PLAN DE MANAGEMENT din 2 august 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
*) Aprobat de Ordinul nr. 1570 din 2 august 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL

SITULUI ROSCI0365 RÂUL MOLDOVA ÎNTRE PĂLTINOASA ȘI RUȘI

CUPRINS

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

   2. 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management

   3. 1.3. Procesul de elaborare a Planului de management

   4. 1.4. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

   5. 1.5. Procedura de implementare a Planului de management

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      2. 2.1.2. Limitele ariei protejate

   2. 2.2. Mediul abiotic

      1. 2.2.1. Relief și geomorfologie

      2. 2.2.2. Geologie

      3. 2.2.3. Hidrologie

      4. 2.2.4. Clima

      5. 2.2.5. Soluri și subsoluri

   3. 2.3. Mediul biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

      2. 2.3.2. Habitate

      3. 2.3.3. Flora de interes comunitar

      4. 2.3.4. Fauna de interes comunitar

   4. 2.4. Informații socio-economice, culturale, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

         2.4.2 Impacturi și amenințări

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000

4. 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul Planului de management

   2. 4.2. Obiectivele Planului de management

5. 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI

   1. 5.1. Resursele necesare implementării Planului de management

6. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la Planul de management – Harta localizării sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 2 la Planul de management – Harta cu limitele sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși precum și unitățile administrativ-teritoriale

Anexa nr. 3 la Planul de management – Harta geomorfologică Anexa nr. 4 la Planul de management – Harta geologică Anexa nr. 5 la Planul de management – Harta hidrologică Anexa nr. 6 la Planul de management – Harta solurilor Anexa nr. 7 la Planul de management – Harta peisajului

Anexa nr. 8 la Planul de management – Harta obiectivelor de infrastructură și construcții

Anexa nr. 9 la Planul de management – Harta patrimoniului cultural Anexa nr. 10 la Planul de management – Harta utilizării terenurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management – Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor Anexa nr. 12 la Planul de management – Harta formelor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 13 la Planul de management – Hărți de distribuție a speciilor de interes comunitar

Anexa nr. 14 la Planul de management – Hărți ale presiunilor trecute și prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 15 la Planul de management – Hărți ale amenințărilor asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 16 la Planul de management – Lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza sitului Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 17 la Planul de management – Alte specii relevante care nu au fost menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinosa și Ruși

LISTĂ DE ABREVIERI

DN	Drum Național
DC	Drum Comunal
S.C.	Societate Comercială
S.R.L.	Societate cu Răspundere Limitată

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

      Situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși a fost declarat conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

      Planul de management integrează obiectivele de conservare ale biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio – economică ale comunităţilor locale şi gestionării resurselor naturale, având prioritate obiectivele de conservare. Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatorii pentru custodele ariei, proprietarii și administratorii de terenuri și oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria protejată.

   2. 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de

      management

      Declararea ariei naturale protejate s-a făcut pe baza Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

      Elaborarea și aprobarea Planului de management s-a realizat în baza următoarelor acte normative:

      1. a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

      2. b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      3. c) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

      4. d) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

      5. e) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

      6. f) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

      7. g) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

      8. h) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

      9. i) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

      10. j) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

      11. k) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

      12. l) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziție şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor și animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

      13. m) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;

      14. n) Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      15. o) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      16. p) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare.

      17. q) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

      18. r) Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

      19. s) Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

      20. t) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

      21. u) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

      22. v) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

      23. w) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

      24. x) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;

      25. y) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

      26. „) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu

          modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

      27. aa) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

      28. bb) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

      29. cc) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

      30. dd) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

      31. ee) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;

      32. ff) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva Habitate;

      33. gg) Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014 -2020;

      34. hh) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor;

      ii) Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare;

      jj) Lege nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

   3. 1.3. Procesul de elaborare a Planului de management

      Planul de management a fost elaborat prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare.

      Prezentul Plan de management s-a elaborat în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate

      de management pentru protecţia naturii: Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, prin componenta ,,Realizare și gestionare baze date, colectare date GIS, elaborare planuri de monitorizare și management pentru ariile protejate ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși”.

      Elaborarea Planului, conform cerințelor contractuale ale proiectului și prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel:

      1. a) demararea activităților de colectare, analizare și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate;

      2. b) efectuarea studiilor de inventariere, identificarea presiunilor și amenințărilor și de evaluare a stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată, prin implicarea experților pentru fiecare domeniu;

      3. c) propunerea de măsuri de conservare pentru fiecare specie de interes comunitar în vederea asigurării stării de conservare favorabilă;

      4. d) analizarea studiilor, a livrabilelor și bazei de date existente;

      5. e) elaborarea Planului de management de către experți, în colaborare cu beneficiarul și alți factori interesați;

      6. f) consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;

      7. g) parcurgerea etapelor procedurii de mediu, conform legislației în vigoare.

   4. 1.4. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

      Modificarea și actualizarea Planului de management se va face conform reglementărilor legale în domeniu.

      1.5. Procedura de implementare a Planului de management

      Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui – Societatea Ecologică pentru Studierea și Protejarea Florei și Faunei Sălbatice Aquaterra și partenerilor acestuia. Aplicarea măsurilor incluse în Plan este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare.

      Organizarea activităților se va realiza de către custode și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii interesați.

      Prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile de amenajare a teritoriului județean și în planurile urbanistice generale, demersuri care vor fi realizate de administrația publică locală.

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

         Aria protejată aparține administrativ regiunii Nord-Est și este localizată în județele Neamț și Suceava, pe teritoriul comunelor Drăgănești, Baia, Berchișești, Bogdănești, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăști, Fântâna Mare, Mălini, Păltinoasa, Râșca, Vadu Moldovei, Valea Moldovei și a municipiului Gura Humorului.

         Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 1 la Planul de management.

      2. 2.1.2. Limitele ariei protejate

         Conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, suprafaţa sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși este de 5303 ha.

         Limitele sitului, în sistem STEREO 1970, sunt puse la dispoziția celor interesați, în format electronic, pe pagina de web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

         Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management.

   2. 2.2. Mediul abiotic

      1. 2.2.1. Relief și geomorfologie

         Situl este amplasat în subprovincia Carpatică, ţinutul Carpaţilor Orientali, districtul marginal estic – culmile de fliş. Relieful zonei este alcătuit din dealuri și lunci.

         Spre vest sunt dispuse culmile munţilor Stânişoara – cu altitudine maximă de 1531 m, care se continuă spre est cu dealurile subcarpatice, apoi prin culoarul depresionar al văii Moldovei cu numeroase terase şi dealuri aluvionare.

         Spre est, se întinde o altă regiune geografică – Podişul Fălticeni, cu dealuri cu versanţi asimetrici a căror înălţime este sub 500 m.

         Partea centrală a regiunii este reprezentată de culoarul de curgere a Râului Moldova. Harta geomorfologică este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management.

      2. 2.2.2. Geologie

         Situl este amplasat în partea nord-vestică a platformei Moldoveneşti, unitate geo- structurală distinctă, aparţinând platformei Ruse.

         Din punct de vedere stratigrafic, această unitate este reprezentată de două mari complexe stratigrafice:

         1. a) fundamentul cristalin, de vârsta proterozoică, caracterizat prin roci metamorfozate de tip şisturi cristaline cutate, aflate în zonă la o adâncime de aproximativ 1000 m;

         2. b) cuvertura sedimentară, dispusă discordant şi transgresiv peste fundamentul cristalin, alcătuită din depozite sedimentare.

         Din punct de vedere geologic, regiunea este reprezentată prin zona flişului, alcătuit din formaţiuni cretacice – Strate de Sinaia, conglomerate de Ceahlău, fliş grezos-şistos şi paleogene – faciesurile gresiei de Tarcău, Fusaru şi Kliwa, formaţiuni ale Oligocenului, reprezentate prin flişul grezos-şistos – facies de Fusaru, fliş bituminos cu gresie de Kliwa – într-un facies conglomeratic;

         1. b) formaţiuni ale Eocen-Paleocenului reprezentate prin flişul calcaros-şistos – într-un facies intermediar şi flişul grezos – faciesul de Tarcău;

         2. c) formaţiuni ale Cretacicului inferior reprezentate prin flişul grezos-şistos conglomerate şi fliş grezos;

         3. d) formaţiuni ale Triasic-Jurasicului reprezentate prin dolomite şi calcare, conglomerate şi gresii cuarţitice.

         Aceste formaţiuni se desfăşoară de la est la vest, sub forma unor benzi cu orientarea nord-vest la sud-est, cea mai lată dintre acestea fiind cea a Cretacicului inferior.

         Harta geologică este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management.

      3. 2.2.3. Hidrologie

         Din punct de vedere geografic, regimul hidrologic se încadrează în zona IV – D, corespunzătoare Carpaţilor Orientali, caracterizată printr-o alimentare pluvială intensă a văilor, prin predominarea apelor mari de primăvară şi a viiturilor frecvente în timpul verii, în zonele cu înclinaţie.

         Cursul de apă principal care traversează toată suprafaţa sitului este Râul Moldova. Principalii săi afluenţi sunt: Valea Seacă, Bălcoaia, Isachia, Izvor, pe partea dreaptă, iar Humorul şi Voroneţul pe partea stângă.

         Harta hidrologică este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management.

      4. 2.2.4. Clima

         Clima sitului se încadrează în tipul temperat-continental, cu particularităţile zonelor de podiș, şes şi luncă.

         Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 5 °C, cu valori medii lunare cuprinse în intervalul – 5 °C şi 17 ° C.

         Fenomenul de secetă este rar şi de scurtă durată. În timpul verii, ploile au uneori caracter de aversă, producând, pe terenurile în pantă, eroziune de suprafaţă şi de versant. Precipitaţiile căzute în zonă sunt direct proporţionale cu temperatura aerului, originea maselor de aer şi dinamica acestora, orografia şi localizarea geografică, remarcându-se continentalismul moderat, datorat persistenţei maselor de aer estice, continentalizate; se înregistrează şi ploi torenţiale, care produc viituri.

         Cantitatea medie anuală de precipitații este de 814,6 mm. Cantitatea de precipitaţii care cade în sezonul de vegetaţie reprezintă aproximativ 58 % din cantitatea totală anuală. Vânturile dominante sunt cele din sectorul vestic şi nord-vestic.

         Viteza medie anuală maximă este atinsă de vânturile din sectorul vestic de 4,0 m/s.

         Cea mai mare frecvenţă o au vânturile în perioada decembrie-februarie iar cea mai redusă, în perioada de vegetaţie aprilie – septembrie.

      5. 2.2.5. Soluri și subsoluri

         La nivelul sitului, condiţiile pedogenetice variate au influenţat formarea de soluri care se încadrează în următoarele clase: argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe şi soluri

         neevoluate.

         Harta pedologică este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management.

   3. 2.3. Mediul biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

         Trei tipuri majore de ecosisteme acoperă suprafața sitului: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere și ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosistemelor.

      2. 2.3.2. Habitate

         1. 2.3.2.1. Habitate Natura 2000

            Habitatele de interes comunitar, incluse în Anexa I a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate.

            Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

         2. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională

            Pentru studiul habitatelor și identificare lor după clasificarea națională sunt necesare cercetări ulterioare.

      3. 2.3.3. Flora de interes comunitar

         1. 2.3.3.1. Plante inferioare

            Plantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

         2. 2.3.3.2. Plante superioare

            Speciile de plante de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate.

            Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

      4. 2.3.4. Fauna de interes comunitar

         Situl a fost desemnat pentru protejarea: speciilor de pești de interes comunitar – Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis și Sabanejewia aurata; speciilor de amfibieni de interes comunitar – Triturus cristatus, Lissotriton montandoni sinonim Triturus montandoni, Bombina bombina și Bombina variegata; speciei de mamifer de interes comunitar – Lutra lutra.

         1. 2.3.4.2. Ihtiofaună

            Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de pești de interes comunitar – Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis și Sabanejewia aurata.

            În tabelul nr. 1 se descriu toate speciile de pești de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, identificate pe teritoriul sitului, prin proiectul POS Mediu Axa 4.

            Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de pești de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 1

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            1.	Denumirea științifică	Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis
            2.	Denumirea comună	mreană vânătă, moioagă
            3.	Descrierea speciei – morfologie, biologie	Morfologie externă. Peşte mijlociu, având corpul alungit, rotund, puţin comprimat lateral. Abdomenul este rotunjit, capul mare cu ochi mici, botul lung şi proeminent. Buzele sunt cărnoase, îndeosebi cea inferioară care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei este flexibilă şi neosificată. Corpul are pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfismul sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie în perioada de reproducere, deoarece la

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		masculi pot fi observați, pe partea dorsală a capului, tuberculi albicioşi. Tot în acest interval femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare şi mai zvelt. Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate şi altele mai deschise; flancurile sunt galbene- ruginii cu pete, înotătoarea ventrală gălbuie-deschis, dorsala şi caudala au pete puternice, celelalte înotătoare sunt galbene. Mustăţile galbene, fără axă roşie. Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă cu mreana – Barbus barbus. Marmoraţiile de pe partea dorsală, flancuri şi înotătoare îi conferă un aspect particular. Un alt caracter care o deosebeşte de mreană – Barbus barbus îl reprezintă lipsa unei axe roşii pe prelungirile tegumentare. Se hrăneşte în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund – tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete – mai rar cu vegetale. Acest regim alimentar poate fi completat cu alge, resturi vegetale şi icre. Indivizii adulţi se pot hrăni şi cu puiet de peşte. Nu se hrăneşte în perioada de reproducere şi în timpul iernii.
            4.	Habitat	Trăieşte mai ales în râurile şi pâraiele din regiunea de munte şi partea superioară a regiunii colinare. Este prezent în majoritatea râurilor care izvorăsc din podişuri sau dealuri, lipseşte numai din cursul lor superior. Trăieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi în unele pâraie mai nămoloase din zona de munte care vara se încălzesc puternic. Arată preferinţă mai ales pentru porţiunile cu fund pietros şi curent puternic. Reproducerea are loc primăvara, uneori până la sfârşitul verii. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrăneşte şi iernează în acelaşi loc.
            5.	Distribuția în	Specie răspândită în cea mai mare parte a ţării, mai ales în

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            	România	zona de deal şi de munte. Telcean Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care şi-au menţinut arealul de răspândire şi abundenţa în ultimii ani, fiind prezentă în cursul superior al tuturor râurilor ce izvorăsc la munte, cu excepția Begheiului și Timișului, începând din zona păstrăvului.
            6.	Distribuția în aria protejată	Specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: pârâul Suha Mare, râul Moldova între localitățile Capu Câmpului și Capu Codrului.
            7.	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
            8.	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	Minim 750.000 de indivizi.
            9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
            10.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională	Nu se cunoaşte populaţia naţională.
            1.	Denumirea științifică	Sabanejewia aurata
            2.	Denumirea comună	câră, fâță
            3.	Descrierea speciei – morfologie, biologie	Morfologie externă. Corpul este de înălţime variabilă, fiind moderat comprimat lateral. Spinul suborbitar este puternic, cu două ramuri divergente, ramura mare este puternic curbată. Ochii sunt apropiaţi; spaţiul interorbital este plan, egal sau puţin mai mare sau mai mic decât ochiul. Nara anterioară este prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal are o creastă

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a acestei creste coincide cu vârful dorsalei când această înotătoare este culcată. Specia nu prezintă creastă adipoasă ventrală. Inserţia ventralelor este situată la o mică distanţă în urma marginii anterioare a bazei dorsale. Înotătoarea caudală este uşor trunchiată. Pectoralele şi ventralele sunt rotunjite, marginea dorsalei şi a analei dreaptă. Colorit. Fondul este alb-gălbui, uneori către auriu. Dorsal prezintă 10-14, rareori 8-9 sau 15-16 pete; acestea sunt mai lungi decât late, lungimea lor e mai mare sau egală cu distanţa dintre ele. Petele laterale, în număr de 10-13, rareori 8-9 sau 14, au formă variată. Între petele dorsale şi cele laterale există o pigmentaţie abundentă alcătuită din pete mărunte şi neregulate, mai mult sau mai puţin anastomozate în reţea. Această pigmentaţie se întinde până la caudală. La baza caudalei se află câte o pată cenuşie dorsală şi una ventrală, care, în general, sunt mici şi distanţate. Variabilitatea coloritului este foarte mare. Dimorfism sexual. Corpul masculilor are două îngroșări laterale înaintea dorsalei. Dimorfismul sexual este mai pronunțat în perioada de reproducere.
            4.	Habitat	Trăieşte în râuri, începând de la munte până la şes; preferă fundul cu prundiş amestecat cu nisip, dar se întâlneşte frecvent şi în porţiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. Destul de frecvent se întâlneşte şi pe fund argilos, sub malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În râurile nisipoase, cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Lipseşte în râuri nămoloase. Nu întreprinde migrații periodice.
            5.	Distribuția în România	Prezentă în majoritatea râurilor din țară în zona de deal și de munte. Specie cu o răspândire destul de largă în România. Telcean

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		Bănărescu, 2002, o categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani.
            6.	Distribuția în aria protejată	Specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: pârâul Suha Mare, râul Moldova între localitățile Capu Câmpului și Capu Codrului, și într-un pârâu de lângă localitatea Păltinoasa.
            7.	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
            8.	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	Minim 720.000 de indivizi.
            9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
            10.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională	Nu se cunoaşte populaţia naţională.

            Hărțile de distribuție pentru speciile de pești, sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.

         2. 2.3.4.3. Herpetofaună

            Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de amfibieni de interes comunitar – Triturus cristatus, Lissotriton montandoni sinonim Triturus montandoni, Bombina bombina și Bombina variegata

            În tabelul nr. 2, se descriu toate speciile de amfibieni de interes comunitar din Formularul

            Standard al sitului Natura 2000.

            Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de amfibieni de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 2

            Nr. crt.	Parametru		Descriere
            1.	Denumirea științifică		Triturus cristatus
            2.	Denumirea comună		tritonul cu creastă
            3.	Descrierea speciei	–	Triturus cristatus este o specie de amfibieni din ordinul
            	morfologie, biologie		Caudata – amfibieni ce posedă coadă, familia
            			Salamandridae. Este a doua cea mai mare specie de tritoni
            			din România, având dimensiuni de până la 16 cm. Corpul
            			este robust, oval în secțiune, cu botul rotunjit. Lungimea
            			cozii este mai mică sau egală cu cea a corpului. Specia
            			prezintă cută gulară, iar pielea este rugoasă. La tritonul cu
            			creastă, dacă se întind, membrele anterioare și cele
            			posterioare se ating. Din punct de vedere al coloritului
            			dorsal, specia variază de la brun-închis sau măsliniu spre
            			negru, uneori cu puncte negre vizibile. Pe lateral și pe gușă
            			apar adesea puncte albe. Ventral prezintă pete negre pe un
            			fond galben și uneori portocaliu, fond care este
            			predominant; petele formează un model, uneori mozaicat,
            			unic pentru fiecare individ.
            			Dimorfism sexual. Masculul prezintă, în perioada de
            			reproducere, o creastă înaltă, zimțată, care începe din
            			dreptul ochilor și se întrerupe în dreptul membrelor
            			posterioare. Masculul prezintă de asemenea o creastă
            			caudală pronunțată și o dungă sidefie pe lateralele cozii,
            			asemănătoare unei frunze de salcie. La femele creasta
            			caudală este mult mai redusă, iar partea inferioară a cozii
            			este colorată cu galben. Pe partea dorsală, femelele au o
            			ușoară tivitură în loc de creastă. Femelele au cloaca mai

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		puțin umflată decât a masculilor și spre deosebire de aceștia este colorată cu galben.
            4.	Habitat	Tritonul cu creastă are două faze de-a lungul unui sezon: o fază acvatică, din martie până în iunie, când poate fi întâlnit în bălţi permanente sau temporare, cu vegetaţie dezvoltată, aflată într-un stadiu succesional mai avansat sau în izvoare limnocrene, uneori chiar canale de irigaţii, adăpători sau iazuri artificiale; după luna iunie poate fi găsit pe uscat, în apropierea corpurilor de apă sau în zone care îi asigură un anumit grad de umiditate. Din octombrie se retrage la hibernare, sub pietre, bușteni, în galerii ale unor micromamifere sau în crăpăturile solului.
            5.	Distribuția în România	În România, specia este răspândită din zona de câmpie până în zona de munte, către altitudini de 1500 m. Lipsește din lunca și din Delta Dunării, unde este înlocuită de tritonul dobrogean – Triturus dobrogicus.
            6.	Distribuția în aria protejată	Specia a fost semnalată în literatură la: Baia, Bogata, Bogdănești, Cămârzani, Ciumulești, Gura Humorului, Ioneasa, Păltinoasa, Praxia, Valea Moldovei. În cadrul studiilor, specia a fost identificată în următoarele zone: Bogata – comuna Baia, comuna Râșca și Capu Câmpului.
            7.	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
            8.	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	Estimată ca fiind între 100 și 500 indivizi.
            9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
            10.	Raportul dintre	Nu se cunoaşte populaţia naţională.

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            	mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională
            1.	Denumirea științifică	Lissotriton montandoni sinonim Triturus montandoni
            2.	Denumirea comună	tritonul cu creastă
            3.	Descrierea speciei – morfologie, biologie	Triton cu aspect moderat robust, talie medie, până la 10 cm lungime. Masculul, nu are creastă în perioada de reproducere, prezintă numai o muchie tegumentară în lungul coloanei vertebrale. Este colorat dorsal în nuanțe cenușiu-gălbui, până la brun-închis sau galben-verzui, cu marmorații mai închise. Pe abdomen este portocaliu intens, fără pete dar cu cloaca neagră. Coada masculului, în perioada de reproducere, se prelungește cu un mic filament negru. Femela are o colorație dorsală brun-gălbuie, brun- roșcată, brun – negricioasă sau galben-verzuie, iar ventral, inclusiv cloaca, este portocalie, fără pete. În afara perioadei de reproducere, culorile ambelor sexe devin mai slab nuanțate și mai șterse, iar masculul pierde filamentul caudal și muchia dorsală.
            4.	Habitat	Specia este prezentă de la circa 200 m altitudine până la peste 2000 m. Preferă habitatele umede din păduri de fag, de amestec, sau numai de rășinoase, uneori pajiștile subalpine și alpine, sau chiar turbăriile. Tritonul carpatic se reproduce în mici bazine acvatice, permanente sau temporare. Adulţii sunt preponderent tereștrii. Spre sfârşitul lunii martie, în mlaştinile mici din regiunile muntoase apar mai întâi masculii și mai târziu femelele, pentru împerechere. După depunerea ouălor părăsesc apa şi se retrag pe sub pietre, sub muşchi sau sub trunchiuri putrezite.
            5.	Distribuția în România	Specia este endemică pentru zona cuprinsă între Munții

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		Carpați și Sudeți. În Carpați a fost identificată în Cehia și Slovacia, sudul Poloniei și Carpații Păduroși din Ucraina până în Carpații Orientali ai României și în estul Carpaților Meridionali.
            6.	Distribuția în aria protejată	Specia a fost semnalată în bibliografie în zona următoarelor localități: Baia, Bogdănești, Giulești, Gura Humorului, Ciprian Porumbescu, Ioneasa, Poiana Mărului, Mălini, Păltinoasa, Sasca Mare, Valea Moldovei. În urma cercetărilor de teren, specia a fost observată în partea de nord-vest a sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși. Deși în zona pădurii de la Bogata au fost observate habitate favorabile și au fost observate 2 specii de tritoni, respectiv Triturus cristatus și Triturus vulgaris, prezența tritonului carpatic nu a fost confirmată în această zonă, cu ocazia deplasărilor în teren.
            7.	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
            8.	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	Estimată ca fiind între 100 și 500 indivizi.
            9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
            10.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională	Nu se cunoaşte populaţia naţională.
            1.	Denumirea științifică	Bombina bombina
            2.	Denumirea comună	buhaiul de baltă/izvorașul cu burtă roșie
            3.	Descrierea speciei – morfologie, biologie	Este o specie de talie mică – în general sub 5 cm – cu corp îndesat, aplatizat, cu numeroase veruci pe partea dorsală,

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		iar pe partea ventrală este intens colorată, prezentând un model de colorare unic per individ. Specia are un colorit dorsal măsliniu, cenușiu-deschis, rar cenușiu-închis sau verde-oliv; sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau verzi ce reprezintă aglomerări de negi glandulari. Pupilele au formă triunghiulară sau cordiformă. Negii dorsali sunt rotunzi sau ovali, cu un punct negru în centru. Modelul ventral este alcătuit din pete portocalii spre roșii, pe un fond închis sau negru, adesea punctat relativ uniform cu pete mici albe. Vârfurile degetelor sunt negre, niciodată galbene sau portocalii. Masculii formează în perioada de reproducere calozități nupțiale pe partea interioară a membrelor anterioare. Aceștia au saci vocali interni și capul lor este mai lat decât al femelelor. Culoarea ventrală intensă semnifică toxicitatea, izvorașii secretă o substanță toxică atunci când sunt amenințați – culoare pe care o și expun ostentativ, atunci când se simt amenințați. Postura sau poziția arcuită a corpului cu expunerea bărbiei și a membrelor anterioare și posterioare este denumită „Unken- reflex“.
            4.	Habitat	Este prezentă în diferite habitate acvatice permanente și temporare, putând folosi pentru reproducere bălți, canale, zonele marginale ale lacurilor, zone inundate, mlaștini, adăpători, uneori chiar ape lin curgătoare, fiind puțin pretențioasă. Distribuția altitudinală a speciei se încadrează, de obicei, în intervalul 0-400 m.
            5.	Distribuția în România	Este răspândită pe aproape întreg teritoriul României, exceptând zonele înalte ale lanțului carpatic. Specia predomină în combinații hibride cu specia vicariantă Bombina variegata, între aceste 2 specii având loc procesul de hibridare introgresivă între 90 m și 300 m, uneori chiar

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		400 m.
            6.	Distribuția în aria protejată	A fost observată în zona localităților Valea Moldovei și Sasca Mică.
            7.	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
            8.	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	500 – 1000 indivizi.
            9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
            10.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională	Nu se cunoaşte populaţia naţională.
            1.	Denumirea științifică	Bombina variegata
            2.	Denumirea comună	izvorașul/ buhaiul de baltă cu burta galbenă
            3.	Descrierea speciei – morfologie, biologie	Izvorașul sau buhaiul de baltă cu burta galbenă este o specie vicariantă cu Bombina bombina. Destul de asemănătoare din punct de vedere morfologic, Bombina variegata se distinge de Bombina bombina prin faptul că prima are capul mai mult lung decât lat, botul ascuțit și ochii mai mici. Cuta gulară este slab dezvoltată. Pe partea dorsală prezintă verucozități dispuse neregulat și terminate cu un spin cornos negru în vârf, înconjurat de mulți spini cornoși mici. Coloritul dorsal este cenușiu-deschis, cenușiu-brun, măsliniu uniform sau pătat cu negru; de obicei prezintă o pereche de pete negre între umeri și o pată la mijlocul spatelui. Ventral, prezintă pete cenușii sau negre pe un fond galben deschis, predominantă fiind culoarea galbenă; uneori apar și pete albe, în special în cadrul

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            		marmorațiilor închise de pe piept. Bombina variegata are vârful degetelor de culoare galbenă. Petele galbene de pe tars și metatars sunt unite la Bombina variegata iar pata galbenă de pe membrul anterior este de obicei continuă până spre zona pectorală. Masculii de Bombina variegata formează calozități nupțiale în perioada de reproducere. Spre deosebire de Bombina bombina, frecvența sunetelor emise de mascul este mai mare – o dată pe secundă. Bombina variegata secretă o substanță toxică atunci când este amenințată și prezintă un comportament de avertizare -”Unken-reflex”. Este o specie euritopă, preponderent acvatică, socială, activă atât ziua cât și noaptea. Spectrul trofic cuprinde araneide, izopode, heteroptere, coleoptere – larve și adulți, himenoptere – formicide, cynipide, ichneumonide, diptere – culicide, brahicere, colembole, lepidoptere, dermaptere și homoptere.
            4.	Habitat	Preferă bălțile temporare, fără vegetație sau acoperite într- un procent redus cu vegetație. Poate fi găsită în toată țara, de la altitudini de aproximativ 150 m până spre 2000 m, fiind asociată mai mult zonei de deal și munte, nedepășind, de obicei, limitele superioare ale pădurilor.
            5.	Distribuția în România	În România, specia este predominant răspândită în Transilvania, lipsind din unele zone geografice precum Dobrogea. Cauzele reducerii efectivelor la nivel național sunt defrișările care produc eroziune și scurgere rapidă de suprafață a apelor meteorice sau dispariția băltoacelor, extinderea facilităților de turism și poluarea apelor de munte, folosirea pesticidelor în agricultură și silvicultură, captarea unor cursuri de apă.
            6.	Distribuția în aria	Specia este comună la nivelul sitului, chiar dacă

            Nr. crt.	Parametru	Descriere
            	protejată	predominant în combinații hibride cu specia vicariantă Bombina bombina. A fost identificată în zona localităților: Păltinoasa, Capu Câmpului, Valea Moldovei, Mălini, Cornu Luncii, Șinca, Bogata, Capu Codrului, Berchișești, Brăiești, Băișești, Cornu Luncii, Sasca Mică și Baia.
            7.	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
            8.	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	10.000 – 50.000 indivizi.
            9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
            10.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională	Nu se cunoaşte populaţia naţională.

            Hărțile de distribuție pentru speciile de amfibieni sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.

         3. 2.3.4.4. Avifaună

            Speciile de păsări de interes comunitar incluse în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice – Directiva Păsări, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate și nu au făcut obiectul prezentului proiect.

            Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

         4. 2.3.4.5. Mamifere

         Situl a fost desemnat pentru protejarea speciei de mamifer de interes comunitar – Lutra lutra, identificată în teren, prin proiectul POS Mediu Axa 4.

         Descrierea, habitatul și distribuția speciei Lutra lutra din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

         Tabelul nr. 3

         Nr. crt.	Parametru	Descriere
         1.	Denumirea științifică	Lutra lutra
         2.	Denumirea comună	vidra
         3.	Descrierea speciei: morfologie, biologie	Corpul vidrei poate ajunge până la 1 m lungime şi o greutate de 4-5 kg pentru femele şi până la 6-8 kg în cazul masculilor. Blana are o culoare generală castaniu – închis, cu o nuanță mai deschisă pe abdomen. Capul este plat, botul lat, mustăţi lungi şi aspre, iar urechile mici rotunjite. Coada este de 35-45 cm, groasă la bază subțiindu-se spre vârf şi este folosită la înaintat și cârmuit. Degetele prezintă membrană interdigitală, ajutând foarte mult la înot. Picioarele sunt scurte iar labele, late. La fiecare labă, vidra are 5 degete cu membrană. Urma labei anterioare este alungită şi prezintă de cele mai multe ori şi urma călcâiului. Urma labei posterioare este perfect rotundă cu diametru de 5-7 cm. Ghearele sunt foarte mici şi apar ca nişte vârfuri minuscule. Capul este mic, de formă hidrodinamică, iar ochii şi urechile sunt adaptate la mediul de viaţă.
         4	Habitat	Vidra ocupă habitatele acvatice cu resurse bogate de hrană – pește, crustacee și amfibieni, distribuția sa acoperind atât zonele montane – până la aproximativ 1500 m altitudine, cât și cele de deal sau câmpie. Se adăposteşte în vizuini săpate în malul apelor.

         Nr. crt.	Parametru	Descriere
         5	Distribuția în România	În România, specia este răspândită atât în zonele montane, până la aproximativ 1500 m altitudine, cât și cele de deal sau câmpie.
         6	Distribuția în aria protejată	Distribuția speciei în aria protejata este discotinuă, fiind identificată în nordul sitului, în zona localității Capu Câmpului și în zona localităților Râșca, Vadu Moldovei și Fântâna Mare.
         7	Tipul populaţiei speciei în aria protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă.
         8	Mărimea populaţiei speciei în aria protejată	Estimată ca fiind de 12 indivizi pe întreaga suprafață a sitului – 0,003 indivizi/ha.
         9	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria protejată	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
         10	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria protejată şi cea naţională	Nu se cunoaşte populaţia naţională.

         Hărțile de distribuție a speciei Lutra lutra este inclusă în Anexa nr. 13 la Planul de management.

   4. 2.4. Informații socio-economice, culturale, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

         1. 2.4.1.1. Comunităţile locale și factorii interesaţi

            Unităţile administrative-teritoriale care au suprafețe cuprinse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși sunt:

            1. a) în judeţul Suceava: comunele Baia, Berchişeşti, Bogdăneşti, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăşti, Fântâna Mare, Mălini, Păltinoasa, Râşca, Vadu Moldovei,Valea Moldovei și municipiul Gura Humorului;

            2. b) în judeţul Neamţ: comuna Drăgăneşti.

            Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică populația interesată este de 78.590 de persoane. Distribuția populației pe localitățile studiate este prezentată în tabelul nr. 4.

            32

            Efectivul populației în perioada 2007-2012, în comunele care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 4

            Unitate administrativ-teritorială	2007	2008	2009	2010	2011	2012
            comuna Drăgănești	1852	1912	1898	1921	1911	1852
            comuna Baia	7118	7150	7188	7206	7283	7293
            comuna Berchișești	2847	2861	2885	2864	2875	2891
            comuna Bogdănești	3999	3987	3959	4002	3982	3966
            comuna Boroaia	4802	4753	4743	4716	4726	4700
            comuna Capu Câmpului	2430	2438	2463	2468	2478	2500
            comuna Cornu Luncii	7475	7232	7360	7261	7592	7567
            comuna Forăști	4944	4913	4883	4879	4873	4810
            comuna Fântâna Mare	2670	2676	2700	2718	2766	2784
            municipiul Gura Humorului	15748	15760	15708	15726	15830	15818
            comuna Mălini	7414	7439	7389	7426	7409	7454
            comuna Păltinoasa	5801	5798	5805	5823	5833	5837
            comuna Râșca	5222	5214	5227	5228	5274	5292
            comuna Valea Moldovei	3757	3792	3812	3844	3891	3974
            comuna Drăgănești	1852	1912	1898	1921	1911	1852
            Total	77931	77837	77918	78003	78634	78590

            Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, privind populația din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se manifestă o variație a populației, cu un declin ușor în anul 2008, urmat de creșteri anuale ușoare, astfel că la finalul perioadei luate în studiu se înregistrează o creștere de 0,85 % față de primul an considerat.

            În cadrul studiului socio-economic realizat în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4 s-au obținut numeroase informații utile pentru elaborarea Planului de management. Prezentăm în cele ce urmează o sinteză a informațiilor relevante pentru managementul ariei protejate.

            Structura populației pe sexe

            În această arie protejată, deși în ansamblu se manifestă o creștere ușoară a populației, în privința raportului numeric între cele două sexe, se constată existența unui număr mult mai mare de femei. Acest lucru poate determina continuarea declinului populației, schimbarea raporturilor în structura ocupațională, o înclinare a balanței în favoarea unor ocupații specific feminine, iar în lipsa acestora, migrația forței de muncă spre alte zone.

            Structura pe categorii de vârstă

            La nivelul unităților administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, populația de peste 60 ani are o pondere de 23,64 % , iar populația între 20 și 60 are o pondere de 49,13 %.

            Structura populației în funcție de studiile absolvite

            Situația este îngrijorătoare, în principal în mediul rural, în privința învățământului: 3,64

            % din populație este neșcolarizată și un procent de circa 60,46 % din populație are cel mult studii gimnaziale.

            În mediul urban, 2,78 % din populație este neșcolarizată, în timp ce 34,19 % din populație are cel mult studii gimnaziale. Acest lucru influențează situația ariei naturale protejate astfel:

            1. a) se vor dezvolta cu precădere activități ce nu necesită studii aprofundate, respectiv agricultura, în principal de subzistenţă, ceea ce într-o bună măsură, dacă este practicată în mod tradițional, conduce la protejarea speciilor și habitatelor;

            2. b) situația școlară precară reprezintă o amenințare prin lipsa de informare, receptivitate, prin lipsa oportunităților și tendința de încălcare a legislației din motive de supraviețuire.

            Forţa de muncă și șomeri înregistraţi

            Numărul mediu de persoane șomere înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale care au suprafețe cuprinse în ROSCI365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși depășește 4%.

            Rata șomajului este ridicată, ceea ce creează premizele unei continue depopulări.

            Turismul în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Exceptând municipiul Gura Humorului, vizitat pentru mânăstiri, structurile de primire turistică sunt puține, ceea ce arată o nevoie scăzută și o valorificare slabă a potențialului turistic, mai ales a turismului cultural și al ecoturismului, date relevante fiind prezentate în tabelele nr. 5, 6, 7.

            Este de dorit ca documentele programatice să prevadă măsuri de creștere economică, de valorificare a potențialului local.

            Structurile de primire turistică, cu funcţiuni de cazare turistică, în localitățile limitrofe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între

            Păltinoasa și Ruși, în perioada 2009-2012

            Tabelul nr. 5

            Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
            Localităţi	Anul 2009	Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012
            	Număr
            Fântâna Mare	3	3	3	3
            Gura Humorului	23	29	35	39
            Mălini	0	0	1	1
            Total	26	32	39	43

            Dinamica vizitatorilor în structuri de primire turistică, în localitățile limitrofe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși în perioada 2009-2012

            35

            Tabelul nr. 6

            Localităţi	Anul 2009	Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012
            Fântâna Mare	2468	2296	1688	1747
            Gura Humorului	21178	23458	26964	37033
            Mălini	0	0	106	88
            Total	23646	25754	28758	38868

            36

            Înnoptări în structuri de primire turistică din localitățile limitrofe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în perioada 2009-2012

            Tabelul nr. 7

            Localităţi	Anul 2009	Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012
            Număr
            Fântâna Mare	3504	3754	1949	2279
            Gura Humorului	38108	42088	52832	70579
            Mălini	0	0	752	404
            Total	41612	45842	55533	73262

            Principalele activităţi ale comunităţilor locale sunt: agricultura şi creşterea animalelor, serviciile, mica industrie.

            Toate aceste date, coroborate cu factorii interesați identificați, respectiv populație locală, autorități publice, custodele ariei protejate, oameni de afaceri, au stat la baza analizei factoriale incluse în studiul socio-economic realizat prin proiectul POS Mediu Axa 4, care se află la custodele ariei protejate.

            Așadar, se impune o creștere a investițiilor în dezvoltarea durabilă, precum gestiunea deșeurilor, creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor neconvenționale de energie, introducerea agriculturii ecologice și investiții în ecoturism.

            Este de menționat declinul dramatic al activităților economice și scăderea de la an la an a populației, Efectele pozitive asupra comunităţii întregii zone analizate sunt:

            1. a) atragerea de investitori străini şi creşterea numărului de locuri de muncă în turism – axat preponderent pe observarea speciilor, turism de evenimente, turism cultural, tabere de creație artistică;

            2. b) creşterea gradului de socializare;

            3. c) crearea unui relativ confort social, prin locurile de muncă generate şi stabilitatea acestora;

            4. d) dezvoltarea capacităţii de atragere a turiştilor.

               Capacitatea financiară a celor 15 localități va crește, la fel ca şi capacitatea financiară a judeţului, datorită creșterii sumelor intrate la bugetul local şi judeţean.

               Dezvoltarea economică, prin atragerea investitorilor străini, creșterea numărului de locuri de muncă și creșterea capacității financiare are impact pozitiv prin:

               1. a) creșterea premizele accesului la surse de informare și la un nivel educațional superior, ceea ce determină o capacitate sporită de înțelegere a problemelor de protecția mediului;

               2. b) posibilitatea încheierii de parteneriate public-private cu investitori străini, în vederea realizării unor proiecte de anvergură;

               3. c) menținerea populației active în localitățile din zona ariei naturale, care continuă desfășurarea activităților tradiționale;

               4. d) dezvoltarea de tehnologii noi, cu productivitate ridicată și cu potențial poluant redus.

                  Planul de management are un impact pozitiv asupra comunităţilor locale, prin: scutirea de la plata impozitului pe teren, a proprietarilor de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare, posibilitatea etichetării „Natura 2000” a produselor obţinute în sit, posibilitatea obţinerii de plăţi compensatorii, creșterea gradului de informare şi conştientizare, implicarea populaţiei locale în diverse acţiuni menite să conserve aria protejată

                  și să promoveze valorile naturale, culturale și economice ale zonei.

                  Sintetizând datele din studiul socio-economic, s-au identificat următoarele categorii de factori interesați:

                  1. a) proprietarii și administratorii terenurilor;

                  2. b) administrațiile locale – primării, consilii locale; județene – consilii județene;

                  3. c) instituțiile prefecților;

                  4. d) autoritățile locale pentru protecția mediului – Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și Agenția pentru Protecția Mediului Suceava; mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, Garda Forestieră;

                  5. e) gestionarii resurselor naturale din sit: societăți comerciale, Administrația Națională Apele Române, asociațiile de vânătoare și pescuit, ocoalele silvice;

                  6. f) Agenția Națională pentru Piscicultură și Acvacultură;

                  7. g) Agenția Națională pentru Resurse Minerale;

                  8. h) Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

                  9. i) Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.- Direcția Regională Drumuri și Poduri;

                  10. j) unitățile de învățământ din localitățile limitrofe.

         2. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

            Din punct de vedere al caracteristicilor sitului, în raport cu clasificarea CORINE Land Cover, pe suprafața sa se regăsesc următoarele clase de habitate: 34% râuri, 5% culturi (teren arabil), 59% păşuni, 2% păduri de foioase.

            Modul principal de utilizare a terenului este:

            1. 1) managementul apelor curgătoare şi prevenirii inundaţiilor pentru râul Moldova şi afluenţii din sit;

            2. 2) păşunat extensiv pentru terenurile deschise pajişti;

            3. 3) cultivarea terenurilor pentru alte terenuri deschise;

            4. 4) exploatări miniere de suprafață.

            Studiile realizate în teren și informațiile obținute de la instituții relevante, în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4, au evidențiat situația prezentată în tabelul nr. 8.

            Categoriile de utilizare a terenului în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 8

            Categoriile de utilizare a terenului	Suprafața – ha
            ape curgătoare	1654,77
            culturi permanente	0,5
            curți construcții	23,8
            drumuri	14,33
            pădure	1260,33
            pășune	1206,02
            pășune împădurită	224,54
            teren arabil	135,18
            teren neproductiv	782,64
            Total	5303,00

            Harta categoriilor de utilizare a terenului este inclusă în Anexa nr. 10 la Planul de management.

            Pentru păduri, lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de management.

         3. 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor

            Pe cuprinsul sitului, există diferiți proprietari ai terenurilor, studiile realizate în teren și informațiile obținute de la instituții relevante, au evidențiat situația prezentată în tabelul nr. 9.

            Proprietari ai terenurilor din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 9

            Proprietarii de terenuri	Suprafața – ha
            Consiliul Local al Comunei Baia	105,05
            Consiliul Local al Comunei Berchișești	93,14
            Consiliul Local al Comunei Bogdănești	0,41
            Consiliul Local al Comunei Boroaia	77,23

            Proprietarii de terenuri	Suprafața – ha
            Consiliul Local al Comunei Capu Câmpului	88,16
            Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii	213,9
            Consiliul Local al Comunei Drăgănești	3,71
            Consiliul Local al Comunei Fântâna Mare	222,61
            Consiliul Local al Comunei Forăști	15,89
            Consiliul Local al Comunei Mălini	5,09
            Consiliul Local al Comunei Păltinoasa	44,71
            Consiliul Local al Comunei Râșca	4,41
            Consiliul Local al Comunei Vadu Moldovei	122,99
            Consiliul Local al Comunei Valea Moldovei	43,61
            Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice	81,69
            Fond forestier proprietate publică a statului	1185,28
            Întreprindere individuală	0,1
            Persoane fizice	210,32
            Persoane fizice autorizate	6,44
            Persoane juridice	772,29
            Statul român	2005,97
            Total	5303

            Harta tipurilor de proprietate este inclusă în Anexa nr. 11 la Planul de management.

         4. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari

            Administratorii terenurilor din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 10

            Administratorii terenurilor	Suprafața – ha
            Administrația Națională Apele Române	2002,67
            Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -S.A.	1,73
            Consiliul Județean Suceava	1,68

            Administratorii terenurilor	Suprafața – ha
            Consiliul Local al comunei Baia	105,05
            Consiliul Local al comunei Berchișești	93,14
            Consiliul Local al comunei Bogdănești	0,41
            Consiliul Local al comunei Boroaia	77,23
            Consiliul Local al comunei Capu Câmpului	88,16
            Consiliul Local al comunei Cornu Luncii	213,9
            Consiliul Local al comunei Drăgănești	3,71
            Consiliul Local al comunei Fântâna Mare	222,61
            Consiliul Local al comunei Forăști	15,89
            Consiliul Local al comunei Mălini	5,09
            Consiliul Local al comunei Păltinoasa	44,71
            Consiliul Local al comunei Râșca	4,41
            Consiliul Local al comunei Vadu Moldovei	122,99
            Consiliul Local al comunei Valea Moldovei	43,61
            Întreprindere individuală	0,1
            Persoane fizice	292,01
            Persoane fizice autorizate	6,44
            Persoane juridice	772,29
            Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ocolul Silvic Fălticeni	1146,47
            Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ocolul Silvic Gura Humorului	19,63
            Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ocolul Silvic Mălini	19,18
            Total	5303,00

            Harta tipurilor de administrare a terenurilor este inclusă în Anexa nr. 12 la Planul de management.

         5. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii

            Din punct de vedere al infrastructurii și construcțiilor, unitățile administrativ – teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se caracterizează după cum urmează:

            Comuna Drăgănești

            Este străbătută de șoseaua județeană DJ155B, care o leagă spre sud de Timișești – unde se intersectează cu DN15B și Urecheni, iar spre nord în județul Suceava de Boroaia – unde se termină în DN15C.

            Comuna Baia

            Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

            Municipiul Gura Humorului

            Căi rutiere: dinspre București DN2 – E 85; dinspre Cluj Napoca: E58; un alt drum important este DN17A care face legătura între Siret – Rădăuți – Sucevița – Câmpulung Moldovenesc, iar DN18 leagă Iacobeni – Ciocănești – Borșa, ducând mai departe în Maramureș. Drumul național DN17 trece prin orașul Vatra Dornei de Gura Humorului, trece prin pasul Tihuța și ajunge în Transilvania.

            Căi feroviare: transportul cu trenul de la București la Gura Humorului se desfășoară pe magistrala București – Bacău – Suceava – Gura Humorului. Ramificațiile din Suceava sunt către Rădăuți, Putna și Suceava – Gura-Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Sângeorz Băi – Năsăud – Beclean, ramificații care fac legătura cu zona Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc – Dorna.

            Infrastructura turistică de iarnă: pârtia de la Gura Humorului situată la altitudini cuprinse între 477 și 762 m.

            Comuna Berchișești

            Dotarea infrastructurală a zonei este reprezentată de: conductă de apă potabilă care alimentează 80% din spațiul comunei; alimentare cu energie electrică pe 99% din suprafață; cale ferată; drum asfaltat pe 20% din suprafață.

            Comuna Bogdănești

            Este situată în județul Suceava, la 16 km de oraşul Fălticeni și circa 40 km faţă de reşedinţa de judeţ. Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

            Comuna Boroaia

            Teritoriul administrativ al comunei Boroaia este tranzitat de DN15C – drum național secundar care face legătura dintre Piatra Neamț și Fălticeni, se termină în DN2.

            Comuna Capu Câmpului

            Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

            Comuna Cornu Luncii

            Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

            Comuna Forăști

            Drumul Oniceni-Forăști, asfaltat pe o lungime de 4 km.

            În comuna Forăști s-au executat însemnate lucrări de îmbunătățiri funciare care au cuprins o suprafață de 5200 ha, s-au executat lucrări de drenaj cu tuburi de ceramică pe o lungime de 400 km, s-a realizat un număr de 110 poduri și podețe, drumuri de exploatare a terenurilor agricole, baraje din gabioane pe ravenele și torenții din partea superioară a pârâului Mediasca.

            Pe teritoriul comunei există o acumularea agropiscicolă Ruși-Ioneasa, pe pârâul Mediasca, cu o suprafață a luciului de apă de 38,4 ha, care pe lângă dezvoltarea pisciculturii are rolul de atenuare a viiturilor prin scoaterea de sub influența inundațiilor a unui mare număr de gospodării țărănești și terenuri agricole din satele Roșiori și Oniceni.

            Comuna este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă municipiile Roman şi Suceava.

            Comuna Fântâna Mare

            Localitatea se află situată în sud-estul judeţului Suceava, la 5 km de Fălticeni şi 30 km de Suceava și este străbătută de DN 2.

            Comuna Mălini

            Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a județului Suceava, pe cursul inferior al râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia.

            Pârtia de schi și teleschiul sunt amplasate în partea de sud a comunei, în satul Văleni, la ieșirea spre pasul Stânișoara.

            Pârtia de schi este de categorie ușoară spre medie și are o lungime de 800 m. Stația inferioară a teleschiului se află la o altitudine de circa 603 m, iar stația superioară este amplasată la o altitudine de aproximativ 706 m.

            Comuna Păltinoasa

            Accesul în comuna Păltinoasa se face atât pe cale rutieră, cât și pe cale ferată. Lungimea drumurilor publice este de 44 km pe teritoriul comunei.

            Lungimea liniei de cale ferată în exploatare este 7,5 km cu două stații de cale ferată – halte. Comuna nu dispune de rețea de distribuție a apei potabile și nici de rețea de canalizare.

            Comuna Râșca

            Teritoriul comunei este străbătut de drumul județean DJ 155A care face legătura între DN 15C și mănăstirea Slătioara, tranzitând comuna Bogdănești.

            Comuna Vadu Moldovei

            Căi rutiere de acces către localitate: E 85 Bucureşti – Suceava, DN 2, DJ 208 F Dumbrăviţa – Lespezi DC 9; DC 10.

            Reţeaua de drumuri locale şi comunale: drumuri asfaltate: DC 9 Vadu Moldovei – Nigoteşti – Cămârzani, DJ 208 F Dumbrăviţa; drumuri pietruite: DC 10 şi toate drumurile săteşti; drumuri de pământ – drumuri de exploatare agricolă.

            Reţeaua de alimentare cu apă potabilă deservește 30% din locuințe, fiind în implementarea sistemul de alimentare pentru satele Vadu Moldovei I, Vadu Moldovei II şi Ciumuleşti. Comuna dispune de serviciu propriu de salubritate.

            Comuna Valea Moldovei

            Localitățile ce compun comuna Valea Moldovei sunt legate între ele prin drumul județean 177 C.

            Legătura cu comuna Capu Câmpului – reînființată în noiembrie 2003, și cu orașul Gura Humorului – situat la distanța de 18 km de centrul comunei se face pe DJ 177 C.

            Pe același drum și în continuare pe DJ 209 C se face legătura cu municipiul Fălticeni. Legătura între DJ 177C și DJ 209 – spre Gura Humorului și Suceava – se face peste râul

            Moldova pe Podul Izvor, iar cu DN 17 – spre Fălticeni, pe Podul Berchișești, pod recent reabilitat și modernizat.

            Legătura între comuna Valea Moldovei și cele două comune învecinate în partea de S- E, Mălini și Slatina, se face pe drumuri comunale, pietruite, ce constituie o altă cale rutieră spre municipiile Fălticeni și Suceava.

            Harta obiectivelor de infrastructură și construcții este inclusă în Anexa nr. 8 la Planul de management.

         6. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural

            Din punct de vedere al patrimoniului cultural unitățile administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși cuprind o serie de elemente prezentate în cele ce urmează.

            Comuna Drăgănești

            Singurul obiectiv din comuna Drăgănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de „la Temelie” – lângă satul Orțăști, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al XIV-lea-al XVI-lea.

            Comuna Baia

            Biserica Albă din Baia după tradiţie, este ctitoria lui Ştefan cel Mare, din 1467, după bătălia victorioasă împotriva oştilor ungare conduse de regele Matei Corvin. Aceasta se află în marginea nord-vestică a satului, spre Sasca Mică. I se spune Biserica Albă pentru că, în contradicţie cu tradiţia bisericească moldovenească, nu a fost pictată.

            Biserica Adormirea Maicii Domnului situată în centrul satului este ctitoria lui Petru Rareş, terminată în 1532.

            Ruinele Catedralei romano-catolice Sfânta Maria, ctitorie a lui Alexandru cel Bun, datând din 1410.

            Orașul Gura Humorului

            În Municipiul Gura Humorului se găsesc următoarele obiective culturale:

            1. a) Mănăstirea Voroneț – ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare din anul 1488, supranumită “Capela Sixtină a Estului”. Se află la 4 km de centrul orașului Gura Humorului, în cartierul Voroneț, situat pe malul drept al râului Moldova;

            2. b) Biserica romano-catolică Preasfânta Treime din Gura Humorului – construită în anul 1811 și considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcțiune din Bucovina;

            3. c) Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Gura Humorului – construită în anul 1862, fiind pe rând, biserică armenească, biserică luterană și apoi, după al Doilea Război Mondial, biserică ortodoxă;

            4. d) Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Gura Humorului – construită în perioada 1876-1885;

            5. e) Sinagoga Mare din Gura Humorului – lăcaș de cult evreiesc construit în anul 1871 și refăcut la începutul secolului al XX-lea;

            6. f) Cimitirul evreiesc din Gura Humorului – datează din secolul al XVIII-lea și se află la marginea de nord a orașului, înspre satul Mănăstirea Humorului, la circa 700 de metri de gară;

            7. g) Primăria orașului – clădire construită în anul 1901 și situată în Piața Republicii nr. 10;

            8. h) Judecătoria orașului – clădire construită în anul 1904 și situată pe Bulevardul

               Bucovinei nr. 21;

            9. i) Școala Generală nr. 1 – clădire construită în anul 1812 și situată pe Bulevardul Bucovinei nr. 16;

            10. j) Școala Generală nr. 2 “Petru Comărnescu” – clădire construită în anul 1910 și situată pe Bulevardul Bucovinei nr. 25. În trecut aici a funcționat fostul liceu „Principele Carol”;

            11. k) Gara veche din Gura Humorului – clădire situată pe Aleea Castanilor nr. 3. În prezent poartă denumirea de Gara Gura Humorului Oraș;

            12. l) Casa Sidorovici – clădire în care funcționează atelierele Centrului Școlar “Sfântul Andrei”;

            13. m) Bustul preotului Simeon Cobilanschi – monument dezvelit în anul 1998;

            14. n) Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska – monument dezvelit în anul 2003.

                Comuna Berchișești

                Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Berchișești – edificiu religios construit între anii 2001-2007

                Comuna Bogdănești

                1. a) Mănăstirea Bogdănești – rezidită în anul 1994 pe locul unei foste mănăstiri construite pe vremea domniei lui Bogdan I al Moldovei între 1359 și 1365, strămutată în anul 1530 la Mănăstirea Râșca;

                2. b) Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești – construită în anul 1779 și situată în cimitirul satului;

                3. c) Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești – construită în perioada 1937-1955 și situată în centrul satului.

                   Comuna Boroaia

                   1. a) Biserica “Ioachim şi Ana Boroaia”;

                   2. b) Mănăstirea Boroaia “Mănăstirea de Maici Boboceni”;

                   3. c) Biserica din lemn monument istoric Boroaia Vale;

                   4. d) Situl arheologic “La Temelie„ din satul Giuleşti.

                Comuna Capu Câmpului

                1. a) Schitul “Poiana Arșitei”;

                2. b) Exemplarul de Tisa cu o vechime de aproximativ 400 de ani, considerat monument al naturii.

                Comuna Cornu Luncii

                1. a) Vama Veche din Cornu Luncii – clădire datând din 1809 – astăzi muzeu;

                2. b) Biserica de lemn din Băișești – lăcaș de cult datând din 1778.

                Comuna Forăști

                Biserica de lemn din Forăști – monument istoric atestat documentar în anul 1764 – este situată în cimitirul satului.

                Comuna Fântâna Mare

                Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.

                Comuna Mălini

                Casa Memorială Nicolae Labiș din localitatea Mălini.

                Comuna Păltinoasa

                Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.

                Comuna Râșca

                Complexul mănăstiresc Râșca, declarat monument UNESCO, este alcătuit din următoarele edificii: Biserica ,,Sf. Nicolae” – ctitorită în anul 1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc.

                Comuna Vadu Moldovei

                Mănăstirea Cămârzani – în incinta mănăstirii se află vechea biserică cu hramul Sfântu Gheorghe şi noua biserică cu hramul Naşterea Maicii Domnului.

                De asemenea, mănăstirea găzduieşte un muzeu care are drept obiectiv colectarea, conservarea bunurilor culturale şi valorificarea lor prin expunere şi publicare.

                Comuna Valea Moldovei

                Situl arheologic”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos.

                Harta patrimoniului cultural este inclusă în Anexa nr. 9 la Planul de management.

         7. 2.4.1.7. Peisajul

            Aria protejată se situează în podișul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane cu caracter de eroziune şi de acumulare cuaternare – prundişuri, nisipuri şi luturi nisipoase, formate în continuarea evoluţiei câmpiilor piemontane cu terase etajate larg dezvoltate în evantai, conuri de dejecţie şi şesuri întinse, cu o reţea hidrografică puternică şi cu bogate ape subterane, situate aproape la suprafaţă.

            Aspectul zonei este de podiş cu fragmentare deluroasă, cu văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu procese de eroziune şi alunecări.

            În lungul albiei Moldovei peisajul este caracterizat prin câmpuri aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase.

            Pe suprafața sitului sunt prezente habitate naturale și antropizate. Pajiștile sunt prezente la nivelul teraselor albiei râului Moldova, pe unii versanţi erodaţi şi afectaţi de alunecări. În lunca Moldovei sunt prezente zăvoaie care cuprind plop alb – Populus alba, răchită – Salix fragilis și subarboret de cătină albă – Hippophae rhamnoides.

            Suprafețele cultivate sunt utilizate pentru cultura porumbului, florii soarelui și grâului pe arii reduse. Câmpurile cultivate apar mozaicat, suprafețele nefiind supuse agriculturii intensive, de tip monocultură.

            Harta peisajului este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management.

            1. 2.4.2 Impacturi și amenințări

               1. 2.4.2.1 Presiuni – impacturi trecute și prezente

            Presiunile au fost identificate și evaluate ca intensitate în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4 componenta: ,,Realizare studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși”.

            Presiunile – impacturile trecute și prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 11, ținându-se cont de impacturile actuale și potențiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.

            Hărți ale presiunilor – impacturi trecute și prezente sunt incluse în Anexa nr. 14 la Planul de management.

            Presiuni și impacturi asupra sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            49

            Tabelul nr. 11

            Cod	Denumirea presiunii	Intensitatea presiunii	Localizare	Fauna pentru care este valabilă presiunea
            C01.01.	Extragere de nisip și pietriș	Medie	Pe tot parcursul râului Moldova din sit	Speciile de pești și amfibieni
            H01.	Poluarea apelor de suprafaţă – limnice, terestre, marine și salmastre	Scăzută	Pe tot parcursul râului Moldova, afluenților săi din sit și a bălților permanente și temporare	Speciile de pești și amfibieni
            I01.	Specii invazive non-native	Medie	Pe tot parcursul râului Moldova, afluenților săi din sit și a bălților permanente și temporare	Speciile de pești și amfibieni
            A05.01, A04.02.05.	Creșterea animalelor, Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale	Scăzută	Malurile râurilor în zone cu pășuni	Speciile de amfibieni și mamifere
            K01.02.	Colmatare	Scăzută	Bălți permanente și temporare în zonele: Capu Câmpului, Mălini, Cornu Luncii, Șinca, Bogata, Brăiești, Sasca Mică, Baia.	Speciile de amfibieni

            Cod	Denumirea presiunii	Intensitatea presiunii	Localizare	Fauna pentru care este valabilă presiunea
            D01.02.	Trafic auto	Scăzută	Zonele traversate de drumuri auto din sit	Speciile de amfibieni și mamifere
            E03.01.	Depozitarea deșeurilor	Medie	Toată suprafața ariei protejate	Speciile de amfibieni și mamifere
            K01.02.	Acumularea de materie organică	Scăzută	Bălți temporare și permanente	Speciile de pești și amfibieni
            I.02.	Hibridizare	Scăzută	Întreaga suprafață a sitului	Bombina bombina și B. variegata
            B02.02.	Curățarea pădurii	Medie	Pe tot parcursul râului Moldova din sit	Speciile de pești și amfibieni
            A04.01.05	Pășunat neintensiv în amestec de animale	Scăzută	Pășune din vecinătatea brațului mort al râului Moldova, Capu Câmpului, Capu Codrului, Brăiești, Mălini	Speciile de amfibieni și mamifere
            D02.02	Conducte	Medie	Drumul dintre Șinca – comuna Cornu Luncii și Bogata – comuna Baia	Speciile de amfibieni
            K01.04	Inundare	Scăzută	Pe tot parcursul râului Moldova din sit	Speciile de amfibieni

            50

            2.4.2.2 Amenințări – impacturi viitoare previzibile

            Amenințările/impacturile viitoare previzibile/potențiale sunt sintetizate în tabelul nr. 12, ținându-se cont de impacturile potențiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.

            Hărți ale amenințărilor – impacturi viitoare previzibile sunt incluse în Anexa nr. 15 la Planul de management.

            52

            Amenințări – impacturi asupra sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

            Tabelul nr. 12

            Cod	Denumirea amenințării				Intensitatea amenințării	Localizare		Fauna pentru care este valabilă amenințarea
            C01.01.	Extracția de agregate minerale				Medie	Pe tot parcursul râului Moldova din sit		Speciile amfibieni	de	pești	și
            H01.	Poluarea limnice, salmastre	apelor de terestre,	suprafaţă marine	– și	Scăzută	Pe tot parcursul râului afluenților săi din sit și permanente și temporare	Moldova, a bălților	Speciile amfibieni	de	pești	și
            I01.	Specii invazive non-native				Medie	Pe tot parcursul râului afluenților săi din sit și permanente și temporare	Moldova, a bălților	Speciile amfibieni	de	pești	și
            J02.02.	Înlăturarea de sedimente – mâl				Medie	Pe tot parcursul râului afluenților săi din sit și permanente și temporare	Moldova, a bălților	Speciile amfibieni	de	pești	și
            K01.03.	Secare				Medie	Pe tot parcursul râului afluenților săi din sit și permanente și temporare	Moldova, a bălților	Speciile amfibieni	de	pești	și
            A05.01.	Creșterea animalelor				Scăzută	Malurile râurilor în zone cu pășuni		Speciile de amfibieni și mamifere
            K01.02	Colmatare				Scăzută	Bălți permanente		Speciile de amfibieni

            Cod	Denumirea amenințării	Intensitatea amenințării	Localizare	Fauna pentru care este valabilă amenințarea
            B07.	Alte activități silvice	Scăzută	Sectoarele cu fond forestier – Păltinoasa	Speciile de amfibieni
            D01.02.	Drumuri auto	Ridicată	Zona drumurilor auto	Speciile de amfibieni
            M01.02.	Secete și precipitații reduse	Scăzută	Toată suprafața sitului	Speciile de amfibieni și pești
            E03.01.	Depozitarea deșeurilor	Medie	Toată suprafața ariei protejate	Speciile de amfibieni și mamifere
            K01.02.	Acumularea de materie organică	Scăzută	Bălți temporare și permanente	Speciile amfibieni	de	pești	și
            I.02.	Hibridizare	Scăzută	Întreaga suprafață a sitului	Bombina bombina și B. variegata
            B02.02.	Curățarea pădurii	Medie	Pe tot parcursul râului Moldova din sit	Speciile amfibieni	de	pești	și
            A04.01.05.	Pășunat neintensiv în amestec de animale	Scăzută	Pășune din vecinătatea brațului mort al râului Moldova, Capu Câmpului, Capu Codrului, Brăiești, Mălini	Speciile de amfibieni și mamifere
            J.03.02.	Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice	Scăzută	Capu Câmpului – Păltinoasa	Speciile de amfibieni

            53

            Cod	Denumirea amenințării	Intensitatea amenințării	Localizare	Fauna pentru care este valabilă amenințarea
            M01.01.	Schimbarea temperaturii, ex. creșterea temperaturii și extremele	Scăzută	Malul drept al râului Moldova, pe raza localităților Capu Câmpului, Mălini, Șinca, Bogata, Jahalia – Râșca, în zonele împădurite de dealuri joase	Speciile de amfibieni

            54

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000

      Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar s-a realizat prin studii în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4 componenta: ,,Realizarea studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio- economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși”.

      Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii este redată în tabelul nr. 13.

      56

      Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar

      Tabelul nr. 13

      Nr. crt.	Specia	Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:
      		populației	habitatului	perspectivelor speciei, în urma aplicării măsurilor de management.	globală
      1.	Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
      2.	Sabanejewia aurata	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
      6.	Triturus cristatus	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
      7.	Lissotriton montandoni sinonim Triturus montandoni	nefavorabilă – inadecvată	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
      7.	Bombina bombina	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
      8	Bombina variegata	favorabilă	favorabilă	favorabilă	favorabilă
      9.	Lutra lutra	nefavorabilă – inadecvată	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată

4. 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul Planului de management

      Scopul principal al Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din aria protejată, precum şi menținerea serviciilor ecosistemelor din sit.

      4.2. Obiectivele Planului de management

      1. A. Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate speciile și habitatele de interes comunitar din sit.

      2. B. Promovarea și aplicarea unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului.

      3. C. Îmbunătăţirea atitudinii populației faţă de valorile naturale ale sitului, prin informare, conştientizare, implicare și educarea tinerei generații. în spiritul protecției naturii.

      4. D. Asigurarea unui management integrat, eficient și adaptabil al sitului.

      Obiective specifice

      Au fost stabilite următoarele obiective specifice:

      Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora

      Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

      Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes comunitar

      Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicare eficientă în concordanţă cu

      obiectivele de conservare ale sitului

      Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului

      Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

      Obiectiv specific 8: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

      Obiectiv specific 9: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate

      Activități

      Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora

      1. a) Continuarea identificării și cartării speciilor de interes comunitar

         Se vor realiza în continuare activități de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar. Datele primare din teren vor fi notate în carnet, punctele și poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date.

         Orice nouă specie de interes comunitar va fi luată în considerare. Activitatea se va aplica pe întreaga suprafață a sitului, în mod continuu.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

      2. b) Continuarea identificării și cartării habitatelor speciilor de interes comunitar

      Se vor realiza în continuare activități de identificare și cartare a habitatelor speciilor de interes comunitar.

      Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele și poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes va fi luat în considerare.

      Habitate vizate: toate habitatele speciilor de interes comunitar.

      Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a sitului.

      Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor

      1. a) Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestora

         Scopul acestei activități este acela de a evalua eficiența măsurilor de management în conservarea elementelor protejate din sit. Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes comunitar, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va concentra pe

         specie, habitatul caracteristic și amenințări.

         Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.

         Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a sitului, în punctele și pe transectele de monitorizare selectate de către custode.

      2. b) Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora

      În urma raportului de monitorizare, se va demara etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele standard – evaluarea din punct de vedere al suprafeței, perspectivelor speciei și evaluarea globală.

      De asemenea, se vor monitoriza speciile invazive și alogene. Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.

      Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață.

      Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar

      1. a) Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere

         Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în gestionarea depozitării deșeurilor în vederea identificării zonelor cu deșeuri depozitate necorespunzător.

         Aceste zone vor fi menționate într-un raport al activității de control și se vor urma căile legale pentru eliminarea acestora din sit și pentru a preîntâmpina depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenționale; găsirea unor soluții pentru un management mai eficient al deșeurilor la nivel local; colectarea deșeurilor din sit cu voluntari, membrii ai comunităților locale; activități de patrulare și control în zonele vulnerabile. O parte din deșeurile menajere sunt depozitate de localnici în cuveta lacustră a bălților. Chiar dacă o parte din deșeuri provin din zonele situate în amonte, iar măsurile de management vizează planul local, o creștere a gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu poate ameliora efectele acestui factor.

         De asemenea, este necesară curățarea cuvetelor lacustre de deșeurile ce duc la colmatarea habitatelor „sursă” pentru speciile de amfibieni – bălți cu un număr ridicat de indivizi.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga zonă a sitului.

      2. b) Supravegherea modului în care se realizează exploatările forestiere

         Pe afluenții râului Moldova – pârâul Râșca, pârâul Bogata există exploatări forestiere care au un impact negativ asupra cursurilor de apă din aval: în apă intră resturi de lemne, care pătrund în branhiile speciilor de pești ducând la moartea acestora; din cauza tăierilor crește riscul de producere a viiturilor și inundațiilor, în perioada acestora apa devenind poluată.

         Ca măsură de management trebuie controlată exploatarea pădurilor pe suprafețele sit.

         În acest sens, custodele ariei protejate trebuie să sesizeze și să colaboreze cu instituțiile cu atribuții de control, pentru a preveni apariția unor situații menite să afecteze starea de conservare favorabilă a speciilor din sit.

         Specii vizate: toate speciile de pești de interes comunitar.

         Localizarea măsurii propuse: pe afluenții râului Moldova – pârâul Râșca, pârâul Bogata.

      3. c) Interzicerea introducerii speciilor invazive de pești

         Se va interzice introducerea speciilor invazive de pești, de exemplu Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, Lepomis gibbosus, Ictalurus nebulosus și altele asemenea.

         Speciile de pești cu un caracter invaziv, intră în competiție cu speciile protejate și odată introduse sunt aproape imposibil de eliminat. Această competiție, pentru hrană și habitat, se finalizează cu un declin a speciilor protejate.

         Se va realiza un control strict în vederea prevenirii introducerii și răspândirii speciilor de pești cu potențial invaziv.

         Se interzice deversarea apei provenite de la amenajările piscicole din zona sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în cursul de apă al râului și al afluenților săi.

         Specii vizate: toate speciile de pești de interes comunitar.

         Localizarea măsurii propuse: toate bălțile artificiale și naturale din sit, întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

      4. d) Implementarea restricțiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună

         Se vor realiza acțiuni de patrulare și control în teren, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

      5. e) Lobby pentru realizarea unei rețele de canalizare eficiente în localitățile limitrofe sitului

         Se vor realiza întâlniri cu administrațiile locale și instituțiile relevante în vederea identificării de soluții, surse de finanțare, scrierea și depunea de proiecte pentru eficientizarea rețelelor de canalizare ale localităților limitrofe râului Moldova care deversează ape menajere în cursurile de apă.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: localitățile de pe întreaga suprafață a sitului.

      6. f) Promovarea lucrărilor bine justificate de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar și monitorizarea acestor activități

         În vederea realizării lucrărilor de regularizare, decolmatare și recalibrare a albiei râului Moldova se vor impune următoarele măsuri:

         1. i. realizarea acestor lucrări în afara perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar – majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar își depun ponta pe substrat nisipos și pietros aflat în zone cu adâncime mică a apei – în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generație prin activitățile realizate;

         2. ii. este interzisă orice formă de excavare a aluviunilor din albie cu excepția lucrărilor de regularizare și decolmatare a albiei avizate de custode;

         3. iii. se interzice realizarea lucrărilor direct în albia râului în perioada de vulnerabilitate a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv 01 aprilie – 01 octombrie – perioadă stabilită prin Anexa 8 – 1 din Memoriul de prezentare al Planului pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Siret, elaborat de Administrația Bazinală de Apă Siret;

         4. iv. în perioada de vulnerabilitate poate fi aprobată doar realizarea de lucrări de decolmatare, reprofilare și regularizare numai utilizând tehnologia de excavare „în bazin închis” cu condiția ca digul temporar care închide zona propusă pentru excavare și o separă de cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de depunere a pontei de către speciile de pești de interes comunitar – cel târziu până la sfârșitul lunii martie. Digul temporar va fi excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv după 1 octombrie;

         5. v. se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje, când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forță majoră,

            vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton;

         6. vi. se interzice îndepărtarea sedimentelor pe porțiuni mai mari de 1 km de-a lungul râului Moldova. Boarța își depune icrele cu ajutorul ovipozitorului în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Supraviețuirea speciei depinde de lamelibranhiate, excavate împreună cu sedimentele;

         7. vii. se va urmări menținerea unei distanțe de minim 1 km între lucrările de regularizare, decolmatare și reprofilare, cu excepția situațiilor când această activitate se desfășoară în vederea prevenirii riscului de inundare a zonelor de locuit, a infrastructurii de transport și în cazuri ce țin de siguranța națională;

         8. viii. controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare ale albiei râului Moldova de către autoritățile abilitate – Garda Națională de Mediu – comisariatele județene, Administrația Bazinală de Apa Siret, Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani – astfel încât să se asigure respectarea condițiilor din avizele și autorizațiile emise de autoritățile competente pentru protecția mediului și din regulamentul sitului;

         9. ix. se va urmări ca adâncimea maximă de excavare în cazul lucrărilor de decolmatare să nu depășească cota de talveg a râului Moldova din zona perimetrului de lucru;

         10. x. se va interzice amplasarea de noi stații de sortare – spălare – concasare agregate minerale pe suprafețe situate în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși;

         11. xi. apa utilizată de stațiile de spălare – sortare la spălarea agregatelor minerale va fi reintrodusă în râu numai după decantare corespunzătoare.

         Depozitarea aluviunilor dislocate în cadrul lucrărilor de decolmatare avizate se va face în afara în afara albiei majore a râului Moldova și a habitatelor de pajiște. Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislației în vigoare.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

         Localizarea măsurii propuse: zonele în care există sau se avizează noi lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare de pe întregul curs al râului Moldova din sit.

      7. g) Desemnarea unor “zone de liniște”, unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management

         Pentru lucrările de decolmatare propuse se va elabora un plan integrat de funcționare – care se poate pune în practică numai pe baza legii, controlat periodic de custode.

         Pe parcursul implementării Planului de management, se vor desemna anual „zone de liniște”, de unde nu se poate extrage nisip și pietriș.

         Desemnarea acestor zone se va face de către custode, după consultarea Administrației Bazinale de Apă Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani, cu avizul Agenției pentru Protecția Mediului.

         Zonele vor avea câte 3 km lungime, de-a lungul cursului de apă al râului Moldova, pe teritoriul acestei arii naturale protejate.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

      8. h) Monitorizarea lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor cu respectarea strictă a legislației în vigoare.

         Activitățile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: realizarea lucrărilor prevăzute în planul tehnic anual de exploatare și întreținere; realizarea lucrărilor de investiții propuse prin schema de amenajare a bazinului Siret; măsuri de management împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor; intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale se vor face cu respectarea actelor de reglementare.

         Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.

         Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

      9. i) Interzicerea construirii de baraje, praguri și a altor construcții similare în albia râului Moldova și în albiile afluenților principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de pești.

         Se va interzice construirea barajelor, obstacolelor, pragurilor în albia râului Moldova sau afluenților săi, care împiedică mișcarea speciilor de pești – orice obstacol mai înalt de 20 de cm. Consolidarea malurilor trebuie să fie supravegheată de către custode.

         Consolidarea malurilor va trebui realizată astfel încât să fie împiedicată omogenizarea habitatelor și dispariția nișelor ecologice preferate de diferitele specii de interes.

         Lucrările de prevenire a inundațiilor vor fi realizate fără distrugerea malurilor, betonare pe zone extinse, și fără construirea pragurilor de fund care să împiedice deplasarea speciilor de pești.

         Lucrările de consolidare a malurilor vor fi efectuate, cu excepția situațiilor de urgență, în afara perioadei de reproducere a speciilor de ihtiofaună de interes comunitar, pe segmente de râu care să nu depășească 2 km lungime, în cazul lucrărilor de mare amploare.

         În timpul execuției acestor investiți utilajele și mijloacele de transport utilizate nu vor tranzita cursul râului. Când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau în

         cazuri de forță majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton.

         Utilajele folosite la lucrările de consolidare a malurilor vor lucra de pe mal, cu excepția situațiilor excepționale când nu este posibilă execuția lucrărilor fără a atinge mediul acvatic.

         Având în vedere că albia râului Moldova este largă, iar cursul despletit, pentru lucrările de consolidare a malurilor, în perioadele cu debit mic, se va face dirijarea cursului râului către malul opus prin diguri temporare din pietriș.

         Devierile de curs nu vor fi executate, în nici o situație, în perioada de de vulnerabilitate ridicată a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv 01 aprilie – 01 octombrie.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

      10. j) Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni

          Pentru menținerea bălților folosite pentru reproducere de către speciile de amfibieni se interzic desecările, drenările sau orice alte măsuri de regularizare a apelor curgătoare, de exemplu: tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor.

          Excepție fac activitățile de reconstrucție ecologică, permise doar cu acordul scris al custodelui.

          Se interzic intervențiile de orice natură în zonele cu habitate “sursă” pentru metapopulațiile speciilor de amfibieni.

          Aceste habitate vor fi monitorizate de către custodele sitului. Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni și indirect scăderea diversității genetice prin izolarea habitatelor de reproducere.

          Un nivel scăzut al apei în bălți poate crește expunerea față de prădători a larvelor și pontei. Bălțile pot seca mai repede iar larvele de amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza.

          Este necesară monitorizarea acestor habitate și decolmatarea lor dacă înainte de perioada de reproducere a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mică de 10 cm.

          Specii vizate: toate speciile de amfibieni și mamifere de interes comunitar.

          Localizarea măsurii propuse: toată suprafața sitului, de exemplu bălțile din zonele localităților Capu Câmpului, Capu Codrului, Brăiești.

      11. k) Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat

          Se impune limitarea numărului de animale care pășunează în sit între 0,3 și 1,0 U.V.M./ha de pășune și interzicerea pășunatului în perioada 30 noiembrie – 01 aprilie.

          Se recomandă limitarea/interzicerea pentru o perioadă a pășunatului, pe suprafețele cu pajiște sau pășune degradată, până la refacerea covorului vegetal distrus pentru a nu favoriza eroziunea și colmatarea habitatului acvatic.

          Conform datelor din literatura de specialitate, tritonul cu creastă preferă habitatele acvatice cu o vegetație bogată și bogate în nutrienți, însă prezența acestuia este negativ corelată cu o încărcare prea mare în nutrienți și prezența fenomenelor de eutrofizare.

          Astfel, efectivele de Triturus cristatus au fost pozitiv corelate cu pășunatul extensiv, însă negativ corelate cu cel intensiv.

          În cadrul studiilor realizate în teren a fost observat un pășunat scăzut spre moderat, care însă ar putea crește în viitor sau ar putea utiliza tehnici nedurabile prin suprapășunatul aceleiași zone.

          Recomandăm ca în acest sector dominat de ecosisteme de pajiște de luncă să se impună reglementarea pășunatului prin încheierea de contracte de pășunat, care să prevadă o încărcătură rezonabilă de animale/ha pășune – pot fi luate valorile din ghidurile privind bune condiții agricole și de mediu și un anumit calendar de pășunat, care să permită refacerea pășunilor și să evite supraîncărcarea cu nutrienți a solului și habitatelor acvatice ale tritonului cu creastă.

          În cadrul acestei măsuri se va elabora un contract standard de pășunare care să prevadă aceste condiții legate de conservarea tritonului cu creastă, dar în același timp și de un pășunat durabil și prietenos altor specii de amfibieni, reptile și altor specii de interes comunitar.

          Acest model de contract va fi furnizat primăriilor comunelor Capu Câmpului, Valea Moldovei și Mălini, pentru a fi utilizat în sectorul amintit.

          De asemenea, în măsura în care parcele din cadrul acestui sector au regim privat de proprietate, se va încerca realizarea unor protocoale, prin evidențierea posibilităților de subvenționare prin noul program al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

          În măsura în care se va considera necesar, se vor putea realiza activități de refacere a covorului vegetal, cu acordul proprietarilor de terenuri.

          În acest caz, se vor realiza înierbări cu specii autohtone, în cea mai mare parte prin supraînsămânțare. Se vor folosi tehnologii care să nu afecteze speciile de interes comunitar.

          Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

          Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului, în zonele în care se pășunează – în special în vecinătatea bălților de pe pășunile localităților Capu Câmpului, Capu Codrului, Valea Moldovei și Mălini.

      12. l) Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede din habitatele forestiere și amenajarea de noi bălți de reproducere

          Se recomandă încheierea unui protocol de colaborare cu Direcția Silvică Suceava sau cu Ocoalele Silvice Gura Humorului, Mălini și Râșca, pentru instruirea personalului silvic cu privire la importanța conservării habitatelor acvatice – bălți temporare, permanente, mlaștini, izvoare limnocrene, pâraie care băltesc, șanțuri și canale – din fondul forestier aferent acestor ocoale.

          Se recomandă realizarea unui ghid de instruire simplu, cu mult material grafic, elaborat în colaborare cu ingineri silvici, precum și susținerea unor sesiuni de instruire la sediile Direcției Silvice Suceava sau a celor trei ocoale silvice, cu recomandări practice de ocrotire a habitatelor acvatice utilizate de tritonul cu creastă dar și de alte specii de amfibieni.

          Se vor realiza sesiuni de instruire ale personalului silvic privind ocrotirea bălților temporare și permanente, existente în fondul forestier, astfel ca acesta să aibă în vedere aceste habitate, în momentul în care vor desfășura activități silvice: exploatare forestieră, igienizare, pregătire și transport material lemnos.

          Habitatele acvatice care vor fi amenajate în fondul forestier, vor fi amenajate cu sprijinul personalului silvic și de vânătoare – în cazul suprapunerii unui fond de vânătoare, bălțile putând avea și rolul de adăpători pentru fauna de interes cinegetic, fără a reprezenta o amenințare serioasă la adresa tritonului cu creastă.

          Este foarte important ca personalul silvic să înțeleagă importanța ocrotirii și creșterii numărului habitatelor acvatice ale speciilor de amfibieni, în special pentru contribuția lor la controlul natural al dăunătorilor forestieri.

          Mai multe specii de amfibieni vor prolifera ca urmare a aplicării acestei măsuri: Rana dalmatina, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bombina bombina, Bufo bufo, Hyla arborea și alte specii.

          Amenajarea unor habitate acvatice – bălți – se va efectua în fondul forestier, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele pe drumurile comunale și colmatarea observată în cazul mai multor bălți.

          O rețea de bălți, suficient de apropiate între ele, ca să permită fluxul de gene – poate susține

          o structură dinamică a populațiilor din zonă.

          Extincția unei sub-populații locale, secarea bălții sau distrugerea habitatului, nu reprezintă

          o problemă de conservare, șansele de recolonizare fiind ridicate, într-un peisaj care prezintă o rețea de bălți.

          Se recomandă amenajarea unor habitate acvatice din 500 în 500 m, știind că tritonii cu creastă migrează până la 800 m.

          Habitatele acvatice amenajate în fondul forestier, în tufărișuri sau ecosisteme de pajiște trebuie să aibă dimensiuni de între 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2000 și 2500 mp ale suprafețelor însumate, prag de la care se consideră că metapopulațiile pot fi viabile.

          Habitatele acvatice ar trebui să fie situate înăuntrul sau la marginea fondului forestier, nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m și o zonă de adâncime mică

          – sub 50 cm, de cel puțin 25% din suprafețele acestora, să aibă malurile cu pante între 20 și 40o,

          substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50 și 100%.

          Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort și/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiții sigure a tritonilor cu creastă.

          Specii vizate: toate speciile de amfibieni.

          Localizarea măsurii propuse: conservarea habitatelor speciilor de amfibieni va fi realizată pe toată suprafața sitului; amenajarea de noi habitate acvatice va fi realizată în pădurile din vecinătatea localităților Șinca, Bogata, Mălini, Cornu Luncii, Baia.

      13. m) Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar

          Se recomandă:

          1. a) păstrarea elementelor lineare de vegetaţie, de exemplu şirurile de arbori și gardurile vii, care oferă conexiune între diferite trupuri de pădure;

          2. b) menţinerea unui număr de 3-10 adăposturi, scorburi, pe hectar, acesta însemnând 4-6 arbori cu scorburi/ha, pentru speciile de lilieci;

          3. c) susţinerea unui coronament cu producţie mare de hrană, favorizarea speciilor de foioase specifice, de exemplu stejar, fag, carpen – specii cu abundenţă mare de insecte;

          4. d) păstrarea unei diversităţi naturale cu arbori şi arbuşti din specii autohtone;

          5. e) menţinerea lemnului mort în pădure – acest lucru favorizează diversitatea speciilor de insecte;

          • – realizarea de reîmpăduriri cu specii indigene, preferate de lilieci – fag, stejar, plop;

          • – menţinerea pajiștilor și poienilor, care sunt locuri de hrănire pentru specii de lilieci;

          • – interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic – plop euro-american, salcâm, stejar roșu, oțetar;

          • – menţinerea suprafeţelor de apă stătătoare şi curgătoare în păduri – acestea servesc atât ca habitate de hrănire, ca surse de apă, cât şi ca rute de zbor pentru speciile de lilieci;

          • – reducerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în combaterea diferiților dăunători din păduri.

          Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate zonele din sit cu habitate forestiere.

      14. n) Limitarea realizării de noi drumuri de acces

          Deoarece situl este străbătut de numeroase drumuri de pământ și drumuri de exploatare se recomandă menținerea doar a celor care sunt absolut necesare.

          Se va interzice realizarea de noi drumuri, cu excepția cazurilor în care prin documentații avizate se demonstrează că acestea sunt absolut necesare.

          Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

      15. o) Includerea prevederilor Planului de management al sitului, în amenajamentele silvice

          După aprobarea Planului de management, amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa sitului, vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea acestuia.

          Până la revizuirea amenajamentelor silvice, nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier, decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare.”

          Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

          Localizarea măsurii propuse: în toate zonele cu habitate forestiere acoperite de amenajamentele silvice.

      16. p) Includerea prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism – Planuri Urbanistice Generale și Planuri Urbanistice Zonale

          Custodele va informa instituțiile responsabile cu privire la prevederile de mai jos și va verifica respectarea acestora pentru teritoriul ariei protejate.

          Autoritățile administrației publice locale competente și administratorii de terenuri au obligaţia de a actualiza documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la situl ROSCI035 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

          Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

      17. q) Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor

          Schimbarea modului de utilizare al terenurilor de la pajiște sau arabil la perimetru construit va fi interzisă.

          Pot fi avizate doar schimbări temporare ale modului de folosință ale unor mici suprafețe de teren, de maxim 2 ha fiecare dar fără a depăși însumate 5% din clasa de habitat respectivă la nivelul sitului.

          Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

      18. r) Sigilarea gurii de vizitare a conductei de apă dintre localitățile Șinca și Bogata

          Recomandăm încheierea unui protocol de colaborare cu operatorul rețelei de distribuție de care aparține conducta de apă dintre localitățile Șinca și Bogata, în vederea sigilării gurii de vizitare betonate, care funcționează în prezent ca o capcană pentru tritonii cu creastă.

          Această măsură presupune capturarea amfibienilor căzuți în gura de vizitare și drenarea apei pe pajiștea alăturată.

          Specii vizate: toate speciile de amfibieni de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: între localitățile Șinca și Bogata.

      19. s) Identificarea zonelor ce vor fi desemnate drept coridoare de dispersie și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor noi de investiții.

      Se recomandă realizarea unei modelări spațiale de permeabilitate, pentru a identifica pe

      baza datelor de biologie ale tritonului carpatic și ale caracteristicilor de habitat din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși cele mai bune zone candidate la statutul de coridoare de dispersie, precum și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor noi de investiții.

      Măsura este menită a fundamenta amenajarea unor coridoare de dispersie, pentru asigurarea unei reziliențe absolut necesare în contextul localizării ariei naturale protejate la limita de distribuție a tritonului carpatic.

      Amenințările potențiale pentru specie, modificarea temperaturii și reducerea conectivității poate induce sau potența problema hibridării introgresive dintre tritonul carpatic și cel comun. Creșterea conectivității dintre populații diferite, poate asigura reziliența necesară, în special din punct de vedere genetic, în condițiile creșterii temperaturii globale și a extremelor climatice. Creșterea conectivității de habitat va asigura fluxul necesar dintre populații diferite și o vigoare genetică, ceea ce va împiedica apariția presiunii date de hibridarea introgresivă.

      Realizarea unei modelări spațiale a matricei de permeabilitate, va putea fundamenta pe viitor realizarea unor coridoare de dispersie pentru tritonul carpatic. De aceste coridoare vor beneficia și alte specii de amfibieni, inclusiv speciile genului Bombina, Rana dalmatina, Rana temporaria, Hyla arborea, Triturus cristatus.

      Specii vizate: speciile de tritoni de interes comunitar.

      Localizarea măsurii propuse: Realizarea modelării poate fi pentru întregul sit ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, deși pentru tritonul carpatic este evident că doar malul drept al râului Moldovei – pe raza localităților Capu Câmpului, Mălini, Șinca, Sasca Mare, Bogata, Jahalia, Râșca – este important din punct de vedere al habitatelor favorabile.

      O viitoare măsură de realizare a unor coridoare de dispersie recomandăm a fi realizată doar pe malul drept, pentru o concentrare eficientă a eforturilor de conservare.

      ș) Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar

      Custodele ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa și alte măsuri noi, eventual măsuri de reconstrucție ecologică, în funcție de rezultatele monitorizărilor.

      Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

      Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit

      1. a) Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și întreținerea amenajărilor

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      2. b) Amenajarea unor trasee ecoturistice și întreținerea amenajărilor

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      3. c) Instalarea și întreținerea panourilor și indicatoare în principalele puncte de interes din sit

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      4. d) Amenajarea de puncte de informare, eventual a unui centru de vizitare și întreținerea acestora

         Traseele ecoturistice se pot amenaja la propunerea custodelui sau a altor entități cu avizul custodelui, în scopul valorificării durabile a potențialului turistic și a biodiversității unor zone din aria protejată, având un rol important și în conștientizarea și informarea publicului cu privire la protejarea elementelor de interes comunitar.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      5. e) Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire la sit și atracția turistică

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      6. f) Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată

         Se va crea și promova un portofoliu de activități sportive pentru aria protejată – drumeție, alergare, maraton și conectarea acestuia cu manifestările turistice și sportive din zonă

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      7. g) Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți

         Această măsură creează posibilitatea implementării unei forme de turism organizate, în funcție de oportunitățile de finanțare pe care le va accesa custodele sitului.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

      8. h) Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate și regulile de vizitare

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      9. i) Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localitățile limitrofe

      Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați

      1. a) Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați

         Plecând de la ideea că populația locală reprezintă actorul principal al existenței și managementului sitului, una dintre modalitățile de informare, conştientizare, consultare şi implicare o reprezintă discuțiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanți ai autorităților locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes și este necesar, numărul discuțiilor organizate poate fi mai mare. Este vizat întregul sit, cu toate comunitățile locale și interesele socio-economice ce interferează cu aria naturală protejată.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      2. b) Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru

         bune condiţii agricole și de mediu în rândul agricultorilor de pe teritoriul sitului Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      3. c) Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      4. d) Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      5. e) Promovarea ariei protejate naturale pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      6. f) Realizarea și promovarea materialelor informative pentru panourile de informare amplasate pe traseele turistice

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      7. g) Promovarea națională și internațională a sitului, ca destinație turistică Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      8. h) Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      9. i) Prezentarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile

      web existente.

      Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului

      1. a) Promovarea ghidului educativ pentru copii

         Ghidul educativ destinat elevilor, realizat prin proiectul POS Mediu Axa 4

         ,,Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova”, va fi prezentat în toate școlile localităților limitrofe sitului.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate școlile din localitățile limitrofe ariei protejate.

      2. b) Implementarea de activități educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlare

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

         Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului custodelui și a infrastructurii de funcționare necesare ariei naturale protejate

         1. a) Realizarea și dotarea unui punct de lucru pentru custode, a unei stațiuni de reconstrucție ecologică și a unui centru de vizitare

            Se va realiza un centru de vizitare și educație ecologică pentru prezentarea speciilor din sit și o stațiune de reconstrucție ecologică, unde va funcționa și punctul de lucru al custodelui ariei naturale protejate.

            Detalii despre acest obiectiv se vor regăsi în planurile de lucru anuale.

            Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

         2. b) Marcarea prin panouri a limitelor ariei protejate pe teren şi menţinerea acestora

            Limitele vor fi marcate prin panouri, și semne convenționale.

            Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

         3. c) Realizarea, montarea și întreținerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative

            Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

         4. d) Asigurarea de dotări și echipament de teren adecvat

            Activitatea are un caracter direct protectiv pentru sit, prin patrulări efectuate în vederea prevenirii unor probleme/amenințări în sit. În acțiunile de patrulare, pază și monitorizare este implicat personalul custodelui, dar și voluntari. Necesarul de echipamente va fi detaliat în planurile de lucru anuale.

            Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

         5. e) Asigurarea de echipament de birou adecvat

      Se vor achiziționa echipamente necesare bunei funcționări a echipei custodelui: calculatoare, imprimantă, soft-uri cu licență.

      Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      Obiectiv specific 8: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

      1. a) Adaptarea organigramei custodelui la necesităţile de aplicare ale Planului de management

         Indicatori de realizare a activității: organigramă adecvată.

      2. b) Evaluarea nevoilor de formare ale personalului implicat în managementul sitului

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      3. c) Participarea personalului custodelui la cursuri de instruire, schimburi de experiență, conferințe

      Pentru ca administrarea și managementul sitului să fie eficiente este necesar ca anual să

      se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt, în principal, legate de administrarea propriu-zisă și de acțiunile din Planul de management, punându-se accent pe acțiunile de pază și patrulare și de monitorizare. În fiecare an se va concepe un raport de instruire în funcție de temele discutate.

      De asemenea, pregătirea personalului în vederea recunoașterii în teren a populațiilor speciilor și habitatelor de interes comunitar este imperios necesară.

      Această activitate va fi realizată la începutul implementării Planului de management de către toți angajații custodelui, sub îndrumarea specialiștilor.

      Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      Obiectiv specific 9: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrative

      1. a) Realizarea unui plan de lucru anual, cu bugetul necesar implementării

         Custodele va realiza la începutul fiecărui an, un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane și resursele financiare alocate.

         Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management din Planul de management.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      2. b) Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      3. c) Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor

         Custodele raportează activitatea de custodie către autoritatea de protecția mediului, sub forma raportului anual de exercitare a custodiei.

         De asemenea, se pot întocmi și alte tipuri de rapoarte sau baze de date solicitate de autoritate. Acțiunea are în vedere întregul sit.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      4. d) Monitorizarea implementării Planului de management

         Măsurile și activitățile Planului de management necesită a fi monitorizate în vederea asigurării îndeplinirii lor. Fiecare măsură sau activitate în parte se va monitoriza după aplicare, prin verificarea indicatorilor specifici de realizare.

         Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      5. e) Identificarea și accesarea surselor de finanțare

         Una dintre cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative și de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin diverse programe/proiecte. Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

         Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      6. f) Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      7. g) Eliberarea de avize pentru planurile şi proiectele care se realizează pe teritoriul sitului

         Custodele va evalua impactul planurilor şi proiectelor propuse a fi realizate pe teritoriul sitului prin studierea documentației depuse de către solicitanți și pe baza observațiilor din teren.

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      8. h) Actualizarea permanentă a bazei de date

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

      9. i) Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului Plan

         Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

         78

         1. 1. PLANUL DE ACTIVITĂȚI

      Măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

      Tabelul nr. 14

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

      1.a. Continuarea identificării și cartării speciilor de interes comunitar

      Raport anual privind identificarea speciilor noi și/sau identificarea celor prezente în noi zone

      1

      Specialiști în domeniu, institute de cercetare

      1.b. Continuarea identificării și cartării habitatelor speciilor de interes comunitar

      Raport anual privind identificarea habitatelor noi și/sau identificarea celor prezente în noi zone

      1

      Specialiști în domeniu, institute de cercetare

      Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      2.a. Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestora

      Informații actualizate – raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar

      1

      Specialiști în domeniu, institute de cercetare

      2.b. Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar

      Raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar

      1

      Specialiști în domeniu, institute de cercetare

      Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar

      3.a. Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere

      Numărul surselor de poluare depistate și eliminate; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru

      79

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene proprietari și administratori și proprietari de terenuri

      3.b. Supravegherea modului în care se realizează exploatările forestiere

      Exploatări forestiere realizate cu respectarea normelor legale; raport

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, ocoale silvice, proprietari de terenuri

      3.c. Interzicerea introducerii speciilor invazive de pești

      În teren nu sunt identificate noi specii invazive de pești; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române,

      80

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, Poliție Locală, proprietari și administratori de terenuri

      3.d. Implementarea restricțiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună

      Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; scăderea numărului de avertismente și contravenții; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, proprietari și administratori de terenuri

      3.e. Lobby pentru

      Îmbunătățirea

      1

      Autorităţi ale

      

      81

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      realizarea unei rețele de canalizare eficiente în localitățile limitrofe sitului

      sistemului de canalizare în localitățile limitrofe

      administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene proprietari și administratori de terenuri

      3.f. Promovarea lucrărilor bine justificate de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar și monitorizarea acestor

      Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare și regularizarea respectă prevederile Planului de

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene proprietari și

      82

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      activități

      management și condițiile din avizele și autorizațiile de mediu; raport

      administratori de terenuri

      3.g. Desemnarea unor „zone de liniște”, unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management

      desemnarea anuală a „zonelor de liniște”; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene proprietari și administratori de terenuri

      3.h. Monitorizarea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor cu

      Număr controale

      1

      Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda

      83

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      respectarea strictă a legislației în vigoare.

      Națională de Mediu – comisariate județene

      3.i. Interzicerea construirii de baraje, praguri și altor construcții similare în albia râului Moldova și ale afluenților principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de pești

      Lipsa din teren a unor amenajări noi; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.j. Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni

      Habitate menținute într-o stare de conservare favorabilă număr de bălți conservate

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru

      84

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.k. Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat

      Numărul de animale din pășuni; hectare de pajiști refăcute; raport

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.l. Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede din habitatele forestiere și

      Numărul de bălți conservate; numărul de bălți amenajate

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, agenții județene

      85

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      amenajarea de noi bălți de reproducere

      pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.m. Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar

      Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; elemente de vegetație menținute în teren; raport

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.n. Limitarea realizării de noi drumuri de acces

      Numărul de drumuri noi de acces; raport

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia

      86

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate regionale, proprietari și administratori de terenuri

      3.o. Includerea prevederilor Planului de management al sitului în amenajamentele silvice

      Amenajamente silvice adecvate statutului de arie protejată al zonei; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, Direcția Silvică Suceava și Ocoale Silvice proprietari și administratori de terenuri

      3.p. Includerea

      Planuri urbanistice

      1

      Autorităţi ale

      

      87

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism – Planuri Urbanistice Generale și Planuri Urbanistice Zonale

      generale și zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei; management adecvat al terenurilor; raport

      administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.q. Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor

      Management adecvat al terenurilor, menținerea modului de utilizare al terenurilor; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și

      88

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      administratori de terenuri

      3.r. Sigilarea gurii de vizitare a conductei de apă dintre localitățile Șinca și Bogata

      Gură de vizitare sigilată

      3

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      3.s. Identificarea zonelor ce vor fi desemnate drept coridoare de dispersie și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor noi de investiții.

      Numărul coridoarelor de dispersie evidențiate; raport

      2

      Specialiști în domeniu, institute de cercetare

      89

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      3.ș. Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar

      Număr măsuri noi propuse, număr și suprafață zone cu reconstrucție ecologică; raport

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri

      Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit

      4.a. Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și întreținerea amenajărilor

      Număr puncte de observare amenajate

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri

      4.b. Amenajarea unor

      Număr trasee

      Autorităţi ale

      90

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      trasee ecoturistice și întreținerea amenajărilor

      ecoturistice realizate

      2

      administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, proprietari de structuri turistice și de cazare

      4.c. Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes și întreținerea acestora

      Număr panouri și indicatoare realizate și amplasate

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri

      4.d. Amenajarea de puncte de informare – eventual a unui centru de vizitare și întreținerea acestora

      Număr puncte de informare,centru de vizitare amenajate și întreținute

      3

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, proprietari de structuri turistice și de cazare

      91

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      4.e. Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire la aria protejată ca sit și atracție turistică

      Număr prezentări

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, birouri promovare turism, consilii județene

      4.f. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată

      Portofoliu de activități sportive creat și promovat

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectorate școlare judeţene, asociații locale de turism, Ministerul Tineretului și Sportului, consilii județene

      4.g. Crearea și promovarea unui portofoliu de

      Portofoliu de activități vizând

      3

      Autorităţi ale administraţiei publice

      92

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți

      cunoașterea speciilor și habitatelor sitului creat și promovat; număr de grupuri ghidate

      locale, inspectorate școlare judeţene, asociații locale de turism, Ministerul Tineretului și Sportului, consilii județene, proprietari de structuri turistice și de cazare

      4.i. Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare

      Număr vizitatori informați; număr prezentări realizate

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale

      4.j. Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localitățile adiacente

      Număr rangeri; număr de voluntari număr de acțiuni realizate

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectorate școlare judeţene,

      Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați

      93

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      5.c. Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați

      Număr de întâlniri cu factorii interesați

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare judeţene, Administraţia Naţională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene,

      5.d. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune condiţii agricole și de mediu în rândul

      Număr întâlniri cu comunitățile locale

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, proprietari și administratori de terenuri

      94

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      agricultorilor de pe teritoriul sitului

      5.e. Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

      Număr de parteneriate realizate

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare

      5.f. Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

      Număr de întâlniri; număr de materiale informative distribuite

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri

      5.g. Promovarea ariei

      Pagină web

      1

      Specialişti în domeniu

      95

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      naturale protejate, a sitului pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online

      funcțională actualizată; număr de actualizări anuale

      5.h. Realizarea și promovarea materialelor informative pentru panourile de informare pe traseele turistice

      Număr panouri informative realizate și amplasate.

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, proprietari terenuri

      5.i. Promovarea națională și internațională a sitului, ca și destinație turistică

      Număr de publicații și apariții media ce conțin informații despre sit

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, Ministerul Tineretului și Sportului, consilii județene

      5.j. Organizarea de manifestări culturale

      Manifestări culturale organizate; raport

      3

      Autorităţi ale administraţiei publice

      96

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      locale, asociații locale de turism, inspectorate școlare județene, consilii județene

      5.k. Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale

      Siglă concepută și distribuită

      3

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, producători locali

      5.l. Prezentarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existente.

      Număr produse tradiționale etichetate

      3

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociații locale de turism, producători locali

      Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului

      6.a. Promovarea ghidului educativ pentru copii

      Număr exemplare ghid distribuite

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, profesori din școli, Inspectorate Școlare Județene

      97

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      6.b. Implementarea de activități educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlare

      Minimum 2 prezentări anual; număr de elevi participanti; raport

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

      Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

      7.a. Realizarea și echiparea punctului de lucru al custodelui, stațiunii de reconstrucție ecologică și centrului de vizitare

      Punct de lucru echipat

      2

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, operatori în turism, producători locali

      7.b. Materializarea limitelor ariei protejate pe teren şi menţinerea acestora

      Limite materializate în teren

      1

      Autorităţi ale administraţiei publice locale, proprietari de terenuri

      7.c. Realizarea, montarea și întreținerea panourilor

      Numărul de panourilor

      Autorităţi ale administraţiei publice

      98

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative pentru evidenţierea limitelor sitului

      indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative

      1

      locale, proprietari de terenuri

      7.d. Asigurarea de dotări și echipament de teren adecvat

      Existența unor dotări și echipament de teren adecvate; rapoarte de activitate

      1

      –

      7.e. Asigurarea de echipament de birou adecvat

      Existența unui echipament adecvat; rapoarte de activitate

      1

      –

      Obiectiv specific 8: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

      8.a. Adaptarea organigramei custodelui la necesităţile de aplicare ale Planului de management

      Organigramă adecvată

      1

      8.b. Evaluarea nevoilor de

      Raport anual de

      –

      99

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      formare a personalului implicat în managementul sitului.

      privind necesarul de instruire

      1

      8.c. Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire, schimburi de experiență, conferințe

      Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare

      2

      Specialiști în domeniu

      Obiectiv specific 9: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrative

      9.a. Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării

      Plan de lucru și financiar anual realizat

      1

      –

      9.b Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare

      Număr de rapoarte elaborate

      1

      –

      9.c. Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările

      Starea ariei naturale protejate cunoscută; număr rapoarte

      1

      –

      100

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      autorităţilor

      9.d. Monitorizarea implementării Planului de management

      Acțiunile din Planul de management realizate

      1

      –

      9.e. Identificarea și accesarea surselor de finanțare

      Acțiunile din Planul de management realizate; cereri de finanțare completate pentru proiecte cu diverse finanțări

      1

      Specialiști în domeniu

      9.f. Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului

      Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte de patrulare

      1

      Poliție Locală, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, Inspectoratul Județean al Poliției

      9.g. Eliberarea de avize pentru planurile şi proiectele care se

      Număr de avize – negative,pozitive sau cu restricţii

      –

      101

      Acțiuni

      Indicatori de realizare

      Prioritatea

      Calendarul de implementare

      Parteneri pentru implementare

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      S1

      S2

      realizează pe teritoriul sitului

      1

      9.h. Actualizarea permanentă a bazei de date

      Baza de date actualizată

      1

      –

      9.i. Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului Plan

      Raport final de activitate; Plan de management revizuit

      1

      –

      102

      5.1. Resurse necesare implementării Planului de management

      Estimarea resurselor necesare implementării Planului de management, va fi făcută de custodele sitului, în planul anual de acțiune, ținând cont de măsurile de conservare prevăzute în Planul de management.

      Finanțarea activităţilor custodelui se poate asigura din fonduri provenite:

      1. a) din bugetul de stat sau al autorităților locale;

      2. b) din activități proprii şi conform art. 30 alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

      3. c) din sistemul de tarife instituite de custode pentru vizitarea ariilor naturale protejate, analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

      4. d) din amenzi;

      5. e) din proiecte cu finanțare, elaborate de custode sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanțate prin programe locale, naţionale sau internaționale;

      6. f) din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții și altele asemenea.

      Tarifele stabilite de custode, vor fi făcute publice pe website ariei naturale

      protejate.

      6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

      Planul de monitorizare a activităților

      Tabelul nr. 15

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      Continuarea identificării și cartării speciilor de interes comunitar	N	Raport anual privind identificarea speciilor noi și/sau identificarea celor prezente în noi zone.
      Continuarea identificării și cartării habitatelor de interes comunitar	N	Raport anual privind identificarea habitatelor noi și/sau identificarea celor prezente în noi zone.
      Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestora	P	Informații actualizate – raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar.
      Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar	P	Raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar.
      Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere	C	Numărul surselor de poluare depistate și eliminate; raport.
      Supravegherea modului în care se realizează exploatările forestiere	N	Exploatări forestiere realizate cu respectarea normelor; raport
      Interzicerea introducerii speciilor invazive de pești	C	În teren nu sunt identificate noi specii invazive de pești; raport
      Implementarea restricțiilor	C	Menținerea speciilor de interes

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună		comunitar într-o stare de conservare favorabilă; scăderea numărului de avertismente și contravenții; raport.
      Lobby pentru realizarea unor rețele de canalizare eficiente pentru localitățile limitrofe	C	Îmbunătățirea sistemului de canalizare în localitățile limitrofe
      Promovarea lucrărilor bine justificate de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar și monitorizarea acestor activități	C	Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare și regularizarea respectă prevederile Planului de management și condițiile din avizele și autorizațiile de mediu; raport.
      Desemnarea unor „zone de liniște”, unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management	C	Desemnarea anuală a „zonelor de liniște”; raport.
      Monitorizarea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor cu respectarea strictă a	C	Număr controale.

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      legislației în vigoare
      Interzicerea construirii de baraje, praguri și a altor construcții similare în albia râului Moldova și ale afluenților principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de pești	C	Lipsa din teren a unor amenajări noi; raport.
      Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni	C	Habitate menținute într-o stare de conservare favorabilă; număr de bălți conservate.
      Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat	C	Numărul de animale din pășuni; hectare de pajiști refăcute; raport.
      Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede din habitatele forestiere și amenajarea de noi bălți de reproducere	N	Numărul de bălți conservate; numărul de bălți noi amenajate.
      Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar	P	Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; elemente de vegetație menținute în teren; raport
      Limitarea realizării de noi drumuri de acces	C	Numărul de drumuri noi de acces; raport
      Includerea prevederilor Planului de management al	N	Amenajamente silvice adecvate statutului de arie protejată al zonei;

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      sitului în amenajamentele silvice		raport.
      Includerea prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism – planurile urbanistice generale și zonale	N	Planuri urbanistice generale și zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei, management adecvat al terenurilor
      Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor	C	Management adecvat al terenurilor, menținerea modului de utilizare al terenurilor; raport.
      Sigilarea gurii de vizitare a conductei de apă dintre localitățile Șinca și Bogata	N	Gură de vizitare sigilată.
      Identificarea zonelor ce vor fi desemnate drept coridoare de dispersie și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor noi de investiții	N	Numărul coridoarelor de dispersie evidențiate; raport.
      Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar	C	Rapoarte de activitate, specii și habitate menținute într-o stare de conservare favorabilă
      Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și întreținerea amenajărilor	N	Număr puncte de observare amenajate.

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      Amenajarea și întreținerea unor trasee ecoturistice	C	Număr trasee ecoturistice realizate.
      Instalarea și întreținerea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes acestor	C	Număr panouri realizate.
      Amenajarea și întreținerea de puncte de informare – eventual a unui centru de vizitare	C	Număr puncte de informare, centru de vizitare amenajate și întreținute.
      Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire aria protejată ca sit și atracție turistică	C	Număr prezentări.
      Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria naturală protejată	P	Portofoliu de activități sportive creat și promovat.
      Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului, de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți	P	Portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului creat și promovat; număr de grupuri ghidate.
      Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale	C	Număr vizitatori informați; număr prezentări realizate.

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      protejate și a regulilor de vizitare
      Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor, din localitățile adiacente	C	Număr rangeri voluntari, număr acțiuni realizate.
      Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați	P	Număr de întâlniri realizate.
      Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune condiţii agricole și de mediu, în rândul agricultorilor de pe teritoriul sitului	N	Număr întâlniri cu comunitățile locale.
      Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante	N	Număr de parteneriate realizate.
      Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă a resurselor	C	Număr de întâlniri; număr de materiale informative distribuite.
      Promovarea ariei protejate naturale, a sitului pe pagina web a ariei protejate, pe diverse medii de socializare, online	C	Pagină web funcțională – actualizată; număr de actualizări anuale.
      Realizarea și promovarea	N	Număr panouri informative realizate.

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      materialelor informative pentru panourile de informare pe traseele turistice
      Promovarea națională și internațională a sitului, ca destinație turistică	N	Număr de publicații și apariții media ce conțin informații despre sit.
      Organizarea de manifestări culturale	P	Număr de manifestări culturale organizate; raport.
      Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale	N	Siglă concepută și distribuită.
      Prezentarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului, pe paginile web existente	N	Număr produse tradiționale etichetate.
      Promovarea unui ghid educativ pentru copii	P	Număr exemplare ghid distribuite.
      Implementarea de activități educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlare	P	Minimum 2 prezentări anual; număr de elevi participanți; raport.
      Realizarea și echiparea unui punct de lucru al custodelui	N	Punct de lucru echipat.
      Materializarea limitelor ariei protejate pe teren şi menţinerea acestora	C	Limite materializate în teren.
      Realizarea, montarea și	C	Numărul panourilor indicatoare,

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      întreținerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative pentru evidenţierea limitelor sitului		panourilor de avertizare şi a panourilor informative.
      Asigurarea de dotări și echipamente de teren adecvate pentru personalul custodelui	N	Existența unor dotări și echipament de teren adecvate.
      Asigurarea de echipament de birou adecvat pentru personalul custodelui	N	Existența unui echipament adecvat; rapoarte de activitate.
      Adaptarea organigramei custodelui, la necesităţile de aplicare ale Planului de management	N	Organigramă adecvată.
      Evaluarea nevoilor de formare ale personalului implicat în managementul sitului	N	Raport anual de privind necesarul de instruire.
      Participarea personalului custodelui la cursuri de instruire, schimburi de experiență, conferințe	N	Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare.
      Analiza anuală a realizării Planului de management şi adaptarea în consecinţă a acţiunilor din Planul de management	P	Raport anual, modificări operate

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      Pregătirea unui plan de lucru anual, cu activităţile planificate și resursele necesare	P	Plan de lucru și financiar anual
      Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare	P	Număr rapoarte elaborate
      Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor	N	Starea ariei naturale protejate cunoscută; rapoarte
      Monitorizarea implementării Planului de management	P	Acțiunile din Planul de management realizate
      Identificarea și accesarea surselor de finanțare pentru managementul sitului	N	Acțiunile din Planul de management realizate; cereri de finanțare completate pentru proiecte cu diverse finanțări.
      Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului	C	Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte de patrulare
      Eliberarea de avize pentru planurile şi proiectele care se realizează pe teritoriul sitului	C	Număr avize – negative/pozitive/cu restricţii
      Actualizarea permanentă a bazei de date	C	Bază de date actualizată
      Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului Plan	N	Raport final de activitate; Plan de management revizuit
      Monitorizarea documentaţiilor realizate de custode	C	Registru de intrări ieşiri

      Activități	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
      	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
      Monitorizarea activităţilor interne şi externe, activităţi înregistrate, documente oficiale şi acorduri	C	Număr activităţi interne şi externe; număr documente oficiale, acorduri
      Producerea de minute şi procese verbale în urma întâlnirilor de lucru, şedinţe	C	Minute şi procese verbale
      Realizarea unui sistem de raportare a activităţilor personalului	C	Raportări
      Menţinerea înregistrărilor veniturilor financiare ale ariei protejate	C	Acte contabile

      BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

      Apetroaie D., 1973 – Comunităţile de peşti din râurile Suceava şi Moldova care convieţuiesc cu specia Eudontomyzon mariae, Ocrotirea Naturii, 6: 34-58, Suceava.

      Bănărescu P., 1964 – Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII, Editura Academiei R.P.R. Bucureşti.

      Bider J.R., 1968 – Animal activity in uncontrolled terrestrial communities as determined by sand transect technique, Ecological Monographs 38: 269-308.

      Burton E.C., Gray M.J., Schmutzer A.C., Miller D.L., 2009 – Diơerential responses of postmetamorphic amphibians tocattle grazing in wetlands. J. Wildlife Manage, 73: 269-277.

      Călinescu R. I., 1931 – Mamiferele României. Repartiţia şi problemele lor geografice- economice, Imprimeria Naţională, Bucureşti.

      Chiriac E., Dănilă I., 1983 – Recherches sur la parasitofaune de souslik Citellus cittelus

      L. dans la Moldavie de Nord. Analele Universității București, Biologie, 32: 43-46, București. Cogălniceanu D., 1997 – Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura

      Universităţii Bucureşti.

      Cogălniceanu D., 2002 – Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no.

5. 5. Colecţia de Biologie-Ecologie, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti.

Cogălniceanu D., 1997 – Practicum de ecologie a amfibienilor, Editura Universităţii din Bucureşti.

Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000 – Amfibienii din România.

Determinator, Editura Ars Docendi, București.

Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L., 2013 – Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-57.

Cooke A.S., Arnold H.R., 2003 – Night counting, netting and population dynamics of crested newts – Triturus cristatus. Herpetological Bulletin 84:5-14.

Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.S., Sas I, Strugariu A., Cacuci P., Gherghel I., 2008 – Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from Northern Moldavia – Suceava and Botoșani Counties, Romania, North-Western Journal of Zoology 4: 25-47, Editura Universității Oradea.

Cuzic M., Drăgan V., 2000 – Small mammals from Niculiţel Hills, Studii şi Cercetări, 139-141, Universitatea Bacău.

Davideanu G., Davideanu A., 2004 – Date asupra ihtiofaunei râului Moldova. Studii și

Comunicări Muzeul Național Brukenthal, Stiințe Naturale 29, Sibiu.

Franklin J., 2009 – Mapping species distributions: spatial inference and prediction, Cambridge University Press.

Fuhn, I.E., 1960 – Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Române, București.

Gustafson D. H., Andersen A. S., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009 – Pond quality determinants of occurrence patterns of great crested newts- Triturus cristatus, Journal of Herpetology, 43(2): 300-310.

Halliday T., 2005 – Amphibians. Ecological Census Methods, 2nd Edition, Sutherland W., ed., Cambridge University Press.

Hamar M., 1967 – Din viaţa rozătoarelor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Hartel, T., Öllerer, K., 2009 – Local turnover and factors influencing the persistence of amphibians in permanent ponds from the Saxon landscapes of Transylvania, North-Western Journal of Zoology, 5: 40-52, Editura Universității Oradea.

Hausleithner C., 2013 – The European ground squirrel Monitoring Network Lower Austria, Austrian League for Nature Conservation.

Hayer W. R., Donnelly M.A., Mc Diarmid R.W., Hayek L.C., Foster M.S., 1994 – Measuring and Monitoring Biological Diversity: Standard Methods for Amphibians, 60-107, Washington DC, Smithsonian Institution Press.

Hut R. A., Barnes B.M., Dean S., 2002 – Body temperatore patterns bifore, during, and after semi-natural hibernation in the European ground squirrel, J. Comp. Physiol., 172: 47-58. Iftime A. 2005 – Amphibia, în Cartea roşie a vertebratelor din România, ed. Botnariuc

N., Tatole V., Editura Academiei Române şi Muzeul Naţional Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București.

Kottelat M., Freyhof J., 2007 – Handbook of European freshwater fishes, Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.

Madej Z., 1973 – Ecology of European fire-bellied toads Bombina – Oken 1816. Przgel.

Zool. Wroclaw 17: 200 – 204.

Marsh D. M., P. C. Trenham, 2001 – Metapopulation Dynamics and Amphibian Conservation, Conservation Biology, 50: 40-49.

Meeskee C., Schneeweiss N., Briggs, L., 2009 – Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 “Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands”.

Murariu D., 2005 – Mammalia, în Botnariuc, Tatole, Cartea Roşe a Vertebratelor din

România, Bucureşti.

Olsen Lars Henrik, 2012 – Animalele și urmele lor, Editura MAST, București.

Pop D. A., Chițu, Z., 2013a – Landslides and Herpetofauna: a Preliminary Evaluation of Habitat Suitability, Travaux du Muséum Național d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa”, 56: 205-219, București.

Popovici M., 2006 – Biodiversitatea mamiferelor mici din diferite agroecosisteme din nordul Moldovei, România. Teză de doctorat, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.

Pricop F., Battes W., Ureche D., Stoica I., 2004 – Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei din bazinele acvatice naturale şi antropice: 27-34 Vasile Goldiş University Press, Arad..

Schmutzer A.C., Gray M.J., Burton E.C., Miller D.L., 2008 – Impacts of cattle on amphibian larvae and the aquatic environment, Freshwater Biology 53: 2613-2625.

Shcheglovitova M., Anderson R. P., 2013 – Estimating optimal complexity for ecological niche models: a jackknife approach for species with small sample sizes. Ecological Modelling, 269: 9-17.

Simionescu V., 1970 – Cercetări privind dinamica populaţiei mamiferelor mici din câteva tipuri de biocenoze naturale din Moldova. Societatea de Științe Biologice din R.S.R., Comunicări de zoologie, 289-304.

Strugariu A., Gherghel I., Huţuleac-Volosciuc M.V., Săhlean T.C., Sas I., Săhlean T.C., Puşcaşu C.M., 2006 – Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County, Romania, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Biologie 13: 39-47.

Tatole V., Iftime A., Stan M., Iorgu E., Iorgu I., Oțel V., 2009 – Speciile de animale Natura 2000 din RomÂnia,, Imperium Print, București.

Vornicu B., Davideanu G., Davideanu A., 2006 – Data concerning the fish communities of the Moldova River – Romania, Acta Ihtiologica Romanica, 293-304.

Vornicu B., 2009 – Cercetări privind ihtiofauna râului Moldova. Teză de doctorat, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.

***, 2004 – Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic, Twining Project Phare 2004/IB/EN – 03.

***, 2006 – Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project RO2006/IB/EN-02 Phase II.

*** – „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România” – manual și instrumente – elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului

„Managementul conservării biodiversității în România” – facilitare și asistență tehnică în

schimbările instituționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176.

***, 2014 – Raport final al contractului ,,Realizarea studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși”, în cadrul proiectului

„Managementul durabil al trei arii protejate situate pe Râul Moldova”, S.C. BIOME MANAGEMENT S.R.L.

***, 2014 – Structura planului de management și recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON şi Structura recomandată a datelor geospațiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON” realizat în cadrul proiectului „Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Reţelei Natura 2000-SINCRON”, proiect derulat de către Agenția Națională de Protecție a Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, disponibil online http://www.anpm.ro/proiect-sincron/-

/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospatiale- nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_

http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra/ http://carnivore.biodiversitate.ro/vidra

Anexa nr. 1 la Planul de management Harta localizării sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

119

Anexa nr. 2 la Planul de management Harta cu limitele sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, precum și unitățile administrativ-teritoriale

Anexa nr. 3 la Planul de management

Harta geomorfologică

Anexa nr. 4 la Planul de management

Harta geologică

Anexa nr. 5 la Planul de management

Harta hidrologică

Anexa nr. 6 la Planul de management

Harta solurilor

Anexa nr. 7 la Planul de management

Harta peisajului

125

Harta obiectivelor de infrastructură și construcții

126

Anexa nr. 9 la Planul de management

Harta patrimoniului cultural

127

Harta utilizării terenurilor

128

Anexa nr. 11 la Planul de management

Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

129

Harta formelor de administrare a terenurilor

130

Harta parcelelor silvice de pe suprafața sitului ROSCI365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

131

Hărți de distribuție pentru speciile de interes comunitar Hartă de distribuție a speciei Barbus meridionalis sinonim Barbus petenyi

Hartă de distribuție a speciei Sabanejewia aurata

Hartă de distribuție a speciei Triturus cristatus

134

Hartă de distribuție a speciei Lissotriton montandoni sinonim Triturus montandoni

Hartă de distribuție a speciei Bombina bombina

Hartă de distribuție a speciei Bombina variegata

Hartă de distribuție a speciei Lutra lutra

138

Anexa nr. 14 la Planul de management Hărți ale presiunilor trecute și prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365

Harta presiunii Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Harta presiunii Creșterea animalelor

Harta presiunii Curățarea pădurii

Harta presiunii Extragere de nisip și pietriș

Harta presiunii Trafic auto

Harta presiunii Depozitarea deșeurilor

144

Harta presiunii Poluarea apelor de suprafaţă – limnice, terestre, marine și salmastre

Harta presiunii Specii invazive non-native

Harta presiunii Hibridizare

Harta presiunii Colmatare

148

Anexa nr. 15 la Planul de management Hărți ale amenințărilor asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Harta amenințării Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Harta amenințării Creșterea animalelor

Harta amenințării Curățarea pădurii

Harta amenințării Alte activități silvice

Harta amenințării Extracția de agregate minerale

Harta amenințării Drumuri auto

Harta amenințării Depozitarea deșeurilor

Harta amenințării Poluarea apelor de suprafaţă – limnice, terestre, marine și salmastre

155

Harta amenințării Specii invazive non-native

Harta amenințării Hibridizare

158

Harta amenințării Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice

Harta amenințării Acumularea de materie organică

160

Anexa nr. 16 la Planul de management Lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza ariei protejate

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	20	20E	E	stat	0,58
Fălticeni	I Baia	8	8B	B	stat	1,95
Fălticeni	I Baia	7	7D	D	stat	3,42
Fălticeni	I Baia	2	2A	A	stat	0,35
Fălticeni	I Baia	8	8A	A	stat	14,48
Fălticeni	I Baia	9	9		stat	10,9
Fălticeni	I Baia	6	6E	E	stat	3,3
Fălticeni	I Baia	20	20F	F	stat	3,79
Fălticeni	I Baia	20	20D	D	stat	8,89
Fălticeni	I Baia	7	7C	C	stat	1,49
Fălticeni	I Baia	2	2C	C	stat	4,52
Fălticeni	I Baia	6	6F	F	stat	1,44
Fălticeni	I Baia	20	20B	B	stat	5,17
Fălticeni	I Baia	3	3C	C	stat	2,81
Fălticeni	I Baia	6	6C	C	stat	0,5
Fălticeni	I Baia	6	6B	B	stat	0,56
Fălticeni	I Baia	7	7B	B	stat	16,85

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	6	6D	D	stat	6,1
Fălticeni	I Baia	3	3A	A	stat	2,59
Fălticeni	I Baia	4	4A	A	stat	6,68
Fălticeni	I Baia	2	2D	D	stat	0,27
Fălticeni	I Baia	1	1		stat	23,04
Fălticeni	I Baia	20	20G	G	stat	0,64
Fălticeni	I Baia	20	20A	A	stat	6,47
Fălticeni	I Baia	19	19C	C	stat	0,34
Fălticeni	I Baia	2	2B	B	stat	28,83
Fălticeni	I Baia	4	4E	E	stat	0,63
Fălticeni	I Baia	4	4D	D	stat	1,9
Fălticeni	I Baia	6	6A	A	stat	11,1
Fălticeni	I Baia	7	7A	A	stat	21,33
Fălticeni	I Baia	5	5C	C	stat	8,23
Fălticeni	I Baia	33	33G	G	stat	0,9
Fălticeni	I Baia	32	32B	B	stat	2,67
Fălticeni	I Baia	4	4F	F	stat	0,17
Fălticeni	I Baia	32	32A	A	stat	1,38
Fălticeni	I Baia	33	33H	H	stat	2,68

161

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	33	33D	D	stat	3
Fălticeni	I Baia	4	4B	B	stat	10,89
Fălticeni	I Baia	19	19B	B	stat	19,04
Fălticeni	I Baia	33	33F	F	stat	0,82
Fălticeni	I Baia	33	33C	C	stat	11,34
Fălticeni	I Baia	5	5D	D	stat	0,71
Fălticeni	I Baia	10	10		stat	23,2
Fălticeni	I Baia	18	18B	B	stat	5,41
Fălticeni	I Baia	19	19A	A	stat	12,52
Fălticeni	I Baia	5	5B	B	stat	23,46
Fălticeni	I Baia	33	33A	A	stat	2,75
Fălticeni	I Baia	32	32C	C	stat	23,85
Fălticeni	I Baia	33	33B	B	stat	1,23
Fălticeni	I Baia	5	5A	A	stat	2,05
Fălticeni	I Baia	4	4C	C	stat	3,5
Fălticeni	I Baia	3	3B	B	stat	7,58
Fălticeni	I Baia	5	5E	E	stat	0,06
Fălticeni	I Baia	11	11		stat	10,98
Fălticeni	I Baia	12	12CC	CC	stat	0,27

162

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	40	40C	C	stat	3,15
Fălticeni	I Baia	34	34C	C	stat	4,37
Fălticeni	I Baia	12	12C	C	stat	0,97
Fălticeni	I Baia	33	33E	E	stat	13,16
Fălticeni	I Baia	39	39C	C	stat	10,15
Fălticeni	I Baia	12	12F	F	stat	4,12
Fălticeni	I Baia	12	12B	B	stat	0,75
Fălticeni	I Baia	13	13B	B	stat	1,05
Fălticeni	I Baia	40	40A	A	stat	24,29
Fălticeni	I Baia	18	18A	A	stat	16,19
Fălticeni	I Baia	40	40D	D	stat	0,54
Fălticeni	I Baia	13	13D	D	stat	1,16
Fălticeni	I Baia	12	12D	D	stat	40,74
Fălticeni	I Baia	34	34A	A	stat	26,9
Fălticeni	I Baia	13	13A	A	stat	4,64
Fălticeni	I Baia	39	39D	D	stat	10,09
Fălticeni	I Baia	34	34B	B	stat	7,49
Fălticeni	I Baia	15	15B	B	stat	7,98
Fălticeni	I Baia	14	14B	B	stat	4,41

163

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	35	35B	B	stat	0,31
Fălticeni	I Baia	39	39A	A	stat	2,39
Fălticeni	I Baia	39	39B	B	stat	11,96
Fălticeni	I Baia	13	13C	C	stat	10,25
Fălticeni	I Baia	36	36E	E	stat	0,59
Fălticeni	I Baia	38	38E	E	stat	9,37
Fălticeni	I Baia	17	17		stat	22,61
Fălticeni	I Baia	37	37VV	VV	stat	0,39
Fălticeni	I Baia	38	38C	C	stat	0,67
Fălticeni	I Baia	38	38D	D	stat	9,26
Fălticeni	I Baia	14	14A	A	stat	14,01
Fălticeni	I Baia	35	35A	A	stat	31,81
Fălticeni	I Baia	38	38B	B	stat	2,39
Fălticeni	I Baia	15	15A	A	stat	19,71
Fălticeni	I Baia	16	16		stat	19,33
Fălticeni	I Baia	38	38A	A	stat	2,61
Fălticeni	I Baia	36	36B	B	stat	0,8
Fălticeni	I Baia	37	37C	C	stat	9,51
Fălticeni	I Baia	45	45CC	CC	stat	0,2

164

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	45	45D	D	stat	0,41
Fălticeni	I Baia	45	45A	A	stat	2,06
Fălticeni	I Baia	36	36C	C	stat	2,46
Fălticeni	I Baia	45	45E	E	stat	1,6
Fălticeni	I Baia	36	36A	A	stat	29,44
Fălticeni	I Baia	37	37B	B	stat	14,77
Fălticeni	I Baia	45	45B	B	stat	6,39
Fălticeni	I Baia	46	46C	C	stat	9,74
Fălticeni	I Baia	46	46A	A	stat	1,81
Fălticeni	I Baia	47	47B	B	stat	19,15
Fălticeni	I Baia	46	46B	B	stat	10,13
Fălticeni	I Baia	47	47A	A	stat	11,34
Fălticeni	I Baia	45	45C	C	stat	4,81
Fălticeni	I Baia	45	45AA	AA	stat	0,64
Fălticeni	I Baia	12	12A	A	stat	5,47
Fălticeni	I Baia	36	36D	D	stat	0,75
Fălticeni	I Baia	36	36F	F	stat	0,84
Fălticeni	I Baia	36	36I	I	stat	0,31
Fălticeni	I Baia	36	36G	G	stat	0,24

165

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	I Baia	37	37A	A	stat	5,35
Fălticeni	I Baia	40	40B	B	stat	0,56
Fălticeni	II Sasca	5	5D	D	stat	1,02
Fălticeni	II Sasca	3	3		stat	12,72
Fălticeni	II Sasca	5	5B	B	stat	1,88
Fălticeni	II Sasca	4	4MM	MM	stat	5,11
Fălticeni	II Sasca	2	2PP	PP	privată	25,24
Fălticeni	II Sasca	5	5MM	MM	stat	2,85
Fălticeni	II Sasca	6	6B	B	stat	2,97
Fălticeni	II Sasca	5	5C	C	stat	3,75
Fălticeni	II Sasca	7	7D	D	stat	4,01
Fălticeni	II Sasca	7	7E	E	stat	1,14
Fălticeni	II Sasca	3	3PP	PP	privată	16,02
Fălticeni	II Sasca	6	6C	C	stat	5,61
Fălticeni	II Sasca	4	4PP	PP	privată	14,35
Fălticeni	II Sasca	5	5PP	PP	privată	4,08
Fălticeni	II Sasca	5	5A	A	stat	8,68
Fălticeni	II Sasca	6	6D	D	stat	0,35
Fălticeni	II Sasca	7	7C	C	stat	9,33

166

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	II Sasca	7	7B	B	stat	7,15
Fălticeni	II Sasca	6	6A	A	stat	17,53
Fălticeni	II Sasca	7	7A	A	stat	8,67
Fălticeni	II Sasca	1	1PP	PP	privată	22,73
Fălticeni	III Luncile Moldovei	1	1C	C	stat	3,54
Fălticeni	III Luncile Moldovei	1	1A	A	stat	4,62
Fălticeni	III Luncile Moldovei	1	1B	B	stat	3,99
Fălticeni	III Luncile Moldovei	3	3B	B	stat	1,38
Fălticeni	III Luncile Moldovei	3	3A	A	stat	0,65
Fălticeni	III Luncile Moldovei	5	5C	C	stat	0,62
Fălticeni	III Luncile Moldovei	5	5A	A	stat	1,64
Fălticeni	III Luncile Moldovei	5	5B	B	stat	0,55
Fălticeni	III Luncile Moldovei	2	2B	B	stat	0,64
Fălticeni	III Luncile Moldovei	4	4B	B	stat	8,27
Fălticeni	III Luncile Moldovei	4	4C	C	stat	3,46
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17F	F	stat	4,51
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18B	B	stat	3,04
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18C	C	stat	1
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18D	D	stat	0,78

167

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17A	A	stat	0,41
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17H	H	stat	6,06
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17E	E	stat	4,8
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18F	F	stat	9,85
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17D	D	stat	1,51
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17C	C	stat	1,14
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18E	E	stat	5,06
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18G	G	stat	1,97
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18H	H	stat	3,17
Fălticeni	III Luncile Moldovei	18	18A	A	stat	2,9
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17G	G	stat	5,2
Fălticeni	III Luncile Moldovei	17	17B	B	stat	8,45
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8AA	AA	stat	0,36
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8D	D	stat	0,52
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8E	E	stat	0,65
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8VV	VV	stat	0,87
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8C	C	stat	2,33
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8A	A	stat	4,79
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9J	J	stat	1,2

168

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8B	B	stat	2,03
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8H	H	stat	1,18
Fălticeni	III Luncile Moldovei	15	15C	C	stat	0,93
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9G	G	stat	0,95
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9F	F	stat	3,22
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9H	H	stat	0,6
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9AA	AA	stat	0,78
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9K	K	stat	1,02
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9O	O	stat	0,82
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9N	N	stat	0,57
Fălticeni	III Luncile Moldovei	15	15A	A	stat	3,88
Fălticeni	III Luncile Moldovei	15	15NN	NN	stat	0,74
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9B	B	stat	6,96
Fălticeni	III Luncile Moldovei	15	15B	B	stat	9,21
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9D	D	stat	2,09
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9C	C	stat	0,9
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9E	E	stat	3,83
Fălticeni	III Luncile Moldovei	14	14B	B	stat	2,74
Fălticeni	III Luncile Moldovei	14	14NN	NN	stat	0,53

169

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	III Luncile Moldovei	14	14D	D	stat	3,64
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9M	M	stat	3,6
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9A	A	stat	4,25
Fălticeni	III Luncile Moldovei	11	11A	A	stat	1,63
Fălticeni	III Luncile Moldovei	11	11C	C	stat	1,67
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12B	B	stat	0,91
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12D	D	stat	5,71
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12A	A	stat	0,19
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12E	E	stat	2,09
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12G	G	stat	0,61
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12A	A	stat	0,22
Fălticeni	III Luncile Moldovei	12	12F	F	stat	3,94
Fălticeni	III Luncile Moldovei	11	11E	E	stat	3,97
Fălticeni	III Luncile Moldovei	11	11D	D	stat	3,22
Fălticeni	III Luncile Moldovei	11	11B	B	stat	1,17
Fălticeni	III Luncile Moldovei	11	11F	F	stat	0,76
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10A	A	stat	5,01
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9CC	CC	stat	0,22
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10C	C	stat	0,44

170

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10G	G	stat	4,04
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10D	D	stat	6,57
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10E	E	stat	0,5
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10B	B	stat	3,82
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10F	F	stat	0,17
Fălticeni	III Luncile Moldovei	10	10H	H	stat	0,22
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9L	L	stat	1,24
Fălticeni	III Luncile Moldovei	9	9I	I	stat	4,03
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8I	I	stat	1,36
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8G	G	stat	2,05
Fălticeni	III Luncile Moldovei	8	8F	F	stat	0,62
Fălticeni	III Luncile Moldovei	14	14C	C	stat	6,86
Fălticeni	III Luncile Moldovei	16	16		stat	3,22
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6E	E	stat	7,44
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7E	E	stat	0,3
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7AA	AA	stat	0,54
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7NN	NN	stat	0,74
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7D	D	stat	1,78
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7C	C	stat	1,57

171

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7A	A	stat	2,74
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7B	B	stat	4,56
Fălticeni	III Luncile Moldovei	7	7F	F	stat	1,1
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6VV	VV	stat	0,3
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6F	F	stat	1,06
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6C	C	stat	1,38
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6K	K	stat	2,32
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6H	H	stat	2,48
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6I	I	stat	2,53
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6D	D	stat	2,71
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6G	G	stat	3
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6B	B	stat	3,78
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6J	J	stat	3,85
Fălticeni	III Luncile Moldovei	6	6A	A	stat	4,07
Fălticeni	III Luncile Moldovei	4	4B	B	stat	0,82
Fălticeni	III Luncile Moldovei	1	1D	D	stat	0,28
Fălticeni	III Luncile Moldovei	2	2A	A	stat	7,48
Gura Humorului	I Capu Câmpului	87	87E	E	stat	4,23
Gura Humorului	I Capu Câmpului	87	87B	B	stat	6,24

172

Ocol silvic	Denumire unitate de producție	Parcela	Subparcela	Unitate amenajistică – UA	Forma de proprietate	Suprafață – ha
Gura Humorului	I Capu Câmpului	87	87C	C	stat	5,19
Gura Humorului	I Capu Câmpului	87	87D	D	stat	0,85
Gura Humorului	I Capu Câmpului	87	87A	A	stat	5,97
Mălini	I Suha Mare	1	1A	A	stat	10,19
Mălini	I Suha Mare	1	1H	H	stat	1,34
Mălini	I Suha Mare	1	1I	I	stat	2,26
Mălini	I Suha Mare	1	1B	B	stat	2,28
Mălini	III Poiana Doamnei	2	2C	C	stat	0,48
Mălini	III Poiana Doamnei	2	2A	A	stat	0,92
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1D	D	stat	0,07
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1E	E	stat	0,3
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1B	B	stat	1,12
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1NN	NN	stat	0,4
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1F	F	stat	1,14
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1AA2	AA2	stat	2,85
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1A	A	stat	1,7
Mălini	III Poiana Doamnei	1	1C	C	stat	0,81
Mălini	III Poiana Doamnei	2	2B	B	stat	0,87
Total						1350,29

173

Anexa nr. 17 la Planul de management

Alte specii relevante prezente în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, care nu au fost menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului

Dintre speciile de interes comunitar, în urma studiilor realizate în teren, în sit au fost identificate 4 specii de pești, considerate ca fiind relevante pentru aria protejată, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, dar care nu sunt menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului.

Cobitis taenia – zvârlugă

Distribuție în aria protejată – specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: în râul Moldova, într-un braț mort a râului Moldova lângă localitatea Vadul Moldovei, într-un pârâu lângă localitatea Giulești.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 599.570 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă – inadecvată.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă – inadecvată.

Misgurnus fossilis – ţipar, chişcar

Distribuție în aria protejată: specia a fost găsită într-un braț mort al râului Moldova lângă localitățile Vadul Moldovei și Ciumulești.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 1.440 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: nefavorabilă – rea. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă – rea.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă – rea.

Romanogobio kessleri sinonim Gobio kessleri – porcușor de nisip

Distribuție în aria protejată: specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: în râul Moldova și pârâul Râșca.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 181.300 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a specie: favorabilă.

Romanogobio uranoscopus sinonim Gobio uranoscopus – porcușor de vad

Distribuție în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova între localitățile Capu Câmpului și Capu Codrului.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 330.000 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.

Hartă de distribuție a speciei Cobitis taenia

Hartă de distribuție a speciei Misgurnus fossilis

Hartă de distribuție a speciei Romanogobio kessleri

Hartă de distribuție a speciei Romanogobio uranoscopus

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL

SITULUI ROSCI0365 RÂUL MOLDOVA ÎNTRE PĂLTINOASA ȘI RUȘI

REGULAMENTUL

SITULUI ROSCI0365 RÂUL MOLDOVA ÎNTRE PĂLTINOASA ȘI RUȘI CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 Scopul prezentului Regulament este de a stabili regulile care trebuie respectate pe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în acord cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare.

Art. 2 Respectarea acestor reguli este obligatorie atât pentru custode, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariei protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei protejate.

Art. 3 Principiile și elementele strategice ce stau la baza prezentului Regulament sunt:

1. a) principiul conservării biodiversităţii și al ecosistemelor specifice zonei protejate;

2. b) principiul implementării și respectării atitudinii eco-civice;

3. c) principiul transparenţei în luarea deciziilor şi implementarea acestora.

Art. 4 Custodia sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși a fost atribuită Societății Ecologice pentru Studierea și Protejarea Faunei și Florei Sălbatice

„Aquaterra”.

Art. 5 Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, revine Societății Ecologice pentru Studierea și Protejarea Faunei și Florei Sălbatice „Aquaterra”, conform Convenţiei de custodie nr. 336 din 3.03.2014, încheiată cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în calitate de autoritate responsabilă. În acest scop custodele:

1. a) își însușește Planul de management prin care se realizează gospodărirea sitului;

2. b) urmărește respectarea Planului de management;

3. c) organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se desfășoară pe teritoriul sitului, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale sitului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările

   și completările ulterioare.

   Art. 6 Activitățile custodelui legate de conservarea biodiversității pot fi realizate în colaborare cu instituții științifice și de învățământ, organizații neguvernamentale de specialitate și consultanți științifici.

   Art. 7 Pentru aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale, va fi încurajată menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale în valorificarea resurselor, în beneficiul comunităţilor locale.

   Art. 8 Participarea factorilor interesați la managementul sitului, se asigură prin organizarea, de către custode, a unor întâlniri cu reprezentanții autorităților interesate, dezbateri publice cu membrii comunităților locale și întâlniri cu operatorii economici interesați.

   CAPITOLUL II. ÎNFIINŢARE, SUPRAFAŢĂ, SCOP, LIMITE

   Art. 9. (1) Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, a fost desemnat sit de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

   1. (2) Suprafaţa totală a sitului este de 5303 ha, incluse în județele Neamț și Suceava, pe teritoriul comunelor Drăgănești, Baia, Berchişeşti, Bogdăneşti, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăşti, Fântâna Mare, Mălini, Păltinoasa, Râşca, Vadu Moldovei,Valea Moldovei și a municipiului Gura Humorului.

   2. (3) Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară, în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:

      1. a) asigurarea securităţii naţionale;

      2. b) asigurarea securităţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor;

      3. c) prevenirea şi înlăturarea efectelor unor catastrofe naturale.

   3. (4) Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.

      Art. 10 (1) Scopul pentru care a fost constituit acest sit, este conservarea, menţinerea şi acolo unde este cazul readucerea într-o stare de conservare favorabilă, a speciilor de interes

      conservativ şi a habitatelor specifice.

      (2) Obiectivele de conservare ale sitului sunt 9 specii de faună de interes comunitar, menționate în Planul de management,

      Art. 11 Limitele sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși sunt cele reglementate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare.

      Art. 12 (1) Managementul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși necesită măsuri legale, administrative sau contractuale, în scopul evitării deteriorării biotopurilor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării ciclului de viață al acestora, în zonele care au fost desemnate.

      1. (2) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte aflate în derulare sau în fază de proiect, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate, având în vedere obiectivele de conservare ale acesteia, conform prevederilor art. 28, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

      2. (3) Aplicarea managementului, urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversităţii habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică. Se promovează păstrarea folosinţei tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică, cu acordul custodelui şi prevederile legale în vigoare.

         CAPITOLUL III. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR

         Art. 13 Activităţile permise în situl de importanță comunitară ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși sunt următoarele:

         1. a) activități ştiinţifice şi educative;

         2. b) activităţi de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcţii şi/sau investiţii;

         3. c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat, numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora, în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele, cu speciile şi efectivele avizate de custodele ariei, astfel încât să nu

            fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

         4. d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;

         5. e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor, în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice, care constituie obiectul protecţiei;

         6. f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, cu avizul Academiei Române – Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii și aprobarea autorității publice centrale pentru protecţia mediului;

         7. g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea autorităţilor de mediu competente, cu avizul custodelui ariei naturale protejate, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor și pădurilor;

         8. h) acţiunile de prevenire şi combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare ale acestora;

         9. i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea custodelui ariei naturale protejate şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

         10. j) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul custodelui ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

         11. k) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice și juridice, care deţin sau administrează terenuri în interiorul ariei sau de comunităţile locale, cu aprobarea custodelui;

         12. l) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale, conform tehnologiilor agrotehnice;

         13. m) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;

         14. n) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng,

             în salcâmete şi în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici.

         15. o) activităţi de vânătoare.

         16. p) activităţi de pescuit recreativ – sportiv şi ştiinţific.

      1. r) activităţi de regularizare a albiei râului Moldova și de apărare contra inundațiilor.

      2. s) activităţi specifice modului de producţie ecologic, de cultivare a terenului agricol și creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică.

      ş) alte activităţi efectuate de comunităţile locale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

      Art. 14 Studiile care planifică activităţi de exploatare a resurselor naturale pe suprafaţa sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși: silvice, agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice, şi altele asemenea, proiectele care planifică lucrări de construcţii de orice fel, activităţi sportive, culturale şi educative, se supun în mod obligatoriu, de către proiectanţi sau organizatori, avizării custodelui.

      Activităţile de silvicultură şi exploatări forestiere

      Art. 15 Pădurile situate în raza sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se supun regimului silvic, indiferent de forma de proprietate.

      Art. 16 Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în aria protejată, se execută numai lucrările care sunt în concordanţă cu Planul de management, promovându-se managementul conservativ al pădurilor, prin încurajarea regenerărilor naturale a speciilor ce edifică habitatele forestiere.

      Art. 17 Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie ce intră în componenţa sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea Planului de management. Până la revizuirea amenajamentului silvic, administratorii fondului forestier aplică doar acele prevederi ale amenajamentului silvic care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate.

      Art. 18 Pe terenurile care conţin vegetaţie forestieră în afara fondului forestier, respectiv perdele forestiere, tufişuri naturale, vegetaţie naturală de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, de-a lungul căilor de comunicaţie rutieră, vegetaţie forestieră de pe terenurile cu categoria de folosinţă păşune împădurită, se execută numai lucrările care sunt în concordanţă cu Planul de management şi prevederile legale în vigoare.

      Art. 19 Se interzice plantarea de specii de arbori alohtoni, atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier, cât şi pe terenurile din afara fondului forestier, fiind recomandată şi încurajată înfiinţarea/replantarea unor arborete formate din specii autohtone, caracteristice zonei, după recoltarea speciilor alohtone.

      Art. 20 (1) În intervalul de timp, 15 martie – 15 iulie, nu se execută lucrări de exploatare a pădurilor, personalul silvic efectuând doar următoarele activităţi:

      1. a) paza şi controlul pădurilor;

      2. b) lucrări de punere în valoare şi lucrări de întreţinere a regenerărilor;

      3. c) prevenirea înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care nu necesită extrageri de material lemnos;

      4. d) prevenirea şi stingerea incendiilor.

      (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în intervalul de timp 15 martie – 15 iulie, se pot efectua, acolo unde este cazul, următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor: degajări, depresaje și curăţiri.

      (3) În cazul parcurgerii arboretelor din arie cu tăieri de igienă, acestea se vor face numai cu avizul custodelui, ocazie cu care vor fi marcaţi şi extraşi arborii doborâţi, precum şi cei care sunt rupţi sau uscaţi în procent de peste 70% din volumul arborelui.

      Art. 21 (1) Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, în afara prevederilor amenajamentelor în vigoare, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane.

      1. (2) Se interzice distrugerea sau vătămarea arborilor, puieţilor sau lăstarilor.

      2. (3) Se interzic tăierile rase în cadrul exploatărilor forestiere și se va urmări eliminarea tăierilor în delict.

      3. (4) Se interzice pășunatul cu animale domestice în fondul forestier public și/sau privat, de pe raza sitului.

      4. (5) Se interzice prelevarea prin orice mijloace a solului fertil, a humusului sau a brazdelor de iarbă din fondul forestier, din aria protejată.

      5. (6) Pentru toate unităţile amenajistice silvice, în cazul unor intervenţii, lucrări de îngrijire sau exploatări forestiere, se vor lăsa un număr de 3-6 arbori/ha, din categoria iescarilor, arborilor groşi, scorburoşi, parţial uscaţi, în funcţie de particularităţile fiecărei unităţile amenajistice. Aceştia vor fi identificaţi şi inventariaţi de organele silvice, împreună cu custodele şi vor rămâne în paza personalului silvic.

   4. (5) Se exceptează de la prevederile art. 21, activitatea de exploatare a vegetaţiei în scopul întreţinerii cursurilor de apă.

Activităţile de vânătoare, pescuit și colectarea plantelor

Art. 22 Pe fondurile cinegetice care se suprapun pe suprafaţa sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se constituie zonele de linişte a vânatului, pe perimetrul ariei, de pe fondul respectiv. Cotele de recoltă aprobate pentru fiecare fond cinegetic, se realizează de pe restul suprafeţei acestora, neinclusă în arie.

Art. 23 Prin excepţie de la prevederile anterioare, în interesul protejării florei şi faunei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni publice de interes major, vânătoarea pe suprafaţa sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși se realizează în condiţiile legii, de gestionarii fondurilor cinegetice, care se suprapun pe suprafaţa ariei, în cadrul cotelor de recoltă aprobate de autoritatea de mediu competentă,

Art. 24 Acţiunile de vânătoare prevăzute în art. 23, se realizează cu informarea periodică, semestrială, prealabilă a custodelui și cu avizul acestuia.

Art. 25 Evaluarea vânatului pe terenurile incluse în perimetrul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se realizează de gestionarii fiecărui fond cinegetic care se suprapune cu suprafaţa acestei arii, în prezența unui reprezentant al custodelui, separat de restul suprafeţei acestor fonduri.

Art. 26 Pescuitul sportiv este admis numai în baza permisului de pescuit recreativ sportiv, emis în condiţiile legii, de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, prin organizaţiile de pescari care gestionează această activitate în zonă. Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se supun prevederilor legale în vigoare.

Art. 27 În perioada 01 noiembrie – 15 martie, se instituie zone de protecţie pentru pescuit, în perimetrul de 1000 metri în aval şi 1000 metri în amonte, de podurile rutiere şi feroviare care traversează râul Moldova, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 28 Custodele, poate institui limitarea temporară a accesului vânătorilor, pescarilor şi a altor persoane în anumite zone ale sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în perioada reproducerii sau a depunerii icrelor, cu informarea prealabilă a tuturor factorilor interesaţi. Zonele menţionate mai sus, vor fi delimitate de custode prin semne vizibile, evidenţiate pe teren.

Art. 29 (1) Pe perioada prohibiţiei este interzis pescuitul la toate speciile acvatice. Este interzisă deţinerea sau trecerea în perioadele interzise pentru pescuit pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, cu orice fel de unelte de pescuit.

1. (2) Pescuitul comercial pe raza sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, este strict interzis.

2. (3) Pescuitul din şi/sau cu orice fel de ambarcaţiuni este interzis.

3. (4) Este interzis pescuitul resurselor acvatice vii, sub dimensiunile minime legale.

4. (5) Este interzis pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica sau cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare.

5. (6) Este interzisă deţinerea uneltelor interzise la pescuit sau prinderea peştelui cu unelte de plasă sau cu pripoane, pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

6. (7) Este interzis pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc, în scopul omorârii peştilor sau a altor vieţuitoare acvatice.

7. (8) În scopul protecţiei hidrobionţilor, pescuitul se va face numai pe mal şi nu în apă, în locul de depunere a icrelor, în gropile de iernat şi la o distanţă de 100 m de acestea;

8. (9) Se exceptează de la prevederile art. 29, activităţile de pescuit ştiinţific, pe bază de autorizaţie eliberată de autorităţile competente.

Art. 30 (1) Pescuitul recreativ-sportiv, pe teritoriul ariei se realizează numai cu undiţe sau lansete, în condiţiile stabilite de lege şi de regulamentele de pescuit recreativ sportiv avizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și de custodele ariei naturale protejate.

(2) Puietul şi exemplarele de peşti capturate sub dimensiunile minime în timpul pescuitului sau exemplarele de specii strict protejate vor fi deversate, în mod obligatoriu, în apă, în stare vie.

Art. 31 Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului pot fi constatate şi sancţionate în condiţiile legii, de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor și pădurilor, pe domeniul de competenţă prevăzut de lege, din: Garda Naţională de Mediu – Comisariatele județene, Garda Forestieră, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, de personalul împuternicit al custodelui, de personalul gestionarilor fondurilor cinegetice din zona ariei, de ofiţerii şi subofiţerii de Poliţie și/sau de Jandarmerie, precum şi de alt personal împuternicit prin lege.

Art. 32 (1) Acţiunile de îngrijire a vânatului şi exercitarea vânătorii, cele de protecţie a fondului piscicol şi de pescuit de pe toată suprafaţa ariei se organizează, în condiţiile legii, de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice şi asociaţiilor de pescari sportivi din zona ariei protejate.

(2) Personalul împuternicit al custodelui, exercită controlul activităţilor de vânătoare şi pescuit recreativ sportiv, pe toată suprafaţa ariei.

Art. 33 Valorificarea speciilor de floră și faună prevăzute în anexa 5 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor specii cu acelaşi regim de protecţie se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

1. a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;

2. b) instituirea unor zone de protecţie specială, permanente sau temporare;

3. c) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi culegerii anumitor specii;

4. d) reglementarea perioadelor, a modurilor şi mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

5. e) instituirea unui sistem de avizare pentru autorizarea a recoltării/capturării plantelor şi animalelor în scopuri comerciale.

   Art. 34 (1) Colectarea/recoltarea de specii de plante ierboase aflate sub regim de protecţie, se poate face doar în scop ştiinţific, în condițiile legii.

   (2) Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai de către membrii comunităţilor locale şi în limita capacităţii de suport a ecosistemelor astfel:

   1. a) în cantităţi mici necesare uzului familial – 2 kg de persoană;

   2. b) în scop comercial, pe baza autorizaţiei de mediu, obţinută în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu avizul custodelui.

      Activităţile de păşunat şi agricole

      Art. 35 (1) Se interzice conversia fâneţelor/păşunilor în terenuri arabile sau de orice alt tip în aria protejată.

      1. (2) Vor fi folosite ca terenuri arabile doar terenurile, care până la intrarea în vigoare a prezentului Regulament au fost folosite ca atare.

      2. (3) Se vor încuraja iniţiativele de schimbare a folosinţei terenurilor arabile spre păşuni. Art. 36 (1) Pe raza sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, cu excepţia zonelor intravilane şi a terenurilor destinate păşunatului, se interzice păşunatul

animalelor domestice care nu aparţin proprietarului terenului.

1. (2) Prin excepţie de la prevederile punctului 1, se permite accesul animalelor utilizate la

   tracţiunea atelajelor sau în practicarea turismului ecvestru, pe drumurile autorizate precum şi accesul animalelor de companie, care pot însoţi stăpânii, ţinute permanent în lesă, şi după caz cu botniţă. Animalele de companie trebuie să aibă certificat de vaccinare la zi.

2. (3) Este strict interzis păşunatul animalelor domestice şi/sau lăsarea acestora nesupravegheate pe terenurile cu vegetaţie forestieră din sit sau trecerea cu acestea prin pădurile proprietatea statului sau în cele private, de pe cuprinsul sitului.

3. (4) Se va limita păşunatul la minimum 10 m de habitatele acvatice, cu scopul de a proteja vegetaţia lemnoasă şi a preveni, în acest fel, eroziunea malurilor;

4. (5) Se interzice pășunatul cu animale domestice de orice fel în albia râului Moldova.

Art. 37 (1) Păşunatul este permis numai pe pășunile comunale şi proprietăţile particulare destinate expres în acest sens, de comunităţile locale sau deţinătorii legali ai acestora, numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul ariei, pe suprafeţele, în perioadele, cu speciile şi efectivele aprobate de custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente.

1. (2) Amplasarea stânelor și a locurilor de târlire, se face în afara limitei ariei sau în interior, cât mai aproape de limita acesteia, cu avizul custodelui.

2. (3) Este interzisă amplasarea stânelor la o distanță mai mică de 300 m, de zonele de pășune unde sunt galerii de popândău.

3. (4) Este interzisă amplasarea locurilor de târlire la o distanţă mai mică de 100 m, de cursurile de apă;

4. (5) Este interzisă deținerea a mai mult de un câine, la fiecare stână, pentru paza animalelor, mai ales în vecinătatea zonelor în care au fost identificate exemplare de vidră.

Art. 38 (1) Se va urmări și promova pășunatul tradițional, cu efective de animale domestice de minim 0,3 U.V.M și de maximum 1,0 U.V.M.

(2) Pășunatul se va desfășura în perioada 01 aprilie – 30 noiembrie. În afara acestui interval, prezența animalelor pe suprafața sitului este interzisă.

Art. 39 Pe suprafața pășunilor din sit, sunt interzise orice activități, planuri sau proiecte care pot afecta habitatele naturale.

Art. 40 Proprietarii de stâni au obligația de a obține toate avizele și autorizațiile prevăzute în actele normative în vigoare, în perioada premergătoare amplasării saivanelor, țarcurilor și a altor anexe gospodărești de pe lângă acestea.

Art. 41 Custodele monitorizează activitatea de păşunat în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei sălbatice din sit şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii, referitoare la încărcătura

maximă de animale admisă pe unitatea de suprafaţă, precum şi perioadele în care sunt permise anumite activităţi agricole şi zootehnice, prin avizul pe care îl emite, în vederea desfăşurării acestora.

Art. 42 Cositul se poate efectua după data de 15 iulie, întotdeauna în etape, dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, pe marginile fiecărei parcele lăsându-se o bandă necosită sau nepăşunată, lată de 3 metri.

Art. 43 Pe terenurile agricole din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se vor respecta următoarele bune condiţii agricole şi de mediu:

1. a) pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare, pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală;

2. b) nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale de pe terenul arabil;

3. c) nu este permisă efectuarea lucrării de arat, în condiţii de umiditate excesivă a solului;

4. d) pajiştile permanente vor fi întreţinute prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;

5. e) nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente;

6. f) nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;

7. g) nu este permis păşunatul pe terenurile agricole, cu excepţia animalelor care aparţin proprietarului terenului agricol;

8. h) se interzice aplicarea de tratamente avio, pe terenurile cultivate din perimetrul sau la 500 m de vecinătatea sitului;

9. i) pe teritoriul ariei protejate este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic şi introducerea unor specii alohtone;

10. j) se vor menţine în terenurile deschise pâlcurile de arbuşti formate din păducel – Crataegus monogyna, porumbar – Prunus spinosa, mur de câmp – Rubus caesius, măceş – Rosa canina şi alte specii lemnoase cu ţepi.

Art. 44 Intervenţiile lucrative, de-a lungul apelor ce pot prejudicia regimul hidrologic al pajiştilor prin drenare şi desecare, se află sub interdicţie strictă.

Art. 45 (1) Proprietarii de terenuri extravilane situate în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, supuse unor restricţii de utilizare pot obţine recomandare din partea custodelui, în vederea scutirii de la plata impozitului pe teren, conform prevederilor legale;

(2) Pentru terenurile din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii pot primi compensaţii, pentru respectarea prevederilor restrictive din Regulament şi din Planul de

management al ariei protejate.

Construcţii

Art. 46 În zonele intravilane cuprinse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, amplasarea de construcţii noi se va face cu respectarea prevederilor legale în domeniu și cu avizul custodelui.

Art. 47 (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de intravilan, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii şi a sănătăţii oamenilor şi animalelor, precum şi pentru activităţi care vizează apărarea împotriva inundaţiilor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.

1. (2) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform pct.1, se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

   Art. 48 (1) Toate planurile, proiectele, activitățile și programele, care vizează situl sau obiective din sit și din vecinătatea acestuia, se supun avizării custodelui, în conformitate cu cu legislația specifică în vigoare oare.

   (2) Custodele sitului emite avize, care conţin principalele motive şi considerente care au stat la baza deciziei de emitere a avizului favorabil/nefavorabil.

   (2) Custodele mai poate emite adeverințe necesare proprietarilor/deținătorilor de terenuri, pentru a beneficia de facilități prevăzute de actele normative în vigoare, pentru terenurile din sit.

   Art. 49 Emiterea adeverințelor se realizează pe baza următoarelor documente:

   1. a) cerere scrisă din partea titularului/beneficiarului sau a reprezentantului acestuia;

   2. b) plan de încadrare în zonă și plan de amplasament cu limitele sitului, cu precizarea coordonatelor geografice de tip Stereo 70 ale amplasamentului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector, în format digital, cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau ca un tabel în format electronic conținând coordonatele conturului

      – X, Y – în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

   3. c) extras de carte funciară în original sau copie certificată de conformitate cu originalul, valabilă la momentul depunerii cererii, precum și alte acte care dovedesc că titularul este deținătorul legal al terenului pe care dorește realizarea activităților/proiectelor/planurilor/programelor;

   4. d) copie certificată de conformitate cu originalul după cartea de identitate a titularului, dacă acesta este persoană fizică sau copie certificată de conformitate cu originalul, după codul unic de înregistrare a titularului, dacă acesta este persoană juridică.

   5. e) dovada achitării tarifului de emitere a adeverinței.

Efectuarea lucrărilor de decolmatare, reprofilare și regularizare a râului Moldova între Păltinoasa și Ruși

Art. 50 Lucrările de decolmatare, reprofilare și regularizare a râului Moldova din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se efectuează cu respectarea următoarelor reguli:

1. a) se interzice extragerea agregatelor minerale din albia râului Moldova, cu excepția zonelor unde din cauza depunerilor, există riscul unor inundații sau eroziuni accentuate ale malurilor râului.

2. b) se interzice transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează fondul forestier de pe raza ariei, fără aprobarea custodelui şi a deţinătorului terenului.

3. c) se interzice exploatarea agregatelor minerale, precum şi efectuarea de activităţi conexe, în perioada 01 aprilie – 31 iulie.

4. d) se interzice depășirea cotei de talveg a râului Moldova în timpul lucrărilor de decolmatare reprofilare și regularizare a râului Moldova.

Art. 51 În vederea realizării lucrărilor de regularizare, decolmatare și recalibrare a albiei râului Moldova, se vor impune următoarele măsuri:

1. a) se va interzice realizarea acestor lucrări în perioada de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar – majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar își depun ponta pe substrat nisipos și pietros, aflat în zone cu adâncime mică a apei – în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generație prin excavările realizate;

2. b) se va interzice realizarea lucrărilor de excavare direct din albia râului, în perioada de reproducere a speciilor de interes comunitar;

3. c) se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje; când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton;

4. d) controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare a albiei râului Moldova, de către autoritățile abilitate, astfel încât să se asigure respectarea condițiilor din avizele și autorizațiile emise de autoritățile competente pentru protecția mediului.

   Art. 52 Este obligatorie menținerea unei distanțe de cel puțin 1000 de metri între perimetrele în care se efectuează lucrări de decolmatare, reprofilare și regularizare a râului Moldova, cu excepția situațiilor justificate, încadrate la art. 53 lit. b.

   Art. 53 Activitățile specifice de gospodărire a apelor se vor face cu respectarea avizelor/autorizațiilor și cu un impact cât mai redus asupra speciilor și habitatelor din sit, care fac obiectul protecției, sub supravegherea custodelui. În acest scop sunt permise:

   1. a) realizarea lucrărilor de investiții autorizate, efectuate de Administrația Bazinală de Apă Siret;

   2. b) acțiuni de intervenție în albia minoră, pentru asigurarea secțiunii optime de scurgere pentru debite medii și mari ale râului Moldova;

   3. c) măsuri de protecție împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor;

   4. d) intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale.

(2) La sfârşitul lucrării de regularizare, decolmatare și recalibrare, titularul lucrării are obligația de a reabilita situl, pe suprafața pe care a intervenit, în maximum 2 luni de la finalizarea lucrării.

Art. 54 (1) Sunt interzise lucrările de betonare sau pavare a fundului apei sau a malurilor, lucrările de decopertare a lor şi taluzarea acestora, exceptând cazul eroziunilor puternice care pot pune în pericol obiective de importanță locală, județeană sau națională.

1. (2) Nu se vor întreprinde lucrări de întrerupere a conectivităţii longitudinale a râului, cu excepţia lucrărilor strict necesare pentru apărarea împotriva inundaţiilor.

2. (3) Sunt interzise lucrările de întrerupere a conectivităţii laterale a râului – tăierea meandrelor, a curbelor naturale.

3. (4) Modificările în structura malurilor se vor permite doar în cazuri de reconstrucţie ecologică a habitatelor, cu avizul scris al custodelui;

4. (5) Fac excepție de la prevederile prezentului articol situațiile prevăzute la art. 53.

Art. 55 Sunt interzise intervenţiile asupra cursurilor de apă pentru construcţii ce pot reprezenta bariere pentru deplasarea peștilor, cu excepţia lucrărilor strict necesare pentru apărarea împotriva inundaţiilor.

Art. 56 Sunt interzise forările hidrologice, indiferent de scop, fără avizul custodelui.

Art. 57 Producerea modificărilor în structura naturală a zonelor acvatice, inclusiv a zonelor care perturbă liniştea acestora este interzisă;

Art. 58 (1) Se interzice distrugerea, arderea şi tăierea vegetaţiei ierboase şi lemnoase precum şi folosirea tratamentelor chimice în interiorul şi în vecinătatea ecosistemelor acvatice

ale ariei protejate, în orice perioadă a anului.

(2) Se desemnează şi se menţine obligatoriu o zonă tampon, cu vegetaţie naturală în jurul habitatelor umede naturale, de minimum 10 m lățime.

Art. 59 (1) Este interzisă realizarea oricăror lucrări hidrotehnice care au drept urmare modificarea cursurilor de apă și apariția unor dezechilibre în menținerea nivelului hidric natural prin punerea sub interdicție a drenajelor prin canale de desecare dar și a îndiguirilor care pot duce la creșterea nivelului apei în zonele cu prezență certă a populațiilor de vidră și amfibieni.

(2) Prin excepție de la cele menționate mai sus, atunci când activitățile de îndiguire și drenaj sunt necesare din considerente care țin de asigurarea sănătății și securității oamenilor și animalelor, precum și a apărării contra calamităților, se va urmări limitarea la minim a acestora. Art. 60 Este interzisă degradarea stabilității malurilor, prin lucrări de decopertare a teraselor râului Moldova și de exploatare a depunerilor de nisip și pietriș din albie, cu excepția situațiilor în care aceste lucrări sunt necesare din considerente ce țin de regularizarea cursului

albiei și prevenirea producerii unor calamități naturale.

Art. 61 Este interzisă utilizarea îngrășămintelor chimice și pesticidelor, în vecinătatea cursurilor de apă din arie, la o distanță mai mică de 200 m, de albia minoră a apelor din sit.

Art. 62 Este interzisă traversarea cursurilor de apă și/sau oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanți/uleiuri.

Art. 63 Este interzisă orice formă de intervenție antropică asupra cursului de apă al râului Moldova, în perioada de reproducere, depunere a icrelor și predezvoltare a speciilor, în perioada mai-iulie pentru Barbus meridionalis și Sabanejewia aurata și în perioada aprilie – iunie pentru Cobitis taenia.

Art. 64 Pentru identificarea zonelor potenţiale de conflict, este necesară suprapunerea hărţilor resurselor minerale, peste hărţile Natura 2000 pentru ca proiectele viitoare să poată fi amplasate în afara zonelor respective oriunde este posibil. Aceasta se realizează în consultare cu toţi factorii interesaţi şi grupurile de interes pentru a putea fi explorate alternative viabile, astfel încât să se evite situl sau să se reducă la minimum riscul unor efecte negative asupra acestuia, păstrându-i integritatea.

Art. 65 (1) Orice plan sau proiect care are un efect asupra sitului respectiv, însă nu este susceptibil de a-i submina obiectivele de conservare, nu poate fi considerat susceptibil de a avea un efect semnificativ asupra sitului.

1. (2) Dacă un plan sau proiect este susceptibil de a submina obiectivele de conservare a sitului, acesta trebuie considerat neapărat ca fiind susceptibil de a avea un efect semnificativ asupra sitului. În evaluarea efectelor potenţiale ale unui plan sau proiect, importanţa acestora trebuie

   stabilită în funcţie de caracteristicile şi condiţiile specifice de mediu ale sitului, afectat de planul sau proiectul respectiv.

2. (3) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care l-ar putea afecta în mod semnificativ, singur sau în combinaţie

   cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra sitului, în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia.

3. (4) Orice plan/proiect care nu are un efect semnificativ, dacă este examinat în combinaţie cu alte planuri sau proiecte din zonă, efectele cumulate se pot dovedi a fi semnificative.

4. (5) În analizarea efectelor potenţiale cumulate, custodele ia în considerare planurile/proiectele care au fost deja finalizate, cele care sunt aprobate de autorităţile competente sau cele a căror planificare este în curs de aprobare.

   Art. 66 Zona de extracţie poate fi restricţionată de custode, la o suprafaţă maximă pe an, şi se pot impune anumite restricţii asupra operaţiunilor de extracție pentru a se reduce la minimum efectele potenţiale asupra sitului. În plus, se prevăd măsuri specifice de atenuare a riscurilor, prin intermediul autorizaţiei emise de autoritatea competentă, pentru a reduce eventualele efecte negative.

   Turismul, circulaţia în perimetrul ariei naturale protejate şi regulile de vizitare

   Art. 67 În situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, sunt permise activităţi de turism şi educaţie ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament.

   Art. 68 Deschiderea de trasee turistice, întreţinerea marcajelor turistice şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative pot fi făcute de către custode sau de alte organizaţii numai cu avizul custodelui şi după omologarea acestora, conform prevederilor legale.

   Art. 69 Vizitarea ariei este permisă numai pe traseele marcate în acest sens de custode. Art. 70 Accesul persoanelor în fondul forestier este permis doar pe drumurile deschise circulaţiei publice, cu excepţia proprietarilor şi administratorilor pădurii, al personalului silvic şi al firmelor care execută activităţi de exploatare forestieră în zona ariei, precum şi al personalului custodelui, personalului Administraţiei Naţionale Apele Române, Gărzii Naţionale de Mediu, Gărzii Forestiere, al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, al structurilor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, al autorităţii administraţiei publice locale şi al instituţiilor care se ocupă cu

   ordinea publică, siguranţa naţională şi situaţiile de urgenţă.

   Art. 71 Sunt interzise accesul şi circulaţia cu mijloace motorizate în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în afara drumurilor publice, pe drumurile de exploatare agricolă, cu excepţia personalului custodelui, al asociaţiilor de pescari care au autorizaţie de organizare a pescuitului recreativ – sportiv pe râul Moldova, al personalului Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, al Administraţiei Naţionale Apele Române, precum şi al echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă.

   celor ce aparţin firmelor care execută lucrări autorizate în perimetrul sitului, a autovehiculelor de intervenţie în caz de necesitate.

   Art. 72 Este interzisă fragmentarea habitatelor în sit, prin amenajarea de noi drumuri sau alte obstacole pentru speciile de mamifere sau amfibieni de interes comunitar/național.

   Art. 73 Este interzis accesul în sit cu ambarcaţiuni cu motor, indiferent de tipul lor cu excepţia personalului custodelui, al asociaţiilor de pescari care au autorizaţie de organizare a pescuitului recreativ – sportiv pe râul Moldova, al personalului Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, al Administraţiei Naţionale Apele Române, precum şi al echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă.

   Art. 74 (1) Sunt interzise aprinderea focului şi camparea pe teritoriul ariei naturale protejate, în afara zonelor special amenajate şi marcate în acest sens de custode.

   1. (2) Sunt strict interzise colectarea şi defrişarea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru

      foc.

   2. (3) În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către proprietari, se

      permite doar utilizarea lemnului adus de turişti sau a primusului.

   3. (4) Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier sau la o distanţă mai mică de 50 metri de limita acestuia.

Art. 75 Perturbarea liniştii în perimetrul ariei, cu excepţia zgomotelor inerente activităţilor autorizate este strict interzisă.

Art. 76 Camparea pe teritoriul ariei protejate se reglementează astfel:

1. (1) Camparea este permisă în locurile amenajate de către deţinătorii de terenuri, cu avizul custodelui.

2. (2) Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este interzisă.

3. (3) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situaţii:

1. a) pentru activităţile de cercetare, cu aprobarea custodelui;

2. b) pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul sitului, cu aprobarea custodelui, în situaţia în care sarcinile primite o impun.

   Art. 77 În locurile de campare se poate încasa un tarif de campare de către deţinătorii legali ai terenului, în cazul în care se asigură condiţii minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoştinţa custodelui şi se afişează obligatoriu în apropierea locului de campare, de către cei ce îl încasează.

   Art. 78 Competiţiile şi manifestările de grup de orice fel, pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se organizează doar cu avizul custodelui şi al celorlalţi administratori/deţinători legali de terenuri.

   Art. 79 Este strict interzisă distrugerea sau degradarea, adăposturilor, podeţelor, barierelor, panourilor informative sau a oricărei alte construcţii ori amenajări de pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

   Art. 80 Deşeurile rezultate din activităţile de turism şi/sau vizitare se colectează pe teritoriul ariei protejate şi vor fi depuse la punctele de colectare existente în localităţile limitrofe, indiferent de distanţa la care se află aceste puncte de colectare.

   Activitatea de cercetare ştiinţifică

   Art. 81 Cercetarea ştiinţifică va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a biodiversităţii şi a peisajului de pe teritoriul ariei protejate.

   Art. 82 În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în aria protejată, acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, custodele poate propune noi măsuri de conservare a sitului.

   Art. 83 (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul ariei protejate se desfăşoară cu avizul custodelui. Colectarea de specii de floră şi faună sălbatică în scop ştiinţific sau de cercetare, se face numai cu acordul scris al custodelui;

   1. (2) Custodele sprijină logistic, în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare, prin încheierea unor parteneriate cu diverse universități de profil și alte instituții de învățământ;

   2. (3) La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziţia custodelui rapoartele de cercetare şi/sau rezultatele cercetărilor.

Art. 84 Activitatea de cercetare în cuprinsul ariei este efectuată de instituţii de cercetare şi învăţământ şi/sau de către colaboratori externi ai custodelui, pe baza unui contract de cercetare încheiat cu aceştia. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra rezultatelor se stabileşte prin contract.

Gestionarea deșeurilor și altor substanțe cu potențial poluant

Art. 85 Regimul deşeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși se reglementează astfel:

1. (1) Este interzisă abandonarea şi/sau depozitarea deşeurilor de orice fel, pe teritoriul ariei protejate.

2. (2) Se interzice proprietarilor şi/sau administratorilor terenurilor din aria protejată, să permită depozitarea pe terenurile pe care le deţin pe raza sitului a oricăror feluri de deşeuri.

3. (3) Gestionarii locurilor de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor, cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice.

4. (4) Autorităţile publice locale de pe raza sitului de importanță comunitară au responsabilitatea colectării şi transportului deşeurilor menajere din localităţi, la punctele legale de colectare a deşeurilor.

5. (5) Deţinătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei protejate au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 86 Spălatul maşinilor sau a altor obiecte ce pot cauza poluarea, precum şi utilizarea detergenţilor, în apele curgătoare şi în bălţile naturale de pe raza sitului sunt interzise.

Art. 87 Se interzice depozitarea pe maluri, în albia râului Moldova şi a afluenţilor săi cuprinşi în arie, în zonele umede şi în bălţi, a deşeurilor de orice fel, sau introducerea în ape a unor substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice, precum şi orice fel de substanţe toxice.

Art. 88 Este interzisă deversarea oricăror substanţe, ape uzate, nămoluri şi altele asemenea în aria protejată.

Alte activităţi interzise în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Art. 89 Este interzisă tăierea vegetaţiei lemnoase, pe o rază de minim 500 de metri, în zonele unde există galerii locuite de populații de vidră, în perioada reproducerii și a creșterii puilor, respectiv 01 aprilie – 30 iunie.

Art. 90 Este interzisă distrugerea, arderea și tăierea vegetaţiei ierboase și lemnoase precum și folosirea tratamentelor chimice, în interiorul sitului și la o distanță de până la 100 m –de habitatele speciilor de amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Art. 91 Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru speciile incluse în Lista Roşie Naţională, care trăiesc în sit şi în vecinătate, sunt interzise:

1. a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

2. b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

3. c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;

4. d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

5. e) recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;

6. f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop, fără autorizaţia emisă de autoritatea de mediu competentă.

   Art. 92 Este interzisă depozitarea substanţelor cu impact poluant asupra aerului, apei şi solului, în habitatele de pe teritoriul sitului.

   CAPITOLUL IV. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR

   Art. 93 (1) Finanţarea activităţilor din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se asigură din fonduri provenite:

   1. a) din bugetul de stat;

   2. b) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife al custodelui, conform legislaţiei specifice în vigoare şi din amenzi;

   3. c) din proiecte de finanţare elaborate de către custode sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;

   4. d) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii legale.

1. (2) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate, potrivit Regulamentului, custodele poate institui un sistem de tarife, cu avizul autorităţii de mediu competente.

2. (3) Tarifele prevăzute la alin (2) se constituie ca venituri proprii și se pot institui pentru vizitarea sau pentru facilităţile, serviciile şi activităţile specifice, desfăşurate în aria naturală protejată, în conformitate cu prevederile Regulamentului ariei naturale protejate.

3. (4) Veniturile provenite din încasarea tarifele prevăzute la alin (2) vor fi folosite numai în scopul desfăşurării unor activităţi în legătură cu buna administrare a ariei naturale protejate. Art. 94 Tariful de vizitare al ariei se stabileşte de către custode şi se avizează de către

autoritatea de mediu competentă, în condiţiile legii.

CAPITOLUL V. SANCŢIUNI

Art. 98 Pentru realizarea acțiunilor de control și aplicarea sancțiunilor, se va respecta procedura prevăzută în Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 , cu modificările ulterioare;

Art. 99 Încălcarea dispozițiilor prezentului Regulament atrage după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă, conform legislației în vigoare, atât de către persoane fizice cât și juridice.

Art. 100 Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

Art. 101 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament, vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.

Art. 102 (1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.

(2) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice.

Art. 103 Cuantumul amenzilor este stabilit de legislația specifică privind protecția mediului și a regimului ariilor naturale protejate, precum și a altor reglementări.

Art. 104 (1) Contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore, de la data încheierii procesului-verbal,

(2) Dispozițiile referitoare la alin 1 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 105 Aplicarea prevederilor prezentului Regulament se face de către custode și de către personalul organelor competente în acest sens.

Art. 106 Actele de constatare a contravențiilor, întocmite de agenții constatatori sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute de legislația în

vigoare.

CAPITOLUL VI. DISPOZIŢII FINALE

Art. 107 Personalul custodelui, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul ariei protejate, indiferent de forma de proprietate.

Art. 108 Orice persoană fizică sau juridică ce deține proprietăți în cadrul sitului sau care se află în perimetrul acestuia are obligația de a furniza informațiile sau datele solicitate de custode, în vederea unui management eficient al ariei protejate.

Art. 109 (1) Orice persoană fizică sau juridică ce se află în perimetrul sitului are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de control al custodelui.

(2) Orice persoană fizică sau juridică ce deține proprietăți în cadrul sitului sau care se află în perimetrul acestuia are obligația să asiste personalul custodelui în activitatea de verificare și control și de a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe.

Art. 110 Custodele sitului are obligația să prezinte anual, la autoritatea competentă pentru protecția mediului, un raport corect și complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute, acțiunile întreprinse în baza Planului de management, precum și situația realizării obligațiilor asumate în Convenția de custodie.

Art. 111 În cazul producerii de fenomene de forță majoră, precum inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții și altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării custodelui, care va participa la acțiunile de alertare și mobilizare, în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente. Art. 112 În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea Regulamentului, vor fi informate autoritățile administrației publice locale competente asupra obligativității actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși în cuprinsul acestor documentații, iar obligativitatea acestor demersuri revine administrației

publice locale.

Art. 113 Regulamentul va fi adus la cunoștința publicului prin publicare pe pagina web a custodelui, prin popularizare prin intermediul primăriilor/unităţilor administrativ-teritoriale care au teritorii în cuprinsul ariei protejate.

Art. 114 Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar pentru actualizarea

documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism existente, care cuprind suprafețe din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

Art. 115 În vederea localizării cu exactitate a ariei naturale protejate, în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor, este necesar ca, prin grija autorităților administrației publice locale competente, să fie incluse și limitele ariei naturale protejate, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 116 Prezentul Regulament poate fi modificat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, la propunerea custodelui, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.