaţi, pe malurile apelor, autoarea acestor semne fiind tot vidra.

Iarna pot fi observate urmele lăsate de vidră şi de coada acesteia iar când zăpada este mai mare se observă adevărate şanţuri în zăpadă, produse de vidră, alunecând pe zăpadă. Tot iarna pot fi observate tuneluri pe sub zăpadă şi mici copci în gheaţă, utilizate pentru acumularea necesarului de hrană, vânătoarea pe sub gheaţă.

Vizuinile de vidră sunt uşor de reperat datorită latrinelor din apropierea acestora, de obicei ele sunt săpate în malurile puternic fixate de rădăcinile arborilor. Vizuinile au de obicei două intrări, una aeriană şi una subacvatică.

Harta arealului de răspândire a speciei de vidră Lutra lutra în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management.

Ameninţările la adresa speciei sunt canalizările/îndiguirile/regularizările, tăierea vegetaţiei de luncă, înfiinţarea de microhidrocentrale şi baraje, drenarea zonelor mlăştinoase, poluarea şi braconajul.

Pentru conservarea populaţiei de vidre existente este necesară anihilarea ameninţărilor potenţiale. În primul rând trebuie evitată distrugerea habitatului riveran prin regularizarea cursului apei, prin înfiinţarea de microhidrocentrale, prin tăierea vegetaţiei de luncă sau prin drenarea zonelor umede. În al doilea rând este necesară stoparea declinului calitativ al apei şi habitatului de luncă prin poluare de orice fel. În al treilea rând se impune stoparea fenomenului de braconaj acolo unde este cazul.

Pentru îndeplinirea celor trei condiţii de conservare, în mod simultan, se poate acţiona astfel:

conştientizarea populaţiei, în primul rând a tineretului, cu privire la toate aspectele legate de ecologie şi necesitatea conservării naturii. Trebuie ,,plusat" pe repercusiunile pe care le are

distrugerea habitatelor asupra vieţii cotidiene, începând de la afectarea sănătăţii oamenilor până la afectarea esteticii mediului ambiant;

aplicarea strictă a legislaţiei specifice din domeniul protecţiei mediului, silviculturii, agriculturii şi administrativ local. Practic se poate acţiona prin constrângerea populaţiei în sensul respectării prevederilor legale prin aplicarea de amenzi sau chiar întocmirea de dosare penale, după caz;

verificarea permanentă a investitorilor locali care ar putea afecta habitatul de luncă prin dezvoltarea unor întreprinderi neecologice;

obligarea deţinătorilor de ferme piscicole de a împrejmui în mod corespunzător amplasamentele sau de a lua toate măsurile de prevenţie pentru evitarea accesului vidrelor în spaţiul bazinelor pentru creşterea intensivă a peştilor, cum ar fi împrejmuiri robuste şi metode repelente.

1. 2.4. Informatii socio-economice si culturale

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

      1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

         Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este localizată în zona central-vestică a judeţul Suceava şi ocupă o suprafaţă de 429 ha suprapunându-se unităţilor administrativ – teritoriale: Breaza 113,8 ha, Fundu Moldovei 196,89 ha, Pojorâta 57,49 ha, Sadova 31,12 ha şi Câmpulung Moldovenesc 30,42 ha. A se vedea tabelul nr. 4. Sursa: Institutul Naţional de Statistică Bucureşti – https://statistici.insse.ro/shop/.

         34

         Organizarea administrativ teritorială a ROSCI0321 Moldova Superioară

         Tabelul nr. 4

         Siruta superior	Denumire localitate	Nr. sat în cadrul comunei	Siruta inferior	Denumire localitate (localitate componentă sau sat)
         146502	Câmpulung Moldovenesc	1	146511	Câmpulung Moldovenesc
         147205	Breaza	1	147214	Breaza
         		2	147223	Breaza de Sus
         		3	147232	Pârâu Negrei
         148765	Fundu Moldovei	1	148774	Fundu Moldovei
         		2	148792	Botuş
         		3	148783	Botuşel
         		4	148809	Braniştea
         		5	148818	Colacu
         		6	148827	Delniţa
         		7	148836	Deluţ
         		8	148845	Obcina
         		9	148854	Plai
         		10	148863	Smida Ungurenilor
         149931	Pojorâta	1	149940	Pojorâta
         		2	149959	Valea Putnei
         150178	Sadova	1	150187	Sadova

         Populaţia stabilă în U.A.T.-urile suprapuse ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară totalizează peste 27.000 locuitori, cu peste 16.700 locuitori în municipiul Câmpulung Moldovenesc şi aproximativ 1.500 locuitori în localitatea Breaza. A se vedea tabelul nr.5.

         Populaţia stabilă în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

         Tabelul nr. 5

         Localitate	Total, din care:	Masculin	Feminin
         Câmpulung Moldovenesc	16.722	8.008	8.714
         Breaza	1.512	760	752
         Fundu Moldovei	3.594	1.822	1.772
         Pojorâta	2.908	1.464	1.444
         Sadova	2.285	1.168	1.117
         Total	27.021	13.222	13.799

         Sursa: Institutul Naţional de Statistică Bucureşti – https://statistici.insse.ro/shop.

         Mişcarea naturală a populaţiei indică un spor natural în general negativ în localităţile Câmpulung Moldovenesc, Breaza şi Pojorâta. Astfel, dinamica demografică la nivelul celor cinci unităţi administrativ terioriale relevă în general un declin demografic generalizat, datorat pe de o parte sporului natural negativ, ceea ce indică o îmbătrânire a populaţiei, şi pe de altă parte valori pozitive ale migraţiei, excepţie făcând comuna Pojorâta.

         Caracterizarea şi evoluţia forţei de muncă relevă o populaţie activă ce totalizează 12.833 locuitori, reprezentând aproximativ 47% din care numai 11.832 locuitori constituie populaţia ocupată 43%. Astfel, aproximativ 4% este reprezentată de populaţia şomeră, dintre care, aproximativ 1.3% în căutarea primului loc de muncă. A se vedea tabelul nr.6.

         Populaţia activă pe medii şi sexe în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

         Tabelul nr. 6

         	Populaţia activă
         	Total	Ocupată	Şomeri
         			Total	În căutarea unui alt loc de muncă	În căutarea primului loc de muncă
         Câmpulung Moldovenesc
         Ambele sexe	7179	6435	744	484	260
         Masculin	4110	3664	446	304	142
         Feminin	3069	2771	298	180	118
         Breaza
         Ambele sexe	889	872	17	8	9
         Masculin	493	483	10	5	5
         Feminin	396	389	7	3	4
         Fundu Moldovei
         Ambele sexe	2048	1925	123	70	53
         Masculin	1163	1087	76	45	31
         Feminin	885	838	47	25	22
         Pojorâta
         Ambele sexe	1378	1296	82	44	38
         Masculin	778	720	58	33	25
         Feminin	600	576	24	11	13
         Sadova
         Ambele sexe	1339	1304	35	21	14
         Masculin	781	763	18	10	8
         Feminin	558	541	17	11	6

         Sursa: Institutul Naţional de Statistică Bucureşti – https://statistici.insse.ro/shop/.

         Cei mai mulţi şomeri sunt cuantificaţi în arealul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Acest fapt se datorează în primul rând declinului industrial. Astfel, numeroase întreprinderi şi-au restrâns, închis – fabrica de mobilă, întreprinderea de prospecţiuni şi explorări geologice, fabrica de încălţăminte, industrializarea lemnului şi altele asemenea sau relocat activitatea. În acest context, tradiţia industrială şi experienţa forţei de muncă calificate pot fi fructificate prin dezvoltarea sectoarelor industriale slab poluante.

         Activităţile economice se bazează pe creşterea animalelor, exploatare forestieră şi prelucrarea lemnului, exploatarea rocilor utile cum ar fi piatră, gresie, calcare dolomitice dar şi pe turism.

         În comuna Fundu Moldovei a fost puternic dezvoltată industria minieră, prin exploatarea şi prelucrarea în Uzina de Preparare Fundu Moldovei a minereului cuprifer. Sistarea definitivă a activităţii în anul 2003 a condus la disponibilizarea unui număr important de locuitori cu pregătire în profil. O parte au fost asimilaţi de S.C. Calcarul S.A. Pojorâta care desfăşoară activitatea de exploatare şi prelucrare mecanică a dolomitei în Cariera Pârâul Cailor în comuna Fundu Moldovei şi Compania de Construcţii Feroviare Câmpulung Moldovenesc care desfăşoară activitatea de exploatare a gresiei în Cariera Măgura, comuna Pojorâta. Criza economică a determinat o fluctuaţie foarte mare a locurilor de muncă, mai multe companii micşorându-şi numărul persoanelor angajate. Majoritatea populaţiei ocupate din mediul rural desfăşoară activităţi pastorale şi silvice, agricole sau în sectorul public cum ar fi educaţie, ocrotirea sănătăţii, cultură, asistenţă socială, ultima având o pondere destul de modestă în structura ocupării. Populaţia inactivă se cifrează la circa 50% din totalul populaţiei, cu valori mai ridicate în localităţile Câmpulung Moldovenesc şi Pojorâta cu peste 50% din populaţia totală.

         În acest context socio-economic, odată cu deschiderea graniţelor spre Uniunea Europeană, tinerii care nu reuşesc să-şi asigure un loc de muncă au contribuit la creşterea migraţiei externe, iar cei care s-au intors nu s-au mai stabilit în mediul rural preferând urbanul.

         Populaţia stabilă ocupată pe activităţi ale economiei naţionale în cele 5 unităţi administrativ teritoriale ale arealului, este prezentată în caseta de mai jos, care indică o preponderenţă, în zona urbană, a dezvoltării activităţii de comerţ iar în zonele rurale a activităţilor agro-pastorale şi de silvicultură. Economia tradiţională mai conservă încă meşteşuguri străvechi precum: prelucrarea fibrelor textile, ţesutul, cojocăritul, sumănăritul, opincăritul, cusutul şi broderia. Un loc aparte în civilizaţia locală îl ocupă prelucrarea artistică a lemnului. A se vedea tabelul nr. 7.

         Populaţia stabilă din zona ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară ocupată pe activităţi ale economiei naţionale

         Tabelul nr. 7

         Câmpulung Moldovenesc – Populaţia stabilă ocupată. Total= 6435 din care:

         Agricultură,silvicultură şi pescuit	802
         Industrie extractivă	93
         Industrie prelucrătoare	936
         Producţie-furnizarea de energie electrică şi termică,gaze,apă caldă şi aer condiţionat	67
         Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	80
         Construcţii	514
         Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor	1002
         Transport şi depozitare	474
         Hoteluri şi restaurante	273
         Informaţii şi comunicaţii	63
         Intermedieri financiare şi asigurări	99
         Tranzacţii imobiliare	7
         Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	137
         Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	120
         Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public	396
         Învăţământ	582
         Sănătate şi asistenţă socială	457
         Activităţi de spectacole culturale şi recreative	33
         Alte activităţi de servicii	170
         Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic	130
         Activităţi ale organizatiilor şi organismelor extrateritoriale	–

         Breaza– Populaţia stabilă ocupată. Total= 872 din care:

         Agricultură,silvicultură şi pescuit 698

         Industrie extractivă –

         

         	Industrie prelucrătoare	27
         	Producţie-furnizarea de energie electrică şi termică,gaze,apă caldă şi aer condiţionat	–
         	Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	–
         	Construcţii	28
         	Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor	21
         	Transport şi depozitare	5
         	Hoteluri şi restaurante	4
         	Informaţii şi comunicaţii	–
         	Intermedieri financiare şi asigurări	–
         	Tranzacţii imobiliare	–
         	Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	3
         	Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	–
         	Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public	23
         	Învăţământ	17
         	Sănătate şi asistenţă socială	13
         	Activităţi de spectacole culturale şi recreative	–
         	Alte activităţi de servicii	–
         	Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic	21
         	Activităţi ale organizatiilor şi organismelor extrateritoriale	–
         Fundu Moldovei – Populaţia stabilă ocupată. Total= 1925 din care:
         	Agricultură,silvicultură şi pescuit	1229
         	Industrie extractivă	42
         	Industrie prelucrătoare	159
         	Producţie-furnizarea de energie electrică şi termică,gaze,apă caldă şi aer condiţionat	–
         	Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	–
         	Construcţii	110

         	Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor	121
         	Transport şi depozitare	44
         	Hoteluri şi restaurante	27
         	Informaţii şi comunicaţii	3
         	Intermedieri financiare şi asigurări	4
         	Tranzacţii imobiliare	–
         	Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	7
         	Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	13
         	Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public	38
         	Învăţământ	46
         	Sănătate şi asistenţă socială	24
         	Activităţi de spectacole culturale şi recreative	–
         	Alte activităţi de servicii	38
         	Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic	15
         	Activităţi ale organizatiilor şi organismelor extrateritoriale	–
         Pojorâta – Populaţia stabilă ocupată. Total= 1296 din care:
         	Agricultură,silvicultură şi pescuit	538
         	Industrie extractivă	67
         	Industrie prelucrătoare	119
         	Producţie-furnizarea de energie electrică şi termică,gaze,apă caldă şi aer condiţionat	7
         	Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	–
         	Construcţii	78
         	Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor	114
         	Transport şi depozitare	68
         	Hoteluri şi restaurante	44
         	Informaţii şi comunicaţii	3
         	Intermedieri financiare şi asigurări	10

         	Tranzacţii imobiliare	–
         	Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	3
         	Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	18
         	Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public	53
         	Învăţământ	44
         	Sănătate şi asistenţă socială	70
         	Activităţi de spectacole culturale şi recreative	–
         	Alte activităţi de servicii	43
         	Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic	14
         	Activităţi ale organizatiilor şi organismelor extrateritoriale	–
         Sadova– Populaţia stabilă ocupată. Total= 1304 din care:
         	Agricultură,silvicultură şi pescuit	743
         	Industrie extractivă	9
         	Industrie prelucrătoare	178
         	Producţie-furnizarea de energie electrică şi termică,gaze,apă caldă şi aer condiţionat	7
         	Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	4
         	Construcţii	42
         	Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor	101
         	Transport şi depozitare	35
         	Hoteluri şi restaurante	35
         	Informaţii şi comunicaţii	–
         	Intermedieri financiare şi asigurări	8
         	Tranzacţii imobiliare	–
         	Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	14
         	Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	5
         	Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public	29
         	Învăţământ	33
         	Sănătate şi asistenţă socială	37

         	Activităţi de spectacole culturale şi recreative	–
         	Alte activităţi de servicii	13
         	Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic	10
         	Activităţi ale organizatiilor şi organismelor extrateritoriale	–

         Sursa: Institutul Naţional de Statistică Bucureşti – https://statistici.insse.ro/shop.

         Ţinând cont de existenţa preponderentă a resursei naturale regenerabile – masa lemnoasă- în toate unităţile teritorial administrative din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară există operatori economici care desfăşoară activităţi de exploatare şi/sau prelucrare a acesteia. Există 3 ateliere în comuna Breaza, 3 în comuna Fundu Moldovei şi 2 în comuna Pojorâta. Impactul acestei activităţi – prin abandonarea deşeurilor lemnoase în albiile râului Moldova şi a afluenţilor acestuia, determină deteriorarea condiţiilor de habitat al speciei Eudontomyzon mariae.

         De asemenea, S.C. Venna Energy Forţa Naturală S.R.L. Bucureşti coordonează activitatea de producere a energiei electrice în următoarele Centrale Hidroelectrice de Mică Putere CHEMP: ,,FCL" Câmpulung Moldovenesc a cărei captare este amplasată pe râul Moldova, aval de staţia de pompare a apei potabile a municipiului; ,,Sâhla" Câmpulung Moldovenesc alimentat cu debitul uzinat al CHEMP FCL Câmpulung Moldovenesc; ,,Pojorâta" ce captează apa din râul Moldova, în aval de confluenţa cu râul Valea Putnei.

         În comuna Fundu Moldovei, pe malul drept al pârâului Pârâul Cailor, la circa 1 km de limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, S.C. Calcarul S.A. Pojorâta exploatează şi prelucrează dolomită din Cariera Pârâul Cailor.

         În comuna Pojorâta, Compania de Construcţii Feroviare Câmpulung Moldovenesc desfăşoară activitatea de exploatare şi prelucrare a gresiei în Cariera Măgura. Limita carierei se află în imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară precum şi în vecinătatea Rezervaţiei Naturale ,,Stratele cu Aptychus de la Pojorâta", de interes paleontologic. Rezervaţia a fost constituită prin HCM nr. 518/1954, fiind legiferată ulterior prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate menţionează la anexa 1 poziţia 2733 Rezervaţia Stratele cu Aptychus cu suprafaţa de 1 ha iar 0,1% din suprafaţa rezervaţiei este în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară.

         În localitatea Fundu Moldovei, compania Domarom Star S.R.L. exploatează şi îmbuteliază apa minerală Rarăul prin captarea unui izvor de pe versantul stâng al văii Moldovei, la cca. 300 metri de limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

         O altă activitate prezentă în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este cea de colectare şi prelucrare a florei spontane, cum ar fi plante medicinale, fructe de pădure şi a ciupercilor din fondul forestier. Pe malul drept al pârâului Putna funcţionează un centru achiziţii şi prelucrare a florei spontane.

         O activitate care a căpătat amploare în ultimii ani este turismul. Ca urmare a promovării prin diverse proiecte finanţate cu fonduri europene a turismului cultural, a turismului ecologic în arealul Rarău – Giumalău, a poziţionării localităţilor Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova, Câmpulung Moldovenesc pe traseul spre mânăstirile monumente UNESCO din judeţul Suceava, au apărut o serie de unităţi de cazare pentru turişti, cu utilităţile aferente. A se vedea tabelul nr.8.

         44

         Principalii indicatori privind activitatea structurilor de primire turistică din zona ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, judeţul Suceava

         Tabelul nr. 8

         	Nr. structuri	Capacitate de cazare existentă (număr locuri/pat)	Capacitate de cazare în funcţiune (locuri/zile)	Număr sosiri (total)	Număr înnoptări (total)	Durata medie a şederii pe total (nr. zile)
         Câmpulung Moldovenesc	21	826	234563	15005	30510	2,0
         Breaza	2 Alte date nedisponibile
         Fundu Moldovei	3 Alte date nedisponibile
         Pojorâta	9	127	28598	2389	4304	1,8
         Sadova	8	135	18932	2082	4925	2,4

         Sursa: Institutul Naţional de Statistică Bucureşti – https://statistici.insse.ro/shop/.

         De remarcat, în comuna Breaza, este grupul de case ce constituie pensiunea "Satul bucovinean", care păstrează arhitectura specifică, tradiţională a spaţiului analizat.

         În prezent, în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se desfăşoară şi activităţi cinegetice, aici fiind constituite patru fonduri cinegetice pentru cerb comun, căprior, mistreţ, iepure comun, urs, lup, cocoş de munte şi/sau vulpe. A se vedea tabelul nr.9.

         Fondurile de vânătoare în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

         Tabelul nr. 9

         Fond cinegetic	Gestionar
         Nr. 17 Botuş	Direcţia Silvică Suceava
         Nr. 18 Măgura	Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Suceava
         Nr. 19 Valea Putnei	Direcţia Silvică Suceava
         Nr. 20 Muncel	Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Suceava

      2. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

         În urma observaţiilor şi măsurătorilor realizate pe teren, precum şi a prelucrărilor planurilor de amenajament existente relaţionate cu hărţile cadastrale, planurile de bază scara 1:5000 sau 1:10000, hărţile topografice militare scara 1:250000, ortofotoplanurile din 2005/2008, s-au identificat următoarele categorii de folosinţă a terenurilor. A se vedea figura nr. 1.

         

         Figura nr. 1. Tipurile de utilizare a terenului în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară.

      3. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor

         Din punct de vedere al proprietarilor de teren din aria naturală protejată, peste 50% din suprafaţă se află în proprietatea personelor fizice, urmată de autorităţile administraţiei publice locale cu 30,86 %. A se vedea figura nr. 2.

         

         Figura nr. 2. Ponderea proprietarilor de teren în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară.

      4. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari

         Dintre administratorii de teren din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, se remarcă predominarea formei de proprietate privată a persoanelor fizice, urmată de Apele Române şi autorităţilea dministraţiilor publice locale, cum ar fi Fundu Moldovei. A se vedea figura nr. 3.

         

         Figura nr. 3. Ponderea administratorilor de teren în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară.

      5. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii

         Infrastructura de transport şi cea tehnico-edilitară din spaţiul analizat indică o reţea extinsă de drumuri modernizate aflate într-o stare bună de folosire. Reţeaua de alimentare cu apă există în 3 din cele 5 localităţi din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, fiind necesară extindera acesteia la nivelul întregului areal. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, cu excepţia municipiului Câmpulung Moldovenesc şi într-o mai mică măsură Fundu Moldovei, este inexistentă pentru celelalte localităţi, A se vedea tabelul nr. 10. De asemenea, trebuie remarcate captările de apă potabilă şi industrială a municipiului Câmpulung Moldovenesc din terasa râului Moldova, respectiv captarea prin staţia de pompe Sadova, apa potabilă fiind obţinută din 11 puţuri de adâncime şi captarea prin sursa Aeroport, apa fiind obţinută din 6 puţuri de adâncime 12-14 m.

         48

         Infrastructură şi construcţii în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

         Tabelul nr. 10

         	Câmpulung Moldovenesc	Breaza	Fundu Moldovei	Pojorâta	Sadova
         Drumuri (km)	123,1	56	109,2	115,8	44,3
         Drumuri naţionale (km)	10,6	x	x	17,6	7,5
         Drumuri judeţene modernizate (km)	2	10	18	20,6	x
         Drumuri judeţene pietruite (km)	6,1	x	x	x	x
         Drumuri comunale modernizate (km)	20	6	x	3,4	8,3
         Drumuri comunale pietruite (km)	84,4	40	91,2	74.2	28,5
         Cale ferată (km)	10	x	4	17,6	1,2
         Reţea alimentare apă (km)	38,2	x	7,5	18,6	x
         Locuinţe racordate la reţea de apă	5362	x	125	420	x
         Reţea canalizare (km)	23,1	x	2,5	x	x
         Locuinţe racordate la reţea de canalizare	3261	x	38	x	x
         Staţie tratare ape uzate	1	x	x	x	x
         Reţea electrică (km)	110,9	60	65	130	46
         Reţea gaz metan (km)	37	x	x	x	x

         Sursa: Institutul Naţional de Statistică Bucureşti https://statistici.insse.ro/shop/.

         Construcţia Exploatării Miniere Fundu Moldovei este amplasată în zona rezidenţială a localităţii Fundu Moldovei, de cursul râului Moldova despărţind-o drumul judeţean Pojorâta – Izvoarele Sucevei. Unitatea de preparaţie a minereului cuprifer Fundu Moldovei şi-a încetat activitatea în anul 2003, pe platforma industrială şi în halele tehnologice rămânând atât concentrate de minere, reziduuri miniere cât şi alte materiale utilizate în procesul de producţie. Iazul de decantare Dealu Negru este un iaz de coastă, pus în funcţiune în anul 1967, construit pe malul drept al râului Moldova, în zona rezidenţială a localităţii Fundu Moldovei, baza taluzului principal fiind la circa 5 m de cursul râului Moldova. Taluzele iazului sunt uscate şi puternic ravenate la partea superioară, prezentând antrenări de steril atât înspre cursul Moldovei cât şi spre gospodăriile aflate în zona amonte, pe firul apei, a depozitului.

      6. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural

         Situaţia actuală a patrimoniului cultural din spaţiul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară a fost analizată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.

         Municipiul Campulung Moldovenesc. Evoluţia în timp a aşezării Câmpulungului Moldovenesc a fost favorizată de poziţia geografică, de bogăţiile solului dar şi de creaţia oamenilor ce au creat principalele mărturii culturale, arhitectonice şi de cult: o bibliotecă municipală şi 6 şcolare, 3 muzee şi 11 biserici, dintre care: Muzeul ,,Arta Lemnului", înfiinţat ca muzeu de etnografie şi stiinţele naturii, a fost reprofilat ca muzeu al lemnului in 1967. Este unic în ţară şi printre puţinele din Europa, ca tematică şi valoare a exponatelor; Muzeul Lingurilor, ,,Casa-muzeu prof. Ion Ţugui", adăposteşte cea mai mare colecţie de linguri de lemn din ţara noastră; Casa Muzeu ,,Ion Grămadă" a fost inclusă în parcul naţional al monumentelor de arhitectură în iunie 1955; Catedrala ortodoxă

         ,,Adormirea Maicii Domnului"; Bisericile ortodoxe ,,Sfântul Nicolae", ,,Naşterea Maicii Domnului" şi ,,Sfântul Dumitru"; Mănăstirea Rarău; Catedrala romano-catolică ,,Înălţarea Domnului".

         Comuna Breaza. Satul Breaza este atestat documentar în anul 1818. Populaţia comunei este angrenată în activităţi agro-zootehnice, exploatarea şi prelucrarea lemnului, iar, ca preocupări din domeniul creativ artistic, încondeierea ouălor şi sculptura în lemn.

         Comuna Fundu Moldovei. Denumirea localităţii Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1761, într-un hrisov dat de domnitorul Moldovei Ioan Grigore Callimachi, referitor la apartenenţa unor moşii montane. Aceasta este una din comunele reprezentative pentru zona de munte a Bucovinei, vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca unul dintre cele patru puncte de interes major pentru cercetările sociologice întreprinse de profesorul Dimitrie Gusti,

         primele de acest gen din România. Este o regiune conservatoare, locuită de munteni, vii păstrători ai unor forme specifice de viaţă materială şi spirituală, punct de atracţie pentru cei interesaţi de elementele de arhitectură tradiţională şi de civilizaţie a lemnului, de viaţa păstorească sau alte ocupaţii conexe, de meşteşuguri, dar şi de un bogat fond folcloristic. Costumele populare, diferitele obiceiuri şi ceremonialuri, diversitatea coregrafică a dansurilor populare, repertoriul muzical, sunt câteva din cele mai reprezentative domenii de viaţă şi creaţie culturală.

         Ansamblul artistic ,,Arcanul", una din cele mai reprezentative formaţii artistice din Bucovina, a înregistrat o serie de performanţe notabile în ţară şi peste hotare.

         De asemenea, este şi comuna-gazdă a Festivalului ,,Buna Vestire", festival de cântece şi poezii religioase ce se desfăşoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi care are ca scop valorificarea tradiţiilor ortodoxe şi etalarea unor forme de artă populară.

         Comuna Pojorâta. Primele menţiuni în documente cu privire la părţi din teritoriul actual al comunei datează din anul 1584 – actul de danie a logofătului Solomon către mănăstirea Suceviţa – unde se menţionează muntele Giumalău. Din anul 1611 există o ,,carte de zălojag" în care se aminteşte de Peciştea. Satul Pojorâta este menţionat pentru prima dată în ,,cartea de judecată si hotarnică" datată la 7 august 1696.

         Coloniştii germani s-au organizat într-o comunitate puternică, cu vornicul şi pecetea ei, 2 biserici, una catolică şi una evanghelică ce funcţionează şi azi. Comuna Pojorâta dispune de 2 cămine culturale, atât în localitatea Pojorâta cât şi în localitatea Valea Putnei, ambele fiind bine întreţinute şi utilizate pentru diferite evenimente socio-culturale.

         În prezent numărul bibliotecilor din comuna Pojorâta este mai mic decât în trecut, rămânând doar două: o bibliotecă publică în satul Pojorâta, găzduită de Căminul Cultural, care avea înregistrat în anul 2005 un număr de 9142 volume şi o bibliotecă şcolară, care funcţionează în Şcoala cu clasele V-VIII din Pojorâta.

         În localitatea Pojorâta a funcţionat şi un cinematograf care în prezent este închiriat de către primărie unei societăţi culturale care se ocupă cu reînvierea şi menţinerea obiceiurilor, a muzicii şi dansurilor populare. Viaţa cultuală din comună se desfăşoară în cadrul următoarelor locaşuri de cult: Biserica Sfântul Nicolae. Fără a fi înscrisă în Lista monumentelor din judeţul Suceava, construcţia ei reprezintă o raritate, atât în România cât şi în Europa, datorită celor 7 turnuri, existând doar 4 astfel de biserici în Europa; Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul; Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril satul Valea Putnei; Schitul Corlăţeni Ioan Iacob Hozevitul. La acestea se mai adaugă şi locaşuri de cult ce aparţin altor rituri: 1 biserică catolică, 1 biserică evanghelică şi 1 casă de rugăciune aparţinătoare cultului baptist.

         Comuna Sadova. Prima atestare documentară a localităţii Sadova este menţionată în jurul anului 1343, când are loc primul descălecat, cel al voievodului Dragoş din Maramureş, care s-a stabilit aici cu românii săi, formând satele de pe Valea Moldovei, înclusiv Sadova. A două menţionare a satului Sadova apare în anul 1716, în cartea lui Dimitrie Cantemir, ,,Descriptio Moldavie", prezentându-l ca parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, domeniu românesc întemeiat de Bogdan I, voievodul.

         În această localitate există 2 biserici: Biserica-monument Sfântul Gheorghe din Gura Sadovei şi Biserica Sfântul Nicolae din Fundu Sadovei. În comună mai există şi Casa Memorială Dragoş Vicol.

   2. 2.4.2. Presiunile cu impact asupra sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

Activităţi cu potenţial impact

Tabelul nr. 11

1. a) Presiune/Ameninţare: Pragurile de compensare din beton şi cele din lemn

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi

   Descriere: Acestea sunt bariere peste care specia Eudontomyzon mariae cât şi majoritatea celorlalte specii de peşti nu poate să treacă, astfel populaţiile devin fragmentate. Totodată, în aceste condiţii este compromisă migraţia speciilor de peşti -în special în perioada de reproducere, când unele specii urcă pe afluenţi. În cazul producerii unei eventuale poluări a râului sau a unei viituri mari, peştii de pe un anumit sector pot muri din cauza înfundării branhiilor. În aceste condiţii, existenţa acestor praguri împiedică migraţia speciei în vederea unei repopulări.

   O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lentică, cu curs lent. Astfel, în aceste areale cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are impact negativ asupra speciilor de peşti. Existenţa pragurilor din beton sau lemn afectează transportul natural de piatră, pietriş şi nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel, albia minoră se adânceşte de la an la an din cauză că nisipul şi pietrişul din amonte este oprit de către aceste bariere, iar depozitele existente sunt transportate în aval.

2. b) Presiune/ameninţare: Lipsa arborilor de pe malul râurilor/pârâurilor

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

   În lipsa arborilor de pe malul râurilor/pârâurilor care umbresc albia minoră, apa râului se încălzeşte iar cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Această problemă apare în special pe sectoarele de râu/pârâu din interiorul localităţilor.

3. c) Presiune/ameninţare: Exploatarea pietrişului şi a pietrelor mari din albiile minore ale râurilor/pârâurilor

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi

   Lucrările de exploatare a pietrişului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei – la angrenarea suspensiilor solide în masa apei. Astfel branhiile speciilor de peşti se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziş, hrănire şi de reproducere ale speciilor de peşti se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantităţii de habitat ideal pentru speciile de peşti.

4. d) Presiune/ameninţare: Poluarea apelor

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi

   Poluarea provenită de la localităţile aflate de-a lungul râurilor afectează negativ ihtiofauna râului. Aceste localităţi poluează apele prin descărcarea apelor menajere în albia râurilor. Chiar dacă se află în aval de aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, staţia de epurare a oraşului Câmpulung Moldovenesc poluează masiv râul Moldova, cu influenţă asupra ihtiofaunei. Se propune eliminarea acestei poluări prin repararea/modernizarea staţiei de epurare a oraşului Câmpulung Moldovenesc.

5. e) Presiune/ameninţare: Exploatările forestiere

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi

   Exploatările forestiere au un impact indirect asupra ihtiofaunei. În momentul de faţă pădurile sunt supraexploatate, în multe zone sunt tăieri rase de dimensiuni mari, astfel că precipitaţiile nu sunt reţinute de păduri, viiturile de primăvară şi toamnă sunt foarte mari, iar secetele din perioadele de vară sunt însemnate. Ca efect negativ al exploatărilor forestiere se poate aminti şi antrenarea suspensiilor solide, în special pământ, noroi de pe drumurile forestiere în albiile minore al pârâurilor de către viituri, cauzând moartea speciilor de peşti prin înfundarea branhiilor acestora.

6. f) Presiune/ameninţare: Extinderea localităţilor de-a lungul râului, construirea caselor în imediata vecinătate a acestora

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra

   În ultimii ani, foarte multe case sunt construite în apropierea râurilor, în unele cazuri chiar în albie, în arealele inundabile ale râurilor/pârâurilor. În aceste areale arborii de pe malul râurilor lipsesc, iar casele nu sunt racordate la canalizare. După primele viituri mari, apar lucrările de

   prevenire ale inundaţiilor, care au scopul de a apăra casele de inundaţii, care de fapt au fost construite haotic în albia râului sau în zona inundabilă a acestuia.

   Activitatea umană ar putea duce la permanentizarea zgomotului în aria de interes ceea ce ar afecta decisiv liniştea în habitatul vidrei. În lipsa liniştii animalele sălbatice părăsesc locului de trai pentru căutarea unor zone neafectate de zgomote.

7. g) Presiune/ameninţare: Lucrările de întreţinere şi de prevenire a inundaţiilor

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra, Habitatul 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

   Aceste lucrări sunt efectuate de către Administraţia Naţională ,,Apele Române" şi au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul lucrărilor albiile râurilor/pârâurilor sunt

   ,,curăţate", pietrişul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari şi obstrucţiile, cum ar fi lemnul căzut în albia minoră sunt scoase din albia minoră, astfel că arealele de ascunziş şi de hrănire ale speciilor de peşti sunt distruse. Din cauza acestor lucrări dinamica naturală a râului este influenţată/blocată. O altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel că mulţi peşti mor în timpul executării lucrărilor. De asemenea, în cadrul acestor lucrări sunt tăiaţi arborii de pe malul pârâurilor, pentru a permite accesul utilajelor de lucru în apropierea albiei minore. Aceste lucrări trebuie evitate/interzise în interiorul şi în imediata vecinătate a ariei protejate.

   În cazul vidrei, prin regularizarea cursurilor de apă şi distrugerea vegetaţiei pot dispărea locurile de adăpost din maluri şi a locurilor pentru creşterea puilor.

8. h) Presiune/ameninţare: Microhidrocentralele – MHC

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra

   Construirea microhidrocentralelor este o ameninţare potenţială pentru aproape fiecare râu/pârâu din zona montană a ţării. În momentul de faţă această problemă a fost detectată şi în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în dreptul localităţii Câmpulung Moldovenesc – MHC Sahla şi un alt MHC în dreptul localităţii Pojorâta. Microhidrocentralele au un efect negativ, în special prin faptul că se extrage o mare parte din debit – uneori chiar tot debitul de pe un sector de câţiva kilometri, influenţând astfel condiţiile de supravieţuire şi de reproducere ale speciilor de peşti. O altă problemă care apare în cazul microhidrocentralelor este întreruperea conectivităţii longitudinale. De cele mai multe ori sunt amplasate scări de peşti pentru a asigura această conectivitate, însă până în momentul de faţă, nu a fost identificată nicio scară de peşte care să

   asigure conectivitatea pentru toate speciile din zonă. Lucrările de întreţinere ale microhidrocentralelor afectează ihtiofauna. Periodic, deznisipatorul trebuie golit şi spălat, iar apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei.

   Această ameninţare are ca efect imediat asupra speciei de vidră Lutra lutra afectarea sursei de hrană prin împuţinarea sau dispariţia unor specii de peşti, amfibieni, reptile, melci şi altele.

9. i) Presiune/ameninţare: Braconajul

   Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra

   Având în vedere informaţiile provenite de la localnicii din zonă, reiese faptul că braconajul este un pericol care afectează negativ ihtiofauna din zonă. Se practică mai multe tipuri de braconaj: cu plasa – setcă, năvoade, cu ecranul – un fel de setcă ce se prinde pe un triunghi din sârmă, care se lansează cu undiţa şi apoi se trage în apă din amonte spre aval, astfel peştii care stau cu capul în amonte se agaţă în setca din mijlocul triunghiului şi cu curentul. Acest ultim tip de braconaj este cel care afectează într-o măsură foarte mare ihtiofauna râurilor, unde se practică, deoarece omoară atât peştii mari cât şi pe cei mici, dar şi celelalte organisme care trăiesc în apă, cum ar fi nevertebratele care constituie o bază trofică pentru multe dintre speciile de peşti.

   Braconajul în cazul vidrei poate fi motivat de două cauze. În primul rând există o puternică tendinţă actuală pentru înfiinţarea de ferme piscicole care deservesc pensiuni şi traficul turistic, sau reprezintă sursă de hrană pentru un număr limitat de familii locale. Vidrele sunt atrase de această sursă facilă de hrană, ceea ce duce în final la un conflict între deţinătorii de ferme piscicole şi vidre. Deoarece legislaţia nu permite împuşcarea vidrelor, piscicultorii acţionează ilegal prin capturarea şi uciderea acestora, cel mai adesea cu capcane. Un al doilea motiv pentru braconaj ar putea fi creşterea cerinţei de blănuri valoroase. Tendinţele modei au avut şi au în continuare un impact important asupra populaţiilor de animale sălbatice ca sursă de piei de calitate superioară.

10. j) Presiune/ameninţare: Depozitarea deşeurilor pe malul apei – în special cel al rumeguşului

    Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi

    Depozitarea rumeguşului pe malul apei este o problemă generală pe toată lungimea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Efectul negativ asupra ihtiofaunei este dat de faptul că în cazul viiturilor mari, rumeguşul este antrenat în albia râului/pârâului, iar pentru descompunerea acestuia este necesar o cantitate însemnată de oxigen, ceea ce este extras din apa râului. În aceste condiţii cantitatea de oxigen dizolvat necesar pentru supravieţuirea speciilor de peşti

    poate scădea sub un nivel critic. De asemenea, rumeguşul antrenat în apa râului poate înfunda branhiile peştilor.

11. k) Presiune/ameninţare: Iazul de decantare Dealu Negru

    Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

    Depozitul de steril uzinal – iazul de decantare Dealu Negru – provenit de la Uzina de Preparare a minereului cuprifer Fundu Moldovei din apropierea râului Moldova reprezintă un pericol potenţial pentru calitatea apei din râu şi implicit pentru habitatul de anin.

    Iazul de decantare Dealu Negru, folosit la extracţia din subteran a minereurilor cuprifere şi prelucrarea acestora, amplasat în zona rezidenţială a localităţii Fundu Moldovei, la limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în apropierea cursului Moldovei reprezintă de asemenea un pericol pentru calitatea mediului din acest areal, în special pentru biocenoza râului Moldova. Deşi activitatea Unităţii de preparaţie minieră şi-a încheiat activitatea în anul 2003, pe platforma industrială şi în haldele tehnologice au rămas concentrate şi reziduuri miniere, precum şi alte materiale utilizate în procesul de producţie. Taluzele iazului sunt uscate şi puternic ravenate la partea superioară, prezentând frecvente antrenări de material steril, încărcat cu metale grele atât înspre cursul Moldovei cât şi spre gospodăriile aflate în zona din amonte.

12. l) Presiune/ameninţare: Cariera Măgura

Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

Cariera Măgura este situată la limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, pe raza localităţii Pojorâta. Exploatarea gresiei din cariera Măgura necesită monitorizare permanentă din partea custodelui, în vederea limitării extinderii suprafeţei acesteia în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor a fost realizată utilizând integral sau prelucrate rezultatele obţinute în cadrul Activităţii A.1.: Evaluarea stadiului de conservare/ inventariere a speciilor şi habitatului de importanţă naţională şi/sau comunitară din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară realizată în cadrul proiectului finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu: ,,Conservarea biodiversităţii printr-un management adecvat al ariei naturale protejate Moldova Superioară".

1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

   În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

   1. 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a Habitatul 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion

      Conform Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, singurul habitat de interes comunitar de pe teritoriul ariei este 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este situată în regiunea alpină, la altitudine medie de 785 m, în etajul de vegetaţie al molidului, conform zonării vegetaţiei României. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este străbătută pe lungimea sa, de la NV în direcţia SE de cursul superior al Râului Moldova, de unde vine şi denumirea sitului, ceea ce presupune şi existenţa unor habitatate specifice ripariene sau de zone umede.

      Aşadar, în urma evaluărilor realizate pe teren se constată lipsa habitatului 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion şi prezenţa altor trei habitate, respectiv habitatul prioritar 90E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Frasinus excelsior; 6520 – Fâneţe montane şi habitatul 9410 – Păduri acidofile de Picea din etajul montan şi alpin.

      Ţinând cont de criteriile necesare a fi îndeplinite, din cele 3 habitate identificate, doar 2 au putut fi analizate din punctul de vedere al stării lor de conservare şi anume: 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior şi 6520 – Fâneţe montane. Habitatul 9410 Păduri acidofile de Picea din etajul montan şi alpin nu a putut fi anlizat datorită eşantioanelor foarte mici, marginale şi nereprezentative pentru calitatea acestui tip de habitat, el fiind inclus accidental în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, datorită acurateţii trasării limitelor.

      1. a) Habitatul 90E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Frasinus excelsior

         Habitatul pădurilor aluviale de Alnus glutionsa şi Fraxinus excelsior, subtipul Pădurilor aluviale de Alnus incana cu Telekia speciosa este situat în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară în teritoriul său natural. Apreciem suprafaţa acestui tip de habitat ca fiind stabilă în condiţiile unui impact antropic nesemnificativ.

         Speciile edificatoare ale acestui tip de habitat sunt Alnus incana şi Telekia speciosa. Specia Telekia speciosa lipseşte de pe teren, dar funcţiile acestui habitat sunt îndeplinite fără probleme chiar şi în absenţa ei.

         Alnus incana prezintă stare bună de conservare în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

         Având în vedere cele de mai sus, concluzionăm că starea habitatului 91E0* este caracterizată ca fiind medie spre bună în momentul ridicărilor fitosociologice şi, în lipsa impactului antropic semnificativ, acesta se poate menţine pe termen lung şi habitatul poate să îşi îndeplinească funcţiile ecologice caracteristice.

      2. b) Habitatul 6520 – Fâneţe montane

      Habitatul fâneţelor montane se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în arealul său natural de răspândire în România. Apreciem suprafaţa acestui tip de habitat ca fiind stabilă pe termen mediu şi în condiţiile actuale de management.

      Speciile edificatoare ale acestui tip de habitat au fost identificate pe teren şi funcţiile ecologice ale habitatului sunt îndeplinite.

      Starea de conservare a speciilor edificatoare este bună.

      Apreciem starea de conservare a habitatului 6520 – Fâneţe montane ca fiind bună, chiar dacă habitatul este extrem de fragmentat. Acest tip de habitat este unul sensibil la managementul aplicat şi orice modificare a folosinţei terenului poate afecta calitatea habitatului, cum ar fi abandonatul cositului şi transformarea terenului în păşune. Funcţiile ecologice ale acestui habitat vor fi îndeplinite atâta timp cât se menţine cositul după maturarea speciilor de poacee ca măsură de management.

2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

   În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

   1. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Eudontomyzon mariae

      Evaluarea stării de conservare a unei specii poate fi realizată în mod satisfăcător numai pe baza comparaţiei unei serii de date mai vechi cu date noi, obţinute pe baza unui protocol de monitorizare standardizată. Monitorizarea înseamnă repetarea periodică a colectării datelor pe baza unei metodologii neschimbate. În România există foarte puţine astfel de date, astfel evaluarea statutului de conservare nu este posibilă sau pot fi făcute numai speculaţii cu privire la acest aspect.

      În cazul speciei Eudontomyzon mariae ne confruntăm cu următoarele probleme: datele din trecut nu au fost colectate periodic iar metodologia de colectare a probelor nu a fost standardizată, în cazul datelor provenite de la Apetroaie D.V. din anul 1973, nu este menţionată metodologia utilizată la colectarea probelor şi nici data la care aceste probe au fost colectate.

      Cert este însă că, având în vedere publicaţia lui Apetroaie D.V. din anul 1973, putem afirma faptul că în perioada în care s-au colectat acele probe, cel mai probabil la începutul anilor '70, Eudontomyzon mariae era o specie destul de comună pe acest sector. În timpul inventarierilor efectuate între anii1995 şi 2009 de către Davideanu G. şi Davideanu A., Vornicu B. şi colab. 2006, Vornicu B., specia nu a fost găsită. Nu ştim însă care este motivul pentru care aceasta nu a fost identificată. Unul dintre motive poate fi faptul că specia chiar dacă era prezentă pe acest sector, era prezentă într-un număr atât de redus încât nu a putut fi identificată iar un alt motiv poate fi faptul că metoda utilizată nu a fost adecvată identificării acestei specii.

      În momentul de faţă specia a fost găsită în 7 din cele 8 puncte de colectare aflate pe cursul principal al râului Moldova. A se vedea tabelul nr. 12.

      60

      Punctele de colectare aflate pe râul Moldova în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară şi numărul exemplarelor de

      Eudontomyzon mariae colectate la nivelul acestora

      Tabelul nr. 12

      Coordonate staţie de colectare	Cod punct	Cea mai apropiată localitate	Lungimea staţiei de colectare (metri)	Număr exemplare juvenili	Număr exemplare adulţi	Nr. total exemplare identificate
      N47 39.235; E25 18.234	M03LEGFELSO	Breaza de Sus	200	34	0	34
      N47 38.764; E25 18.818	MF11	Breaza de Sus	100	17	0	17
      N47 35.843; E25 19.768	MF22	Braniştea	100	12	0	12
      N47 33.987; E25 20.454	M04	Botuş	110	5	0	5
      N47 32.454; E25 20.863	MF33	Colacu	100	0	0	0
      N47 31.671; E25 25.739	MF44	Fundu Moldovei	100	1	0	1
      N47 31.902; E25 29.270	MF55	Pojorâta	115	1	0	1
      N47 32.429 ; E25 32.517	M05	Câmpulung Moldovenesc	165	1	0	1

      Datorită celor mai sus menţionate tindem să stabilim starea de conservare a speciei Eudontomyzon mariae în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară ca fiind favorabilă. Totuşi, dorim să menţionăm faptul că această afirmaţie trebuie tratată cu foarte mare abţinere, deoarece starea de conservare a speciei nu a fost stabilită în urma unei monitorizări consecutive/permanente, timp de mai mulţi ani şi nici datele din literatură nu au fost colectate cu aceleaşi metode.

      În urma evaluărilor realizate pe teren se constată prezenţa speciei de interes comunitar mreana vânătă – Barbus meridionalis petenyi, care trebuie introdusă în Formularul Standard Natura 2000.

      Ca şi în cazul chişcarului, evaluarea statutului de conservare pentru specia Barbus meridionalis petenyi nu este posibilă sau pot fi făcute numai speculaţii cu privire la acest aspect. Datele din trecut nu au fost colectate periodic iar metodologia de colectare a probelor nu a fost standardizată, în cazul datelor provenite de la Apetroaie D.V. din 1973, nu este menţionată metodologia utilizată la colectarea probelor şi nici data la care aceste probe au fost colectate.

      Având în vedere publicaţia lui Apetroaie D.V. din 1973, putem afirma faptul că nici în perioada în care s-au colectat acele probe Barbus meridionalis petenyi nu era o specie foarte abundentă pe acest sector, fiind identificat într-un număr de 16 exemplare la nivelul unei staţii de colectare aflat la nivelul localităţii Botuş. În timpul inventarierilor efectuate în anul 1995 de către Davideanu G. şi Davideanu A.şi publicate în 2006, specia a fost identificată într-un număr de 5 exemplare la staţia de colectare aflată la nivelul localităţii Colacu. În timpul colectării probelor din anul 2005 şi publicate de către Vornicu B. şi colab. în 2006, specia nu a fost găsită la staţia de colectare aflată la nivelul localităţii Pojorâta, fiind identificată doar în aval de localitatea Molid.

      În prezent, specia a fost identificată în 4 puncte de colectere, într-un număr de 20 de exemplare. A se vedea tabelul nr. 13. Trebuie menţionat faptul că nu a fost identificată specia la nivelul celor două staţii de colectare aflate în vecinătatea localităţii Pojorâta, unde specia se pare că lipsea şi în anul 2005, conform lui Vornicu B. şi colab.

      62

      Punctele de colectare aflate pe râul Moldova în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară şi numărul exemplarelor de

      Barbus meridionalis petenyi colectate la nivelul acestora.

      Tabelul nr. 13

      Coordinate staţie de colectare	Cod punct	Cea mai apropiată localitate	Lungimea staţiei de colectare (metri)	Număr exemplare juvenili	Număr exemplare adulţi	Nr. total exemplare identificate
      N47 35.843 E25 19.768	MF22	Braniştea	100	0	3	3
      N47 33.987 E25 20.454	M04	Botuş	110	9	4	13
      N47 32.454 E25 20.863	MF33	Colacu	100	0	3	3
      N47 32.429 E25 32.517	M05	Câmpulung Moldovenesc	165	1	0	1

      Având în vedere cele mai sus menţionate tindem să stabilim statutul de conservare a speciei Barbus meridionalis petenyi ca fiind favorabilă. Totuşi, dorim să menţionăm faptul că această afirmaţie trebuie tratată cu foarte mare abţinere, deoarece starea de conservare a speciei nu a fost stabilită în urma unei monitorizări consecutive/permanente, timp de mai mulţi ani şi nici datele din literatură nu au fost colectate cu aceleaşi metode.

   2. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei de vidră Lutra lutra

      În cazul vidrei nu există o metodologie de evaluare impusă sau recomandată la nivel naţional. Din acest motiv, nu există date statistice cu privire la dinamica acestei specii în diferitele regiuni ale ţării. Lucrările de cercetare care s-au efectuat în diferite zone din România şi care se referă la specia vidră, sunt puţine, nu sunt cunoscute, datele sunt mai mult sau mai puţin publice, iar cercetările se referă doar la analiza punctuală a existenţei vidrei într-o anumită arie redusă ca suprafaţă. În acest caz, informaţiile existente sunt dispersate în teritoriu şi nu au continuitate în timp.

      Ca urmare, pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară s-a impus parcurgerea întregii albii, pentru a căuta urme ale activităţii acestei specii. Punerea în evidenţă a existenţei vidrei într-un anumit teritoriu este relativ uşoară, specia fiind fidelă locului de trai, iar urmele prezenţei sale sunt multiple. Au fost identificate urme propriu-zise, lăsături, ,,jeleuri", resturi nedigerate în care se disting oasele de peşte şi de batracieni şi altele.

      Prin deplasarea în lungul albiei, dinspre amonte spre aval au fost identificate trei zone în care activitatea vidrelor este evidentă. În fiecare zonă, urmele activităţii vidrelor au fost semnalate pe o lungime de circa 5-7 km de râu, cu un nucleu de ativitate mai intensă de 2-4 km. Se estimează existenţa a unui număr de circa 4-6 adulţi şi 5-8 juvenili în iulie 2014.

      Facem menţiunea că vizuinile frecventate de vidre au fost identificate în perioada martie 2014. În luna iunie 2014 două dintre acestea erau mai puţin ,,purtate". Motivul poate fi dat de două cauze: fie puii au crescut şi au părăsit bârloagele, fie zona a fost deranjată şi părăsită temporar. Specia are un caracter eratic şi îşi poate schimba zona de activitate în funcţie de abundenţa hranei.

      Dată fiind etologia cunoscută a speciei, putem afirma că între Breaza de Sus şi Fundul Moldovei există cel puţin trei zone cu o concentraţie ridicată a urmelor, probabil zone în care femelele fată. Între aceste zone masculii circulă, aceştia având un comportament eratic caracteristic. Între cele trei zone puternic frecventate de vidre există porţiuni în care sunt semnalate urme, dar cu o frecvenţă mult mai redusă, ceea ce confirmă comportamentul de ,,vagabondaj" al speciei şi al masculilor în primul rând.

      În timpul deplasărilor de-a lungul albiei nu au fost semnalte urme de urs, lup, râs sau pisică sălbatică.

   3. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciilor Ursus arctos, Canis lupus şi Lynx lynx

      Conformaţia ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară se întinde în lungul cursului superior al râului Moldova din comuna Breaza până în oraşul Câmpulung Moldovenesc. Arealul este foarte îngust, lăţimea fiind de câteva sute de metri. Arealul este puternic antropizat, satele, cătunele şi casele mai mult sau mai puţin izolate fiind răspândite de-a lungul râului. Teritoriul a fost şi este puternic afectat de activitatea de minerit, de exploatările forestiere şi de activităţile de creştere a animalelor domestice.

      Din aceste motive nu se poate pune în discuţie localizarea ursului, lupului, râsului sau pisicii sălbatice în zona propriu-zisă a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Indivizii acestor specii pot fi identificaţi doar dacă tranzitează lunca Moldovei superioare. Cursul superior al râului Moldova reprezintă hotar pentru patru fonduri cinegetice.

      Deoarece suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este redusă având o lăţime de maxim câteva sute de metri, s-a impus analiza zonei în ansamblu. Din acest motiv s-au parcurs şi zonele dispuse pe versanţii estici şi vestici ai râului Moldova pentru identificarea urmelor de răpitoare mari.

      Conform studiului efectuat, în deplasările în afara ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară propriu-zise, în afara albiei minore şi majore au fost găsite urme de carnivore mari, atât pe Obcina Feredeului cât şi pe Obcina Mestecănişului.

      Întrucât evaluarea anuală a populaţiilor speciilor de carnivore protejate este realizată de către gestionarii fondurilor cinegetice, în tabelul nr. 14 este prezentată situaţia efectivelor evaluate în februarie-martie în ultimii trei ani, în conformitate cu datele oficiale raportate la ministerul de resort. În tabelul nr. 15 este prezentat numărul de indivizi din fiecare specie protejată împuşcaţi în ultimii trei ani, aşa cum reiese din documentaţiile transmise la ministerul de resort.

      Efectivele de carnivore protejate în ultimii trei ani în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

      65

      Tabelul nr. 14

      Fond cinegetic	Urs				Lup				Râs				Pisică sălbatică
      	Efectiv optim	2012	2013	2014	Efectiv optim	2012	2013	2014	Efectiv optim	2012	2013	2014	Efectiv optim	2012	2013	2014
      Nr. 17 Botuş	7	5	6	6	3	10	11	9	4	6	7	6	12	4	4	0
      Nr. 18 Măgura	2	5	5	8	2	5	5	4	2	5	5	4	6	6	6	4
      Nr. 19 Valea Putnei	5	9	8	5	3	4	4	5	3	3	4	5	6	4	4	6
      Nr. 20 Muncel	4	5	5	5	2	8	8	8	2	2	2	2	8	2	2	2
      Total	18	24	24	24	10	27	28	26	11	16	18	17	32	16	16	12

      66

      Numărul de exemplare de carnivore protejate recoltate din zona ariei protejate Moldova Superioară

      Tabelul nr. 15

      Fond cinegetic	Urs				Lup				Râs				Pisică sălbatică
      	Efectiv optim.	2012	2013	2014	Efectiv optim	2012	2013	2014	Efectiv optim	2012	2013	2014	Efectiv optim	2012	2013	2014
      Nr. 17 Botus	7	0	0	0	3	0	0	3	4	0	0	0	12	0	0	0
      Nr. 18 Măgura	2	0	0	0	2	1	1	1	2	0	0	0	6	0	0	0
      Nr. 19 Valea Putnei	5	0	1	0	3	0	0	0	3	0	0	0	6	0	0	0
      Nr. 20 Muncel	4	0	0	0	2	1	1	1	2	0	0	0	8	0	0	0
      Total	18	0	1	0	10	2	2	5	11	0	0	0	32	0	0	0

      Se poate observa că în ultimii trei ani au fost recoltaţi, pe ansamblu, 9 lupi şi 1 urs din arealul studiat şi niciun exemplar din familia Feline.

      Aşa cum reiese din datele oficiale din tabelul 13 şi 14, numărul de urşi şi lupi evaluaţi/real este mult mai mare decât efectivul optim calculat, iar recolta este relativ redusă sau lipseşte în cazul felinelor.

      Astfel, în continuarea ideii de mai sus, gestionarii de fonduri cinegetice urmăresc recoltarea urşilor, dar şi a lupilor. Lupii sunt vânaţi deoarece sunt consideraţi a fi cauza diminuării populaţiilor de cervide şi de mistreţi. Deoarece ungulatele, respectiv cervidele şi mistreţul, reprezintă principala sursă de venit a activităţii de vânătoare se urmăreşte împuţinarea lupilor în favoarea speciilor de interes economic.

      Pe de altă parte, există reclamaţii şi note de constatare la autorităţile administraţiei publice locale şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava cu privire la pagubele provocate de urşi. Acest fel de rapoarte au fost înregistrate în fiecare din ultimii trei ani pe toate cele patru fonduri cinegetice. În acest sens, se poate menţiona o reclamaţie şi o notă de constatare din care reiese faptul că în anul 2013 pe fondul cinegetic Măgura un urs a ucis într-o singură noapte 6 vite.

3. 3.3. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară

În vederea îmbunătăţirii măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. Astfel, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ specie/habitat trebuie elaborat un plan de monitorizare a stării de conservare.

În acest sens, au fost elaborate planuri de monitorizare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

CAPITOLUL 4. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 4.1. Scopul managementului

Scopul managementului ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, este de a asigura starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl prin intervenţii active de management.

4.2 .Programe

Pentru atingerea scopului Planului de management au fost identificate patru programe/teme de management, fiecare având câte un obiectiv strategic.

Programul A: Conservarea biodiversităţii

Obiectiv strategic: Menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ prin aplicarea şi îmbunătăţirea măsurilor de conservare

Programul B: Managementul resurselor naturale

Obiectiv strategic: Reglementarea, controlul şi monitorizarea activităţilor de utilizare a resurselor naturale de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în conformitate cu obiectivele de conservare şi nevoile comunităţilor locale

Programul C: Informarea şi conştientizarea publicului

Obiectiv strategic: Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la valorile naturale ale ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

Programul D: Monitorizarea Planului de management

Obiectiv strategic: Asigurarea coordonării şi eficienţei activităţilor desfăşurate în vederea asigurării stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

4.3. Sub-programe

Pentru o mai bună structurare a activităţilor, precum şi pentru identificarea mai clară a resurselor materiale şi umane necesare implementării Planului de management, în cadrul programului s-au conturat sub-programe.

Programul A: Conservarea biodiversităţii

Obiectiv strategic: Menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ prin aplicarea şi îmbunătăţirea măsurilor de conservare

Sub-programul A1: Corectarea limitelor şi a obiectivelor de conservat din Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

Obiectiv specific: Asigurarea cadrului legal de funcţionare a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară pe perioada Planului de management prin corectarea Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

Sub-programul A2: Conservarea habitatelor de importanţă comunitară 90E0* şi 6520

Obiectiv specific: Menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor de interes conservativ de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară pe perioada implementării Planului de management

Sub-programul A3: Conservarea speciilor de interes conservativ

Obiectiv specific: Menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de interes comunitar de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară pe perioada implementării Planului de management

Sub-programul A4: Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

Obiectiv specific: Asigurarea bazei de informaţii/date privind speciile şi habitatele de interes conservativ de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în vederea gestionării adecvate pe perioda implementării Planului de management

Programul B: Managementul resurselor naturale

Obiectiv strategic: Reglementarea, controlul şi monitorizarea activităţilor de utilizare a resurselor naturale de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în conformitate cu obiectivele de conservare şi nevoile comunităţilor locale.

Sub-programul B1: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Obiectiv specific: Asigurarea accesului populaţiei locale la resursele naturale din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, cu respectarea principiului continuităţii, pe perioda de valabilitate a Planului de management.

Programul C: Informarea şi conştientizarea publicului privind valorile naturale ale ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

Obiectiv strategic: Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la valorile naturale ale ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară.

Sub-programul C1: Asigurarea transparenţei managementului ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară

Obiectiv specific: Asigurarea permanenţei fluxului de informaţii relevante către factorii interesaţi şi informarea regulată a publicului larg privind starea de conservare a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, pe perioada de implementare a Planului de management.

Programul D: Monitorizarea Planului de management

Obiectiv strategic: Asigurarea coordonării şi eficienţei activităţilor desfăşurate în vederea asigurării stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

Sub-programul D1: Implementarea şi monitorizarea Planului de management

Obiectiv specific: Analizarea periodică a modului de implementare a Planului de management în conformitate cu indicatorii stabiliţi.

Sub-programul D2: Implicarea factorilor interesaţi în implementarea Planului de management Obiectiv specific: Asigurarea transparenţei şi eficienţei activităţilor de management pe perioda de implementare a acestuia.

CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI/ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA

Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ de pe suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în continuare se prezintă planul de acţiuni în tabelul nr. 16.

Activităţile sunt cele mai simple şi explicite prevederi ale Planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor planului. Sub-programele pot necesită pentru a fi realizate, una sau mai multe acţiuni în funcţie de complexitate.

Activitatea este realizată într-un anumit moment sau interval de timp.

Pentru fiecare activitate se asociază, la momentul planificării acesteia una dintre priorităţi: Mare 1, Medie 2 şi Mică 1:

PRIORITATEA 1 – se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a Planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec;

PRIORITATEA 2 – se atribuie acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o explicaţie serioasă dacă nu vor fi realizate;

PRIORITATEA 3 – se atribuie acţiunilor ce se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2.

Pentru fiecare dintre activităţi au fost precizaţi indicatorii pentru monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii acesteia.

72

Planul de activităţi şi acţiuni

Tabelul nr. 16

73

74

75

76

77

78

79

BIBLIOGRAFIE

Apetroaie D.V., 1973 – Comunităţile de peşti din râurile Suceava şi Moldova care convieţuiesc cu specia Eudontomyzon mariae, Ocrotirea Naturii, Suceava

Bănărescu P., 1964 – Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei Republicii Populare România, Bucureşti

Bănărescu P., 1969 – Cyclostomata-Chondrichthyes. Fauna R.P.R. XII. Editura Academiei Republicii Populare România, Bucureşti

Bodea M, Cotta V, Micu I., 2001 – Vânătoarea în România, Editura Ceres, Bucureşti Brânduş C., Grasu C., 1991 – Valea Moldovei, Editura pentru Turism, Bucureşti Barbu N., 1976 – Obcinele Bucovinei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Băncilă I., 1958 – Geologia Carpaţilor Orientali, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Buza M., 2006 – Solurile în România. Spaţiu, Societate, Mediu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 384.

Bann C., Popa B., 2012 – Evaluarea contribuţiei ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană în România

Barbu N., Ionesi L., 1987 – Obcinele Bucovinei, Editura Sport – Turism, Bucureşti

Coldea, G., 1997 – Les associations vegetales de Roumanie. Tome 1 – Les associations herbacees naturelles. Presses Universitaires de Cluj, Cluj-Napoca

Comşia A. M., 1961 – Biologia şi principiile culturii vânatului, Editura Academiei Republicii Populare România, Bucureşti

Cotta, V., 1982 – Vânatul, Editura Ceres, Bucureşti

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 – Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2006 – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

Davideanu G., Davideanu A., 2004 – Date asupra ihtiofaunei râului Moldova, Studii şi Comunicări Muzeul Naţional Brukenthal Ştiinţe Naturale, Sibiu

Elzinga, C.L. et al., 2001 – Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

Enciu P., 2006 – Structura geologică şi resursele minerale în România. Spaţiu, Societate, Mediu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 384.

Filipaşcu Al., 1968 – Vânătoarea cu chemători şi atrape, Editura Agro – Silvică, Bucureşti

Gafta D., Mountford, J.O., 2008 – Romanian Manual for Interpretation of EU Habitats, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Prepared as part of PHARE project RO 2004/016-772.03.03/06.01

Georgescu, M., 2012 – Comportamentul vidrei, Revista Vânătorul şi Pescarul Român nr. 8/, Bucureşti Goicea N., 1994 – Canis Lupus pro sau contra? Revista Vânătorul şi Pescarul Român nr. 2, Bucureşti Gaceu O., 2005 – Clima şi riscurile climatice din Muţii Bihor şi Vladeasa, Editura Universităţii din

Oradea, Oradea

Ivanovici V., Dessila – Codarcea Marcela, Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Damian M., 1968 – Harta geologică 1:200.000 foaia 5 – Rădăuţi

Ionce A., 2010 – Impactul sistemic al activităţii de preparare a substanţelor minerale utile în judeţul Suceava, Teză de doctorat, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi

Ionescu O., 2001 – Lupul, Editura Haco Internaţional, Ghimbav Ionescu O., 2001 – Râsul, Editura Haco Internaţional, Ghimbav Ionescu O., 2001 – Ursul, Editura Haco Internaţional, Ghimbav

Iosep I., 1972 – Câteva consideraţii geografice privind populaţia şi aşezările omeneşti din judeţul Suceava, Comunicări şi referate de geografie Universitatea ,,Ştefan cel Mare", Suceava

Kottelat M., Freyhof J., 2007 – Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.

Mac Arthur H. Robert, Connel H. Joseph, 1970 – Biologia populaţiilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Mărginean I., 2010 – Calitatea vieţii în România: Prezent şi perspective, Revista Calitatea vieţii, XXI,

nr. 3-4,

Micu, I., 1998 – Ursul brun, Editura Ceres, Bucureşti

Micu, I., 2005 – Etologia faunei cinegetice, Editura Ceres, Bucureşti Nedici G., 1937 – Curs de vânătoare, Editura Şcoalei Politehnice, Bucureşti

Negruţiu A., 1983 – Vânătoare şi salmonicultură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Nestorov V., 2003 – Opinii privind comportamentul lupului, Revista "Vânătorul" nr. 1, Bucureşti Mountford, J.O., Patriquin, D. and Treweek, J.R., 2005 – An approach to surveying and mapping the

biodiversity of national parks Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 3

Mutihac V., Mutihac G., 2010 – Geologia României în contextul geostructural central-est-european, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Posea Gr., 2005 – Geomorfologia României. Relief – Tipuri, Geneză, Evoluţie, Regionare, Ediţia a II- a revăzută şi adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

Posea, Gr., Badea, L., 1984 – România – unităţile de relief, Hartă, scara 1:750000, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

Stăncioiu, P.T. et al, 2008 – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România, Măsuri de gospodărire, Editura Universităţii Transilvania, Braşov

Turculeţ, I., 1963 – Contribuţii la cunoaşterea Cretacicului din Bazinul Rarăului, Analele ştiinţifice ale Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza", Geologie-Geografie, IX, Iaşi

Vornicu B., 2009 – Cercetări privind ihtiofauna râului Moldova, Teză de doctorat, Iaşi

Vornicu B., Davideanu G., Davideanu A., 2006 – Data concerning the fish communities of the Moldova River, Romania. Acta Ihtiologica Romanica I.

*** 1987, Geografia României, III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Române, Bucureşti

*** 2008, Clima României, Editori: Sandu I., Pescaru V., Poiană I., Geicu A. Cândea I. and Ţâştea D., Editura Academiei Române, Bucureşti

*** Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014 – 2020

*** 2011, Almanahul Pădurilor, coordonator profesor doctor Milescu I., Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

*** 2001, Fauna and Flora International Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

*** Fişele Fondurilor de vânătoare 17 Botuş, 18 Măgura, 19 Valea Putnei, 20 Muncel

*** Baza de date Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

*** Baza de date Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava

*** Planul urbanistic general al municipiului Câmpulung Moldovenesc

*** Planul urbanistic general al comunei Breza

*** Planul urbanistic general al comunei Fundu Moldovei

*** Planul urbanistic general al comunei Pojorâta

*** Planul urbanistic general al comunei Sadova http://www.biomoldavia.ro/ http://carnivore.biodiversitate.ro/vidra http://romanialutra.wordpress.com/ http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra/

https://statistici.insse.ro/shop/ www.anpm.ro http://www.campulungmoldovenesc.ro/ http://www.primariabreaza.ro/ http://www.fundumoldovei.ro/ http://comunasadova.ro/ http://www.primariapojorita.ro/

http://www.123coduri.ro/cauta-in-baza-de-date-coduri-siruta.php?vcodg1=5 vcodg2

=29 vcodg3=12689#S12689E

84

Anexa nr. 1 la Planul de Management

HARTA

localizării ariei naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară în cadrul judeţului Suceava

Anexa nr. 2 la Planul de Management

HARTA

85

cu limitele sitului ROSCI0321 Moldova Superioară aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2001, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului si Pădurilor nr. 2387/29.09.2011

Anexa nr. 3 la Planul de Management

HARTA

geologică a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

– realizată după harta geologică la scara 1:200 000, Ivanovici et al., 1968 –

Anexa nr. 4 la Planul de Management

HARTA

încadrării sitului ROSCI0321 Moldova Superioară în unităţile de relief

– prelucrare după Posea şi Badea, 1984 –

88

Anexa nr. 5 la Planul de Management

HARTA

hipsometrică a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

Anexa nr. 6 la Planul de Management

HARTA

89

pantelor în situl Natura 2000 ROSCI0321 Moldova Superioară

90

Anexa nr. 7 la Planul de Management

HARTA

expoziţiei versanţilor în situl Natura 200 ROSCI0321 Moldova Superioară

Anexa nr. 8 la Planul de Management

HARTA

temperaturilor medii multianuale – 1961-2000 – în situl ROSCI0321 Moldova Superioară

91

92

Anexa nr. 9 la Planul de Management

HARTA

precipitaţiilor medii anuale – 1961-2000 – în situl ROSCI0321 Moldova Superioară

Anexa nr. 10 la Planul de Management

HARTA

reţelei hidrografice în situl ROSCI0321 Moldova Superioară

93

Anexa nr. 11 la Planul de Management

HARTA

pedologică a sitului Natura 2000 ROSCI0321 Moldova Superioară

prelucrare după harta solurilor la scara 1:200 000 –

Anexa nr. 12 la Planul de Management

HARTA

distribuţiei habitatului 91E0 Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior în situl Natura 2000 ROSCI0321 Moldova Superioară

95

96

Anexa nr. 13 la Planul de Management

HARTA

arealul de răspândire a speciei Eudontomyzon mariae în situl ROSCI0321

97

arealului de răspândire a speciei urs Ursus arctos în situl ROSCI0321

98

Anexa nr. 15 la Planul de Management

HARTA

arealului de răspândire a speciei lup Canis lupus în situl ROSCI0321

arealului de răspândire a speciei râs Lynx lynx în situl ROSCI0321

99

100

Anexa nr. 17 la Planul de Management

HARTA

arealului de răspândire a speciei pisică sălbatică Felis silvestris în situl ROSCI0321

arealului de răspândire a speciei de vidră Lutra lutra în situl ROSCI0321

101

102

Anexa nr. 19 la Planul de Management Angajamentul bugetar

NOTE:

Cap. 1.2. – monitorizarea în teren a starii de conservare pentru habitatele şi speciile prevazute în Planul de management. Cap. 1.3. – salarii şi deplasari ale personalului custodelui pentru paza şi control.

Cap. 1.4. – salarii ale personalului custodelui pentru culegerea de date şi managementul acestora. Cap. 2.3. – amenajarea sediului custodelui şi consumabile.

Cap. 3.2. – elaborarea şi întreţinerea unei pagini web aferente ariei protejate.

Cap. 3.3. – salarii şi deplasari ale persoanlului custodelui pentru desfaşurare activitaţi educative.

103

Cap. 4.1. – achiziţia de echipament necesar monitorizarii, cum ar fi GPS, aparat foto, binoclu şi altele asemenea. Cap. 4.2. – salarii ale personalului custodelui pentru management şi coordonare.

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL

sitului ROSCI0321 Moldova Superioară

Art. 1 – Regulamentul cuprinde regulile care trebuie aplicate pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0321 Moldova Superioară, în vederea atingerii măsurilor de management specifice.

Art. 2 – Respectarea prezentului regulament este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi/sau în vecinătatea sitului.

Art. 3 – (1) Situl de importanţă comunitară ROSCI0321 Moldova Superioară a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Situl Moldova Superioară relaţionează cu situl Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului şi rezervaţia naturală Stratele cu Aptycus de la Pojorâta – Cod 2.733.

Art. 4 – Scopul principal al instituirii sitului ROSCI0321 Moldova Superioară este de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

Art. 5 – (1) Limitele sitului Natura 2000 ROSCI0321 Moldova Superioară au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007, cu modificările ulterioare şi sunt prezentate pe pagina web a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(2) Conform Formularului standard, situl ROSCI0321 Moldova Superioară are o suprafaţă de 429 ha. Art. 6 – (1) La data elaborării prezentului regulament, situl ROSCI0321 Moldova Superioară nu are custode.

(2) Elaborarea şi urmărirea aplicării regulamentului sitului ROSCI0321 Moldova Superioară revine custodelui.

Art. 7 – (1) Pe raza sitului ROSCI0321 Moldova Superioară, activitatea de vânătoare se face în conformitate cu legislaţia în domeniu.

(2) Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului de vânătoare cu participarea custodelui sitului Natura 2000. Gestionarul fondului de vânătoare are obligaţia de a anunţa custodele despre intenţia de organizare a evaluării vânatului pe teritoriul sitului cu minimum 7 zile calendaristice înainte de organizarea evaluării.

Art. 8 – Activităţile privind protecţia fondului piscicol şi pescuitul respectă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.317/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9 – Sunt interzise lucrările care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole.

Art. 10 – Utilizarea păşunilor, fâneţelor şi terenurilor agricole din sit este permisă doar pentru proprietari şi concesionari, în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare, prezentului regulament şi a planului de management al sitului.

Art. 11 – Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare ale acestea, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 12 – (1) Elaborarea, modificarea şi/sau actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism de pe teritoriul şi din imediata vecinătate a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară se avizează de către custodele sitului.

1. (2) Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru comunele şi suprafeţele acestora incluse în perimetrul sitului ROSCI0321 se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la situl de importanţă comunitară menţionat.

2. (3) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiilor publice locale vor include în piesele grafice/desenate şi limitele sitului Natura 2000.

Art. 13 – Desfăşurarea activităţilor, avizarea planurilor, proiectelor de pe teritoriul sitului ROSCI0321 Moldova Superioară se va face doar cu avizul custodelui, conform legislaţiei în vigoare. Art. 14 – În cazul producerii fenomenelor de forţă majoră instituţiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene conform prevederilor legale.

Art. 15 – Activităţile de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului, se desfăşoară cu avizul custodelui, care le sprijină logistic şi financiar, în limita posibilităţilor.

Art. 16 – În cazul studiilor/cercetărilor care necesită date/informaţii privind situl ROSCI0321, se va încheia un contract între părţi, contract care să asigure accesul custodelui la rezultatele obţinute în vederea utilizării lor în activitatea de management a sitului.

Art. 17 – Introducerea de specii alohtone pe teritoriul sitului ROSCI0321 Moldova Superioară este interzisă.

Art. 18 – Accesul turiştilor în situl ROSCI0321 Moldova Superioară este permis numai pe traseele turistice omologate.

Art. 19 – Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 20 – Vizitele de grup se desfăşoară numai în prezenţa custodelui sau a reprezentantului acestuia. Art. 21 – Camparea pe suprafaţa sitului ROSCI0321 Moldova Superioară se face numai în locuri special amenajate şi delimitate.

Art. 22 – Aprinderea focului pe suprafaţa sitului ROSCI0321 Moldova Superioară este permisă numai în locurile special amenajate.

Art. 23 – Abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul sitului ROSCI0321 Moldova Superioară este interzisă.

Art. 24 – Competiţiile, manifestările de grup şi cursurile de orice fel care presupun accesul pe teren în zona sitului, precum şi taberele, se organizează doar cu avizul custodelui.

Art. 25 – Distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj ale sitului ROSCI0321 este strict interzisă.

Art. 26 – Fotografierea/filmarea pe teritoriul sitului ROSCI0321 Moldova Superioară în scop comercial fără aprobarea custodelui este interzisă.

Art. 27 – Folosirea substanţelor chimice periculoase pe teritoriul sitului este interzisă.

Art. 28 – Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, de către alte persoane decât cele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 29 – (1) Se interzice distrugerea şi degradarea florei şi faunei din sit.

(2) Colectarea de specii de floră şi faună se poate face numai cu avizul scris al custodelui, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 30 Proprietarii de terenuri extravilane situate în arealul sitului, supuse unor restricţii de utilizare sunt scutiţi de plata impozitului pe teren, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Art. 31 În situaţiile în care, pe anumite suprafeţe, prin planul de management se impun măsuri restrictive, altele decât cele impuse de legislaţie, se va solicita acordarea de compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive, în baza articolului 26 din OUG nr.57/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 32 – Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 33 – Aplicarea prezentului regulament se face de către custode şi de către personalul instituţiilor statului, abilitat să constate şi să aplice sancţiuni potrivit competenţelor legale.

Art. 34 – Custodele are obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluţionare nu ţine de competenţa sa.

Art. 35 – Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 35 – Regulamentul sitului ROSCI0321 Moldova Superioară va fi adus la cunoştinţa tuturor factorilor interesaţi şi a publicului prin publicare pe pagina web a sitului.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește