PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023

Notă …

Conținut de HOTĂRÂREA nr. 886 din 20 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023. + 
CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚIIDirectiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre.Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 – Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 – Planul de Management al Riscului la Inundații.Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională "Apele Române" și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș- Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice.Conform legislației naționale (Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale „Apele Române” prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la Inundații – Ciclul ll – Sinteza Națională.Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare). Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare și luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor și sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2.Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv – în cazul României – la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv – în cazul României – la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.Documentul de față reprezintă Planul de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat aferent Ciclului II de implementare a Directivei Inundații – perioada 2023 – 2027.Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Banat, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO- FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) – lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale.Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România. + 
REZUMATÎn Capitolul 1 este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv a Administrației Bazinale de Apă Banat. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți.În cadrul Capitolului 2 sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o „fotografie” actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare – alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în subcapitolul 2.3 sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații – îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. – 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului. Capitolul 2 prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.-urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere, Capitolul 2 prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.Capitolul 3 face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat din Ciclul I și sinteza măsurilor cât și stadiul de implementare al acestora. Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.În Capitolul 4 sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces.Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații – Ciclul II pentru Administrația Bazinală de Apă Banat este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în Capitolul 5. Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații – ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Banat (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip „win-win”, măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul Capitolului 6. Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate.În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.Capitolul 8 se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru A.B.A. Banat.În ultimul Capitol 9, este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru Administrația Bazinală de Apă Banat. + 
CUPRINSCONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚIIREZUMATCUPRINSABREVIERI1.Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat … 2.Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat2.1.Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente … 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente … 2.3.Evenimente semnificative de inundații2.3.1.Inundații istorice … 2.3.2.Evenimente semnificative …  … 2.4.Zone cu potențial risc semnificativ la inundații … 2.5.Hărți de hazard la inundații2.5.1.Introducere … 2.5.2.Modelarea hazardului2.5.2.2.Date hidrologice … 2.5.2.3.Modelarea hidraulică … 2.5.2.4.Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice …  …  … 2.6.Hărți de risc la inundații2.6.1.Introducere … 2.6.2.Evaluarea Riscului la Inundații2.6.2.1.Date de intrare … 2.6.2.3.Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații …  …  … 2.7.Clasificarea și identificarea posibilelor APFSR Tranzitorii … 2.8.Indicatori statistici …  … 3.Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării3.1.Sinteza măsurilor din Ciclul I … 3.2.Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I … 3.3.Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art. 7(2) …  … 4.Ciclul II – Obiectivele de Management al Riscului la Inundații4.1.Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații … 4.2.Procesul de elaborare a obiectivelor de management al riscului la inundații …  … 5.Ciclul II – Programul de Măsuri5.1.Cadrul metodologic general5.1.1.Prezentare generală5.1.2.Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție … 5.1.3.Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură … 5.1.4.Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri …  …  … 5.2.Măsuri de reducere al riscului la inundații dezvoltate la nivel național (categoria A) … 5.3.Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat (categoria B) … 5.4.Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat (categoria C) … 5.5.Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Banat … 5.6.Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene5.6.1.Coordonarea cu Directiva Cadru a Apă … 5.6.2.Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice … 5.6.3.Coordonarea și conformarea cu alte directive … 5.6.4.Coordonare internațională …  …  … 6.Plan de acțiune pentru implementare6.1.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale) … 6.2.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție): … 6.3.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) …  … 7.Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații … 8.Implicarea părților interesate și consultării publice8.1.Strategia de implicare a părților interesate (SHE)8.1.1.Informare și comunicare … 8.1.2.Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național … 8.1.3.Implicarea părților interesate la nivel regional … 8.1.4.Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI …  … 8.2.Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome … 8.3.Procedura de Evaluare Strategică de Mediu …  … 9.Lista autorităților competente pentru implementarea monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații … ANEXE + 
ABREVIERIA.A.P.- Asociația Administratorilor de PăduriA.B.A. – Administrația Bazinală de ApăACB – Analiză Cost – BeneficiuA.C.N. – Administrația Canalelor NavigabileA.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de JosAMC – Analiză Multi-criterialăA.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale ProtejateA.N.A.R. – Administrația Națională "Apele Române"A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate ImobiliarăA.N.I.F. – Agenția Națională de Îmbunătățiri FunciareA.N.M. – Administrația Națională de MeteorologieA.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția MediuluiBEI – Banca Europeană de InvestițiiB.H. – Bazin HidrograficBM – Banca MondialăCBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleareC.E. – Comisia EuropeanăC.E.E. – Comunitatea Economică EuropeanăCESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și InformaticăCFR – Compania Națională de Căi FerateC.I.R. – Centre de Intervenție RapidăC.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de UrgențăC.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de UrgențăC.M.R. – Centrul Meteorologic RegionalC.N. – Compania NaționalăC.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii RutiereD.C.A. – Directiva Cadru ApăD.I. – Directiva InundațiiEMP – Platforma de Management a UrgențelorE.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la InundațiiFEDR – Fondul European de Dezvoltare RegionalăF.I.R. – Formație de intervenție RapidăF.S.E. – Fondul Social EuropeanGLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naționalG.N.M.- Garda Națională de MediuGTL – Grupuri Tehnice de LucruH.G. – Hotărâre de GuvernHH – Hărți de Hazard la inundațiiHR – Hărți de Risc la inundațiiI.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului DunăreaIDF – Intensitate – Durată – FrecvențăI.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de UrgențăI.N.C.D.S. "Marin Drăcea" – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a ApelorI.S.C. – Inspectoratul de Stat în ConstrucțiiI.S.U. – Inspectoratul pentru Situații de UrgențăI.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență JudețeanM.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleM.A.I.- Ministerul Afacerilor InterneM.Ap.N. – Ministerul Apărării NaționaleM.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiM.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiM.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiM.Edu. – Ministerul EducațieiM.E. – Ministerul EnergieiM.F. – Ministerul FinanțelorM.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor EuropeneM.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și PădurilorMNRA – Măsuri Naturale de Retenție a ApeiMRD – Managementul Riscului la DezastreMRI – Managementul Riscului la InundațiiM.T.I. – Ministerul Transporturilor și InfrastructuriiO.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate ImobiliarăONG – Organizație NeguvernamentalăOSC – Organizațiile Societății CivileP.B.H.H. – Prognoză Bazinală, Hidrologie și HidrogeologieP.E.B. – Potențial Ecologic BunPIM – Proiect Integrat MajorPM – Program de MăsuriP.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările ClimaticeP.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză HidrologicăP.N.R.R. – Planul Național de Redresare și ReziliențăPOCA – Programul Operațional Capacitate AdministrativăPODD – Programul Operațional Dezvoltare DurabilăPOIM – Programul Operațional Infrastructură MareREBAR – Registrul Național al Barajelor din RomâniaREDIG – Registrul Național al Digurilor din RomâniaSBN – Soluții Bazate pe NaturăS.A. – Societate pe AcțiuniS.C.I. – Situri de importanță comunitarăS.E.B. – Stare Ecologică BunăS.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de ApăS.G.A. – Sistem de Gospodărire a ApelorS.H. – Spațiu HidrograficSIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat NaționalSIV – Soluții privind Infrastructura VerdeSNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările ClimaticeSNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la InundațiiS.P.A. – Arii de protecție specială avifaunisticăSRRD – Strategia pentru reducerea riscului la dezastreSTS – Serviciul de Telecomunicații SpecialeTVA – Taxa pe Valoarea AdăugatăU.A.T. – Unitate Administrativ TeritorialăU.C.C.T. – Urmărirea Comportării Construcțiilor TehniceUoM – Unitate de ManagementAED – Annual Expected DamageAFU – Appraisal Flood Unit – Unitate de Evaluare pentru InundațiiA.P.S.F.R. – Areas with Potențial Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la InundațiiAST – Appraisal Summary ToolBRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilienceCAMA Flood – Catchment-based Macro-scale FloodplainCAP – Common Alerting ProtocolCFPA – Confederation of Fire Protection AssociationsDAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting CooperationDSS – Decision Support SystemDTM – Digital Terrain ModelsDQS – Data Quality ScoreEFAS – European Flood Awareness SystemEMP – Emergency management program -Platforma de Management a UrgențelorFFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații RapideFFGS – Flash Flood Guidance SystemFP-EG – Flood Protection Expert GroupGSM – Global System for Mobile CommunicationsI.E.D. – Industrial Emissions DirectiveIMGIS-EG – Information Management and Geographical Information System Expert GroupIPPC – Integrated Pollution Prevention and ControlLIDAR – Light Intensity Detection and RangingRBM-EG – River Basin Management Expert GroupRO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgențăRO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei InundațiiRTC – Real Time ControlSEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de MediuSHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesateSuDS – Sisteme Sustenabile de DrenajTAG – Grupul Tehnic ConsultativTETRA – TErrestrial Trunked RAdioUoM – Unit of ManagementVPN – Virtual Private NetworkWWF – World Wildlife Fund1.Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. BanatCaracteristici fizice ale spațiului hidrografic BanatSpațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Timiș, Caras, Nera, Cerna, situate în extremitatea de sud-vest a României, precum și sectorul fluviului Dunărea, situat în aval de confluența cu râul Nera – amonte de confluența cu râul Cerna (inclusiv afluenții de stânga ai Dunării situați în acest sector). Suprafața totală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat este de 18.312,20 kmp. Din totalul României, spațiul hidrografic administrat de A.B.A Banat reprezintă un procent de 7,68%.Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat se învecinează în partea de nord cu bazinul hidrografic Mureș, în vest cu Serbia, în est cu bazinul hidrografic Mureș și Spațiul Hidrografic Jiu, în sud cu Dunărea (figura 1).
Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. BanatRelieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat (Anexa 1) este caracterizat prin următoarele forme de relief:– Zona montană este redusă ca suprafață (13%) reprezentată de Munții Godeanu, Munții Cernei, Munții Banatului, ce fac parte din Carpații Meridionali. Culmile acestor munți au înălțimi cuprinse între 2.229 m și 600-700 m. Munții Mehedinți se continuă cu Podișul Mehedinți, piemont cu altitudini mai reduse. … – Zona dealurilor (Dealurile Lipovei, Dealurile Sacoș-Zagujeni, Dealurile Tirolului, Dealurile Oraviței, Dealurile Bozoviciului) se află în prelungirea munților și au o răspândire relativ restrânsă. Înălțimea lor variază între 170 și 800 m și ocupă 25 % din suprafața spațiul hidrografic Banat. … – Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafața spațiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m). … – Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. … Solurile din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume:– soluri schelete și podzoluri de locuri înalte – pe înălțimile munților; … – podzoluri, soluri brune sau brun roșcate – în zona deluroasă; … – soluri aluviale – în depresiuni; … – cu exces de apă la suprafață și în masa lor – la câmpia joasă; … – soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii – pe formele ridicate ale câmpiei joase. … Din punct de vedere geologic, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâșii transversal iar rocile organice ocupă suprafețe restrânse. Formațiunile montane aparțin cristalinului autohton și Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri, călcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri.Clima în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat este temperat continentală moderată cu influențe submediteraneene.Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11°C, iar în zona montană ajung la -2°C. Temperatura medie multianuală este cuprinsă între 10°C – 11°C, în zonele de câmpie, 9°C – 10°C în zona dealurilor joase și 5°C – 8°C în zona dealurilor înalte. În zona montană temperatura medie multianuală variază între 9°C – 4°C și 0°C.În ceea ce privește precipitațiile, acestea au valori de 500 mm în zonele de câmpie, în zonele înalte din Munții Poiana Ruscă, Munții Semenic și Munții Anine se înregistrează 1.000 – 1.200 mm, iar în zona aferentă afluenților Dunării sunt de 500 – 600 mm.Resursele de apă de suprafață ale spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde resursele de apă ale celor 6 bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna, plus resursele de apă ale fluviului Dunărea. Lungimea totală a rețelei hidrografice aferenta spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat (Anexa 2) este de 6.700 km. Pe teritoriul acestuia, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 81 stații hidrometrice. În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici.Râul Aranca (cod cadastral IV.2.), are o lungime de 76 km pe teritoriul românesc și mai parcuge încă alți 41 km până la vărsarea în Tisa. Izvorăște la Sud-Vest de municipiul Arad, după care își începe parcursul spre vest, prin județul Timiș.Râul Bega (cod cadastral V.1.) este situat în partea de vest a țării și are o orientare generală Est-Vest. Răul Bega izvorăște din Carpații Apuseni (Munții Poiana Ruscă) și are lungimea (până la granița) de 170 km. El cuprinde 80 de cursuri de apă codificate. Lungimea totală a rețelei hidrografice este de 1.418 km densitatea medie fiind de 0,38 km/kmp. Suprafața totală a bazinului este de 4.470 kmp, din care cursului principal îi revin 2.362 kmp. Principalul afluent al Begăi este râul Bega Veche (L = 107 km, S = 2.108 kmp) punctul de confluența situându-se pe teritoriul Serbiei.Râul Timiș (cod cadastral V.2.) este situat în partea de vest a țării având orientarea generală Est-Vest. Răul Timiș izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și are o lungime de 244 km pe teritoriul românesc. Răul Timiș colectează – pe teritoriul României – apele unui număr de 150 afluenți (cursuri de apă codificate), lungimea totală a rețelei hidrografice fiind de 2.434 km, iar densitatea medie de 0,33 km/kmp. Suprafața totală a bazinului este de 7.310 kmp. Principalii afluenți ai Timișului sunt Bistra (L = 60 km, S = 919 kmp) și Bârzava (L = 154 km, S = 1.202 kmp), punctele de confluența cu aceste două râuri situându-se pe teritoriul sârbesc.Râul Caraș (cod cadastral V.3.) este situat în partea de Sud-Vest a țării și are o orientare NordEst-SudVest. Râul Caraș izvorăște că și râul Timiș din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și are o lungime de 72 km pe teritoriul României. Colectează apele unui număr de 31 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice este de 502 km iar densitatea medie de 0,39 km/kmp. Suprafața bazinului de recepție este de 1.280 kmp.Râul Nera (cod cadastral VI.1.) este situat în partea de Sud-Vest a țării și are orientarea generală Est-Vest. Râul Nera izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și se varsă direct în Dunăre. Lungimea cursului său este de 143 km. Adună 36 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice este de 574 km, densitatea fiind de 0,42 km/kmp. Suprafața bazinului este de 1.380 kmp.Râul Cerna (cod cadastral VI.2.) este situat în partea de sud a țării având orientarea generală Nord-Sud. Răul Cerna izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Vălcan), are lungimea de 79 km și se varsă direct în Dunăre. Cuprinde 42 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 524 km și are o densitate de 0,39 km/kmp. Bazinul acoperă o suprafață de 1.360 kmp. Singurul afluent important al Cernei este Bela Reca (L = 36 km, S = 713 kmp).Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat

Nr. crt.	Râul	Stația hidrometrică	F(kmp)	H(m)	Parametri hidrologici
					Q_mma	Q_max 1%	R
					(mc/s)	(mc/s)	(kg/s)
1	Bega	Balint	1002	335	7,17	265	1,61
2	Bega Veche(Beregsău)	Cenei	1592	126	2,35	100
3	Timiș	Lugoj	2827	666	38,4	1225	22,9
4	Timiș	Șag	4493	477	46,6	1425	2,2
5	Bârzava	Partoș	933	293	6,05	205
6	Caraș	Carasova	131	615	2,09	190	0,138
7	Caraș	Varadia	897	347	7,05	450	1,19
8	Nera	Dalboșeț	817	676	10,3	600	3,28
9	Nera	Sasca Montană	1160	626	13,1	685	1,87
10	Nera	Naidaș	1264	590	15,2	700	1,2

Nota: Q_mmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim naturalQ_max 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1%R debitul solid mediu multianualLacurile naturale nu reprezintă o caracteristică acestui spațiu hidrografic, se regăsesc doar 9 lacuri cu o suprafață mai mare de 0,5 kmp dar toate sunt lacuri de acumulare care au folosință complexă (Gozna, Timiș Trei Ape, Secul, Poiana Mărului, Valea lui Iovan, Herculane, Surduc, Murani, Greoni). Pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat resursele subterane utilizabile sunt de 1100×106 mc/an.Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Banat, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 311 corpuri de apă de suprafață și 20 corpuri de apă subterană (9 corpuri sunt de tip poros permeabil, 8 corpuri sunt de tip fisural – carstic și 3 corpuri sunt de tip mixt (poros permeabil și fisural). Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 311 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Banat a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună. În ceea ce privește starea chimica a corpurilor de apa subterană, 19 dintre ele se află în stare chimică bună și 1 în stare chimică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", la rowater.ro.Tabelul 2 Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat

Starea ecologică/potențial ecologic						Starea chimică
Numărul corpurilor de apă	Foarte bună	Bună	Moderată	Slabă	Proastă	Bună	Nu ating starea chimică bună
311	0	211	98	2	0	305	6

La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Banat flora sălbatică se diferențiază în funcție de relief și se întâlnesc pădurile de foioase (fag în amestec cu rășinoase), numeroase specii de ciuperci, dar și specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiștile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal și munte, în zona pădurilor, predomină fagul, speciile tari, rășinoasele, stejarii și apoi speciile moi. În zona alpină se întâlnesc pajiștile și iarba câmpului. Fauna sălbatică este diversă și se regăsesc numeroase specii de animale și păsări protejate.Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat situația zonelor protejate este următoarea:*1) Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere.– Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 38 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat:– 38 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 37 pentru alimentarea cu apă a populației și 1 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); … – 363 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 340 pentru alimentarea cu apă a populației și 23 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 489,457 mil. mc, iar cel din sursele subterane a fost de 433,871 mil. mc. …  … – Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat nu au fost raportate zone în care s-a practicat pescuitul comercial. Informațiile privind speciile de pești și capturile înregistrate pe porțiunea de Dunăre aferentă Spațiului Hidrografic Banat au fost abordate integrat în Registrul Zonelor Protejate din Spațiul Hidrografic Dobrogea-Litoral. … – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 33 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 4516 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 3 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 8 situri de importanță comunitară.Totodată a mai fost aprobat 1 nou sit de importanta comunitara. … – Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; … – Zone pentru îmbăiere: nu au fost desemnate. … Caracteristici sociale și economice ale spațiului administrat de A.B.A. BanatDin punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat include teritorii administrative din doua regiuni: 2,8 % din regiunea Sud-Vest și 55,1 % din regiunea Vest.Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat ocupă integral județele Timiș și Caraș-Severin și parțial județele Arad, Mehedinți și Gorj.În ceea ce privește situația așezărilor umane, în componența spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat se întâlnesc 5 municipii și 14 orașe (în a căror componență intră în afara localităților de reședință și un număr de 45 de sate) și 161 de comune (având în componență 516 de sate).Populația totală din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat era conform recensământului din 2011 de 1.000.617 locuitori, din care 593.338 locuitori în mediul urban (59,3 %) și 407.279 locuitori în mediul rural (40,7 %). Ponderea populației din spațiul hidrografic Banat față de populația totală a României este de 4,97 %.În cadrul spațiului hidrografic Banat predomină suprafața agricolă, care reprezintă 61,37% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite care acoperă 28,25%, suprafața ocupată de ape și zone umede 3,49% și construcții 6,89%. În Anexa 3 se prezintă utilizarea terenului din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat.În cadrul spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat activitățile economice sunt reprezentate de mai multe ramuri industriale astfel: industria minieră, tratarea și prelucrarea lemnului, industria metalurgică de prelucrare a metalelor feroase, industria chimică, alimentară, fabricarea celulozei și a produselor din hârtie, producerea energiei electrice, extracții petroliere etc.Pe teritoriul acoperit de spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat există o rețea relativ densă de drumuri naționale, județene și comunale. Lungimea totală drumurilor naționale și europene însumează aproximativ 4.800 km. Rețeaua de căi ferate cu ecartament normal însumează 1.190 km. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat dispune și de căi navigabile, reprezentate de Canalul Bega navigabil în lungime de cca. 44,5 km.Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat dispune de un valoros potențial turistic ce face posibil practicarea unui turism variat: de tranzit, montan și balnear (Băile Herculane). Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Cheile Minișului, Cheile Carașului, Munții Semenic, Muntele Mic – Tarcu, Valea Cerni, Munții Aninei, Defileul Dunării, Parcul Național Valea Cernei – Domogled, Băile Herculane, Lacul Prisaca, Grota Haiducilor, Sfinxul Bănățean, Lacul de acumulare Poiana Mărului, Peștera Pietroasa, Peștera Românești, Munții Poiana Ruscăi, Lacul Surduc.Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul administrat de A.B.A Banat sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Muzeul Satului Bănățean, Mănăstirea Nera, Muzeul Locomotivelor cu abur Reșița, Castelul Huniade, Catedrala Mitropolitană Timișoara, Muzeul Traian Vuia, Mănăstirea Partos, Castelul Reginei Elisabeta Banloc; Castelul Contelui Mercy Carani și multe altele. … 2.Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat2.1.Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existenteSpațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat deține lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conținând îndiguri, regularizări, derivații de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente și nepermanente. O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România.Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sunt realizate în bazinele râurilor Bega și Timiș (550 km îndiguiri și 480 km regularizări, suprafața apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include și derivația de ape mari (canalul descărcător) Bega – Timiș – destinat apărării împotriva inundațiilor a municipiului Timișoara și a localităților limitrofe canalului Bega aval Topolovăț (L = 5,9 km, Qcapabil = 560 mc/s).Ca principale lucrări de apărare împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.mc, 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii și 150 km de apărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.mc.În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat există un număr de 36 acumulări permanente și 36 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 43 acumulări sunt în administrarea Administrația Națională "Apele Române", 5 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Hațeg, 1 acumulare deținută în concesiune de către Hidroelectrica S.A. – S.H. Porțile de Fier – UHE Tg. Jiu, iar 23 de acumulări sunt administrate sau deținute de: A.N.I.F. Filiala Teritorială de îmbunătățiri Funciare Timiș (9 acumulări), S.C.TMK HYDROENERGY POWER S.R.L. Reșița (4 acumulări), Primării (4 acumulări), S.C.AGROMEC HONORICI S.A. Lugoj (3 acumulări), S.C. ALPHA CONSTRUCT SISTEM S.A. (1 acumulare), S.C. SANTIM Sînandrei S.A. (1 acumulare), AGRAR LIEBLING TIMIS 2015 S.R.L. (1 acumulare- dezafectat). Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat se află în exploatare un număr de 9 baraje de categorie A și B, respectiv un număr de 63 baraje de categorie C și D. Principale lucrări existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret sunt prezentate schemat în figura 2.În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Banat se regăsesc în Anexele 4 – 8.Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat este prezentată în figura 2.
Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administrată de ABA Banat … 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existenteSistemul de avertizare – alarmareManagementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministrului Administrației și Internelor și Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidro meteorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”.Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:– previziunea și prevenirea; … – prioritatea protecției și salvării vieții omenești; … – respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; … – asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; … – cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; … – transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; … – continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; … – operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. … Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru:– avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; … – declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență; … – punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; … – intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; … – acordarea de ajutoare de urgență; … – instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; … – solicitarea sau acordarea de asistență internațională; … – acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; … – alte măsuri prevăzute de lege. … În conformitate cu prevederile art. 8 din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională „Apele Române”, Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socioeconomice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora.Sistemul actual de avertizare – alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare – alarmare al Administrației Naționale "Apele Române", cât și cel actual al Hidroelectrica S.A. cu cel al I.S.U.J. este necesar modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele.Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeoroloice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/ReabilitareÎn acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun MAP/MAI nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic „Planuri de apărare”.Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr. 846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți.În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Banat are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 2 planuri județene, 5 planuri de sisteme hidrotehnice și 176 planuri locale (99 județul Timiș, 77 județul Caraș Severin).Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare:– WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" … – proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările UNIUNII EUROPENE, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. … – Rezultatele proiectului cuprind:– Sisteme decizionale modernizate pentru acțiunile operative, din timpul și după producerea inundațiilor; … – Optimizarea controlului în coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice; … – Obținerea datelor hidrologice integrate prin colectarea de mai multe date, în secțiunile de râu, unde nu existau stații hidrologice; … – Atenuarea efectelor inundațiilor și poluărilor asociate inundațiilor cu ajutorul echipamentelor achiziționate, în zonele cele mai vulnerabile; … – Prelucrarea, în timp real, a tuturor datelor colectate de la senzori și transmiterea la factorii de decizie; … – Reducerea riscurilor cauzate de inundații cu efect asupra a 1.500.000 de locuitori din cele mai vulnerabile zone ale României. …  … – Beneficiile directe se referă la:– Optimizarea securității și eficientizarea infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente la nivel național, aflate în administrarea Administrației Naționale "APELE ROMÂNE"; … – Informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la stațiile automate montate la nivelul barajelor de importanță majoră; … – Monitorizarea 24 de ore din 24 de ore, în timp real, a modului de comportare a construcțiilor hidrotehnice; … – Retehnologizarea mijloacelor de intervenție (folosirea ultimelor tehnologii în domeniu); … – Întărirea capacității instituționale prin crearea de Centre de Coordonare și Centre de Intervenție Rapidă; … – Integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic și comunicarea, în timp real, între autoritățile responsabile. …  … – la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat investițiile realizate s-au concretizat în următoarele:– stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de siguranță a barajelor – 3 buc. … – stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă, pentru măsurarea debitelor pe afluenți, a debitelor la folosințe, a debitelor la prize și derivații – 9 buc. … – stații automatizate pentru monitorizarea calității apei – 3 buc. … – centre de intervenție rapidă – 2 buc. … – centre de comandă – 1 buc. …  … – Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne … – sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. … – acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) … – DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor … – proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații … – obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; relizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testara și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. … – Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale – cod SMIS 2014+127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie … – obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale; … – prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local. … – Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ – IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor … – obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății; … – prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice. … Sistemul informațional hidrometeorologicConform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:– Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; … – Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; … – Administrația Națională "Apele Române" (ANAR/ABA/S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; … – Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; … – Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; … – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. … Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional în figura 3 și figura 4.
Figura 3. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național
Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regionalStructura și funcțiile sistemului informaționalLa nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice:– Nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); … – Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; … – Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; … – Nivelul 1 – nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. … În figura 5 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional.
Figura 5. Schema fluxului informațional-operativ-decizionalPrin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative – fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.Ca regulă generală, la nivelurile 2 și 3 centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro- meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:– Colectarea datelor și informațiilor; … – Transmiterea datelor și informațiilor; … – Procesarea datelor și informațiilor; … – Stocarea datelor și informațiilor; … – Diseminarea datelor și informațiilor; … – De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. … Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:– stații hidrometrice și posturi pluviometrice; … – acumulări permanente și nepermanente; … – posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române" … – prize de apă, aducțiuni, etc; … la care se adaugă:– date furnizate din rețeaua A.N.M.: … – de la stații meteorologice și posturi pluviometrice; … – prognoze și avertizări meteorologice; … – hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; … – date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: … – prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; … – detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. … Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața administrată de A.B.A. Banat , provin de la:– 1 radar meteorologic (Timișoara); informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.; … – 81 stații hidrometrice ale A.B.A. Banat; … – 88 stații pluviometrice ale A.B.A. Banat; … – 14 stații meteorologice ale C.M.R. Banat – Crișana/A.N.M.; … – 2 stații pluviometrice ale C.M.R. Banat – Crișana/A.N.M.; … La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.- urilor și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Banat și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel:– S.G.A. Timiș realizează monitorizarea prin:– 26 stații hidrometrice din care 15 sunt automatizate; … – 28 stații pluviometrice din care 9 sunt automatizate; … – 5 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 2 stații pluviometrică ale C.M.R./A.N.M.; …  … – S.G.A. Caraș -Severin realizează monitorizarea prin:– 55 stații hidrometrice din care 39 sunt automatizate; … – 60 stații pluviometrice din care 53 sunt automatizate; … – 9 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M. …  … De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Banat concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie.Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:– rețeaua de radiocomunicație; … – rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; … – rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; … – rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române". … Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Banat). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane.Stocarea datelor și informațiilor – se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (A.B.A. Banat), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Banat.Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Banat sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.Structurile de intervenție, sunt compuse din:– Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție); … – Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; … – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). … În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 – „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”, activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. … 2.3.Evenimente semnificative de inundații2.3.1.Inundații istoriceÎn luna iulie a anului 2010 au fost afectate de inundații importante cursurile de apă ale râurilor Slatina, Goleț și Bucsonița.Anul în 2014, în luna iulie, râurile Bârzava, Fizes, Moravița și Ciornovăț iar în luna septembrie râul Eșelnița, au fost de asemenea afectate de inundații importante.În luna iunie, 2016, s-au înregistrat inundații importante în bazinul hidrografic Timiș și râul Jitin.În figura 6 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundații din perioada 2010 – 2016.Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.
Figura 6. Pagubele generate de inundații în perioada 2010-2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat … 2.3.2.Evenimente semnificativeIdentificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicita tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevanta, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele:– buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR – Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale); … – România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor; … – Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. … Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au identificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice.În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2), capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.*2) Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Banat pentru Ciclul II realizat în anul 2019Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informații relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu/afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50). Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiției ca precipitațiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvență de apariție mai mică de 10%.Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial) se prezintă schematic în figura 7.
Figura 7. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru
definirea evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvialăDirectiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințelor potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în:– considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate; … – considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul prezent, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor socioeconomice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS. … Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:– anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare; … – indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora; … – pagubele indirecte nu sunt cuantificate. … Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au fost identificate 8 evenimente istorice semnificative de inundații (4 de tip fluvial și 4 de tip pluvial) aferente spațiului hidrografic administrat A.B.A. Banat, ce sunt enumerate în tabelul 3 și reprezentate în Anexa 9.Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluvial și pluvial) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Banat

Nume eveniment	Data debut eveniment
Bazinul Timiș, iulie 2010	23.07.2010
loc. Caransebeș, jud. Caraș-Severin	11.07.2014
loc. Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin	11.07.2014
Bazinele Timiș și Bega, iulie 2014	15.07.2014
Râul Eșelnița, septembrie 2014	15.09.2014
loc. Timișoara, jud. Timișoara	14.06.2016
Bazinele Timiș și Bega, iunie 2016	26.06.2016
loc. Reșița, jud. Caraș-Severin	27.06.2016

În tabelul 4 se prezintă unal sectoarelor de râu și al zonelor urbane afectate de evenimente istorice semnificative identificate în cadrul A.B.A. Banat în Ciclul II de implementare a Directivei InundațiiTabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu și al zonelor urbane afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial) în Ciclul II aferente A.B.A. Banat

Nr. crt.	Denumire locație inundată	Tip inundație	Sursă inundație	Data debut eveniment	Durata inundației(zile)	Lungime sector de râu/suprafață zonă urbană inundată(km/kmp)	Probabilitate	Mecanism	Caracteristici	Consecințe
1	r. Slatina – loc. Slatina-Timiș	istorică	fluvială	23.07.2010	3	2,01	<1%	A21	A34	B11; B12; B23; B41; B42; B43
2	r. Goleț – loc. Goleț	istorică	fluvială	23.07.2010	3	3,90	<1%	A21	A34	B11; B41; B42; B43
3	r. Bucoșnița – loc. Bucoșnița	istorică	fluvială	23.07.2010	3	1,98	<1%	A21	A34	B23; B41; B42; B44
4	loc. Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin	istorică	fluvială	11.07.2014	1	1,1	10%	A24	A31	B11; B41; B42; B44
5	loc. Caransebeș, jud. Caraș-Severin	istorică	fluvială	11.07.2014	1	4,4	10%	A24	A31	B11; B12; B41; B42; B43; B44
6	r. Zlagna – loc. Caransebeș	istorică	fluvială	11.07.2014	4	5,31	1-5%	A21	A34	B12; B41; B42; B44
7	r. Potoc – loc. Caransebeș	istorică	fluvială	11.07.2014	4	6,81	1-5%	A21	A34	B12; B41; B42; B44
8	r. Bârzava – loc. Bocșa – confl. Moscadin	istorică	fluvială	15.07.2014	4	18,33	35%	A21	A34	B41; B42
9	r. Fizeș – loc. Doclin – loc. Fizeș	istorică	fluvială	15.07.2014	2	14,43	10%	A21	A33	B41; B42
10	r. Ciornovăț – loc. Forotic – loc. Surducu Mare	istorică	fluvială	15.07.2014	2	6,24	1-5%	A21	A33	B41; B42; B44
11	r. Moravița – loc. Moravița	istorică	fluvială	31.07.2014	3	4,43	1-5%	A21	A34	B42; B43
12	r. Eșelnița – av. confl. Valea Cusa	istorică	fluvială	15.09.2014	3	10,11	11%	A21	A34	B11; B12; B41; B42
13	loc. Timișoara, jud. Timișoara	istorică	fluvială	14.06.2016	2	19,6	10%	A24	A33	B11; B43; B44
14	r. Timișana – loc. Boldur	istorică	fluvială	26.06.2016	5	2,82	12%	A21	A34	B41; B43
15	r. Cinca – loc. Vișag	istorică	fluvială	26.06.2016	5	5,20	12%	A21	A34	B23; B41; B42; B43; B44
16	r. Cinca – loc. Hodoș	istorică	fluvială	26.06.2016	5	3,91	12%	A21	A34	B23; B41; B42; B43
17	r. Dicșan – loc. Darova – loc. Sinersig	istorică	fluvială	26.06.2016	5	8,61	12%	A21	A34	B41; B42; B43
18	r. Pogăniș – av. confl. Valea Popii – am. loc. Blajova	istorică	fluvială	26.06.2016	5	66,20	1-5%	A21	A34	B41; B42; B43
19	r. Bârzava – loc. Reșița – loc. Câlnic	istorică	fluvială	27.06.2016	4	14,95	1-5%	A21	A34	B12; B41; B42; B44
20	r. Bârzava – loc. Bocșa – loc. Sângeorge	istorică	fluvială	27.06.2016	4	64,97	1-5%	A21	A34	B12; B23; B41; B42
21	r. Terova – loc. Reșița – loc. Țerova	istorică	fluvială	27.06.2016	4	7,47	1-5%	A21	A34	B12; B41; B42; B44
22	r. Cremeni – loc. Bocșa	istorică	fluvială	27.06.2016	4	2,71	1-5%	A21	A34	B12; B23; B41; B42
23	r. Moravița – av. ac. Vârtoapa	istorică	fluvială	26.06.2016	5	12,59	1-5%	A21	A34	B12; B23; B41; B42
24	r. Vornic – loc. Ramna	istorică	fluvială	27.06.2016	4	4,45	<1%	A21	A34	B41; B42; B44
25	r. Jitin – loc. Ciudanovița	istorică	fluvială	27.06.2016	4	6,22	1-5%	A21	A34	B42
26	loc. Reșița, jud. Caraș-Severin	istorică	fluvială	27.06.2016	1	11,3	10%	A24	A31	B11; B13; B41; B42; B44

Legendă: A21 – Depășirea capacității de transport a albiei, A23 – Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 – Blocare /Restricționare, A31 – Viitură rapidă (flash flood), A33 – Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 – Viitură cu timp de creștere mediu, A35 – Viitură cu timp de creștere mic, B11 – Consecințe asupra sănătății umane, B12 – Consecințe asupra comunității, B22 – Consecințe asupra zonelor protejate, B23 – Consecințe asupra surselor de poluare, B41 – Consecințe asupra proprietăților, B42 – Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 – Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 – Consecințe asupra activității economiceNotă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafețe inundate (kmp); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de sector de râu inundat (km)În ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare au fost desemnate în Ciclul II un număr de 4 inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Banat (tabelul 5) și reprezentate în Anexa 9.Tabelul 5. Centralizator inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Banat, Ciclul II

Nr. crt.	Denumire locație inundată	Sursă inundație	Lungime sector de râu inundat(km)	Frecvență/probabilitate	Mecanism	Caracteristici	Consecințe
1	r. Bolvașnița – av. confl. Valea Mare	fluvială	11,43	1-5%	A21	A31	B11; B41; B42; B43
2	r. Bistra Mărului – av. confl. V. Bersemanului	fluvială	12,02	1-5%	A21	A31	B11; B41; B42; B43
3	r. Mehadica – av. confl. Veredin	fluvială	24,09	1-5%	A21	A31	B11; B12; B41; B42; B43
4	r. Pojejena – av. confl. Valea Mică	fluvială	2,98	1-5%	A21	A31	B11; B41; B42; B43
5	r. Boșneag – av. confl. Ogașu Șurlii	fluvială	8,88	1-5%	A21	A31	B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
6	r. Valea Mare (Baron) – av. confl. Pârâul țn Dos	fluvială	2,88	1-5%	A21	A31	B11; B12; B41; B42; B43; B44
7	r. Camenița – av. confl. Ravensca	fluvială	7,37	1-5%	A21	A31	B11; B41; B42; B43
8	r. Orevița – av. confl. Ogașu Văznic	fluvială	4,25	1-5%	A21	A31	B11; B41; B42; B43
9	r. Berzasca (Valea Mare) – av. confl. V. Micleu	fluvială	5,38	1-5%	A21	A31	B11; B41; B42

Legendă: A21 – Depășirea capacității de transport a albiei, A31 – Viitură rapidă (flash flood), A33 – Viitură cu alt tip de timp de creștere, B11 – Consecințe asupra sănătății umane, B12 – Consecințe asupra comunității, B41 – Consecințe asupra proprietăților, B42 – Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 – Consecințe asupra utilizării terenurilor. … 

 … 2.4.Zone cu potențial risc semnificativ la inundațiiArticolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații prevede ca, pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potențial semnificativ la inundații sau se constată posibilitatea apariției acestor fenomene.Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.În scopul definirii zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*3), capitolul 4.4. Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.*3) Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Banat pentru Ciclul II realizat în anul 2019În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de:– zonele prevăzute cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km); … – rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.); … – sectoarele de curs de apă/zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv înfășurătoarea acestor inundații istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale. … Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio – economice importante.În schimb, în Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale:– evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente … – față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai sectoarele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și/sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200; … – evaluarea riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, scoli, infrastructura de transport etc.); … – specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe. … Informații disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:– sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.; … – sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 2010-2016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-economic) > 200; … – inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 – 200; … – zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.; … – extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent*4) – Risc FF (flash flood) = 3 – 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5*4) Metodologia de determinare a hazardului și a riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. – C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice) … – rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN*5), respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide – indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 – 5;*5) "Vulnerabilitatea așezărilor și mediului la inundații în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN", 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare – Direcția 3: Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587 … – localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar; … – zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy – GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului; … – date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). … Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în figura 8.
Figura 8. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea
zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul IIÎn urma reanalizării celor 44 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații din Ciclul I doar din sursă fluvială pentru spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat, s-a concluzionat că, în Ciclul II, 36 de zone A.P.S.F.R. au rămas nemodificate, iar 8 zone A.P.S.F.R. au suferit modificări lungimile/suprafețele (reduceri/prelungiri). În plus în Ciclul II s-au identificat alte 18 noi zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială și încă alte 4 zone A.P.S.F.R. din sursa pluvială.În total, numărul de zone A.P.S.F.R raportate în etapa 1 din Ciclul II este de 62 și îi corespunde o lungime de 1.376 km (prin adăugarea celor 337 km reprezentați de zonele noi și zonele cu modificări), reprezentând 21% din lungimea totală a cursurilor de apă administrate de A.B.A. Banat.Cele 62 zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială (reprezentând cele două Cicluri de implementare, respectiv 44 din Ciclul I și 18 noi din Ciclul II) și 4 zone A.P.S.F.R. din sursa pluvială (doar din Ciclul II) sunt prezentate detaliat în tabelul 6 și în Anexa 10.Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la Inundații în A.B.A. Banat – Ciclul II

Nr. crt.	Cod de identificare	Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații	Lungime/Suprafață (km / kmp)	Ciclul de raportare	Sursa inundație	Mecanism	Caracteristici	Consecințe
1	RO1-05.01…..-01A	r. Bega – av. loc. Luncanii de Jos – am. confl. Iosifalău	87,13	ciclu I	fluvială	A21; A22; A23	A35; A38	B11; B12; B31; B41; B42; B43
2	RO1-05.01…..-02A	r. Bega – av. loc. Topolovățul Mic, sect. îndig.	77,47	ciclu I	fluvială	A21; A22	A35	B11; B23; B41; B42; B43; B44
3	RO1-05.01…..-155252-P-A	loc. Timișoara – inundatii din pluvial		ciclu II	pluvială, barare artificială	A24	A33	B11; B12; B22; B23; B31; B41; B42; B43; B44
4	RO1-05.01.002….-01A	r. Bega Poienilor – av. loc. Crivina de Sus	10,48	ciclu I	fluvială	A21	A31	B11; B23; B31; B41; B42; B43
5	RO1-05.01.010….-01A	r. Râu – av. loc. Traian Vuia, sect. îndig.	6,98	ciclu I	fluvială	A21	A33	B11; B23; B41; B42; B43
6	RO1-05.01.010.02…-01A	r. Hăuzeasca – av. loc. Hăuzești	3,94	ciclu I	fluvială	A21	A33	B11; B23; B41; B42; B43
7	RO1-05.01.010.03…-01A	r. Munișel – av. loc. Drăgsinești – am. ac. Surduc	4,56	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43
8	RO1-05.01.015….-01A	r. Glavița – av. loc. Păru	8,94	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43
9	RO1-05.01.015.01…-01A	r. Săraz – av. confl. Verdea – am. loc. Săceni	12,51	ciclu I	fluvială	A21	A33	B11; B23; B41; B42; B43
10	RO1-05.01.016….-01A	r. Chizdia – av. confl. Hisiaș, sect. îndig.	6,39	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43
11	RO1-05.01.018.01…-01A	r. Curașița – loc. Recaș	6,41	ciclu I redus	fluvială	A21	A35	B11; B12; B41; B42; B43; B44
12	RO1-05.01.021….-01A	r. Bega Veche – loc. Sânandrei, sect. îndig.	7,16	ciclu I	fluvială	A21	A35	B11; B23; B41; B42; B43;
13	RO1-05.01.021….-02A	r. Bega Veche – av. loc. Săcălaz, sect. îndig.	31,61	ciclu I	fluvială	A21; A22	A35	B11; B12; B41; B42; B43; B44
14	RO1-05.01.021.04…-01A	r. Apa Mare – av. confl. Iercici, sect. îndig.	14,02	ciclu I	fluvială	A21; A22	A35	B11;B23; B31; B41; B42; B43;B44
15	RO1-05.02…..-01A	r. Timiș – av. loc. Teregova – am. loc. Coșteiu	106,18	ciclu I	fluvială	A21; A22	A34	B11; B12; B41; B42; B43; B44
16	RO1-05.02…..-02A	r. Timiș – av. loc. Coșteiu – am. loc. Cebza, sect. îndig.	80,40	ciclu I	fluvială	A21; A22; A23	A34; A38	B11; B12; B41; B42; B43;
17	RO1-05.02…..-03A	interfluviu r. Timiș – r. Bega – loc. Cruceni – Uivar	11,32	ciclu I	fluvială	A21; A22	A34	B11; B12; B41; B42; B43; B44
18	RO1-05.02…..-04A	r. Timiș – av. loc. Cebza – graniță, sect. îndig.	30,59	ciclu I	fluvială	A21; A22; A23	A31; 38	B11; B12; B41; B42; B43;B44
19	RO1-05.02…..-51029-P-A	loc. Caransebeș – inundatii din pluvial		ciclu II	pluvială, barare artificială	A24	A33	B11; B12; B22; B31; B41; B42; B43; B44
20	RO1-05.02.008….-01A	r. Slatina – loc. Slatina – Timiș	2,01	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B12; B23; B41; B42; B43
21	RO1-05.02.010….-01A	r. Goleț – av. loc. Goleț	3,94	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B12; B41; B42; B43
22	RO1-05.02.011….-01A	r. Bucoșnița – loc. Bucoșnița	1,85	ciclu II	fluvială	A21	A31	B23; B41; B42; B44
23	RO1-05.02.015….-01A	r. Bolvașnița – av. confl. Valea Mare	11,43	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B41; B42; B43
24	RO1-05.02.017….-01A	r. Zlagna – av. loc. Zlagna	8,82	ciclu II	fluvială	A21	A34	B11; B12; B41; B42; B43; B44
25	RO1-05.02.018a….-01A	r. Potoc – loc. Caransebeș	6,82	ciclu II	fluvială	A21	A35	B11; B12; B41; B42; B43; B44
26	RO1-05.02.020….-01A	r. Bistra – av. loc. Bucova	43,32	ciclu I	fluvială	A21; A22; A23	A34;A38	B11; B23; B41; B42; B43;A44
27	RO1-05.02.020….-51216-P-A	loc. Oțelu Roșu – inundatii din pluvial		ciclu II	pluvială, barare artificială	A24	A33	B11; B12; B22; B23; B31; B41; B42; B43; B44
28	RO1-05.02.020.04…-01A	r. Rusca – av. confl. Lozna	8,11	ciclu I	fluvială	A21	A31	B11; B12; B41; B42; B43
29	RO1-05.02.020.05…-01A	r. Bistra Mărului – av. confl. V. Bersemanului	12,02	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B41; B42; B43
30	RO1-05.02.025….-01A	r. Vâna Secănească – av. loc. Copăcele	15,90	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43
31	RO1-05.02.026….-01A	r. Nădrag – av. loc. Nădrag – am. loc Crivina	14,12	ciclu I prelungire	fluvială	A21	A31	B11; B23; B41; B42; B43
32	RO1-05.02.030….-01A	r. Timișana – av. confl. Fața, sect. îndig.	23,37	ciclu I	fluvială	A21;A22	A35	B11; B23; B41; B42; B43
33	RO1-05.02.033….-01A	r. Șurgani – av. confl. V. Lazuri	13,21	ciclu I redus	fluvială	A21	A35	B11; B23; B41; B42; B43; B44
34	RO1-05.02.033….-02A	r. Șurgani – av. confl. Vucova, sect. îndig.	11,63	ciclu I	fluvială	A21;A22	A35	B11; B23; B41; B42; B43
35	RO1-05.02.034….-01A	r. Șariș	8,82	ciclu I	fluvială	A21	A35	B11; B41; B42; B43;B44
36	RO1-05.02.035….-02A	r. Pogăniș – av. loc. Delinești	106,25	ciclu I	fluvială	A21;A22	A34	B11; B12; B41; B43; B44
37	RO1-05.02.035.02…-01A	r. Tău – av. loc. Soceni	19,68	ciclu I	fluvială	A21	A33	B11; B23;B41; B42; B43
38	RO1-05.02.036….-01A	r. Lanca Birda – av. confl. Folea, sect. îndig.	27,13	ciclu I	fluvială	A21; A22	A35	B11; B12; B42; B43
39	RO1-05.02.038….-02A	r. Bârzava – av. confl. Secul	114,21	ciclu I prelungire	fluvială	A21; A22; A23	A35; A38	B11; B12; B22; B23; B31; B41; B42; B43; B44
40	RO1-05.02.038….-50807-P-A	loc. Reșița – inundatii din pluvial		ciclu II	pluvială, barare artificială	A24	A33	B11; B12; B22; B23; B31; B41; B42; B43; B44
41	RO1-05.02.038.03…-01A	r. Terova – loc. Țerova – loc. Reșița	4,98	ciclu II	fluvială	A21	A33	B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
42	RO1-05.02.038.04a…-01A	r. Cremeni – loc. Bocșa	2,71	ciclu II	fluvială	A21	A33	B12; B23; B41; B42
43	RO1-05.02.038.05…-01A	r. Moravița – loc. Bocșa	5,57	ciclu I redus	fluvială	A21	A33	B11; B23; B41; B42; B43
44	RO1-05.02.038.07…-01A	r. Vornic – av. loc. Ramna	5,13	ciclu I	fluvială	A21	A33	B11; B23; B41; B42; B43
45	RO1-05.02.038.08…-01A	r. Fizeș – av. loc. Doclin	19,44	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43; B44
46	RO1-05.02.038.12…-01A	r. Moravița – av. loc. Șemlacu Mic, sect. îndig.	21,17	ciclu I	fluvială	A21; A22; A23	A35; A38	B11; B12; B41; B42; B43
47	RO1-05.03…..-01A	r. Caraș – av. loc. Carașova, sect. îndig.	50,28	ciclu I	fluvială	A21; A22; A23	A34; A38	B11; B12; B41; B42; B43
48	RO1-05.03.003….-01A	r. Gârliște	19,59	ciclu I	fluvială	A21	A31	B11; B23; B41; B42; B43
49	RO1-05.03.005….-01A	r. Dognecea – av. loc. Dognecea	21,86	ciclu I	fluvială	A21	A33	B11; B23; B41; B42; B43
50	RO1-05.03.010a.01…-01A	r. Oravița – av. ac. Mare ( Oravița)	15,82	ciclu I redus	fluvială	A21	A33	B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
51	RO1-05.03.014….-01A	r. Vicinic – av. loc. Macoviște – am. loc. Milcoveni	22,75	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43
52	RO1-05.03.014….-02A	r. Vicinic – av. loc. Milcoveni, sect. îndig.	7,65	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B23; B41; B42; B43
53	RO1-06.01…..-01A	r. Nera – av. loc. Borlovenii Vechi – am. confl. Răchita	38,83	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B31; B41; B42; B43
54	RO1-06.01…..-02A	r. Nera – av. confl. Beu	53,00	ciclu I	fluvială	A21	A34	B11; B12; B41; B42; B43
55	RO1-06.01.007….-01A	r. Miniș – av. confl. Tăria – loc. Bozovici	7,19	ciclu I redus	fluvială	A21	A31	B11; B23; B41; B43
56	RO1-06.02…..-01A	r. Cerna – av. confl. V. Saua Padina	22,31	ciclu I prelungire	fluvială	A21	A34	B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
57	RO1-06.02.012….-01A	r. Bela Reca – av. confl. V. Pământu Roșu	20,72	ciclu II	fluvială	A21	A34	B11; B31; B41; B42; B43
58	RO1-06.02.012.04…-01A	r. Mehadica – av. confl. Verendin	24,09	ciclu II	fluvială	A21	A33	B11; B12; B41; B42; B43
59	RO1-06.02.012.04.04..-01A	r. Globul – av. loc. Pârvova	15,53	ciclu I	fluvială	A21	A31	B11; B23; B41; B42; B43
60	RO1-14.01.001a….-01A	r. Pojejena – av. confl. Valea Mică	2,98	ciclu II	fluvială	A21	A33	B11; B41; B42; B43
61	RO1-14.01.003….-01A	r. Boșneag – av. confl. Ogașu Șurlii	8,88	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
62	RO1-14.01.003.01…-01A	r. Valea Mare (Baron) – av. confl. Pârâul țn Dos	2,88	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B12; B41; B42; B43; B44
63	RO1-14.01.005….-01A	r. Camenița – av. confl. Ravensca	7,37	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B41; B42; B43
64	RO1-14.01.006….-01A	r. Orevița – av. confl. Ogașu Văznic	4,25	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B41; B42; B43
65	RO1-14.01.007….-01A	r. Berzasca (Valea Mare) – av. confl. V. Micleu	5,38	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B41; B42;
66	RO1-14.01.020….-01A	r. Eșelnița – loc. Eșelnița	6,88	ciclu II	fluvială	A21	A31	B11; B12; B22;; B41; B42; B44

Legendă: A21 – Depășirea capacității de transport a albiei, A22 – Depășirea infrastructurii de apărare, A23 – Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 – Blocare/restricționare, A31 – Viitură rapidă (flash flood), A33 – Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 – Viitură cu timp de creștere mediu, A35 – Viitură cu timp de creștere mic, A38 – Viitură cu niveluri remarcabile, B11 – Consecințe asupra sănătății umane, B12 – Consecințe asupra comunității, B22 – Consecințe asupra zonelor protejate, B23 – Consecințe asupra surselor de poluare, B31 – Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41 – Consecințe asupra proprietăților, B42 – Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 – Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 – Consecințe asupra activității economiceNotă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafețe inundate (kmp); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de sector de râu inundat (km) … 2.5.Hărți de hazard la inundații2.5.1.IntroducereÎn Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS*6) a fost elaborat un nou cadru metodologic*7) pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații*8) (PMRI), de auditul*9) UE privind implementarea Directivei Inundații în România dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.*6) https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf*7) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/. Rezultate proiect 2*8) EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps. Final report. September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%200verview%20Report.pdf*9) European Court of Auditors – Special Report – Floods Directive: progress in assessing risks, while planning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pa ges/DocItem.aspx?did=47211Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină.Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă, nu a fost luată în considerare în acest ciclu.Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. – sediul central și I.N.H.G.A.Suprafața administrată de către ABA Banat este afectată atât de inundații pluviale cât, și de inundații fluviale. Caracteristicile inundațiilor includ viiturile rapide în bazinele superioare, dar mai ales viituri medii și lente combinate cu topirea zăpezii în bazinele inferioare. Cele mai severe inundații au fost cauzate de cedarea digurilor în sectoarele mijlocii și inferioare ale râului Timiș. Cu toate acestea, au fost înregistrate breșe și de-a lungul râurilor Bârzava, Pogăniș, Bistra și Caraș. Breșele au fost provocate de infiltrații, de deversări (care au dus la o breșă) și de eroziunea provocată de râu (albie instabilă). Inundațiile naturale ale zonelor neprotejate au loc, de asemenea, dar nu conduc la pagube mari, cu excepția pagubelor locale generate de viituri în comunități precum Mehadica. … 2.5.2.Modelarea hazarduluiHărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei. Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, informațiilor privind clădirile, obiectivele civile și industriale din zonele analizate, informațiilor despre utilizarea terenului, datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică.Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Banat raportate la CE în Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:– Scenariul cu probabilitate redusă (p0,1% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 500 ani/1000 de ani); … – Scenariul cu probabilitate medie (p1% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani); … – Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + CC); … – Scenariul cu probabilitate mare (p10% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani). … Totodată, în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p_33% și p_0,5%.ABA Banat include un număr de 66 APSFR-uri care acoperă 1375,71 km de râu și 4 orașe. Un total de 24 APSFR-uri au fost modelate total/parțial în Ciclul II al implementării Directivei Inundații, acoperind 401,15 km de râu și 4 orașe (Oțelu Roșu, Caransebeș, Timișoara și Reșița). Celelalte APSFR-uri și sectoare de APSFR au fost modelate în Ciclul I al Directivei Inundații și acoperă 974,56 km.Referitor la cele 24 APSFR-uri modelate în Ciclul II, pentru 12 APSFR-uri fluviale și 2 din viituri rapide, modelarea hidraulică din Ciclul I a fost extinsă sau îmbunătățită. 4 APSFR-uri fluviale, 1 APSFR din viituri rapide, 1 APSFR interfluvial și 4 APSFR-uri pluviale au fost modelate integral folosind noua metodologie. Pentru restul APSFR-urilor (42), fluviale (28) și viituri rapide (14), rezultatele obținute în Ciclul I au fost utilizate pentru raportare. Pentru toate cele 66 APSFR- uri au fost elaborate hărți noi pentru a lua în considerare efectul schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire p_1%+cc.Figura 9 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă APSFR-urile modelate în Ciclul I, în timp ce liniile colorate în roșu, albastru sau verde sunt cele modelate în Ciclul II. Pentru orașele Oțelu Roșu, Caransebeș, Timișoara și Reșița au fost elaborate modele pluviale. Liniile albastre reprezintă APSFR-uri modelate de tip fluvial, liniile verzi reprezintă APSFR-uri modelate de tip viituri rapide, iar liniile în roșu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.
Figura 9. Prezentare generală a APSFR-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru ABA BanatÎn Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D în regim permanent de curgere.2.5.2.1.Date topografice și batimetriceÎn cazul modelelor hidraulice dezvoltate în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR, în cadrul Ciclului II, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10). Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care au fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu, DTM-ul utilizat în Ciclul I.*10) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/. Rezultate proiect 3În cazul modelării inundațiilor pluviale și viiturilor rapide, care includ și efectul precipitațiilor, au avut loc unele postprocesări. Clădirile au fost ridicate cu 30 cm pentru a ține cont de pragurile clădirilor (trepte) care împiedică intrarea apei în case dacă adâncimea apei este mică. În plus, unele filtrări ale rezultatelor au fost realizate în cazul modelelor pluviale, pentru a afișa doar zonele în care adâncimea apei este mai mare decât un anumit prag (10 cm).În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 1 m atât în albia minoră cât și în albia majoră.*11)*11) https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/ … 2.5.2.2.Date hidrologiceProcesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele ale Ciclului II (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat în mod integrat.În cele mai multe cazuri însă, datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către INHGA în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal, și în punctele de confluență cu afluenții.Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere.Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care influențează curgerea în cadrul unui APSFR. Toate modelele produse în Ciclul II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p_33%, p_10%, p_1%, p_0,5%, p_0,1%). … 2.5.2.3.Modelarea hidraulicăLa nivelul A.B.A. Banat modelarea hidraulică a fost realizată folosind softul HEC-RAS pentru toate APSFR-urile modelate total sau parțial în Ciclul II. Toate modelele au fost realizate utilizând curgerea în regim nepermanent și, în general, au fost folosite modele 2D. În unele cazuri, în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce albiile majore au fost modelate cu 2D (modele 1D-2D). În general, în Ciclul I, la nivelul A.B.A. Banat, a fost realizată modelarea 1D utilizând curgerea în regim permanent.Având în vedere faptul că lungimea APSFR-urilor este în unele cazuri foarte mare, cu modele de câteva zeci de km, a fost necesară adaptarea dimensiunilor rețelei de calcul, astfel încât în zonele albiilor minore sau a digurilor, unde se cere precizie, au fost impuse dimensiuni mici ale rețelei de calcul (de ordinul a 5 m, în general), în timp ce în alte zone, precum albiile majore, a fost considerată o rețea de calcul mai grosieră.În cazul APSFR-urilor care se termină la confluență, a fost luat în considerare efectul confluenței, iar suprafața modelată a fost extinsă. Toate deschiderile (subtraversările) în digurile de apărare au fost considerate închise, pentru a simula scenariul cel mai nefavorabil. Această ipoteză a fost luată în considerare și de-a lungul APSFR-urilor.Modelele realizate pentru APSFR-urile definite ca viituri rapide sunt în esență aceleași cu cele fluviale, deși în unele cazuri precipitațiile au fost incluse în model și a fost integrată transformarea din precipitații în debit.În cazul modelului hidraulic pluvial, precipitațiile au fost integrate direct în model. Curbele IDF pentru diferitele probabilități anuale de depășire au fost furnizate de către ANM. Hietografele ploii au fost construite din curbele IDF folosind metoda blocurilor alternante. Rețeaua de canalizare aferentă localităților respective a fost considerată în mod implicit, incluzând în modele o infiltrație echivalentă cu randamentul preconizat al rețelei, în general echivalent cu o ploaie cu o probabilitate anuală de depășire de p33% sau p50%. Clădirile din modelele pluviale sunt considerate inundabile când este depășit un prag de 30 cm. Rugozitatea clădirilor a fost crescută pentru a evita viteze semnificative în interiorul clădirilor.Există un singur caz de APSFR (interfluviul r. Timiș – r. Bega – loc. Cruceni – Uivar) în care mecanismul de inundare este o breșă a digului. În acest caz au fost luați în considerare o serie de parametri de cedare în concordanță cu evenimentele istorice înregistrate. … 2.5.2.4.Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climaticeSchimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustarea debitelor maxime furnizate de către INHGA pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%, coeficienții de creștere variind între 10% și 20%, în funcție de zonă. Odată ce noile hidrografe pentru schimbările climatice au fost definite, a fost utilizată aceeași metodă ca cea descrisă anterior pentru calculul hazardului la inundații. …  …  … 2.6.Hărți de risc la inundații2.6.1.IntroducereMetodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată, pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru Ciclul II. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip "pas cu pas"pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor APSFR-urilor din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+cc) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte).Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații – impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație.Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către MMAP, ANAR – sediul central și INHGA. … 2.6.2.Evaluarea Riscului la InundațiiHărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații.Hărțile de risc la inundații pentru toate cele 66 APSFR-uri din ABA Banat raportate la Comisia Europeana în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.În cadrul Ciclului II, evaluarea riscului la inundații pentru toate cele 66 APSFR-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p_1%+CC).Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice.Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:– consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement; … – consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare; … – consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală; … – consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități. … 2.6.2.1.Date de intrareAu fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul:– Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 scenarii de inundații (p_10%, p_1%, p_1%+cc, p_0,1%) au fost utilizate pentru APSFR-urile modelate în Ciclul I (42) și pentru cele extinse sau îmbunătățite în Ciclul II (14) și rezultatele a 6 scenarii de inundații (p_33%, p_10%, p_1%, p_1%+cc, p_0,5%, p_0,1%) pentru APSFR-urile modelate integral în Ciclul II (10); … – Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile; … – Rastere de viteze pentru APSFR-urile provenite din inundații din viituri rapide și pluviale. Aceste rezultate au fost utilizate pentru cele 4 APSFR-uri pluviale și pentru 1 APSFR din inundații din viituri rapide modelate integral Ciclul II. Pentru restul APSFR-urilor din inundații din viituri rapide (16) modelate în Ciclul I, acest tip de rezultate nu a fost disponibil, deoarece a fost utilizată modelarea 1D. … Pentru a realiza date detaliate privind expunerea*12) care acoperă teritorii de-a lungul tuturor APSFR-urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite.*12) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale; obiectivele sociale (incluzând școli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci); patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mânăstiri; clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc.Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul MMAP*13).*13) http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea. … 2.6.2.2.– Modelarea riscului la inundațiiPentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14). Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.*14) https://www.jbarisk.com/flood-services/cata strophe-models/flood-models/global-flood-modeling/Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într- o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri – 50 mp, iar pentru terenurile agricole – 2500 mp.De asemenea, pentru a evita supraevaluarea pagubelor pentru clădirile rezidențiale, având în vedere specificul românesc, se ia în calcul un prag de 30 cm pentru clădirile rezidențiale pentru a lua în considerare cota intrării în clădire (cota soclului), astfel că pentru adâncimea apei cu valori mai mici sau egale cu 30 cm, nu s-au calculat pagube pentru clădirile rezidențiale.Fiecărui element expus i se atribuie o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe s-au calculat ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.Pagubele tangibile indirecte constau în costuri generate de intervenții pentru situațiile de urgență, costuri cauzate de întrerupere a traficului și de întrerupere a activității agenților economici. Costurile generate de intervenții pentru situațiile de urgență sunt egale cu 10% din pagubele tangibile directe. Acestea sunt calculate într-o etapă de post- procesare. Costurile cauzate de întreruperea activității agenților economici sunt calculate folosind aceeași abordare ca și pentru pagubele directe tangibile (folosind o curbă de vulnerabilitate și o valoare expusă). Costurile cauzate de întreruperea traficului au fost calculate pentru autostrăzi și drumuri naționale.Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată, deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, care în general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.În conformitate cu metodologia, pentru calculul Pierderii de Vieți Omenești, metoda SUFRI*15) a fost utilizată pentru cele 4 APSFR-uri pluviale. Din cauza indisponibilității datelor, doar pentru 1 APSFR din inundații din viituri rapide, modelat integral în Ciclul II, a fost utilizată această metodă. Metoda SUFRI necesită hărți ale coeficienților de târâre și alunecare, care nu sunt disponibile, prin urmare, aceștia sunt calculați pe baza datelor existente privind adâncimea apei și a hărților de viteză (coeficientul de târâre este egal cu viteza înmulțită cu adâncimea apei, coeficientul de alunecare este egal cu adâncimea apei înmulțită cu viteza la pătrat). Pentru restul APSFR-urilor din inundații din viituri rapide (16), modelate în Ciclul I total/ parțial, și pentru toate cele fluviale (45), a fost utilizată metoda Jonkman*16) pentru a calcula Pierderea de Vieți Omenești.*15) Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI method for pluvial and rivier flooding risk assessment in urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011*16) SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of life due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Pentru a minimiza probabilitatea erorilor umane, acestea au fost implementate folosind scripturi în Python.Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculate pe baza numărului de victime – se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N = 3 pentru inundații din viituri rapide, N = 2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite = Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.Numărul total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte (cum ar fi Tulburarea de Stres Posttraumatic) este egal cu 25% din totalul populației afectate. Se calculează valoarea monetară asociată numărului total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte pentru a determina pagubele intangibile indirecte.Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculat prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere.În funcție de disponibilitatea datelor de hazard, pentru calculul Pagubelor Anuale Preconizate au fost utilizate rezultatele unui număr de 4 sau 6 scenarii de inundații, fiind calculate ca integrală a graficului de pagube-probabilitate anuală de depășire folosind desecretizarea. Pagubele Anuale Preconizate pentru momentul prezent au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard. … 2.6.2.3.Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la InundațiiPentru toate cele 66 APSFR-uri, riscul la inundații a fost evaluat și pentru un scenariu incluzând schimbările climatice (p_1%+CC). Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p_1%+cc.În funcție de disponibilitatea datelor privind hazardul, pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice au fost utilizate rezultatele a 4 sau 6 scenarii de hazard la inundații. Este folosită aceeași formulă ca și pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent, dar din cauza indisponibilității rezultatelor altor probabilități anuale de depășire cu schimbări climatice integrate, a fost necesară o procedură de ajustare pentru a modifica probabilitățile anuale de depășire a evenimentelor. Pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice, au fost determinate probabilitățile anuale de depășire viitoare ale scenariilor de referință disponibile, luând în considerare factorul de creștere asociat schimbărilor climatice specific pentru fiecare APSFR. …  …  … 2.7.Clasificarea și identificarea posibilelor APFSR TranzitoriiAPSFR-urile Tranzitorii reprezintă acele zone pentru care evaluarea riscului a indicat o scădere a riscului/un risc scăzut.Această categorie de APSFR-uri încă sunt abordate în PMRI-uri, pentru a asigura continuitatea între ciclurile Planului de Management al Riscului la Inundații și pentru a facilita implementarea oricăror angajamente restante care decurg din îndeplinirea obiectivelor.Deoarece în cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate APSFR-urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de APSFR-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei PFRA a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații din cauza lipsei de informații.Pe baza rezultatelor evaluării hazardului și a riscului la inundații, a fost calculată o valoare mediană (medie) a Valorilor Pagubelor Preconizate la nivel național și de Unitate de Management. Pentru valorile de hazard, aceasta a fost calculată având în vedere suprafața inundată, iar pentru valorile de risc, aceasta a fost calculată luând în considerare pagubele totale, ambele pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%. Pentru fiecare APSFR au fost adăugate pe un grafic zona inundată și pagubele totale calculate pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% (figura 10) și astfel au fost determinate și enumerate posibilele APSFR-uri Tranzitorii (tabelul 7), luând în considerare valorile la nivel național. În ceea ce privește identificarea APSFR-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice, consistența etc.).Această analiză a condus la 30 posibile APSFR-uri Tranzitorii (tabelul 7), care urmează să fie evaluate în continuare în următorul ciclu, dintr-un total de 66 APSFR-uri.
Figura 10. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona Inundată)
și de risc (daune totale) la Inundații pentru toate APSFR-urile din ABA BanatTabelul 7. Posibilele APSFR-uri Tranzitorii din ABA Banat

Nr. crt.	Denumire APSFR	Codul UE	Suprafața inundată 1% [mii ha]	Pagube totale 1% [mil. €]
1	r. Bega – av. loc. Topolovățul Mic, sect. îndig.	RO1-05.01…..-02A	0,39	1,66
2	r. Hăuzeasca – av. loc. Hăuzești	RO1-05.01.010.02…-01A	0,04	1,13
3	r. Munișel – av. loc. Drăgsinești – am. ac. Surduc	RO1-05.01.010.03…-01A	0,06	2,64
4	r. Săraz – av. confl. Verdea – am. loc. Săceni	RO1-05.01.015.01…-01A	0,32	1,10
5	r. Bega Veche – loc. Sânandrei, sect. îndig.	RO1-05.01.021….-01A	0,32	0,50
6	r. Bega Veche – av. loc. Săcălaz, sect. îndig.	RO1-05.01.021….-02A	0,28	0,35
7	r. Zlagna – av. loc. Zlagna	RO1-05.02.017….-01A	0,13	2,70
8	r. Vâna Secănească – av. loc. Copăcele	RO1-05.02.025….-01A	0,37	2,95
9	r. Șariș	RO1-05.02.034….-01A	0,28	0,85
10	r. Tău – av. loc. Soceni	RO1-05.02.035.02…-01A	0,32	1,19
11	r. Cremeni – loc. Bocșa	RO1-05.02.038.04a…-01A	0,02	8,68
12	r. Vornic – av. loc. Ramna	RO1-05.02.038.07…-01A	0,30	7,71
13	r. Fizeș – av. loc. Doclin	RO1-05.02.038.08…-01A	0,30	1,07
14	r. Vicinic – av. loc. Milcoveni, sect. îndig.	RO1-05.03.014….-02A	0,13	0,25
15	r. Bela Reca – av. confl. V. Pământu Roșu	RO1-06.02.012….-01A	0,22	6,45
16	r. Mehadica – av. confl. Verendin	RO1-06.02.012.04…-01A	0,34	6,87
17	r. Pojejena – av. confl. Valea Mică	RO1-14.01.001a….-01A	0,06	6,33
18	r. Goleț – av. loc. Goleț	RO1-05.02.010….-01A	0,05	2,41
19	r. Bucoșnița – loc. Bucoșnița	RO1-05.02.011….-01A	0,04	1,22
20	r. Bolvașnița – av. confl. Valea Mare	RO1-05.02.015….-01A	0,09	0,79
21	r. Rusca – av. confl. Lozna	RO1-05.02.020.04…-01A	0,05	3,38
22	r. Bistra Mărului – av. confl. V. Bersemanului	RO1-05.02.020.05…-01A	0,09	1,06
23	r. Miniș – av. confl. Tăria – loc. Bozovici	RO1-06.01.007….-01A	0,12	8,08
24	r. Valea Mare (Baron) – av. confl. Pârâul din Dos	RO1-14.01.003.01…-01A	0,01	5,73
25	r. Camenița – av. confl. Ravensca	RO1-14.01.005….-01A	0,15	3,19
26	r. Orevița – av. confl. Ogașu Văznic	RO1-14.01.006….-01A	0,07	6,11
27	r. Eșelnița – loc. Eșelnița	RO1-14.01.020….-01A	0,03	1,32
28	loc. Reșița – inundații din pluvial	RO1-05.02.038….-50807-P-A	0,13	1,52
29	loc. Caransebeș – inundații din pluvial	RO1-05.02…..-51029-P-A	0,19	2,39
30	loc. Oțelu Roșu – inundații din pluvial	RO1-05.02.020….-51216-P-A	0,03	0,07

Figurile 11 și 12 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru APSFR-urile din sursă fluvială și cele generate din viituri rapide din ABA Banat.
Figura 11. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zonă inundată)
și de risc (daune totale) la inundații pentru APSFR-urile fluviale din ABA Banat
Figura 12. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zonă inundată)
și de risc (daune totale) la inundații pentru APSFR-urile din viituri rapide din ABA BanatDeoarece la nivel național există doar 17 APSFR-uri pluviale și 3 APSFR-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul ABA Banat, există doar 4 APSFR-uri pluviale și niciun APSFR din sursă marină.

 … 2.8Indicatori statisticiPe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 ÷ 11).Tabel 8. Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru ABA Banat – toate sursele de inundație

Probabilitatea Anuală de Depășire	Suprafața inundabilă totală
(p%)	(ha)
10%	28.340
1%	67.216
1%+CC	97.696
0,1%	125.335

Tabelul 9. Rezultate privind limitele de Inundabilitate pentru ABA Banat – sursa fluvială

Probabilitatea Anuală de Depășire	Suprafața inundabilă totală	Suprafața inundabilă specifică	Lățimea medie a zonei inundabile
(p%)	(ha)	(ha/km)	(m)
10%	27.018	21,89	219
1%	64.510	52,27	523
1%+CC	94.552	76,62	766
0,1%	121.598	98,53	985

Tabelul 10. Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru ABA Banat – din viituri rapide

Probabilitatea Anuală de Depășire	Suprafața inundabilă totală	Suprafața inundabilă specifică	Lățimea medie a zonei inundabile
(p%)	(ha)	(ha/km)	(m)
10%	686	4,83	48
1%	1.464	10,32	103
1%+CC	1.507	10,62	106
0,1%	1.841	12,97	130

Tabelul 11. Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru ABA Banat – sursa pluvială

Probabilitatea Anuală de Depășire	Suprafața inundabilă totală	Suprafața inundabilă specifică
(p%)	(ha)	(ha/kmp)
10%	636	6,07
1%	1.242	11,85
1%+CC	1.637	15,63
0,1%	1.896	18,09

Pe lângă rezultatele privind hazardul, pagubele totale au fost calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Pagubele sunt prezentate agregat și pe categorii separate în funcție de natura lor – directe sau indirecte, tangibile sau intangibile (a se consulta explicația din subsolul tabelului) – și de sectoarele de activitate. Rezultatele sunt prezentate în tabelele 11÷15.Tabel 12. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Banat – toate sursele de inundație

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale	10%	1%	1%+CC	0,1%	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)	165.003	238.423	262.414	301.202	55.360	65.188
Pagube totale (milioane €)	206,5	1.287,5	2.061,0	3.352,0	99,8	136,2
Pagube totale tangibile directe (milioane €)	141,5	910,5	1.454,1	2.346,1	68,9	94,3
Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)	20,9	194,6	315,2	507,9	14,0	19,3
Pagube totale intangibile directe (milioane €)	29,7	161,5	268,7	471,7	12,2	16,9
Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)	14,4	20,9	23,0	26,4	4,8	5,7
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)
Rezidențial	71,94	421,10	651,16	1.089,92	32,75	44,61
Comerț	5,78	41,30	59,42	102,41	3,12	4,24
Industrie	13,02	247,51	425,80	668,39	17,05	23,74
Patrimoniu cultural	1,60	13,93	18,92	35,06	1,03	1,41
Utilități	1,44	12,76	31,95	72,77	1,27	1,76
Sănătate	1,63	15,65	21,95	37,71	1,29	1,71
Educație	1,61	14,22	24,74	38,99	1,08	1,48
Clădiri ale infrastructurii de transport	0,21	1,03	1,33	1,71	0,08	0,11
Infrastructura de transport	14,26	48,51	63,05	89,47	3,87	5,20
Agricultură	29,99	94,44	155,82	209,66	7,34	10,08

Tabelul 13. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Banat – sursa fluvială

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale	10%	1%	1%+CC	0,1%	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)	5.353	47.116	58.661	88.755	3.126	4.278
Pagube totale (milioane €)	112,8	1.002,1	1.712,9	2.850,3	70,4	98,5
Pagube totale /km (milioane €/km)	0,091	0,812	1,388	2,310	0,057	0,080
Pagube totale tangibile directe (milioane €)	80,3	705,6	1.199,2	1.979,6	49,5	69,2
Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)	12,7	165,7	279,1	455,4	11,3	15,8
Pagube totale intangibile directe (milioane €)	19,4	126,6	229,5	407,6	9,4	13,2
Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)	0,5	4,1	5,1	7,8	0,3	0,4
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)
Rezidențial	28,96	283,45	481,02	846,53	19,90	27,89
Comerț	2,34	30,86	45,76	83,03	2,06	2,88
Industrie	6,75	215,83	386,53	607,90	14,30	20,14
Patrimoniu cultural	0,75	10,62	14,91	29,68	0,70	0,99
Utilități	0,10	8,26	26,33	65,19	0,74	1,10
Sănătate	0,08	11,99	16,53	30,84	0,75	1,05
Educație	0,51	10,59	19,56	31,54	0,72	1,01
Clădiri ale infrastructurii de transport	0,01	0,58	0,82	1,02	0,03	0,05
Infrastructura de transport	11,30	40,45	53,46	76,20	3,04	4,13
Agricultură	29,43	92,99	154,27	207,70	7,23	9,93

Tabelul 14. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Banat – din viituri rapide

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale	10%	1%	1%+CC	0,1%	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)	1.329	4.066	4.288	5.853	293	397
Pagube totale (milioane €)	45,1	169,0	177,2	290,2	11,8	16,1
Pagube totale /km (milioane €/km)	0,318	1,191	1,249	2,045	0,083	0,113
Pagube totale tangibile directe (milioane €)	32,3	121,9	127,9	206,4	8,5	11,6
Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)	4,0	17,0	17,9	29,6	1,2	1,6
Pagube totale intangibile directe (milioane €)	8,7	29,7	31,0	53,6	2,1	2,9
Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)	0,1	0,4	0,4	0,5	0,0	0,0
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)
Rezidențial	25,04	85,46	89,08	140,76	6,04	8,22
Comerț	1,51	4,91	5,16	8,52	0,35	0,48
Industrie	2,59	19,75	21,11	37,47	1,27	1,75
Patrimoniu cultural	0,24	1,58	1,63	2,61	0,10	0,14
Utilități	0,06	1,43	1,48	2,46	0,09	0,12
Sănătate	0,00	0,52	0,53	0,80	0,03	0,04
Educație	0,52	1,82	2,17	3,68	0,13	0,18
Clădiri ale infrastructurii de transport	0,13	0,30	0,32	0,45	0,02	0,03
Infrastructura de transport	1,62	4,81	5,06	7,90	0,35	0,48
Agricultură	0,54	1,36	1,39	1,76	0,10	0,14

Tabelul 15. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Banat – sursa pluvială

Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale	10%	1%	1%+CC	0,1%	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent	Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)	158.321	187.241	199.465	206.594	51.942	60.513
Pagube totale (milioane €)	48,6	116,4	170,9	211,5	17,7	21,6
Pagube totale /kmp (milioane €/kmp)	0,463	1,110	1,631	2,019	0,169	0,207
Pagube totale tangibile directe (milioane €)	29,0	82,9	127,0	160,1	10,9	13,6
Pagube totale tangibile indirecte (milioane €)	4,1	11,9	18,2	22,9	1,6	1,9
Pagube totale intangibile directe (milioane €)	1,6	5,2	8,3	10,5	0,7	0,8
Pagube totale intangibile indirecte (milioane €)	13,9	16,4	17,5	18,1	4,5	5,3
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €)
Rezidențial	17,93	52,19	81,06	102,64	6,81	8,49
Comerț	1,92	5,53	8,50	10,86	0,71	0,88
Industrie	3,67	11,93	18,17	23,02	1,48	1,85
Patrimoniu cultural	0,61	1,73	2,38	2,77	0,23	0,28
Utilități	1,27	3,07	4,14	5,12	0,44	0,54
Sănătate	1,56	3,14	4,90	6,08	0,51	0,62
Educație	0,58	1,81	3,01	3,77	0,23	0,29
Clădiri ale infrastructurii de transport	0,07	0,15	0,20	0,24	0,02	0,03
Infrastructura de transport	1,33	3,25	4,54	5,38	0,48	0,59
Agricultură	0,02	0,09	0,15	0,21	0,01	0,01

Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.Populația afectată: Populația totală potențial afectată de un eveniment de inundație – afectată atunci când adâncimea apei este mai mare de 0 m.Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetariPagube totale tangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (pagube cauzate caselor, spitalelor etc.).Pagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).Pagube totale intangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, decese și persoane rănite din cauza inundațiilor)Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul posttraumatic). …  … 3.Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării3.1.Sinteza măsurilor din Ciclul IÎn definirea celor mai relevante măsuri la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă într-un mod unitar, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC a fost utilizat Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*17) pentru reducerea riscului la inundații. Catalogul cuprinde 23 de tipuri de măsuri (structurale și nestructurale) ce urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații: prevenire, protecție, conștientizarea publicului, pregătire, răspuns și refacere/reconstrucție.*17) Catalogul de măsuri potențiale la nivel național pentru reducerea riscului la inundații din Ciclul I este prezentat în Anexa 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă din Ciclul IÎn funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse în Ciclul I de către autoritățile/instituțiile cu responsabilități și sarcini specifice în managementul riscului la inundații au fost clasificate în trei categorii în funcție de nivelul de aplicare pentru care au fost stabilite autoritățile responsabile de implementarea lor dar și autoritatea responsabilă de urmărirea implementării acestora, după cum urmează:– Măsuri cu aplicabilitate la nivel național – reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizațional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundații, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor "actorilor" și de folosirea eficientă a resurselor disponibile; … – Măsuri cu aplicabilitate la nivel bazinal (de Administrație Bazinală de Apă) – măsuri ce țin de soluțiile organizatorice și tehnice al căror efect vizează îmbunătățirea managementului riscului la inundații la nivelul întregului teritoriu al Administrației Bazinale de Apă. Sunt măsuri absolut necesare și obligatorii în procesul de protecție împotriva inundațiilor, asigurând o bună funcționare a întregii infrastructuri actuale de protecție împotriva inundațiilor; unele dintre aceste măsuri constau în activități desfășurate permanent, absolut necesare. … – Măsuri cu aplicabilitate la nivel de zonă A.P.S.F.R. – măsuri specifice, "localizate" fie pe zonă A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenți sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra sectoarelor/zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații. … Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. A.B.A. Banat aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în figura 16 iar în figura 17 ( numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități).
Figura 16. Autoritățile care au propus măsuri și nivelul de aplicare al acestora pentru A.B.A. Banat
Figura 17. Tipul*18) și numărul de măsuri propuse de diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent A.B.A. Banat*18) RO_M04 – măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 – măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 – alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 – măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 – măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 – măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice

În perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în capitolul 2.2.În P.M.R.I. Banat – Ciclul I au fost propuse de asemenea, un număr de 2 măsuri concrete cu impact asupra întregului spațiu hidrografic administrat de A.B.A Banat (prezentate în tabelul 16).Tabelul 16. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul A.B.A. Banat

Denumire tip măsură	Denumire măsură concretă	Nr. de măsuri	Cod măsură
Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07	Extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier)	1	RO_M07-4
	Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale – amenajarea albiilor torențiale	1	RO_M07-5
TOTAL			2

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat în Ciclul I au fost declarate 46 de zone A.P.S.F.R. pentru care au fost identificate și prioritizate măsurile de reducere a riscului la inundații*19). În tabelul 17 se prezintă în funcție de tip, numărul de măsuri relevante/concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I, cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat și în figura 18 sunt prezentate numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. din A.B.A. Banat.*19) Identificarea și prioritizarea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I s-a realizat conform Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost – beneficiuTabelul 17. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. – A.B.A.

Denumire tip măsură	Denumire măsură concretă	Nr. de măsuri	Cod măsură
Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07	Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile	28	RO_M07-1
	Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale APSFR – urilor	37	RO_M07-2
Alte măsuri de reducere a nivelului apei -RO_M08	Relocare diguri	1	RO_M08-4
Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) – RO_M09	Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni	1	RO_M09-2
Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată – RO_M10	Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.)	4	RO_M10-1
	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.)	6	RO_M10-2
Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) – RO_M11	Realizarea de derivații de ape mari	1	RO_M11-2
	Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie	45	RO_M11-3
	Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale	23	RO_M11-4
Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare – RO_M13	Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor	22	RO_M13-3
	Întreținerea albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă	45	RO_M13-4
Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice – RO_M14	Supraînălțarea lucrărilor de indigurire/aparare existente	19	RO_M14-2
TOTAL		232

Figura 18. Numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului
la inundații la nivel de zonă A.P.S.F.R. pentru A.B.A. BanatÎn perioada 2010 – 2015 nu au fost identificate zone noi cu risc la inundații pentru în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat.Cele mai multe dintre măsurile concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic administrat A.B.A. Banat sunt măsuri de tipul măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) RO_M11 – 30%, urmează măsurile de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare RO_M13 – 29%, și măsurile naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M07 – 28%.Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.Astfel, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, în Ciclul I, au fost definite 3 proiecte integrate majore (PIMuri):– Amenajarea complexa a râului Bega în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Timișoara și a zonelor riverane; … – Amenajarea complexă a râului Bârzava și afluenți în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane; … – Amenajarea complexă a râului Timiș și afluenți în vederea apărării împotriva inundațiilor a orașului Caransebeș și a localităților riverane. …  … 

3.2.Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul IConform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa – partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. – 2016 necesită monitorizate.De asemenea, în capitolul 5 al Planurilor de Management al Riscului la Inundații ale Administrațiilor Bazinale de Apă și al fluviului Dunărea aprobate prin HG 972/2016 se menționează că „Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală acestora vor fi realizate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Interministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de Administrație Bazinală de Apă/zonă cu risc potențial semnificativ la inundații vor fi monitorizate în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”/Administrațiilor Bazinale de Apă, cu raportare anuală către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și în cadrul Comitetelor de Bazin.”Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul primului Ciclu al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20). Această activitate s-a realizat cu colaborarea Administrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute aceste instituții.*20) Formatele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) al Administrației Bazinale de Apă Banat, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (tabelul 18 și figura 19).Tabelul 18. Situația centralizatoare privind stadiul de realizare al tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. A.B.A. Banat (2016) în perioada 2017-2022

Codul măsurii	Nivel de aplicare al măsurii									TOTAL
	Bazinal (nivel A.B.A.)			Local (zonă A.P.S.F.R.)
	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor			Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
	Gărzile Forestiere			Administrația Bazinală de Apă Banat			Gărzi Forestiere
	neîncepute	în derulare	finalizate	neîncepute	în derulare	finalizate	neîncepute	în derulare	finalizate	neîncepute	în derulare	finalizate
RO_M07	2	0	0	0	0	0	29	2	34	31	2	34
RO_M08	0	0	0	1	0	0	0	0	0	1	0	0
RO_M09	0	0	0	1	0	0	0	0	0	1	0	0
RO_M10	0	0	0	3	2	5	0	0	0	3	2	5
RO_M11	0	0	0	60	6	3	0	0	0	60	6	3
RO_M13	0	0	0	0	0	67	0	0	0	0	0	67
RO_M14	0	0	0	19	0	0	0	0	0	19	0	0
TOTAL	2	0	0	84	8	75	29	2	34	115	10	109
	2			167			65			234

NOTĂ: RO_M07 – măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 – alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 – măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 – măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 – măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice.
Figura 19. Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile responsabile
de Implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. Banat (2016)Analizând datele disponibile, se desprind următoarele concluzii privind gradul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I, în funcție de autoritățile implicate în propunerea de măsuri concrete P.M.R.I. A.B.A. Banat (2016):– Administrația Bazinală de Apă Banat a propus circa 71% din măsurile din plan. Dintre acestea, în perioada 2017-2022 au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 50% din măsurile propuse, însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată, măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și men- tenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute (măsuri structurale de protecție) și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare, a situației incerte a terenurilor pe care s-au propus lucrări sau lipsa despăgubirii proprietarilor de terenuri, a faptului că documentele necesare lucrării (studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, contractul de proiectare și execuție, autorizația de construire, indicatorii tehnico-economici etc.) pentru care sunt fonduri se află în diverse stadii de elaborare și/sau avizare, iar pentru lucrări propuse a fi finanțate din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 au aplicația de finanțare în curs de verificare; … – Gărzile Forestiere au propus 29% din măsurile din plan, 50% din aceste lucrări sunt finalizate. … În perioada dintre data publicării Planului de Management al Riscului la Inundații al A.B.A. Banat din Ciclul I și anul 2022, au fost finalizate o serie de obiective de investiții (justificate de efectele inundațiilor), suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I (tabelul 19), respectiv:Tabelul 19. Listă lucrări finalizate în perioada 2016-2022, suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I

Nr. crt.	Denumire lucrare realizată	Codul APSFR
1	Regularizare parau Poganis si afluenti pe sectorul Brebu-confluenta rau Timis, judet Caras-Severin si Timis	RO1-05.02.035….-02A / RO1-05.02.035.02…-01A
2	Regularizare parau Valea Bolvasnita, in localitatea Valea Bolvasnita, comuna Valea Bolvasnita, comuna Mehadia, judet Caras-Severin	nu este APSFR
3	Regularizare parau Mehadica in localitatea Mehadica, Cuptoare si Crusovat, jud. Caras-Severin	RO1-06.02.012.04…-01A
4	Amenajare parau Valea Domanului in municipiul Resita, judet Caras Severin	nu este APSFR
5	Ecologizare canal Bega pe sector Timisoara – frontiera Serbia – Refacere consolidari canal Bega in Municipiul Timisoara, judetul Timis	RO1-05.01…..-02A
6	Consolidare mal drept rau Bega, in zona localitatilor Cutina si Manastur, jud. Timis	RO1-05.01…..-01A
7	Reprofilare rau Bega si afluentii Bunea, Topla si Serbenilor, jud. Timis	RO1-05.01…..-01A afluentii Bunea, Topla si Serbenilor nu sunt APSFR
8	închidere linie de aparare mal stang rau Sasa, la Poieni, jud. Timis	nu este APSFR
9	Dig mal stang parau Axin la confluenta cu rau Bistra, jud. Caras-Severin	nu este APSFR
10	Dig mal stang rau Barzava amonte pod rutier Partos, comuna Banloc, jud. Timis	RO1-05.02.038….-02A
11	Dig mal rau Timis (aval pod rutier Parta, km 36÷600), jud. Timis	RO1-05.02…..-02A

 … 

3.3.Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art. 7(2)Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații la art. 7(2), Comisia Europeană stipulează că Statele membre stabilesc obiective corespunzătoare pentru gestionarea riscului de inundații pentru zonele identificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) și pentru zonele aflate sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (b), axându-se pe reducerea potențialelor efecte negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică și, dacă se consideră că este cazul, și pe inițiativele nestructurale și/sau pe reducerea probabilității de inundație.În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:– Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice):– evitarea/prevenirea unor riscuri noi, … – reducerea riscurilor existente, … – creșterea rezilienței, … – conștientizarea publicului. …  … – Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale):– minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice; … – managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității; … – suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural. …  … În vederea urmăririi atingerii acestor obiective s-au utilizat indicatori (ca ținte cuantificabile). Astfel, fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (tabelul 20).Tabelul 20. Obiectivele, Indicatorii și țintele managementului riscului la Inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%)

Criterii de bază		Nr. indicatori	Obiective	Indicatori	Cerință minimă	Țintă aspirațională
1	Economic	I1	Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport	Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații	Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundații	Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0
		I2	Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice	Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații	Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații	Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații la 0
		I3	Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole	Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații	Nu se aplică	Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0
2	Social	I4	Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții	Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații	Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații	Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0
		I5	Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității	Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații	Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații	Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0
3	Mediu	I6	Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB) / potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.	Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundatii)	Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună" / "potențialul ecologic bun")	Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună" / "potențial ecologic bun")
3	Mediu	I7	Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman	Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații	Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații	Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0
		I8	Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare	Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații	Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații	Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0
4	Patrimoniu cultural	I9	Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural	Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații	Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații	Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0

În continuare se prezintă modul de îndeplinire a obiectivelor de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I al Directivei Inundații.La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:– evitarea/prevenirea unor riscuri noi:– reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă …  … – creșterea rezilienței:– Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021 … – Întărirea capacității publice în implementarea PMRI -SNMRI, proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale … – Bridging the gap for innovations in disaster resilience – BRIGAID, proiect internațional prin care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali … – Studii de fundamentare pentru PUZuri …  … – conștientizarea publicului: … – elaborare ghiduri:– Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019; … – Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022; … – Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații; … – Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații. …  … Pentru ABA Banat metoda de evaluarea a obiectivelor specifice stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații este una cantitativă. Atingerea obiectivelor specifice se cuantifică prin realizarea indicatorilor asociați. În urma analizei indicatorilor ce se regăsesc la nivelul tuturor zonelor APSFR, s-a constatat că fiecare din cei 9 indicatori a fost identificat cel puțin o singură dată la nivelul ABA Banat în cele 46 zone APSFR aferente.În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru masuri propuse de ABA Banat și perioada 2017-2021 pentru masuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 47% iar prin similitudine cu acesta se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent tot de 47%.În ceea ce privește continuitatea măsurilor propuse în Ciclul I de către ABA Banat, se menționează următoarele:– Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) – a fost propusă 1 măsură nedemarată, care la momentul actual este reanalizată în zona de interes a celor 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale din PMRI 2; … – Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (cod RO_M09) – a fost propusă 1 măsură nedemarată dar cuprinsă în PMRI_2 în alternativele strategiilor zonelor APSFR; … – Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10) – au fost propuse 10 măsuri dintre care 5 sunt finalizate, 3 măsuri ce fac parte din Planul Tehnic, fiind lucrări de mentenanța și întreținere care se realizează anual în funcție de necesități și 2 măsuri fac parte din PMRI_2 (1 măsură neîncepută și 1 măsură în derulare); … – Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) (cod RO_M11) – au fost propuse 69 măsuri dintre care finalizate au fost 3 măsuri, 24 măsuri propuse și în PMRI_2 (2 măsuri în derulare, 22 măsuri neîncepute), 21 măsuri analizate în etapa de screening a strategiilor APSFR (majoritatea fiind neîncepute), 1 măsura se va finaliza în anul 2023, 2 măsuri propuse cu finanțare PNRR; … – Măsuri de supraveghere, urmărire a comportării, expertize, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (cod RO_M13) – au fost propuse 67 măsuri care s-au finalizat în totalitate; … – Măsuri de adaptare a construcțiilor , infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice (RO_M14) – au fost propuse 19 măsuri toate fiind neîncepute, dintre care 3 măsuri sunt considerate în PMRI_2, 8 măsuri analizate în etapa de screening a strategiilor APSFR, 1 măsură propusă cu finanțare PNRR. …  …  … 4.Ciclul II – Obiectivele de Management al Riscului la Inundații4.1.Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundațiiPentru procesul de realizare a hărților de hazard și de risc la inundații, precum și a planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 12 unități de management și de elaborare a Programelor de Măsuri, în mod special, este importantă existența unor obiective clare. Conform cerințelor stipulate în articolul 7.2 din Directiva Inundații și având în vedere obiectivele aferente PMRI din cadrul primului ciclu de implementare, România a conceput o serie complexă de obiective pentru PMRI2.Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii pentru a oferi îndrumare generală, descrie contextul aferent și stabili ambițiile generale pentru elaborarea PMRI2. Obiectivele agreate prezintă contextul general al PMRI2, precum și programele de măsuri aferente.
Definirea misiunii și obiectivele PMRI2Definirea misiunii:Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură.Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.Planurile de Management al Riscului la Inundații rezultate vor fi în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020 și post 2020, dar și în conformitate cu alte directive și strategii europene relevante, etc.Obiectivele PMRI2:1.Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor. … 2.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației. … 3.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice. … 4.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural. … 5.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă. … 6.Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare și intervenție și răspuns în caz de urgență. … 7.Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere. … 8.Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă. … 9.Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate. … Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea programelor de măsuri aferente acestui PMRI, măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:A.Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității. … B.Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul APSFR, și anume măsuri structurale și nestructurale la nivel local. … C.Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. … Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 – 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul UoM. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă.Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de măsuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor.Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor PMRI, au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În Capitolul 5.5 ‘Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele’ este oferită o explicație detaliată în acest sens. … 4.2.Procesul de elaborare a obiectivelor de management al riscului la inundațiiCa urmare a evaluării obiectivelor PMRI din cadrul primului ciclu de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui noi set de obiective pentru PMRI2. În baza obiectivelor Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen lung (HG nr. 846/2010), a obiectivelor PMRI de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre UE, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În figura 20 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.
Figura 20. Procesul de stabilire a obiectivelorDefinirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". TAG este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.Ulterior, în luna martie 2021, a fost întocmită o Notă privind Instrucțiunile Tehnice cu privire la modul de utilizare a acestor noi obiective în vederea elaborării și alinierii Programelor de Măsuri (PM). Aceasta a oferit explicații cu privire la modul în care obiectivele aferente PMRI2 contribuie la identificarea măsurilor și stabilirea criteriilor și indicatorilor ce vor fi utilizați la evaluarea și prioritizarea măsurilor, precum și în scopuri de monitorizare în procesul de implementare. Nota privind Instrucțiunile Tehnice, precum și criteriile și indicatorii propuși au fost ulterior discutate și agreate cu toate Administrațiile Bazinale de Apă.Noul set de obiective, corelat cu nota privind instrucțiunile, a fost ulterior utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri, după cum va fi explicat ulterior în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor PMRI. …  … 5.Ciclul II – Programul de Măsuri5.1.Cadrul metodologic general5.1.1.Prezentare generalăPentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în Capitolul 4, a fost elaborat un program de măsuri complex. Acest program face distincția între trei categorii diferite de măsuri. Acestea sunt următoarele:A.Măsurile Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității, care sunt implementate la nivel național; … B.Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul APSFR-ului și respectiv al UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale; … C.Măsurile de Pregătire, inclusiv de răspuns și refacere, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. … Învățând din Ciclul I, pentru Ciclul II a fost dezvoltată o nouă Metodologie de elaborarea a Programului de Măsuri, care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor ABA-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A.-urile și în particular A.B.A. Banat, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului 1, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri potențiale asociat PMRI Ciclul II (Anexa 11) și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt apoi elaborate în detaliu.Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum AFU, APSFR-uri și grupuri de APSFR-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul APSFR-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii.În ambele cazuri, beneficiile tuturor măsurilor sunt evaluate ca pagube și pierderi viitoare evitate. În cazul pagubelor potențiale ale clădirilor rezidențiale, acestea sunt evaluate utilizând valoarea medie a pagubei potențiale per clădire pentru toată România. Pagubele potențiale actuale posibil a fi foarte scăzute în cazul clădirilor rudimentare ale Comunităților Vulnerabile și Marginalizate sunt ignorate aici, în favoarea acelei medii naționale. Intervențiile pentru zonele în care există comunități mari de acest tip primesc astfel un scor mai mare în ACB decât ar fi cazul. Fără această abordare (implementată, de exemplu, și în Marea Britanie), pagubele potențiale reduse ar conduce la mai puține intervenții propuse, lăsând aceste Comunități expuse unui risc mai mare decât cel planificat în altă parte în România.În următoarea secțiune se face o prezentare generală a metodologiei de identificare și evaluare a măsurilor specifice de la nivel local din categoria B (prevenire și protecție). Metodologia este aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor UoM-urilor. Rezultatele aferente aplicării metodologiei sunt apoi prezentate în capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul ABA Banat (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). … 5.1.2.Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecțiePentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 APSFR-uri. Pentru acest demers a fost concepută metodologia sistematică menționată mai sus care va permite elaborarea unui Program de Măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident, Directiva Inundații 2007/60/C.E. dar și alte directive relevante, precum Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei, în ordinea aferentă derulării procesului, sunt:1.Catalogul de Măsuri. Un catalog cu toate măsurile viabile cu fișele tehnice descriptive pentru cele mai relevante tipuri de măsuri; … 2.Etapa de screening. Screening-ul eventualelor măsuri de la nivelul APSFR-urilor și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU); … 3.Etapa privind Strategia APSFR. Gruparea și prioritizarea măsurilor fezabile prin intermediul unei Analize Multi- criteriale (AMC) și respectiv a unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) simplificate de la nivel de APSFR; … 4.Etapa privind Strategia UoM. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii APSFR sau măsuri unice) în cadrul fiecărui UoM, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC. … Pentru etapele privind Strategia A.P.S.F.R. și respectiv Strategia UoM, acest proces permite definirea unor strategii alternative solide, care pot fi evaluate și comparate între ele, astfel încât pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(-uri) să poată fi selectată alternativa preferată (recomandată). În Figura 19 este prezentată etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri.
Figura 21. Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri … 5.1.3.Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe naturăRomânia intenționează să integreze soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde în strategiile de management al riscului la inundații. Acest demers este conform Pactului Ecologic European, orientărilor CE pentru managementul riscului la inundații și recomandărilor formulate de către numeroase organizații multilaterale, precum și de către mediul academic. România a acordat așadar o atenție specială identificării și integrării soluțiilor bazate pe natură, precum măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a PMRI pentru cel de-al doilea ciclu de implementare.De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiilor privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de Măsuri, care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite UoM și APSFR-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de etapa privind Strategia aferentă UoM, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile). Măsurile verzi identificate cu privire la zonele inundabile A.P.F.S.R.-urile aferente (pe cât posibil) respectă cerințele Directivei Cadru Apă și susțin Planul de Management al Bazinului Hidrografic și identificarea soluțiilor integrate de abordare a riscurilor și hazardurilor la inundații. Sunt incluse corelările cu procesul aferent Evaluării Strategice de Mediu (SEA) pentru a permite un transfer adecvat al informațiilor relevante, de exemplu cu privire la aspectele legate de biodiversitate.În completarea Metodologiei aferente PM, cu scopul susținerii procesului de elaborare a PMRI din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe. … 

5.1.4.Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de MăsuriSchimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care schimbările climatice vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei UE privind Inundațiile, acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și hărților de risc la inundații, cât și în cadrul programului de măsuri elaborat, care sunt raportate în Planurile de Management al Riscului la inundații. În această secțiune, se descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea programului de măsuri.Este de la sine înțeles faptul că în scopul livrării PMRI2 pentru toate Unitățile de Management, este asigurat un "design" conceptual al măsurilor. Pentru a realiza acest concept, avem următoarele puncte de pornire:– Toate strategiile alternative aferente APSFR-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte. … – Măsurile vor fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costuri pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece acestea nu sunt practice sau necesare în această etapă de planificare). … Evaluarea măsurilor din categoria B constă atât în ACB, cât și în AMC. În cele ce urmează sunt prezentate punctele de pornire relevante pentru realizarea ACB cu privire la includerea schimbărilor climatice în programul de măsuri:– ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite de 3 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.- urile modelate detaliat în primul ciclu și respectiv 5 probabilități anuale de depășire pentru A.P.F.S.R.-urile modelate în ciclul II). … – În faza privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste. … Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:– Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordantă cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice. … – Evaluarea AMC (punctajul și ponderile) se bazează totuși pe condițiile actuale. … Abordarea specificată anterior pentru integrarea schimbărilor climatice în programul de măsuri este în concordanță cu practica UE și respectă cerințele Directivei UE privind Inundațiile. … 

 … 5.2.Măsuri de reducere al riscului la inundații dezvoltate la nivel național (categoria A)Măsurile naționale, incluse în catalogul de măsuri, presupun activități care vor fi derulate la nivel național pentru a reduce riscul la inundații prin intermediul politicilor, documentelor orientative și instrumentelor, programelor/planurilor/strategiilor cu acoperire națională. De asemenea, acestea includ consolidarea și întărirea capacității instituționale. Măsurile naționale vizează consolidarea capacității de prevenire, protecție, precum și pregătire, răspuns în situații de urgență și refacere. Acestea includ măsuri ce urmează a fi implementate de către M.M.A.P. și autoritățile din domeniul apei, dar și măsuri care sunt planificate și vor fi implementate împreună cu reprezentanții altor sectoare principale, precum transport, agricultură sau dezvoltare urbană sau teritorială. Măsurile naționale definesc de asemenea direcția de urmat și creează premisele pentru planificarea și implementarea cu succes a măsurilor la nivel local (e.g., categoriile B și C).Metodologia de identificare și prioritizareMăsurile naționale au fost deja identificate pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații aferente primului ciclu de implementare. Progresul înregistrat cu privire la implementarea acestor măsuri a fost limitat. Lipsa implicării directe a diferitelor sectoare în elaborarea și implementarea acestor măsuri a fost identificată ca reprezentând principalul motiv pentru progresul lent înregistrat până în prezent.Așadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori sentimentul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri.Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care sunt definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, sunt discutate posibile soluții și măsuri, apoi sunt prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în PMRI2. Rezultatele (per sector) ale acestui proces sunt reprezentate inițial de o listă lungă de posibile măsuri, apoi de o listă scurtă de măsuri prioritare și, în final de măsuri selectate cu prioritate ridicată care devin parte a P.M.R.I Ciclul II. Măsurile specificate anterior sunt dezvoltate în fișele de proiect care servesc drept plan de bază al proiectelor pregătitoare pentru implementarea acestora. Prioritizarea listei scurte, precum și selectarea măsurilor care vor fi detaliate ulterior în cadrul fișelor de proiect au fost realizate în strânsă coordonare între MMAP, ANAR și reprezentanții sectoarelor relevante.După cum este specificat în Capitolul 4, obiectivele PMRI2 au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și vice-versa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective.Elaborarea listei lungi de măsuriÎn perioada 2021 – sfârșitul anului 2022, procesul de elaborare a unor măsuri naționale cu prioritate ridicată a implicat numeroase discuții, acesta fiind agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte organizații și părți interesate relevante. Întâlniri sectoriale cu grupurile tehnice de lucru între autoritățile din domeniul apei din România (M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.) și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Sectorul de Dezvoltare Teritorială și Urbană), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și A.N.I.F. (Sectorul Agricol), Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, CFR S.A., CNAIR S.A., CESTRIN S.A., AFDJ "Dunărea de Jos" etc. (Sector de Transporturi), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (Sectorul de Cercetare), Ministerului Energiei și Hidroelectrica S.A. (Sectorul Energetic), MMAP – Direcția Păduri și ROMSILVA (Sectorul Forestier), au oferit posibilitatea realizării unui schimb de idei cu privire la modul în care inundațiile ar putea afecta sectoare specifice și acțiunile necesare, identificarea barierelor aflate în calea coordonării și colaborării interinstituționale și constrângerile bugetare.Spre finalul anului 2022, în urma organizării a numeroase reuniuni virtuale și reuniuni cu prezență fizică, MMAP și ANAR au avut posibilitatea de a propune o listă de potențiale măsuri care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri (a se consulta Anexa 12).Elaborarea listei scurteLista lungă de măsuri per total este una destul de ambițioasă. De asemenea, măsurile incluse în aceasta variază de la cele strategice la cele extrem de operaționale și se suprapun parțial. Astfel, a fost necesară comprimarea setului de măsuri pentru a ajunge la o listă scurtă de măsuri, prezentate în Anexa 13 beneficiind de susținerea totală a autorităților și instituțiilor implicate.Chestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor PMRI, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile compilate la chestionar sunt prezentate în Anexa 14.Au fost agreate cinci priorități majore ce urmează a fi incluse în PMRI, după cum este menționat mai jos.Tabelul 21. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale

Nr.	Măsuri prioritare	Contribuie la realizarea obiectivelor P.M.R.I.. Ciclul II	Sectorul	Instituțiile
1	Integrarea managementului riscului la inundații în planificarea teritorială și urbană– Elaborarea metodologiei de integrare– Revizuirea/actualizarea legislației relevante– Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane	O1, O6, O9	Dezvoltare teritorială și urbană	MDLPAMMAPMAIMF
2	Promovarea soluțiilor bazate pe natură /infrastructura verde pentru managementul riscului la inundații în mediul urban– Înființarea biroului național de program, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional– Identificarea site-urilor– Implementarea proiectelor-pilotMonitorizare și evaluare	O1, O5, O6, O9	Dezvoltare teritorială și urbană	MDLPAMMAPMADR
3	Adaptarea infrastructurii (transport, lucrări hidrotehnice) la creșterea riscurilor de inundații cauzate de schimbările climatice:– Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente– Actualizarea /Optimizarea inventarului infrastructurii– Prioritizarea activelor expuse riscului	O1, O3 ,O6, O7	Transport și gospodărirea apelor	MMAPMTIMDLPAMEMEMADR
4	Program de control al eroziunii și torenților– Analiza deficiențelor legislative existente– Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional– Selectarea locațiilor prioritare pentru intervenție– Concept și implementare– Monitorizare și evaluare	O1, O6, O7	Silvicultură și agricultură	MADRMMAPAAP
5	Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:– Evaluarea P.M.R.I. Ciclu II– Consolidarea colectării și administrării de date– Monitorizarea modului de implementare a P.M.R.I. Ciclu II – Planificarea elaborării P.M.R.I. Ciclul III	toate	Managementul riscului la inundații	MMAPANARINHGA

Elaborarea Fișei de ProiectPentru promovarea ulterioară a implementării măsurilor prioritare identificate și pentru facilitatea implementării corespunzătoare a măsurilor de către instituția/iile responsabilă/e, au fost întocmite fișe de proiect specifice ce descriu în detaliu măsurile naționale, evaluează impactul acestora asupra obiectivelor, definesc responsabilitățile și prezintă o foaie de parcurs.Aceste fișe de proiect au fost elaborate ca bază pentru planurile de proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundatii.ro/masuri-nationale-fise-de-proiect/Măsurile propuse în Catalogul de măsuri al Planului de Management al Riscului la Inundații:– M24-RO9 – Întreținerea albiilor cursurilor de apă (Nivel de aplicare: național/bazin); … – M31-RO17 – Remeandrarea cursurilor de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv împădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) – Nivel de aplicare: APSFR); … – M31-RO18 – Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale), (Nivel de aplicare: bazin/APSFR); … – M35-RO41 – Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente); (Nivel de aplicare: APSFR); … – M35-RO42 – Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare. (Nivel de aplicare: APSFR); … – M33-RO29 – Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei), (Nivel de aplicare: APSFR). … sunt lucrări curente de întreținere și reparații ale Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.Lucrările se realizează în baza unei programări trimestriale/anuale la nivel de Administrație Bazinală de Apă, în funcție de gradul de amenajare dar și de specificul bazinului hidrografic, cât și de fondurile alocate anual. Totodată, se intervine ori de câte ori este necesar ca urmare a unor evenimente hidrometeorologice periculoase înregistrate. Lucrările prevăzute inițial sunt reprogramate în funcție de prioritatea acestora, fondurile alocate fiind redistribuite în funcție de urgențele înregistrate.

 … 5.3.Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat (categoria B)Această categorie de măsuri de prevenire și protecție propuse la nivelul A.P.S.F.R. și mai apoi integrate și prioritizate la nivelul bazinului hidrografic reprezintă cea mai importantă parte a Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II al A.B.A. Banat. Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II joacă un rol important în elaborarea metodologiei specifice pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor de categorie B. În conformitate cu această metodologie (descrisă în prezentarea generală din secțiunea 5.1 și detaliată în cele ce urmează), au fost parcurse trei etape, și anume:1.Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening); … 2.Elaborarea Strategiei A.P.S.F.R. constând în combinarea măsurilor în alternative (opțiuni) viabile și evaluarea acestora; … 3.Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri. … Toate aceste procese sunt în conformitate cu Directiva Inundații și cu alte directive relevante.ETAPA DE SCREENING A MĂSURILORPrimul pas în aplicarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri este procesul de Screening, care presupune parcurgerea următoarelor etape principale:– Delimitarea unităților de evaluare a inundațiilor (AFU) (Appraisal Flood Unit) – Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), având sursă fluvială, raportate către Comisia Europeană (Ciclul II) (secțiunea 2.4), au fost împărțite în unități de evaluare a inundațiilor (AFU) – entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Banat au fost delimitate 67 AFU în cadrul celor 62 A.P.S.F.R.-uri fluviale. … – Screening la nivel de AFU – Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (figura 22) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior. … – Screening la nivel de A.P.S.F.R. – Măsurile identificate la nivelul AFU au fost apoi grupate la nivel de A.P.S.F.R.; rezultatul fiind o "listă lungă" de măsuri potențial viabile pentru fiecare A.P.S.F.R. Viabilitatea măsurilor a fost evaluată preliminar, pe baza unor considerente tehnice, sociale, culturale și de patrimoniu, de mediu și economice. … Măsurile identificate în timpul procesului de screening au fost comunicate/dezbătute cu părțile interesate la nivel local.
Figura 22. Abordări de management al riscului la inundațiiDEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R.Strategia A.P.S.F.R. poate fi reprezentată de o singură abordare sau de o combinație de abordări de management al riscului de inundații și măsuri asociate, dezvoltată la nivelul unei zone cu risc potențial semnificativ la inundații sau a unei grupări de astfel de zone. Dezvoltarea strategiei cuprinde două etape principale: prima constă în gruparea/combinarea măsurilor pentru a forma alternative (opțiuni) solide, iar a doua etapă constă în evaluarea acestor alternative cu ajutorul analizei multi-criteriale (AMC) și a analizei rapide cost-beneficiu (ACB) pentru a selecta strategia preferată (recomandată). Acești doi pași necesită o etapă pregătitoare. Această etapă pregătitoare, precum și etapele ulterioare de formare a alternativelor și evaluare a acestora sunt prezentate în fișele descriptive ale A.P.S.F.R.Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R.- uri); această fișă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fișe descriptive se regăsește în figura de mai jos:Fișe descriptive ale alternativelor identificate la nivelul A.B.A. Banat pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundatii.ro/aba-banat-fise-descriptive/ iar în Anexa 16 sunt prezentate măsurile ce fac parte din alternativele identificate la nivel de A.B.A. Banat.Etapele parcurse în elaborarea fișelor descriptive sunt descrise mai jos:i)Etapa pregătitoare – presupune parcurgerea următoarelor analize:– Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut. Având în vedere numărul mare de A.P.S.F.R.-uri fluviale din România, în total 509 (din care 62 sunt în A.B.A. Banat), s-a decis realizarea unei evaluări preliminare (inițiale) a riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.-urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara Uniunii Europene efectuată de JBA pentru Banca Mondială a fost valorificată spațial la nivelul României, pentru a raporta pagubele medii anuale (Average Annual Loss/AAL) pentru fiecare unitate administrativă de nivel 3 din România. Aceste informații au fost utilizate pentru a estima pagubele medii anuale în fiecare A.P.S.F.R. Contorizarea proprietăților, utilizând hărțile de hazard disponibile (Ciclul I), precum și noul set de date privind expunerea, a furnizat estimări suplimentare privind riscul de inundații. Această evaluare inițială (grosieră) a permis clasificarea A.P.S.F.R.-urilor cu cel mai mic risc, prin definirea cuantilei de 25%. Rezultatele au fost mai apoi atent analizate și validate de experți locali. Pentru A.B.A. Banat, 14 din cele 62 A.P.S.F.R.-uri fluviale raportate sunt considerate ca fiind cu risc scăzut. Noile hărți de risc au confirmat, în majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a riscului, rezultatul final fiind prezentat în tabelul 22.Tabelul 22. A.P.S.F.R.-uri fluviale identificate cu risc scăzut la nivelul A.B.A. Banat

Nr. crt.	A.P.S.F.R. cu risc scăzut	Cod A.P.S.F.R.	Cod EU A.P.S.F.R.
1	r. Bega – av. loc. Topolovatul Mic. sect. indig.	01-A002F	RO1-05.01…..-02A
2	r. Bega Poienilor – av. loc. Crivina de Sus	01-A003FF	RO1-05.01.002….-01A
3	r. Glavita – av. loc. Paru*	01-A007F	RO1-05.01.015….-01A
4	r. Saraz – av. confl. Verdea – am. loc. Saceni	01-A008F	RO1-05.01.015.01…-01A
5	r. Curasita – loc. Recas	01-A010F	RO1-05.01.018.01…-01A
6	r. Bega Veche – loc. Sanandrei. sect. indig.	01-A011F	RO1-05.01.021….-01A
7	r. Bega Veche – av. loc. Sacalaz. sect. indig.	01-A012F	RO1-05.01.021….-02A
8	r. Timis – av. loc. Costeiu – am. loc. Cebza. sect. indig.**	01-A015F	RO1-05.02…..-02A
9	r. Timis – av. loc. Cebza – granita, sect. indig.	01-A017F	RO1-05.02…..-04A
10	r. Timisana – av. confl. Fata. sect. indig.	01-A029F	RO1-05.02.030….-01A
11	r. Saris	01-A032F	RO1-05.02.034….-01A
12	r. Lanca Birda – av. confl. Folea. sect. indig.	01-A035F	RO1-05.02.036….-01A
13	r. Cremeni – loc. Bocsa	01-A038F	RO1-05.02.038.04a…-01A
14	r. Vicinic – av. loc. Milcoveni. sect. indig.	01-A048F	RO1-05.03.014….-02A

*Cluster 01-X012; **Cluster 01-X008 … – Identificarea potențialelor clustere (grupări de A.P.S.F.R.) la nivelul A.B.A.: Scara spațială implicită a gestionării riscului de inundații este scara A.P.S.F.R. Cu toate acestea, există situații în care două sau mai multe A.P.S.F.R. sunt atât de intrinsec legate încât ar trebui să fie considerate o singură unitate spațială de evaluare (cluster). Motivele pentru combinarea A.P.S.F.R.-urilor în clustere includ rațiuni de interacțiune hidrologică sau hidraulică; existența infrastructurii de apărare situate într-un A.P.S.F.R., cu efect asupra unui alt A.P.S.F.R.; hazardul în respectivele A.P.S.F.R.-uri expun aceiași receptori; măsura propusă pe un A.P.S.F.R. generează beneficii pe un alt A.P.S.F.R. Combinațiile de măsuri propuse în aceste A.P.S.F.R.-uri interconectate (clustere) vor oferi o soluție mai eficientă pentru managementul riscului la inundații, în comparație cu măsurile ce ar fi propuse separat pentru fiecare A.P.S.F.R. În A.B.A. Banat au fost identificate un număr de 7 clustere, care acoperă spațial următoarele A.P.S.F.R.-uri (tabel 23).Tabelul 23. Clustere Identificate la nivelul A.B.A. Banat

Nr. crt.	A.P.S.F.R.-uri grupate în Clustere	Cod A.P.S.F.R.	Cod EU A.P.S.F.R.	Cod Cluster
1	r. Bega – av. loc. Luncanii de Jos – am. confl. Iosifalau	01-A001F	RO1-05.01…..-01A	01-X012
2	r. Rau – av. loc. Traian Vuia. sect. indig.	01-A004F	RO1-05.01.010….-01A	01-X012
3	r. Glavita – av. loc. Paru	01-A007F	RO1-05.01.015….-01A	01-X012
4	r. Chizdia – av. confl. Hisias. sect. indig.	01-A009F	RO1-05.01.016….-01A	01-X012
5	r. Timis – av. loc. Teregova – am. loc. Costeiu	01-A014F	RO1-05.02…..-01A	01-X008
6	r. Timis – av. loc. Costeiu – am. loc. Cebza. sect. indig.	01-A015F	RO1-05.02…..-02A	01-X008
7	r. Timis – interfluviu r. Bega – loc. Cruceni – Uivar	01-A016F	RO1-05.02…..-03A	01-X008
8	r. Bistra – av. loc. Bucova	01-A024F	RO1-05.02.020….-01A	01-X009
9	r. Rusca – av. confl. Lozna	01-A025FF	RO1-05.02.020.04…-01A	01-X009
10	r. Bistra Marului – av. confl. V. Bersemanului	01-A026FF	RO1-05.02.020.05…-01A	01-X009
11	r. Poganis – av. loc. Delinesti	01-A033F	RO1-05.02.035….-02A	01-X010
12	r. Tau – av. loc. Soceni	01-A034F	RO1-05.02.035.02…-01A	01-X010
13	r. Barzava – av. confl. Secul	01-A036F	RO1-05.02.038….-02A	01-X011
14	r. Vornic – av. loc. Ramna	01-A040F	RO1-05.02.038.07…-01A	01-X011
15	r. Fizes – av. loc. Doclin	01-A041F	RO1-05.02.038.08…-01A	01-X011
16	r. Nera – av. loc. Borlovenii Vechi – am. confl. Rachita	01-A049F	RO1-06.01…..-01A	01-X002
17	r. Minis – av. confl. Taria – loc. Bozovici	01-A051FF	RO1-06.01.007….-01A	01-X002
18	r. Bosneag – av. confl. Ogasu Surlii	01-A057FF	RO1-14.01.003….-01A	01-X003
19	r. Valea Mare (Baron) – av. confl. Par. tn Dos	01-A058FF	RO1-14.01.003.01…-01A	01-X003

 … – Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score/DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:i)datelor/informațiilor privind infrastructura existentă și … ii)datelor/informațiilor privind modelul utilizat. … Scorului DQS global îi este atribuit cel mai mic/scăzut punctaj dintre cele două scoruri mai sus-menționate (tabelul 24).Tabelul 24. Scorul de Calitate a Datelor

Scor Calitatea Datelor (DQS)	Date despre infrastructura existentă	Informații de tip Model și Date	Semnificație scor (nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R.)
A. Ideal	Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.	Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclul II.	Strategia A.P.S.F.R. include alternative robuste și identifică alternativa preferată.
B. Acceptabil	Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.	Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclurile I și II.	Strategia A.P.S.F.R. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată
C. Limitat	Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații.	Model din Ciclul I sau Ciclul II bazat în totalitate pe măsurători și date DTM din Ciclul I.	Strategia A.P.S.F.R. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate.
D. Insuficient	Nu sunt disponibile informații suficiente.	Model din Ciclul I sau Ciclul II în care nu este clar dacă măsurătorile sau modelul includ date cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare.	Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment.

REDIG – Registrul digurilor; REBAR – Registrul barajelor …  … ii)

Formarea alternativelorFormarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (figura 23), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare a potențialului albiilor majore pentru identificarea zonelor adecvate de relocare a digurilor*21). Pe baza studiilor menționate anterior, au fost efectuate analize ulterioare în scopul identificării oportunităților, în cadrul P.M.R.I. Ciclul II, menite să faciliteze elaborarea unor măsuri de atenuare a presiunilor hidromorfologice asupra conectivității laterale, plecând de la cele identificate în P.M.B.H. Ciclul III. Primul pas a fost de a suprapune corpurile de apă (încadrate ca fiind pe A.P.S.F.R.-uri sau care sunt situate în amonte de A.P.S.F.R.-uri), având indicatorul de conectivitate laterală (clasa 3, 4, 5), încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile – clasa "medie, mare și foarte mare". În urma acestui demers au fost identificate măsurile viabile pentru reducerea riscului la inundații (precum zone naturale de retenție a apei, relocare diguri și poldere în incinte îndiguite) în cadrul A.P.S.F.R.-urilor. În anumite cazuri, acest tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse.*21) MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study – Floodplain potențial and dike relocation in RomâniaMăsurile de intervenție redusă ar putea fi considerate ca măsuri de tipul "lucrul cu procesele naturale", în cazul în care au un impact minim asupra proceselor naturale la scara corpului de a pă conform Directivei Cadru Apă. Printre exemple, se menționează și supraînălțarea lucrărilor existente de îndiguire sau lucrările locale de apărare împotriva inundațiilor, situate la distanță mare de malurile cursului de apă pentru a proteja obiectivele de infrastructură sau proprietăți.
Figura 23. Abordări/Măsuri Gri-Verzi – IerarhizareÎn Anexa 15 se prezintă Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare considerate/recomandate în etapa de evaluare a strategiilor și a opțiunilor/alternativelor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului.În figura 24 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R.
Figura 24. Principii în stabilirea unei Strategii A.P.S.F.R.- Etapa de formare a alternativelorNotă: Măsurile (cele propuse în etapa de screening sau cele identificate în timpul analizei noilor hărți de hazard, din Ciclul II) sunt integrate în alternativele/strategiile A.P.S.F.R. doar dacă sunt confirmate de autoritățile relevante (cu indicarea amplasamentului, a capacității/suprafeței acestora etc.); în caz contrar, aceste măsuri sunt promovate în cadrul P.M.R.I. ca măsuri naționale.Alternativele identificate în cadrul acestei etape, la nivelul A.B.A. Banat, sunt descrise în detaliu în fișele descriptive (https://inundatii.ro/aba-banat-fise-descriptive/). Se reamintește că, pentru A.P.S.F.R.-urile pentru care s-a confirmat un risc scăzut la inundații, strategia este prezentată/descrisă într- un format simplificat de fișă descriptivă. … iii)Estimarea costurilorA fost dezvoltată o bază de date privind costurile unitare în scopul de a ilustra costurile unitare tipice (de exemplu, în funcție de dimensiune sau materiale utilizate), pentru o serie de elemente și măsuri comune. Baza de date este realizată în concordanță cu calculele recente asupra costurilor proiectelor, cu actele normative din România și cu cercetările europene privind noile abordări mai verzi asupra gestionării riscului de inundații.Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu ușurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare – Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea digului) nu sunt incluse. … iv)Evaluarea alternativelorAlternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. După cum a fost explicat în Secțiunea 5.1.1 (Prezentare generală), aici a fost utilizată valoarea medie națională a pagubei potențiale a clădirilor rezidențiale, pentru a nu dezavantaja Comunitățile Vulnerabile și Marginalizate care au locuințe rudimentare. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (AppraisalSummary Tool/AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R.Rezultatul evaluării și selectării alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. este prezentată în tabelul 25.Tabelul 25. Indicarea alternativei preferate

Nr. crt.	Denumire A.P.S.F.R. (Râu/Localitate)	ID A.P.S.F.R.	Cod EU A.P.S.F.R.	Alternativa preferată
1	r. Bega – av. loc. Luncanii de Jos – am. confl. Iosifalau	01-A001F	RO1-05.01…..-01A	Alternativa 1
2	r. Bega – av. loc. Topolovatul Mic. sect. indig.	01-A002F	RO1-05.01…..-02A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
3	r. Bega Poienilor – av. loc. Crivina de Sus	01-A003FF	RO1-05.01.002….-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
4	r. Rau – av. loc. Traian Vuia. sect. indig.	01-A004F	RO1-05.01.010….-01A	Alternativa 1
5	r. Hauzeasca – av. loc. Hauzesti	01-A005F	RO1-05.01.010.02…-01A	Alternativa 2
6	r. Munisel – av. loc. Dragsinesti – am. ac. Surduc	01-A006F	RO1-05.01.010.03…-01A	Alternativa 1
7	r. Glavita – av. loc. Paru	01-A007F	RO1-05.01.015….-01A	Alternativa 1
8	r. Saraz – av. confl. Verdea – am. loc. Saceni	01-A008F	RO1-05.01.015.01…-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
9	r. Chizdia – av. confl. Hisias. sect. indig.	01-A009F	RO1-05.01.016….-01A	Alternativa 1
10	r. Curasita – loc. Recas	01-A010F	RO1-05.01.018.01…-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
11	r. Bega Veche – loc. Sanandrei. sect. indig.	01-A011F	RO1-05.01.021….-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
12	r. Bega Veche – av. loc. Sacalaz. sect. indig.	01-A012F	RO1-05.01.021….-02A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
13	r. Apa Mare – av. confl. Iercici. sect. indig.	01-A013F	RO1-05.01.021.04…-01A	Alternativa 2
14	r. Timis – av. loc. Teregova – am. loc. Costeiu	01-A014F	RO1-05.02…..-01A	Alternativa 2
15	r. Timis – av. loc. Costeiu – am. loc. Cebza. sect. indig.	01-A015F	RO1-05.02…..-02A
16	r. Timis – interfluviu r. Bega – loc. Cruceni – Uivar	01-A016F	RO1-05.02…..-03A
17	r. Timis – av. loc. Cebza – granita, sect. indig.	01-A017F	RO1-05.02…..-04A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
18	r. Slatina – loc. Slatina – Timis	01-A018FF	RO1-05.02.008….-01A	Alternativa 2
19	r. Golet – av. loc. Golet	01-A019FF	RO1-05.02.010….-01A	Alternativa 1
20	r. Bucosnita – loc. Bucosnita	01-A020FF	RO1-05.02.011….-01A	Alternativa 1
21	r. Bolvasnita – av. confl. Valea Mare	01-A021FF	RO1-05.02.015….-01A	Alternativa 2
22	r. Zlagna – av. loc. Zlagna	01-A022F	RO1-05.02.017….-01A	Alternativa 2
23	r. Potoc – loc. Caransebes	01-A023F	R01-05.02.018a….-01A	Alternativa 2
24	r. Bistra – av. loc. Bucova	01-A024F	RO1-05.02.020….-01A	Alternativa 2
25	r. Rusca – av. confl. Lozna	01-A025FF	RO1-05.02.020.04…-01A
26	r. Bistra Marului – av. confl. V. Bersemanului	01-A026FF	RO1-05.02.020.05…-01A
27	r. Vana Secaneasca – av. loc. Copacele	01-A027F	RO1-05.02.025….-01A	Alternativa 1
28	r. Nadrag – av. loc. Nadrag – am. loc Crivina	01-A028FF	RO1-05.02.026….-01A	Alternativa 2
29	r. Timisana – av. confl. Fata. sect. indig.	01-A029F	RO1-05.02.030….-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
30	r. Surgani – av. confl. V. Lazuri	01-A030F	RO1-05.02.033….-01A	Alternativa 1
31	r. Surgani – av. confl. Vucova. sect. indig.	01-A031F	RO1-05.02.033….-02A	Alternativa 1
32	r. Saris	01-A032F	RO1-05.02.034….-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
33	r. Poganis – av. loc. Delinesti	01-A033F	RO1-05.02.035….-02A	Alternativa 1
34	r. Tau – av. loc. Soceni	01-A034F	RO1-05.02.035.02…-01A
35	r. Lanca Birda – av. confl. Folea. sect. indig.	01-A035F	RO1-05.02.036….-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
36	r. Barzava – av. confl. Secul	01-A036F	RO1-05.02.038….-02A	Alternativa 1
37	r. Terova – loc. Terova – loc. Resita	01-A037F	RO1-05.02.038.03…-01A	Alternativa 1
38	r. Cremeni – loc. Bocsa	01-A038F	R01-05.02.038.04a…-01A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
39	r. Moravita – loc. Bocsa	01-A039F	RO1-05.02.038.05…-01A	Alternativa 2
40	r. Vornic – av. loc. Ramna	01-A040F	RO1-05.02.038.07…-01A	Alternativa 1
41	r. Fizes – av. loc. Doclin	01-A041F	RO1-05.02.038.08…-01A	Alternativa 1
42	r. Moravita – av. loc. Semlacu Mic. sect. indig.	01-A042F	RO1-05.02.038.12…-01A	Alternativa 2
43	r. Caras – av. loc. Carasova. sect. indig.	01-A043F	RO1-05.03…..-01A	Alternativa 1
44	r. Garliste	01-A044FF	RO1-05.03.003….-01A	Alternativa 1
45	r. Dognecea – av. loc. Dognecea	01-A045F	RO1-05.03.005….-01A	Alternativa 1
46	r. Oravita – av. ac. Mare (Oravita)	01-A046F	R01-05.03.010a.01…-01A	Alternativa 1
47	r. Vicinic – av. loc. Macoviste – am. loc. Milcoveni	01-A047F	RO1-05.03.014….-01A	Alternativa 1
48	r. Vicinic – av. loc. Milcoveni. sect. indig.	01-A048F	RO1-05.03.014….-02A	A.P.S.F.R. cu risc scăzut
49	r. Nera – av. loc. Borlovenii Vechi – am. confl. Rachita	01-A049F	RO1-06.01…..-01A	Alternativa 1
50	r. Nera – av. confl. Beu	01-A050F	RO1-06.01…..-02A	Alternativa 1
51	r. Minis – av. confl. Taria – loc. Bozovici	01-A051FF	RO1-06.01.007….-01A	Alternativa 1
52	r. Cerna – av. confl. V. Saua Padina	01-A052F	RO1-06.02…..-01A	Alternativa 1
53	r. Bela Reca – av. confl. V. Pamantu Rosu	01-A053F	RO1-06.02.012….-01A	Alternativa 2
54	r. Mehadica – av. confl. Verendin	01-A054F	RO1-06.02.012.04…-01A	Alternativa 1
55	r. Globul – av. loc. Parvova	01-A055FF	RO1-06.02.012.04.04..-01A	Alternativa 2
56	r. Pojejena – av. confl. Valea Mica	01-A056F	RO1-14.01.001a….-01A	Alternativa 2
57	r. Bosneag – av. confl. Ogasu Surlii	01-A057FF	RO1-14.01.003….-01A	Alternativa 1
58	r. Valea Mare (Baron) – av. confl. Par. tn Dos	01-A058FF	RO1-14.01.003.01…-01A
59	r. Camenita – av. confl. Ravensca	01-A059FF	RO1-14.01.005….-01A	Alternativa 2
60	r. Orevita – av. confl. Ogasu Vaznic	01-A060FF	RO1-14.01.006….-01A	Alternativa 1
61	r. Berzasca (Valea Mare) – av. confl. V. Micleu	01-A061FF	RO1-14.01.007….-01A	Alternativa 2
62	r. Eselnita – loc. Eselnita	01-A062FF	RO1-14.01.020….-01A	Alternativa 2
63	Localitatea Resita	01-A063P	Pluvial	Alternativa 3
64	Localitatea Caransebes	01-A064P	Pluvial	Alternativa 3
65	Localitatea Otelu Rosu	01-A065P	Pluvial	Alternativa 3
66	Localitatea Timisoara	01-A066P	Pluvial	Alternativa 3

În cele ce urmează este redat un rezumat al alternativelor identificate (sub forma unei statistici la nivel de A.B.A.), după cum urmează:– 4 A.P.S.F.R.-uri pluviale – Reșița, Caransebeș, Oțelu Roșu, Timișoara; măsura fundamentală se referă la elaborarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru zonele respective, împreună cu recomandările asociate (a se vedea fișele A.P.S.F.R. 01-A063P Reșița, 01-A064P Caransebeș, 01-A065P Oțelu Roșu, 01- A066P Timișoara); … – 62 A.P.S.F.R.-uri fluviale, dintre care 14 cu risc scăzut; în aceste A.P.S.F.R.-uri, având riscul de inundații mai redus, în general, măsuri curente de întreținere/mentenanță/operare corespunzătoare pot fi suficiente; … – ținând cont atât de A.P.S.F.R.-urile individuale, cât și de clusterele definite (fluviale), pentru A.B.A. Banat, au fost elaborate 50 strategii (și fișe descriptive asociate), după cum urmează: 7 strategii de tip cluster (care acoperă în total 19 A.P.S.F.R.-uri), 31 strategii de sine stătătoare (individuale) și 12 strategii asociate unor A.P.S.F.R. cu risc redus; … – pentru cele 38 de strategii A.P.S.F.R. – 7 strategii de tip cluster și 31 strategii de sine stătătoare (individuale) menționate mai sus (fără considerarea acelor strategii asociate A.P.S.F.R.-urilor cu risc redus), avem următoarea situație: … – 43 strategii pentru care există informații limitate/insuficiente, respectiv cele pentru care scorul de calitate a datelor (DQS) a rezultat C sau D; … – Nu există cazuri, prin care, prin măsurile propuse, se atinge un standard de protecție parțial. … La nivelul A.B.A., în tabelul 26 se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II):Tabelul 26. Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul A.B.A. (A.P.S.F.R. + Sub-bazin)

Cod măsură	Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II	Număr măsuri
M21-RO3	Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a constructiilor din zona inundabila)	5
M23-RO5	Măsuri de adaptare a construcțiilor existente și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare	2
M24-RO9	Întreținerea albiilor cursurilor de apă	1
M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR)	2
M31-RO11	Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice	1
M31-RO12	Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri	4
M31-RO13	Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)	1
M31-RO14	Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe)	3
M31-RO15	Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire – necesită lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc.)	1
M31-RO16	Promovarea bunelor practici în agricultură pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)	11
M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)	9
M31-RO18	Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)	15
M31-RO19	Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)	4
M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)	8
M32-RO22	Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)	4
M32-RO23	Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare	1
M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor	24
M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă	7
M32-RO27	Realizarea de derivații de ape mari	1
M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)	8
M33-RO30	Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora	3
M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)	4
M33-RO33	Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau construirea unei a doua linii de apărare	29
M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente	9
M33-RO36	Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora	4
M34-RO37	Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (incl. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)	4
M34-RO38	Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)	5
M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)	11
M35-RO42	Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) – prin decolmatare	2
M41-RO44	Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo si hidro)	2
M41-RO45	Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc. și în zonele urbane)	2

 … 

DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ (A.B.A.)i)Selectarea proiectelor/strategiilor prioritareObiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul spațiului hidrografic Banat. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:– Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametri cheie, cum ar fi scorurile analizei multi- criteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate. … – Clasamentul A.P.S.F.R. în ceea ce privește pagubele anuale/estimate/(Annual Expected Damage/AED), indicând unde se află cele mai mari oportunități în ceea ce privește posibilitatea reducerii pagubelor în prezent și în viitor. … – Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care UE îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații. … – Disponibilitatea datelor și a modelelor pentru a sprijini o analiză detaliată suplimentară. După cum s-a subliniat și în alte secțiuni ale acestui plan, definirea programului de măsuri a utilizat rezultatele atât ale modelării din Ciclul I, cât și ale modelării din Ciclul II. Modelarea din Ciclul II oferă, în general, mai multă acuratețe și a oferit posibilitatea de a simula direct impactul măsurilor propuse (nu este posibil, în general, cu modelele din Ciclul I). Prin urmare, deși nu a fost considerată o condiție esențială, utilizarea modelării C2 a fost considerată preferențială, deoarece poate oferi rezultate mai complete și mai detaliate. … În general, intenția este de a prioritiza și de a evalua, la nivelul A.B.A., cel puțin un proiect integrat (proiect care acoperă, din punct de vedere spațial, mai mult de un A.P.S.F.R.) și cel puțin o strategie A.P.S.F.R. (strategie prioritară la nivel de zonă de risc potențial semnificativ la inundații). Aceste proiecte integrează diferite măsuri, atât structurale, cât și nestructurale, acordând prioritate, acolo unde este posibil, măsurilor verzi/soluțiilor bazate pe natură. În cazul în care se identifică măsuri individuale, care pot asigura o reducere eficientă a riscului la inundații, acestea vor fi, de asemenea, prioritizate. … ii)Evaluarea proiectelor prioritareEvaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:– Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect: … – Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații. … – Adaptarea modelelor realizate în Ciclul I (de exemplu, actualizarea hidrologiei, reprezentarea măsurilor, etc.) pentru a analiza impactul măsurilor asupra riscului de inundații. … – Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor. … – În unele cazuri, analiza de mai sus a fost utilizată pentru a rafina și mai mult procesul alegerii măsurilor în cadrul unei alternative, precum și caracteristicile specifice măsurilor (de exemplu, amplasamentul, înălțimea, etc.). … – Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferi o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice. … – "Teste de robustețe" detaliate, care se referă la: … – Adaptarea la schimbările climatice – În cazul în care un A.P.S.F.R. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare; … – Conformitatea cu Directiva Cadru Apă – Măsurile sunt verificate cu privire la conformitatea cu Directiva Cadru Apă, posibilele implicații în temeiul articolului 4.7 din Directiva Cadru Apă, fiind identificate și descrise; … – Conformitatea cu Directiva Habitate – Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4). … – Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor PMRI2. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate. … La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundatii.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-si-ale-masurilor-individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.La nivelul A.B.A. Banat au fost identificate 1 proiect integrat și 1 strategie A.P.S.F.R. cu prioritate mare, acestea fiind prezentate în Anexa 17:– Proiectul integrat Bârzava-Vornic-Fizeș, (se face precizarea că, în cadrul A.B.A. Banat proiectul Amenajare complexă râu Bârzava și afluenți pe sector Bocsa-Gătaia-Denta a fost promovat în cadrul POIM (2014 – 2020, Axa V Inundații), dar a fost respins de JASPERS, prin urmare se reanalizează, ca proiect prioritar, la această etapă; … – Strategia A.P.S.F.R. Caraș. …  … iii)Prioritizarea strategiilor/măsurilorPe baza evaluării realizată în cadrul etapei anterior menționate și a rezultatelor obținute în urma consultărilor publice, toate proiectele/strategiile identificate (inclusiv proiectele POIM, proiectele incluse în PNRR), au fost prioritizate în conformitate cu Ghidul de raportare al Uniunii Europene, în cinci clase/categorii: foarte ridicat, ridicat, critic, moderat, scăzut. Pentru fiecare categorie de prioritate, este necesar a fi indicat calendarul de implementare asociat.La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:– Prioritate foarte ridicată – proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) – Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa – Componenta I BH Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea – termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații; se face precizarea că, în cadrul A.B.A. Banat, nu se află în evaluare/aprobare/implementare proiecte POIM … – Prioritate ridicată – strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR – îmbunătățirea condițiilor de funcționare în condiții de siguranță a barajelor și polderelor) + strategiile/proiectele prioritare (pe baza criteriilor luate în considerare anterior), termen: Ciclul II de implementare al Directivei Inundații; se face precizarea că proiectul Amenajare complexă râu Bârzava și afluenți pe sector Bocșa-Gătaia-Denta, promovat în cadrul POIM (2014 – 2020, Axa V Inundații), a fost respins de JASPERS, prin urmare se reanalizează, ca proiect prioritar, la această etapă; … – Prioritate critică – proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS) + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR – reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare al Directivei Inundații; … – Prioritate moderată – restul strategiilor, care nu se regăsesc în primele 3 categorii de prioritate și nici în cele cu prioritate scăzută; de exemplu, strategiile care nu includ PNRR – termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații; … – Prioritate scăzută – strategiile A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații. … Rezultatul analizei la nivelul A.B.A. Banat este prezentat în Tabelul 27:Tabelul 27. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R.

Nr. crt.	Denumire A.P.S.F.R. (Râu / Localitate)	ID A.P.S.F.R.	Cod EU A.P.S.F.R.	ID Cluster A.P.S.F.R.	Categoria de prioritate*
1	r. Bega – av. loc. Luncanii de Jos – am. confl. Iosifalau	01-A001F	RO1-05.01…..-01A	01-X012	3
2	r. Bega – av. loc. Topolovatul Mic. sect. indig.	01-A002F	RO1-05.01…..-02A		5
3	r. Bega Poienilor – av. loc. Crivina de Sus	01-A003FF	RO1-05.01.002….-01A		5
4	r. Rau – av. loc. Traian Vuia. sect. indig.	01-A004F	RO1-05.01.010….-01A	01-X012	3
5	r. Hauzeasca – av. loc. Hauzesti	01-A005F	RO1-05.01.010.02…-01A		4
6	r. Munisel – av. loc. Dragsinesti – am. ac. Surduc	01-A006F	RO1-05.01.010.03…-01A		4
7	r. Glavita – av. loc. Paru	01-A007F	RO1-05.01.015….-01A	01-X012	3
8	r. Saraz – av. confl. Verdea – am. loc. Saceni	01-A008F	RO1-05.01.015.01…-01A		5
9	r. Chizdia – av. confl. Hisias. sect. indig.	01-A009F	RO1-05.01.016….-01A	01-X012	3
10	r. Curasita – loc. Recas	01-A010F	RO1-05.01.018.01…-01A		5
11	r. Bega Veche – loc. Sanandrei. sect. indig.	01-A011F	RO1-05.01.021….-01A		5
12	r. Bega Veche – av. loc. Sacalaz. sect. indig.	01-A012F	RO1-05.01.021….-02A		5
13	r. Apa Mare – av. confl. Iercici. sect. indig.	01-A013F	RO1-05.01.021.04…-01A		3
14	r. Timis – av. loc. Teregova – am. loc. Costeiu	01-A014F	RO1-05.02…..-01A	01-X008	4
15	r. Timis – av. loc. Costeiu – am. loc. Cebza. sect. indig.	01-A015F	RO1-05.02…..-02A		4
16	r. Timis – interfluviu r. Bega – loc. Cruceni – Uivar	01-A016F	RO1-05.02…..-03A		4
17	r. Timis – av. loc. Cebza – granita, sect. indig.	01-A017F	RO1-05.02…..-04A		5
18	r. Slatina – loc. Slatina – Timis	01-A018FF	RO1-05.02.008….-01A		4
19	r. Golet – av. loc. Golet	01-A019FF	RO1-05.02.010….-01A		4
20	r. Bucosnita – loc. Bucosnita	01-A020FF	RO1-05.02.011….-01A		4
21	r. Bolvasnita – av. confl. Valea Mare	01-A021FF	RO1-05.02.015….-01A		4
22	r. Zlagna – av. loc. Zlagna	01-A022F	RO1-05.02.017….-01A		4
23	r. Potoc – loc. Caransebes	01-A023F	RO1-05.02.018a….-01A		4
24	r. Bistra – av. loc. Bucova	01-A024F	RO1-05.02.020….-01A	01-X009	4
25	r. Rusca – av. confl. Lozna	01-A025FF	RO1-05.02.020.04…-01A		4
26	r. Bistra Marului – av. confl. V. Bersemanului	01-A026FF	RO1-05.02.020.05…-01A		4
27	r. Vana Secaneasca – av. loc. Copacele	01-A027F	RO1-05.02.025….-01A		4
28	r. Nadrag – av. loc. Nadrag – am. loc Crivina	01-A028FF	RO1-05.02.026….-01A		3
29	r. Timisana – av. confl. Fata. sect. indig.	01-A029F	RO1-05.02.030….-01A		5
30	r. Surgani – av. confl. V. Lazuri	01-A030F	RO1-05.02.033….-01A		4
31	r. Surgani – av. confl. Vucova. sect. indig.	01-A031F	RO1-05.02.033….-02A		4
32	r. Saris	01-A032F	RO1-05.02.034….-01A		5
33	r. Poganis – av. loc. Delinesti	01-A033F	RO1-05.02.035….-02A	01-X010	4
34	r. Tau – av. loc. Soceni	01-A034F	RO1-05.02.035.02…-01A		4
35	r. Lanca Birda – av. confl. Folea. sect. indig.	01-A035F	RO1-05.02.036….-01A		5
36	r. Barzava – av. confl. Secul	01-A036F	RO1-05.02.038….-02A	01-X011	2
37	r. Terova – loc. Terova – loc. Resita	01-A037F	RO1-05.02.038.03…-01A		4
38	r. Cremeni – loc. Bocsa	01-A038F	RO1-05.02.038.04a…-01A		5
39	r. Moravita – loc. Bocsa	01-A039F	RO1-05.02.038.05…-01A		3
40	r. Vornic – av. loc. Ramna	01-A040F	RO1-05.02.038.07…-01A	01-X011	2
41	r. Fizes – av. loc. Doclin	01-A041F	RO1-05.02.038.08…-01A	01-X011	2
42	r. Moravita – av. loc. Semlacu Mic. sect. indig.	01-A042F	RO1-05.02.038.12…-01A		4
43	r. Caras – av. loc. Carasova. sect. indig.	01-A043F	RO1-05.03…..-01A		2
44	r. Garliste	01-A044FF	RO1-05.03.003….-01A		4
45	r. Dognecea – av. loc. Dognecea	01-A045F	RO1-05.03.005….-01A		4
46	r. Oravita – av. ac. Mare (Oravita)	01-A046F	RO1-05.03.010a.01…-01A		4
47	r. Vicinic – av. loc. Macoviste – am. loc. Milcoveni	01-A047F	RO1-05.03.014….-01A		4
48	r. Vicinic – av. loc. Milcoveni. sect. indig.	01-A048F	RO1-05.03.014….-02A		5
49	r. Nera – av. loc. Borlovenii Vechi – am. confl. Rachita	01-A049F	RO1-06.01…..-01A	01-X002	4
50	r. Nera – av. confl. Beu	01-A050F	RO1-06.01…..-02A		3
51	r. Minis – av. confl. Taria – loc. Bozovici	01-A051FF	RO1-06.01.007….-01A	01-X002	4
52	r. Cerna – av. confl. V. Saua Padina	01-A052F	RO1-06.02…..-01A		4
53	r. Bela Reca – av. confl. V. Pamantu Rosu	01-A053F	RO1-06.02.012….-01A		4
54	r. Mehadica – av. confl. Verendin	01-A054F	RO1-06.02.012.04…-01A		4
55	r. Globul – av. loc. Parvova	01-A055FF	RO1-06.02.012.04.04..-01A		4
56	r. Pojejena – av. confl. Valea Mica	01-A056F	RO1-14.01.001a….-01A		4
57	r. Bosneag – av. confl. Ogasu Surlii	01-A057FF	RO1-14.01.003….-01A	01-X003	4
58	r. Valea Mare (Baron) – av. confl. Par. tn Dos	01-A058FF	RO1-14.01.003.01…-01A		4
59	r. Camenita – av. confl. Ravensca	01-A059FF	RO1-14.01.005….-01A		4
60	r. Orevita – av. confl. Ogasu Vaznic	01-A060FF	RO1-14.01.006….-01A		4
61	r. Berzasca (Valea Mare) – av. confl. V. Micleu	01-A061FF	RO1-14.01.007….-01A		4
62	r. Eselnita – loc. Eselnita	01-A062FF	RO1-14.01.020….-01A		4
63	Localitatea Resita	01-A063P	Pluvial		3
64	Localitatea Caransebes	01-A064P	Pluvial		3
65	Localitatea Otelu Rosu	01-A065P	Pluvial		3
66	Localitatea Timisoara	01-A066P	Pluvial		3

*Semnificația categoriei de prioritate 1 – foarte ridicată, 2 – ridicată, 3 – critică; 4 – moderată; 5 – scăzută.NOTĂ:1.Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate). … 2.Este necesar să continue procesul de întreținere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor (activitate transversală, permanentă la nivel național). …  … 

 … 5.4.Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat (categoria C)Pachetul de măsuri de pregătire este conceput pentru a oferi un set complementar de măsuri care optimizează managementul riscurilor la inundații, existente sau reziduale, în zonele unde nu au fost planificate măsuri de intervenție sau pentru a asigura managementul riscurilor reziduale semnificative prezente în spatele infrastructurilor de apărare, sau pentru sectoarele de râu protejate de acumulările situate în amonte, în cadrul Programelor de Măsuri corespunzătoare. Măsurile incluse în pachetul de măsuri de pregătire includ în general măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere.Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a realizat transpunerea Directivelor Uniunii Europene de interes pentru managementul riscului (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile – Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.Elaborarea măsurilor pachetului de pregătire vizează atingerea obiectivului 6 din seria de obiective ale României privind Managementul Riscului la Inundații și anume: Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. La baza acestui obiectiv se află indicatorii utilizați pentru măsurarea eficienței pachetului de măsuri și respectiv pentru susținerea justificării acesteia. Acești indicatori sunt următorii:A.Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … B.Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … C.Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate; … D.Numărul Unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor; … E.Procentul persoanelor situate în APSFR-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene); … F.Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări la inundații; … G.Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale); … H.Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate. … Abordarea etapizatăPentru elaborarea și justificarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență pentru România, a fost adoptată o abordare etapizată, ce include următoarele etape:– Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență; … – Evaluarea nevoilor, prin intermediul unei analize bine definite a deficiențelor: analiza deficiențelor a reluat elemente din etapa anterioară și definește îmbunătățirile necesare. Aceste îmbunătățiri propuse sunt rezultatul organizării unei serii de întâlniri/workshopuri, ateliere de lucru și rezultatele completării unor chestionare, care au oferit suportul pentru compararea și completarea analizei privind practica din alte state; … – Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local. … Ar trebui observat faptul că, în timp ce măsurile de prevenire și protecție (Categoria B) au fost elaborate în special pentru fiecare A.B.A. în parte, elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost efectuată la nivel național, incluzând toate organizațiile relevante și acoperind scările menționate mai sus, și anume nivelul național, regional și local. Deficiențele și măsurile ulterioare care au fost identificate ca parte din procesul de elaborare a măsurilor de prevenire și protecție (Categoria B) au influențat procesul de elaborare a Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele agențiilor de finanțare ale Uniunii Europene.Analiza deficiențelorUlterior unei analize a capabilităților și capacităților existente în România pe această temă, un pas important în elaborarea pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost reprezentat de efectuarea unei ample analize a deficiențelor. Pentru acest proces, a fost utilizată clasificarea aferentă cadrului Ready2Respond al Băncii Mondiale (figura 25) ca mijloc de structurare a analizei și de identificare a potențialelor căi de optimizare ale capacității de management al situațiilor de urgență în cazul inundațiilor, urmărind tranziția de la etapa de răspuns la cea de restabilire a situației de normalitate.
Figura 25. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire
și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2RespondAnaliza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:– Analiza documentară – A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă agențiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea. … – Implicarea părților interesate – Interviurile cu părțile interesate au fost organizate la nivel național împreună cu principalele instituții responsabile cu managementul riscului la inundații din România. Delegaților acestora li s-a cerut să-și exprime părerea cu privire la nivelul actual al capacităților și capabilităților, în baza expertizei acestora care să ghideze direcția analizei pentru a realiza o evaluare optimă a modului de funcționare a sistemului. … – Ateliere de lucru/workshopuri – Atelierele de lucru au fost organizate pentru analiza comparativă a constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor agenții și sectoare de activitate, reprezentând principalele agenții locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse APSFR-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național. … – Sesiuni destinate ABA-urilor – După susținerea atelierelor de lucru, o întâlnire în sesiuni de lucru au vizat ABA- urile (trei grupe de lucru) pentru a identifica posibilitățile de a consolida capacitățile și capabilitățile existente, precum și nevoile acestora. O descriere inițială a concluziilor atelierelor de lucru a fost prezentată reprezentanților ABA-urilor, în vederea evaluării și elaborării ulterioare cu scopul de a analiza dacă, din perspectiva acestora, există eventuale chestiuni suplimentare care nu au fost adresate. Rezultatele acestei sesiuni au fost abordate ulterior în cadrul constatărilor generale. … De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidateÎn baza elementelor menționate anterior, rezultatul analizei deficiențelor a constat într-o listă inițială de măsuri care să abordeze deficiențele și nevoile României cu privire la măsurile de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Aceste măsuri sunt generice, adică nu sunt specifice niciunei ABA, însă sunt valabile pentru România în general. Acestea au fost concepute utilizând o triangulare (o analiză comparativă) a metodelor discutate anterior și clasificate conform cadrului R2R, precum și măsurile vizate de la nivel național, regional și local.Această listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:– Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani; … – Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de APSFR- uri; … – Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional/bazinal. … Prin analiza intervențiilor în caz de inundații din ultimii ani, nu numai că se poate avea o imagine clară asupra lecțiilor învățate, dar numărul și tipul de intervenții pot contribui la plasarea într-un context mai extins (numeric) a măsurilor de pregătire – a se vedea de asemenea figura 26, care prezintă pagubele înregistrate (de către IGSU) exprimate în Lei/an. Aceste pagube înregistrate reprezintă de fapt o subestimare a valorii reale. Această analiză a evidențiat și faptul că este de asemenea importantă sublinierea ideii conform căreia o parte relevantă aferentă riscului la inundații la nivelul României există în afara celor 526 de APSFR-uri, iar măsurile de pregătire, conform definiției, pot de asemenea aduce valoare adăugată în acest caz.
Figura 26. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de APSFR-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de APSFR, de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidro-meteorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.O analiză GIS a tuturor subunităților din cadrul I.G.S.U. indică de asemenea în mod clar necesitatea existenței unor centre suplimentare (figura 27). Această figură indică numărul de puncte aferente unui APSFR (partea inițială, mediană și finală a APSFR) care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție a unei subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U..
Figura 27. Amplasarea și numărul de locații ale A.P.S.F.R.-urilor
care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului
de 20 minute de reacție pentru intervenția subunităților I.G.S.U.O analiză GIS a centrelor de intervenție rapidă (CIR) ale ABA-urilor și a sistemelor de gospodărire a apelor (SGA) a indicat faptul că acestea, în 80%, respectiv 96% dintre cazuri, respectă criteriul ANAR de a se încadra într-un interval de 90 de minute pentru efectuarea unei intervenții la nivelul APSFR-urilor. În baza acestor condiții favorabile, nu sunt prevăzute centre suplimentare pentru ABA-uri.Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și agenții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri.Pachetul de măsuriProcesul de elaborare și justificare a pachetului de măsuri a dus la obținerea unui set complet de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Cele 29 măsuri obținute pot fi grupate în următoarele 6 categorii:– Crearea unei reziliențe strategice, … – Crearea unui set de cunoștințe instituționale, … – Monitorizare eveniment, identificare și prognozare, … – Comunicare/avertizare/alarmare, … – Planificarea răspunsului, … – Răspuns, salvare și protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului. … Măsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului, de elaborare a pachetului de măsuri însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.În Tabelul 28 sunt centralizate măsurile, inclusiv identificarea modului de asumare a responsabilităților aferente acestora. Deși asumarea responsabilităților revine diferitelor instituții, măsurile sunt intercorelate, iar aplicarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de implementarea întregului pachet de măsuri.O descriere a măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență este prezentată în Anexa 18. Fiecare dintre măsuri a fost de asemenea bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor instituții.Tabelul 28. Pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență

Categoria	Nr.	Măsura	Instituția vizată	Costuri estimate (fără costuri de personal) (EURO fără TVA)
Crearea rezilienței strategice	1a	Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)	M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.I.P.E., M.T.I., M.F.	120 000
	1b	Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean	M.A.I.,M.M.A.P., M.D.L.P.A.	155 000
Crearea setului de cunoștințe instituționale	2a	Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).	M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A.	145 000
	2b	Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență.	M.A.I.(I.G.S.U.), M.M.A.P.	190 000
	2c	Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.	720 000
	2d	Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației	M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U.	145 000
	2e	Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare	M.A.I./I.G.S.U.	700 000
Monitorizare, identificare și prognozare	3a	Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică – PNRR.	M.M.A.P., A.N.A.R./A.B.A., I.N.H.G.A., A.N.M.	25 000 550
	3b	Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN2 (PDD).	M.M.A.P., A.N.A.R./A.B.A., I.N.H.G.A., S.T.S.	8 400 000
Comunicare publică	4a	Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., A.B.A.-urile, A.N.M., M.A.I., I.G.S.U.	1 000 000
	4b	Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I., A.N.A.R./A.B.A./S.G.A.	15 000 000
	4c	Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații	M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.	825 000
	4d	Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații	M. Edu., M.M.A.P., M.A.I.	100 000
	4e	Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații	M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale	1 000 000
	4f	Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (Proiectul WATMAN2 – PDD)	M.M.A.P., A.N.A.R.	80 000 000
Planificare răspuns	5a	Crearea bazelor de date pentru îmbunătățirea schimbului de cunoștințe instituționale, consolidarea informațiilor și intensificarea procesului de luare a unor decizii informate asupra riscurilor	M.M.A.P., M.A.I., M.D.L.P.A.	250 000
	5b	Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.	M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.	0
	5c	Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență la nivelul primăriilor	M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U., C.L.S.U.	0
	5d	Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor	M.A.I. (I.G.S.U.)	135 000
	5e	Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații	M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A, I.G.S.U., A.N.A.R.	0
	5f	Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații	M.A.I., I.G.S.U.	130 000
Răspuns, salvare și ajutor	6c	Creșterea capacității de răspuns a IGSU	M.A.I., I.G.S.U.	145 778 250
	6d	Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.	M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R.	250 000
	6e	Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 – PDD)	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.	50 000 000
	6g	Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minimale privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență	M.A.I., I.G.S.U.	300 000
TOTAL				353 551 850

Justificarea pachetului de măsuriJustificarea măsurilor din Pachetul de Măsuri de Pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost realizată la următoarele nivele:– Abordarea I: o evaluare calitativă a beneficiilor și costurilor aferente fiecărei măsuri din cadrul pachetului de măsuri. Acest lucru implică faptul că, din perspectivă calitativă și în baza opiniei de specialitate, beneficiile asociate fiecărei măsuri justifică respectivele costuri aferente unei anumite măsuri. … – Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective. De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI. … – Abordarea III: o ACB la nivel macro a întregului pachet de măsuri, utilizând conceptul de Nivele de Maturitate. Folosind acest concept, a fost posibilă evaluarea schimbării radicale a acestui pachet de măsuri din perspectiva optimizării capacităților și capabilităților României. Această schimbare radicală poate fi transpusă în beneficii aferente pachetului (și anume pagube reduse) și poate fi comparată cu costurile aferente pachetului de măsuri. Această analiză a demonstrat faptul că pachetul este viabil din perspectiva unei ACB. … – Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate APSFR-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe APSFR-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost. … În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a făcut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul acestei secțiuni, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (tabelul 29): Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent PMRI.Costurile totale de investiții asociate pachetului de măsuri de pregătire este de aproximativ 410 de milioane de euro fără TVA, incluzând circa 13 milioane de euro pentru cheltuieli cu personalul din cadrul ministerelor și instituțiilor implicate.Tabelul 29. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire

Nr.	Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H)	Valoarea de Referință	Valoarea țintă ce include pachetul de măsuri
A	Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire	Aproximativ 3% din 1,72 Miliarde €	Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde €
B	Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire	Aproximativ 3% din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)	Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)
C	Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate	<48 de ore abordare deterministă	> 72 de ore abordare probabilistă
D	Numărul Unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor;	ABA-uri: CIR 80%, SGA: 96%Unități IGSU: 51%	ABA-uri: CIR 80%, SGA: 96%Unități IGSU: 75%
E	% persoanelor din APSFR-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)	75%	95%
F	% persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații	50%	> 75%
G	% persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)	20%	> 50%
H	% campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate	<1%	> 25%

Valorile-țintă au fost obținute utilizând diferite abordări privind justificarea și acestea au fost fundamentate în cadrul Raportului privind Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.

 … 5.5.Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. BanatRomânia a definit un set clar de obiective management al riscului la inundații după cum sunt acestea descrise în Capitolul 4 din plan. Pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat un Program de Măsuri pentru PMRI. După cum era specificat anterior în acest plan, Programul de Măsuri constă în trei categorii principale de măsuri:A.Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității. … B.Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul local/ A.P.S.F.R., integrate la nivel de strategie A.P.S.F.R., prioritizate la nivelul bazinului hidrografic, și anume măsuri structurale și nestructurale. … C.Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. … Corelările generale între obiectiv și categoria de măsuri sunt indicate în figura 28 de mai jos. Mai multe informații detaliate cu privire la corelarea măsurilor specifice cu obiectivele și modul în care aceste informații au fost utilizate pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor sunt prezentate în secțiunea următoare.
Figura 28. Corelarea generală a obiectivelor de management
al riscului la inundații din România cu categoriile de măsuriReferitor la Măsurile Naționale (Categoria A)În general, scopul măsurilor naționale este acela de a crea cadrul legal și instituțional eficace pentru managementul riscului la inundații și de a contribui astfel la realizarea tuturor obiectivelor de management al riscului la inundații. Cu toate acestea, se pune accent special pe evitarea și controlul riscului la inundații, astfel corelarea cu Obiectivul 1 fiind cea mai specifică. După cum sugerează și numele, măsurile naționale nu sunt specifice A.B.A. Banat, ci acestea se aplică tuturor Unităților de Management din România.Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în Capitolul 5.2 indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fișele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.Referitor la Măsurile de Prevenire și Protecție (Categoria B)Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapide). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice.AMC utilizează 23 de indicatori în baza cărora se realizează evaluarea, acoperind criterii cu privire la aspecte sociale, economice, culturale, de mediu și implementabilitate. Astfel, impactul măsurilor, care va fi cuantificat prin intermediul celor 23 de indicatori poate fi corelat direct cu obiectivele 2-5 și respectiv 7-8. O descriere detaliată a indicatorilor este realizată în Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.Tabelul 30. Prezentarea generală a criteriilor AMC

CRITERII AMC
Social	Economic	Cultural	Mediu	Implementabilitate
INDICATORI PER CATEGORIE
• Proprietăți cu destinație rezidențială• Sănătatea umană• Captarea apei pentru consum uman• Infrastructura socială• Infrastructura de recreere• Comunități marginalizate și vulnerabile• Reziliență	• Infrastructura de transport• Infrastructura de utilități• Proprietăți cu destinație rezidențială• Activitatea economică• Agricultură	• Obiective culturale• Amenajare teritorială și urbană	• Poluare• Biodiversitate• Piscicultură• Râuri naturalizate (cu privire la hidromorfologie)• Calitatea apei• Calitatea solului• Vulnerabilitatea la schimbările climatice• Captarea gazelor cu efect de seră	• Implementabilitate

ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:– Toate strategiile alternative aferente APSFR-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte. … – Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri). … ● Privind evaluarea măsurilor:– ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din anul 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 PAD-uri (Ciclul 1) și respectiv 5 PAD-uri (Ciclul 2). … – În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare a fost evidențiată în urma realizării acestor teste. … În ceea ce privește Obiectivul 8, ACB va genera raportul cost-beneficiu, ilustrând eficiența cu care o măsură poate aborda riscul la inundații.Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I.. În baza acestora, reprezentanții A.B.A. Banat a putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în Capitolul 6.Cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire (Categoria C)Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific A.B.A. BanatPentru Obiectivul 6, a fost definit un set de indicatori. Fiecare măsură inclusă în Pachetul de Măsuri de Pregătire a fost corelată cu unul sau mai mulți indicatori, stabilind astfel o corelare clară cu obiectivul major 6. Indicatorii care stau la baza obiectivului 6 sunt următorii:A.Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … B.Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … C.Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate. … D.Numărul Unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor; … E.Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene). … F.Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații. … G.Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale). … H.Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate. … Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate a întregului pachet de măsuri, precum și în baza analizei GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările UE (JASPERS). De asemenea, în Capitolul 6 sunt descrise țintele specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6. … 5.6.Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene5.6.1.Coordonarea cu Directiva Cadru a ApăPlanurile de Management al Bazinelor Hidrografice și Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice și, de aici, importanța coordonării între cele două procese, ghidate de Directiva Cadru Apă și, respectiv, de Directiva Inundații. Prezenta secțiune indică modul în care metodologia de elaborare a Programului de Măsuri (descrisă în prezentarea generală din secțiunea 5.1) și abordarea asociată este aliniată la Strategia Comună de Implementare a CE pentru Directiva Cadru Apă (Common Implementation Strategy).Aspecte instituționaleAutoritatea publică centrală în domeniul apelor împreună cu Administrația Națională "Apele Române" reprezintă autoritățile statului care are au ca responsabilitate implementarea ambelor Directive – Directiva 2000/60/CE și Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuțiile principale ale A.N.A.R./A.B.A. se numără atât elaborarea Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice precum și elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și pentru Fluviul Dunărea, (Unități de Management) cu suportul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.Aspecte metodologiceAbordarea și metodologia utilizată pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații ciclul II sunt dezvoltate din punct de vedere conceptual în concordanță cu cerințele Directivei Inundații și Directivei Cadru-Apă, prin urmare, acestea corespund Strategiei Comune de Implementare pentru Directiva Cadru-Apă. Din punct de vedere metodologic, sunt abordate două aspecte, anume:i)corelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă, … ii)coordonarea procesului, în general. … Obiectivul general al P.M.R.I. ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru ApăObiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații, așa cum a fost stabilit de autoritățile competente – M.M.A.P. și A.N.A.R., este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații pentru P.M.R.I. ciclul II, s-a luat în considerare și obiectivul central de mediu al Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, în cadrul obiectivului "Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă" (v. capitolul 5.1.3).Procesul de coordonare Directiva Inundații – Directiva Cadru ApăMetodologia de elaborare a Programului de Măsuri ia în considerare aspecte ale Directivei Cadru Apă, direct sau indirect, în diversele stadii/etape de dezvoltare a Programului de Măsuri (figura 29), respectiv în:a)Etapa de Screening, … b)Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R. și … c)Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management (UoM), descrise în cele ce urmează. … 
Figura 29. Aspecte integrative P.M.R.I.-P.M.B.HNota: Reprezentarea schematică cuprinde toate etapele de elaborare a P.M.R.I. și P.M.B.H. inclusiv etapele aferente reglementarii din punct de vedere al gospodăririi apelor (aviz Gospodărirea Apelor care poate include după caz și SEICA). Din punct de vedere al P.M.R.I. etapa de Modelare/AMC/ACB reprezintă suport în elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru fiecare proiect în parte.a)Etapa de Screening – presupune considerarea a 4 criterii de bază: economice, sociale, mediu și patrimoniu cultural. În ceea ce privește criteriul Mediu, s-au stabilit următoarele criterii/aspecte de luat în considerare (cu alte cuvinte, întrebările care necesită a fi adresate):● Este posibil ca această măsură să aibă un impact negativ asupra stării corpului de apă? Acest fapt se bazează doar pe tipul de măsură și pe impactul său potențial. În această etapă sunt luate în considerare doar măsurile structurale principale (lacuri de acumulare, lucrări de îndiguire, lucrări de regularizare a albiei).● Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.● Sunt posibile de aplicat metode practice de diminuare a impactului negativ? Măsurile de atenuare sunt luate în considerare, în principal, din fișele descriptive atașate Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. În plus, măsurile de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În tabelul 31 se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare, se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul de dezvoltare al Programului de Măsuri unele măsuri alternative posibile.Tabelul 31. Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă – Directiva Inundații

Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfo- logice asociat P.M.B.H.				Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I.
Categorie de măsuri		Măsuri de atenuare potențiale (exemple)		Tip de măsuri		Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații
Cod	Denumire	Cod	Denumire	Cod	Denumire	Cod	Denumire
R-M2	Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră)	R-M2.1	Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene	M31	Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor	M31-RO12	Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri
				M31	Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)
R-M3	Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare	R-M3.2	Construcția unor acumulări de compensare	M32	Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei	M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
						M32-RO22	Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
R-M4	Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare	R-M4.1	Îndepărtarea sedimentelor în exces	M24	Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă	M24-RO09	Întreținerea albiilor cursurilor de apă – aval lucrari de barare (considerate ca măsură PGA, și nu ca masură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare – decolmatări locale efectuate ținand seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu)
R-M5	Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacității de retenție a apei în zona inundabilă	R-M5.1	Restaurarea și re- conectarea zonelor umede	M31	Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)
		R-M5.2	Crearea de noi zone umede	M31	Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei	M31-RO19	Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumulării temporare a apei in lunca inundabilă)
		R-M5.3	Relocarea lucrărilor de îndiguire	M33	Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sau în zona costieră – Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire	M33-RO36	Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
		R-M5.4	Reconectarea brațelor moarte și a canalelor laterale	M31	Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
R-M6	Măsuri de atenuare a alterării structurii malului	R-M6.1	Reconsiderarea tipului de lucrare de apărare împotriva inundațiilor	M33	Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului	M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – prin folosirea materialelor verzi sau gri- verzi
R-M7	Măsuri de atenuare a alterării condițiilor morfologice ale patului albiei (creșterea diversității/complexității morfologice a albiei)	R-M7.3	Remeandrarea cursului de apă prin refacerea barelor aluvionare (renii) și a zonelor de vaduri și adâncuri	M31	Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)
L-M3	Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor	L-M3.1	Managementul sedimentelor	M35	Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații – Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor	M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)
CT-M1	Măsuri de atenuare a alterării morfologice a liniei țărmului	CT-M1.1	Relocarea lucrărilor	M31	Managementul natural al inundațiilor – Managementul zonei costiere	M31-RO20	Înnisiparea artificială a plajelor

 … b)Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R.● Programul de Măsuri identifica măsuri sustenabile și reziliențe la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură (așa-numitele screened-in measures) (v. Principiile directoare pentru formarea alternativelor, Capitolul 5.3).● Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (tabelul 32): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axa gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea.● În scopul evaluării impactului unei măsuri și al selectării alternativei optime pentru fiecare A.P.S.F.R./grupare de A.P.S.F.R.-uri (cluster), a fost dezvoltat instrumentul AST (Instrument Suport Centralizator al Evaluării/AppraisalSummary Tool). Prin aplicarea acestui instrument, se efectuează o Analiză Multi-Criterială (AMC) și o Analiză rapidă Cost-Beneficiu (ACB). În scopul evaluării impactului unei măsuri asupra obiectivului 5 (Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apă), au fost propuse 8 criterii și indicatorii asociați acestora, după cum urmează: Poluarea, Biodiversitatea, Fauna piscicolă, Funcționalitatea cursurilor de apă (în legătură cu alterările hidromorfologice), Calitatea apei, Calitatea terenului, Vulnerabilitatea ecosistemelor la schimbări climatice și Captarea gazelor cu efect de seră.Tabelul 32. Încadrare masuri (Axa gri-verde)

Măsuri asociate cu abordarea MRI	Categorie măsuri
	Nestructurale	Verzi	Gri- Verzi	Structurale ușoare	Structurale grele
M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare				X
M32-RO24 Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare				X
M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare				X
M34-RO38 Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)	X
M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)			X
M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente)- prin decolmatare				X
M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada	X
M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice		X
M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice		X
M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor		X
M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)		X
M31-RO14 Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață		X
M31-R015 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime prin împădurire – necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc.)		X
M31-R016 Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanți ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)		X
M31-RO17 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile		X
M31-RO18 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile		X
M31-RO19 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei		X
M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor		X
M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora	X
M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale				X
M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m înălțime)			X
M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)			X (nep.)		X (perm.)
M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)			X
M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale					X
M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă
M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor				X
M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție		X
M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei)				X (tehnologii mai verzi)	X
M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente				X
M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat				X
M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente				X
M35-RO43 Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apă				X
M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare.Diguri de protecție pentru zona costieră					X
M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totala a acestora		X (elim.sau reloc.)

 … c)Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A.B.A. (UoM)Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost-Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații la nivelul A.B.A. Banat. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în Capitolul 5.3), strategiile A.P.S.F.R. preferate/recomandate vor fi testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5).Elaborarea strategiilor APSFR s-a realizat în conformitate cu Metodologia PMRI2 și a luat în considerare prevederile Ghidului privind strategia comună de punere în aplicare Nota 36 (din perspectiva Testelor de robustețe Directiva Cadru a Apei). … Măsuri propuse de tipul win-winAșa cum s-a precizat anterior, în vederea unei mai bune coordonări cu Directiva Cadru Apă, s-a realizat o corespondență a măsurilor propuse în Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere, asociat P.M.B.H (Directiva Cadru Apa) cu cele propuse în Catalogul de Măsuri asociat Planului de Management al Riscului la Inundații (Directiva Inundații), ca tipologie a măsurilor – v. Tabelul ….Între acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31-RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații.În cadrul PMRI Banat, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru alternativa preferată/recomandată):– 11 de măsuri de tipul Remeandrarea cursului de apa, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (M31- RO17); … – 11 măsuri de tipul Zone de retenție naturala a apei (creare/restaurare zone umede) (M31-RO19); … – 4 măsură de tipul Relocări de dig/Îndepărtare totala dig (M33-RO36). …  … 5.6.2.Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climaticeProblematica schimbărilor climatice este una constantă, atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene. Prin Cartea Albă (White Paper) a Comisiei Europene "Adaptarea la schimbările climatice; către un cadru european pentru acțiune" a fost stabilită necesitatea implementării unei abordări strategice în scopul adaptării la schimbările climatice în diferite sectoare și nivele de guvernare. Prin urmare, a fost solicitată stabilirea unor ghiduri/metodologii pentru integrarea conceptului de adaptare la schimbările climatice în procesul de implementare a politicilor privind apa la nivelul Uniunii Europene.În prezent, Uniunea Europeană (U.E.) își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu "sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.În 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul "act juridic European privind clima"/"european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință.De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una reziliență la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.În acest context, Comisia a elaborat un Plan de Investiții pentru o Europă Sustenabilă (Investment Plan for a Sustainable Europe), cu obiectivul de a sprijini investițiile durabile, în vederea promovării investițiilor verzi. Comisia a propus o pondere țintă de 2% pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele Uniunii Europene.La nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea ICPDR axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.Cel de-al cincilea raport de implementare elaborat de către Comisia Europeană prezintă stadiul punerii în aplicare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, pe baza evaluării de către Comisie a celui de al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) și a primelor Planuri de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) elaborate și raportate de către statele membre pentru perioada 2015-2021. Recomandările Comisiei pentru cel de-al cincilea raport al Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei Inundații în contextul schimbărilor climatice se referă, în principal, la:– îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice; … – necesitatea ca măsurile și infrastructurile planificate să țină seama în mod corespunzător de previziunile privind schimbările climatice … – elaborarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice care să fie corelată cu procesul elaborării Programului de Măsuri. … Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 529/2013. În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 – 2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.La stabilirea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, s-a asigurat coordonarea cu politicile și documentele orientative relevante pentru schimbările climatice, așa cum se arată în capitolul 4. În definirea programului de măsuri al P.M.R.I. Ciclul II, măsurile propuse au luat în considerare atât recomandările din strategiile și planurile de acțiune climatică, precum și aspectele specifice fiecărui bazin/spațiu hidrografic.Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 – 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) sunt realizate prin proiectul "Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice", cod SIPOCA 610, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, pe o perioada de 30 de luni. Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu (GNM), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și Universitatea București. SNASC și PNASC au parcurs procedura de evaluare strategica de mediu, fiind emisa decizia etapei de încadrare nr. 6/2022 prin care aceste documente vor fi supuse aprobării fără aviz de mediu (http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-adaptarea-la-schimbările-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice. Rezultatele sunt prezentate în secțiunea 3. … 5.6.3.Coordonarea și conformarea cu alte directiveUniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.Directivele privind Natura nu se referă explicit la managementul riscului la inundații; cu toate acestea, Directiva privind Inundațiile și Directivele privind păsările și habitatele sunt legate prin faptul că la stabilirea măsurilor din cadrul Planurilor de Management al Riscului la inundații se au în vedere obiectivelor de conservare și definirea stării favorabile de conservare siturilor Natura 2000. Articolul 6 din Directiva Habitate care vizează ariile de protecție specială clasificate în temeiul Directivei Păsări, precum și siturile desemnate în temeiul Directivei Habitate, reprezintă cadrul esențial pentru aplicarea principiului integrării, întrucât acesta încurajează gestionarea în mod durabil a siturilor Natura 2000 și stabilește limitele activităților care pot avea un impact negativ asupra ariilor protejate, permițând în același timp unele derogări în anumite circumstanțe*22).*22) Comunicarea Comisiei "Gestionarea siturilor Natura 2000 Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)", Bruxelles, 21.11.2018 C(2018) 7621 finalDeși Directiva Inundații nu face trimitere explicită la Directiva Păsări și Directiva Habitate, în elaborarea PMRI au fost avute în vedere sit-urile și speciile protejate prin aceste directive, respectiv prin includerea zonelor protejate în hărțile de risc la inundații conform Art. 6(5)(c) și prin considerarea obiectivelor privind conservarea naturii în cadrul PMRI- urilor (Art. 7 (3)). Modul în care au fost realizate este prezentat în continuare.Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundatii.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000.
Figura 30. Exemplu harta de risc la inundații ABA Banat
cu evidențierea includerii siturilor Natura 2000În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" (a se vedea cap. 5.3) față de Directiva Habitate pentru a determina modul în care proiectele subsecvente sunt susceptibile de a impacta starea de conservare favorabilă a sit-urilor Natura 2000 (atât SCI, cât și SPA) și de a identifica oportunitățile de creare, restaurare sau îmbunătățire a stării de conservare favorabile ale acestora. Rezultatele sunt prezentate în secțiunea 3.Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul PMRI2 – Sinteza Națională se încadrează în prevederile art. 5, al. 2, lit. a) din HG. 1076/2004. Procedura SEA aplicată pentru PMRI II implică evaluarea strategică a impactului potențial al PMRI asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art.6 (3) al Directivei Habitate).Descrierea detaliată a modului de derulare a procedurii SEA pentru P.M.R.I. ciclul II este prezentată în cadrul capitolului 8.3.Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. Ciclul II: Sinteza Națională și cele 12 PMRI-uri la nivel de ABA sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundatii/376).Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt de asemenea disponibile pe site-ul inundatii.ro (https://inundatii.ro/resurse/) și pe site-ul ANAR (https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/planurile-de-management-al-riscului-la-inundatii-ciclul-2/ ) … 5.6.4.Coordonare internaționalăÎn România, colaborarea și coordonarea activităților în domeniul gospodăririi apelor la nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional- GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de ICPDR în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.Obiectivele Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea sunt: evitarea noilor riscuri, reducerea riscurilor existente, creșterea rezilienței, creșterea gradului de conștientizare a populației și promovarea principiului solidarității.Evitarea noilor riscuri – măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.Reducerea riscurilor existente – toate etapele de implementare a Directivei Inundații vor avea în vedere reducerea efectelor negative a inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.Creșterea rezilienței – pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.Creșterea conștientizării – autoritățile se vor asigura că informațiile privind planurile de prevenire și protecție împotriva inundațiilor sunt transparente și ușor accesibile publicului. Participarea publicului la luarea deciziilor este o piatră de temelie a implementării cu succes a planurilor de management integrate și cuprinzătoare, atât pentru a îmbunătăți calitatea și punerea în aplicare a deciziilor, cât și pentru a oferi publicului oportunitatea de a-și exprima preocupările și pentru a permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de asemenea preocupări.Promovarea principiului solidarității – este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.Planurile de management al riscului de inundații stabilite într-un stat membru ar trebui să nu includă măsuri care prin amploarea și impactul lor, cresc semnificativ riscurile de inundații în amonte sau în aval de alte țări în același bazin hidrografic sau subbazin hidrografic, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații.În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv întreprinderea de acțiuni comune asupra râurilor transfrontaliere în timpul apărării împotriva inundațiilor și a gheții este un instrument eficient pentru reducerea impactului inundațiilor în aval.Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System – EFAS) pentru Dunăre.România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola – WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.România are acorduri interguvernamentale în ceea ce privește cooperarea și gestionarea durabilă a apelor transfrontaliere cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar schimbul de informații în domeniul gospodăririi apelor se face prin Comisiile bilaterale mixte, prin care România ține un contact permanent, în conformitate cu acordurile existente, care prevăd inclusiv schimburi de date și avertizări hidrologice în perioadele de ape mari.Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comun România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele – Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.În relația bilaterală România -Serbia, în cadrul Sesiunii Comisiei Româno-Sârbe ce a vut loc la Belgrad în iunie 2022 a fost adoptat noul Regulament privind organizarea și funcționarea Comisiei româno – sârbe pentru gospodărirea durabilă a apelor transfrontaliere. În cadrul aceleiași sesiuni s-a stabilit ca la elaborarea regulamentului specific, Subcomisia pentru apărare împotriva inundațiilor româno-sârbă să integreze obligațiile ce reies din Directiva Inundații 2007/60/CE.Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (Comisiile hidrotehnice, Subcomisiile pentru apărarea împotriva inundațiilor, experții pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiile pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) sunt prezentate în tabelul următor.Tabelul 33. Întâlnirile bilaterale România – Serbia din perioada 2017 – 2022

Nr. crt.	Denumirea intalnirii	Locatia	Perioada de desfășurare
1	A XXXVI-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno – sârbe	Zrenianin	18 – 21.09.2017
2	A XXXVII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno – sârbe	Timișoara	9 – 12.10.2017
3	Întâlnirea româno – sârbă a experților din cadrul Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor	Timișoara	30.03.2018
3	A XXXVIII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno – sârbe	Timișoara	18 – 21.09.2018
4	A XXXIX-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno – sârbe	Zrenianin	9 – 12.10.2018
5.	A XXXX-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno – sârbe	Zrenianin	17 – 20.09.2019
6	A XLI-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno – sârbe	Timișoara	8 – 11.10.2019
7	Întâlnirea experților din Partea română și Partea sârbă referitoare la lucrările planificate la polderul Gherteniș	Timișoara	29.10.2019
8	Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno – sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere	Timișoara	7 – 10.09.2021
9	Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno – sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere	Zrenianin	21 – 23.09.2021
10	Sesiunea Comisiei româno-sârbe pentru gospodărirea durabilă a apelor de transfrontaliere	Belgrad	22-24 iunie 2022
11	Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno – sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere	Bucuresti	25-28.10.2022
12	Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno – sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere	Zrenianin	7-10.11.2022

În perioada septembrie – octombrie 2020, din cauza restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid 19, experții părților au efectuat verificarea lucrărilor din administrare, fiecare parte pe teritoriul propriu, rapoartele întocmite fiind transmise reciproc pe email. …  …  … 6.Plan de acțiune pentru implementarePlanurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.- urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a oferit o orientare clară cu privire la evaluarea și prioritizarea măsurilor. Prioritizarea măsurilor s-a realizat în baza unor criterii obiective clar definite, după cum este explicat în Capitolul 5. Această prioritizare este ulterior corelată cu un calendar de implementare. În general, România intenționează să implementeze măsuri prioritare în cadrul Ciclului II (2022-2028) și să transfere alte măsuri în Ciclul III de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE. Metodologia aplicată a permis de asemenea României să determine impactul preconizat al măsurilor și să stabilească ținte clare pentru anumiți indicatori cheie.În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C. Implementarea P.M.R.I. Ciclul II devine obligatorie după ce este aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă de asemenea că trebuie implementate toate măsurile din categoriile A, B și C. Din acest motiv, planurile de implementare și obiectivele aferente trebuie elaborate pentru toate tipurile de măsuri. Acestea sunt descrise în paragrafele de mai jos.6.1.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale)Măsurile naționale sunt definite și selectate la nivel național. Măsurile prioritare au fost grupate în cinci tipuri principale de măsuri, după cum este specificat în capitolul 5.2. Pentru aceste proiecte prioritizate, obiectivul este acela de a evalua fezabilitatea acestora în următorul an pentru a ajunge la un concept clar, precum și la viabilitatea confirmată și implementabilitatea acestora până la finalul anului 2027. În completarea acesteia se află lista scurtă de măsuri prioritizate, obiectivul fiind acela de a îmbunătăți și clarifica descrierea acestora, astfel încât și acestea să poată fi elaborate ulterior. Acest demers ar trebui realizat în decursul anului viitor.Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor NaționalePrincipalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor Naționale, precum și pentru finanțarea acestora sunt: M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.F., M.E.A.T., M.E., M.C.I.D., M.I.P.E. și M.A.I.Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile NaționalePrincipalele potențiale Mecanisme Financiare pentru implementarea Măsurilor Naționale sunt următoarele:● P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027)● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030● Facilitatea "Conectarea Europei"● Programul Operațional Transport 2021-2027● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 – Common Alerting Protocol● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD – Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR)● Bugetul NaționalPosibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023.Planul de Acțiune pentru Măsurile NaționalePentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale specifice identificate în cadrul acestui proces. Principalele etape aferente procesului de implementare sunt următoarele:● M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. sau părțile interesate relevante responsabile cu implementarea măsurilor trebuie să definească împreună sursele de finanțare și să întocmească planul financiar de implementare a măsurilor pentru care sunt responsabile în mod direct – sub coordonarea M.M.A.P., până în cel de-al 3-lea trimestru al anului 2023;● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fișelor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 – începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă (tabelul 33):Tabelul 34. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune

Acțiunea	Termenul de realizare	Instituțiile vizate
Planul financiar pentru Proiectele – Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027	Finalul trimestrului 3 al anului 2023	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. șiM.A.I./I.G.S.U.-M.F. șiM.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.
Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea măsurile naționale în perioada 2023-2028	Finalul anului 2023	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. șiM.A.I./I.G.S.U.-M.F. șiM.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.
Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate	Finalul anului 2023 – jumătatea anului 2024	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. șiM.A.I./I.G.S.U.-M.F. șiM.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F.

 … 6.2.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție):Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în capitolul 5.3. S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în cadrul Ciclului II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și scăzută urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028.În baza prioritizării, A.B.A. Banat a cuantificat rezultatele preconizate aferente implementării și a stabilit obiectivele specifice pentru Ciclul II. În timpul evaluării, impactul și costurile preconizate pentru fiecare măsură și alternativă în parte au fost estimate utilizând Appraisal Summary Tool (AST). Cu rezultatele aferente prioritizării realizate de către A.B.A. Banat, beneficiile acumulate au fost calculate pentru toate măsurile propuse pentru A.B.A. Banat și per clasă de prioritate. În scopuri de raportare, s-a decis selectarea unui set de indicatori-cheie din cadrul AST la nivel național, după cum este specificat în tabelul 35a. Valoarea-țintă se referă la clasele de prioritate foarte ridicată, ridicată și critică, deoarece aceste măsuri urmează a fi implementate primele. La nivelul A.B.A. Banat, indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în tabel 35b.Tabelul 35a. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II

Obiectivul PMRI Ciclul II	Indicatorul	Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse toate prioritatile)	Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)	Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)
1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor	Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e
2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației	Numărul de persoane expuse riscului	663172	480757	182415
	Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului	263231	166738	96493
3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice	Reducerea AED	Prezent:€ 941,388,481Schimbări climatice: € 1,202,483,272	Prezent:€ 551,794,468Schimbări climatice:€ 720,234,372	Prezent:€ 389,594,013Schimbări climatice:€ 482,248,900
4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural	Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului	417	307	110
5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu DCA	Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC	AMC scoruri de mediu mai mari: 84AMC scoruri de mediu egale: 32AMC scoruri de mediu mai mici: 170	AMC scoruri de mediu mai mari: 20AMC scoruri de mediu egale: 7AMC scoruri de mediu mai mici: 51	AMC scoruri de mediu mai mari: 64AMC scoruri de mediu egale: 25AMC scoruri de mediu mai mici 119
6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/ alarmare si intervenție/ răspuns în caz de urgență	Consultați tabelul de mai jos
7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice	Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice
8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă	Numărul de strategii propuse cu raportul CB	• <1 118• 1-3 100• 3-6 31• > 6 36	• <1 27• 1-3 27• 3-6 11• > 6 12	• <1 91• 1-3 73• 3-6 20• > 6 24
9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate	Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e
Costul total	Costul total are in vedere investitia initiala inlocuirea, functionarea, intretinere, achizitie de terenuri, costuri si venituri de atenuare	€ 11,950,905,566	€ 6,888,665,129	€ 5,062,240,437

Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.Tabelul 35b. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul A.B.A. Banat, pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II

Obiectivul PMRI
Indicatorul	Valoarea-țintă la nivelul A.B.A. Banat (pentru strategiile propuse toate prioritatile)	Valoarea-țintă la nivelul A.B.A. Banat (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)	Valoarea-țintă la nivelul A.B.A. Banat (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)
1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor	Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e
2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației	Numărul de persoane expuse riscului	48026	34723	13303
	Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului	14995	8095	6900
3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice	Reducerea AED	Prezent:€ 51,060,555Schimbări climatice:€ 66,767,879	Prezent:€ 30,701,798Schimbări climatice:€ 40,242,050	Prezent:€ 20,358,757Schimbări climatice:€ 26,525,829
4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural	Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului	30	18	12
5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă	Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC	AMC scoruri de mediu mai mari: 7AMC scoruri de mediu egale: 7AMC scoruri de mediu mai mici: 24	AMC scoruri de mediu mai mari: 2AMC scoruri de mediu egale: 1AMC scoruri de mediu mai mici: 4	AMC scoruri de mediu mai mari: 5AMC scoruri de mediu egale: 6AMC scoruri de mediu mai mici 20
6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/ alarmare si intervenție/răspuns în caz de urgență	Consultați tabelul de mai jos
7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice	Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice
8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă	Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu	• <1 10• 1 -3 10• 3 -6 7• > 6 11	• <1 0• 1-3 1• 3-6 2• > 6 4	• <1 10• 1 -3 9• 3 -6 5• > 6 7
9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate	Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e
Costul total	Costul total are in vedere investitia initiala inlocuirea, functionarea, intretinere, achizitie de terenuri, costuri si venituri de atenuare	€ 201,543,830	€ 87,780,979	€ 113,762,851

Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestoraDupă cum este specificat în Capitolul 5.3, măsurile din Categoria B acoperă o gamă largă și diversă de măsuri, astfel încât aprobarea (implementarea) și finanțarea acestora să fie efectuată în mod integrat și coordonat, pornind de la nivelul A.B.A.-urilor, care ar trebui să aibă o bună colaborare cu alte instituții locale/regionale, ce reprezentă diferite sectoare de activitate, precum transporturi, agricultură, silvicultură și altele.Trei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):● La nivel local/ regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, O.C.P.I, altele;● La nivel central:– Instituțiile de la nivel național coordonate de către/aflate în subordinea diferitelor ministere, precum: A.N.A.R., CESTRIN, C.N. CFR S.A., C.N.A.I.R. S.A., C.N. A.C.N. S.A., A.N.I.F., RO MSI LV A – Regia Națională a Pădurilor, A.N.C.P.I., HIDROELECTRICA S.A., I.G.S.U., altele; … – Principalele ministere cu rol decizional din cadrul Guvernului României: M.M.A.P., Ministerul de Finanțe, M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.T.I., M.E., M.E.A.T., M.C.I.D., M.A.I., M.I.P.E, altele. … Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și ProtecțiePotențialele Mecanisme Financiare identificate pentru implementarea Măsurilor de Prevenire și Protecție sunt următoarele:● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;● PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027;● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030;● Facilitatea "Conectarea Europei";● Programul Operațional Transport 2021-2027;● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 – CAP;● Pactul Verde European;● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 – 2027) – Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României;● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;● Bugetul General Consolidat al Statului (inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente – precum M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., altele).Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023, acoperind nevoile financiare și sursele corespunzătoare aferente fiecărui an fiscal în parte până în anul 2027 (22 martie 2028 fiind termenul limită pentru raportarea P.M.R.I. Ciclul III).În Anexa 16 sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri al A.B.A. Banat iar în fișele descriptive ale stategiilor A.P.F.S.R. pentru A.B.A. Banat se regăsesc costurile estimate aferente fiecărei strategii (https://inundatii.ro/aba-banat-fise-descriptive/).În cadrul A.B.A. Banat sunt planificate a fi realizate în cadrul PNRR o serie de lucrări prezentate în tabelul 36.Tabel 36. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNNR la nivelul A.B.A. Banat

Nr. Crt.	Denumire lucrare	Componenta PNRR
1	Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Nodului Hidrotehnic Coștei, jud. Timiș	Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 – „Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”
2	Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Acumulării Surduc, jud. Timiș	Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 – „Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”
3	Asigurarea atenuării și tranzitării în siguranță a volumelor de viitura pe râul Caraș și afluenți pe tronson Ticvaniu Mare – frontieră Serbia, judetul Caraș Severin (2 poldere + DIGURI)	Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 – „Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”
4	Reabilitare linie de apărare existentă râu Nera mal stâng la Socol, județul Caraș Severin	Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 – „Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”
5	Reabilitarea liniilor de apărare râu mal stâng și mal drept râu Bistra și afluenți, județul Caras Severin	Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 – „Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”

Nota: valoarea lucrărilor se va încadra în limitele aprobatePlanul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și ProtecțieÎn tabelul 37 este prezentat un Plan de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție detaliat, ce include acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora.Tabelul 37. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție

Acțiunea	Termenul de realizare	Instituțiile vizate
Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027	Finalul trimestrului 3 al anului 2023	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente
Realizarea unui acord de parteneriat și a unei Foi de Parcurs pentru implementarea măsurilor din categoria B implementate în perioada 2023- 2028	Finalul anului 2023	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente
Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate	Finalul anului 2023 – Jumătatea anului 2024	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente

 … 6.3.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)În baza justificărilor menționate în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce „include pachetul de măsuri” pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul anului 2027 și sunt specificate în tabelul 35. Pachetul va fi implementat la nivel național.Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgențăPrincipalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență sunt următoarele:● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – Fondul European de Dezvoltare Regională – (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României.● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, de către autoritățile române.Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023.Tabelul 38. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 – Pachetul de Măsuri de Pregătire

Nr.	Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H)	Valoarea de referință	Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri	Perioada exprimată în ani până la atingerea valorii-țintă
A	Reducerea pagubelor (EAD) cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență	Aproximativ 3%*23) reducere din 1,72 Miliarde €	Aproximativ 5%*24) reducere din 1,72 Miliarde €	3
B	Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență	Aproximativ 3% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)	Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)	3
C	Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate	<48 de ore înainte apariția fenomenului (abordare deterministă)	> 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă)	3
D	Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor	A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%Unități I.G.S.U.: 51%	ABA-uri: C.I.R. 80%,S.G.A.: 96%Unități I.G.S.U.: 75%	2
E	Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.- urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)	75%	95%	2
F	Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații	50%	> 75%	3
G	Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale)	20%	> 50%	3
H	Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate	<1%	> 25%	3

*23) Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile de pregătire, răspuns și redresare existente. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.*24) Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile propuse incluse în Pachetul de Măsuri de Pregătire. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB^[1] au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).^[1] World Bank (2020), 'Stocktaking Report', RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015^[2], și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%.^[2] WMO (no date) Sub-series Basic Documents – WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării prezentate în Capitolul 5.4. Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul anului 2027.Principalele instituții definite cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestuiaPrincipalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),● M.A.I., I.G.S.U. pentru intervenții operative în situații de urgență în caz de inundații și alte riscuri asociate (poluarea solului, alunecări de teren, cutremure de suprafață, situația epidemiologică etc.) și● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T., administrația locală și județeană, ME și Hidroelectrica, M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri.Planul de acțiuneÎn tabelul 39 este prezentat un plan de acțiune detaliat cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora, inclusiv aprobări, planificare financiară, studii de (pre-) fezabilitate, aplicații, semnarea contractelor, implementare, formare, testare, mentenanță și solicitarea de rambursări pentru fondurile acordate în cadrul PODD.Tabelul 39. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență

Acțiunea	Termenul de realizare	Instituțiile vizate
Planul financiar pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024, cu privire la Pachetul de Măsuri 2023-2024)	Finalul trimestrului 3 al anului 2023	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS
Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024	Finalul anului 2023	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS
Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 ce urmează să fie finanțate	Finalul anului 2023	A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I.
Strategia Instituțională de Achiziții(M.M.A.P./A.N.A.R./I.N.H.G.A., M.A.I./I.G.S.U.)	Finalul anului 2023 – Aprobarea instituțională și ministerială	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS
Semnarea contractelor pentru Proiectul PP	Primul trimestru al anului 2024	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS
Implementarea calendarului de achiziții și planificarea principalelor activități de proiect (activități juridice și instituționale, campanii de sporire a gradului de conștientizare etc.)	Trimestrele I-IV ale anului 2024 și permanent până la finalul anului 2027	M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS
Sesiuni de formare privind modul de utilizare a echipamentelor	Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentă	M.M.A.P./A.N.A.R. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. STS
Recepția oficială a echipamentelor în teren	Trimestrul IV al anului 2024 și activitate permanentă	A.N.A.R., I.G.S.U., S.T.S.
Sisteme de prognozare și concept DSS – primirea oficială a aplicațiilor	Permanent, în baza fazelor de implementareTrimestrul IV al anului 2026,Trimestrul IV al anului 2027	A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.
Sistem nou pentru monitorizare și management al datelor (testare și mentenanță)	Trimestrul 3 al anului 2026	M.M.A.P./A.N.A.R. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. STS
Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic și Hidrologic	Trimestrul IV al anului 2026	A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.I.G.S.U./M.M.A.P./M.A.I.
Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență	Permanent, ultimul pentru Trimestrul IV al anului 2026	Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare
Cererea de rambursare a fondurilor din PODD pentru principalele măsuri investiționale	Trimestrul IV al anului 2026	Părțile responsabile cu implementarea

 …  … 7.

Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la InundațiiConform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa – partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat.Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (tabelul 40).Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din Ciclul II al Directivei Inundații 2007/60/CE se va realiza în strânsă colaborare cu reprezentanții A.B.A., A.N.A.R. și M.M.A.P., prin intermediul unor machete .xls ce vor conține în principal, planurile de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații, informații referitoare la indicatorii fizici realizați și informații privind stadiul de realizare a măsurii, aferente fiecărei Administrații Bazinale de Apă și fluviului Dunărea.Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin.Tabelul 40. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II

Tip de măsură	Cod tip măsură C.E.	Cod tip măsură RO	Măsuri Potentiale	Sursa, Mecanismul si Caracteristicile inundatiei (care sunt adresate de masura)	Autoritate responsabila	Nivel de aplicare	Indicatori urmăriți în evaluarea progresului	Autoritate(i) responsabilă(e) pentru urmărirea implementării măsurilor
Prevenire
Evitarea – prin politicile/reglementările de planificare teritoriala Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism – P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientarile de utilizare a terenurilor în zonele inundabile	M21	M21-RO1	Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I.(I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.	Național	Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate	M.M.A.P.
	M21	M21-RO2	Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adancimi si viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.	Național	Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/actualizate	M.D.R.A.P., I.S.C.
Evitarea – prin reglementările de constructie in zona inundabila	M21	M21-RO3	Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a constructiilor din zona inundabila)	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C	Național	Număr de acte legislative	M.T.I.C
Îndepartare sau relocarea, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și/sau cu un risc mai mic	M22	M22-RO4	Analiza posibilităților tehnice si economice de relocare a construcțiilor aflate in zone inundabile cu adancimi ale apei mai mari de 1 – 1.5 m in zone cu adancimi mai reduse ale apei (corespunzatoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare	Toate	M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.	Național/ Bazin	Număr studii de relocare Număr clădiri relocate	M.M.A.P.
Diminuare, Masuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundatii asupra clădirilor, rețelelor publice de utilitati, etc.	M23	M23-RO5	Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțareExemple de masuri de adaptare a constructiilor existente in zonele inundabile() Masuri de preventie in interiorul proprietatii() Evitarea inundării (avoidance technology) – Supraînălțarea construcției;() Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) – materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)() Impermeabilizarea construcției (dry floodproofing) -blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundareMasuri de preventie in exteriorul proprietatii() Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) – structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejatăBariere de protecție temporare – construirea de parapeți mobili;Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor	Toate	I.S.C., Autorități locale, C.J.	Național / Localitate	Număr construcții din zona inundabilă la care s-a aplicat măsura de adaptare	I.S.C., Autorități locale, C.J.
	M23	M23-RO6	Publicarea unor manuale/elaborare reglementari privind masuri de adaptare a constructiilor existente in zonele inundabile/Ghiduri de imbunatatire a rezilientei populatiei la inundatii	Toate	M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, C.J.	Național / Localitate	Număr materiale publicate	M.L.P.D.A., I.S.C.
Alte masuri de imbunatatire a preventiei riscului la Inundatii – îmbunătățirea cadrului legislativ si institutional precum si a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații	M24	M24-RO7	Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulica a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii si analize ale viabilitatii masurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activitatilor economice si sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu DCA	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I.C., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.	Național	Număr studii	M.M.A.P.
	M24	M24-RO8	Imbunatatire politici/strategii/ cadru legislativ in managementul inundatiilor	Toate	M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.L.P.A., M.T.I.C., M.F.	Național	Număr acte legislative elaborate/aprobate	M.M.A.P.
Alte masuri de imbunatatire a prevenției riscului la Inundatii – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă	M24	M24-RO9	întreținerea albiilor cursurilor de apă	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albiei A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	Național / Bazin	Lungime cursuri de apă (km)	M.M.A.P.
Protecție
Managementul natural al inundatiilor prin Impadurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torentiale	M31	M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR);	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albiei A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 -Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin /A.P.S.F.R.	Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha)Proporția suprafețelor cu pădure raportat la suprafață bh (%)	M.M.A.P.,Gărzile forestiere
Managementul natural al inundatiilor prin Impadurirea la scara larga a bazinelor hidrografice	M31	M31-RO11	Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.l), vezi Nota.	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albiei A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha)	M.M.A.P.,Gărzile forestiere
Managementul natural al inundatiilor prin Managementul padurilor	M31	M31-RO12	Managementul padurilor in lunca inundabila si in zona ripariana, inclusiv perdele protectie diguri	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albiei A22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin /A.P.S.F.R.	Lungime diguri protejate (km)	M.M.A.P.,Gărzile forestiere
Managementul natural al inundatiilor – Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafata (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)	M31	M31-RO13	Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva Autorități locale, C.J.	Bazin / A.P.S.F.R.	Suprafața de perdea forestieră (ha)	M.A.D.R., A.N.I.F.
	M31	M31-RO14	Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi / valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii / gărdulețe)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin /A.P.S.F.R.	Suprafața amenajată cu lucrări (ha)	M.M.A.P.,Gărzile forestiere
Managementul natural al inundațiilor – Managementul Scurgerii prin Îmbunătățirea structurala a solului	M31	M31-RO15	Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime (prin împădurire) – necesita terasare, bariere erozionale, etc.	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Suprafața de teren ameliorat (ha)	M.A.D.R.,A.N.I.F.
	M31	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.A.D.R.	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Suprafața aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha)	M.A.D.R.
Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei raului si a luncii inundabile prin lucrari de restaurare	M31	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Lungimea cursului de apă remeandrat (km)	M.M.A.P.
Managementul natural al inundatiilor – Managementul albiei raului si a luncii inundabile prin cresterea retentiei naturale a apei	M31	M31-RO18	Lucrări de barare (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin / A.P.S.F.R.	Număr construcții/grupuri de construcții cu protecție individuală	M.M.A.P.
	M31	M31-RO19	Zone de retentie naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei in lunca inundabila)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Bazin / A.P.S.F.R.	Suprafața de retenție (ha)	M.M.A.P.
Managementul natural al inundațiilor – Managementul zonei costiere	M31	M31-RO20	Înnisiparea artificială a plajelor	A11 – FluvialăA14 – Apă de mareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solideA25 – Altele (vânt/Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Suprafața înnisipată (ha)	M.M.A.P.
Masuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retentie/acumulare a apei cu functie exclusiva de protectie la inundatii	M32	M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, C.J.	Național / A.P.S.F.R.	Număr lucrăriVolume pentru atenuare asigurate (mc)	M.M.A.P.
	M32	M32-RO22	Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Număr lucrăriVolume pentru atenuare asigurate (mc)	M.M.A.P.
	M32	M32-RO23	Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	A.P.S.F.R.	Număr baraje Volume suplimentare pentru atenuare asigurate (mc)	M.M.A.P.
	M32	M32-RO24	Cresterea capacitatii descarcatorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	Bazin / A.P.S.F.R.	Număr baraje la care s-au executat lucrări Q suplimentar evacuat (mc/s)	M.M.A.P.
	M32	M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autoritati locale, C.J.	Național / A.P.S.F.R.	Număr poduri redimensionate / adaptate	M.T.I.C
	M32	M32-RO26	Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumularilor in cascada	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate	M.M.A.P.
	M32	M32-RO27	Realizarea de derivații de ape mari	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Lungime derivații pentru ape mari (km) Debit tranzitat de derivații pentru ape mari (m3/s)	M.M.A.P.
	M32	M32-RO28	Analiza eliminării unor structuri de retentie (demolare baraje) – a se studia de la caz la caz	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Număr structuri de retentie eliminate	M.M.A.P.
Masuri structurale care implica intervenții fizice in albia raului – Construirea, modificarea sau indepartarea lucrărilor longitudinale in albia minora a raului)	M33	M33-RO29	Lucrari de regularizare locala a albiei (incl. masuri de stabilizare a albiei)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ	A.P.S.F.R.	Lungime cursuri de apă cu lucrări de regularizare / stabilizare a albiei (km)	M.M.A.P.
Lucrări de corectare a torentilor	M33	M33-RO30	Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / functionalitatii acestora	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Bazin / A.P.S.F.R.	Număr de lucrări funcționale / nefuncționale	M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F.
	M33	M33-RO31	Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 -Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Bazin / A.P.S.F.R.	Număr baraje de sedimente reabilitate	M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F.
	M33	M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr lucrări hidrotehnice realizate	M.M.A.P.
Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice in lunca inundabila – Construirea, modificarea sau indepartarea lucrarilor de indiguire	M33	M33-RO33	Lucrari de indiguire (in zona localitatilor) / Construirea unei a doua linii de aparare	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F.Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Lungime diguri construite (km)	M.M.A.P.
	M33	M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	A.P.S.F.R.	Lungime diguri supraînălțate (km)	M.M.A.P.
	M33	M33-RO35	Reabilitare diguri in vederea exploatarii in conditii de siguranta	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	A.P.S.F.R.	Lungime diguri reabilitate (km)	M.M.A.P.
	M33	M33-RO36	Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora (a se studia de la caz la caz)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 -Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători	A.P.S.F.R.	Suprafața de retenție suplimentară posibil a fi obținută prin relocare (ha)	M.M.A.P.
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi imbunatatirea capacitatii sistemelor de drenaj artificiale	M34	M34-RO37	Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare (incl. imbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, dupa caz)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide A36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Număr de proiecte	M.M.A.P., M.A.D.R., Autorități locale
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)	M34	M34-RO38	Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.	Național	Număr de proiecte	M.M.A.P., M.A.D.R.
	M34	M34-RO39	Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor durabile de canalizare / drenaj (SuDS)		M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.	Național	Număr de manuale	M.M.A.P., M.A.D.R.
	M34	M34-RO40	Implementarea sistemelor durabile de drenaj (SuDS)		M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R. (localitate)	Număr de SuDS	M.M.A.P., M.A.D.R.
Alte masuri de imbunatatire a protecției la inundatii – Programe de intretinere /mentenanta a infrastructurii de aparare împotriva inundatiilor	M35	M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)	A11 – FluvialăA12 – Pluvială	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	Național / A.P.S.F.R.	Număr construcții hidrotehnice	M.M.A.P.
	M35	M35-RO42	Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente)- prin decolmatare	A15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.	Număr de acumulări la care s-au executat lucrări de decolmatareVolum rezultat prin decolmatare	M.M.A.P.
Alte masuri de imbunatatire a protecției la inundatii – Punerea in siguranta a barajelor	M35	M35-RO43	Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	A.P.S.F.R.	Număr de construcții hidrotehnice	M.M.A.P.
Pregătirea
Măsuri privind imbunatatirea sistemelor de monitorizare, prognoza și avertizare a inundațiilor	M41	M41-RO44	Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare / alarmare (meteo si hidro)	Toate	M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale	Național / Bazin (cu localizare)	Număr avertizări emise / număr evenimente hidrologice înregistrate Număr unități administrativ teritoriale avertizate / alarmate / număr de U.A.T.-uri afectate	M.M.A.P.,M.A.I. (I.G.S.U.)
	M41	M41-RO45	Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)() Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor – stații automate la poduri sau traversări de conducte() Camera video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni si a gheturilor() Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială() Modernizarea retelei nationale de radare meteorologice() Instalarea de retele pluviometrice urbane si a unor sisteme de urmarirea strazilor/cailor de comunicatii cu risk ridicat la inundatii (inclusiv montarea de mire martor) si a debitelor tranzitate prin reteaua de canalizare() Echipamente pentru supraveghere digurilor si monitorizarea barajelor	Toate	M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I.(I.G.S.U.), Autorități locale	Național / Bazin	Număr de stații automate noiNumăr de camere videoNumăr de sisteme de senzori pentru detecție și alarmareNumăr de radare meteorologice modernizateNumăr de rețele pluviometrice urbane noiNumăr de echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor noi	M.M.A.P.
	M41	M41-RO46	Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)	Toate	M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale	Național / Bazin	Număr ore alocate / anNumăr participanți / anNumăr de activități / an	M.M.A.P.
Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență	M42	M42-RO47	Actualizarea / Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.) M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național / Bazin	Număr de planuri locale / județene de apărare împotriva inundațiilor actualizateNumăr de situații /an	M.M.A.P., M.A.I.
	M42	M42-RO48	Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național / A.P.S.F.R. (localitate)	Număr de planuri de protecție actualizate	M.M.A.P.
	M42	M42-RO49	Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, Îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național / Bazin	Număr de exerciții de simulare	M.A.I.
Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici	M43	M43-RO50	Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igiena la nivel local), cu privier la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media	Toate	M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A, A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr de acțiuni de informare / an Număr de materiale realizate / publicate	M.M.A.P., M.A.I.
	M43	M43-RO51	Exerciții de evacuare	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național / Bazin	Număr de exerciții de evacuare	M.M.A.P., M.A.I.
	M43	M43-RO52	Activități educaționale privind riscul de inundații	Toate.	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.	Național / Bazin	Număr ore alocate / anNumăr participanți / anNumăr de activități / an	M.M.A.P.,M.A.I., M.E.C
	M43	M43-RO53	Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații	Toate.	M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr acțiuni de implicare a participării publicului	M.M.A.P.
Alte măsuri de instituire sau imbunatatire a pregătirii in vederea gestionarii evenimentelor de inundații, in vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului	M44	M44-RO54	Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare – evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean / local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. – F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor.Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea si suprainaltarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Proporție / Număr personal de intervenție instruit Grad dotare cu mijloace și echipamente (față de anul 2022)	M.M.A.P., M.A.I.
Alte măsuri de instituire sau imbunatatire a pregătirii in vederea gestionarii evenimentelor de inundații, in vederea reducerii consecințelor negative – sistem asigurari	M44	M44-RO55	Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID si asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc	Toate	M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr de polițe de asigurareGrad de asigurare al locuințelor / bunurilor publice/ economice (față de anul 2022)	M.M.A.P., M.F.
Refacere si Evaluare
Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate	M51	M51-RO56	Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr acțiuni de evacuareNumăr populație evacuateNumăr de servicii de asistență medicală de urgență	M.M.A.P., M.A.I.
	M51	M51-RO57	Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic	Toate.	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr de populație relocată	M.M.A.P., M.A.I.
Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu	M52	M52-RO58	Interventii si reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora), instalarea de containere cu diferite functiuni (locuinte, pentru scoli, pentru administratie, spitale mobile etc.)	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr de intervenții la lucrările de apărare	M.M.A.P.
	M52	M52-RO59	Refacerea / Reabilitarea a infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de aparare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații	Toate	M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.L.P.D.A., M.Ap.N., M.S.	Național / Bazin / A.P.S.F.R.	Număr de infrastructuri refăcute/ reabilitate / număr de km infrastructuri refăcute reabilitateTotal costuri alocate pentru refacerea/ reabilitarea infrastructurii	Toate instituțiile care au în administrare infrastructuri
	M52	M52-RO60	Sprijin din partea statului pentru repornirea activitații economice in caz de eveniment de inundatie deosebit (sistem de creditare cu dobanzi mici)	Toate	M.M.A.P., M.F.,	Național / Bazin	Număr de credite acordateValori creditate	M.M.A.P., M.F.
Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații	M53	M53-RO61	Inventarierea pagubelor si completarea bazei de date asociate	Toate	M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I.C.	Național / Bazin	Număr de rapoarte de sinteză post eveniment / număr de evenimente / număr de baze de date	M.M.A.P.
	M53	M53-RO62	Cartarea urmei inundatiei / viiturii	Toate	M.M.A.P., ANAR, INHGA,	Bazin	Număr de evenimente cartografiate	M.M.A.P.
	M53	M53-RO63	Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice.	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	Bazin	Număr de expertize tehnice privind evaluarea stării de siguranță / număr regulamente de exploatare	M.M.A.P.
	M53	M53-RO64	Organizarea de conferinte tehnice / dezbateri avand ca subiect lectiile invatate	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național / Bazin	Număr de conferințe Număr ore alocate / anNumăr participanți / an	M.M.A.P.

 … 8.Implicarea părților interesate și consultării publice8.1.Strategia de implicare a părților interesate (SHE)Pentru a asigura o abordare structurată a activităților de comunicare, de implicare a părților interesate și respectiv de consultare publică cu privire la HHRI și PMRI din cel de-al doilea ciclu de implementare a Directivei Inundații (DI) și pentru abordarea recomandărilor CE cu privire la PMRI din primul ciclu de implementare, autoritățile competente au utilizat o Strategie ("Strategia SHE"). Strategia SHE a fost elaborată la începutul ciclului al 2-lea și a fost implementată începând cu finalul anului 2020. Strategia stabilește obiective principale ambițioase pentru comunicare și SHE, descrie tipurile de activități, instrumentele offline și online utilizate pentru informare, implicare și consultare, identificare și analiză a părților interesate, specifică respectivele cadre legale europene și naționale pentru consultare și implicare, propune structurile organizatorice pentru implicare în baza categoriilor de părți interesate, este aliniată cu strategia de comunicare instituțională de la nivelul MMAP și respectiv ANAR și detaliază resursele necesare, nevoile de dezvoltare a capacităților, și se încheie cu o structură de monitorizare și de management al riscurilor.În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat P.M.R.I. Ciclul II și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.Cele două obiective principale ale strategiei SHE pentru P.M.R.I. Ciclul II au fost următoarele:– Optimizarea procesului general de comunicare și a capacității MMAP și respectiv a ANAR cu privire la elaborarea PMRI din cadrul celui de-al 2-lea ciclu de implementare a DI. … – Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea MMAP și ANAR … Figura 31 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a PMRI.
Figura 31. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate8.1.1.Informare și comunicarePunctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la cel de-al 2-lea-ciclu de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o baza de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.Pentru a completa site-ul web și eforturile de comunicare generale, a fost concepută o marcă (brand) pentru managementul riscului la inundații din România – INUNDAȚII.RO. Procesul de branding a avut drept rezultat câștigarea unui premiu*25) pentru pachetul de identitate vizuală, ce include logo-urile, fonturile dedicate și paleta cromatică, precum și diferite alte elemente de identitate digitală.*25) Marca INUNDAȚII.RO a fost premiată cu Bronze la categoria Best visual identity from the public sector (Cea mai bună identitate vizuală din sectorul public) în cadrul Transform Awards Europe 2022: https://www.transformmagazine.net/awards/europe/past-winners/2022-transform-awards/
Figura 32. Marca INUNDAȚII.RO și premiul Transform AwardsSite-ul web se adresează publicului larg, prezentând într-un limbaj accesibil și simplu informații despre:– Inundații și managementul riscului la inundații în general, … – Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații, … – Importanța soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundații, … – Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din România, … – Implementarea Directivei UE privind Inundațiile. … În plus, noul site web include un portal GIS pentru vizualizarea noilor Hărți de Hazard și de Risc la Inundații (GIS Maps Portal), un link către avertizările meteorologice și hidrologice ale ANM și respectiv INHGA, pune la dispoziție resurse, ghiduri și documente destinate publicului larg, inclusiv copiilor, și asigură înțelegerea tehnică a acestora de către părțile interesate, facilitând astfel implicarea acestora.Site-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către ANAR. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale MMAP și ANAR, au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook – Inundații.ro și respectiv un canal de YouTube – inundațiilor, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul MMAP.
Figura 33. Site-ul web INUNDAȚII.RO și pagina de FacebookBanca Mondială a oferit de asemenea asistență MMAP și respectiv ANAR în vederea sporirii gradului de conștientizare despre proiectul RO FLOODS, a canalelor de comunicare online nou create și în special a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. Acestea din urma pot fi utilizate în România de către instituțiile publice, specialiști din domeniu și cetățeni pentru a se informa și pentru a putea adopta măsuri adecvate. În acest sens, au fost derulate campanii publicitare prin intermediul site-ului web https://inundatii.ro/ și a canalelor de social media. Această activitate a fost efectuată pe o durata de aproximativ 2 luni (noiembrie 2022 – ianuarie 2023) și a avut următoarele rezultate:– 1,9 mil. de impresii (afișarea campaniilor pe Google), cu 20.000 de clicuri din care:– 17.100 de noi utilizatori pe site-ul web cu 29.300 de vizualizări de pagină … – 14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire …  … – 278.500 de impresii pentru clipul video destinat HHRI, cu 23.000 de clicuri … – 1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuri … Numărul total de utilizatori care au accesat site-ul web https://inundatii.ro/în luna februarie 2023 este de:– 22.600 de utilizatori cu 52.300 de vizualizări pe site-ul web, cu primele 3 pagini accesate ce includ portalul destinat hărților, pagina de pornire și bazinele hidrografice. … În afara canalelor de comunicare nou create și a pachetului de branding, MMAP, ANAR și ABA-urile, la nivel regional, au continuat să sporească frecvența utilizării unor mijloace mai convenționale, și anume emailuri, comunicate de presă și presa scrisă, conferințe și ședințe de lucru cu părțile interesate cu scopul de a comunica informații legate de etapele principale ale proiectului și de a implica părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de elaborare a PMRI. În cele ce urmează sunt prezentate mai multe materiale de comunicare esențiale, care au fost elaborate:– Broșura pentru părțile interesate care descrie Planurile de Management al Riscului la Inundații. … – Broșura pentru părțile interesate care descrie Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și rolul acestora în procesul de revizuire și validare a noilor hărți. … – Broșurile pentru părțile interesate care descriu procesul de elaborare a Programului de Măsuri (PM), în mod etapizat: Analiza (Screening), faza privind strategia aferentă APSFR-urilor, faza privind strategia aferentă UoM și rolul preconizat al părților interesate implicate. … – Broșura pentru părțile interesate și mass media privind publicarea și raportarea către CE a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. … – Animația video ce prezintă Proiectul RAS/RO-FLOODS. … – 3 teasere video scurte pentru Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații (HHRI), în care se explică rolul și importanța hărților pentru diferite categorii de părți interesate de la nivel instituțional și pentru publicul larg. … – Social media și alte materiale de comunicare care să fie distribuite în format electronic. … 
Figura 34. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS
și teaser-ul pentru Hărțile de Hazard și Hărțile de Risc la inundații
Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/
de la nivelul ABA-urilor poate fi consultată în Anexa 19. … 8.1.2.Consultarea și implicarea părților interesate la nivel naționalPentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a PMRI, au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului ROFloods, în timp ce GLT au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.TAG s-a reunit de 7 ori, acoperind principalele faze de implementare a proiectului, iar GTL s-au reunit de 5 ori, pe teme precum Soluțiile Bazate pe Natură, Infrastructura Verde și Implicarea părților interesate. În cadrul ambelor tipuri de grupuri s-a oferit ocazia de a comunica rezultatele proiectului, de a discuta cu privire la feedback-ul primit și de a prezenta stadiul de implementare a proiectului împreună cu părțile interesate din diferite sectoare, inclusiv structurile aparatului de guvernare de la nivel central (ministere, agenții naționale – silvicultură, agricultură, transporturi, energie etc.), autoritățile publice locale sau regionale, mediul academic sau ONG-urile. Alte reuniuni la nivel național s-au concentrat asupra grupurilor specifice de părți interesate, precum ONG-urile sau regiunea fluviului Dunărea.În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării PM, precum și pentru validarea HHRI. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea PM, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic.Versiunile preliminare ale PMRI au fost publicate pentru consultare pe site-ul web inundații.ro și în Monitorul Oficial începând cu luna ianuarie 2022. Lista activităților de consultare specifice, feedback-ul primit și impactul asupra PMRI pot fi consultate în Anexa 20. … 8.1.3.Implicarea părților interesate la nivel regionalÎn afara implicării părților interesate care are loc la nivel național, ABA-urile au derulat activități specifice la nivel teritorial, implicând atât părțile interesate de la nivel regional/județean, precum Consiliile Județene, Autoritățile din domeniul îmbunătățirilor funciare, drumurilor și silviculturii (ANIF, ANPC, Romsilva), precum și pe cele de la nivel local, precum primarii și fermieri, printre altele. Principala metodă de implicare a părților interesate la acest nivel a constat în reuniuni dedicate ale părților interesate pentru fiecare stadiu al procesului de elaborare a PM, în cadrul cărora a fost prezentat progresul înregistrat la nivel de elaborare al PMRI ciclul II, au fost oferite explicații privind fiecare faza, iar părțile interesate au fost încurajate în mod direct să ofere feedback în cadrul reuniunii, dar și ulterior, în scris. Dat fiind faptul că anumite documente legate de PM necesită au a fi analizate de către părțile interesate, acestea au fost încărcate pe site-ul web https://inundații.ro/ și părților interesate li s-au comunicat instrucțiuni privind modul de formulare a feedback-ului, precum și termenul-limită pentru transmiterea acestuia prin corespondență directă.La nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat în data de 28.03.2023 a avut loc dezbaterea publică în cadrul ședinței Comitetului de Bazin în vederea prezentării și a definitivării Raportului de Mediu pentru Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II, Sinteza Națională cât și al Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Banat, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații.Lista completă a părților interesate, activitățile derulate pentru implicarea acestora, mijloacele de informare a părților interesate cu privire la activitățile de implicare a acestora, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități pot fi consultate în Anexa 21. … 8.1.4.Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRIImplicarea privind revizuirea și validarea HHRI a fost realizată utilizând un instrument dedicat, un Vizualizator Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer). Părțile interesate relevante de la nivel instituțional includ în total 350 de persoane, reprezentând 21 de organizații, fiecăreia dintre acestea fiindu-le astfel atribuit un cont de utilizator privat pentru Vizualizatorul Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer) prin intermediul căruia acestea pot vizualiza hărțile în versiune preliminară și totodată au putut formula comentarii. Înainte de lansarea Vizualizatorului Web, a fost susținută o sesiune de formare destinată unui număr de aproximativ 200 de participanți. A fost oferită asistență tehnică permanentă, atât de către A.B.A.-uri, cât și de către Banca Mondială în cadrul proiectului RO-FLOODS în cadrul procesului de revizuire și validare a hărților. Ulterior finalizării, hărților de hazard și hărților de risc la inundații au fost publicate pe un GIS Maps Portal public și respectiv au fost lansate în cadrul unei conferințe de presă în septembrie 2022.Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (ABA-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii. Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către ABA-uri, la nivel regional și local, pe măsură ce sunt elaborate PMRI. …  … 8.2.Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile romeDezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și marginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul BM, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.În 2020, echipa Băncii Mondiale a derulat un exercițiu de cartografiere GIS*26), cu evidențierea expunerii sporite a comunităților vulnerabile și marginalizate la riscul la inundații, prin suprapunerea informațiilor disponibile aferente limitei de inundabilitate din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, din cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații, cu populația marginalizată din mediul urban și rural din România. În același timp, MMAP și ANAR au specificat că au nevoie de sprijin pentru a interacționa cu comunitățile rome din zonele APSFR-urilor pentru o mai bună evaluare și integrare a nevoilor și realităților acestora în procesul de elaborare a măsurilor, cu accent pe măsurile de pregătire, prevenire și răspuns.*26) Vulnerabilitățile Sociale la Inundații la nivelul comunităților rome din România – Raport de Sinteză, Banca Mondială, iunie 2020Comunitățile rome situate în zonele cu probabilitate semnificativă de producere a unor inundații necesită o abordare dedicată și adesea personalizată cu privire la implicarea acestora din mai multe motive: vulnerabilitate sporită atunci când se produc inundații, lipsa resurselor pentru implementarea măsurilor de răspuns în situații de urgență și de redresare, acces redus la informații și comunicare minimă cu autoritățile oficiale sau atenție minimă acordată de către acestea, expunere mare la hazarde naturale, nivele reduse de încredere a membrilor comunităților rome în autoritățile locale și vice versa, norme culturale, limbă și forme unice de organizare comunitară și autoguvernare, precum și număr mare de persoane vulnerabile (copii sau persoane în vârstă) existente în cadrul comunităților.Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:1.Conceperea și implementarea unei abordări (obiective, proceduri, date de intrare, întrebări-cheie, rezultatele dorite) pentru autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor cu scopul de a realiza implicarea eficientă a comunităților rome în procesele de planificare aferente managementului riscului la inundații. … 2.Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către ABA-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora. … În cadrul proiectului pilot au fost selectate trei comunități rome din diferite zone din România, toate cu risc sporit la inundații. În baza cunoștințelor de specialitate și a datelor disponibile în cadrul Proiectului RO FLOODS, a fost întocmită și propusă o listă lungă a acestor comunități. A fost utilizat un set de criterii pentru selectarea celor 3 locații destinate implementării pilotului: Roșia Montană (județul Alba), Bărbulești (județul Ialomița) și Păuleasca (județul Argeș).În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone (figura 36):– Faza 1 – Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone. … – Faza 2 – Dialogul cu Părțile interesate. Faza 2 a propus organizarea unei reuniuni de tip "masă rotundă" cu mem brii comunităților rome selectate și respectiv cu părțile interesate de la nivel local. … – Faza 3 – Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară. … ABA-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace.Rezultatul final al acestei activități pilot a constat în elaborarea ghidului menționat anterior, care include etapele orientative care trebuie parcurse pentru implicarea comunitară, pentru fiecare dintre acestea fiind specificate obiectivele, resursele, rezultatele preconizate, instrumentele și posibilele riscuri. Ghidul poate fi vizualizat accesând link-ul https://inundatii.ro/wp-content/uploads/2023/04/Ghid-pilot-comunitati-marginalizate.pdf. … 8.3.Procedura de Evaluare Strategică de MediuLa data de 16.12.2021 a fost notificată Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării privind declanșarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II", (PMRI) cu adresa nr. 190199/DMRISB/16.12.2021.Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în art. 5, alin. 2, lit. a) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.Ulterior adresei de notificare sus-menționată, DMRISB a publicat în mass media două anunțuri, la interval de 3 zile calendaristice, și prin afișarea pe propria pagină de internet elaborarea primei versiuni a planului, declanșarea procedurii de evaluare de mediu, locul și orarul consultării primei versiuni, în conformitate cu art. 29, alin. (2) din HG 1076/2004.Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS".În același timp au fost solicitate prin adrese, nominalizări pentru constituirea grupului de lucru, în vederea derulării procedurii SEA a P.M.R.I. Ciclul II.La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-RO-FLOODS".În urma procedurii de evaluare a ofertelor, prin Raportul Procedurii de achiziție publică nr. DGEIA/82530/17.11.2022, comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de ofertantul EPC Consultanță de mediu SRL ca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire și a fost semnat Contractul de servicii nr. 158/14.12.2022 între M.M.A.P. și EPC Consultanță de mediu SRL, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, s-a întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .În data de 23.02.2023 a avut loc cea de a 2-a întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu a P.M.R.I., Ciclul II, unde a fost prezentată varianta finală a celor 2 documente unde au fost incluse observațiile/punctele de vedere/comentariile formulate.În cadrul ședinței Comitetului de Bazin din 28.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II A.B.A. Banat și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu. În data de 19.04.2023 a avut loc dezbaterea publică conform prevederilor H.G. 1076/2004). Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Banat, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundatii/376. …  … 9.Lista autorităților competente pentru implementarea monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la InundațiiAutorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în RomâniaCONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELORÎn conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.Consiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:– președinte – conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor; … – secretarul pentru inundații – secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor; … – un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene; … – un reprezentant al Ministerului Energiei; … – un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; … – un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; … – un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; … – un reprezentant al Ministerului Sănătății; … – un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; … – un reprezentant al Ministerului Educației; … – un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării … – un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; … – un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine; … – un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române"; … – un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului; … – un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu; … – un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu; … – un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA; … – un reprezentant al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare; … – un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. … Consiliul coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile. Consiliul are următoarele atribuții:a)coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană; … b)urmărește implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; … c)stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite; … d)avizează planurile de acțiune pentru gospodărirea resurselor de apă și pentru protecția împotriva inundațiilor, urmărește realizarea acestora, asigură colaborarea și facilitează schimbul de informații între instituții în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor și managementului riscului la inundații; … e)urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații; … f)raportează și ține legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene și cu Grupul de experți în gospodărirea apelor al Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații; … g)avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora; … h)face propuneri și urmărește activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă și implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații în bazinul respectiv; … i)analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării; … j)urmărește respectarea și aplicarea legislației în vigoare referitoare la informarea și consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă și protecție împotriva inundațiilor; … k)coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; … l)urmărește stadiul implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung. … SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂÎn conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și completările ulterioare, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.Sistemul Național are în compunere:a)comitete pentru situații de urgențăa^1)Departamentul pentru Situații de Urgență; …  … b)Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; … c)servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare; … d)centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției; … e)comandantul acțiunii … Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.Comitetele pentru situații de urgență sunt:a)Comitetul național pentru situații de urgență; … b)comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial; … c)Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivelul Municipiului București; … d)comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean; … e)comitetele locale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel local. … COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:– președinte: prim-ministru; … – 3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne … – membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situații de urgență. … Comitetul național pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:– analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional; … – hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București; … – propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens; … – hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României; … – coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române; … – propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu; … – formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului … – inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București; … – analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență; … – stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale; … – coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență; … – îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii … – propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. … COMITETELE DE BAZINÎn conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă a Admnistrației Naționale „Apele Române” se organizează un Comitet de Bazin.În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:– 2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică; … – 2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor; … – președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – 3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; … – 2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai administrației bazinale de apă, recomandați de conducerea acesteia; … – un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. … Comitetele de Bazin au următoarele atribuții principale:– avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor; … – colaborează pentru elaborarea și actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai consiliilor județene, consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, precum și ai institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor; … – urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – secțiunea a II-a „Apă”, cu modificările ulterioare; … – colaborează cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. și ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și cu alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și cu rol în crearea condițiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; … – avizează Planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului/spațiului hidrografic respectiv; … – aprobă schemele locale de amenajare și de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, și stabilesc prioritățile tehnice și financiare; … – avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricții și de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de A.B.A. din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; … – aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – propun revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; … – avizează lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop; … – avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – avizează lista cu lucrările de protecție antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – recomandă autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; … – participă la deciziile privind formarea și utilizarea fondului pentru amenajarea și întreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; … – avizează hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații; … – avizează Planurile de management al riscului la inundații; … – asigură informarea publicului privind acțiunile organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestora; … – asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului și încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; … – asigură dezbateri și audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; … – asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice și documentele lor oficiale; … – se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea și educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesați pe anumite probleme care țin de competența acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenții de parteneriat cu colectivitățile locale, asociații sau cu instituții de învățământ; … – cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, cu Administrația Națională "Apele Române" și cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile și regulamentele de apărare împotriva inundațiilor; … – avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administrațiile bazinale de apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române"; … – analizează implementarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acțiune tehnic pentru elaborarea programelor de acțiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole; … – au acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înțelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informațiile, rapoartele și auditurile pe care le consideră necesare, precum și în legătură cu spațiul necesar în vederea desfășurării ședințelor de lucru și a dezbaterilor publice. … Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timpAutoritățile competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în cap. 5.2, 5.3 și 5.4 pentru fiecare măsură propusa.Autoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp P.M.R.I. sunt evidențiate în cap. 7, pentru fiecare tip de măsură. …  + 
ANEXEAnexa 1. Harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 2. Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 3. Utilizarea terenului în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 4a. Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria A și B cu evidențierea stării acestora, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 4b. Localizarea barajelor de categoria A și B în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 5a. Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D cu evidențierea stării acestora, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 5b. Localizarea barajelor de categoria C și D în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 6a. Centralizarea informațiilor privind digurile de apărare cu evidențierea stării acestora, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 6b. Localizarea digurilor de apărare în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 7. Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 8. Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. BanatAnexa 9. Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, Ciclul IIAnexa 10. Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, Ciclul IIAnexa 11. Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul IIAnexa 12. Măsuri naționale – lista lungăAnexa 13. Măsuri naționale – lista scurtăAnexa 14. Răspunsuri consolidate la chestionar – măsuri naționaleAnexa 15. Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediuluiAnexa 16. Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate identificate la nivelul A.B.A. BanatAnexa 17. Fișe descriptive aferente proiectelor prioritate la nivelul A.B.A. BanatAnexa 18. Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgențăAnexa 19. Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul ABA-urilorAnexa 20. Lista activităților de consultare și implicare la nivel național a părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra PMRI Ciclul IIAnexa 21. Lista activităților de implicare la nivel regional a părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități + 
Anexa nr. 1
Harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat + 
Anexa nr. 2
Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice
din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat + 
Anexa nr. 3
Utilizarea terenului în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat + 
Anexa nr. 4a
Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria A și B
cu evidențierea stării acestora în spațiul hidrografic
administrat de A.B.A. Banat

Nr. crt.

Denumire baraj / acumulare

Curs de apă

Cod cadastral

Județ

Comună / localitate

Înălțime baraj (m)

Tip acumulare (Permanente / Nepermanente)

Tip baraj*

Volum NNR (mil. mc)

Volum total la NME* (mil. mc)

Volum atenuare (mil. mc)

Folosințe**

Deținător

Punctaj conform metodologiei de prioritizare a barajelor

1

Surduc

Gladna

V-1.10

TM

34.0

P

AM

24.225

50.000

25.775

V,H,R,A

A.N. "APELE ROMÂNE" – ABA BANAT

44.45

2

Timiș Trei Ape

Timiș

V-2

CS

30.0

P

AA

4.8

5.800

1.000

A,V,R,H

SCTMK HYDROEN- ERGYPOWER SRL Reșița

37.35

3

Poiana Mărului

Bistra Mărului

V-2.020.05

CS

Sat Maru

125.5

P

AA

90,12

102.86

12.74

A,H,V

SPEEHHidroelectrica S.A.Sucursala Hidrocentrale Hațeg, UHE Caransebeș

43.05

4

Poiana Rusca

Piriul Rece

V-2.5.

CS

Com. Rusca

75.0

P

A

16.83

20.36

3.52

V,H

SPEEHHidroelectrica S.A.Sucursala HidrocentraleHațeg, UHE Caransebeș

38.6

5

Zervesti – Polder

Sebeș

V-2.18

CS

Sat Zervesti

12

POLDER

AM

1.156

0

A, H

SC HIDROELECTRICASA. Suc. Hidr. Hațeg

30.8

6

Gozna

Barzava

V-2-38

CS

Valiug UAT Valiug

48.0

P

AM

9.924

12.050

2.126

A,V,R,H

SCTMK HYDROEN- ERGYPOWER SRL Resita

44.85

7

Secul

Barzava

V-2-38

CS

Reșița

41.0

P

C

8

14.300

6.300

A,V,R,H

SCTMK HYDROEN- ERGYPOWER SRL Resita

48.1

8

Herculane

Cerna

VI-2

CS

Băile Herculane

58.0

P

A

14.72

17.53

2.80

V,H,A

SPEEHHidroelectrica S.A.Sucursala Hidrocentrale Hațeg, UHE Caransebeș

45.55

9

Valea Lui Iovan (Cerna Principal)

Cerna

VI-2

GJ

Pades, Cerna Sat

110.592

P

A

122.119

131.919

9.800

V,H

SPEEHHidroelectrica S.A.Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier, UHE Targu Jiu

Notă * Tip baraj*A – Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)G – Baraj de beton de greutateC -Baraj de beton cu contraforțiAA -Baraj din anrocamante etanșat cu argileAM -Baraj din anrocamante etansat cu masca amontePO -Baraj de pământ omogenPA -Baraj de pământ etansat cu argile (pamant fin)PM -Baraj de pământ etansat cu masca amonte sau pereuSS -Stăvilar cu stavile de suprafațăSBB – Stăvilar cu baraj de închidere din betonSBML – Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale

** FolosințeV – apărarea împotriva inundațiilorI – irigațiiH – hidroenergieP – pisciculturăA – alimentări cu apăR – agrement (recreere)X – alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate

 + 
Anexa nr. 4b
Localizarea barajelor de categoria A și B în spațiul
hidrografic administrat de A.B.A. Banat + 
Anexa nr. 5a
Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D
cu evidențierea stării acestora și localizarea
în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat

Nr. crt.

Denumire baraj / acumulare

Curs de apă

Cod cadastral

Județ

Comună / localitate

Înălțime baraj (m)

Tip acumulare (Permanente P / Nepermanente frontale N / Polder)

Tip baraj*

Volum NNR (mil. mc)

Volum total la NME* (mil. mc)

Volum atenuare (mil. mc)

Folosințe**

Deținător

Administrator

Punctaj conform metodologei de prioritizare a barajelor

1

SUSTRA

Lipari

V-1.16b.1

TM

Sustra, UATTopolovatu Mare

8.5

P

PO

0.06

0.92

0.86

V,P

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.2

2

TOPOLOVAT

Mociur

V-1.16b

TM

Topolovatu Mare UATTopolovatu Mare

9.5

P

PM

0.325

4.2

3.875

V,P,R

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

27.45

3

IANOVA

Gherteamos

V-1.19

TM

Ianova, UATRemetea Mare

8.75

P

PM

0.68

5.5

4.82

V,P

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.2

4

GIARMATA

Behela

V-1.20

TM

GiarmataUATGiarmata

10.5

P

PM

0.6

1.34

0.74

V,P,I,R

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

28.45

5

DUMBRAVITA

Behela

V-1.20

TM

DumbravitaUATDumbravita

5

P

PM

0.1

1.32

1.22

V,P,R

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

28.6

6

SATCHINEZ

Sisco

V-1.21.4.3

TM

Satchinez, UATSatchinez

6.3

P

PM

0.26

3.35

3.09

V

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

29.45

7

MURANI

Magherus

V-1.21.2

TM

Murani UATPischia

7.65

P

PM

1.47

6.24

4.77

V,P

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

28.45

8

SINANDREI

V.LACULUI

V-1.21.3

TM

SinandreiUATSinandrei

7.25

P

PM

0.643

1.509

0.866

I

SANTIM Sinandrei SA

SANTIMSinandrei SA

21.75

9

MAILAT

Sisco

V-1.21.4.3

AR

Mailat UATVinga

2.50

P

0.500

P

PRIMĂRIE VINGA

PRIMĂRIE VINGA

16.75

10

IOSIFALAU

Iosifalau

V-1.16a

TM

Iosifalau UATTopolovatu Mare

9.15

N

PO

0.99

0.99

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

16.48

11

COSARII II

Chizdia

V-1.16

TM

Cosari UATBrestovat

7.6

N

PO

2

2

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

16.75

12

COSARII I

Chizdia

V-1.16

TM

Cosari UATBrestovat

6.6

N

PO

0.325

0.325

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

16.75

13

REPAS

Repas

V-1.16.1

TM

Cosari UATBrestovat

7.6

N

PO

1.6

1.6

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

16.25

14

HODOS

Hodos

V-1.16.2

TM

Cosari UATBrestovat

6.6

N

PO

0.875

0.875

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

16.25

15

RECAS

Curasita

V-1.18.1

TM

Recas UATRecas

8.5

N

PO

0.52

0.52

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

19.45

16

PISCHIA

Bega Veche

V-1.21

TM

Pischia UATPischia

10.4

N

PO

13.3

13.3

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.7

17

MANASTUR

Apa Mare(Rat),

V-1.21.4

AR

Manastur UATVinga

8

N

PO

10.15

10.15

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

18.95

18

IZVORIN

Slatina (izvorin),

V-1.21.4.2

AR

Manastur UATVinga

8.05

N

PO

6.64

6.64

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

18.95

19

SECASI

Minis

V-1.14

TM

Secas UATSecas

5.67

N

PO

0.482

0.482

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.6

20

SECASII

Minis

V-1.14

TM

Secas UATSecas

5.59

N

PO

0.495

0.495

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.6

21

SECAS III

Minis

V-1.14

TM

Bara UATBara

6.43

N

PO

0.559

0.559

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.6

22

CENEI

Bega Veche

V-1.21

TM

Cenei UATCenei

3

POLDER

4

V

ANIF

ANIF Timiș

20.85

23

SALCIA

Surgani,

V-2.33

TM

Buzias UATBuzias

9.7

P

PM

0.082

1.525

1.443

V,P

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

28.95

24

LATUNAS

V. Semnita

V-2.38.11.5

TM

Latunas UATJamu Mare

6.5

P

PO

0.09

0.81

0.72

V,P

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

21.5

25

LIEBLING

Lanca Birda

V-2.36

TM

Liebling UAT Liebling

5.35

P

PO

0.420

0.42

P

Agrar Liebling Timis 2015 Srl

Agrar LieblingTimiș 2015 SRL

acumulare cu bresa

26

Honorici I

afl. Sezonier piriu Fata

necodificat

TM

Herendesti UAT Victor VladDelamarina

7.8

P

PO

0.097

0.097

P

SCAGROMECHONORICI SA Lugoj

SCAGROMEC HONORICI SA Lugoj

8.5

27

Honorici II

afl. Sezonier piriu Fata

necodificat

TM

Herendesti UAT Victor VladDelamarina

7.8

P

PO

0.065

0.065

P

SCAGROMECHONORICI SA Lugoj

SCAGROMEC HONORICI SA Lugoj

8.5

28

Honorici III

afl. Sezonier piriu Fata

necodificat

TM

Herendesti UAT Victor VladDelamarina

5.5

P

PO

0.083

0.083

P

SCAGROMECHONORICI SA Lugoj

SCAGROMEC HONORICI SA Lugoj

8.5

29

SILAGIU

Silagiu

V-2.33.a

TM

Silagiu UATBuzias

9.15

N

PM

0.635

0.635

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

26.2

30

CADAR DUBOZ

Poganis

V-2.35

TM

Duboz UATNitchidorf

10

N

PO

41.4

41.4

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

26.2

31

MORAVITA

Moravita

V-2.38.12

TM

Butin UATGataia

6.5

N

PO

11.35

11.35

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.5

32

NANOVISTE

Moravita

V-2.38.12

TM

FerendiaUAT Jamu Mare

6.5

N

PO

0.37

0.37

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

15.75

33

PORCAREATA

Clopodia

V-2.38.12 .3

TM

ClopodiaUAT Jamu Mare

5.1

N

PO

0.2

0.2

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

15.75

34

PRUNI

V. Pruni

V-2.38.12.3.1

TM

ClopodiaUAT Jamu Mare

5.4

N

PO

0.097

0.097

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

15.75

35

BOCULUNDIA

Boculundia

V-2.38.12.a

TM

FerendiaUAT Jamu Mare

5.1

N

PO

0.133

0.133

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

15.75

36

STIUCA

Timisana

V-2.30

TM

Stiuca UATStiuca

12.1

N

PM

2.309

2.309

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.7

37

HERENDESTI

Fata

V-2.30.2

TM

Herendesti UAT Victor VladDelamarina

11.8

N

PM

1.6

1.6

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.7

38

HITIAS- polder

Timis-Bega

Timis-Bega

TM

Hitias UATRacovita

POLDER

PO

20

V

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

27.1

39

GAD -polder

Timis– -Lanca Birda

Timis,V-2- Lanca Birda-V-2.36

TM

Gad UATGhilad

POLDER

PO

20.5

V

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.2

40

PADURENI- polder

Timis

V-2

TM

Padureni UATPadureni

POLDER

PO

35

V

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.2

41

ORAVITA MARE

Oravita

V-3.10a.1

CS

Oravita UATOravita

12.5

P

AA

0.207

0.341

0.134

A

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

26.95

42

ORAVITA MICA

Oravita

V-3.10a.1

CS

Oravita UATOravita

7.5

P

AA

0.043

0.043

A

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

lucr. Punere sig. in derulare cf. progr. Inv.

43

DOGNECEA MARE

Dognecea

V-3-5

CS

DogneceaUAT Dognecea

14.8

P

AA

0.305

0.391

0.086

A

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.2

44

DOGNECEA MICA

V. Lacului, necodif.

necodif.

CS

DogneceaUAT Dognecea

12

P

AA

0.07

0.133

0.063

A

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

22.2

45

BUHUI

Buhui

V-3.1

CS

Anina UATAnina

17

P

PM

0.505

0.726

0.221

A

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

27.85

46

MARGHITAS

BUHUI

V-3.1

CS

Anina UATAnina

10.00

P

A

0.044

0.230

0.186

R

PRIMARIE ANINA

Primăria ANINA

16.75

47

MERCINA I (VRANI)

MERCINA

V-3.11

CS

Mercina/UAT VARADIA

6.80

N

PO

0.130

0.130

ANIF CS

ANIF CS

16

48

ROVINA (VRANI – MERCINA III)

ROVINA

necodif.

CS

Mercina/UAT VARADIA

6.00

N

PO

0.080

0.080

ANIF CS

ANIF CS

16

49

VALEA VIRTOPULUI – VICINIC

VARTOPULUI

necodif.

CS

Nicolint/ UAT CIUCHICI

8.00

N

PO

0.111

0.111

ANIF CS

ANIF CS

16

50

BUCOVAT- MERCINA II (VRANI)

BUCOVAT

,necodif.

CS

Mercina/UAT VARADIA

5.75

N

PO

0.136

0.136

ANIF CS

ANIF CS

16

51

VARADIA- incinta

Caras-Ciornovat

V-3 / V-3.8

CS

Gradinari UATGradinari

4.75

POLDER

PO

8.84

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.5

52

LISAVA-incinta

Caras -Lisava

V-3 / V-3.10a

CS

Gradinari UATGradinari

4.8

POLDER

PO

10.24

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.5

53

VALIUG

BARZAVA

V-2.38

CS

Valiug UATValiug

27.0

P

G

1.20

1.32

0.124

A,R,H

SC TMK HYDROENERGY POWER SRL RESITA

SC TMK HYDROENER GY POWER SRL RESITA

43.6

54

DANILA

Moravita

V-2.38.5

CS

Ocna de Fier UAT Ocna de Fier

P

0

Primaria Ocna de Fier

Primăria Ocna de Fier

11.75

55

MEDRES

MEDRES

necadastrat

CS

Bocsa UATBocsa

8.00

P

PO

0.027

0.070

0.043

V,R

PRIMARIE BOCSA

PrimăriaBOCSA

16.75

56

PASTOANEA (BARZAVA MIJLOCIE)

Pastoanea,

necodif.

CS

Fizes/UAT BERZOVIA

5.00

N

PO

0.035

0.035

ANIF CS

ANIF CS

16

57

FIZES

FIZES,necodif.

necodif.

CS

Fizes/UAT BERZOVIA

6.00

N

PO

0.013

0.013

ANIF CS

ANIF CS

16

58

VALEA SATULUI

VALEA SATULUI, necodif .

necodif.

CS

Fizes/ UAT BERZOVIA

6.00

N

PO

0.025

0.025

ANIF CS

ANIF CS

16

59

VALEA VINA SATULUI

VALEA VINA SATULUI, necodif.

necodif.

CS

Fizes/UAT BERZOVIA

6.00

N

PO

0.250

0.250

ANIF CS

ANIF CS

16

60

GHERTENIS- polder

Barzava

V-2.38

CS

GhertenisUAT Berzovia

POLDER

17.700

V

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

25.5

61

GURA GOLUMBULUI

MINIS

VI-1.7

CS

Valea MinisuluiUAT Bozovici

9.5

P

SBB

0.35

0.35

0

H

SPEEHHidroelectrica S.A.

Sucursala Hidrocentrale Hațeg, UHE Caransebeș

20.2

62

TARIA

Taria

VI-1.7.2

CS

Bozovici UATBozovici

10.45

P

AM

0.082

0.125

0.043

A,V

ANAR ABA BANAT

ABA BANAT

24.95

63

Sacherstita

Sacherstita,

cod VI-2.15

CS

Toplet

9

P

AM

0.0507

0.024

H

SCALPHACONSTRUCT SISTEMSA

SCALPHA CONSTRUCT SISTEM SA

21

Nota * Tip baraj*A – Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)G – Baraj de beton de greutateC -Baraj de beton cu contraforțiAA -Baraj din anrocamante etanșat cu argileAM -Baraj din anrocamante etansat cu masca amontePO -Baraj de pământ omogenPA -Baraj de pământ etansat cu argile (pamant fin)PM -Baraj de pământ etansat cu masca amonte sau pereuSS -Stavilar cu stavile de suprafațăSBB – Stavilar cu baraj de închidere din betonSBML – Stavilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale

** FolosințeV – apărarea împotriva inundațiilorI – irigațiiH – hidroenergieP – pisciculturăA – alimentări cu apăR – agrement (recreere)X – alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate

 + 
Anexa nr. 5b
Localizarea barajelor de categoria C și D în spațiul
hidrografic administrat de A.B.A. Banat + 
Anexa nr. 6a
Centralizarea informațiilor privind digurile de apărare
cu evidențierea stării acestora în spațiul
hidrografic administrat de A.B.A.

Nr. crt.

Denumire dig

Curs de apă

Cod cadastral

Poziție dig (mal stâng / mal drept) MS / MD

Județ

Comuna / localitatea

Lungime (m)*

Înălțime medie (m)*

PIF

Condiții normale de exploatare

Localități apărate

Deținător

Incidente / accidente

Punctaj conform metodologiei de prioritizare a digurilor

Probabilitate de depășire (pc%)

Qcalcul (mc/s)

Anul producerii

Mecanismul de cedare: deversare / eroziune internă / alunecare taluz (surpare)

Număr incidente / accidente**

1

dig Râul la Traian Vuia md

Râu

V-1.10

MD

Timiș

com. TraianVuia

5335

3.00

1976

com. Traian Vuia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

2005

Breșe 2005, km 6+200 și km 8+200

2/0

12

2

dig Glavița la Traian Vuia md

Glavița

V-1.15

MD

Timiș

com. Traian Vuia

1494

3.00

1950

com. Traian Vuia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

11

3

dig Râul la Traian Vuia tr. I ms

Râu

V-1.10

MS

Timiș

com. Traian Vuia

2700

2.00

1976

com. Traian Vuia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

4

dig Glavița la Traian Vuia ms

Glavița

V-1.15

MS

Timiș

com. TraianVuia

2200

2.00

1950

com. Traian Vuia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

11

5

dig Râul la Traian Vuia tr. II ms

Râu

V-1.10

MS

Timiș

com. TraianVuia

3220

3.00

1976

com. Traian Vuia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

6

dig Cladova Cladova – Bethausen md

Cladova

V-1.11

MD

Timiș

com. Bethausen

1500

2.00

2014

com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

7

dig Cladova Cladova – Bethausen ms

Cladova

V-1.11

MS

Timiș

com. Bethausen

1120

3.00

2014

com. Bethausen/ Bethausen, Cladova

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

8

dig remuu Miniș la Babșa md

Miniș

V-1.14

MD

Timiș

com. Belinț

1730

1973

com. Belinț / Babșa

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

9

Dig Canal Saraz ms

Canal Saraz

necodificat

MS

Timiș

com. Traian Vuia

584

1977

com. Traian Vuia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

11

10

dig Biniș la Gruni md

Biniș

V-1.15.2

MD

Timiș

com. Belinț

456

1860

com. Belinț /Gruni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

11

dig Glavița la Bethausen md

Glavița

V-1.15

MD

Timiș

com. Traian Vuia

544

3.00

1975

com. Traian Vuia / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

12

dig Glavița am. Biniș md

Glavița

V-1.15

MD

Timiș

com. Belinț

456

1975

com. Belinț/ extravilan;com. Coșteiu/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

13

13

dig Glavița am. Bega md

Glavița

V-1.15

MD

Timiș

com. Belinț

5025

1860

com. Belinț / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

0/1

12

14

dig Glavița la Bethausen ms

Glavița

V-1.15

MS

Timiș

com. Bethausen

5025

1975

com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

0/1

12

15

dig Glavița la Păru ms

Glavița

V-1.15

MS

Timiș

com. Belinț;com. Coșteiu

1169

3.00

1975

com. Belinț / Gruni;com. Coșteiu/ Păru, Țipari

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

16

dig Glavița la Belinț ms

Glavița

V-1.15

MS

Timiș

com. Belinț

576

1860

com. Belinț/ Belinț, Chizătău

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

17

dig Chizdia la Sanovița md

Chizdia

V-1.16

MD

Timiș

com. Ghizela; com. Belinț

3380

1984

com. Ghizela/ Sanovița;com. Belinț/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

18

dig Chizdia la Ghizela ms

Chizdia

V-1.16

MS

Timiș

com. Ghizela

2613

1984

com. Ghizela/ Ghizela

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

19

dig Pustiul la Fărășești tr. I md

Pustiul

V-1.2.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

312

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

20

dig Pustiul la Fărășești tr. II md

Pustiul

V-1.2.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

3823

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

1/3

18

21

dig Pustiul la Fărășești tr. III md

Pustiul

V-1.2.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

736

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

22

dig Pustiul la Fărășești tr. IV md

Pustiul

V-1.2.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

198

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

23

dig Pustiul la Fărășești tr. I ms

Pustiul

V-1.2.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

337

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

24

dig Pustiul la Fărășești tr. II ms

Pustiul

V-1.2.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

2155

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

25

dig Pustiul la Fărășești tr. III ms

Pustiul

V-1.2.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

2630

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

26

dig Pustiul la Fărășeștii tr. IV ms

Pustiul

V-1.2.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

2425

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

27

dig Pustiul la Fărășești tr. V ms

Pustiul

V-1.2.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

2011

com. Pietroasa/ Fărășești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

28

dig Bega Poienilor la Poieni tr. I md

Bega Poienilor

V-1.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

1100

2011

com. Pietroasa/ Poeni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

29

dig Bega Poienilor la Poieni tr. II md

Bega Poienilor

V-1.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

2557

2011

com. Pietroasa/ Poeni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

30

dig Bega Poienilor la Poieni tr. III md

Bega Poienilor

V-1.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

1100

2011

com. Pietroasa/ Poeni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

31

dig Bega Poienilor la Crivina de Sus md

Bega Poienilor

V-1.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

494

2011

com. Pietroasa/ Crivina de Sus

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

19

32

dig Bega Poienilor la Pietroasa md

Bega Poienilor

V-1.2

MD

Timiș

com. Pietroasa

68

2011

com. Pietroasa/ Pietroasa

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

33

dig Bega Poienilor la Poieni ms

Bega Poienilor

V-1.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

100

2011

com. Pietroasa/ Poieni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

34

dig Bega Poienilor la Crivina de Sus tr. I ms

Bega Poienilor

V-1.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

95

2011

com. Pietroasa/ Crivina de Sus

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

19

35

dig Bega Poienilor la Crivina de Sus tr. II ms

Bega Poienilor

V-1.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

181

com. Pietroasa/ Crivina de Sus

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

36

dig Bega Poienilor la Pietroasa ms

Bega Poienilor

V-1.2

MS

Timiș

com. Pietroasa

1314

2011

com. Pietroasa/ Pietroasa

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

37

dig Apa Mare la Becicherecu Mic tr. I md

Apa Mare

V-1.21.4

MD

Timiș

com. Becicherecu Mic

1898

com. Bechicerecu Mic / Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

39

38

dig Apa Mare la Becicherecu Mic tr. II md

Apa Mare

V-1.21.4

MD

Timiș

com. Becicherecu Mic

800

1898

com. Bechicerecu Mic / Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

39

39

dig Apa Mare la Becicherecu Mic tr. III md

Apa Mare

V-1.21.4

MD

Timiș

com. Becicherecu Mic

870

1898

com. Bechicerecu Mic / Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

39

40

dig de remuu Iercici la Becicherecu Mic ms

Iercici

V-1.21.4.5

M S

Timiș

com. Becicherecu Mic

800

1973

com. Bechicerecu Mic / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

41

dig Apa Mare la Becicherecu Mic tr. V md

Apa Mare

V-1.21.4

M D

Timiș

com. Becicherecu Mic

200

1898

com. Bechicerecu Mic / Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

42

dig Apa Mare la Beregsău Mare (agricol) md

Apa Mare

V-1.21.4

MD

Timiș

com. Săcălaz

948

1898

com. Săcălaz/ Beregsău Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

43

Dig Apa Mare la Biled ms

Apa Mare

V-1.21.4

MS

Timiș

com. Biled

600

1898

com. Biled/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

44

dig Apa Mare la Bechicerecu Mic tr. I ms

Apa Mare

V-1.21.4

MS

Timiș

com. Becicherecu Mic

1917

1898

com. Bechicerecu Mic / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

45

dig de remuu Iercici la Becicherecu Mic md

Iercici

V-1.21.4.5

MD

Timiș

com. Becicherecu Mic

2235

1973

com. Bechicerecu Mic/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

46

dig Apa Mare la Bechicerecu Mic tr. II ms

Apa Mare

V-1.21.4

MS

Timiș

com. Becicherecu Mic

727

1898

com. Bechicerecu Mic/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

47

dig de remuu Surduc la Becicherecu Mic md

Surduc

V-1.21.4.6

MD

Timiș

com. Becicherecu Mic

704

1973

com. Bechicerecu Mic/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

25

48

dig de remuu Surduc la Becicherecu Mic ms

Surduc

V-1.21.4.6

MS

Timiș

com. Becicherecu Mic

668

1973

com. Bechicerecu Mic/ Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

49

dig Apa Mare la Bechicerecu Mic tr. III ms

Apa Mare

V-1.21.4

MS

Timiș

com. Becicherecu Mic

418

1898

com. Bechicerecu Mic/ Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

50

dig Apa Mare la Bechicerecu Mic tr. IV ms

Apa Mare

V-1.21.4

MS

Timiș

com. Becicherecu Mic

1632

1898

com. Bechicerecu Mic/ Bechicerecu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

51

dig Apa Mare la Bechicerecu Mic (agricol) ms

Apa Mar

V-1.21.4

MS

Timiș

com. Becicherecu Mic

1667

1898

com. Bechicerecu Mic/ extravilan; com. Săcălaz/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

29

52

dig Bega Veche la Sânandrei md

Bega Veche

V-1.21

MD

Timiș

com. Sânadrei

1393

1975

com. Sânandrei/ Sânandrei

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

38

53

dig Bega Veche Săcălaz – Beregsău Mare md

Bega Veche

V-1.21

MD

Timiș

com. Dudeștii Noi; com. Săcălaz

1362

1898

com. Dudeștii Noi/ extravilan;com. Săcălaz/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

25

54

dig Bega Veche Beregsău Mare – frontiera md

Bega Veche

V-1.21

MD

Timiș

com. Săcălaz;com. Cenei;com. Checea

1898

com. Săcălaz/ Beregsău Mare, Beregsău Mic; com. Cenei / Cenei, Bobda; com. Checea / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

55

dig Bega Veche Sânandrei ms

Bega Veche

V-1.21

MS

Timiș

com. Sânadrei

649

1975

com. Sânandrei/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

26

56

dig Bega Veche Sacalaz-frontiera ms

Bega Veche

V-1.21

MS

Timiș

com. Săcălaz;com. Cenei;com. Uivar

697

1898

com. Săcălaz/ Săcălaz, Beregsău Mare; com. Cenei / Cenei, Bobda; com. Uivar / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

57

dig Vădana la Făget md

Vădan a

V-1.7

MD

Timiș

com. Făget

114

com. Făget/ Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

24

58

dig Vădana la Făget ms

Vădan a

V-1.7

MS

Timiș

com. Făget

1812

com. Făget/ Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

24

59

dig Balașina la Dumbrava md

Balașina

V-1.8.1

MD

Timiș

com. Dumbrava

12851

2.50

2014

com. Dumbrava/ Dumbrava

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

60

dig Balașina la Dumbrava ms

Balașina

V-1.8.1

MS

Timiș

com. Dumbrava

2868

3.00

2014

com. Dumbrava/ Dumbrava

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

35

61

dig Bega la Răchita ms

Zopana

V-1.8

MD

Timiș

com. Dumbrava; com. Făget

4200

1.50

2014

com. Dumbrava/ Răchita;com. Făget/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

62

dig Zopana Begheiu Mic – Dumbrava ms

Zopana

V-1.8

MS

Timiș

com. Dumbrava; com. Făget

3800

1.50

2014

com. Dumbrava/ extravilan; com. Făget / Begheiu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

25

63

dig Șerbenilor la Răchita md

Șerben

V-1.9.2

MD

Timiș

com. Dumbrava

1062

3.00

2014

com. Dumbrava/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

64

dig Șerbenilor la Răchita ms

Șerben

V-1.9.2

MS

Timiș

com. Dumbrava

2900

2.00

2014

com. Dumbrava/ Răchita

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

65

dig Bunea la Mănăștiur md

Bunea

V-1.9

MD

Timiș

com. Dumbrava;com. Mănăștiur

4620

3.00

2014

com. Dumbrava/ extravilan;com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

35

66

dig Bunea la Mănăștiur ms

Bunea

V-1.9

MS

Timiș

com. Dumbrava;com. Mănăștiur

600

2014

com. Dumbrava/ Răchita;com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

67

dig Topla am. Bega md

Topla

V-1.9a

MD

Timiș

com. Mănăștiur;com. Bethausen

3340

3.00

2014

com. Mănăștiur/ extravilan;com. Bethausen/ Leucușești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

68

dig Topla am. Bega ms

Topla

V-1.9a

MS

Timiș

com. Mănăștiur;com. Bethausen

425

2014

com. Mănăștiur/ extravilan;com. Bethausen / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

69

dig Bega la Izvin md

Bega

V-1

MD

Timiș

oraș Recaș;com. Remetea Mare

214

1915

oraș Recaș / Izvin; com. Remetea Mare / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

38

70

dig Bega la Remetea Mare md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Remetea Mare

2140

3.00

1915

com. Remetea Mare/ Remetea Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

32

71

dig remuu Gherteamoș la Izvin md

Gherteamoș

V-1.19

MS

Timiș

com. Remetea Mare

169

1970

com Remetea Mare/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

23

72

dig remuu Gherteamos la Remetea Mare md

Gherteamoș

V-1.19

MD

Timiș

com. Remetea Mare

2150

1970

com Remetea Mare/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

32

73

dig remuu Remetea la Remetea Mare ms

Remetea

V-1.19a

MS

Timiș

com. Remetea Mare

2020

3.00

1970

com Remetea Mare/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

32

74

dig remuu Remetea la Ghiroda md

Remetea

V-1.19a

MD

Timiș

com. Ghiroda

460

1970

com. Ghiroda/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

23

75

dig Bega la Ghiroda md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Ghiroda

1480

3.00

1915

com. Ghiroda/ Ghiroda

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

34

76

dig Bega la Timișoara md

Bega

V-1

MD

Timiș

mun. Timișoara;com. Sânmihaiu Român;com. Uivar

410

1915

mun. Timișoara/ Timișoara; com. Sânmihaiu Roman/ Sânmihaiu Român, Sânmihaiu German, Utvin;com. Uivar/ Răuți, Uivar, Pustiniș

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

39

77

dig Bega Poienilor la Curtea md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Curtea

460

3.00

2011

com. Curtea/ Curtea

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

33

78

dig Bega la Margina tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Margina

920

3.00

2011

com. Margina/ Margina

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

33

79

dig Icui la Margina ms

Icui

V-1.5

MS

Timiș

com. Margina

1400

1.00

2011

com. Margina/ Margina

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

33

80

dig Icui la Margina md

Icui

V-1.5

MD

Timiș

com. Margina

1350

1.00

2011

com. Margina/ Margina

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

33

81

dig Bega la Margina tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Margina

1690

2.00

2011

com. Margina/ Margina

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

33

82

dig remuu Valea Zorani la Margina ms

Zorani

necodificat

MS

Timiș

com. Margina

1500

2011

com. Margina/ Margina

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

83

dig Bega la Făget tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Făget

1980

2.00

2011

com. Făget/ Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

84

dig remuu pr. Budimir II la Făget ms

Budimir II

necodificat

MS

Timiș

com. Făget

300

2.00

2011

com. Făget/ Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

85

dig remuu pr. Budimir II la Făget md

Budimir II

necodificat

MD

Timiș

com. Făget

1950

2.00

2011

com. Făget/ Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

86

dig Bega la Făget tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Făget

450

2011

com. Făget / Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

87

dig remuu pr. Budimir I la Făget ms

Budimir

necodificat

MS

Timiș

com. Făget

160

2011

com. Făget / Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

88

dig remuu pr. Budimir I la Bichigi md

Budimir

necodificat

MD

Timiș

com. Făget

160

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

89

dig Bega la Bichigi tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Făget

2150

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

33

90

dig remuu pr. Văcărița la Bichigi ms

Văcărița

necodificat

MS

Timiș

com. Făget

560

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

91

dig remuu pr. Văcărița la Bichigi md

Văcărița

necodificat

MD

Timiș

com. Făget

540

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

92

dig Bega la Bichigi tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Făget

381

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

93

dig remuu pr. Dicorn la Bichigi ms

Dicorn

necodificat

MS

Timiș

com. Făget

201

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

94

dig remuu pr. Dicorn la Bichigi md

Dicorn

V-1

MD

Timiș

com. Făget

147

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

95

dig Bega la Bichigi tr. III md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Făget

158

2011

com. Făget / Bichigi

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

96

dig Bega la Răchita tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Dumbrava

36

2011

com. Dumbrava/ Răchita

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

19

97

dig Bega la Răchita tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Dumbrava; com. Mănăștiur

110

2011

com. Dumbrava/ extravilan;com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

19

98

dig remuu Valea Bunea la Mănăștiur ms

Bunea

V-1.9

MS

Timiș

com. Mănăștiur

94

com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

99

dig remuu Valea Bunea la Mănăștiur md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Mănăștiur

50

2011

com. Mănăștiur/ Mănăștiur

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

100

dig Bega la Mănăștiur tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Mănăștiur

28

2011

com. Mănăștiur / Mănăștiur

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

101

dig remuu canal la Mănăștiur ms

Canal

necodificat

MS

Timiș

com. Mănăștiur

21260

5.00

com. Mănăștiur/ Mănăștiur

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

102

dig remuu canal la Mănăștiur md

Canal

necodificat

MD

Timiș

com. Mănăștiur;com. Bethausen

5777

2009

com. Mănăștiur/ extravilan;com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

11

103

dig Bega la Mănăștiur tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Mănăștiur;com. Bethausen

3670

3.00

2009

com. Mănăștiur/ extravilan;com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

104

dig Bega la Leucușești tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Bethausen

10900

3.00

2009

com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

27

105

dig Bega la Leucușești tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Bethausen

2335

2.00

2009

com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

27

106

dig Bega la Bodo tr. I md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Balint

2040

2009

com. Balint / Bodo

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

107

dig remuu pr. Bacoș la Bodo md

Bacoș

necodificat

MD

Timiș

com. Balint

1500

2009

com. Balint / Bodo

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

108

dig Bega la Bodo tr. II md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Balint

3360

2009

com. Balint / Bodo

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

109

dig Bega la Bodo tr. III md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Balint

626

2.00

com. Balint / Bodo

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

110

dig Bega la Balint md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Balint

17849

2.00

2009

com. Balint / Balint

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

111

dig Bega am. Ghizela md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Belinț;com. Ghizela

20770

3.00

1860

com. Belinț / Babșa; com. Ghizela / Ghizela

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

112

dig Bega la Sanovița ms

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Belinț;com. Ghizela

7274

2.00

1860

com. Ghizela / Sanovița;com. Belinț / extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

113

dig Bega la Ictar – Budinți md

Bega

V-1

MD

Timiș

com. Topolovățu Mare

353

2.00

1860

com. Topolovățu Mare/ Ictar- Budinți

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

114

dig Bega Recaș – Timișoara ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Bucovăț; com. Moșnița Nouă; mun. Timișoara; oraș Recas

2087

3.00

1915

oraș Recaș/ extravilan;com. Bucovăț/ Bazoșu Nou, Bucovăț;com. Moșnița Nouă / Albina, Moșnita Veche, Moșnița Nouă;mun. Timișoara/ Timișoara

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

44

115

dig Bega Navigabila ms

Bega

V-1

MS

Timiș

mun. Timisoara;com. Sânmihaiu Roman;com. Peciu Nou;com. Otelec

1247

1915

mun. Timișoara/ Timișoara;com. Sânmihaiu Român/ Sânmihaiu Roman, Utvin;com. Peciu Nou/ Diniaș, Peciu Nou;com. Uivar/ Sanmartinu Maghiar;com. Otelec/ Otelec, Iohanesfield

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

58

116

dig Bega la Curtea ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Curtea

1950

2.00

1860

com. Curtea / Curtea

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

41

117

dig Bega la Margina ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Margina

4774

3.00

1860

com. Margina/ Margina

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

118

dig Bega la Făget tr. I ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Făget

1281

2.00

1860

com. Făget / Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

39

119

dig remuu pr. Redina la Făget md

Redina

necodificat

MD

Timiș

com. Făget

4521

2.00

com. Făget / Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

24

120

dig remuu pr. Redina la Făget ms

Redina

necodificat

MS

Timiș

com. Făget

613

2014

com. Făget / Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

121

dig Bega la Făget tr. II ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Făget

186

2.00

1860

com. Făget / Făget

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

25

122

dig Bega la Răchita ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Dumbrava; com. Făget

2590

2.00

1860

com. Făget / extravilan;com. Dumbrava/ Răchita

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

1

22

123

dig remuu Zopana la Răchita md

Zopana

V-1.8

MD

Timiș

com. Dumbrava

660

com. Dumbrava/ Răchita

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

124

dig remuu Zopana la Răchita ms

Zopana

V-1.8

MS

Timiș

com. Dumbrava;com. Mănăștiur

1214

2.00

com. Dumbrava/ Răchita;com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

1

21

125

dig Bega Răchita – Mănăștiur ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Dumbrava;com. Mănăștiur

625

3.00

1860

com. Dumbrava/ Răchita;com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

28

126

dig remuu pr. Timișel la Mănăștiur md

Timișel

V-1.10.5

MD

Timiș

com. Dumbrava;com. Mănăștiur

1063

2.00

com. Dumbrava/ Răchita;com. Mănăștiur/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

127

dig remuu pr. Timișel la Mănăștiur ms

Timișel

V-1.10.5

MS

Timiș

com. Mănăștiur;com. Traian Vuia;com. Bethausen

2163

2.50

2014

com. Mănăștiur/ Mănăștiur;com. Traian Vuia/ extravilan;com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

128

dig Bega la Mănăștiur ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Mănăștiur;com. Traian Vuia;com. Bethausen

2290

2.50

1860

com. Mănăștiur/ Mănăștiur;com. Traian Vuia/ extravilan;com. Bethausen/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

129

dig Bega la Leucușești ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Bethausen

2135

3.00

1860

com. Bethausen/ Leucușești

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

130

dig Bega am. Glavița ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Balint;com. Belinț

2967

2.50

1860

com. Balint/ Balint;com. Belinț/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

131

dig remuu pr. Bacoș la Bodo ms

Bacos

necodificat

MS

Timiș

com. Balint

2938

2.50

2009

com. Balint/ Bodo

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

132

dig Bega Sanovița – Topolovățu Mic ms

Bega

V-1

MS

Timiș

com. Topolovațu Mic;com. Belinț

8379

3.00

1860

com. Topolovățu Mare/ Topolovățu Mic; com. Belinț / Chizătău, Belinț

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

23

133

dig remuu Vârciorova la Obreja md (agricol)

Vârciorova

V-2.20.8

MD

Caraș Severin

com. Obreja

1377

2.50

1996

com. Obreja/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

67

134

dig Bistra la Obreja tr. I md (agricol)

Bistra

V-2.20

MD

Caraș Severin

com. Obreja

1100

3.00

1996

com. Obreja/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

65

135

Dig transversal Bistra la Obreja (agricol)

Bistra

V-2.20

MD

Caraș Severin

com. Obreja

850

2.00

1996

com. Obreja/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

64

136

dig Bistra la Obreja tr. II md (agricol)

Bistra

V-2.20

MD

Caraș Severin

com. Obreja

2700

3.00

1996

com. Obreja/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

63

137

dig Bistra la Obreja tr. III md (agricol)

Bistra

V-2.20

MD

Caraș Severin

com. Obreja

2050

2.00

1973

com. Obreja/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

62

138

dig Bistra la Obreja tr. IV md (agricol)

Bistra

V-2.20

MD

Caraș Severin

com. Obreja

250

2.00

2010

com. Obreja/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

62

139

dig Bistra la Ciuta md

Bistra

V-2.20

MD

Caraș Severin

com. Obreja

7870

3.00

2010

com. Obreja/ Ciuta

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

61

140

dig Bistra la Oțelul Roșu ms

Bistra

V-2.20

MS

Caraș Severin

oraș Otelu Roșu;com. Glimboca

630

2.00

1974

oraș Oțelu Roșu/ Oțelu Roșu;com. Glimboca/ Glimboca

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

63

141

dig remuu Scoarța la Oțelul Roșu md

Valea Scoarța

V-2.20.6a

MD

Caraș Severin

oraș Otelu Roșu; com. Glimboca

20375

3.00

1996

oraș Oțelu Roșu/ Oțelu Roșu;com. Glimboca/ Glimboca

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

56

142

dig remuu Scoarta la Glimboca ms

Valea Scoarța

V-2.20.6a

MS

Caraș Severin

com. Glimboca; com. Obreja

36650

3.00

1974

com. Glimboca/ Glimboca;com. Obreja/ Obreja

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

62

143

dig Bistra Obreja – Glimboca ms

Bistra

V-2.20

MS

Caraș Severin

com. Glimboca; com. Obreja

37350

3.00

com. Glimboca/ Glimboca;com. Obreja/ Obreja

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

62

144

dig remuu Eruga la Obreja md

Eruga

V-2.20.9.1

MD

Caraș Severin

com. Glimboca; com. Obreja

33660

4.00

com. Glimboca/ Glimboca;com. Obreja/ Obreja

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

59

145

dig remuu Eruga la Obreja ms

Eruga

V-2.20.9.1

MS

Caraș Severin

com. Obreja

6300

4.00

com. Obreja/ Obreja, Iaz

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

146

dig Bistra Iaz – Obreja ms

Bistra

V-2.20

MS

Caraș Severin

com. Obreja

500

3.00

1974

com. Obreja/ Obreja, Iaz

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

59

147

dig remuu Axin la Iaz md

Axin

V-2.20.9

MD

Caraș Severin

com. Obreja

1420

3.00

com. Obreja/ Obreja, Iaz

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

148

dig remuu Axin la Iaz ms

Axin

V-2.20.9

MS

Caraș Severin

com. Obreja

4760

3.00

1974

com. Obreja / Iaz

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

54

149

dig Bistra la Iaz ms

Bistra

V-2.20

MS

Caraș Severin

com. Obreja

2900

2.00

1974

com. Obreja / Iaz

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

150

dig Timiș la Iaz md

Bistra

V-2.20

MS

Caraș Severin

com. Obreja

2900

2.00

1974

com. Obreja / Iaz

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

151

dig Știuca la Găvojdia md

Știuca

V-2.29

MD

Timiș

com. Găvojdia

1530

3.00

1975

com. Găvojdia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

152

dig Cernabora la Lugojel md

Cernabora

V-2.29c

MD

Timiș

mun. Lugoj;com. Găvojdia

1600

2.00

1975

mun. Lugoj/ Lugoj;com. Găvojdia/ Lugojel

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

44

153

dig Cernabora la Victor Vlad de la Marina (agricol) ms

Cernab ora

V-2.29c

MS

Timiș

com. Victor VladDelamarina

1600

2.00

1975

com. Victor Vlad Delamarina/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

154

dig Cernobora la Lugoj ms

Cernabora

V-2.29c

MS

Timiș

mun. Lugoj

3570

3.00

1975

mun. Lugoj/ Lugoj

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

44

155

dig Cinca la Boldur ms

Sechelița (Cinca)

V-2.30.3

MS

Timiș

com. Boldur

300

3.00

1975

com. Boldur/ Boldur

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

156

dig Dicșan la Sinersig md

Dicșani

V-2.30.4

MD

Timiș

com. Boldur

2165

3.00

1970

com. Boldur/ Boldur

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

157

dig Dicsan la Sinersig ms

Dicșani

V-2.30.4

MS

Timiș

com. Boldur

1607

3.00

1970

com. Boldur/ Sinersig

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

158

dig Cherastau la Sinersig md

Cherăstău

V-2.30.5

MD

Timiș

com. Boldur

2892

3.00

1970

com. Boldur/ Sinersig

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

159

dig Cherastau la Capăt ms

Cherăs tău

V-2.30.5

MS

Timiș

com. Racoviță

667

3.00

1970

com. Racoviță/ Capăt

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

160

dig Timișana Lugoj – Racoviță md

Timișana

V-2.30

MD

Timiș

mun. Lugoj;com. Boldur;com. Racoviță

5290

3.00

1970

mun. Lugoj/ extravilan;com. Boldur/ Jabar, Ohaba- Forgaci;com. Racoviță/ Racoviță, Drăgoiești, Ficătar

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

161

dig Timișana Boldur – Sinersig ms

Timișana

V-2.30

MS

Timiș

com. Boldur

26100

4.00

1970

com. Boldur/ Boldur

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

162

dig Timișana la Sinersig ms

Timișana

V-2.30

MS

Timiș

com. Boldur

4400

1.50

1970

com. Boldur/ Sinersig

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

163

dig Timișana Capăt – Hitiaș ms

Timișana

V-2.30

MS

Timiș

com. Racoviță

2735

1.50

1970

com. Racoviță/ Sârbova, Hitias, Capăt

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

164

dig Sudriaș la Victor Vlad de la Marina (agricol) md

Sudriaș

V-2.33

MD

Timiș

com. Victor VladDelamarina

2000

2.50

1975

com. Victor Vlad Delamarina/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

11

165

dig Șurgani Chevereșu Mare – Dragșina md

Șurgani

V-2.33

MD

Timiș

oraș Buziaș;com. Chevereșu Mare;com. Racoviță

875

2.50

1868

com. Chevereșu Mare/ Dragșina, Chevereșu Mare;oraș Buziaș/ Bacova;com. Racoviță/ Sârbova

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

39

166

dig Șurgani la Vucova ms

Șurgani

V-2.33

MS

Timiș

com. Chevereșu Mare

169

1.30

1858

com.Chevereșu Mare/ Vucova

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

16

167

dig Vucova la Vucova md

Vucova

V-2.33-2

MD

Timiș

com. Chevereșu Mare

480

1958

com. Chevereșu Mare/ Vucova

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

19

168

dig Vucova la Vucova (agricol) ms

Vucova

V-2.33-2

MS

Timiș

com. Sacoșu Turcesc; com. Chevereșu Mare

273

1969

com. Sacoșu Turcesc/ Sacoșu Turcesc;com. Chevereșu Mare/ Chevereșu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

19

169

dig Șurgani Chevereșu Mare – Dragșina ms

Șurgani

V-2.33

MS

Timiș

com. Sacoșu Turcesc;com. Chevereșu Mare

1822

1.85

1858

com. Sacoșu Turcesc/ Sacoșu Turcesc;com. Chevereșu Mare / Chevereșu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

40

170

dig Sudriaș la Lugoj ms

Sudriaș Cernabora

V-2.33

MS

Timiș

com. Victor VladDelamarina

698

1.50

1975

com. Victor Vlad Delamarina/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

20

171

dig Pogăniș la Uliuc md

Pogăniș

V-2.35

MD

Timiș

com. Sacoșu Turcesc

435

1.80

1908

com. Sacoșu Turcesc/ Uliuc, Sacoșu Turcesc, Icloda

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

40

172

dig Pogăniș – la Brebu (incinta VII) md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Brebu

1278

2.10

2016

com. Brebu/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

68

173

dig Pogăniș la Brebu md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Brebu

2234

1.50

2016

com. Brebu/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

68

174

dig Poganiș Brebu – Zorlențu Mare (agricol) md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Brebu;com. Zorlențu Mare

930

2.50

2016

com. Brebu/ Brebu;com. Zorlențu Mare/ Zorlențu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

50

175

dig Pogăniș la Remetea Pogănici md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Fârliug

1541

1.70

2016

com. Fârliug/ Remetea Pogănici

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

48

176

dig Pogăniș Remetea Pogănici – Duleu md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Fârliug

1830

1.75

2016

com. Fârliug/ Duleu

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

44

177

dig Pogăniș la Duleu md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Fârliug

1300

3.10

2016

com. Fârliug/ Duleu

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

48

178

dig Pogăniș la Valeapai (agricol) md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Ramna

183

2016

com. Ramna/ Valeapai

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

44

179

dig remuu pr. la Valeapai (agricol) ms

pârâu

necodificat

MS

Caras-Severin

com. Ramna

1338

2.45

2016

com. Ramna/ Valeapai

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

180

dig Pogăniș la Vermeș tr. I md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Vermeș

1417

2.25

2016

com. Vermeș/ Vermeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

181

dig Pogăniș la Vermeș tr. II md

Pogăniș

V-2.35

MD

Caras-Severin

com. Vermeș

536

2016

com. Vermeș/ Vermeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

38

182

dig Pogăniș la Unip ms

Pogăniș

V-2.35

MS

Timiș

com. Sacoșu Turcesc;com. Pădureni

4750

1.10

1952

com. Sacoșu Turcesc/ Unip;com. Pădureni/ Pădureni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

40

183

dig Pogăniș la Brebu (incinta 1) ms

Pogăniș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Brebu

916

2016

com. Brebu/ Brebu

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

184

dig Pogăniș Brebu – Zorlențu Mare ms

Pogăniș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Brebu;com. Zorlențu Mare

810

1.60

2016

com. Brebu/ Brebu;com. Zorlențu Mare/ Zorlențu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

185

dig Poganiș Zorlențu Mare – Dezești ms

Pogăniș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Zorlențu Mare;com. Fârliug

2729

1.60

2016

com. Zorlențu Mare / Zorlențu Mare;com. Fârliug/ Dezești

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

36

186

dig remuu pr. Dezești la Dezești (agricol) md

Dezești

necodificat

MD

Caras-Severin

com. Zorlențu Mare;com. Fârliug

440

2.50

2016

com. Zorlențu Mare/ Zorlențu Mare;com. Fârliug/ Dezești

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

33

187

dig remuu pr. Dezești la Dezești md

Dezești

necodificat

MS

Caras-Severin

com. Fârliug

860

2.75

2016

com. Fârliug/ Dezești

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

33

188

dig Pogăniș la Dezești ms

Poganiș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Fârliug

100

2.75

2016

com. Fârliug/ Dezești

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

33

189

dig Pogăniș la Fârliug (agricol) ms

Pogani ș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Fârliug

780

2.75

2016

com. Fârliug/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

31

190

dig remuu pr. Tău la Fârliug md

Tău

V-2.35.2

MD

Caras-Severin

com. Fârliug

690

2.75

2016

com. Fârliug/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

32

191

dig Pogăniș la Fârliug ms

Poganiș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Fârliug

370

2.75

2016

com. Fârliug/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

25

192

Dig Pogăniș Valeapai – Ersig ms

Poganiș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Ramna;com. Vermeș

1650

2.75

2016

com. Ramna/ Valeapai;com. Vermeș/ Ersig

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

22

193

dig Pogăniș la Ersig ms

Poganiș

V-2.35

MS

Caras-Severin

com. Vermes

1330

2.50

2016

com. Vermeș/ Ersig

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

22

194

dig Voiteg la Voiteg (agricol) md

Voiteg

V-2.36.3

MD

Timiș

com. Ciacova;com. Voiteg;com. Ghilad

400

1.50

1970

com. Ciacova/ extravilan;com. Voiteg/ extravilan;com. Ghilad/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

18

195

dig Voiteg la Voiteg tr. I ms

Voiteg

V-2.36.3

MS

Timiș

com. Voiteg

500

1.50

1970

com. Voiteg/ Voiteg

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

15

196

dig Voiteg la Voiteg tr. II ms

Voiteg

V-2.36.3

MS

Timiș

com. Voiteg

6630

2.50

1970

com. Voiteg/ Voiteg

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

197

dig Lanca Birda (agricol) md

Lanca Birda

V-2.36

MD

Timiș

com. Ciacova;com. Jebel;com. Ghilad

1332

2.50

1970

com. Jebel/ extravilan;com. Ciacova/ extravilan;com. Ghilad/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

14

198

dig Lanca Birda Ghilad – Gad md

Lanca Birda

V-2.36

MD

Timiș

com. Ghilad

361

2.50

1968

com. Ghilad/ Ghilad

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

23

199

dig Lanca Birda (agricol) ms

Lanca Birda

V-2.36

MS

Timiș

com. Ciacova;com. Jebel;com. Ghilad

3145

1970

com. Jebel/ extravilan;com. Ciacova/ extravilan;com. Ghilad/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

32

200

dig Lanca Birda av. Voiteg – Gad ms

Lanca Birda

V-2.36

MS

Timiș

com. Ghilad;com. Livezile

1288

1968

com. Ghilad/ Gad, extravilan;com. Livezile/ Dolat;

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

45

201

dig Timisaț la Foeni md

Timișat

V-2.37

MD

Timiș

com. Foeni

555

2.50

1986

com. Foeni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

202

dig Timisaț la Foeni ms

Timișat

V-2.37

MS

Timiș

com. Foeni

756

2.50

1986

com. Foeni/ Foeni, Cruceni

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

203

dig Bârzava Veche la Berecuța (agricol) md

Gorova

V-2.38.10

MD

Timiș

com. Birda

1942

2.50

1858

com. Birda/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

15

204

dig Bârzava Veche la Berecuța ms

Gorova

V-2.38.10

MS

Timiș

com. Birda;com. Gătaia

686

2.50

1858

com. Gătaia/ extravilan;com. Birda/ Berecuța

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

24

205

dig Birda Veche la Deta md

Birdanca

V-2.38.11

MD

Timiș

com. Banloc

928

2.00

1858

com. Banloc/ Banloc, Soca

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

42

206

dig Clopodia (agricol) md

Clopodia

V-2.38.12.3

MD

Timiș

com. Jamu Mare

541

2.50

1984

com. Jamu Mare/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

207

dig Clopodia (agricol) ms

Clopodia

V-2.38.12.3

MS

Timiș

com. Jamu Mare

236

2.00

1984

com. Jamu Mare/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

208

dig Semnița la Jamu Mare md

Semnița

V-2.38.12.5

MD

Timiș

com. Jamu Mare

895

2.50

1984

com. Jamu Mare/ Jamu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

9

209

dig Semnița la Gherman md

Semnița

V-2.38.12.5

MD

Timiș

com. Moravița; com. Jamu Mare

1666

2.50

1984

com. Jamu Mare/ extravilan;com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

38

210

dig Semnița la Jamu Mare ms

Semnița

V-2.38.12.5

MS

Timiș

com. Jamu Mare

171

2.50

1983

com. Jamu Mare/ Jamu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

15

211

dig Semnița la Gherman ms

Semnița

V-2.38.12.5

MS

Timiș

com. Moravița

300

2.50

1983

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

11

212

dig Boruga la Moravița (agricol) md

Boruga

V-2.38.12.6

MD

Timiș

com. Moravița

541

2.50

1983

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

213

dig Boruga La Moravița (agricol) ms

Boruga

V-2.38.12.6

MS

Timiș

com. Moravița

250

2.50

1983

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

17

214

dig Roiga la frontiera md

Roiga

V-2.38.12.7

MD

Timiș

com. Moravița; com. Denta

154

1.00

1890

com. Denta/ extravilan;com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

28

215

dig Roiga la frontiera ms

Roiga

V-2.38.12.7

MS

Timiș

com. Moravița;com. Deta

1400

2.50

1890

com. Denta/ extravilan;com. Moravița/ Gaiu Mic, Stamora Germană

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

40

216

dig Vaita la Percosova (agricol) md

Vaita

V-2.38.12.4

MD

Timiș

com. Gătaia

587

2.00

1984

com. Gătaia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

10

217

dig Moravița Persecova – Dejan (agricol) md

Moravița

V-2.38.12

MD

Timiș

com. Moravița; com. Gătaia

670

2.00

1984

com. Gătaia/ extravilan;com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

28

218

dig remuu pr. (agricol) ms

Canal

necodificat

MD

Timiș

com. Moravița

542

2.50

1984

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

16

219

dig remuu pr. (agricol) md

canal

necodificat

MS

Timiș

com. Moravița

763

2.00

1984

com. Moravița/ Moravița, Dejan, Stamora Germană

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

16

220

dig Moravița Dejan – Moravița md

Moravița

V-2.38.12

MD

Timiș

com. Moravița

647

2.50

1984

com. Moravița/ Moravița, Dejan, Stamora Germană

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

40

221

dig Moravița la Percosova (agricol) ms

Moravița

V-2.38.12

MS

Timiș

com. Moravița;com. Gătaia

1047

2.50

1983

com. Gătaia/ extravilan;com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

28

222

dig Moravița Dejan – Moravița (agricol) ms

Moravița

V-2.38.12

MS

Timiș

com. Moravița

347

2.00

1983

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

28

223

dig Moravița Moravița – frontieră ms

Moravița

V-2.38.12

MS

Timiș

com. Moravița

4720

2.50

1983

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

31

224

dig Canal Moravița la frontieră ms

Moravița

V-2.38.12

MS

Timiș

com. Moravița

300

1.00

1983

com. Moravița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

225

dig Bârzava la Șoșdea (agricol) tr. II md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Măureni

1297

2.50

1982

com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

226

dig transversal la Șoșdea

Valea Stancu

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Măureni

270

2.50

1988

com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

54

227

dig Bârzava la Sculia md

Bârzava

V-2.38

MD

Timiș

com. Gătaia

529

2.50

1858

com. Gătaia/ Sculia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

62

228

dig Bârzava Birda – Denta md

Bârzava

V-2.38

MD

Timiș

com. Birda;com. Denta

1600

2.50

1858

com. Birda/ Mânăstire, extravilan;com. Denta/ Rovinița Mare, Denta

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

63

229

dig Bârzava la Denta md

Bârzava

V-2.38

MD

Timiș

com. Denta

3263

2.50

1858

com. Denta/ Denta

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

58

230

dig Bârzava la Partoș md

Bârzava

V-2.38

MD

Timiș

com. Banloc

4196

4.25

1858

com. Banloc/ Banloc, Soca

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

57

231

dig Bârzava Reșița – Câlnic (zid beton) md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

mun. Reșița

4014

2.50

2009

mun. Reșița/ Câlnic

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

232

Dig Bârzava la Câlnic md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

mun. Reșița

925

2.00

2009

mun. Reșița/ Câlnic

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

57

233

dig Bârzava la Bocșa tr. I (zid beton) md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

954

2.00

2010

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

60

234

dig Bârzava la Bocșa (agricol) tr. II md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

2821

2.50

1982

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

60

235

dig remuu pr. Medreș la Bocșa (agricol) ms

Medreș

necodificat

MS

Caraș Severin

oraș Bocșa

525

1.20

1982

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

60

236

dig remuu pr. Medreș la Bocșa (agricol) md

Medreș

necodificat

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

1107

2.00

1982

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

60

237

dig Bârzava la Bocșa (agricol) tr. I md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

94

2.00

1982

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

59

238

dig Bârzava la Bocșa tr. II md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

1531

2.50

1982

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

53

239

dig Bârzava la Bocșa Română (agricol) tr. II md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

409

2.00

1982

oraș Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

51

240

dig Bârzava la Bocșa Română tr. III ms

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

513

2.00

1982

oraș Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

59

241

dig remuu pr. Ramna la Bocșa Română (agricol) ms

Valea Pietrii

necodificat

MS

Caraș Severin

oraș Bocșa

621

2.50

1982

oraș Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

52

242

dig remuu pr. Ramna la Ramna (agricol) md

Valea Pietrii

necodificat

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa

1280

2.50

1982

oraș Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

45

243

dig Bârzava la Ramna tr. I md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

oraș Bocșa;com. Ramna

1295

2.50

1982

oraș Bocșa/ extravilan;com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

55

244

dig remuu pr. Burau la Ramna (agricol) ms

Valea Burău

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Ramna

3153

2.50

1982

com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

53

245

dig remuu pr. Burau la Ramna (agricol) md

Valea Burău

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Ramna

785

2.00

1982

com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

50

246

dig Bârzava la Ramna tr. II md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Ramna

904

2.00

1982

com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

57

247

dig remuu pr. Budrului la Ramna ms

Valea Budrului

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Ramna

950

2.50

1982

com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

47

248

dig remuu pr. Budrului la Ramna md

Valea Budrului

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Ramna

586

1.10

1982

com. Ramna/ Ramna

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

48

249

dig Bârzava la Ramna tr. III md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Ramna

300

1.10

1982

com. Ramna/ Ramna

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

48

250

dig remuu pr. Vornic la Ramna ms

Vornic

V-2.38.7

MS

Caraș Severin

com. Ramna

1520

2.50

1982

com. Ramna/ Ramna

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

44

251

dig remuu pr. Vornic la Ramna md

Vornic

V-2.38.7

MD

Caraș Severin

com. Ramna

920

2.00

1982

com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

45

252

dig Bârzava la Ramna (agricol) tr. IV md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Ramna

920

2.00

1982

com. Ramna/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

71

253

dig remuu pr. Canalul Morii la Ramna (agricol) md

Canalul Morii

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Berzovia

1557

2.50

1982

com. Berzovia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

47

254

dig Bârzava la Ramna (agricol) md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Berzovia

154

2.00

1982

com. Berzovia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

45

255

dig remuu Stoiconic la Ramna (agricol) ms

Stoiconic

V-2.38.9

MS

Caraș Severin

com. Berzovia

254

2.00

com. Berzovia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

47

256

dig remuu Stoiconic la Ramna (agricol) md

Stoiconic

V-2.38.9

MD

Caraș Severin

com. Berzovia

2229

2.50

com. Berzovia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

44

257

dig Bârzava la Șoșdea (agricol) tr. I md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Berzovia;com. Măureni

192

2.00

com. Berzovia/ extravilan;com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

59

258

dig Bârzava la Șoșdea tr. I md

Bârzava

V-2.38

MD

Caraș Severin

com. Măureni

4190

2.50

1982

com. Măureni/ Șoșdea

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

44

259

dig remuu pr. Șoșdeala Șoșdea md

Valea Șoșdea

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Măureni

1251

1.20

1988

com. Măureni/ Șoșdea

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

43

260

dig remuu pr. Faitalan la Măureni md

Faitalan

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Măureni

1301

1.20

1984

com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

42

261

dig remuu pr. Faitalan la Gătaia ms

Faitalan

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Măureni

2810

1984

com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

44

262

dig Bârzava la Gătaia (agricol) tr. I ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Măureni

1935

2.50

1984

com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

61

263

dig Bârzava la Gătaia tr. II ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Gătaia

430

1.10

1858

com. Gătaia/ Gătaia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

58

264

dig Bârzava la Gătaia tr. III ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Gătaia

2122

2.50

com. Gătaia/ Gătaia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

54

265

dig Bârzava la Gătaia tr. IV (zid beton) ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Gătaia

1100

1.42

1858

com. Gătaia/ Gătaia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

54

266

dig Bărzava la Gătaia tr. IV ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Birda;com. Gătaia

1054

2.50

1858

com. Gătaia/ Gătaia; extravilan;com. Birda/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

53

267

dig Bârzava la Berecuța ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Birda

3646

3.00

1858

com. Birda/ Berecuța

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

43

268

dig remuu pr. Valea Mânăstire la Berecuța md

Valea Mânăstire

necodificat

MD

Timiș

com. Birda

3650

3.00

1986

com. Birda/ Berecuța

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

24

269

dig remuu pr. Valea Mânăstire la Sângeorge ms

Valea Mânăstire

necodificat

MS

Timiș

com. Sângeorge

6575

3.00

1986

com. Sângeorge/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

15

270

dig Bârzava la Sângeorge ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Sângeorge;com. Denta

1647

2.25

1858

com. Sângeorge/ Sângeorge; com. Denta/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

63

271

dig remuu pr. Sângeorge la Sângeorge md

Ciopa

V-2.38.10a

MD

Timiș

com. Sângeorge;com. Denta

2024

2.25

1986

com. Sângeorge/ Sângeorge;com. Denta/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

57

272

dig Bărzava la Rovinița Mare ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Denta

4963

3.00

1858

com. Denta/ Rovinița Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

57

273

dig remuu pr .Sângeorge la Rovinita Mare ms

Ciopa

V-2.38.10a

MS

Timiș

com. Denta

1665

2.00

1985

com. Denta/ Rovinița Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

24

274

dig remuu pr. Brestea la Rovinița Mare md

Valea Brestea

necodificat

MD

Timiș

com. Denta

2340

3.00

1985

com. Denta/ Rovinița Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

21

275

dig remuu pr. Brestea la Denta ms

Valea Brestea

necodificat

MS

Timiș

com. Denta

1587

1.50

1985

com. Denta/ Denta

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

22

276

dig Bârzava la Denta tr. I md

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Denta

1374

1.50

1858

com. Denta/ Denta

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

57

277

dig Bârzava Denta – frontiera tr. II ms

Bârzava

V-2.38

MS

Timiș

com. Banloc; com. Denta

3080

3.00

1858

com. Denta/ Denta;com. Banloc/ Partoș

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

59

278

dig Bârzava la Bocșa Montana tr. I ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

2621

2.50

2010

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

42

279

dig Bârzava la Bocșa Montana tr. II (zid beton) ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

2267

2.05

2010

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

38

280

dig Bârzava la Bocșa Montana tr. III ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

2283

2.05

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

42

281

dig Bârzava la Bocșa Montana tr. IV (zid beton) ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

1247

2.20

2010

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

39

282

dig Bârzava la Bocșa Vasiova tr. I ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

1832

2.20

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

283

dig Bârzava la Bocșa Vasiova tr. II ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

4181

2.20

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

284

dig Bârzava la Bocșa Română tr. I (zid beton) ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

452

2.45

2010

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

42

285

dig Bârzava la Bocșa Română tr. II ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

2412

1.70

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

286

dig Bârzava la Bocșa Română tr. III (zid beton) ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

436

2.00

2010

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

287

dig Bârzava la Bocșa Română tr. IV ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

1428

2.20

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

288

dig remuu Moravița la Bocșa Română ms

Moravița

V-2.38.5

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

800

1.70

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

289

dig Bârzava la Bocșa Română tr. V ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

7420

1.70

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

41

290

dig remuu pr. Smidii la Bocșa Română (agricol) md

Valea Smidi

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Bocșa

10364

2.20

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

49

291

dig remuu pr. Smidii la Bocșa Română (agricol) ms

Valea Smidi

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

7376

1.75

1984

com. Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

40

292

dig Bârzava la Bocșa Română tr. VI ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

1068

1.75

1984

com. Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

36

293

dig remuu pr. Copas la Bocsa Română (agricol) md

Copăș

V-2.38.6

MD

Caraș Severin

com. Bocșa

2636

1.75

1984

com. Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

36

294

dig remuu pr. Copas la Bocșa Română (agricol) ms

Copăș

V-2.38.6

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

1659

2.37

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

62

295

dig Bârzava la Berzovia (agricol) tr. I ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Bocșa

2240

1.50

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

39

296

dig remuu pr. Moscadin la Berzovia (agricol) md

Moscodin

V-2.38.6a

MD

Caraș Severin

com. Bocșa

1460

1.30

1984

com. Bocșa/ Bocșa

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

38

297

dig Bârzava la Berzovia (agricol) tr. II ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Berzovia; com. Bocșa

2400

1.50

1984

com. Berzovia/ extravilan; com. Bocșa/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

59

298

dig pr. Berzovia la Berzovia (agricol) md

Valea Berzovia

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Berzovia

1110

2.50

1988

com. Berzovia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

45

299

dig Bârzava la Berzovia (agricol) tr. III ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Berzovia

3900

2.10

1984

com. Berzovia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

37

300

dig Bârzava la Berzovia tr. IV ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Berzovia

460

2.00

1984

com. Berzovia/ Berzovia

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

37

301

dig remuu Fizeș la Berzovia md

Fizeș

V-2.38.8

MD

Caraș Severin

com. Berzovia

2360

2.00

1984

com. Berzovia/ Berzovia

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

37

302

dig Bârzava la Gherteniș ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Berzovia

3900

1.50

1984

com. Berzovia/ Gherteniș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

37

303

dig remuu Fizeș la Gherteniș ms

Fizeș

V-2.38.8

MS

Caraș Severin

com. Berzovia

1420

2.30

1984

com. Berzovia/ Gherteniș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

56

304

dig Bârzava (ac Ghertenis) la Gherteniș ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Măureni; com. Berzovia

1540

2.00

1984

com. Măureni/ extravilan; com. Berzovia/ Gherteniș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

62

305

dig Bârzava (ac Gherteniș) la Gherteniș (agricol) ms

Bârzava

V-2.38

MS

Caraș Severin

com. Măureni

1795

1.50

1984

com. Măureni/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

37

306

dig Tapia la Lugojel (agricol) md

Tapia

V-2.29b

MD

Timiș

mun. Lugoj

3708

1.60

1860

mun. Lugoj/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

27

307

dig Timiș la Lugoj (Uzina de apă) md

Timiș

V-2

MD

Timiș

mun. Lugoj

5445

1.80

1860 /1987

mun. Lugoj / Lugoj

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

57

308

dig Timiș la Lugoj (parapet beton) md

Timiș

V-2

MD

Timiș

mun. Lugoj

520

1.50

mun. Lugoj / Lugoj

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

46

309

dig Timiș la Lugoj (OMV) md

Timiș

V-2

MD

Timiș

mun. Lugoj

478

1.50

mun. Lugoj/ Lugoj

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

46

310

dig Timiș Lugoj – Costei md

Timiș

V-2

MD

Timiș

mun. Lugoj;com. Coșteiu

1225

1.50

mun. Lugoj/ Lugoj;com. Coșteiu/ Coșteiu

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

31

311

dig Timiș Coștei – Derivație Bega md

Timiș

V-2

MD

Timiș

com. Coșteiu;com. Belint;com. Racoviță

2710

2.50

1896

com. Coșteiu/ extravilan;com. Belinț/ Belinț, Chizătău;com. Racoviță/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

312

Canal Descărcător Bega – Timiș ms

Canal descărcător

necodificat

MS

Timiș

com. Racoviță;com. Topolovățu Mare

240

2.00

1915

com. Topolovățu Mare/ Topolovățu Mic;com. Racoviță/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

31

313

Canal Descărcător Bega – Timiș md

Canal descărcător

necodificat

MD

Timiș

com. Racovița;com. Recaș;com. Topolovățu Mare;com. Bucovăț;com. Moșnița Nouă;com. Giroc;com. Șag;com. Parta;com. Peciu Nou;com. Ciacova;com. Giulvaz;com. Foeni

6564

1.60

1910

com. Topolovățu Mare/ extravilan;com. Racoviță/ extravilan;com. Recaș/ Bazos;com. Bucovăț/ extravilan;com. Moșnița Nouă/ Moșnița Nouă, Albina, Urseni;com. Giroc/ extravilan;com. Șag/ Șag;com. Parta/ Parta;com. Peciu Nou/ Peciu Nou

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

31

314

dig Timiș Derivație Bega – frontiera md

Timiș

V-2

MD

Timiș

com. Racovița;com. Recaș;com. Topolovățu Mare;com. Bucovăț;com. Moșnița Nouă;com. Giroc;com. Șag;com. Parta;com. Peciu Nou;com. Ciacova;com. Giulvaz;com. Foeni

5720

2.00

1896

com.Racoviță / extravilan;com. Recaș / Bazos;com. Bucovăț/ Bazosu Nou, Bucovăț;com. Moșnița Nouă/ Albina, Moșnița Noua, Urseni;com. Giroc/ extravilan;com. Șag/ Șag;com. Parta / Parta;com. Peciu Nou/ Peciu Nou

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

49

315

Dig transversal la Bucoșnița (agricol)

Timiș

V-2

Caraș Severin

com. Bucoșnița

3510

2.40

2005

com. Bucoșnița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

316

dig Timiș la Bucoșnița md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Bucoșnița

78000

5.007.00

2005

com. Bucoșnița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

2005

Brese 2005, km 6+200 si km 8+200

2/0

35

317

Dig transversal la Bucoșnița (agricol)

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Bucoșnița

5787

4.00

2005

com. Bucoșnița/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

37

318

Dig transversal la Petroșnița (agricol)

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Bucoșnița

19180

5.00

com. Bucoșnița/ Vălișoara, extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

32

319

dig Timiș la Petroșnița md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Bucoșnița

8606

3.00

2005

com. Bucoșnița/ Vălișoara, extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

31

320

Dig transversal la Petroșnița (agricol)

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Bucoșnița

11600

3.00

2005

com. Bucoșnița/ Vălișoara, extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

321

dig Timiș la Buchin tr. I md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Buchin

300

3.00

2005

com. Buchin/ Buchin

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

322

dig Timiș la Buchin tr. II md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Buchin

1100

2.50

2005

com. Buchin/ Buchin

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

323

dig Timiș la Caransebeș tr. I md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

com. Buchin

4450

5.00

2005

com. Buchin/ Caransebeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

34

324

dig Timiș la Caransebeș tr. II md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

mun. Caransebeș

11400

3.00

2005

mun. Caransebeș/ Caransebeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

33

325

dig Timiș la Caransebeș tr. III md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

mun. Caransebeș

2200

2.50

2005

mun. Caransebeș/ Caransebeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

34

326

dig Timiș la Caransebeș tr. IV md

Timiș

V-2

MD

Caraș Severin

mun. Caransebeș

5235

3.50

2005

mun. Caransebeș/ Caransebeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

33

327

dig remuu Spaia la Găvojdia md

Spaia

V-2.28

MD

Timiș

com. Găvojdia

45200

5.007.00

2007

com. Găvojdia/ Găvojdia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

0/1

22

328

dig remuu Spaia la Găvojdia ms

Spaia

V-2.28

MS

Timiș

com. Găvojdia

4620

3.50

2007

com. Găvojdia/ Găvojdia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

23

329

dig Timiș la Găvojdia tr. II ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Găvojdia

17100

3.00

2007

com. Găvojdia/ Găvojdia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

330

dig Timiș la Lugojel ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Găvojdia

7630

2.00

2007

com. Găvojdia/ Lugojel

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

331

dig Timiș la Lugojel ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

mun. Lugoj;com. Găvojdia

12500

7.00

1987

mun. Lugoj/ Lugoj;com. Găvojdia/ Lugojel

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

1/3

45

332

dig Timiș la Lugoj ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

mun. Lugoj

18400

3.00

1860

mun. Lugoj/ Lugoj

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

40

333

dig Timiș la Lugoj (agricol) ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Coșteiu

2740

2.00

1860

com. Coșteiu/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

12

334

dig Timiș Jabar – Racoviță ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Coșteiu;com. Boldur;com. Racoviță

460

2.00

1896

com. Coșteiu/ extravilan;com. Boldur/ Jabar, Ohaba- Forgaci;com. Racoviță/ Racoviță, Drăgoiești, Ficătar

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

37

335

dig Timiș Hitias – Dragșina ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Racoviță;com. Chevereșu Mare; oraș Buziaș

6670

2.00

1896

com. Racoviță/ Hitias, Sarbova;oraș Buziaș/ Bacova;com. Chevereșu Mare/ Dragșina, Chevereșu Mare

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

41

336

dig Timiș Dragșina – Uliuc ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Sacoșu Turcesc

4250

2.00

1896

com. Sacoșu Turcesc/ Uliuc, Sacoșu Turcesc, Icloda

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

41

337

dig Timiș Unip – Gad ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Sacoșu Turcesc;com. Pădureni;com. Șag;com. Ciacova;com. Ghilad

1700

1.50

1896

com. Sacoșu Turcesc/ Unip;com. Pădureni/ Pădureni;com. Șag/ Șag;com. Parta/ Parta;com. Ciacova/ Cebza, Macedonia;com. Ghilad/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

2/3

41

338

dig Timiș Gad – frontiera ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Giera;com. Ghilad

13070

1.50

1896

com. Ghilad/ Gad;com Giera/ Grăniceri

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

5/17

49

339

dig Timiș la Slatina-Timiș ms

Timiș

V-2

MS

Caraș Severin

com. Slatina- Timiș

3930

5.00

2005

com. Slatina- Timiș/ Slatina-Timiș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

32

340

dig Timiș la Bucoșnița ms

Timiș

V-2

MS

Caraș Severin

com. Bucoșnița

14050

5.00

2005

com. Bucoșnița/ Bucoșnița

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

32

341

dig remuu Bucoșnița la Bucoșnița md

Timiș

V-2.11

MD

Caraș Severin

com. Bucoșnița

5200

1.50

2005

com. Bucoșnița/ Bucoșnița

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

32

342

dig transversal la Caransebeș

Timiș

V-2

MS

Caraș Severin

mun. Caransebeș

1358

1.50

2005

mun. Caransebeș/ Caransebeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

33

343

dig Timiș la Caransebeș ms

Timiș

V-2

MS

Caraș Severin

mun. Caransebeș

922

1.50

2005

mun. Caransebeș/ Caransebeș

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

30

344

dig Timiș la Cavaran ms

Timiș

V-2

MS

Caraș Severin

com. Constantin Daicoviciu

400

0.80

2005

com. Constantin Daicoviciu/ Caravan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

33

345

dig remuu Vana Secănească la Caravan md

Vana Secăneasca

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Constantin Daicoviciu

8760

1.50

2005

com. Constantin Daicoviciu/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

31

346

dig remuu Vana Secănească la Sacu ms

Vana Secăneasca

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Sacu

2864

1.50

2005

com. Sacu/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

2/0

31

347

dig Timiș la Sacu ms

Timiș

V-2

MS

Caraș Severin

com. Sacu

1283

1.50

2005

com. Sacu/ Sacu

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

1/4

28

348

dig Timiș la Jena ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Găvojdia

3020

1.50

2007

com. Găvojdia/ Jena

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

349

dig Timiș la Găvojdia tr. I ms

Timiș

V-2

MS

Timiș

com. Găvojdia

360

1.50

2007

com. Găvojdia/ Găvojdia

ANAR – ABA Banat – SGA Timiș

36

350

dig Lisava la Vărădia md

Lișava

V-3.10a

MD

Caraș Severin

com. Vărădia

5470

1.50

1987

com. Vărădia/ extravilan;com. Grădinari/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

28

351

dig Lisava la Vărădia ms

Lișava

V-3.10a

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

360

1.50

1987

com. Vărădia/ extravilan;com. Grădinari/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

29

352

dig Ciclova la Vrani tr. I md

Ciclova

V-3.12

MD

Caraș Severin

com. Vrani

1450

1.50

1987

com. Vrani/ Vrani

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

28

353

dig Ciclova la Vrani tr. II md

Ciclova

V-3.12

MD

Caraș Severin

com. Vrani

3390

1.50

1987

com. Vrani/ Vrani

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/7

28

354

dig Ciclova Iertof – Vrani ms

Ciclova

V-3.12

MS

Caraș Severin

com. Vrani

1624

1.50

1987

com. Vrani/ Iertof, Ciortea

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/2

27

355

dig Fizeș la frontiera ms

Fizeș

V-3.13

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

487

1.50

1987

com. Vărădia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

24

356

dig Vicinic la Ciortea md

Vicinic

V-3.14

MD

Caraș Severin

com. Berliște

387

1.50

1987

com. Berliște/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

29

357

dig Jam la Jam ms

Iam

V-3.14.1

MS

Caraș Severin

com. Berliște

400

1.50

com. Berliște/ Iam

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

358

dig Vicinic la Jam ms

Vicinic

V-3.14

MS

Caraș Severin

com. Berliște

14516

5.00

1987

com. Berliște/ Iam

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

0/4

35

359

dig Ciornovăț la Grădinari ms

Ciornovăț

V-3.8

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

4842

2.00

1987

com. Vărădia/ Vărădia

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

360

dig Barheș la Grădinari md

Barheș

V-3.7

MD

Caraș Severin

com. Grădinari

4882

2.00

1987

com. Grădinari

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

361

dig Caraș la Grădinari md

Caraș

V-3

MD

Caraș Severin

com. Grădinari

4500

3.00

1987

com. Grădinari

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

362

dig Caraș la Vărădia md

Caraș

V-3

MD

Caraș Severin

com. Vărădia

690

3.00

1987

com. Vărădia/ Vărădia

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

363

Dig Silcovăț la Vărădia ms

Silcovăț

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

707

3.00

1987

com. Vărădia/ Vărădia

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

364

dig Silcovat la Vărădia md

Silcovăț

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Vărădia

6975

3.00

1987

com. Vărădia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

365

dig Caraș av Silcovăț- Vărădia md

Caraș

V-3

MD

Caraș Severin

com. Vărădia

300

2.00

1987

com. Vărădia/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

366

dig Caraș la Ticvaniu Mic (agricol) ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Ticvaniu Mare

2280

2.00

1987

com. Ticvaniu Mare/ Ticvaniu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

367

dig remuu pr. Canal la Ticvaniu Mic (agricol) md

Canal Ticvaniu Mic

necodificat

MD

Caraș Severin

com. Ticvaniu Mare

1500

2.00

1987

com. Ticvaniu Mare/ Ticvaniu Mic

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

32

368

dig remuu pr. Canal la Ticvaniu Mic (agricol) ms

Canal Ticvaniu Mic

necodificat

MS

Caraș Severin

com. Ticvaniu Mare

5590

3.00

1987

com. Ticvaniu Mare/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

32

369

dig Caraș Ticvaniul Mic – Vărădia (agricol) ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Grădinari

4520

2.00

1987

com. Grădinari/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

370

dig Caraș la Vărădia ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

790

2.00

1987

com. Vărădia/ extravilan;com. Grădinari/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

371

dig Caraș la Mercina (agricol) tr. I ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

1005

2.00

1987

com. Vărădia/ extravilan;com. Grădinari/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

372

dig Carasla la Mercina tr. II ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vărădia

4800

3.00

1987

com. Vărădia/ Mercina

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

373

dig Caraș la Vrani tr. I ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vrani

2740

2.00

1987

com. Vrani/ Vrani

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

374

dig transversal Caraș la Vrani

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vrani

2700

2.00

1987

com. Vrani/ Vrani

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

32

375

dig Caraș la Vrani tr. II ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vrani

3350

3.00

1987

com. Vrani/ Vrani

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

376

dig compartimentare Vrani

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vrani

1500

2.00

1987

com. Vrani/ Vrani

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

33

377

dig Caraș Vrani – frontieră ms

Caraș

V-3

MS

Caraș Severin

com. Vrani;com. Berliște

1030

2.00

1987

com. Vrani/ Ciortea;com. Berliște/ extravilan

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

35

378

dig Nera la Socol ms

Nera

VI-1

MS

Caraș Severin

com. Socol

10714

2.00

1977

com. Socol/ Socol

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

39

379

dig Dunăre la Măcești ms

Dunăre

XIV-1

MS

Caraș Severin

oraș Moldova Noua

10714

2.00

1985

oraș Moldova Nouă/ Măcești

ANAR – ABA Banat – SGA Caraș Severin

38

Nota: *date conform ultimelor măsurători realizate** Număr de incidente/accidente înregistrate de la PIF până în anul 2021

 + 
Anexa nr. 6b
Localizarea digurilor de apărare din spațiul
hidrografic administrat de A.B.A. Banat + 
Anexa nr. 7
Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari
din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat

Nr. crt.	Denumire lucrare	Județ	Comuna/ localitate	Curs de apă derivat	Cod cadastral	Curs de apă în care se derivă	Cod cadastral	Lungime derivație (m)	Debit instalat/proiectat (mc/s)	Debit real derivat (mc/s)	Deținător
1	Canal descărcare Bega – Timiș	Timiș	Topolovaț	Bega	V-1	Timiș	V-2	5570	400	317.4	ABA Banat
2	Canal alimentare Timiș – Bega	Timiș	Costei	Timis	V-2	Bega	V-1	9700	40	53.4	ABA Banat
3	Canal italian	Timiș	Deta	Barzava	V-2.38	Barzava	V-2.38	12000	3	2.1	ABA Banat

 + 
Anexa nr. 8
Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice
din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat

Nr. crt.	Denumire lucrare	Curs de apă	Cod cadastral	Județ	Comuna/ localitatea	Debite maxime derivate (mc/s)	Deținător
1	NH Sinmartinu Maghiar	BEGA	V-1	TM	Uivar	83.5	ANAR-ABA Banat
2	NH TOPOLOVAT	BEGA	V-1	TM	Topolovaț	400	ANAR-ABA Banat
3	NH SINMIHAIU ROMÂN	BEGA	V-1	TM	Sinmihaiu Român	83.5	ANAR-ABA Banat
4	BEGA – baraj și bloc priza	BEGA	V-1	TM	Timișoara	83.5	S.C. COLTERM S.A. Timișoara
5	NH COSTEI	TIMIS	V-2	TM	Costei	40	ANAR-ABA Banat

 + 
Anexa nr. 9
Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial)
și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate
în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, Ciclul II

 + 
Anexa nr. 10
Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la
inundații identificate în bazinul hidrografic
administrat de A.B.A. Banat, Ciclul II + 
Anexa nr. 11
Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I, Ciclul II

Tip de măsură	Cod tip măsură C.E.	Cod tip măsură RO	Măsuri Potentiale	Sursa, Mecanismul si Caracteristicile inundatiei (care sunt adresate de masura)	Autoritate responsabila	Nivel de aplicare
Prevenire
Evitarea – prin politicile/reglementările de planificare teritorialaCoordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism – P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientarile de utilizare a terenurilor în zonele inundabile	M21	M21-RO1	Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.	Național
	M21	M21-RO2	Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adancimi si viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.	Național
Evitarea – prin reglementările de constructie in zona inundabila	M21	M21-RO3	Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a constructiilor din zona inundabila)	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C	Național
Îndepartare sau relocarea, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și/sau cu un risc mai mic	M22	M22-RO4	Analiza posibilităților tehnice si economice de relocare a construcțiilor aflate in zone inundabile cu adancimi ale apei mai mari de 1 – 1.5 m in zone cu adancimi mai reduse ale apei (corespunzatoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare	Toate	M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I.C.,M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.	Național/ Bazin
Diminuare, Masuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundatii asupra clădirilor, rețelelor publice de utilitati, etc.	M23	M23-RO5	Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțareExemple de masuri de adaptare a construcțiilor existente in zonele inundabileMasuri de preventie in interiorul proprietatii() Evitarea inundării (avoidance technology) – Supraînălțarea construcției;() Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) – materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)() Impermeabilizarea construcției (dry floodproofing) -blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundareMasuri de preventie in exteriorul proprietatii() Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) – structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejatăBariere de protecție temporare – construirea de parapeți mobili;Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor	Toate	I.S.C., Autorități locale, C.J.	Național / Localitate
	M23	M23-RO6	Publicarea unor manuale/elaborare reglementari privind masuri de adaptare a constructiilor existente in zonele inundabile/Ghiduri de imbunatatire a rezilientei populatiei la inundatii	Toate	M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, C.J.	Național / Localitate
Alte masuri de imbunatatire a preventiei riscului la Inundatii – îmbunătățirea cadrului legislativ si institutional precum si a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații	M24	M24-RO7	Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații:Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulica a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii si analize ale viabilitatii masurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activitatilor economice si sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu DCA	Toate	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I.C., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.	Național
	M24	M24-RO8	Imbunatatire politici/strategii/ cadru legislativ in managementul inundatiilor	Toate	M.M.A.P., M.A.I., M.F.E., M.D.L.P.A., M.T.I.C., M.F.	Național
Alte masuri de imbunatatire a prevenției riscului la Inundatii – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă	M24	M24-RO9	Intreținerea albiilor cursurilor de apă	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	Național / Bazin
Protecție
Managementul natural al inundațiilor prin Impadurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale	M31	M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR);	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor prin Impadurirea la scara larga a bazinelor hidrografice	M31	M31-RO11	Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.l), vezi Nota.	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundatiilor prin Managementul padurilor	M31	M31-RO12	Managementul padurilor in lunca inundabila si in zona ripariana, inclusiv perdele protectie diguri	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundatiilor – Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafata (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)	M31	M31-RO13	Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva Autorități locale, C.J.	Bazin/ A.P.S.F.R.
	M31	M31-RO14	Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii / gărdulețe)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundatiilor – Managementul Scurgerii prin Îmbunătățirea structurala a solului	M31	M31-RO15	Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si / sau în adâncime (prin împădurire) – necesita terasare, bariere erozionale, etc.	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
	M31	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.A.D.R.	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei raului si a luncii inundabile prin lucrări de restaurare	M31	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii zinundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei raului si a luncii inundabile prin creșterea retentiei naturale a apei	M31	M31-RO18	Lucrări de barare (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Bazin/ A.P.S.F.R.
	M31	M31-RO19	Zone de retentie naturala a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumularii temporare a apei in lunca inundabila)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundatiilor – Managementul zonei costiere	M31	M31-RO20	Înnisiparea artificială a plajelor	A11 – FluvialăA14 – Apă de mareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solideA25 – Altele (vânt/Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
Masuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea /eliminarea infrastructurii de retentie/acumulare a apei cu functie exclusiva de protectie la inundatii	M32	M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărare A24 – Blocare/Restricționare A31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, C.J.	Național/ A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO22	Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R.., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO23	Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., HidroelectricaS.A., M.E., alți deținători	A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO24	Creșterea capacitatii descarcatorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., HidroelectricaS.A., M.E., alți deținători	Bazin / A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autoritati locale, C.J.	Național/ A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonata a acumularilor in cascada	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO27	Realizarea de derivații de ape mari	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
	M32	M32-RO28	Analiza eliminării unor structuri de retentie (demolare baraje) – a se studia de la caz la caz	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
Masuri structurale care implica intervenții fizice in albia raului – Construirea, modificarea sau indepartarea lucrărilor longitudinale in albia minora a raului)	M33	M33-RO29	Lucrari de regularizare locala a albiei (incl. masuri de stabilizare a albiei)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ	A.P.S.F.R.
Lucrari de corectare a torentilor	M33	M33-RO30	Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / functionalitatii acestora	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Bazin/ A.P.S.F.R.
	M33	M33-RO31	Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Bazin/ A.P.S.F.R.
	M33	M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice in lunca inundabila – Construirea, modificarea sau indepartarea lucrarilor de indiguire	M33	M33-RO33	Lucrari de indiguire (in zona localitatilor)/ Construirea unei a doua linii de aparare	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F.Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
	M33	M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	A.P.S.F.R.
	M33	M33-RO35	Reabilitare diguri in vederea exploatarii in conditii de siguranta	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	A.P.S.F.R.
	M33	M33-RO36	Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora (a se studia de la caz la caz)	A11 – FluvialăA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători	A.P.S.F.R.
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi imbunatatirea capacitatii sistemelor de drenaj artificiale	M34	M34-RO37	Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare (incl. imbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, dupa caz)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/Restricționare A31 – Viituri rapideA36 – Viituri solide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)	M34	M34-RO38	Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA21 – Depășirea capacității de transport a albieiA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.	Național
	M34	M34-RO39	Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor durabile de canalizare/drenaj (SuDS)		M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.	Național
	M34	M34-RO40	Implementarea sistemelor durabile de drenaj (SuDS)		M.D.L.P.A., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R. (localitate)
	M35	M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)	A11 – FluvialăA12 – Pluvială	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	Național/ A.P.S.F.R.
Alte masuri de imbunatatire a protecției la inundatii – Programe de intretinere/ mentenanta a infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor	M35	M35-RO42	Refacerea/ Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente)- prin decolmatare	A15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, C.J.	A.P.S.F.R.
Alte masuri de imbunatatire a protectiei la inundatii – Punerea in siguranta a barajelor	M35	M35-RO43	Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apa (de ex. masuri de limitare a infiltrațiilor)	A11 – FluvialăA12 – PluvialăA15 – Barare artificială – Infrastructură de apărareA22 – Depășirea asigurării lucrărilor de apărareA23 – Distrugerea infrastructurii de apărareA24 – Blocare/RestricționareA31 – Viituri rapide	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	A.P.S.F.R.
Pregătirea
Măsuri privind imbunatatirea sistemelor de monitorizare, prognoza și avertizare a inundațiilor	M41	M41-RO44	Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/ alarmare (meteo si hidro)	Toate	M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale	Național/ Bazin (cu localizare)
	M41	M41-RO45	Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)() Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor – stații automate la poduri sau traversări de conducte() Camera video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni si a gheturilor() Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială() Modernizarea retelei nationale de radare meteorologice() Instalarea de retele pluviometrice urbane si a unor sisteme de urmarirea strazilor/cailor de comunicatii cu risc ridicat la inundatii (inclusiv montarea de mire martor) si a debitelor tranzitate prin reteaua de canalizare() Echipamente pentru supraveghere digurilor si monitorizarea barajelor	Toate	M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale	Național/ Bazin
	M41	M41-RO46	Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)	Toate	M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale	Național/ Bazin
Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență	M42	M42-RO47	Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.) M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național/ Bazin
	M42	M42-RO48	Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național/ A.P.S.F.R. (localitate)
	M42	M42-RO49	Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, Îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național/ Bazin
Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici	M43	M43-RO50	Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igiena la nivel local), cu privier la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media	Toate	M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A, A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
	M43	M43-RO51	Exerciții de evacuare	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național/ Bazin
	M43	M43-RO52	Activități educaționale privind riscul de inundații	Toate.	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.E.	Național/ Bazin
	M43	M43-RO53	Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații	Toate.	M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.L.P.D.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Alte măsuri de instituire sau imbunatatire a pregătirii in vederea gestionarii evenimentelor de inundații, in vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului	M44	M44-RO54	Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare – evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. – F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea si suprainaltarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Alte măsuri de instituire sau imbunatatire a pregătirii in vederea gestionarii evenimentelor de inundații, in vederea reducerii consecințelor negative – sistem asigurari	M44	M44-RO55	Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID si asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc	Toate	M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Refacere si Evaluare
Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate	M51	M51-RO56	Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
	M51	M51-RO57	Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic	Toate.	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu	M52	M52-RO58	Interventii si reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora), instalarea de containere cu diferite functiuni (locuinte, pentru scoli, pentru administratie, spitale mobile etc.)	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
	M52	M52-RO59	Refacerea/Reabilitarea a infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de aparare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații	Toate	M.M.A.P., M.A.D.R., M.T., M.L.P.D.A., M.Ap.N., M.S.	Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
	M52	M52-RO60	Sprijin din partea statului pentru repornirea activitații economice in caz de eveniment de inundatie deosebit (sistem de creditare cu dobanzi mici)	Toate	M.M.A.P., M.F.,	Național/ Bazin
Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații	M53	M53-RO61	Inventarierea pagubelor si completarea bazei de date asociate	Toate	M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I.C.	Național/ Bazin
	M53	M53-RO62	Cartarea urmei inundatiei/viiturii	Toate	M.M.A.P., ANAR, INHGA,	Bazin
	M53	M53-RO63	Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice.	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători	Bazin
	M53	M53-RO64	Organizarea de conferinte tehnice/dezbateri avand ca subiect lectiile invatate	Toate	M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.	Național/ Bazin

 + 
Anexa nr. 12
Măsuri naționale – lista lungă

Nr. crt.	Cod masura	Masura Națională	Rol în implementare		Grad de prioritizare
			Coordonare	Suport
1	M21-RO2	Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.I.	foarte ridicat
2	M24-RO8	Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.I., M.C.I.D.	foarte ridicat
3	M24-RO8	Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații	M.D.L.P.A.	M.F.	foarte ridicat
4	M24-RO7	Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentatiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS	M.D.L.P.A.		foarte ridicat
5	M23-RO6	Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetatenilor Webinarii INA – MDLPA_ MMAP cu autoritatile locale pentru constientizarea riscului la inundatii	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.I.	foarte ridicat
6	M24-RO7	Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.D.R.	foarte ridicat
7	M21-RO3	Includerea scenariilor de schimbari climatice in proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesitatii reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații	M.D.L.P.A.	M.T.I., M.M.A.P.	foarte ridicat
8	M21-RO3	Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a constructiilor hidrotehnice tinand cont de efectele schimbarilor climatice si de regimul folosintelor	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.E., M.E.A.T., M.A.D.R.	foarte ridicat
9	M41-RO45	Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură	M.M.A.P.		ridicat
10	M35-RO43	Prioritizarea barajelor care necesita finalizare	M.M.A.P., M.E.	Hidroelectrica	ridicat
11	M32-RO26	Reactualizarea regulamentelor de exploatare pentru barajele existente	M.M.A.P., M.E.	Hidroelectrica	ridicat
12	M24-RO7	Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor agricole, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România	M.A.D.R.	M.M.A.P., M.A.I.	ridicat
13	M31-RO15	Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații	M.A.D.R.	M.M.A.P., M.A.I.	foarte ridicat
14	M24-RO7	Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane	M.A.D.R.	M.D.L.P.A., M.M.A.P, M.C.I.D.	ridicat
15	M31-RO11	Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional	M.M.A.P.	M.A.D.R., A.A.P.	ridicat
16	M24-RO8	Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire	M.M.A.P.		ridicat
17	M33-RO32	Amenajarea bazinelor torentiale – proiecte in zone pilot	M.A.D.R., M.M.A.P.	A.A.P.	foarte ridicat
18	M24-RO7	Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor	M.T.I.	M.M.A.P.	ridicat
19	M24-RO8	Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații	M.T.I.	M.D.L.P.A., M.M.A.P.	foarte ridicat
20	M24-RO7	Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile	M.M.A.P.	M.C.I.D., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., M.A.I.	foarte ridicat
21	M24-RO8	Adaptarea legislatiei nationale pentru a permite flexibilizarea utilizarii barajelor si pentru alte scopuri decat cele identificate in etapa de proiectare	M.M.A.P.	M.D.L.P.A., M.E.	ridicat
22	M24-RO7	Evaluarea starii de conservare a depozitelor industriale rezultate din activitati specifice industriei extractive si a iazurilor asociate acestora, in vederea reducerii riscului la inundatii	M.E.A.T.	M.M.A.P., M.D.L.P.A.	ridicat
23	M24-RO7	Managementul adaptiv si durabil al sistemului tip fluviu-delta-mare (inclusiv analiza evolutie si impactul schimbarilor globale)	M.C.I.D.	M.M.A.P.	ridicat
24	M43-RO52	Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajarării teritoriului și urbanismului	M.Edu facultatile de arhitectura si urbanism	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.C.I.D.	ridicat
25	M44-RO55	Programul Național de îmbunătățire a schemelor de asigurare în caz de dezastre naturale existente în România pentru a crește rezistența și recuperarea rapidă după dezastru	M.M.A.P., M.A.I., M.D.L.P.A., M.F.	A.S.F.	ridicat
26	M35-RO41	Mentenanta/întreținerea lucrarilor hidrotehnice si a echipamentelor aferente pentru exploatarea în siguranță a acestora (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica, alti deținători		foarte ridicat
27	M24-RO9	Alte masuri de imbunatatire a preventiei riscului la Inundatii – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica, alti detinatori	M.M.A.P., A.N.A.R.,ABA, ME, Hidroelectrica S.A., M.E.A.T., alți deținători	foarte ridicat

 + 
Anexa nr. 13
Măsuri naționale – lista scurtă

Nr. crt.	Cod măsura	Măsura Națională	Rol în implementare		Grad de prioritizare	Sursa de finanțare
			Coordonare	Suport
1	M21-RO2	Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.I.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
2	M24-RO8	Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.I., M.C.I.D.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
3	M24-RO8	Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații	M.D.L.P.A.	M.F.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
4	M24-RO7	Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentatiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS	M.D.L.P.A.		foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
5	M23-RO6	Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetatenilor Webinarii INA – MDLPA_MMAP cu autoritatile locale pentru constientizarea riscului la inundatii	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.I.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
6	M24-RO7	Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.A.D.R.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
7	M21-RO3	Includerea scenariilor de schimbari climatice in proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesitatii reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații	M.D.L.P.A.	M.T.I. , M.M.A.P.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
8	M21-RO3	Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a constructiilor hidrotehnice tinand cont de efectele schimbarilor climatice si de regimul folosintelor	M.D.L.P.A.	M.M.A.P., M.E.A.T., M.E., M.A.D.R.	foarte ridicat	Buget M.D.L.P.A.
9	M35-RO43	Prioritizarea barajelor care necesita finalizare	M.M.A.P., M.E.	Hidroelectrica	ridicat	Buget național
10	M31-RO15	Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații	M.A.D.R.	M.M.A.P., M.A.I.	foarte ridicat	Buget M.A.D.R.
11	M33-RO32	Amenajarea bazinelor torentiale – proiecte in zone pilot	M.A.D.R., M.M.A.P.	A.A.P.	foarte ridicat	Buget M.A.D.R.
12	M24-RO7	Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor	M.T.I.	M.M.A.P.	ridicat	Buget M.T.I.
13	M24-RO8	Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații	M.T.I.	M.D.L.P.A., M.M.A.P.	foarte ridicat	Buget M.T.I.
14	M24-RO7	Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile	M.M.A.P.	M.C.I.D., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., M.A.I.	foarte ridicat	Buget național
15	M24-RO9	Alte masuri de imbunatatire a preventiei riscului la Inundatii – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă	M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica, alți deținători	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A., Hidroelectrica, M.E.A.T., alți deținători	foarte ridicat	Buget național

 + 
Anexa nr. 14
Răspunsuri consolidate la chestionar – măsuri naționaleCâte un chestionar a fost transmis părților interesate relevante (autorități naționale) identificate pentru scopul PMRI 2, în sprijinul identificării măsurilor naționale parte a Programului de Măsuri. Chestionarele au fost elaborate pentru următoarele sectoare: planificare teritorială și dezvoltare, transport, cercetare, educație, păduri, economie, energie și agricultură.Scopul principal al acestui exercițiu a fost acela de a obține implicarea părților interesate, înțelegerea și acordul cu privire la lista inițială de măsuri propusă pentru fiecare sector, precum și de a înțelege modul în care acestea vor fi/ar putea fi implicate în etapele următoare pentru planificarea, promovarea și punerea în aplicare a măsurilor.Au fost primite 16 răspunsuri, rezultatul acestui exercițiu fiind prezentat în continuare. Analiza prezintă statisticile referitoare la răspunsurile primite pentru fiecare întrebare, concluzii și propuneri pentru pașii următori. + 
MĂSURILE NAȚIONALE/SECTOR/CHESTIONAR AFERENT SECTORULUI RELEVANT

SECTOR	MĂSURI	INSTITUȚII RELEVANTE/ RESPONDENTE
Planificare teritorială și dezvoltare	1. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru realizarea studiilor preliminare necesare pentru documentele de amenajarea teritoriului și urbanism2. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.3. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism4. Schimbarea legislației pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații5. Campanii de sensibilizare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul autorităților locale6. Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice	MDLPAT – reformularea măsurilor s-a realizat în cadrul unei întâlniri dedicate (februarie 2023)
Transport	1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor2. Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații3. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.	MTI/MTI,CNAIR SA,CN CFR SA,DRDP BV,DRDP TM,CESTRIM
Agricultură	1. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România2. Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații3. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane4. Amenajarea bazinelor torentiale – proiecte in zone pilot	MADR, ANIF/MADR,ANIF
Păduri	1. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul PMRI22. Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire3. Amenajarea bazinelor torentiale – proiecte in zone pilot	MMAP – DGPSS,ROMSILVA/MMAP- DGPSS,ROMSILVA,GF București,GF Ploiești
Energie	1. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.2. Includerea în documentele de amenajarea teritoriului și urbanism a restricțiilor în aval de acumulări, având în vedere regulamentele de exploatare ale barajelor (pentru a permite tranzitul debitelor evacuate).3. Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate5. Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibilizarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât pentru cele identificate în etapa de proiectare6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor	Ministerul Energiei, Hidroelectrica/Ministerul Energiei, Hidroelectrica
Economie	1. Evaluarea starii de conservare a depozitelor industriale rezultate din activitati specifice industriei extractive si a iazurilor asociate acestora, in vederea reducerii riscului la inundatii.2. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a constructiilor hidrotehnice tinand cont de efectele schimbarilor climatice si de regimul folosintelor	M.E.A.T./ M.E.A.T.
Cercetare	1. Geneza si evolutia sistemului tip Rău-Deltă-Mare2. Impactul Schimbărilor Globale de Mediu asupra sistemelor Rău-Deltă-Mare3. Managementul Adaptativ și Durabil al sistemelor Rău-Deltă-Mare4. Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile5. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România6. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane7. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.8. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism	Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării/Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării
Educație	1. Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajarării teritoriului și urbanismului.	Ministerul Educației/nu s-a primit răspuns

 + 
SINTEZĂ ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI LA CHESTIONAR1.Vă rugăm să indicați în numele cărei instituții completați chestionarul de mai jos.

Tip instituție	Nr răspunsuri
Minister	6
Instituție la nivel național	6
Instituție la nivel regional/local	4

Vă rugăm să indicați domeniul/sub-sectorul pe care îl reprezentați:

Domeniu/subsector	Nr
Planificare Teritorială și dezvoltare	0
Agricultură	2
Dezvoltare rurală	1
Pescuit	1
Industrie alimentară	1
Transport- drumuri	5
Transport – căi ferate	2
Transport – naval	1
Transport- aviație	1
Transport- multimodal, metrou	1
Cercetare, Digitalizare, Inovare	1
Educație	0
Energie – Energie electrică	2
Economie – Resurse minerale neenergetice	1
Păduri	4

 … 2.Vă rugăm să indicați care este nivelul de decizie al funcției în cadrul instituției dvs.

Ministru	2
Cabinet Ministru
Secretar de Stat	1
Cabinet Secretar de Stat
Secretar General
Secretar General Adjunct
Director General	3
Director	4
Consilier	5
Altele	1

 … 3.Cunoașteți conținutul primei versiuni a PMRI2?

Da	Nu	Voi verifica	Nu este de interes
11	2	3

 … 4.Sunteți de acord cu formularea măsurilor

Da	Nu
111- parțial	4

Dacă răspunsul este Nu, vă rugăm să justificați și să furnizați recomandarea dvs. Cu privire la modul în care ar trebui formulate.

Sector	Justificare	Propunere reformulare măsură
Păduri	Măsura 3:Lucrările menționate au ca scop reducerea transportului de aluviuni din bazinele torențiale, reținerea acestora, pe cât posibil, in situ, stabilizarea versanților, protecția obiectivelor economice și sociale din bazin și din aval etc. Aceste lucrări își ating scopul atunci când sunt realizate în tot bazinul, de la obârșie și până la confluența cu emisarul, peste tot unde situația de pe teren o impune. În prezent, în majoritatea bazinelor hidrografice torențiale, aceste lucrări sunt realizate în fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP-Romsilva. În condițiile în care, de regulă, în bazinele hidrografice torențiale există mai mulți deținători de fond funciar, propunerea noastră este ca lucrările propuse să se execute în tot fondul funciar, cu participarea proporțională a deținătorilor la realizarea lor. În sensul celor arătate am formulat măsura de mai sus.Măsurile 1 și 2: Nu implică participarea RNP- ROMSILVA. Ceea ce face ROMSILVA Tn materie de împăduriri este în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice aprobate și ale Codului Silvic, Legea 46/2008, cu modificările și completările ulterioare. Concret, RNP-ROMSILVA execută lucrări de împădurire pe terenurile pe care le are deja în administrare și pe care a aplicat tratamente silvice din amenajamente. Practic, vorbim de lucrări de reîmpădurire, pe terenuri pe care s-a aplicat ultima tăiere la arboretele existente. RNP – ROMSILVA nu deține terenuri goale pe care să se poată face lucrări de împădurire.	Măsura 3: Amenajarea integrală și integrată a bazinelor hidrografice torențiale, constând în lucrări de corectare a torenților și ameliorare a terenurilor degradate, prin participarea tuturor deținătorilor folosințelor funciare din bazinele respective
Energie	Ministerul Energiei poate fi implicat în elaborarea PMRI doar prin prisma politicilor energetice pe care le implementează nu și în ceea ce privește gestionarea și aplicabilitatea majorității măsurilor potențiale definite prin PMRI.După efectuarea unor verificări, recomandarea Hidroelectrica S.A. față de unele dintre măsurile postate pe site-ul INUNDAȚII.RO Managementul Riscului la inundații sunt următoarele:M32 – M32-RO22 Realizare de noi acumulări laterale (poldere) – este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A.M32 – M32-RO24 Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare – nu este cazul la Hidroelectrica S.A.M35 – M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) – prin decolmatare – este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A.M35 – M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. Măsuri de limitare a infiltrațiilor) – nu este cazul la Hidroelectrica S.A.	M24 – M24-RO09 Întreținerea albiilor cursurilor de apă – să aibă formularea identică cu cea stabilită și agreată în Proiectul Planului Național de Management actualizat (2021) aferent porțiunii din bazinul hidrografic international al fluviului Dunărea care este cuprins pe teritoriul României și Proiectele Planurilor de Management Actualizate al Bazinelor/Spațiilor Hidrografice (2022-2027) care actualmente se află în curs de avizare și aprobare HG, și anume:Asigurarea întreținerii albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în aval de baraj și pe zona de influență a acesteia, conform prevederilor 1176/2005 (privind aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Administrației Naționale “Apele Române”), precum și conform prevederilor art. 34 din Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare.
Transport	1.Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor. Elementele geometrice proiectate pentru un pod pot fi diferite în teren datorită prezenței obstacolelor în albie, debușeu insuficient datorat depunerii de aluviuni, imposibilitatea accesului pentru întreținerea podului4. Pod amplasat în zone inundabile, la o oarecare distanță de ape curgătoare, care permite curgerea apelor de inundație din aceste zone ( definiție conform STAS 5626-92)	Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor, în funcție de elementele geometrice proiectate și situația din terenProiectarea și construcția podurilor de descărcareProgram național pentru lucrări de amenajare/consolidare a albiei, dirijare a apei, apărări de maluri, apărări ale infrastructurii, praguri de fund în zona podurilor

 … 5.Întrucât instituția dumneavoastră joacă rolul principal în punerea în aplicare a măsurilor propuse, care alte instituții ar putea sprijini pentru implementare? Vă rog să justificați.

Sector cu rol principal	Instituții cu rol de sprijin
Agricultură	ANIF nu joacă rol principal
Păduri	M.M.A.P., instituție publică centrală care coordonează activitatea Gărzilor forestiere și ca autoritate contractantă a P.N.R.R..R.N.P. – Romsilva în calitate de administrator al pădurilor proprietate publică a statului și de autoritate care implementează proiecte de perdele forestiere și ameliorarea terenurilor degradateANAR, Administrația Națională de MeteorologiePentru măsura 1, toți deținătorii de fond funciar care printr-o utilizare, în timp, necorespunzătoare a ajuns să fie impropriu altor folosințe și poate fi readus în circuitul economic numai prin lucrări de împădurire.Pentru măsura 3, toate instituțiile publice și subordonatele acestora care au în proprietate/administrare/folosință fond funciar în bazinele hidrografice torențiale.
Transport	MDLPA.MMAP, ANAR, INHGA, MAIToate instituțiile implicate in emiterea de avize si acorduri necesare executiei lucrarilor.
Cercetare	ANAR, Garzile Forestiere , RNP – Romsilva, MADR;Organizații de cercetare;Mediul privat.
Economie	Ministerul Finanțelor: Asigurarea finanțării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivăMINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR – Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională "Apele Române”, Garda Națională de Mediu: Acțiuni de control, evaluare și indrumare în domeniul siguranței iazurilor de decantareMINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: Acțiuni de monitorizare a siguranței iazurilor de decantare
Energie	Măsura 3 – 9 obiective hidroenergetice, cuprinse în anexa la OUG 175/2022, care ar urma să se finalizeze prin PNRRLista barajelor care necesită finalizare și sunt în diferite faze de execuție din portofoliul Hidroelectrica S.A.:1. Baraj Bumbești din cadrul obiectivului AHE Livezeni-Bumbești. Singurul obiect nefinalizat este scara de pești. Nu are rol în protecția împotriva inundațiilor.2. Baraj Siriu din cadrul obiectivului AHE Siriu-Surduc. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.3. Baraj Rastolița din cadrul obiectivului AHE Rastolița. Este finalizat în proporție de 60% (pentru atingere cota finală de 760 mdM). Are rol de atenuare viituri pe râul Răstolița. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A.4. Treapta Câineni din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu- Avrig. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor.5. Treapta Lotrioara din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu- Avrig. În faza de proiectare. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.6. Baraj Cornereva din cadrul obiectivului AHE Cerna Belareca. Este finalizat în proporție de 80%. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finantare PNRR.7. Baraj Pașcani din cadrul obiectivului AHE Pașcani. Este finalizat în proporție de 70%. Are rol de atenuare viituri pe râul Siret. Obiectivul va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.8. Baraj Vâja din cadrul obiectivului Complex hidrotehnic și energetic Cerna Motru Tismana Etapa a- II-a. Are rol de atenuare viituri. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.9. Centrala baraj Islaz. În faza de proiect. Are rol de atenuare viituri. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare PNRR.Referitor la AHE a râului Olt pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, au existat tentative de a transfera lacul de acumulare la ANAR, având în vedere că acesta ar fi avut rol de protecție împotriva inundațiilor și preluarea viiturilor. Tentativele au eșuat, momentan se fac demersuri pentru renunțarea la acest obiectiv de investiții.Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a acestei măsuri sunt Guvernul României și Parlamentul României.Măsura 4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate – nu este Tn competența Ministerului Energiei
	Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii de elaborare a unor regulamente de exploatare actualizate ar fi următoarele :Având în vedere că actualizarea acestor regulamente de exploatarea ar surveni ca urmare a unor modificări efectuate în cadrul amenajării hidroenergetice, pentru punerea în aplicare a PMRI, atunci această actualizare va trebui să respecte prevederile Ordinului MMAP nr. 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală și a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă. Actualizarea se va efectua conform art. 6 din Ordinul nr. 76/2007 de către unități specializate și autorizate în studii, proiectare și consultanță pentru construcții hidrotehnice, aceste instituții fiind cele care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii, precum și de către instituțiile care au competența de aprobare a acestor regulamente de exploatare, acestea fiind ANAR sau Administrațiile Bazinale de Apă după caz.

 … 

6.Întrucât instituția dumneavoastră joacă un rol de sprijin în punerea în implementarea unor măsuri, vă rugăm să indicați tipul de sprijin pe care îl puteți acorda instituției/instituțiilor cu rol de coordonare în implementare.

Sector cu rol de sprijin	Tip suport
Agricultură	Furnizează date referitoare la volumele evacuate prin sistemele de desecare – drenaj
Păduri	Supravegherea și avizarea tuturor lucrărilor silvice care se execută într-un bazin hidrografic torențial. Participarea la acțiuni comune cu instituțiile implicateRNP-ROMSILVA poate oferi sprijin instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea măsurii 3, prin resursa umană de care dispune, pentru promovarea, execuția și punerea în funcțiune a proiectelor care vizează atât lucrări de împădurire, cât și lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale
Transport	– sprijin privind finanțarea din fonduri europene (nerambursabile sau împrumut), unde este cazul, conform documentelor strategice aprobate (Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Programul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 4 Transport Sustenabil, Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei);– asistență tehnică finanțată din fonduri europene privind expertiza externă– promovarea și aprobarea actelor normative (dacă este cazul)– personalul specializat din CESTRIN/Direcția tehnică/Departament Drumuri și lucrări de artă efectuează inspecții tehnice vizuale la podurile din administrarea SC CNAIR SA; de asemenea poate furniza informații Tn GIS: hărți tematice și analize spațialeStarea tehnică a podurilor aflate în administrarePunerea la dispozitie a documentatiilor pe care le detinem.
Cercetare	– formularea de opinii și propuneri de elaborare a măsurilor;– de implementare a acțiunilor;– participari în grupurile de lucru constituite în acest sens.
Economie	Consultanță în vederea actualizării normativelor de proiectare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă.
Energie	Măsura 1: Hidroelectrica S.A. contractează INHGA pentru furnizarea prognozelor hidrologice.Măsura 2: nu este în competența Ministerului Energiei. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este transmiterea acestor restricții în aval de acumulări care sunt înscrise în regulamentele de exploatare aprobate de ANAR/ABA.Măsura 5: Ministerul Energiei calitatea de avizator. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este de a transmite propunerea de modificare/completare legislativă.Măsura 6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanța a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor. Nu este cazul.

 … 7.Care sunt principalele provocări în implementarea măsurilor identificate? Vă rugăm să clasificați provocările în majore/medii și scăzute.

Provocări / Scor	Mare	Mediu	Scăzut	Nu este cazul
Surse de finațare	10	2	1	3
Prevederi legislative	4	10		2
Coordonare Inter-instituțională	7	4	2	1
Alte resurse necesare (achiziție teren, studii de cercetare etc.)	7	6		2

Dacă este cazul, vă rugăm să indicați alte provocări potențiale și să le evaluați.Vă rugăm să indicați aspectele legislative, dacă acestea sunt o provocare.

Sector	Alte provocări	Aspecte legislative
Cercetare	-Dezvoltarea și utilizarea HUB inovative și parcurilor de specializare inteligentă;– Dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovative, cu sprijinul autorităților publice și private	– identificarea si monitorizarea parametrilor hidrologici (nivel/debit)in contextul schimbarilor climatice (tendintele de evolutie si arealele);– identificarea zonelor vulnerabile la inundații de pe teritoriul Romaniei;– reconectarea zonelor umede la albiile raurilor (realizarea unui inventar documentat al zonelor potentiale).

 … 8.Există vreo altă măsură legată de obiectivele de management al riscului la inundații, pe care instituția dvs. ar putea să o implementeze/o va implementa în următorii 6 ani și ar trebui menționată în PMRI2?

Da	Nu
2	13

Dacă răspunsul este da, vă rugăm să menționați și să justificați măsurile propuse

Sector	Măsuri
Păduri	– Împădurirea terenurilor cu grad mare de eroziune– Plantarea arborilor pentru fixarea malurilor– Verificarea atentă a parchetelor de exploatare de pe lângă cursurile de apă în vederea curățirii acestora corespunzător după terminarea procesului de exploatare
Cercetare	Lansarea de programe sectoriale la nivelul Ministerului Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii care să:– pună în valoare rezultatele proiectelor CDI din domeniul „specializării inteligente”, energie, mediu și schimbări climatice;– permită inițierea unui lanț valoric prin care se integrează rezultatele proiectelor CDI în producția de noi materiale și tehnologii pentru realizarea de soluții inovative care să contribuie la reducerea riscurilor la inundații și optimizarea costurilor tipurilor de intervenții existente;– creeze proiecte trans-sectoriale inovative prin care sunt implementate măsuri integratoare. De exemple: sisteme de monitorizare care să utilizeze tehnologii informaționale și de comunicații de tip dronă, comunicații satelit, senzori High Tech cu asigurarea securității cibernetice a rețelelor construite și utilizate la nivelul solului, utilizarea de materiale, „smart” obținute în proiectele din domeniul eco-nano tehnologiilor;– permita initierea si derularea de proiecte care sa urmareasca dotarea și training asociat pentru AN Apele Române cu utilaje și echipamente de măsurare și supraveghere a infrastructurii de gospodărire a apelor precum și îmbunătățirea capacității de intervenții și acțiuni preventive de asigurare a capacităților existente la nivel national;– Lansarea unor apeluri de proiecte în cadrul PNCDI 2022 – 2027 dedicate exclusiv activităților de cercetare aplicativă și dezvoltare experimentală în parteneriat între operatorii economici și organizații de cercetare cu buget dedicat, având drept obiectiv demonstrarea funcționalității materialelor, metodologiilor și tehnologiilor inovative în condiții reale de funcționare (TRL7) și drept indicatori de rezultat brevetarea rezultate inovative la nivel european.– Utilizare Hub și Supersite Delta Dunării ca centru pentru C I/educație pentru o viitoare generație de profesioniști și pentru dezvoltarea capabilități suplimentare în țările lor, în funcție de nevoile viitoare identificate, din cadrul proiectului DANUBIUS-RI de dezvoltare infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită de relevanță globală – ESFRI.

 … 9.Are instituția dumneavoastră strategii/planuri de dezvoltare pe termen mediu/lung care includ și măsuri de protecție a mediului (legate de adaptarea la schimbările climatice și de managementul riscului la inundații)?

Da	Nu	În fază de elaborare/aprobare
6	7	2

Dacă Da, vă rugăm să detaliați.

Sector	Strategii/Planuri
Agricultură	În curs de elaborare1. Implementarea utilizării măsurilor verzi în amenajările de îmbunătățiri funciare2. Reducerea consumului de energie3. Utilizarea tehnologiilor și materialelor prietenoase cu mediul
Păduri	– Amenajamentele silvice, împădurirea terenurilor degradate, P.N.N.R.
Energie	Strategia Energetică a României (aprobată prin HG) și Planul Național Integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice – niciunul dintre acestea nu au elemente specific privind gestionarea riscului la inundații
Transport	– Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030– Programul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 4 Transport Sustenabil– Programul Transport 2021-2027
Cercetare	Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin HG. nr. 933/2022 care cuprinde măsuri pentru protecția mediului relativ la adaptarea la schimbările climatice.In ceea ce privește managementul riscului la inundații, în strategie nu se regăsesc prevederi care să se refere strict la acest domeniu, însă se pot aplica prevederi pentru acest domeniu din obiectivele generale 1 și 2 stipulate în strategie, cum ar fi spre exemplu:Obiectiv General. l. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovareObiectiv Strategic. 1.5. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale – Agenda Strategică de CercetareAcțiuniA1. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale majore (schimbări climatice schimbări tehnologice etc) se va realiza, în principal, prin următoarele măsuri: – Susținerea prin finanțare a proiectelor care vizează provocările societale (bază pentru apeluri deschise de proiecte și reper al participării în inițiative internaționale). – Susținerea de soluții la probleme clar identificate, cu responsabilizarea și co-finanțarea diverselor instituții publice și/sau private prin lansarea de apeluri dedicate.Domeniul: Climă, energie și mobilitateObiectiv General 2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligenteObiectiv Strategic 2.2 Susținerea specializării inteligente la nivel de regiuni.Domeniile de specializare inteligentă la nivel național2. Economie digitală și tehnologii spațiale2.2. Rețelele viitorului, comunicații, internetul lucrurilor2.3. Tehnologii pentru economia spațială5.2. Materiale compozite inteligente5.3. Materiale pentru aplicații electronice, electrice, fotonice, magnetice și în senzoristică 6. Mediu și eco-tehnologii6.1. Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea și depoluarea mediului Include tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin rețele de senzori și date satelitare), precum și cele menite să îmbunătățească calitatea apelor, solului6.2. Tehnologii pentru economia circulară Include tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor (precum cele pentru colectarea și selectarea optimizată, filtrarea apeiP5. Dezvoltarea capacității administrative la nivel regional, a actorilor implicați în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea RIS3 Nord-Est și dezvoltarea competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială. Domeniile și nișele cu potențial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt:Mediu – Nișele identificate sunt: Apă (soluții inovative), Aer (soluții inovative) și Economie circulară.P2: Creșterea capacității companiilor de a inova și exploata potențialul regional pentru digitalizare, prin dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea și internaționalizarea start-up/spin-off în domenii de specializare inteligentă, sprijinirea dezvoltării tehnologice și durabile a companiilor inovative (investiții inovative pentru noi tehnologii, transformare digitală și soluții de economie circulară), dezvoltarea unor soluții smart pentru dezvoltarea comunităților locale.
Economie	Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice, orizont 2035;Viziunea Strategiei României pentru Resurse Minerale Neenergetice – orizont 2035 este: „România 2035 – țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor”: Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil și modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului.

 … 10.Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi elaborată o fișă de proiect care va deveni anexă la PMRI2 pentru a facilita punerea în aplicare a acestora.a)Ce măsuri considerați a fi o prioritate pentru sectorul dumneavoastră? Vă rugăm să indicați.

Sector	Prioritate
Agricultură	1. Implementarea energiei verzi2. Reducerea consumului de energie electrică
Păduri	1. Împădurirea terenurilor degradate și a suprafețelor din fondul forestier național afectate de calamități în termen cât mai scurt.2. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul PMRI2 )3. Măsura 3
Transport	1. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.2. Mărirea capacitații de tranzitare prin redimensionarea podurilor.3. Mențiunea, pe baza unei clasificări, a gradului de risc la inundații pe sau, cu măsurile tehnice adecvate pentru reducerea riscului de exemplu reabilitarea unui pod, amenajare și protecție maluri, poziția balastierelor din albie. Interzicerea excavațiilor în albiile râurilor4. Plan general întocmit cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) privind condițiile de eliberare a licențelor de exploatare a balastului din albia râurilor.5. Interzicerea defrișărilor care ar pune în pericol stabilitatea malurilor (ROMSILVA)6. Execuția corecțiilor de albie să fie realizată de ANAR
Cercetare	Urmărirea transferului rezultatelor CDI din proiectele finanțate prin competițiile organizate de MCID, din bugetul național și din fondurile externe, prin utilizarea acestora pentru proiectele prevăzute de măsurile naționale pe inundații.

 … b.Doriți să fiți consultat în procesul de elaborare a fișei de proiect? Vă rugăm să răspundeți cu da sau nu Dacă da, vă rugăm să comunicați reprezentantului instituției dumneavoastră din cadrul Grupului de lucru RO FLOODS pentru SECTORUL AGRICULTURĂ interesul și datele de contact.

Sector	Da	Nu	Persoană nominalizată
Energie		2
Agricultură	2, măs.3		Da: MADR, ANIF
Păduri	2		Da: MMAP, RNP-ROMSILVA
Transport	2	2	Da: MTI, CNAIR-DRDP Brașov
Cercetare	1		Da: MCID
Economie	1		Da: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Serviciu Exploatare, Închideri Mine și Ecologizare

 … 

 … 

11.Sunteți informat despre faptul că PMRI2 și Programul său de măsuri, inclusiv cele naționale, vor deveni obligatorii odată ce vor fi aprobate de Guvernul României?

Da	Nu
12	2

 … 12.Credeți că este important:a.Să fiți informat și consultat cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește lista de măsuri naționale?

Da	Nu
15	1

 … b.Să aveți contact permanent cu autoritățile de management al riscului la inundații?

Da	Nu
13	3

 … 

c.Să fiți implicat active în dezvoltarea măsurilor naționale?

Da	Nu
14	2

 …  … 13.Orice altă recomandare care ar trebui luată în considerare pentru dezvoltarea măsurilor naționale pentru sectorul dumneavoastră?

Sector	Recomandare
Păduri	Monitorizarea respectării aplicării măsurilor legale, proiectelor și planurilor în zonele de interes ale PMRI.
Transport	1. Existența unui program general de întreținere și curățare a albiei râurilor ce prezintă risc ridicat de inundații/viituri(sectoare)2. Program Național de curățare/dragare a sedimentelor depuse în zona lacurilor de acumulare (acumulări formate în spatele barajelor)3. Program Național de clasificare a zonelor cu potențial navigabil aferent marilor râuri (Prut, Siret, Argeș, Olt, Mureș etc.)

 … 

14.Specific pentru sectorul economie: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor industriale/iazuri de decantare, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apa/inundarea zonelor învecinate, care sunt masurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora?Răspuns: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului derulează un program anual de închidere, ecologizare și monitorizare postînchidere a obiectivelor miniere aprobate la închidere prin hotărâri de guvern, program în cadrul căruia se realizează lucrări de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere. … 15.Specific pentru sectorul energie: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor de zgură și cenușă, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă/inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora?Răspuns: Considerăm necesar ca structurile de control/monitorizare cu atribuții privind protecția mediului să aibă o mai mare implicare la nivelul operatorilor economici. De asemenea, considerăm că este necesar ca autoritățile cu responsabilități în domeniul protecției mediului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse , de remediere/corectare, cu mai mare implicare. … 

16.Notă sector transport aerian: Pentru infrastructura de transport aerian nu există o măsură cu prioritate ridicată privind obiectivele de management al riscului la inundații care ar trebui implementată imediat sau menționată în PMRI2. …  + 
Anexa nr. 15
Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România
și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa
de evaluare a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea
evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediuluiLa nivelul României există anumite provocări/dificultăți tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la:● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă.● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza managementului bazinului hidrografic din amonte și prin măsuri de tipul împăduririlor. Asemenea măsuri vor avea doar un efect limitat asupra reducerii debitelor maxime în timpul viiturilor și vor oferi în situații rare un grad de protecție adecvat în cazul probabilității de depășire a debitelor maxime de 1%.Totodată, în România există provocări de natură instituțională și legislativă pentru implementarea proiectelor bazate pe măsuri verzi; această dificultate este luată în considerare prin scorul acordat criteriului de implementabilitate a alternativelor, în cadrul AMC. Aceste provocări includ:● Suportul instituțional și legislativ pentru implementarea acestor măsuri de către alte autorități și în afara patrimoniului gestionat de A.B.A.-uri.● Problema generată de procesul achiziționării terenurilor – care nu ar trebui să oprească/să încetinească progresul implementării unor măsuri corecte/necesare (proprietatea terenurilor nu ar trebui să reprezinte un obstacol, analiza este necesar a fi realizată strict din punctul de vedere al gestionării riscului la inundații).Ipoteze implicite de proiectare în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediuluiO analiză mai detaliată va fi efectuată în cadrul Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Procedurilor de Mediu și deciziilor de aprobare și autorizare asociate.Ipoteza implicită considerată în etapa de evaluare a strategiei și a opțiunilor este că, toate măsurile structurale vor deveni măsuri mai verzi sau măsuri gri-verzi. În etapa Studiului de Fezabilitate, aceste măsuri mai verzi vor fi detaliate. Acest lucru include integrarea unor măsuri de evitare, atenuare sau compensare a impactului, specificate în orice Evaluare a Impactului asupra Mediului, Evaluare Adecvată sau procedură SEICA.Abordările verzi în managementul riscului la inundații reprezintă asocieri/combinații ale uneia sau mai multor tehnici. De exemplu, o așezare urbană, situată într-o zonă de câmpie, poate prezenta o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și măsuri gri. Acestea sunt specifice anumitor zone, ceea ce înseamnă că o soluție nu poate fi adecvată/potrivită tuturor în toate situațiile (a se vedea figura 1).
Figura 1. Reprezentare schematică a potențialelor abordări verzi, gri-verzi, griAceastă secțiune prezintă exemple ale unora dintre provocările și soluțiile disponibile în România pentru a "înverzi" măsurile gri, cu alte cuvinte pentru a transforma măsurile gri în măsuri mai verzi. Sunt descrise ipotezele/abordările implicite de proiectare pentru măsurile selectate. Aceste ipoteze implicite de proiectare sunt necesare pentru a ne asigura că abordarea cea mai verde a acestor măsuri este luată în considerare de la bun început.Măsuri de tipul acumulărilor nepermanente frontale și lateraleUn model tip de acumulări nepermanente este redat în figura 2. Pantele în lungul albiei majore dictează, în general, înălțimea (cota) digurilor de contur sau dispunerea acumulărilor în cascadă. În cazul albiilor puternic incizate/erodate, ambele tipuri de acumulări ar necesita excavații în albia majoră pentru a crea suficientă capacitate. La acestea se adaugă canale de drenaj pentru evacuarea apei după trecerea viiturii, dar și pentru drenarea apelor din precipitații. În unele situații este necesară pomparea apei pentru evacuare. Acumulările laterale pot fi amenajate ca simple zone de retenție, fără diguri de contur (unde configurația terenului permite acest lucru) sau ca poldere unde retenția se face între diguri de contur. În acest din urmă caz, cel mai probabil este necesară dimensionarea cotei digurilor peste nivelul maxim în regim natural.
Figura 2. Schematizare acumulări nepermanente frontale și lateraleAcumulările frontale au potențialul de a introduce/exercita presiuni suplimentare asupra conectivității longitudinale a cursului de apă. Aceste presiuni pot fi limitate printr-o proiectare adaptată. Acumulările laterale ar trebui să vizeze întotdeauna creșterea conectivității laterale, inclusiv cele care au nevoie de lucrări hidrotehnice pentru admisie/evacuare. Încă din faza Studiului de Fezabilitate, înaintea proiectării, performanța acumulării laterale trebuie testată la diverse scenarii de viituri.Pentru a fi considerate măsuri verzi, acumulările nepermanente frontale sau laterale ar trebui să îndeplinească următoarele cerințe.1.Acumulările frontale nu trebuie să altereze regimul natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume:a)să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; … b)să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; … c)să permită migrația peștilor. …  … 2.Acumulările nepermanente ar trebui să nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. … Nu orice măsură care necesită măsuri de atenuare sau de compensare poate fi considerată ca măsură verde. În general, proiectul poate fi considerat verde dacă măsurile de atenuare sau de compensare pentru un impact care duce la deteriorarea stării corpului de apă conform DCA, sunt incluse în descrierea proiectului (inbuilt design, de exemplu includerea unei măsuri de remeandrare sau restaurare a râului în aval de zona (naturală) de stocare a inundației). În contextul Directivelor Habitate și Păsări, măsurile de atenuare și de compensare vor fi identificate în cadrul procesului de evaluare adecvată, conform cerințelor.Derivații cu descărcarea debitelor în același curs de apă, aval de zona de riscAcest tip de derivații sunt asemănătoare cu acumulările nepermanente prin felul în care are loc admisia și evacuarea debitelor, cu diferența că debitele sunt tranzitate în aval de zona de risc în loc să fie reținute, în scopul reducerii debitului și nivelurilor pe cursul principal în zona de risc. Se aplică aceleași principii ca pentru acumulările nepermanente.Regularizarea cursurilor de apă în scopul creșterii capacității de transport, creșterea capacității podurilor, protecții de maluriMulte măsuri pot fi "înverzite" printr-o proiectare adaptată. Chiar dacă limitează în continuare conectivitatea laterală ori longitudinală, la scară locală efectele negative sunt suficient atenuate. Soluția albiei etajate (figura 3) este un astfel de exemplu, care păstrează albia minoră nealterată, apele mari fiind tranzitate de "etajul" superior. Procesele fluviatile (hidromorfo-logice) și habitatele la scară locală nu vor fi afectate.
Figura 3. Schematizare albie etajată, în diverse regimuri de curgere + 
Anexa nr. 16
Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate
identificate la nivelul A.B.A. Banat

Nr. crt.	A.P.S.F.R./ Subbazin	Cod măsură	Nume măsură	Gradul de prioritizare al măsurii	Autoritatea responsabilă	Sursa de finanțare
1	Sub-bazin	M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR) – S teoretică max. 11.253 ha (orizont de timp cca 35 de ani), S viabilă propusă 338 ha (orizont de timp 10 de ani)	ridicat	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget ROMSILVA
2	Sub-bazin	M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR) – S teoretică max. 7.953 ha (orizont de timp cca 35 de ani), S viabilă propusă 239 ha (orizont de timp 10 de ani)	ridicat	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget ROMSILVA
1	RO1-05.01…..-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – pe afluenții din amonte de Bega	critic	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor -podurile din Colonia Fabricii – 3 poduri	critic	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor – podurile din Tomești – 2 poduri	critic	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Dig nou, zona Curtea (L= 0,30 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrări de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Diguri noi pe malul stâng al r Bega in loc. Făget (L= 450m)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat; A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Diguri noi de-a lungul ambelor maluri ale afluentului Zopana (L= 2×1,1 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat; A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Închiderea spațiului liber din digul de pe r Bega din loc Manastiur (L= 180 m)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat; A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Suprainaltare diguri zona Curtea, Margina, Faget, Bodo, Balint, Paru, Tipari (L= 50,90 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat; A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național/PNRR
		M33-RO36	Analiza posibilitatii de relocare a unor diguri sau indepartarea partiala/totala a acestora – (L= 60 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – acumularea Surduc, jud. Timiș	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	PNRR
2	RO1-05.01…..-02A	M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente– Menținerea NH Topolovăț și a digurilor existente	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
3	RO1-05.01…..-155252-P-A	M34-RO38	Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)– Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru orașul Timișoara	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat; Autoritatea Locală	Buget național
4	RO1-05.01.002….-01A	M21-RO3	Criterii si reglementari de construire in zona inundabila– Evitarea construirii de noi clădiri în zonele din apropierea râului care nu sunt protejate de zidurile de protecție împotriva inundațiilor.	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat Autorități locale	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – menținerea ziduri de protecție împotriva inundațiilor și în închiderea clapetilor	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat Autorități locale	Buget național
5	RO1-05.01.010.02…-01A	M31-RO19	Zone de retentie naturala a apei – Acumulări nepermanente în serie pe afluenți ai r Hauzeasca intre localitatile Fardea si Hauzesti	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat ;Autorități locale	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – Ziduri de sprijin, zona Hauzesti, Fardea (L = 2,27 km)	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R.,ABA Banat Autorități locale, CJ	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – 279211.20,474318.9279327.95,474495.8279227.67,474815.3279390.99,474965.7279663.17,475384.07	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. ABA Banat, Autorități locale, C.J.	Buget național
6	RO1-05.01.010.03…-01A	M31-RO12	Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zonă ripariană, inclusiv perdele protecție diguri – zonele inundabile ale raului Munișel aferente APSFR-ului S = 1,36 ha	moderat	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. -Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul rutier din loc. Dragsinesti	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul rutier din loc. Matnicu Mic	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – Ziduri de sprijin, zona Dragsinesti (L= 1,96 km)	moderat	M.M.A.P, A.N.A.R. ABA Banat	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Dig Mitnicu Mic (L = 0,31 km), Diguri parapet	moderat	M.M.A.P, A.N.A.R., A.N.I.F. ABA Banat	Buget național
7	RO1-05.01.015.01…-01A	M21-RO3	Criterii si reglementari de construire in zona inundabila – Evitarea construirii de noi clădiri în actuala zonă de inundație de 1%.	scăzut	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – apropierea așezărilor/localitatilor traversate de r Saraz pe toata lungimea APSFR ului.	scăzut	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
8	RO1-05.01.018.01…-01A	M31-RO11	Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic – r Curasita	scăzut	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Buget național
		M32-RO23	Suprainaltarea barajelor in vederea cresterii capacitatii de retentie/atenuare – acumulare permanenta (cat. D) amonte de localitatea Recas	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – tronsonul aval de DC 147 și până la confluență cu râul Valea Țiganului.	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire în zona localităților – Dig nou zona localitatii Recas (L= 0,82 km).	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
9	RO1-05.01.021….-01A	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Reconectarea vechiilor meandre de pe malul stang al râului Bega Veche, între drumurile DJ692 și E671 – meandre vechi	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Menținerea digurilor existente de-a lungul acestui APSFR (zona loc Sanandrei)	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
10	RO1-05.01.021….-02A	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Reconectarea unor meandre vechi de pe malul stâng al r Bega Veche în dreptul localității Cenei	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Menținerea situației curente precum și a digurilor existente pe tronsonul APSFR ului	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
11	RO1-05.01.021.04…-01A	M31-RO14	Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață – pe afluentii r Apa Mare, partea superioara a bh al raurilor Pamant al si Valea Apei pe o supra- fata de cca 20 kmp	critic	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul rutier la Q1% in loc Becicherecu Mic	critic	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul feroviar la Q1% in loc Becicherecu Mic	critic	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Dig nou mal stâng zona Becicherecu Mic (L= 0,5 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Dig nou mal drept zona Biled (L= 6,62 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – zona Becicherecu Mic (L= 4,14 km)	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național/PNRR
		M34-RO37	Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare – Reabilitarea sistemelor de desecare si drenaj din zona loc Bechicerecu Mic	critic	M.M.A.P. A.N.A.R, A.B.A. Banat, M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C., Autoritati locale, CJ	Buget național
12	RO1-05.02…..-01A	M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Închiderea golurilor din digurile din aval de Lugoj. Noul dig (L= ~6 km)	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Adăugarea unui mic dig pe malul stâng al Timișului (L= ~200 m)	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Înălțarea digurilor pe partea stângă a râului, lângă loc. Constantin Daicoviciu, L= ~250 m	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național/PNRR
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Reabilitarea casei stăvilar și a echipamentelor hidromecanice aferente a NH Costei, jud. Timiș	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	PNRR
13	RO1-05.02…..-04	M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Menținea digurilor și a albiei r Timis in starea actuală pe tronsonul APSFR ului	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
16	RO1-05.02…..-51029-P-A	M34-RO38	Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS) – Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru orașul Caransebeș	critic	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.L.P.D.A, Autorități locale, C.J.	Buget național
17	RO1-05.02.008….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă, prin promovarea bunelor practici în agricultura practicată în pantă	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Realizarea unei acumulări frontale nepermanente în partea amonte a bazinul hidrografic Slatina, V= 600.000 mc	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – redimensionarea podului și întreținerea vegetației din albia râului – loc. Slatina-Timis	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – in loc. Slatina -Timis, (reprofilare albie 1,5 km, consolidari cu gabioane 950 m)	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat	Buget național
		M41-RO45	Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase – Instalarea unui sistem automat de monitorizare a precipitațiilor în bazinul superior sau mijlociu al r. Slatina	moderat	M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale	Buget național
18	RO1-05.02.010….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă, prin promovarea bunelor practici în agricultura practicată în pantă	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Realizarea unei acumulări frontale nepermanente în partea amonte a bazinului hidrografic Golet. V= 400.000 mc	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.	Buget național
19	RO1-05.02.011….-01A	M23-RO5	Masuri de adaptare a construcțiilor existente și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea solutiilor juridice si a surselor de finantare – Construirea de parapeți în localitatea Bucosnita L= 225 m, Hmax= 50 cm	moderat	I.S.C., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – râul Bucosnita imediat aval de podul principal	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – Podul principal peste Bucoșnița (drumul 608C)	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J	Buget național
20	RO1-05.02.015….-01A	M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – îndiguiri de dimenisuni reduse în Varciorova	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., ABA Banat, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
21	RO1-05.02.017….-01A	M24-RO9	întreținerea albiilor cursurilor de apă – L= 100 m in amonte de confluenta cu râul Timis	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile – Reconectare cu lunca inundabila in zona dintre Caransebes si Zlagna Reconectarea luncii inundabile de-a lungul râului Zlagna (A = ~14 ha + ~11 ha)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – pod rutier DN68/E70 intravilan Caransebeș	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – pod rutier pe DC12 intravilan loc Zlagna	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – îndiguiri in localitatea Caransebeș Nou Lucrări de îndiguire (L = 343 m) în amonte de nodurile hidrotehnice	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Lucrari de indiguire în localitatea Zlagna L LB = ~ 150 mL RB = ~ 610 m	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
22	RO1-05.02.018a….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Realizarea unor lucrări de îndiguire în zona loc. Caransebeș pe o lungime de 1,4 km.	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
23	RO1-05.02.020….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă prin promovarea bunelor practici în agricultura practicată în pantă	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – pod rutier de pe râul Bistra din loc. Glimboca	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – pod rutier de pe râul Bistra din loc. Obreja	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Realizarea unor lucrări de îndiguire.Pe r. Bistra : Zona Bautar – Vama Marga dig nou L=6,98 km. Pe r. Rusca: Zid de sprijin zona Rusca Montana (L= 1,89 km).	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (PNRR) Digurile care fac obiectul prezentei note conceptuale: L = 23.156 m	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național/PNRR
24	RO1-05.02.020….-51216-P-A	M34-RO38	Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS) – Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru orașul Oțelu Roșu	critic	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.L.P.D.A, Autorități locale, C.J.	Buget național
25	RO1-05.02.020.04…-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – in partea superioara a bh Rusca	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
26	RO1-05.02.020.05…-01A	M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul rutier peste r Bistra Marului in loc Otelu Rosu	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul CF peste r Bistra Marului in loc Otelu Rosu	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
27	RO1-05.02.025….-01A	M23-RO5	Masuri de adaptare a construcțiilor existente și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea solutiilor juridice si a surselor de finantare – Construirea de diguri joase locale zona intravilană Sacu	moderat	ABA Banat, I.S.C., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO27	Realizarea de derivații de ape mari interbazinale – Prin derivarea in mod controlat a debitului care merge direct in râul Timis prin canalul de derivare, prin nod hidrotehnic care să direcționeze apele mari în râul Timiș (loc. Sacu)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire in localitatea Copacele (L = 0,95 km)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M34-RO37	Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare – Zona de retenție în amonte de Sacu ca sistem de polder	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.	Buget național
28	RO1-05.02.026….-01A	M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Construcția de diguri locale joase	critic	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M41-RO44	Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo si hidro) – in partea superioară a bazinului hidrografic Nadrag	critic	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale	Buget național
29	RO1-05.02.030….-01A	M21-RO3	Criterii si reglementari de construire in zona inundabila – Evitarea construirii de noi clădiri în zonele din apropierea râului care nu sunt protejate de diguri – localitatile riverane tronsonului APSFR ului Timisana	scăzut	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C	Buget național
30	RO1-05.02.033….-01A	M31-RO19	Zone de retentie naturala a apei – Crearea de zone de retenție naturală a apei utilizând terenurile agricole	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Optimizarea regulamentului de exploatare al acumulării Salcia	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/ modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Optimizarea regulamentului de exploatare al acumulării Silagiu	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M35-RO42	Refacerea/mentinerea volumelor de atenuare a lacurilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare – Decolmatarea acumularii cu rol de aparare impotriva inundatiilor Salcia	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J	Buget național
		M35-RO42	Refacerea/mentinerea volumelor de atenuare a lacurilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare -Decolmatarea acumularii cu rol de aparare impotriva inundatiilor Silagiu	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., S.A., Autorități locale, C.J	Buget național
		M41-RO44	Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo si hidro)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale	Buget național
31	RO1-05.02.033….-02A	M31-RO12	Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zonă ripariană, inclusiv perdele protecție diguri – Îmbunătățirea managementului pădurilor din lunca inundabilă a râului Șurgani corespunzătoare APSFR- ului (S = 30,93 ha)	moderat	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget Romsilva
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Înălțarea digurilor din Cheveresu Mare. Malul stâng 1,5 km; Malul drept 1,8 km	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național/PNRR
		M34-RO38	Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS) – Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de desecare Surgani-Cernabora	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, C.J.	Buget național
32	RO1-05.02.034….-01A	M31-RO19	Zone de retentie naturala a apei – zona loc Sacosu Turcesc	scăzut	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – Pod rutier DJ 592A intravilan Sacoșu Turcesc .	scăzut	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M34-RO37	Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare – zona loc Sacosu Turcesc	scăzut	M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.	Buget național
33	RO1-05.02.035….-02A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă prin promovarea bunelor practici în agricultura practicată în pantă	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Refacerea meandrului râului vechi la aproximativ 1500 m în amonte de localitatea Blajova. Lungime de aprox. 2 km și o lățime de 2 m.	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – zonele din amonte ale clusterului, văile din bazinul hidrografic Tau și Poganis	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor) Construirea unei a doua linii de aparare -Realizarea unor lucrări de îndiguire în zona Ersig, Duboz, Cadar, Otvesti, Icloda, Ezeris și Farliug	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M34-RO37	Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, statii pompare – la Remetea-Poganici se vor instala pompe de deviere a scurgerilor din incinta aparata in cursul de apa.	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I.C. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO36	Analiza posibilitatii de relocare a unor diguri sau indepartarea partiala/totala a acestora – retrocedarea digurilor din această zonă. (dig nou (L= ~ 900), îndepărtarea digului existent (L= ~2500 m)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători	Buget național
34	RO1-05.02.035.02…-01A	M31-RO19	Zone de retentie naturala a apei – Retenție în zona inundabilă, zonă de stocare naturală prin coborârea unor maluri la râul Tau, deasupra localității Ezeris. Cu o suprafață estimată de 28 ha	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO36	Analiza posibilitatii de relocare a unor diguri sau indepartarea partiala/totala a acestora – retrocedarea digurilor din această zonă. (dig nou (L= ~900), îndepărtarea digului existent (L= ~2500 m)	moderat	ABA Banat M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R.,a M.D.L.P.A., alți deținători	Buget național
35	RO1-05.02.036….-01A	M21-RO3	Criterii si reglementari de construire in zona inundabila – Evitarea construirii de noi clădiri în limita actuală de inundație de 1% aferenta APSFR ului Lanca Birda – av. confl. Folea	scăzut	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – întreținerea digurilor existente pe tronsonul APSFR uluir. Lanca Birda – av. confl. Folea	scăzut	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
36	RO1-05.02.038….-02A	M32-RO22	Realiarea de noi acumulari laterale (poldere) – Polder nou de forma liniară – localitatea Gherteniș, mal drept (Hmax = 7 m; S= 700 ha; V1%= 9,3 mil.mc)	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO24	Cresterea capacitatii descarcatorilor de ape mari in vederea cresterii capacitatii de evacuare – lucrări de punere in siguranță si de optimizare a polderului existent Gherteniș amplasat pe malul stâng	foarte ridicat	M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Lucrări de punere in siguranță si de optimizare a polderului existent Gherteniș amplasat pe malul stâng	foarte ridicat	M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Supraînălțarea digurilor existente (Hmed= 0,5 m) Lungime totală = 6,4 km	foarte ridicat	M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național/PNRR
		M33-RO36	Analiza posibilitatii de relocare a unor diguri sau indepartarea partiala/totala a acestora – Relocare diguri existente (Hmed= 2,5 m), Lungime totală = 970 m	foarte ridicat	M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I.C., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători	Buget național
37	RO1-05.02.038….-50807-P-A	M34-RO38	Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS) – Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru orașul Reșița.	critic	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, C.J.	Buget național
38	RO1-05.02.038.03…-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă prin promovarea bunelor practici în agricultura practicată pe versanți	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – adăugarea de bariere permeabile în afluenți, crearea de bariere de scurgere în bazinul hidrografic al secțiunii amonte a afluenților	scăzut	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
39	RO1-05.02.038.04a…-01A	M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul din locatia A 249160,436656	scăzut	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podul din locatia B 249566,436932	scăzut	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
40	RO1-05.02.038.05…-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – Baraje permeabile în afluenți sau în partea din amonte a APSFR	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Diguri parapet zona loc Bocsa L= 3.43 km	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
41	RO1-05.02.038.07…-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – în bazinul superior Vornic	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – loc Ramna – 5 poduri	foarte ridicat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
42	RO1-05.02.038.08…-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale) – în bazinul superior Fizeș.	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
43	RO1-05.02.038.12…-01A	M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Reconectare braț istoric la albia r. Moravița, cu desprindere din 224510, 433439, subtraversare drum 224449, 433553, reconectare 224120, 434249	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Instaurare zonă umedă 223013, 434455, cu derivarea unor debite pe canalele de desecare din această zonă, cu descărcare pe brațul istoric 222507, 434456	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Reconectare braț istoric la albia r. Moravița	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile – Reinstaurare zonă umedă între Dejan și Moravița	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
44	RO1-05.03…..-01A	M32-RO22	Realiarea de noi acumulari laterale (poldere) – Polder nou – localitatea Grădinari, mal stâng (Hmax = 5 m, V1% = 11,9 mil.mc, S = 41,96 ha)	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R. Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO22	Realiarea de noi acumulări laterale (poldere) – Polder nou – aval localitatea Vărădia, mal drept (Hmax = 3,1 m , V1% = 5,14 mil.mc, S = 70,87 ha)	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire (în zona localităților) – diguri noi (Hmed = 2,0 m), Lungime totala = 6,04 km	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (diguri incluse PNNR, Hmed = 0.75 m)	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național/PNRR
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (dig remu pe r. Vărădia, Hmed = 0,8 m), mal drept r. Vărădia, localitatea Vărădia – 263 m	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național/PNRR
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente laterale Vărădia si Lișava	foarte ridicat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
45	RO1-05.03.003….-01A	M31-RO13	Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)	moderat	M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva Autorități locale, C.J	Buget național
		M31-RO14	Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață – zona loc. Anina	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M31-RO15	Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime (prin împădurire) – necesita terasare, bariere erozionale, etc.) – Zona loc. Anina	moderat	ABA Banat, M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – Se vor adăuga baraje permeabile în afluenți în jurul localității Anina. (aproximativ 10 locatii)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – Zona loc. Anina	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Acumulare nepermanentă amonte Gărliște, volum estimat cca 100 mii mc la un baraj de 5 m	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
46	RO1-05.03.005….-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – pe afluenții pr. Dognecea am. Secășeni, cca. 5 baraje pe afluenții mai mari	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Utilizarea lacului de acumulare „Lacul Mare Dognecea” pentru a atenua vârfurile undelor de viitură	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Utilizarea lacului „Lacul Mic” pentru a atenua vârfurile undelor de viitură	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – Zid de sprijin și regularizare albie loc. Dognecea și Secășeni (L= ~8 km)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație) – Corectarea torentelor din bazinul hidrografic Dognecea, capacitate: 2 km	moderat	M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget Romsilva
47	RO1-05.03.010a.01…-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – Ajustare capacitate de transport albie în loc. Oravița la debit regularizat Oravița Mică	moderat	ABA Banat, ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Acumulare nepermanentă pentru protecția loc. Broșteni, înainte de subtraversarea drumului Oravița-Broșteni (la sud de acesta)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Optimizarea exploatării Ac. Oravița Mare cu obiectiv pregolirea pe cât posibil inaintea vârfului de viitură	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Zid de sprijin zona Oravița (L = 3.84 km)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Îndiguire r. Oravița în Broșteni	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Refacere lucrări calamitate/punere în siguranță Ac. Oravița 1 și 2.	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
48	RO1-05.03.014….-01A	M31-RO14	Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață – Baraje permeabile/corecție torenți – pr. Vicinic, V. Cândenilor, V. Măzăran, Tîlva Vântului, pr. Bozovici etc.	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Crearea de noi acumulări permanente sau nepermanente în serie, ac nepermanentă Ogașu din Crac	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Crearea de noi acumulări permanente sau nepermanente în serie, ac nepermanentă pr. Rîtu Mic	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
49	RO1-05.03.014….-02A	M21-RO3	Criterii si reglementari de construire in zona inundabila – Evitarea construirii de noi clădiri în zonele din apropierea râului Vicinic	scăzut	M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.C	Buget național
		M31-RO17	Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile -Reconectarea vechiului meandru am. de loc. lam, lungime de ~500 m și o lățime de 5-10 m. Lunca inundabilă în care se află are o suprafață de ~12 ha	scăzut	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M35-RO41	Realizarea lucrărilor de mentenanța pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente – Menținerea situației actuale si intretinerea digurilor pe tronsonul APSFR ului r. Vicinic – av. loc. Milcoveni	scăzut	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național
50	RO1-06.01…..-01A	M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – râul lângă Prillipet și Borlovenii	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Dig mal drept si mal stang Prilipet L=3,587 km	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
51	RO1-06.01…..-02A	M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – crearea unui lac de acumulare nepermanent în serie în amonte de Sasca Română Lacul de acumulare (A = ~60 ha)	critic	ABA Banat M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor -podul din orașul Naidas	critic	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO34	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente – Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (1.5 km), loc. Socol rau Nera mal stang	critic	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători	Buget național/PNRR
52	RO1-06.01.007….-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – în bazinul hidrografic al sectorului amonte al ambelor râuri din cluster	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
53	RO1-06.02…..-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale) – Bariere de scurgere în afluenții râului Cerna	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M32-RO26	Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare – Actualizarea regulilor de funcționare a lacului de Acumulare Herculane pentru a reduce Qmax	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., M.E., alți deținători	Buget național
54	RO1-06.02.012….-01A	M31-RO12	Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zonă ripariană, inclusiv perdele protecție diguri	moderat	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă, prin promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M41-RO45	Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase – instalea unei statii hidrometrice automate in sectiunea sh Bogaltin de pe r Bela Reca	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale	Buget național
55	RO1-06.02.012.04…-01A	M31-RO12	Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zonă ripariană, inclusiv perdele protecție diguri – Îmbunatățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale raului Mehadica aferente APSFR-ului.	moderat	M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Măsura urmează a fi discutată cu autoritatea din domeniul agriculturii	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor -pod DJ608 în Mehadica Podurile în Mehadica	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire în localitatea Cuptoare	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
56	RO1-06.02.012.04.04..-01A	M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale) – în bazinul hidrografic aferent tronsonului APSFR ului Globu	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – Globul Craiovei (L = 990 m) Petnic (L = 1500 m) Iablanita (L = 2700 m)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Dig mal drept și mal stâng in loc. Iablanita (L = 2,994 km)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
57	RO1-14.01.001a….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă prin promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor – podului rutier de pe DJ57 din loc Pojejena.	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO30	Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/functionalitatii acestora – Inventarierea lucrărilor hidrotehnice ale ROMSILVA	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget Romsilva
		M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație) – pe un afluent necadastrat al r Pojejena	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare – Malul drept, Lungime dig propus = ~840 m	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
58	RO1-14.01.003….-01A	M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație) – Corectarea torenților Valea Baronului, capacitate: 2.25 km	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget Romsilva
59	RO1-14.01.003.01…-01A	M32-RO22	Realiarea de noi acumulari laterale (poldere) – Utilizarea carierei ca zonă de rentenție în timpul viiturilor rapide	moderat	M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Banat Autorități locale, C.J.	Buget național
60	RO1-14.01.005….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă prin promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M31-RO18	Lucrari de barare permeabile (constructii din lemn, praguri din busteni, structuri din materiale vegetale)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire în localitățile Sichevita și Gornea (L =2 km)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
61	RO1-14.01.006….-01A	M31-RO16	Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanti – Agricultură inteligentă, prin promovarea bunelor practici în agricultura practicată pe versanți	moderat	M.A.D.R.	Buget național
		M32-RO21	Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) – Realizarea unei acumulări în serie nepermanente pe râul Orevița, în amonte de Liubcova, prin adăugarea unei serii de baraje în linie	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, C.J.	Buget național
		M33-RO30	Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/ functionalitatii acestora – Utilizarea lucrărilor hidrotehnice ROMSILVA pentru albiile râurilor torențiale	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget național
62	RO1-14.01.007….-01A	M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei minoare prin redimensionarea podurilor -podul din localitatea Berzasca de pe râul Berzasca și mentenanța cursului râului	moderat	M.T.I.C., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J	Buget național
		M33-RO29	Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) – pe o lungime de cca 1.5 km pe raza loc. Berzasca	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ	Buget național
		M33-RO33	Lucrari de indiguire (în zona localitatilor)/Construirea unei a doua linii de aparare -Lucrări de îndiguire în localitatea Berzasca (L= 1.5 km)	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.	Buget național
63	RO1-14.01.020….-01A	M33-RO30	Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/functionalitatii acestora – ale ROMSILVA	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget național
		M33-RO32	Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație) – p. Ogasu Popitu; p. Ogasu Martin; afluent necadastrat de dreapta al r Eselnita	moderat	ABA Banat, M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale	Buget național

 + 
Anexa nr. 17
Fișe descriptive aferente proiectelor prioritare la nivelul ABA Banat
P-01-Bârzava (Proiect integrat)1.Introducerea și justificarea propunerii1.1.Descrierea proiectului

ABA	BANAT
Zona proiectului	Râul Bârzava aval loc. Bocșa, inclusiv afluenții Fizeș și Vornic
APFSR-uri induse	01-A036F —r. Bârzava, aval Bocșa (87,5 km)01-A040F – r. Vornic, afluent mal drept (14,8)01-A041F – r. Fizeș, afluent mal stâng (52,5 km)
Localități cu risc la inundații afiliate în zona proiectului	Bocșa, Berzovia, Gătaia. Sculia, Bîrda, Berecuta, Mînăstire, Sîngeorge, Rovinița Mare, Denta

 … 1.2Localizarea proiectului
Figura 1: Zona de studiu a proiectului … 1.3.Justificarea proiectului

Oportunitate implementare măsuri verzi

Datorită zonelor extinse de albie majoră cu potențial de stocare și atenuare există oportunitate mare de a rezolva problema inundabilității folosind măsuri verzi.Schema existentă de amenajare a râului Bârzava permite o adaptare a lucrărilor existente în vederea atingerii beneficiilor de apărare împotriva inundațiilor și totodată de conservare și îmbunătățire a condițiilor ecologice și de mediu prin creșterea conectivității laterale.

Rezumatul justificării

Bazinul râului Barzava este una dintre zonele cele mai predispuse la inundații din bazinul Banat.Există oportunități solide pentru măsuri verzi, care contribuie la potențialul proiectului de finanțare prin fonduri UE.

 …  … 2.Descrierea măsurilor propuse2.1.Obiective hidraulice și standarde de protecțieStandardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor Strategiei Naționale de Management al riscului la inundații pe termen mediu și lung Hotărâre 846/2010.Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.Tabel 1: Standard pe protecție adoptat în proiect

Standard de protecție	Lista localităților asociate cu standardul de protecție
1%	Bocșa, Berzovia, Gătaia, Sculia, Bîrda, Berecuta, Mînăstire, Sîngeorge, Rovinița Mare, Denta
0.5%	-
0.2%	-
0.1%	-

 … 2.2.Prezentarea alternativelor

Alternativa 1

Strategia se concentrează pe atenuarea viiturilor folosind măsuri de retenție și stocare a apei. Cele mai multe măsuri sunt concentrate în jurul polderelor existente și noi sau a zonelor naturale de retenție identificate de-a lungul râului. Principiul central al strategiei este reducerea debitelor maxime folosind măsuri verzi.

Alternativa 2

A doua alternativă este reprezentată de propunerea existentă în proiectul POIM (proiect respins de JASPERS, dar suficient de matur pentru a fi considerat ca alternativă, fiind o strategie completă dezvoltată pentru râul Bârzava și afluenți). Elementul central al alternativei este închiderea liniilor de apărare (diguri) de-a lungul râului Bârzava, supraînălțarea polderului Gherteniș plus alte măsuri suplimentare. Strategia are la baza o abordare gri, însă induce și unele măsuri verzi pentru a reduce scurgerea pe versanți.

 … 2.3.Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi

Alternativa preferată	Alternativa 1Alternativa 1 a fost alternativa preferată, având un scor BCR mai mare. Mai mult decât atât Alternativa 1 este fundamentată pe o abordare verde în esență, indicând un potențialului ridicat de implementabilitate a măsurilor verzi.Măsurile alternativei 1 au fost ierarhizate în funcție ce eficiența hidraulică potențială și testate prin modelare. Inițial, în etape de propunere de măsuri a fost identificată o listă lungă de măsuri (majoritatea măsuri verzi) iar prin procesul de ierarhizare și modelare s-a definitivat care sunt măsurile necesare pentru atingerea obiectivului hidraulic.
Justificare	Măsurile furnizate de alternativă preferată prezintă următoarele beneficii:– asigură apărarea integrală a localităților aflate la risc;– sunt reziliente la schimbări climatice;– sunt măsuri verzi, adaptabile care ating eficiența hidraulică așteptată, printr-un minim de lucrări suplimentare;– reduc riscul la inundații semnificativ » măresc garda lucrărilor existente.
Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2)
Cad măsură	Tip măsură	Râu
M33-RO34	Supraînălțarea digurilor existente (Hmed= 0,5 m):– mal stâng, oraș Bocșa – 1,3 km– mal drept, oraș Bocșa – 1,3 km– mal stâng, oraș Bocșa – 1,6 km– mal stâng, localitatea Berzovia – 560 m– mal stâng, oraș Gătaia – 670 m – mal drept, localitatea Sculia — 970mLungime totală = 6,4 km	Bârzava
M33-RO36	Relocare diguri existente (Hmed= 2,5 m):– mal stâng localitatea Bocșa – 760 m– mal stâng localitatea Rovinița Mare — 210 mLungime totală =970 m	Bârzava
M32-RO26M32-RO24	Lucrări de punere în siguranță și de optimizare a polderului existent Gherteniș amplasat pe malul stâng, aici incluzând următoarele lucrări:– coborâre nivel creastă deversor de admisie de la cota 126,80 la cota 126,15 și extindere lungime deversor de la 140 m la 330 m;– coborârea nivel creastă deversor amplasat pe digul de compartimentare de la cota 126,40 la cota 125,50;– schimbarea utilizării terenului pe coridorul îndiguit al râului Bârzava, în secțiunea de admisie în polderul Gherteniș pe o lungime de circa 2 km. În prezent zona dintre maluri și digurile existente este înierbată și se propune realizarea unei zone de arbuști astfel încât rugozitatea să fie una foarte ridicată (aproximativ 0,1) care va avea un beneficiu în creșterea nivelurilor apei în secțiunea de admisie în polder;– Lucrări de reparare și consolidare a digurilor de contur și a echipamentelor hidromecanice, dacă este cazul.	Bârzava
M32-RO22M33-RO33M33-RC34	Polder nou de forma liniară – localitatea Gherteniș, mal drept (Hmax = 7 m; S= 700 ha;V%=9,3 mil.mc):– deversor lateral de admisie în polder – structură din beton de înălțime = 30- 40 cm , lungime = 395 m;– supraînălțare dig existent, mal drept Bârzava – 3,5km lungime (Hmed= 1,8 m);– dig nou de contur pentru închiderea polderului, versant drept – 2,0 km (Hmed= 2,5 m);– golirea de fund, pentru evacuarea apei din polder după trecerea viiturii.	Bârzava
M31-RO18	Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale) (leaky barriers) în bazinele superioare ale afluenților Fizeș și Vornic.	Fizeș, Vornic
M32-RO25	Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor- localitate Râmna (5 poduri).	Vornic
M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).• Suprafață teoretica maximala propusă pentru împădurire: 7.953 ha (orizont de timp cca 35 de ani).• Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 239 ha (orizont de timp 10 de ani).NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:• Un factor de implementabilitate, exprimat printr-o reducere de 15% aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabila a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.• Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.Factorul de implementabilitate este menit să surprindă incertitudinea procesului de angajare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluata cu acuratețe din perspectiva costurilor.Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrări de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).Furnizarea costului sub forma de interval (minim-maxim) se justifica și prin faptul ca mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂTII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat- Subinvestiția I.1.A*SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilării terenului forestier) sau de tipul investiții în infrastructură Verde (care poate include generarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).	B.H.Bârzava

Figura 2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală …  … 3.

Cadrul social și de mediu3.1.Teste de robustețe

Directiva Cadru Apa	Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre elementele de calitate definite în Directiva Cadru Apa (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului la inundații propuse pentru râul Bârzava sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra Elementelor de Calitate hidromorfologică din Directiva Cadru Apa și nu sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.Propunerile, care includ supraînălțarea digurilor, vor avea un potențial impact asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din cadrul Directivei Cadru Apa referitoare la continuitatea râului. În schimb, există măsuri de reconectare a luncilor inundabile și de utilizare a polderelor ca retenție. Este puțin probabil ca lucrările propuse să aibă un impact asupra conectivității longitudinale existente (asupra transportului de sedimente).Propunerile includ, de asemenea, mărirea capacității de tranzitare a albiei prin -redimensionarea podurilor (5 poduri), ceea ce va avea un efect benefic asupra variației adâncimii și lățimii râului.În etapele viitoare ele studiului de fezabilitate, este necesar să se efectueze o evaluare detașată a impactului asupra corpurilor de apa, în cazul în care sunt identificate potențiale efecte ale Directivei Cadru Apa. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a sprijini deciziile viitoare de proiectare.
Directiva Habitate	Nu există suprapunere propriu-zisă cu situri Natura 2000, chiar dacă acestea se regăsesc pe cursul de apă Bârzava, în amonte (ROSPA0086 Munții Semenic – Cheile Carașului și ROSCI0226 Semenic – Cheile Carașului, respectiv Parcul Național Semenic – Cheile Carașului), dar și în aval (ROSPA0127 – Lunca Bârzavei). Cel mai apropiat sit Natura 2000 este ROSPA00127 și se află în aval, la o distantă de aprox. 9 km.Probabilitatea de influență a proiectului față de acest sit este relativ mică datorită efectului de transport în aval, efect care se diminuează puternic la distanțele menționate.Măsurile de reducere a scurgerii pe versanți prin împădurire vor putea îmbunătăți habitatele forestiere existente. Totodată, indirect s-ar putea produce un efect benefic asupra acvifaunei prezente în situl ROSPA0127 Lunca Bârzavei prin îmbunătățirea calității apei pe termen lung.
Schimbări climatice	Proiectul propus include soluții verzi, care au adaptabilitate ridicată la schimbările climatice. Studiul de Fezabilitate va confirma acest lucru pe măsură ce descrierea măsurilor, controlul structural și funcționarea masurilor propuse vor fi înțelese la nivel de detaliu.Proiectul propus poate oferi protecție împotriva riscului viitor la inundații de tip fluvial, datorat râului Bârzava. Acest lucru este confirmat prin modelarea scenariului viitor corespunzător schimbărilor climatice, care indica faptul că nu vor exista localități expuse riscului (vezi Secțiunea 4.1).Pe sectorul Bocșa – Berzovia, nivelul maxim în scenariul viitor al schimbărilor climatice este în general cu maxim 200 mm mai mare decât nivelul maxim din scenariul existent. Prin urmare, garda de siguranță a digurilor se va reduce, dar nu va ajunge la niveluri critice.În aval de polderele Gherteniș (polder existent si polder nou), în scenariul post-implementare proiect, nivelurile maxime corespunzătoare schimbărilor climatice sunt comparabile cu nivelurile maxime corespunzătoare debitului de 1% ceea ce demonstrează beneficiul și reziliența foarte ridicata a proiectului la schimbările climatice.Măsurile de proiecție în amonte au fost concepute pentru a proteja de PAD extremă de 1% pentru zone precum Bosca. Modelarea arată că măsurile sunt rezistente la schimbările climatice, în cazul în care nivelurile de creastă păstrează un bord liber suficient în viitor, iar creșterea incrementală a riscului viitor crește în general riscul în zonele cu destinație agricolă/pastorală. Spațiul din jurul acestor structuri ar trebui să fie păstrat pentru a găzdui orice măsuri de adaptare pentru a îmbunătăți gestionarea riscului de inundații. Modelarea designului conceptual al polderului și a capacității acestuia a fost realizată în funcție de PAD de 1% și de bordul liber de 0,7 m pentru a lua în considerare schimbările climatice viitoare.Proiectul indică o reziliență semnificativă, având următoarele beneficii:• Proiectul este unul de tip „Low regret” (regret redus), deoarece costul măsurilor propuse nu se reduce chiar dacă s-ar asigura protecție la doar 1% în situația actuală;• Abordările multiple de gestionare a riscului la inundații rămân încă disponibile în cazul în care s-ar produce un scenariu mai defavorabil aferent schimbărilor climatice. Strategia propusă include măsuri care pot fi ușor adaptate;• Strategia este foarte robustă, deoarece oferă protecție în scenariul actual si cel al schimbărilor climatice.• Pentru sectorul localității Bocșa unde restaurarea și supraînălțarea digurilor este propusă, proiectul detaliat ar trebui să ia în considerare viabilitatea proiectării și construirii acestora într-o manieră care să permită adaptare în viitor fie cu terasament înălțat, fie ziduri cu parapeți ajustabili sau chiar posibilitatea de a instala pereți/parapeți temporari pe coronament;• În afara zonelor construite existente, ar trebui evitată realizarea de noile dezvoltări urbane sau rurale în locații protejate de lucrările existente și propuse. Acest lucru va garanta că nu va exista nicio piedică pentru viitoare măsuri cu potențial verde foarte ridicat, precum relocarea sau demolarea digurilor existente – în cazul unui scenariu de schimbări climatice mai defavorabil decât estimările actuale realizate la nivel național; Ar trebui promovate politicile de gestionare corectă a utilizării terenurilor și a scurgerii în amonte în bazinele superioare ale cursurilor de apă .dar și a luncii inundabile în vederea îmbunătățirii condițiile hidromorfologice și pentru a reduce amploarea și frecvența activității de întreținere.

 … 3.2.Implicarea părților interesateCa parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică. În timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback.Se recomandă ca A.B.A Banat să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Ministerul Transporturilor/Autoritățile locale/U.A.T.,-le implicate/Instituțiile Prefectului implicate/Consiliile județene implicate/ROMSILVA/potențiale ONG-uri/deținători privați după caz. …  … 4.Evaluarea fezabilității proiectului4.1.Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic

Abordarea utilizată în modelarea/evaluarea hidraulică a măsurilor

Riscul aferent acestui proiect este dat în principal de inundabilitatea produsă pe râul Bârzava, prin urmare măsurile cheie sunt propuse pe acest râu. Pentru testarea eficienței măsurilor a fost utilizat modelul 2D construit în cadrul ciclului 2 pe râul Bârzava, folosind softul HECRAS. Modelul are la bază date de precizie ridicată (DTM rezoluție 2m si date hidrologice furnizate de către INHGA în anul 2022).Măsurile propuse pe râul Fizeș nu au fost modelate, acestea având un impact la nivelul curgerii în bazinul superior care nu necesită o cuantificare din punct de vedere hidraulic.Pentru râul Vornic măsurile au rolul de a crește capacitatea de tranzitare a cursului de apă, neavând un efect în aval pe râul principal Bârzava. Nu au fost date disponibile pentru modelarea măsurilor pe râul Vornic.

Descriere eficienței hidraulice a măsurilor

Local, pentru anumite sectoare aferente unor localități (în special în zona orașului Bocșa) au fost necesare închideri ale liniei de apărare și supraînălțări pentru punerea în siguranță a digurilor existente și pentru redimensionarea acestora conform Strategiei Naționale. Pentru aceste diguri s-a propus o gardă de 50cm, -rezultatele modelării indicând că această gardă este suficientă pentru a asigura reziliența lucrărilor la schimbări climatice.În vederea optimizări funcționării polderului existent Gherteniș, creasta deversorului de admisie în polderul existent Gherteniș (mal stâng) a fost adusa la o cota mai .joasă, astfel încât polderul se va umple mai rapid și va intra în funcțiune pentru debite mai mari decât debitul de 33%. Deversorul dintre compartimente a fost și el adus la o cota mai joasă pentru a realiza o mai bună echilibrare a nivelului apei între compartimente.În scenariul existent (baseline), compartimentul 1 al polderului se umple parțial, iar compartimentul 2 rămâne gol. Măsurile propuse le nivelul deversoarelor pentru polderul Gherteniș conjugat cu ridicarea nivelurilor în zone de admisie, generează o creștere a capacității de atenuare cu circa 25%, iar ambele compartimente devin funcționale umplându-se la peste 50% din capacitate (corespunzător debitului de 1%).

Figura 5: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Ol% … 4.2.

Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu

Pagube evitate prin măsurile propuseNotă: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură	Pagube totale evitate (1%)	€ 32,091,131
	Populație protejată (1%)	2.855
	Pagube totale evitate (1% CC)	€ 40,526,745
	Populație protejată (1% CC)	3,365
	Pagube totale evitate (AED):	€ 1,920,001
	Pagube totale evitate (AED)	€ 2,646,165
Pagube evitate pentru obiectivele culturale	Obiective culturale protejate (1%)	2
	Obiective culturale protejate (1% CC)	3
Costul estimat al măsurilor	Investiția inițială (capital): € 8,943,439Înlocuire: € 4,522,318Mentenanță (anuală): € 99,487Împădurire: € 715.770 ÷ € 2.385.900 (Min-Max)
Sursa de finanțare	Bugetul de Stat/Fonduri Europene
RezumatRezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că proiectul este viabil pentru etapa de Studiu de fezabilitate fiind necesare:• Luarea în considerare a observațiilor privind DCA și a Directivei Habitate indicate în secțiunea 3.1;• Evaluarea hidrologică și hidraulică a acumulărilor amplasate în bazinul superior al râului Bârzava (în afara APFSR-ului) în vederea confirmării debitelor din bazinul inferior;• Evaluarea masurile-de redimensionare a podurilor pe râul Vornic pe baza datelor topografice actualizate;• Analizarea și optimizarea la nivel de detaliu a măsurilor pentru a maximiza Raport Cost Beneficiu și a beneficiilor aduse mediului.Pe sectarul amonte al APSFR-ului Bârzava (01-A036F), în zona municipiului Reșița nu sunt prevăzute măsuri de protecție. Există un risc semnificativ în zona Reșița, totuși există oportunități limitate de propunere măsuri viabile fără intervenții structurale masive și de asemenea o incertitudine asupra regimului de atenuare oferit de acumulările din amonte. Elaborarea strategiei de gestionare a riscului la inundații în zona Reșița trebuie inclusă într-un proiect individual care să aibă la baza modelare detaliata și actualizata an zona amonte care sa includă acumulările. Merită să se ia in considerare implementarea, pe termen scurt, a unor soluții verzi, ca parte a unei Strategii de infrastructură Verde, astfel încât acestea să se maturizeze în timp pentru a reduce impactul dat de schimbărilor climatice și să ofere beneficii multiple.
NOTA: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.

 …  … 
P-15-Caraș (Strategie APSFR)1.

Introducerea și justificarea propunerii1.1.Descrierea proiectului

ABA	BANAT
Zona proiectului	Râul Caraș – aval localitatea Carasova, secțiune îndiguită
APFSR-uri incluse	01-A043F- r. Caras, aval Carasova (50,3km)
Localități cu risc la inundații aflate în zona proiectului	Goruia, Giuriovia, Ticvaniu Mare, Grădinari, Varadia, Mercina, Vrani

 … 1.2.Localizarea proiectului
Figura 1: Zona de studiu a proiectului … 1.3.Justificarea proiectului

Oportunitate implementare măsuri verzi

Datorită zonelor extinse de albie majoră cu potențial de stocare și atenuare, există oportunitate mare de a rezolva problema inundabilității folosind măsuri verzi.Schema existentă de amenajare a râului Caraș permite o adaptare a lucrărilor existente în vederea atingerii beneficiilor de apărare împotriva inundațiilor și totodată de conservare și îmbunătățire a condițiilor ecologice și de mediu prin creșterea conectivității laterale.

Rezumatul justificării

Bazinul râului Caraș reprezintă una dintre zonele predispuse la inundații din bazinul Banat.Există oportunități solide pentru măsuri verzi, care contribuie la potențialul proiectului de finanțare prin fonduri UE.

 …  … 2.Descrierea măsurilor propuse2.1.Obiective hidraulice și standarde de protecțieStandardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor Strategiei Naționale de Management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, Hotărârea 846/2010.Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.Tabel 1. Standard pe protecție adoptat în proiect

Standard de protecție	Lista localităților asociate cu standardul de protecție
1%	Goruia, Giuriovia, Ticavniu Mare, Grădinari, Varadia, Mercina, Vrani
0.5%	-
0.2%	-
0.1%	-

 … 2.2.Prezentarea alternativelor

Alternativa 1

Prima alternativă este reprezentată de realizarea lucrărilor propuse în proiectul PNNR, care constau în supraînălțarea a 34 km diguri, însoțite de măsuri verzi reprezentate prin două noi poldere care asigură o stocare temporară și o conectivitate laterală mai bună.Aceasta alternativă urmărește în principal atenuarea viiturilor prin stocarea apei în polderele noi și existente (măsură centrală), ceea ce va permite minimizarea lucrărilor de supraînălțare a digurilor de apărare existente.

Alternativa 2

Alternativa se concentrează pe atenuarea viiturilor folosind măsuri de retenție și stocare a apei. Cele mai multe măsuri sunt concentrate în jurul polderelor existente și a unor poldere noi sau a zonelor rurale de retenție identificate de-a lungul râului. Principiul central al strategiei este reprezentat de atenuarea debitelor maxime folosind măsuri verzi.A doua alternativă include și relocarea di retragerea digurilor în schimbul supraînălțării lor, ceea ce va conduce la creșterea capacității de tranzitare a sectorului îndiguit, la scăderea nivelurilor și implicit la reducerea riscului la inundații. Alternativa 2 este mai dificil de implementat din punct de vedere al relocării digurilor existente, fiind necesare lucrări de amploare din punct de vedere constructiv, întrucât sectorul îndiguit este foarte lung.

 … 2.3.Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi

Alternativa preferata	Alternativa 1Alternativa 1 este o alternativă preferată, având un scor SCR mai mare. Mai mult decât atât, Alternativa 1 este fundamentată pe o abordare verde în esență, indicând un potențial ridicat de implementare a măsurilor verzi.Măsurile alternativei 1 au fost ierarhizate în funcție de eficiența hidraulică potențială și testate prin modelare în cadrul proiectului. Inițial, în etapa de propunere de măsuri, a fost identificată o listă lungă de măsuri (majoritatea măsuri verzi), iar prin procesul de ierarhizare și modelare s-au definitivat măsurile necesare pentru atingerea obiectivului hidraulic.
Justificare	Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:– asigură apărarea integrală a localităților aflate la risc;– au o reziliență foarte ridicată la schimbări climatice;– sunt măsuri verzi, adaptabile, care ating eficiența hidraulică așteptată, printr-un minim de lucrări suplimentare;– reduc riscul la inundații semnificativ și măresc garda lucrărilor existente.
Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2)
Cod măsură	Tip măsură	Râu
M33-R033	Lucrări de îndiguire (în zona localităților]- diguri noi (Hmed =2,0 m):– mal stâng. oraș Goruia – 810 m– mal drept, oraș Goruia – 365 m– mal drept, oraș Giurgiova – 465 m– mal drept, localitatea Ticvaniu Mare – 1,1km– mal drept, loialitatea Grădinari -3,3kmLungime totale = 6,04km	Caraș
M35-R041	Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente laterale Vărădia și Lișava. – Lucrări incluse în PNNRNotă: Polderul Lișava este amplasat pe râul Lișava, afluent mal stâng al râului Caraș. Râul Lișava nu este un râu declarat APFSR și nu face obiectul de studiu al acestui proiect, însă conform informațiilor aferente evenimentelor de inundații istorice, polderul s-a umplut la capacitate maximă, fiind necesare deversări ale debitelor în lacurile piscicole din aval. Acest fapt a reprezentat un pericol de rupere și de inundare a localității Vărădia, amplasată pe malul drept al râului Caraș. Se recomandă ca la nivelul studiului de fezabilitate viitor să se includă râul Lișava și să se realizeze un studiu de inundabilitate pe afluentul Lișava pentru evaluarea performanței polderului.	Caraș
M32-RO22M33-RO33M33-RO34	Folder nou – localitatea Grădinari, mal stâng (Hmax = 5m, V_max = 11,9 mil. mc, S = 41,96 ha):– deversor de admisie în polder – structura din beton de circa 30- 40 cm înălțime, L = 250 m)– supraînălțarea dig existent (Hmed = 2,5 m), mal stâng Caraș – 5,6 km– dig nou de contur pentru închiderea polderului – 4,3 km; Hmax = 5m.	Caraș
M32-RO22M33-RO33M33-RO34	Polder nou – aval localitatea Vărădia, mal drept (Hmax = 3,1m, V_max = 5,14 mil.mc, S = 70,87 ha):– deversor de admisie în polder – structura din beton de circa 30- 40 cm înălțime, L = 215 m;– supraînălțare dig existent (Hmax – 2,5 m), mal drept Caraș – 7,3 km– dig nou de contur pentru închiderea polderului, în jurul localității Varadia – 1,8 km; Hmax = 3,1 m.	Caraș
M33-RO33	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (dig remu pe r. Vărădia, Hmed =0,8 m):– mal drept r. Vărădia, localitatea Vărădia -263 mLungime totală = 263 m
M33-RO33	Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (diguri incluse PNNR, Hmed = 0.75m):• dig Caraș la Ticvaniu Mic (agricol) ms, V-3_MS_51+661-54+D47_DL;Lmax.= 2.374 m (54)• dig remu pr. Canal la Ticvaniu Mic (agricol) md,V-3_MS_54+047-54+047_DR_Canal; L= 1.769m (60)• dig remu pr. Canal la Ticvaniu Mic (agricol) ms. V-3_MS_54+099-54+099_DR_Canal; L= 1.618m (60)• dig Caras Ticvaniul Mic – Vărădia (agricol) ms, V-3_MS_54+099-60+000_DL; L=5.000 m (54)• dig Caras la Mercina tr. III ms; V-3_MS_67+010-68+928_DL; L=1.817vm (54)• dig Caras la Vrani tr. I ms; V-3_MS_70+000-73+181_DL; L= 4.182m (54)• dig Caras la Vrani tr. II ms; V-3_MS_73+181-74+000_DL; L=1.428m (54)• dig Barhes la Gădinari md: V-3_MD_58+000-58+000_DR_V-3.7, L=1.051m• dig Caras la Grădinari: V-3_MD_58+000-61+646_DL L= 3.000m• dig Ciclova la Vranic V-3.12_MD_29+976-32+205_DL L=2.534m• dig Ciclova la Vranic tr. III md: V-3.12_MD_32+205-33+000-DL, L=732m• dig Ciclova Iertof- Vrani ms: V-3.12_MS_25+500-33+000_DL L=7.499m	Caras
M31-RO10	Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).• Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 11.253ha (orizont de timp cca 35 de ani).• Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 338ha (orizont de timp 10 de ani).NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:• Un factor de implementabilitate, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabilă a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.• Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea a este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani. Factorul de implementare este menit să surprindă incertitudinea procesului de implicare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maxima acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).Furnizarea costului sub forma de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția I. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția I.1.A*SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului).	B.H. Caraș

Figura 2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate
și limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală

 … 

 … 3.Cadrul social și de mediu3.1.Teste de robustețe

Directiva Cadru Apa	Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre Elementele de Calitate definite în Directiva Cadrul Apa (așa cum este detaliat mai jos), trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări propuse pentru gestionarea riscului la inundații pentru Caraș sunt susceptibile de a avea un impact potențial asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apă și nu sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.Propunerile, care includ supraînălțarea digurilor de apărare, construirea de noi diguri de apărare (deși la scară mică și retrase, acolo unde este posibil) au un impact potențial asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din cadrul Directivei Cadrul Apă, din cauza Continuității râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a afecta conectivitatea laterală existentă (conectivitatea cu lunca inundabilă) și este puțin probabil ca lucrările propuse să afecteze conectivitatea longitudinală existentă (capacitatea de transport a sedimentelor). Cu toate acestea, se așteaptă ca amploarea reconectării să fie mai mare decât deconectările (la scară mai mică).În etapele viitoare de fezabilitate mai detaliate, ar trebui să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care au fost identificate potențiale efecte ale DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a ajuta la deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se ia în considerare dacă se poate realiza o atenuare la nivel local pentru a compensa impactul: epuizarea posibilităților de reîmpădurire în partea superioară a bazinului hidrografic și optimizarea noilor diguri pentru a reduce dimensiunea, retragerea față de râu etc.
Directiva Habitate	Lucrările se desfășoară în 2 arii naturale protejate: ROSC0361 Râul Caraș și ROSCI0226 Semenic- Cheile Carașului. Ariile protejate sunt strâns legate de cursul de apă, astfel că și lucrările pot produce o seria de efecte asupra biodiversității râului Caraș.Având în vedere că lucrările de supraînălțare sunt de mici dimensiuni și nu produc o fragmentare a conectivității laterale decât la debitele mari de 1%, și impactul lor asupra biodiversității este relativ redus. În schimb, pot exista beneficii de suplimentare și restabilire a serviciilor ecosistemice pe care cele 2 poldere noi le pot aduce. Bineînțeles, beneficiile vor apărea dacă acestea vor funcționa la debitele cu probabilități mai mari, de la 10% chiar și mai mari.Lucrările la nivelul digurilor produc cel mult efecte temporare, de mici dimensiuni, impactul asupra obiectivelor specifice de conservare va trebui totuși evaluat, având în vedere amplitudinea lucrărilor propuse, dar se poate constata în principal deranjul asupra speciilor mobile cu posibilitatea deplasării populațiilor în afara zonelor de intervenție.
Schimbări climatice	Proiectul propus include soluții verzi care au o adaptabilitate mare. Rezultatele modelării indică faptul că după implementarea măsurilor se asigură integral standardul de protecție de 1%, fiind apărate toate localitățile neproducându-se inundări ale unor suprafețe noi de teren. Excepție fac zonele ocupate de noile poldere (terenuri agricole/pășuni) dar în cadrul cărora nu există receptori sau expunere cunoscută. Strategia aduce beneficii semnificative de reducere a riscului la inundații pe întreg ansamblul proiectului.Măsurile au fost dimensionate pentru a proteja pentru probabilitatea de 1% corespunzătoare situației actuale dar și scenariul viitor de schimbări climatice.Strategia este, în general, extrem de robustă pentru viitoare scenarii climatice, sistemul de măsuri propus asigurând protecție integrală pentru scenariul de schimbări climatice și mai mult decât atât crescând garda digurilor existente pe anumite sectoare. Pe sectoarele unde garda nu a putut fi crescută prin atenuare, s-au propus supraînălțări locale sau închideri ale liniei de apărare existente.

 … 3.2.Implicarea părților interesateCa parte a Planului de Management al Riscului la inundații, strategia preliminară a proiectului a fost publicată spre consultare publică, În timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback.Se recomandă ca A.B.A. Banat să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Autoritățile locale/U.A.T.-le implicate/Instituțiile Prefectului implicate/Consiliile Județene implicate/ROMSILVA/potențiale ONG-uri/deținători privați după caz. …  … 4.Evaluarea fezabilității proiectului4.1.Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic

Abordarea utilizată în modelarea/evaluarea hidraulică a măsurilor

Pentru testarea eficienței măsurilor a fost utilizat modelul 2D construit în cadrul ciclului 2 pe râul Caraș- aval de localitatea Grădinari, folosind softul HECRAS. Modelul are la bază date de precizie ridicată (DTM rezoluție 0,5 m și date hidrologice furnizare de INFGA în 2022).Pe sectorul loc. Secășeni – loc. Grădinari modelul 2D a fost extins folosind DTM ciclul 1 și date hidrologice ciclul 2, zona în care harta de hazard pentru situația curentă (baseline) a fost refăcută întrucât cea din ciclul 1 s-a estimat că nu reflectă realitate.Măsurile propuse amonte de loc. Secășeni care constau în diguri locale la nivelul localităților au fost evaluate prin procesare GIS.Pe baza modelelor hidraulice construite a fost posibilă modelarea măsurilor cheie, demonstrarea eficienței hidraulice a acestora și realizarea de hărți de hazard în scenariul post-implementare măsuri.

Figura 3: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect 0,1% … 4.2.Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu

Pagube evitate prin măsurile propuseNota: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referința și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsura	Pagube totale evitate (1%)	€ 10.327.534
	Populație protejată (1%)	490
	Pagube totale evitate (1% CC)	€ 12.588.704
	Populație protejată (1% CC)	549
	Pagube totale evitate (AED):	€ 826.945
	Pagube totale evitate (AED, CC):	€ 1.119.762
Pagube evitate pentru obiectivele culturale	Obiective culturale protejate (1%)	1
	Obiective culturale protejate (1% CC)	1
Costul estimat al măsurilor	Investiția inițială (capital): € 22,205,052Înlocuire: € 12,188,855Mentenanța (anuală): € 267,798Împădurire: € 1.012.730 + € 3.375.768 (Min-Max)
Raport Cost Beneficiu Indicativ	4.71
Surse de finanțare	Bugetul de Stat/Fonduri Europene
RezumatRezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că proiectul este viabil, pentru etapa de studiu de fezabilitate fiind necesare:• Luarea în considerare a observațiilor privind DCA și Directiva Habitate indicate în secțiunea 3.1• Evaluarea hidrologică și hidraulică a râului Lisava (afluent mai stâng) prin realizarea unui model hidraulic care să evalueze inundabilitatea la nivelul acestui curs de apă dar și performanța polderului existent Lișava care în prezent prezintă risc de rupere confirmat la nivelul evenimentelor de viituri istorice.• Analizarea și optimizarea la nivel de detaliu a măsurilor pentru a maximiza Raportul Cost Beneficiu și a beneficiilor aduse mediului.
NOTA: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.

 …  … 

 + 
Anexa nr. 18
Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns
în cazul situațiilor de urgență1.Crearea unei reziliențe strategice

Articol	1a
Nume	Armonizarea obiectivelor strategice
Cod	M24-RO8, M44-RO54
Obiectiv	Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)
Descriere funcțională	Adaptarea OMAI 52/2018 astfel încât GLERN 27( grupul de lucru pentru evaluarea multisectorială a riscurilor la nivel național ) format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc din cadrul Platformei Naționale de Reducere a Riscului de Dezastre, ca un grup tehnic de lucru consultativ, specializat în științe și politici, să asigure colaborarea interinstituțională, pentru a evalua în permanență practicile în curs și pentru a produce documente de îndrumare metodologică pentru personalul instituțiilor și administrațiilor locale, cu privire la oportunitățile transversale de a atinge obiectivele referitoare la tematicile privind schimbările climatice, planificarea urbană, reducerea sărăciei și a riscului de dezastre.Studiu pentru descrierea foii de parcurs pentru grupul de lucru.Diseminarea prin seminarii și instruiri privind utilizarea și implementarea documentelor/politicilor (de exemplu, seminarii anuale sau bi-anuale).
Beneficii	– Prin integrarea planului pentru schimbările climatice cu politicile urbane într-un punct focal, pagubele economice vor fi reduse pe termen lung, în special având în vedere creșterile preconizate ale frecvenței și severității inundațiilor. Acest lucru va ajuta la creșterea treptată a rezistenței localităților.– Beneficiu colateral: implementarea politicii Strategiei pentru Reducerea Riscului de Dezastre (SRRD). Această măsură va ajuta România să fie conformă cu Planul de acțiune al CE privind Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre,7 care promovează integrarea managementului riscului la dezastre în politicile UE și utilizarea unei abordări informate asupra riscului de dezastre în elaborarea politicilor locale. Prin urmare, măsura va contribui la atingerea obiectivelor strategice pentru reducerea riscului de dezastre și de sărăcie.
Articol	1b
Nume	Dezvoltarea și implementarea strategiei de gestionare a riscurilor de dezastre centrate pe oameni
Cod	M24-RO8, M42-RO47
Obiectiv	Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean
Descriere funcțională	Integrarea managementului riscului de dezastre centrat pe oameni la toate nivelurile de guvernare va asigura un management mai eficient al riscului la inundații, îmbunătățit prin luarea în considerare a vulnerabilității în managementul riscului la inundații, prin consolidarea capacității prin diferite mecanisme, ca:– elaborarea de materiale de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale (sub formă de broșuri) pentru introducerea unei abordări centrate pe oameni pentru reducerea riscului de dezastre, pentru personalul de la nivel județean și local de gestionare a riscului la inundații, menit să încorporeze comunitățile locale în managementul riscului la inundații și să încurajeze spiritul civic prin creșterea conștientizării, asumării, responsabilității și participării;– seminarii on-line și on-site desfășurate de IGSU, în colaborare cu specialiști și cadre universitare specializate în managementul riscului de dezastre, pentru a încuraja structurile de guvernare (prefecți, primari) să ia în considerare modul în care abordările lor pot fi adaptate pentru a stimula angajamentul civic și reziliența comunității.
Beneficii	– Abordările de management al riscului de dezastre centrate pe oameni presupun că implicarea populației în deciziile privind riscul la inundații le oferă putere, le încurajează asumarea răspunderii, responsabilizarea și participarea, ca atare ei sunt mai susceptibili de a lua măsuri de rezistență activă și de evacuare, acolo unde este necesar, din proprie inițiativă.– Astfel de acțiuni individuale și la nivel de gospodărie se dovedesc a fi în mare măsură un succes în reducerea pierderilor umane și economice cauzate de inundații, datorită unei mai bune înțelegeri și participării active. Kull, D. (2008), în India, a arătat că abordarea de management al riscului de dezastre centrată pe oameni, are o rată Beneficiu-Cost peste pragul economic de 1.

 … 2.Consolidarea cunoștințelor instituționale pentru managementul situațiilor de urgență

Articol	2a
Nume	Înțelegerea la nivel local a responsabilităților cu privire la managementul riscului la inundații
Cod	M24-RO08, M42-RO48
Obiectiv	Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).
Descriere funcțională	Este necesar să se îmbunătățească înțelegerea la nivel local a rolurilor administrației teritoriale (locale, județene) și a responsabilităților în gestionarea riscului la inundații pentru a preveni o potențială inacțiune și creșterea riscului la inundații din cauza sarcinilor esențiale de întreținere care nu sunt efectuate, în special pe cursurile de apă necadastrate, văi torențiale, etc (subbazine sub 10 kmp) a căror gestionare este responsabilitatea autorităților locale, județene.Vor fi realizate materialele de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale.Seminariile on-line și on-site vor fi susținute de MMAP, IGSU împreună cu consultanți.
Beneficii	– Îmbunătățirea intervenției, printr-o mai bună înțelegere a rolurilor și responsabilităților actorilor locali în activitățile de management al riscului la inundații, permite abordări durabile sporite care sunt capabile să ofere o mai bună pregătire și o vulnerabilitate mai redusă la evenimentele de inundații.– O mai bună cunoaștere a reglementării legislative existente pentru utilizarea terenurilor din zona albiilor cursurile de apă (cu elemente specifice legate de crearea planurilor de management al riscului de inundații) – prin implementarea materialelor de îndrumare și instruire.– Transferul de know-how de la nivelul UE: bazându-se pe programe și proiecte existente, cum ar fi programele de formare, exerciții și schimb de experți în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, parteneriatele din Rețeaua de Cunoaștere (Knowledge Network) și Mecanismul UE – Programul de Prevenire și Pregătire referitor la subiectul măsurii.
Articol	2b
Nume	Sprijin pentru instituțiile de la nivel local și județean
Cod	M53-RO61
Obiectiv	Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență.
Descriere funcțională	Se va implementa o platformă națională, aplicația pentru evaluarea pagubelor la dezastre pentru facilitarea activității comisiei de evaluare a pagubelor. Acest lucru va crește capacitatea de raportare locală și de furnizare a unui raport standard al evenimentului la nivel județean și național, va contribui la înțelegerea riscului și, în consecință, la îmbunătățirea măsurilor de reducere a riscurilor în etapele: prevenire, pregătire, răspuns.Aplicația va fi dezvoltată de către IGSU în perioada 2023-2024 și va cuprinde:– Actualizarea modelelor de raportare și a documentelor de îndrumare, pentru a integra intrările numerice în raportul județean și național pentru fiecare eveniment. Aceste modele noi și documente de îndrumare vor face obiectul unui ghid de raportare.– Furnizarea de sesiuni de training regulate pentru a îmbunătăți gradul de acceptare și sustenabilitatea pe termen lung a platformei naționale de către IGSU împreună cu ABA, sub coordonarea MMAP.
Beneficii	Furnizarea de rapoarte integrate spațiale pentru evenimente va accelera faza de refacere după un eveniment de inundație.
Articol	2c
Nume	Școala națională de hidrologie și gospodărire a apelor
Cod	M43- RO52, M41 – RO46
Obiectiv	Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor
Descriere funcțională	O școală dedicată activităților de hidrologie și management al apei este necesară pentru dezvoltarea abilităților de pregătire, management, administrare și implementare a măsurilor de pregătire. MMAP, INHGA, ANAR și universitățile vor lucra împreună pentru a educa o nouă generație de ingineri pentru managementul apelor și pentru alte abilități tehnice necesare (matematicieni, fizicieni, geografi, economiști și specialiști din domenii conexe etc.) cu un număr minim de cursanți pregătiți, în funcție de capacitatea de angajare după absolvire. Este necesar un nivel suplimentar de pregătire la locul de muncă (specializare continuă) pentru personalul permanent al MMAP, INHGA, ANAR, dar și pentru personalul implicat în managementul riscului la inundații al altor instituții relevante (de ex. Hidroelectrica, ANIF, Direcția Silvică, ROMSILVA, IGSU, etc). Școala ar trebui să se axeze pe hidrologie și managementul apei și să includă facilitățile necesare, echipamentele și software-ul specializat pentru aplicații de hidrologie și managementul apei.Punerea în funcțiune a școlii, implementarea și întreținerea.
Beneficii	– O Școală Națională de hidrologie și gospodărire a apelor va oferi resurse umane mai performante pentru activitățile de pregătire cu eficacitate și eficiență sporite.– Creșterea gradului de comunicare și de cooperare cu părțile interesate relevante pentru managementul riscului la inundații, ca urmare a aceluiași nivel de înțelegere a problemelor și a capacității îmbunătățite de intervenție.
Articol	2d
Nume	Îndrumare pentru procedurile de evacuare
Cod	M43 – RO50, M43-RO51, M42-RO48
Obiectiv	Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației
Descriere funcțională	Actualizarea ghidurilor pentru procedurile de evacuare, pe baza Planurilor de evacuare în cazul apariției riscului de inundații, hărți, trasee și raioane de evacuare actualizate în funcție de evoluția socio-economică a zonei Diseminarea informațiilor și instruirea, inclusiv efectuarea de exerciții la fața locului.Monitorizarea rezultatelor obținute, inclusiv registrul lecțiilor învățate.
Beneficii	– Actualizarea periodică a procedurilor de evacuare poate sprijini reducerea pierderilor de vieți omenești prin creșterea eficienței acestora, permițând IGSU să ajungă la un număr mai mare de rezidenți expuși la inundații într-o perioadă mai scurtă de timpi, stimulând o acțiune mai eficientă în rândul rezidenților.– Creșterea gradului de înțelegere a persoanelor sau gospodăriilor vulnerabile asigură luarea în considerare a mobilității socio-economice limitate care le poate crește vulnerabilitatea la inundații.– Această măsură va ajuta România să respecte îndrumările europene CFPA (2012)28care detaliază necesitatea creării de planuri de evacuare, planuri de urgență și exerciții care să fie adaptate la condițiile locale și formulate în procesele de consultare publică, precum și să includă luarea în considerare a persoanelor vulnerabile.
Articol	2e
Nume	Capacitatea instituțională de formare profesională
Cod	M44- RO54, M42-RO49, M43-RO52
Obiectiv	Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare
Descriere funcțională	Îmbunătățirea resurselor centrelor zonale de instruire ale IGSU, prin creșterea capacității personalului; echipamente de lucru și comunicații (calculatoare și dispozitive de comunicații), în vederea consolidării capacității de răspuns la nivel local.
Beneficii	– Creșterea bazei de cunoștințe a instituției și îmbunătățirea înțelegerii vor sprijini creșterea capacității și a eficienței răspunsului, precum și eficacitatea în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, ca măsuri la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și evacuare etc., rezultând într- o reducere a pagubelor și a deceselor cauzate de inundații.– Facilitarea procesului de raportare va oferi mai mult timp și informații de calitate pentru acțiunile de refacere.

 … 

3.Monitoring, managementul datelor și prognoză

Articol	3a
Nume	Monitoringul și managementul datelor
Cod	M41-RO45, M41-RO44
Obiectiv	Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică.Asigurarea unei serii temporale continue de date de intrare și verificate din punct de vedere al calității, pentru diferitele platforme de prognoză a inundațiilor (incluzând modele deterministe și probabilistice) care ajută la furnizarea de rezultate mai bune de prognoză (de exemplu, colectarea și validarea tuturor datelor de intrare la fiecare 6 ore și la fiecare 1 oră) și mai multe secțiuni pentru prognozele hidrologice. Cerințele pentru aceasta vor include:– Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de acumulări, diguri și derivații și pentru monitorizarea barajelor și derivațiilor;– Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de APSFR-uri;– Generarea de date in format grid/raster pentru parametrii meteorologici, folosind stații meteorologice și date radar, satelitare;– Serii de date temporale continue meteorologice și în format tip grid/raster pentru modelare utilizând inteligența artificială și algoritmi de învățare automată, inclusiv pentru controlul calității;– Calcularea hidrografelor continue (date istorice) pentru calibrare și validare;– Creșterea capacității de regionalizare a datelor hidrologice.
Descriere funcțională	Cerințele sistemuluiAr trebui proiectat și implementat un sistem informatic hidro-meteorologic care să fie capabil să stocheze, să verifice, să corecteze, să completeze datele care lipsesc și să pună la dispoziție seturi de date istorice și în timp real cu date meteorologice și hidrologice necesare pentru a furniza prognoze deterministe și probabilistice pentru a îmbunătăți precizia și timpul de anticipare. Datele ar trebui să includă informații de la stațiile de la sol, precum și un set combinat de date meteorologice spațiale tip grid (de exemplu, stații de la sol+ radar+ date sateliți).Funcționalitățile includ disponibilitate în timp (aproape) real, algoritmi (automați și manuali) de validare și de corecție, precum și funcționalități pentru a combina automat seturi de date meteorologice în vederea producerii unui set de date spațiale. În plus, ar trebui luate în considerare tehnici îmbunătățite de asimilare a datelor pentru a ajuta în mod continuu modelele să performeze mai bine.Sistemul ar trebui să ruleze ca o aplicație de tip client-server, prin care INHGA are acces la toate datele, ANM are acces la datele meteorologice și fiecare Centru de Prognoză ABA are acces doar la datele din administrarea lor (date hidrologice, date de la stațiile meteorologice, de la stațiile pluviale din bazinul acestora) și la avertizările meteorologice și hidrologice de la centrele naționale de prognoză (incluzând rezultate de prognoză meteorologice și hidrologice/hidrodinamice).– Surse de monitorizare Asigurarea de suficiente stații meteorologice de la sol (utilizarea standardelor OMM) pentru a alimenta modelul hidrologic distribuit existent și Sistemul bazat pe Ghidul pentru Inundații Rapide (FFG). Datele meteorologice ar trebui să fie disponibile în timp (aproape) real, precise și să aibă o rezoluție temporală suficientă. Aceste date privind precipitațiile de la 850 de stații meteorologice automate și de la stațiile pluviometrice ale ANM vor fi, de asemenea, utilizate pentru calibrarea modelelor de prognoză meteorologică și modelelor nowcasting (de prognoză imediată).– Actualizarea sistemului de radare este în curs de implementare; 7 noi radare Doppler în bandă C vor fi instalate de ANM, până la sfârșitul anului 2023. Noul software de operare este în curs de dezvoltare pentru calibrarea datelor radar și vor fi generate date radar grid combinate spațial cu date de la stațiile de la sol și satelit. Aceste date vor fi disponibile pentru a fi utilizate pentru sistemele de prognoză hidrologică.– O altă ipoteză este aceea că vor fi asigurate suficiente stații hidrometrice și va fi posibilă disponibilitatea datelor (în timp real) pentru a alimenta modelele și componentele care rulează în cadrul sistemului de prognoză hidrologică. 650 de stații automate hidrometrice existente vor fi disponibile cu date de intrare pentru modelarea hidrologică prin asigurarea unei întrețineri corespunzătoare.– Informațiile de la acumulări ar trebui să fie integrate în timp real pentru a fi utilizate în cadrul modelelor care rulează în sistemul de prognoză.– În cadrul PNRR, în cca. 400 locații noi la poduri și poldere, inclusiv în sectoarele amonte APSFR noi, vor fi instalați cca. 1000 senzori radar, echipamente de supraveghere cu camere video, kituri de panouri solare și kituri de comunicații pentru situații de urgență (TETRA și radio-GSM- comunicații prin satelit ca rezervă pentru sistemul de comunicații ANAR existent – vezi, de asemenea, și măsura 6e).– Cunoașterea Riscurilor în caz de Dezastre la Inundații (date istorice și evenimente simulate din hărți de hazard și de risc).Capacitate și întreținereInstituțiile responsabile (ANAR, ANM și INHGA) ar trebui să aibă capacitatea financiară și umană (buget și resurse umane) pentru a menține stațiile meteorologice și hidrologice la parametrii normali de funcționare și pentru a actualiza în mod regulat cheile limnimetrice ale stațiilor hidrometrice.Cerințe hardwareSe recomandă instalarea de servere de date separate. Presupunând o copie digitală pentru backup, se estimează 2 servere INHGA, 2 servere ANM și 11 servere ABA.
Beneficii	– Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate– Capacitatea sporită de monitorizare, gestionare a datelor (3a), prognoză (componenta 3b) și împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).
Articol	3b
Nume	Elaborarea prognozelor – platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) – componentă a proiectului WATMAN II
Cod	M41-RO44
Obiectiv	Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II.
Descriere funcțională	Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (PNPH) care urmează să fie dezvoltată va genera prognoze utilizând modelele deterministe și, de asemenea, un ansamblu de produse de prognoză hidrologică probabilistică, pentru a sprijini estimarea incertitudinii asociate, pentru 20-25 de sisteme hidrografice de pe cursurile interioare ale râurilor și pentru Dunăre în aval de Porțile de Fier II până la Tulcea.PNPH ar trebui să fie capabilă să:– importe, stocheze și proceseze mai multe prognoze meteorologice (pe baza disponibilității și oferind capabilități de import pentru cele mai comune formate) și rezultatele din modelele nowcasting (de prognoză imediată) ca date punctuale și grid;– să utilizeze ansambluri de prognoză meteo și alte date de intrare necesare, pentru a rula și procesa automat rezultatele pentru modelele hidrologice și hidraulice, incluzând cel puțin un model hidrologic distribuit, care va produce date de intrare pentru modelele hidraulice. Rezultatul modelului hidrologic va fi utilizat ca dată de intrare în modelele hidraulice (de propagare), rularea și procesarea automată a modelelor hidrologice care alimentează modelele hidraulice, inclusiv pentru Dunăre; rularea și procesarea automată a mai multor modele hidraulice, cel puțin incluzând modelele HECRAS 1D și Mike 11 1D.– modelele trebuie să fie rapide și robuste (stabile),– platforma oferă funcționalitate pentru calibrarea acestor modele.– hărțile relevante de hazard și de risc C1/C2 ar trebui să fie conectate de prognoze luând în considerare impactul. Dacă este necesar, ar putea fi dezvoltate și incluse hărți suplimentare pre-simulate (a se vedea măsura 4b).– Rulează și procesează automat și modele robuste de rutare (de exemplu, modelul CAMA-Flood)– Sistemul național RO-FFGS existent va fi îmbunătățit în cadrul sistemului regional SEE-FFGS, implementat sub coordonarea OMM. De asemenea datele si produsele de monitorizare meteorologice îmbunătățite, precum și a prognozei meteorologice nowcasting (imediată) ar trebui valorificate.– ar trebui să includă funcționalitatea de prezentare și avertizare pe baza produselor de prognoză, pentru a avea o funcționalitate standard pentru a gestiona importul, exportul, raportarea rezultatelor modelului și altele.– gestionarea și exploatarea acumulărilor: platforma ar trebui să permită includerea datelor privind gestionarea și exploatarea acumulărilor în timp real. Aceasta înseamnă că modelele hidrologice și/sau hidraulice ar trebui să poată simula efectul modului de exploatarea al acumulării. PNPH ar trebui să includă funcționalitatea de optimizare a exploatării acumulărilor prin (de exemplu) instrumente RTC.– PNPH ar trebui să fie capabilă să asimileze observații pentru a ajusta modelele de prognoză folosind tehnici de asimilare a datelor;– analiza scenariilor (scenarii de tip What If?, analiza sensibilității și evaluarea performanței): funcționalitate pentru optimizarea/modificarea parametrilor modelului, evaluarea performanței modelului, (de exemplu: calibrare, sensibilitate, evaluare a performanței).conectarea prognozei cu hărțile de impact: ar trebui să existe proceduri și o funcționalitate pentru a efectua monitorizarea și evaluarea evenimentului de inundație (este, de asemenea, legată de măsura 3a și 4b). Trebuie definite locațiile de ieșire, precum și pragurile aferente pentru avertizări. Toate acestea ar trebui incluse în sistem.– PNPH ar trebui să aibă un sistem de rezervă, care rulează în paralel cu sistemul principal. Cei care elaborează prognozele ar trebui să poată opera (sub)sistemele 24/7.– Modul simulator, care să poată fi utilizat pentru activități de formare profesională la locul de muncă, și pentru realizarea și validarea unor proceduri standard de operare a sistemului pentru elaborarea produselor de prognoză.
Beneficii	– Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate– Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).

 … 4.Comunicarea publică

Articol	4a
Nume	Diseminare, comunicare, avertizare
Cod	M41-RO44
Obiectiv	Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.
Descriere funcțională	Majoritatea Platformelor de Prognoză Hidrologică au o interfață standard de raportare inclusă. Cu toate acestea, acest lucru este destinat în mare parte experților în prognoză. Prin urmare, se recomandă dezvoltarea unui instrument web dedicat, care poate fi utilizat pentru a disemina informații specifice și direcționate pentru instituțiile relevante. Instrumentul web va oferi informații în timp real din partea PNPH.EMP (Platforma de Management al Urgențelor) va fi proiectată și dezvoltată și ar trebui să prezinte într-un mod simplist avertizările, și nivelul și impactul acestora. IGSU, CLSU și alte autorități responsabile ar trebui să poată înțelege și să răspundă imediat pe baza informațiilor incluse în platforma web. Aceste informații ar trebui să fie ușor de conectat cu planurile de răspuns și de apărare. EMP va fi conectat la RO-ALERT, sistemul de avertizare al IGSU care este capabil să trimită automat mesaje pe telefoanele mobile către cea mai mare parte a populației în situații excepționale.EMP ar trebui, de asemenea, să fie accesibil prin aplicația de telefon mobil pentru experții în dezastre care lucrează în domeniu.Aceste avertizări/comunicări vor fi conforme cu CAP (Common Alterting Protocol). Conținutul standard al mesajelor va fi proiectat cu contribuții din partea celor care elaborează prognoze și a IGSU.
Beneficii	– Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate– Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).
Articol	4b
Nume	Hărțile de hazard și de risc la inundații
Cod	M24-RO7, M21-RO1, M21-RO2, M42-RO47
Obiectiv	Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean
Descriere funcțională	Ca parte a implementării Directivei UE privind inundațiile, au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații pentru fiecare ASPFR (acoperind 19.269 km pentru bazinele hidrografice interioare și Fluviul Dunărea). Cu toate acestea, este necesar să se extindă hărțile disponibile pentru a include zone din afara ASPFR-urilor identificate și includerea datelor istorice care, la rândul lor, pot sprijini producerea de prognoze bazate pe impact ale măsurii 3b, capacități generale îmbunătățite de prognoză și facilitarea îmbunătățirii luării deciziilor informate cu privire la riscuri.Diseminarea acestor hărți de hazard și risc să fie realizată prin afișări fizice pe site-urile primăriilor, la sediile acestora, pe site-urile ABA, ANAR, IJSU IGSU și MMAP, precum și să fie disponibile online prin intermediul vizualizatorul de tip web. Diseminarea suplimentară va fi furnizată de site-ul web RO-Risk și prezentate în școli, alături de informații non-tehnice adecvate vârstei.Această măsură este complementară măsurii propuse la nivel național referitoare la integrarea managementului riscului la inundații în amenajarea teritoriului și urbanism.
Beneficii	– Creșterea dezvoltării și difuzării hărților de hazard și de risc la inundații pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și acțiunile ulterioare ale autorităților relevante și ale publicului cu privire la riscul la inundații, deoarece astfel nivelurile de planificare urbană și a teritoriului și de pregătire cresc, conducând la o reducere a pagubelor și a deceselor.
Articol	4c
Nume	Conștientizarea comunităților locale cu privire la gestionarea riscului la inundații
Cod	M43 – RO50, M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv	Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații
Descriere funcțională	Broșurile sunt create la nivel de bazin, inclusiv informații contextuale pentru condițiile locale, care au potențialul de a crește eficacitatea intervențiilor și implicarea populației locale. Aceasta va include:– producerea și difuzarea sporită de broșuri și fișe informative care explică contextele locale de risc la inundații, planurile de urgență pentru zona lor specifică și strategiile de protecție pentru comunitățile locale în timpul și după inundații;– includerea hărților de hazard și de risc la inundații cu informații simpliste într-un limbaj non- tehnic, cu broșuri și fișe informative care explică riscurile și postate tuturor gospodăriilor care se confruntă cu riscuri semnificative de inundații, însoțite de activități de informare în spații publice, cum ar fi centrele comerciale, în funcție de contextul local;– Comunicare țintită și strategii adaptate pentru școli, vârstnici și populație vulnerabilă care urmează să fie livrate în școli, în case sau în grupuri comunitare asociate.
Beneficii	– Creșterea nivelului de acțiune al persoanelor care, cel mai probabil, vor suferi pagube economice semnificative sau decese umane ca urmare a inundațiilor, ceea ce duce la o reducere generală a pagubele economice și a pierderilor de vieți omenești în timpul unei inundații.– Această măsură va ajuta România să îndeplinească condițiile Comunicării Comisiei din 12 iulie 2004 „Managementul riscului la inundații – prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor” [COM(2004) 472 final – Jurnalul Oficial C 49, 28 februarie 2006] care cere statelor membre să elaboreze și să implementeze un program de acțiuni de coordonare pentru prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor care să includă: „creșterea conștientizării riscurilor la inundații prin participarea mai largă a părților interesate și o comunicare mai eficientă”.
Articol	4d
Nume	Încorporarea abordărilor privind managementul riscului la inundații în curricula națională
Cod	M43- RO52
Obiectiv	Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații
Descriere funcțională	Utilizarea școlilor la nivel național, ca potențiale puncte de acces pentru difuzarea conștientizării riscului la inundații în rândul comunității, cu școli capabile să acționeze ca centre de cunoaștere pentru structurile familiale mai largi.Aceasta are ca scop crearea de programe și materiale didactice școlare pentru toate vârstele pentru minim 3 ore pe an. Formarea profesorilor prin seminarii online oferite de IGSU conform Planurilor de pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență, întocmite la nivel județean și aprobate prin ordin al prefectului. Furnizarea de materiale didactice, cum ar fi cursuri de e-learning adecvate vârstei sau jocuri interactive, broșuri și fișe informative.
Beneficii	– Conștientizarea este mai crescută în cadrul unor sisteme comunitare mai largi, acționând ca niște centre de transfer de cunoștințe pentru populație.– Prin creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscul la inundații cu care se pot confrunta și acțiunile pe care le pot implementa pentru a reduce și gestiona riscurile, pregătirea este întărită datorită acțiunilor timpurii și sunt reduse pagubele economice și decesele provocate de inundații.
Articol	4e
Nume	Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate
Cod	M43 – RO50, M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv	Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații
Descriere funcțională	În România, o mare parte a populației se confruntă cu o vulnerabilitate în creștere la inundații din cauza ratelor ridicate de sărăcie și marginalizare, ceea ce face ca integrarea acestora în încercările de reducere a riscului de dezastre să fie de maximă importanță.Desemnarea unor promotori specializați în vulnerabilități este necesară pentru a permite reprezentanților instituționali să dezvolte încrederea în aceste comunități și să stabilească canale de comunicare puternice care să fie utilizate în timpul unei situații de urgență la inundații. Comunicarea deschisă, frecventă, poate permite instituțiilor să își îmbunătățească înțelegerea provocărilor cu care se confruntă aceste grupuri în răspunsurile lor la inundații și să încorporeze strategiile tradiționale de adaptare utilizate de grupurile vulnerabile în planurile lor de răspuns la inundații.Există un potențial ca această măsură să se extindă pe platforma construită de pilotul dedicat romilor din proiectul RO-FLOODS, folosind liste de ONG-uri locale prestabilite .
Beneficii	– Prin mecanismele îmbunătățite de comunicare cu grupurile vulnerabile prin abordări participative, includerea acestora în sistemul de management al riscului de inundații este consolidată, rezultând în adaptarea abordărilor instituționale și a acțiunii îmbunătățite din partea comunităților vulnerabile la evenimentele de inundații, care este adaptată la situațiile și constrângerile acestora. Pierderile umane și pagubele economice cauzate de inundații sunt, prin urmare, evitate datorită acțiunii timpurii îmbunătățite și înțelegerii combinate.– Beneficii suplimentare sunt oferite de stabilirea acestor canale de comunicare pentru activitățile de pregătire și reziliență pentru mai multe hazarduri.– Această măsură va ajuta România în îndeplinirea aspirațiilor cuprinse în Directiva UE privind inundațiile și în DCA în legătură cu participarea publicului la formulare și pentru activitatea în curs de gestionare a riscului la inundații.
Articol	4f
Nume	Îmbunătățirea acoperirii sistemului de alarmare
Cod	M41-RO44
Obiectiv	Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (acest obiectiv este parte a Proiectului WATMAN II)
Descriere funcțională	27 de studii de audibilitate au fost efectuate de IGSU începând cu anul 2019; acestea au constatat că doar 55,46% din țară era acoperită de sisteme de alarmare sonoră eficiente, în multe comune lipsind în prezent o sirenă și, astfel avertizarea/alarmarea populației poate fi deficitară . Neexistența sirenei duce la nealarmareMulte zone se bazează în prezent pe funcționarea sirenelor mecanice, IGSU confirmând în 2019 că majoritatea sirenelor nu erau conectate electronic la structuri de comandă centralizate, necesitând operarea manuală în teren. Acest lucru are potențialul de a duce la întârzieri critice pentru activitățile de pregătire și de răspuns la inundații. Ca parte a proiectului WATMAN II, ANAR a confirmat aceste constatări prin identificarea a cca. 1.500 de sirene suplimentare necesare pentru a asigura o acoperire eficientă a sistemului de alarmare la baraje și în aval de lacurile de acumulare.Instalarea de noi sirene (1612 sirene în conformitate cu Studiul de Fezabilitate existent) în zone cu risc mare/sectoare de râuri, în aval de baraje și 33 de centre de comandă bidirecționale (pentru SGA/ Sisteme Hidrotehnice și IJSU/administrație locală).Crearea de campanii de conștientizare a publicului pentru a crește înțelegerea semnificațiilor sunetelor sirenelor și a acțiunilor necesare după alertă și pentru a îmbunătăți stimularea acțiunilor populației în urma emiterii unui avertizări.
Beneficii	– Acoperirea mai bună a sistemului de alarmare și înțelegerea populației și cunoașterea acțiunilor necesare după alertă– Îmbunătățirea procentului persoanelor situate în zonele de risc la inundații, aval de barajele din administrarea AN Apele Române care sunt avertizate / alarmate într-o situație de urgență– Sprijinirea capacității comunităților de a se angaja în activități de acțiune timpurie după emiterea unui avertizări, reducând astfel pagubele și decesele la un eveniment de inundație.

 … 5.Planificarea răspunsului

Articol	5a
Nume	Baze de date pentru cunoștințe instituționale și consolidarea informațiilor
Cod	M42-RO47
Obiectiv	Crearea de baze de date pentru îmbunătățirea schimbului de informații și cunoștințe între instituțiile relevante legate de managementul riscului la inundații;Colectarea și consolidarea informațiilor pentru îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor informate asupra riscurilor
Descriere funcțională	În prezent, nu există baze de date care să colecteze informații privind investițiile efectuate de diverse instituții din România pentru managementul riscului la inundații și despre contribuțiile acestora la reducerea riscului.Prin urmare, este nevoie de îmbunătățirea integrării informațiilor și de a le face ușor accesibile de către toate părțile interesate implicate în gestionarea riscului la inundații.Crearea și menținerea unei baze de date pentru sistematizarea și publicarea informațiilor despre investițiile realizate de diferite instituții și contribuțiile acestora la reducerea riscului la inundații. în plus, ar fi bine să se includă în baza de date oportunitățile de finanțare existente/viitoare pentru managementul riscului la inundații. Stabilirea de protocoale standard pentru încărcarea informațiilor într-un format consistent, rezumate în manuale de utilizare și seminarii de formare online asociate pentru tot personalul implicat.
Beneficii	– Sunt necesare baze de date îmbunătățite pentru a sprijini cunoștințele instituționale și integrarea informațiilor între diversele sectoare de activitate și niveluri de guvernare.– Cartografierea și diseminarea prin intermediul bazei de date a oportunităților de finanțare și oferirea de exemple de proiecte de succes de accesare a fondurilor, va spori oportunitățile pentru cereri de finanțare cu obiective similare și pentru transferul de „know-how”. Va fi creată o oportunitate pentru noi propuneri de proiecte de succes și creșterea fondurilor alocate pentru managementul riscului la inundații.
Articol	5b
Nume	Exerciții pentru colaborarea interinstituțională
Cod	M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv	Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune
Descriere funcțională	Programe anuale cu exerciții de simulare a producerii de inundații comune desfășurate de MMAP, ANAR și IGSU, care implică părți interesate la nivel local, cum ar fi grupuri profesionale, autorități locale și județene cu responsabilități în managementul riscului la inundații, comunități locale, școli, universități și sectorul privat. Acestea ar trebui să includă exemple de hazarduri multiple și în cascadă care însoțesc inundațiile (de exemplu, accidente chimice, biologice, radiologice și nucleare (accidente CBRN) sau alunecări de teren), în funcție de condițiile locale.
Beneficii	Creșterea numărului de exerciții comune, de colaborare interinstituțională, îmbunătățește pregătirea prin facilitarea unui răspuns eficient și efectiv, datorită unei mai bune coordonări cu actorii responsabili care lucrează împreună pentru a sprijini populația după emiterea unui avertizări și în timpul unei inundații, reducând astfel decesele și pagubele economice.
Articol	5c
Nume	Creșterea capacității serviciului de voluntariat
Cod	M24-RO8, M44-RO54, M43-RO53
Obiectiv	Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență la nivelul primăriilor
Descriere funcțională	Dezvoltarea și implementarea temeiului legal necesar pentru acordarea de beneficii voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de finanțare în sistemul de management al situațiilor de urgență pentru a oferi o capacitate sporită primarilor de a încuraja recrutarea voluntarilor la nivel local.Asigurarea unor puteri sporite pentru șeful serviciului de voluntariat pentru situații de urgență în cadrul comunității locale, pentru a se asigura o concentrare unică asupra sarcinii în cauză. Aceasta trebuie să fie însoțită de stabilirea unei finanțări suficiente pentru a se asigura că nu este necesară o muncă alternativă.
Beneficii	– Capacitate crescută a serviciului de voluntariat de a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:( ) răspuns instituțional sub formă de operațiuni de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare;( ) colaborarea cu populația și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru sprijinirea evacuării bunurilor în locuri sigure și pentru aplicarea măsurilor de rezistență activă ;– Acțiunea timpurie a comunităților individuale și locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.
Articol	5d
Nume	Creșterea eficienței serviciului de voluntariat
Cod	M44-RO54, M24-RO8, M42-RO48
Obiectiv	Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor
Descriere funcțională	Implementarea prevederilor Planurilor de Pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență cu privire la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.Furnizarea de cunoștințe precise și înțelegerea sarcinilor în contextul lor local în legătură cu hazarduri locale și cu privire la utilizarea noilor echipamente, a comunicații și a sistemelor de alarmare livrate pentru localități.
Beneficii	Eficiență crescută a Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență pentru a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:– răspuns instituțional sub forma operațiunilor de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare.– colaborarea cu locuitorii și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru a sprijini evacuarea bunurilor în locuri sigure și punerea în aplicare a măsurilor de rezistență activă.– acțiunea timpurie a populației și a comunităților locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.
Articol	5e
Nume	Considerarea vulnerabilității pentru planificarea managementului riscului la inundații
Cod	M43-RO50, M43-RO51, M42-RO49
Obiectiv	Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații
Descriere funcțională	Măsura urmărește să îmbunătățească integrarea în activitățile de management al riscului la inundații din România, luând în considerare vulnerabilitatea și grupurile vulnerabile în mod adecvat.Principalele grupuri identificate ca având o vulnerabilitate crescută în România sunt persoanele sărace, copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și sprijinul părintesc, vârstnicii singuri sau dependenți, populațiile de romi, persoanele cu dizabilități și persoanele care trăiesc în comunități sărace și marginalizate. Elaborarea Planurilor de Evacuare și Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă (pe scurt Planul de Apărare împotriva Inundațiilor) la toate nivelurile, pentru a include o secțiune dedicată grupurilor vulnerabile și adaptarea asociată a intervențiilor necesare. Acest lucru va ajuta la intervenții mai reușite.Organizarea de seminarii de formare online și materiale de îndrumare realizate de IGSU, la 2 niveluri diferite – pentru CJSU, seminarii organizate, în colaborare, de IGSU, ANAR/ABA, Ministerul Muncii si agențiile dedicate din subordine (ANPD și ANPCA) și ONG-urile naționale și internaționale specializate pe grupuri vulnerabile (de ex. Salvați Copii, UNICEF etc.), iar pentru CLSU – ISUJ, ABA/SGA, ONG-uri locale, reprezentanții în teritoriu ai agențiilor Ministerului Muncii. Materialele de îndrumare ar trebui să includă exemple de adaptări ale procedurilor de avertizare, evacuare și reconstrucție necesare pentru grupurile vulnerabile, folosind tipologii preconsiderate, formulate la nivel național.Elaborarea listelor consolidate și a locațiilor persoanelor vulnerabile în cadrul unei unități administrativ teritoriale de către CLSU, care urmează să fie furnizate serviciilor de urgență pentru a le permite acestora să își planifice operațiunile în mod corespunzător în perioadele ex-ante anterioare unui eveniment de inundație.Elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea viitoare a datelor disponibile privind populația marginalizată și vulnerabilă, în special pentru comunitatea de romi.
Beneficii	– Integrarea mai bună a vulnerabilității în Planul de Evacuare și în Planul de apărare împotriva inundațiilor este necesară pentru a sprijini pe cei mai vulnerabili din societatea românească. Această adaptare a măsurilor la nivel comunitar, a operațiunilor de căutare și salvare și evacuare, permite creșterea rezilienței pe termen lung, reducând șocurile și, astfel, sprijină pregătirea pe termen lung la inundații pentru grupurile vulnerabile.– Această măsură întărește, de asemenea, capacitățile individuale de adaptare prin sprijinirea celor mai vulnerabili, prin sprijinirea mutării bunurilor și implementarea măsurilor de rezistență activă care reduc pagubele economice și decesele în rândul populației în cadrul căreia sunt cele mai probabile aceste efecte.
Articol	5f
Nume	Definirea și marcarea principalelor rute de evacuare
Cod	M42-RO48, M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv	Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații
Descriere funcțională	În prezent, nu există cerințe ca rutele de evacuare să fie semnalizate clar, în teren, în ciuda faptului că astfel de rute au fost identificate în Planul de Evacuare și în Planul de Apărare împotriva inundațiilor, iar evacuarea se bazează în principal pe capacitatea indivizilor de autoevacuare, sub coordonarea reprezentanților autorităților locale. Fără căi de evacuare semnalizate clar, luând în considerare rezultatele modelării inundațiilor, există riscul ca persoanele care nu sunt familiarizate cu o zonă locală să se evacueze pe rute nesigure sau să ajungă în zone predispuse la inundații în timpul unei situații de urgență.Este necesară marcarea în teren a traseelor și raioanelor de evacuare.
Beneficii	Definirea și marcarea în teren a rutelor de evacuare și raioanelor de evacuare sunt necesare pentru a sprijini o evacuare eficientă și efectivă în timpul inundațiilor. Acest lucru asigură utilizarea de către populație a rutelor care sunt sigure în timpul unui eveniment de inundație după primirea unui avertizări, reducând astfel pierderile de vieți omenești.

 … 6.Pregătire, Răspuns

Articol	6a
Nume	Creșterea capacității operative a Serviciilor Situații de Urgență ale ANAR-ABA-SGA și ale Formațiilor de intervenție operativă din cadrul AN Apele Române
Cod	M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44
Obiectiv	Creșterea capacității și eficienței Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerate și ale formațiilor de intervenție rapidă din cadrul ANAR
Descriere funcțională	În prezent, ANAR se confruntă cu provocări în ceea ce privește asigurarea necesarului de personal în cadrul serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat precum și a formațiilor de intervenție operativaÎn cadrul Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat se colectează, sintetizează informațiile, se prelucrează datele privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, se sintetizează măsurile întreprinse și se dispun măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative a evenimentelor înregistrate.Serviciul Dispecerat asigură, prin tehnica din dotare, fluxul informațional operativ decizional, colectarea informațiilor, validarea și centralizarea acestora, ce caracterizează starea Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale „Apele Române”- ABA – SGA/SHI și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative a evenimentelor înregistrate.Pentru un proces decizional îmbunătățit în situații de urgență, se impune asigurarea necesarului de personal specializat conform cerințelor structurii organizatorice în care va activa, dotarea cu echipamente performante a serviciilor operative dar și pregătirea continuă a personalului existent.Serviciile Situații de Urgență, Dispeceratele existente de la ABA/SGA precum și formațiile de intervenție operativă trebuie consolidate cu echipamente moderne și resurse umane:– Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat, cu echipamente moderne, performante de monitorizare, implementarea panourilor de vizualizare (monitoare de mari dimensiuni) capabile să afișeze în timp real toate aplicațiile existente, colectarea automată a datelor hidrologice de la stațiile automate, integrate cu lumini de avertizare codificate ROGV (Rosu, Portocaliu, Galben, Verde),– Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat cu echipamente IT moderne, performante pentru accesul independent, operarea și backup-ul tuturor sistemelor create conform 3a și 3b la nivel ANAR- ABA -SGA.– Recrutarea de personal in cadrul serviciilor operative inainte de manifestarea deficitului de personal.– Revizuirea legislației în vederea reglementării activității desfășurate de personalul operativ din cadrul AN Apele Române.
Beneficii	• Creșterea capacității serviciilor situații de urgență, dispecerate și a echipelor de intervenție conduce la un management al riscului la inundații decizional operativ și eficient, asigură un răspuns eficient din partea formațiilor de intervenție operative din cadrul AN Apele Române și a Unităților operative specializate (detașamente, formații etc.) din cadrul IGSU.• Pregătirea permanentă a personalului operativ pentru intervenții în situații de urgență conduce la reducerea efectelor negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor (reducerea pagubelor materiale, evitarea pierderilor de vieți omenești, măsuri de sprijin la nivel comunitar)
Articol	6b
Nume	Creșterea capacității Centrelor de Intervenție Rapidă
Cod	M44- RO54, M41-RO45, M41-RO44
Obiectiv	Creșterea capacității de răspuns a ANAR (Centrele de Intervenție Rapidă)
Descriere funcțională	Rețeaua actuală de 23 de Centre de Intervenție Rapidă realizată de ANAR prin obiectivul de investiții 2 al proiectului WATMAN (aprobat prin HG 1171/2006) și-a dovedit importanța în a oferi un răspuns eficient și efectiv pentru managementul riscului la inundații în toate zonele necesare din România.Pentru creșterea eficienței este necesară o capacitate sporită în ceea ce privește mijloacele și forțele de intervenție pentru a asigura o intervenție optimă, eficientă în primă fază asupra lucrărilor hidrotehnice din administrare, parte a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, precum și ulterior, la solicitarea CLSU și CJSU, dacă forțele de intervenție ale acestora sunt depășite.Inițial CIR-urile au fost dotate cu același tipuri de echipamente, ulterior, prin achizițiile anuale, acestea au fost îmbunătățite în funcție de fondurile alocate la nivelul fiecărei ABA. Centrele de Intervenție Rapidă trebuie să-și sporească capacitatea de răspuns prin reînnoirea/dotarea de echipamente, inclusiv vehicule, pentru a deservi zonele îndepărtate:– Dotarea cu autoutilitare, autovehicule pentru transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție, echipamente portabile de monitorizare (drone echipate cu senzori adecvați utilizați pentru managementul riscului la inundații, echipamente electrorezistive/georadar pentru monitorizarea comportării construcțiilor hidrotehnice, piese de schimb pentru repararea stațiilor hidrometrice etc.), echipamente de comunicație prin satelit, generatoare electrice, pompe și unități de potabilizare a apei, etc.– Dotarea cu utilaje moderne, performante pentru intervenții în zone greu accesibile, excavatoare tip ”spider” și autovehicule amfibie pentru transportul în siguranță a mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele inundate, excavatoare cu brațe lung, etc.
Beneficii	– Îmbunătățirea capacității de răspuns a ANAR, măsuri de sprijin la nivel comunitar, intervenții operative pentru exploatarea în condiții de siguranță a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor;– Reducerea constantă a pagubelor potențiale identificate în zonele cu risc semnificativ la inundații (creșterea populației apărate, locuințe, obiective socio-economice, terenuri agricole, etc)
Articol	6c
Nume	Extinderea capacității de intervenție a IGSU
Cod	M44-RO54, M42-RO49
Obiectiv	Creșterea capacității de răspuns a IGSU
Descriere funcțională	Răspunsul operativ în caz de dezastre este furnizat la nivel teritorial, în principal, de către structurile =/instituțiile aflate în coordonarea/ coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI: IGSU prin unitățile subordonate, IGAv, UPU-SMURD din cadrul spitalelor de urgență, serviciile județene de ambulanță și salvamont.IGSU reprezintă principala instituție prin intermediul căreia sunt asigurate capabilitățile necesare desfășurării acțiunilor de răspuns în cazul unor dezastre, aceste capabilități regăsindu-se în cadrul celor 41 de inspectorate pentru situații de urgență, fiecare având ca zonă de responsabilitate teritoriul unui județ, precum și o unitate de intervenție specială care are competență națională. Aceste structuri operative cu un total de 193 de subunități de intervenție sunt distribuite în peste 370 de locații, pentru a asigura un timp de răspuns scurt și, respectiv, pentru a acoperi întreg teritoriu național.Aceste structuri operative sunt distribuite spațial și ar trebui să permită timpi de reacție pentru intervenții în 20 de minute pentru protecția populației din întreaga țară. Cu toate acestea, în locații îndepărtate, acest lucru nu se întâmplă în prezent din cauza lipsei unui număr suficient de Unități Operative (detașamente și formații pentru situațiile de urgență). În plus, unitățile existente au o dezvoltare insuficientă a sistemelor de comandă și control. Unitățile operative pentru situații de urgență ale IGSU au beneficiat de echipamente furnizate de Proiectul Multirisc I, Vision 2020 POIM (2014-2020) finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, „Îmbunătățirea capacității de răspuns la urgențe medicale” proiect prin POR 2014-2020 și alocările prin bugetul de stat. Cu toate acestea, Unitățile operative IGSU încep acum să îmbătrânească și sunt necesare îmbunătățiri îmbunătățite pentru a permite un răspuns eficient, inclusiv: bărci, excavatoare, buldozere și camioane. În plus, este nevoie de creșterea numărului de Unități operative și a infrastructurii de stocare de sprijin pentru a putea respecta mai bine timpul de reacție al regulii de 20 de minute. Este nevoie de 50 de Unități operative (detașamente și formații), 7 noi infrastructuri de depozitare și o dotare sporită cu personal și echipamente.
Beneficii	– Creșterea capacității de răspuns a IGSU va permite: măsuri îmbunătățite de intervenție la nivel de comunitate, de căutare și salvare, de evacuare, de evacuare a populației și bunurilor în locații sigure și operarea măsurilor de rezistență activă, ajutând la reducerea pagubelor economice și a deceselor cauzate de inundații.– Astfel de îmbunătățiri pentru pregătirea intervenției în cazul inundațiilor au, de asemenea, beneficii asociate pentru rezistența la hazarduri multiple.
Articol	6d
Nume	Îmbunătățirea capacității de răspuns la inundații a autorităților responsabile
Cod	M44-RO54, M42-RO47, M42-RO49
Obiectiv	Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.
Descriere funcțională	La nivel județean/Municipiul București, Inspectoratului pentru Situații de Urgență actualizează anual Registrul de Capabilități al autorităților cu responsabilități în managementul tipurilor de risc, așa cum au fost definite în HG nr. 557/2016.Este necesară dezvoltarea unei baze de date centralizată privind capabilitățile de care dispun instituțiile cheie privind managementul riscului la inundații IGSU și ANAR, o bază de date care să permită consolidarea dotării cu echipamente pe zone și instituții. În special la nivel județean pentru Unitățile operative ale IGSU și Formațiile de intervenție operativă ale ANAR.Este necesară crearea și întreținerea continuă a bazei de date care să permită furnizarea informațiilor asupra echipamentelor din stocurile existente (de exemplu, IGSU, ANAR), completarea stocului de materiale post eveniment conform Normativului cadru de dotare prevăzut în Ordinul comun MAP/MAI nr.459/78/2019, informații referitor la personalului instruit cu privire la utilizarea echipamentelor din dotare.Personalul ambelor instituții va fi instruit cu privire la utilizarea tuturor tipurilor de echipamente din stocurile proprii. În acest scop vor fi organizate sesiuni de instruire/exerciții de simulare cu aplicații practice în teren.
Beneficii	Utilizarea eficientă a echipamentelor disponibile pentru situațiile de urgență îmbunătățește răspunsul instituțional, oferind astfel reduceri ale pagubelor economice și pierderilor de vieți omenești, precum și oferind beneficii sporite pentru activitățile de pregătire și răspuns pentru hazarduri multiple.
Articol	6e
Nume	Furnizarea de rețele de comunicații redundante pentru ANAR
Cod	M41-RO44,
Obiectiv	Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații
Descriere funcțională	Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II, care urmează să fie implementat de ANAR pentru modernizarea comunicațiilor pentru situațiile de urgență, ca back-up la vechiul sistem de radiocomunicații. Redundanța comunicării este esențială pentru a se asigura că, în timpul evenimentelor de inundație, datele în timp real ajung la autoritățile decizionale, astfel încât să poată fi luată o decizie informată asupra riscurilor. În plus, este esențial să existe canale de comunicare robuste și fiabile pentru ca autoritățile să coordoneze răspunsul la evenimentul de inundație.În prezent, principiul redundanței nu este acoperit pe deplin și este necesar să se planifice, să se definească și să se implementeze un sistem de comunicare rezistent care să asigure livrarea, stocarea și utilizarea datelor și comunicarea și coordonarea autorităților pentru a lua decizii în timpul unei inundații.
Beneficii	– Este necesară o rețea de comunicații îmbunătățită pentru a sprijini capacitățile instituționale de răspuns în urma emiterii unor avertismente de inundații, cu coordonare la nivelul întregului domeniu al actorilor care activează în domeniu și furnizarea unui răspuns integrat și cuprinzător.– Comunicarea îmbunătățită va sprijini funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurile la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiunile de căutare și salvare și evacuare înaintea și în timpul unei inundații, producând astfel o reducere a pagubelor economice și a deceselor. Furnizarea de echipamente de comunicații îmbunătățite va oferi beneficii suplimentare răspunsului la hazarduri multiple și creșterea rezilienței localităților.
Articol	6f
Nume	Asigurarea resurselor materiale necesare gestionării în bune condiții a acțiunilor de evacuare din zonele de risc
Cod	M44-RO54
Obiectiv	Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă și eficace în caz de inundații
Descriere funcțională	Stabilirea locurilor de adăpost este considerată o condiție prealabilă în procesul de planificare a evacuării. Cu toate acestea, identificarea în continuare a acestor locuri ar trebui să ia în considerare factori suplimentari, cum ar fi modurile de transport disponibile și accesul în momente de situații de urgență. în plus, este important să se planifice în avans alocarea resurselor pentru a putea răspunde eficient la un eveniment de inundație. Pentru a asigura o evacuare eficace și eficientă în cadrul acestei măsuri se intenționează implementarea următoarelor:– Crearea unui inventar al clădirilor capabile să acționeze ca centre de adăpost pentru evacuați în fiecare regiune sau locații în care pot fi amplasate adăposturi temporare. Locația acestor amplasamente potențiale ar trebui identificată pentru a permite analiza spațială și testarea scenariilor pentru a identifica timpul necesar pentru evacuarea populației din zonele predispuse la inundații după emiterea unui avertizări.– Instruire sporită oferită intern întregului personal de la nivelul autorității publice locale pentru a le permite să asiste în mod eficient în timpul procedurilor de evacuare. Această instruire ar trebui să fie asigurată de membrii personalului implicați în prezent în operațiunile de evacuare.– Furnizarea de echipamente pentru evacuarea în siguranță.
Beneficii	Sunt necesare resurse îmbunătățite pentru a sprijini o evacuare eficace și eficientă în urma emiterii unui avertizări pentru inundații severe, prevenind astfel pierderea de vieți omenești și asigurând siguranța populației.
Articol	6g
Nume	Creșterea capabilității Unităților Operative Județene
Cod	M44-RO54
Obiectiv	Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minime privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență
Descriere funcțională	În cazul unei situații de urgență generate de producerea unor inundații, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se întrunește în regim de urgență, fie la sediul Prefecturii , fie în spații special amenajate pentru Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel Județean. Condițiile nu sunt uniforme la nivelul tuturor județelor și există diferențe care limitează coordonarea eficientă a activității de răspuns la inundații.Furnizarea de dotări îmbunătățite pentru centrele de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență sub formă de locații securizate în perioadele de inundații, cu echipament minim precum asigurarea unui fax, imprimantă și facilități pentru ședințe online va facilita luarea deciziilor în timp real, cu implicarea tuturor părților interesate (Grupurilor de Suport Tehnic).
Beneficii	– Îmbunătățirea dotărilor pentru Unitățile operative județene cu asigurarea cerințelor minime pentru echipamente va îmbunătăți structurile de comandă și control pentru managementul riscului la inundații și va îmbunătăți coordonarea în teren.– Sunt obținute beneficii în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurilor la nivel comunitar, gestionării cursurilor de apă, operațiunilor de căutare și salvare și evacuare. Dezvoltarea acestor dotări poate spori acțiunea publică prin difuzarea îmbunătățită a avertizărilor și sprijinul pentru evacuarea populației și bunurilor către zone de siguranță, operarea măsurilor de rezistență activă și consolidarea rezilienței pe termen lung la hazarduri multiple.

 … 

 + 
Anexa nr. 19
Lista activităților de comunicare specifice
de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor

Nr.Crt.	Tip activitate (se selectează mecanismul utilizat pentru informarea publicului; pot fi selectate mai multe opțiuni)	Tipuri de activități incluse la categoria "Altele"	Data/Perioada la care a avut loc informarea	Subiectele abordate	Categorii de stakeholderi informați	Tipuri de stakeholderi informați și incluși la categoria "Altele"
1	Invitații către părțile interesate		15.11.202115.06.202205.12.2022	informare despre proiect, implicarea participanților in etapa de selectare a masurilor individuale si de a ii informa despre următoarele etape in cadrul cărora le vom solicita sprijinul	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă
					Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea Împotriva Inundațiilor
					Autorități ce Efectuează Lucrări De Desecare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului
					Alimentare Cu Apă Și Canalizare
					Autorități Locale/Regionale
					Onguri/Protecția Naturii
					Serviciile De Urgență
				informare despre proiect, implicarea participanților in etapa de selectare a strategiilor APSFR si de a ii informa despre urmatoarele etape in cadrul carora le vom solicita sprijinul	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă
					Serviciile De Urgență
					Alimentare Cu Apă Și Canalizare
					Energie/Hidroenergie
				lansarea publică a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații, implicarea stakeholderilor în etapa elaborării strategiilor la nivel de APSFR, prezentarea versiunilor preliminare ale PMRI, Strategii la nivel de Unitate de Management (UoM Strategies) și a celor 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă
					Energie/Hidroenergie
					Alimentare Cu Apă Și Canalizare
					Mediu Academic/Instituții De Cercetare
					Onguri/Protecția Naturii
					Autorități Locale/Regionale
2	Internet		08.05.2022	Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă
					Energie/Hidroenergie
					Alimentare Cu Apă Și Canalizare
					Mediu Academic/Instituții De Cercetare
					Onguri/Protecția Naturii
					Autorități Locale/Regionale

 + 
Anexa nr. 20
Lista activităților de consultare și implicare la nivel național
a părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. + 
Ciclul II

Nr. Crt.

Subiectul consultării

Perioada consultării

Stakeholder consultat (selectati din lista)

Tipuri de stakeholderi consultati si inclusi la categoria "Altele"

Prin ce metode s-a realizat consultarea publica

Tipuri de metode utilizate pentru consultare si incluse la categoria "Altele"

Prin ce metode s-au informat stakeholderii despre consultarea publica

Metode prin care s-au informat stakeholderii despre consultarea publica incluse la categoria "Altele"

Feedback primit de la stakeholderi (comentarii, sugestii, intrebari etc)

Modul in care a fost transmis feedbackul (selectati din lista)

Tipuri de moduri in care a fost transmis feedbackul si incluse la categoria "Altele"

Schimbările realizate asupra PMRI ca urmare a feedbackului primit/ participării publicului (selectati din lista)

Tipuri de schimbări realizate asupra PMRI si incluse la categoria "Altele"

A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat?

1

Metodologia de elaborare;

Autorități Locale/Regionale ONG- uri/Protecția Naturii

Ședințele TAG

2

Elaborarea HHRI

08.05.2022

Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

WebViewer Public

Internet

-

-

-

Energie/ Hidroenergie

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

WebViewer Public

Internet

-

-

-

Alimentare Cu Apă Și Canalizare

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

WebViewer Public

Internet

-

-

Alte rezultate

Fara schimbari asupra HHRI sau a Programului de masuri/S-au primit doar intrebari nu si sugestii sau comentarii asupra informatiilor

Mediu Academic/ Instituții De Cercetare

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

WebViewer Public

Internet

-

-

-

Onguri/ Protecția Naturii

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

WebViewer Public

Internet

-

-

-

Autorități Locale/ Regionale

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

WebViewer Public

Internet

-

-

-

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

Membrii Comitetului de Bazin

09.12.2020

Toate categoriile

Altele (detaliati in coloana urmatoare)

Mass-media (ziare, TV, radio)

 + 
Anexa nr. 21
Lista activităților de implicare la nivel regional a
părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități

Nr. Crt.	Subiectul implicării stakeholderilor	Perioada/Data implicării	Stakeholder implicat (selectati din lista)	Tipuri de stakeholderi implicati si incluși la categoria "Altele"	Metode utilizate pentru implicare	Tipuri de metode utilizate pentru implicare si incluse la categoria "Altele"	Feedback primit de la stakeholderi (comentarii, sugestii, intrebari etc)	Denumire APSFR pentru care s-a primit feed- backul	Cod UE APSFR pentru care s-a primit feed- backul	Modul in care a fost transmis feed- backul (selectati din lista)	Tipuri de moduri in care a fost transmis feedback-ul si incluse la categoria "Altele"	Schimbările realizate asupra PoM (Program de Masuri) ca urmare a feed- backului primit/ participării publicului (selectati din lista)	Tipuri de schimbări realizate asupra PoM si incluse la categoria "Altele"	A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat?
1	Screening	15.11.2021	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă		Sedinte online sau in persoana		reprezentant al ANANP Caras- Severin a solicitate masurile propuse pentru a fi analizate		-	Telefon				Da
			Autorități Responsabile Cu Avertizarea/Apărarea Împotriva Inundațiilor		Sedinte online sau in persoana		-		-
			Autorități ce Efectuează Lucrări De Descărcare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului		Sedinte online sau in persoana		-		-
			Alimentare Cu Apă Și Canalizare		Sedinte online sau in persoana		-		-
			Autorități Locale/ Regionale		Sedinte online sau in persoana		-		-
			Onguri/ Protecția Naturii		Sedinte online sau in persoana		reprezentant al R.N.P.ROMSILVA – NATURAL PARK ADMINISTRATION "PORȚILE DE FIER" R.A. a solicitat masurile propuse pentru fiecare APSFR.		-	Email				Da
			Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă		Sedinte online sau in persoana		reprezentant al Primariei Timisoara a solicitat sa ii fie furnizate datele aferente Primariei Timisoara	r. Bega – av. loc. Topolovatul Mic, sect. indig.	RO1- 05.01…..-02A	Email				Da
			Serviciile De Urgență		Sedinte online sau in persoana		-		-
2	Strategiile APSFR	15.06.2022	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Alimentare Cu Apă Și Canalizare		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Serviciile De Urgență		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Energie/ Hidroenergie		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
3	Elaborare HHRI	08.05.2022	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă		Altele	WebViewer Public	-		-
			Energie/ Hidroenergie		Altele	WebViewer Public	-		-
			Alimentare Cu Apă Și Canalizare		Altele	WebViewer Public	-		-
			Mediu Academic/ Instituții De Cercetare		Altele	WebViewer Public	-		-
			Onguri/ Protecția Naturii		Altele	WebViewer Public	-		-
			Autorități Locale/ Regionale		Altele	WebViewer Public	-		-
4	Strategiile la nivel de UoM	05.12.2022	Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Energie/ Hidroenergie		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Alimentare Cu Apă Și Canalizare		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Mediu Academic/ Instituții De Cercetare		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Onguri/ Protecția Naturii		Sedinte online sau in persoana			-		-		-
			Autorități Locale/ Regionale		Sedinte online sau in persoana			-		-		-