PLAN DE MANAGEMENT din 17 mai 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat de Ordinul nr. 923/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 18 august 2016.

ANEXA Nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000

ROSCI0151 PĂDUREA GÂRBOAVELE ŞI AL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL PĂDUREA GÂRBOAVELE, COD 2.403

CUPRINS

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor acestuia

2. 1.2. Scopul şi categoria ariei protejate

3. 1.3. Obiectivele planului de management

4. 1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan

5. 1.5. Procesul elaborării planului

6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului

7. 1.7. Procedura de implementare a planului CAPITOLUL II – DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale

2. 2.2. Mediul fizic

3. 2.3. Mediul biotic

4. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale: Perspectiva istorică

5. 2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă

CAPITOLUL III – EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A HABITATELOR ŞI SPECIILOR

CAPITOLUL IV – OBIECTIVE

1. 4.1. Starea de conservare dorită

2. 4.2. Temele planului de management

3. 4.3. Temele şi indicatorii Planului de management

4. 4.4. Prioritizarea obiectivelor

5. 4.5. Ameninţări specifice pentru fiecare specie/habitat

6. 4.6. Măsuri de conservare/îmbunătăţire pentru fiecare specie/habitat prezente în situl ROSCIO151 Pădurea Gârboavele

CAPITOLUL V – IMPLEMENTAREA

1. 5.1. Plan de acţiuni

2. 5.2. Plan de monitorizare a obiectivelor

3. 5.3. Resurse

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la planul de management

Hărţi din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele Anexa nr. 2 la planul de management

Lista speciilor şi habitatelor din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele Asociaţii identificate

ANEXA NR. 2

Regulamentul Ariei Naturale Pădurea Gârboavele

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor acestuia

   Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele are ca principală destinaţie protejarea şi conservarea biodiversităţii, habitatelor, speciilor şi peisajelor din zona naturală situată limitrof municipiului Galaţi. Managementul judicios presupune alcătuirea unui plan care să cuprindă atât obiectivele enumerate mai sus cât şi activităţile destinate îndeplinirii acestor obiective.

   În conformitate cu bunele practici europene şi naţionale de protecţie şi conservare a valorilor naturale, Planul de management promovează dezvoltarea durabilă, integrând strategiile economice şi sociale ale comunităţilor cu principiile, practicile şi acţiunile de protecţie şi conservare a naturii în condiţiile respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi regionale.

   Lipsa unui Plan de management coerent care să cuprindă aspectele complexe specifice ariei naturale protejate integrate ştiinţific conduce la diminuarea eficienţei activităţilor destinate protecţiei şi conservării biodiversităţii şi, în consecinţă, la un potenţial impact negativ asupra biodiversităţii şi valorilor specifice Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

   Planul de management a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, respectiv conservarea biodiversităţii.

   Necesitatea elaborării Planului de management rezultă din Convenţia de Custodie nr. OO56/23.O2.2O1O încheiată între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul Judeţului Galaţi. Planul de management va sta la baza activităţii Custodelui Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele şi se constituie ca un document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate de aria naturală protejată.

   Consiliul Judeţului Galaţi, în calitate de beneficiar, implementează proiectul "SALVAŢI Aria protejată Pădurea Gârboavele", cod SMIS-CSNR 17227, co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2OO7 – 2O13, Axa Prioritară 4

   – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2OOO – Solicitarea de proiecte nr. 3/2OO9.

   Planul de management al Ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele respectă prin structura, obiectivele, informaţiile şi activităţile prevăzute, legislaţia pentru protecţia naturii în vigoare.

   Implementarea proiectului va conduce la atingerea obiectivului global al Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2OO7 – 2O13 şi anume protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu, deoarece conservarea naturii în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele contribuie în mod direct atât la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător cât şi, indirect, la creşterea calităţii vieţii

   comunităţilor adiacente. Acţiunile din Planul de management ce se vor desfăşura sunt elaborate în conformitate cu legislaţia naţională privind zonele protejate, ţinând cont de particularităţile locale şi regionale.

   Elaborarea acestui Plan de management are la bază informaţia ştiinţifică existentă despre valorile naturale ale ariei, monitorizarea biodiversităţii realizată de experţi, reglementările legislaţiei în domeniu şi consultarea unui număr mare de factori interesaţi. Planul cuprinde un set de strategii şi de acţiuni necesare pentru îndeplinirea pe termen lung a obiectivelor de conservare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

2. 1.2. Scopul şi categoria ariei protejate

   Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare, aria naturală protejată Pădurea Gârboavele face parte din categoria ariilor naturale protejate ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic şi faunistic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

   Aria Naturală Protejată de Interes Comunitar Pădurea Gârboavele în suprafaţa totală de 219,OO ha, face parte integrantă din Aria naturală – Pădurea Gârboavele în suprafaţă de 23O ha, fondul forestier aflat în proprietatea publică a judeţului, fiind în custodia Consiliului Judeţului Galaţi.

   Suprafaţa ariei naturale protejate este inclusă în Amenajamentul silvic Gârboavele, cuprinzând următoarele unităţi amenajistice forestiere: u.a. 1A, B, C, D, 2A, B, C, 3A, B, C, D, 4A, B, C, D, 5A, B, C, 6A, B, şi C.

   Managementul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele urmăreşte protecţia şi conservarea unor habitate naturale şi specii importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, dar şi menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2OOO şi la menţinerea diversităţii biologice în Regiunea de Sud – Est. De asemenea, se oferă publicului, în special din municipiul Galaţi, pentru care Pădurea Gârboavele este o zonă tradiţională de petrecere a timpului liber, posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

   Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele. Planul de management urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului ariei şi sitului Natura 2OOO Pădurea

   Gârboavele. Plecând de la argumentele care au stat la baza constituirii Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele şi a desemnării acesteia ca Sit de Importanţă Comunitară în cadrul Reţelei Ecologice Natura 2OOO, au fost stabilite, în baza consultării grupurilor interesate, un set de obiective generale şi specifice.

3. 1.3. Obiectivele planului de management

   Obiectivul general al Planului de management este îmbunătăţirea şi menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor existente, dar şi a populaţiilor de specii rare şi periclitate din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, conservarea şi promovarea biodiversităţii şi a diversităţii culturale pentru dezvoltarea durabilă a regiunii. Obiectivele specifice sunt:

   1. a) Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;

   2. b) Întărirea capacităţii administrative a custodelui prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru planificarea şi desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele;

   3. c) Corecta informare a comunităţilor locale şi factorilor de decizie faţă de valorile naturale ale Ariei protejate;

   4. d) Educarea vizitatorilor şi formarea unui comportament în spiritul imperativelor de conservare a patrimoniului natural, în contextul dezvoltării durabile locale şi regionale;

   5. e) Asigurarea condiţiilor optime pentru ca activităţile de turism şi recreere din zonele învecinate Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele să respecte regulile de conservare a patrimoniului natural;

   6. f) Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale cum ar fi: baze de date privind biodiversitatea şi habitatele specifice, website în care publicul şi specialiştii să poată sesiza probleme legate de calitatea managementului şi altele asemenea.

   În elaborarea prezentului Plan de management s-a ţinut cont de Planul Local de Acţiune pentru Mediu, ediţia 2OO9, revizia II, redactat sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi.

   Având în vedere proximitatea municipiului Galaţi şi a comunei Tuluceşti, activităţile din Planul de management vor avea un impact real pozitiv asupra calităţii vieţii populaţiei; promovarea turismului ecologic; facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a

   judeţului; îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

4. 1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan Legislaţia în domeniu

   Elaborarea şi aprobarea Planului de management se face în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

   Înfiinţarea acestei arii naturale pe teritoriul judeţului Galaţi a venit în completarea eforturilor României de a proteja o suprafaţă cât mai mare cu habitatele şi speciile de interes conservativ, asumate prin transpunerea Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (Directiva Habitate) şi Directivei 79/4O9/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări), dar şi prin legislaţia naţională.

   1. a) Înfiinţare:

      Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele, pentru care s-a instituit regimul de zonă naturală protejată prin Hotărârea nr. 46/1994 a Consiliului Judeţului Galaţi, a fost considerată iniţial ca fiind de interes local. Ulterior, prin Legea nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, Pădurea Gârboavele, în suprafaţă de 23O ha, a primit statutul legal de arie naturală protejată de interes naţional. O suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCIO151 prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1964/2OO7 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2OOO în România, cu modificările şi completările ulterioare.

   2. b) Funcţionare:

      În cele ce urmează se prezintă o listă non exhaustivă cuprinzând cadrul legislativ principal care a stat la baza alcătuirii Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele:

      • – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare;

      • – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2OOO în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      • – Legea nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a, zone protejate;

      • – Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1O52/2O14 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate;, cu modificările ulterioare;

      • – Legea nr. 46/2OO8 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      • – Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 4O7/2OO6, cu modificările şi completările ulterioare.

   Managementul Pădurii Gârboavele în integralitatea ei, a obiectivelor educative, culturale şi turistice din zonă, a constituit o preocupare importantă a Consiliului Judeţului Galaţi, fapt reflectat în deciziile luate în raport cu acest obiectiv. În cele ce urmează se prezintă câteva din Hotărârile Consiliului Judeţului Galaţi referitoare la Pădurea Gârboavele şi obiectivele zonei;

   Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi 371 – 2OO6 privind aprobarea Studiilor de fezabilitate aferente lucrărilor de execuţie ale investiţiilor ce urmează a se realiza în Pădurea Gârboavele;

   Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi 43O – 2OO7 privind aprobarea unor obligaţii care revin Consiliului Judeţului Galaţi cu privire la implementarea proiectului "Salvaţi natura – Conservarea biodiversităţii" în Aria protejată Pădurea Gârboavele;

   Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi 623 – 2OO8 privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţie „Salvaţi Natura – Conservarea biodiversităţii" în aria protejată Pădurea Gârboavele, judeţul Galaţi, proiectare şi studiu de impact prin Program PHARE 2OO5, Coeziune Economică şi Socială;

   Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi 41 – 2OO8 privind cofinanţarea cu suma de 6.561 Euro pentru asigurarea continuităţii derulării proiectului "Salvaţi Natura – Conservarea biodiversităţii" în aria protejată Pădurea Gârboavele;

   Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi 367 – 2O1O privind aprobarea unor obligaţii ce revin Consiliului Judeţului Galaţi, în vederea implementării proiectului "SALVAŢI aria naturală protejată Pădurea Gârboavele".

   Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi 639 – 2O11 privind aprobarea alocării de către Consiliul Judeţului Galaţi a sumelor necesare pentru acoperirea contribuţiei din fondurile structurale în cadrul proiectului "Salvaţi aria protejată Pădurea Gârboavele".

   În contextul acestor hotărâri ale Consiliului Judeţului Galaţi apare importanţa alcătuirii judicioase şi aplicării adaptative a Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

5. 1.5. Procesul elaborării planului

   Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este realizat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

   Elaborarea Planului de management are în vedere o serie întreagă de obiective care ţin cont de necesitatea conservării biodiversităţii în contextul intereselor de dezvoltare durabilă comunitară şi prin care se urmăreşte întărirea capacităţii de management şi constituirea unui model eficient de conservare şi exploatare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. În acest sens, elaborarea unui "plan de management" adaptat situaţiei locale reprezintă una dintre activităţile de importanţă majoră şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodărire a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. Planul de management a fost elaborat împreună cu factorii interesaţi atât la nivel local cât şi regional, pe baza expertizei şi experienţei echipei de consultanţi din care fac parte cadre didactice universitare şi cercetători, fiind ulterior supus consultării publice.

   Pentru a se asigura o largă participare, s-a desfăşurat o serie întreagă de activităţi atât în faza de pregătire cât şi pe parcursul elaborării Planului:

   1. a) informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demarării procesului de elaborare a planului;

   2. b) consultarea legislaţiei naţionale existente, a acquisului comunitar în domeniul mediului de la nivelul Uniunii Europene şi a hotărârilor Consiliului Judeţului Galaţi referitoare la Pădurea Gârboavele în integralitatea ei;

   3. c) documentarea în vederea utilizării bunelor practici la nivel naţional şi internaţional în domeniul managementului ariilor protejate;

   4. d) monitorizarea biodiversităţii şi factorilor de mediu conform rigorilor ştiinţifice şi metodologiilor consacrate şi consultarea unui grup larg de specialişti în ecologie, biologie, ştiinţă şi ingineria mediului, chimia mediului, elaborarea de studii şi evaluări de mediu;

   5. e) monitorizarea poluării solului utilizând mijloace specifice prin intermediul unui laborator acreditat pentru încercări de mediu.

   6. f) monitorizarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună importante pentru desemnarea Ariei naturale protejate – Pădurea Gârboavele;

   7. g) consultarea reprezentanţilor Consiliului Judeţului Galaţi şi colaborarea în procesul de elaborare a planului în toate fazele, prin ateliere şi sesiuni de lucru;

   8. h) asigurarea cadrului adecvat pentru exprimarea opiniilor şi sugestiilor tuturor participanţilor în cadrul grupurilor de lucru;

   9. i) difuzarea spre consultare, către toţi cei interesaţi, a rezultatelor obţinute de către grupul de lucru pentru elaborarea planului în toate fazele de elaborare;

   10. j) analiza tuturor observaţiilor şi cererilor de completări şi clarificări din partea factorilor interesaţi şi publicului şi corectarea/completarea documentului, după caz.

6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului

   În condiţiile prevăzute de lege se pot produce schimbări care impun reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii. De asemenea, noi orientări în ceea ce priveşte problematica din domeniu pot induce schimbări în modul de abordare a managementului unei arii protejate.

   În prezentul Plan s-au preluat principii de bază ale unui management adaptativ, care să determine o anumită flexibilitate a deciziilor în funcţie de schimbările apărute.

   Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este astfel conceput încât să definească principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii pe termen lung a obiectivelor ariei naturale. Planul cuprinde un set de prevederi pe domenii de activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil, factorii care pot schimba situaţia curentă.

7. 1.7. Procedura de implementare a planului

După elaborarea şi aprobarea Planului de management se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acţiunile cuprinse în planul de management şi să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.

Planul de lucru anual se elaborează de către Consiliul Judeţului Galaţi în calitate de custode al sitului Natura 2OOO Pădurea Gârboavele şi are drept scop punerea în practică a fiecărei acţiuni în parte, precum şi reanalizarea, şi/sau actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi, priorităţi sau termene cuprinse în Planul de management. După caz, Consiliul Judeţului Galaţi va colabora cu echipe ştiinţifice şi tehnice în vederea optimizării implementării Planului de management, iniţierii şi punerii în aplicare a unor acţiuni specifice. Prin prezentarea planului de lucru anual se va realiza consultarea cu factorii interesaţi, referitor la modul de punere în aplicare a Planului de management şi a oportunităţii unor modificări în planul de lucru anual.

CAPITOLUL II – DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale Localizare

   Pădurea Gârboavele este amplasată în limitele teritoriale ale Ocolului Silvic Galaţi, la 12 km spre nord de municipiul Galaţi, pe DN 26 Galaţi – Vaslui şi la 1,5 km vest de comuna şi staţia de cale ferată Tuluceşti, pe DJ 261, fiind mărginită pe partea de vest, sud şi nord de terenuri agricole. Pădurea Gârboavele este amplasată în România, Regiunea de dezvoltare Sud – Est, judeţul Galaţi pe teritoriul administrativ al comunei Tuluceşti. Geografic Pădurea Gârboavele este situată la limita nord-estică a Câmpiei Române, în sud-estul Podişului Moldovenesc, în Câmpia de tip Bărăgan, la o altitudine de 65-8Om, a cărei limită nord-estică include zona Tuluceşti-Gârboavele. Zona se caracterizează prin câmpii întinse, întrerupte de interfluvii largi slab fragmentate, formate pe depozite vechi fluvio-lacustre şi aluvionare, acoperite cu depozite loessoide – Oancea D. I., "Judeţul Galaţi", Editura Academiei RSR, 1979.

   Aria Naturală Protejată este parte componentă a Pădurii Gârboavele. Coordonatele geografice de localizare ale acesteia fiind: N 45°34'36'' latitudine nordică şi E 27°59'56'' longitudine estică, ocupând o suprafaţă de 23O,OOha.

   Limitele exterioare ale Ariei protejate Pădurea Gârboavele sunt următoarele:

   –- Limita nordică: teren agricol;

   –- Limita vestică: teren agricol;

   –- Limita sudică: drumul comunal Tuluceşti şi unităţile amenajistice 8 şi 9;

   –- Limita estică: pădure,zonă de agrement.

   Accesul în Pădurea Gârboavele şi implicit în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele se poate face utilizând DN 26 Galaţi – Vaslui la 12 km spre nord de municipiul Galaţi, precum şi pe DJ261, la 1,5 km vest de comuna şi staţia de cale ferată Tuluceşti.

   Proprietatea terenurilor şi drepturile de management în Aria Naturală Protejată

   Administrarea Fondului Forestier se face în baza amenajamentelor silvice. Terenul aferent Pădurii Gârboavele, în suprafaţă de 399,7 ha, face parte din domeniul public al Judeţului Galaţi, fiind în administrarea Serviciului judeţean de administrare a domeniului public şi privat al judeţului Galaţi. Terenul aferent Parcului Zoo, în suprafaţă de 14,69 ha, face parte din domeniul public al Judeţului Galaţi, fiind în administrarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

   Regimul juridic al locaţiei Pădurea Gârboavele, este reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 562/2OO2 privind atestarea domeniului public al judeţului, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.

   Tabel nr.1 – Custodele Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

   Categoria de folosinţă	Proprietar	Suprafaţa ha	% din total suprafaţă
   Pădure – Zone protejate	CJ Galaţi	23O,OO	1OO,OO
   ROSCI O151	Custode – CJ Galaţi	219	1OO

   Resursele pentru management şi infrastructură

   Conform Legii nr. 5/2OOO, suprafaţa de 23O,OO ha din suprafaţa totală de 399,7O ha a Pădurii Gârboavele a fost declarată Zonă naturală protejată de interes naţional (tabel nr.1). După cartarea şi ridicarea topo din teren a Ariei naturale protejate efectuată cu scopul delimitării arealului ocupat suprafaţa ariei naturale a fost calculată la 23O,OOha.

   Hotărârea Guvernului nr. 8O5/1998 a stabilit transmiterea suprafeţei de 3.878.898 m2 teren din Zona Naturală Protejată Pădurea Gârboavele; a imobilului casa pădurarului având suprafaţa consemnată de 18O m2 şi a suprafeţei de 4269,47 m2 teren situat în imediata vecinătate a "Pădurea Gârboavele", din administrarea Consiliului Local al municipiului Galaţi în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi.

   Din anul 1964 şi până în 1999, administrarea fondului forestier cuprins în Pădurea Gârboavele s-a făcut fără amenajamente silvice. În perioada 1964 – 1999 nu s-au produs mişcări de suprafeţe în fondul forestier studiat, şi acestea au fost preluate în amenajamentul făcut în anul 2OOO.

   Astfel, suprafaţa totală de teren a fost împărţită în două zone distincte:

   1. a) Zona naturală protejată de interes naţional conform Legii 5/2OOO, în suprafaţa de 23O,OO ha, suprafaţa cartată în teren menţionată de altfel în Planul Local de Acţiune pentru Mediu – PLAM 2OO9, ed. II;

   2. b) Zona de agrement cu suprafaţa de 169,7O ha;

      Suprafaţa de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCIO151 prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1964/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare.

      Pădurea Gârboavele a făcut obiectul unui Plan Urbanistic Zonal în anul 2OO2 constând în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice şi estetice din zonă cu referire la: organizarea- reorganizarea reţelelor de circulaţie; zonificarea funcţională a terenului; organizarea arhitectural- urbanistică; infrastructura edilitară; statutul juridic şi circulaţia terenurilor; delimitarea zonei

      protejate; protecţia mediului; reglementări: permisiuni şi restricţii. Totodată, s-au stabilit amplasamentele construcţiilor prevăzute în perioada imediată a fi realizate în această zonă şi direcţiile de dezvoltare în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public. Astfel, pentru zona de agrement, adiacentă Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, au fost prevăzute dotări de agrement şi sport, cazare şi alimentaţie publică, modernizare şi extindere parc zoo, etc.

      Consiliul Judeţului Galaţi intenţionează să realizeze un Plan de exploatare turistică a Pădurii Gârboavele care urmăreşte dezvoltarea zonei şi încurajarea unor activităţi specifice fără impact asupra mediului. Investiţiile în infrastructura de bază a zonei turistice adiacente Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele reprezintă o primă etapă în realizarea unui proiect de dezvoltare turistică de o amplitudine superioară.

      Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele este una din cele 15 rezervaţii naturale cu potenţial turistic la nivel judeţean. Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele este inclusă în Reţeaua Natura 2OOO care în judeţul Galaţi cuprinde 15 Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi 5 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA). Ţinând cont de aceste realităţi, Consiliul Judeţului Galaţi intenţionează să realizeze un plan de Amenajare turistică a Pădurii Gârboavele care se încadrează în Priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2OO7 – 2O13, în special în Prioritatea 1 privind creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea bazată pe cunoaştere şi Prioritatea 3 privind Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

      Pentru valorificarea potenţialului turistic a zonei adiacente Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt necesare investiţii în infrastructura turistică a acestei zone, investiţii care pe termen lung să permită:

      1. a) promovarea dezvoltării serviciilor în sectorul turistic şi dezvoltarea firmelor care au ca sector de activitate turismul;

      2. b) creşterea veniturilor prin atragerea turiştilor străini;

      3. c) dezvoltarea economică a judeţului Galaţi prin sprijinirea iniţiativelor combinate ale sectorului public şi ale celui privat.

         În acest context, se va avea în vedere dezvoltarea arealului turistic din zona de agrement adiacentă ariei naturale, care, prin dezvoltarea infrastructurii de bază în această zonă, va conduce la o creştere a numărului de turişti şi la diversificarea activităţilor culturale, educative şi de agrement prin valorificarea obiectivelor existente şi dezvoltarea acestora. Modelul de dezvoltare propus pe baza infrastructurii existente creează un mix între activităţile de agrement şi cele de învăţământ- cercetare şi de turism.

         Deşi dezvoltarea complexă turistică, educaţională şi culturală se referă la zona din Pădurea Gârboavele din afara Ariei Protejate, Planul de management al Ariei Naturale Protejate trebuie să facă referire la proiectele de dezvoltare în vederea cuprinderii aspectelor globale, sinergice ale

         acestor proiecte, cu referire concretă la aspectele privind protecţia mediului şi conservarea biodiversităţii.

         Prin includerea în Planul de management a proiectelor de dezvoltare turistică din zona adiacentă Ariei Naturale Protejate se va putea interveni în stoparea unui turism dezorganizat, se va evita depozitarea haotică şi necontrolată a deşeurilor menajere, limitându-se la maximum degradarea florei şi faunei existente.

         Pentru dezvoltarea şi practicarea activităţilor de turism în zona de agrement adiacentă Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, tipurile de activităţi considerate a fi prioritare şi necesare sunt:

         1. a) reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de acces în interiorul zonei de agrement;

         2. b) reabilitarea mediului din zona lacurilor inclusă în circuitul turistic cu funcţiunea de agrement de sine stătătoare;

         3. c) îmbunătăţirea infrastructurii de bază: reţea de apă şi canalizare, alimentarea cu energie electrică şi gaze;

         4. d) informarea corectă a cetăţenilor despre existenţa şi specificul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

            Accesul în zona de agrement Pădurea Gârboavele se face pe drumul auto principal, cu două benzi de circulaţie cu o lungime de 2,9 km. Acesta străbate pădurea de la sud-est la nord, deservind principalele obiective de agrement existente. Valea Gârboavele, situată la limita zonei protejate, împarte pădurea în două zone distincte, pe o lungime de 1,2 km; calea de acces adiacentă necesitând lucrări de îmbunătăţire şi modernizare.

            Investiţii potenţiale pentru încurajarea activităţii turistice

            În ceea ce priveşte accesul în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost identificate două tipuri de disfuncţionalităţi legate de circulaţie: drumuri necorespunzătoare din punct de vedere al suprafeţei de uzură şi a dimensiunii şi lipsa unui acces facil în anumite zone de interes. Din acest motiv este oportună abordarea unui plan eşalonat de modernizare a circulaţiei carosabile şi pietonale. O parte din vechea structură edilitară fiind degradată, aceasta nu mai este capabilă să asigure confortul necesar funcţiunii de agrement la standardele impuse de integrarea în Comunitatea Europeană.

            În prezent există următoarele utilităţi:

            1. a) Alimentarea cu apă

               Alimentarea cu apă a consumatorilor din complexul turistic Pădurea Gârboavele se face din staţia de pompare şi puţuri de adâncime amplasate în vecinătatea Taberei şcolare şi Complex Pibuni, prin intermediul unor reţele subterane de conducte metalice şi PVC.

            2. b) Canalizare

               Preluarea apelor uzate menajere din complexele turistice se face printr-o reţea de canalizare proprie şi fose septice.

               Conductele utilizate sunt învechite şi necesită înlocuiri şi reparaţii la sistemele de canalizare.

            3. c) Instalaţii electrice

               Alimentarea cu energie electrică se realizează din reţeaua 2O KV şi o reţea aeriană de 38O V în lungime de 43OO m. Din posturile de transformare sunt alimentaţi consumatorii de energie electrică cu ajutorul unei reţele aeriene de joasă tensiune montată pe stâlpi din beton, aceştia asigurând şi iluminatul parţial al căilor de comunicaţie existente, reţeaua de iluminat având o lungime de 76OO m.

            4. d) Alimentarea cu gaze naturale.

      Pădurea Gârboavele nu dispune de o reţea de alimentare cu gaze naturale. Se impune pe viitor realizarea unei reţele de distribuţie a gazului metan pentru utilizatorii din această zonă.

      Documentaţia tehnică este în concordanţă cu legislaţia românească şi cu prevederile Directivelor Europene, din punct de vedere al normelor tehnice de protecţie a mediului, calităţii materialelor folosite şi a calităţii în execuţie. Materialele şi tehnologiile folosite corespund normelor de calitate conform Legii nr. 1O/1995, şi Normelor europene DIN 8O77, DIN 16962, DIN 4726 şi a Standardelor internaţionale ISO 3212, ISO 7279, ISO/TC 138/SC2, ISO 161/1, ISO 1167, ISO 4O65, ISO 12162, ISO 4O22/9O.

      Acoperirea cu hărţi

      Întreg perimetrul Ariei Naturale Protejate de Interes Comunitar – Pădurea Gârboavele dispune de o serie de hărţi, conform tabelului nr.2, realizate de către elaboratorii Planului de management în decursul anului 2O11. Planşele sunt prezente în Anexa nr. 1 la planul de management – Hărţi.

      Tabel nr. 2 – Acoperirea cu harţi a Ariei Naturale Protejate de interes comunitar – Pădurea Gârboavele

      Nr crt.	Denumire hartă	Indicativ planşă	Scara	Format
      1	Hartă arborete	HO1	1:1OOOO	A4
      2	Amenajament forestier	HO2	1:1OOOO	A4
      3	Harta geologică	HO3	1:12OOO	A4
      4	Harta pedologică	HO4	1:15OOO	A4
      5	Harta hidrologică	HO5	1: 15OOO	A4
      6	Habitate prezente în Aria Protejată Pădurea Gârboavele	HO6	1:1OOOO	A4
      7	Herpetofauna din Aria Protejată	HO7	1:1OOOO	A4

      	Pădurea Gârboavele
      8	Suprapunerea zonelor de interes – Aria Protejată şi Sit Natura 2OOO.	HO8	1:1OOOO	A4
      9	Transecte utilizate în cercetarea faunei din Aria Protejată Pădurea Gârboavele	HO9	1:1OOOO	A4
      1O	Relevee monitorizare	H1O	1:1OOOO	A4
      11	Ridicare topografică	H11A; H11B	1:5OOO	A3
      12	Harta sitului ROSCI O151	H12

      Alte informaţii

      Consiliului Judeţului Galaţi, custodele şi proprietarul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, are sediul în str. Eroilor nr.7, 8OO119, municipiul Galaţi, jud. Galaţi. Pentru informare s-a achiziţionat un panou informativ şi trei de avertizare care au fost amplasate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele.

      Suprafeţele cartate ale ariilor naturale protejate repartizate în Pădurea Gârboavele sunt menţionate în tabelul nr. 3.

      Tabel nr. 3 – Suprafeţe Arii Naturale Protejate din Pădurea Gârboavele
      Zona	Suprafaţa în Galaţi – ha	Total – ha
      Zonă protejată (Legea 5/2OOO)	23O,OO	23O,OO
      Pădurea Gârboavele – ROSCI O151	219	219
      Suprafaţa totală Pădurea Gârboavele	399,7	399,7

2. 2.2. Mediul fizic

   Geologia

   Din punct de vedere geologic, Pădurea Gârboavele este amplasată pe depozite cuaternare, loessoide, cu conţinut mai bogat în nisipuri fine şi pulberi care au favorizat dezvoltarea proceselor de solificare spre soluri cu caracter de tip fragipan. Structura geologică a Ariei Naturale Protejate de Interes Comunitar Pădurea Gârboavele, cu indicarea tipurilor de roci, a trăsăturilor structurale şi a raporturilor de vârstă dintre roci este evidenţiată în planşa HO3 reprezentând harta geologică a Pădurii Gârboavele – Anexa nr. 1 la planul de management.

   Geomorfologia

   Aria naturală protejată se află la limita nord-estică a Câmpiei Române de tip Bărăgan, caracterizată prin câmpuri întinse, întrerupte de interfluvii largi, slab fragmentate. Amplasamentul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este străbătută de Valea lui Manolache (Valea Gârboavele) cu orientare nord – sud tăiată în areale levantine. Relieful este slab ondulat, cu altitudini medii variind între 5O-75m, cu expoziţie predominat sud-estică şi pantă între 2° şi 1O°.

   Caracteristicile geofizice ale terenului din zona ANP – Pădurea Gârboavele:

   • – zona seismică „C” conform P1OO/2OO6;

   • – gradul VIII de intensitate seismic conform STAS 111OO/1/1993;

   • – perioada de colţ Tc = 1,O sec;

   • – acceleraţie gravitaţională g = O,24;

   • – adâncimea limită de îngheţ este de 1,OO m conform STAS 6O54/1977;

   • – altitudinile variază între 45,OO m pe Valea Mare la limita de sud şi 12O m la limita de nord a platoului delimitat de Valea Mare şi Valea Gârboavele.

     Stratificaţia terenului conform studiului geotehnic:

   • – terenul de fundare este constituit din loess galben macroporic sensibil la umezire, grupa „B”, conform Normativ P7 – 2OOO, SR EN 1997-1:2OO4 şi SR EN 1997-.2:2OO8pentru fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire; terenul de fundare are grosimi variabile de 1O,OO – 15,OO m, în funcţie de cotele terenului;

   • – pânza de apă freatică este cantonată la adâncimi variabile cuprinse între 4,OO – 2O,OO m, în funcţie de cotele terenului.

     Condiţii de fundare şi recomandări:

   • – în zona superioară a versantului: se pot realiza construcţii P– P+1E, fundare directă, Pconv= 8O–1OO kPa;

   • – în zona de versant de pantă: se va evita amplasarea de construcţii întrucât necesită defrişări, se pot realiza construcţii P, fundare directă, Pconv= 7O kPa;

   – în zona adiacentă firului văilor realizarea construcţiilor este improprie.

   Hidrologia

   Reţeaua hidrografică a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este reprezentată de cursuri de apă cu caracter nepermanent, ape de şiroire de pe versanţi şi râul Valea lui Manolache. Râul Valea lui Manolache străbate Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele de la Nord la Sud cu o lungime de 2,8 km, altitudine amonte 13O, altitudine aval 15 m cu deversare în pârâul Mălina, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de 1,36 şi suprafaţa totală de 57 km2. Reţeaua hidrografică prezintă fenomene de îmbătrânire, de micşorare şi dispariţie a cursului de apă pârâul Valea lui Manolache mai ales în perioada estivală. Reţeaua hidrografică în zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este figurată în planşa HO5 – Harta hidrologică – Anexa nr. 1 la planul de management.

   Clima

   Ca urmare a amplasării, Aria naturală protejată Pădurea Gârboavele vegetează în condiţiile unui climat continental de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. După raionarea climatică a ţării, teritoriul aparţine formulei climatice II As3, semnificând condiţii de climă continentală de câmpie, districtul stepei, subdistrictul Bărăgan. Verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din sud şi sud – vest care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din vest şi nord – vest, mai ales în semestrul cald, frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din nord – est şi est, mai ales în anotimpul rece, precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din nord şi aer tropical maritim din sud – vest şi sud.

   Regimul termic:

   • – temperatura medie anuală – între 9,5°-9,6°C;

   • – temperatura medie a lunii ianuarie – între -3° şi -4°C, iar a lunii iulie între 21° şi 22°C;

   • – temperatura medie a anotimpului cald de 21° C, iar a celui rece de -1,7°C;

   • – temperatura maximă absolută a fost de 39,5° C, iar minimă absolută de -28°C;

   • – perioada cu temperaturi mai mari de 1O° C, favorabile vegetaţiei forestiere, este de cca. 19O de zile – între 1O aprilie şi 2O octombrie;

   • – în medie primul îngheţ apare la 25 octombrie, iar ultimul îngheţ la 1O aprilie.

     Regimul pluviometric:

   • – precipitaţii medii anuale de 42O-43O mm;

   • – cel mai secetos anotimp iarna – cca. 😯 mm, iar vara 15O-16O mm;

   • – în perioada de vegetaţie cad în medie precipitaţii totalizând 26O-29O mm, indicele de ariditate are valori cuprinse între 21 şi 24;

   • – evapotranspiraţia potenţială se situează în jur de 69O mm, în perioada de vegetaţie se înregistrează un deficit al precipitaţiilor atmosferice comparativ cu evapotranspiraţia potenţială de 21O-24O mm;

   • – valoarea medie anuală a umidităţii relative a aerului este de 72 %.

     Regimul eolian:

     • – vânturile de nord – frecvenţa 26% şi o viteză medie anuală de 4 – 5 m/sec;

     • – vânturile din sud – frecvenţa 14% şi o viteză medie anuală de 2,5 – 3 m/sec;

     • – vânturile de vest – frecvenţa 2,6%, o viteză medie anuală de 2,8m/sec şi cu un maxim de 3,4 m/sec;

     • – vânturile din sud – frecvenţa 14% şi o viteză medie anuală de 2,5 – 3 m/sec.

   Relief. Soluri/Subsoluri

   Judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice: est- europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 31O m în nord şi 5 -1O m la sud.

   Teritoriul judeţului Galaţi prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos. Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează hidrocarburi – ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela – Independenţa, Munteni – Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri – exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii.

   Substratul litologic este constituit din depozite loessoide, formând un complex de microstaţiuni cu erodisoluri şi cernoziomuri cambice, carbonatice. Erodisolurile prezente au următoarele orizonturi: Ap-Cca unde: Cca- orizont C carbonato-acumulativ, calcic sau calxic; Ap – bioacumulativ, strat arat, domină acumularea de materie organică humificată. Acestea sunt soluri trunchiate rezultate

   dintr-o eroziune moderată, textual relativ grosiere, slab aprovizionate cu apă accesibilă vara cu regim de umiditate în estival târziu: uscat reavăn până la uscat. Cernoziomurile cambice, prezente în subtipul „tipic",cod 13O1, au o succesiune a orizonturilor de forma: Am-Bv-Cca unde: Bv – orizont mineral de alterare şi/sau de schimbare de culoare în situ; Am- este orizontul mineral format la suprafaţă în care structura iniţială a rocii a dispărut practic în întregime; caracter melanic. În frecvente cazuri, prezenţa la adâncimea de 3O-4O cm, a caracterelor de fragipan, fapt care, în solurile respective, în perioade de uscăciune, creează un orizont compact dur, greu penetrabil pentru rădăcinile vegetaţiei arborescente. Troficitatea solului este scăzută, iar aprovizionarea cu apă mai greu accesibilă în sezonul estival mijlociu şi târziu.

   Structura şi clasificarea solurilor prezente în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele este evidenţiată în planşa HO4 – Harta pedologică – Anexa nr. 1 la planul de management.

3. 2.3. Mediul biotic

   Descrierea zonei de studiu în contextul judeţului Galaţi

   Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care interferează pe pământul României. Una dintre cele mai importante arii naturale din judeţul Galaţi este localizată pe nisipurile din câmpia Covurluiului la limita cu Câmpia Siretului, pe teritoriul comunei Fundeni, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de circa 4 km lungime şi O,5 – 1 km lăţime, având o suprafaţă de circa 84 ha.

   La câţiva kilometri de municipiul Galaţi se află rezervaţia paleontologică de la Barboşi cu o suprafaţă de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi, cu aproximativ 4OO.OOO ani în urmă. De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa Bălaia, se află cea de-a doua rezervaţie paleontologică. A treia rezervaţie paleontologică se află lângă oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci- Valea Mărului – Pechea-Galaţi, cu o suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul numit "La Rateş" adică acolo unde a fost cândva un han.

   În partea de răsărit a judeţului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localităţile Băneasa şi Roşcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit şi bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende şi o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune că bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuţi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Şi în pădurea de la Hanu Conachi se desfăşoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervaţii constituie nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii permanente pentru turişti.

   Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele a fost desemnată prin Legea nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a III-a zone protejate. Arealul desemnat reprezintă o rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt stabilite măsurile de protecţie a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi stejar brumăriu din zona de deal, dar şi specii de arbuşti, specifice asociaţiilor de silvostepă. Suprafaţa desemnată pentru protecţia habitatelor forestiere înglobează şi suprafaţa de 219 ha ce reprezintă arealul Sitului de Interes Comunitar ROSCI O151 – Pădurea Gârboavele stabilită prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1964/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare. Amenajamentul silvic este prezentat în planşa HO2 – Amenajament forestier, Anexa nr. 1 la planul de management.

   Flora şi comunităţile de plante

   Menţiuni asupra florei existente în Pădurea Gârboavele au fost realizate de P. Enculescu în anul 1924, S. Paşcovici şi N. Doniţă în anul 1968, dar mai ales de Al. Borza în anul 1958 care citează prezenţa a 14O specii de angiosperme. După D. Mititelu, în anul 1968 pe teritoriul Pădurii Gârboavele cresc aproximativ 47O specii de angiosperme din care 4O specii foarte rare în flora Moldovei. Comunităţile de plante identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele sunt specifice arealului de silvostepă, constituindu-se din câteva asociaţii specifice arealelor silvice, cu arboret de consistenţă slabă, abundent invadată de flora stepică înconjurătoare, având o putere redusă de regenerare din lăstari şi fiind evident modificată prin introducerea a numeroase specii de arbori cultivaţi – frasin, mojdrean şi salcâm plantat.

   Asociaţii vegetale identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele:

   1. a) asociaţii vegetale silvicole;

   2. b) asociaţii vegetale stepice xerofile;

   3. c) asociaţii vegetale sagetale şi ruderale.

      1. a) Asociaţii vegetale silvicole

         Quercetea pubescenti

         Clasa reprezintă pădurile termofile de stejari xerofili din regiunea est-submediteraneană. Acestea sunt caracteristice în general silvostepei şi formează mici insule în arealul pădurilor clasei Querco–Fagetea, de aceea compoziţia floristică a acestora reflectă interferenţa speciilor caracteristice celor două clase.

         Specii caracteristice: Asyneuma canescens, Calamintha menthifolia, Carex humilis, Centaurea indurata, Clematis recta, Dianthus trifasciculatus, Digitalis lanata, Echinops banaticus, Euphorbia epithimoides, Fragaria viridis, Galium rubioides, Geranium sanguineum, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Lychnis coronaria, Melittis melissophyllum, Origanum vulgare, Polygonatum odoratum, Potentilla alba, P. micrantha, Quercus dalechampii, Rhamnus cathartica, R. saxatilis ssp. tinctorius, Scutellaria altissima, Sorbus domestica, Symphytum ottomanum, Tilia tomentosa, Veratrum nigrum, Viola hirta, Crucianella angustifolia, Myrrhoides nodosa, Teucrium chamaedrys, Laser trilobum, Ruscus aculeatus, Fraxinus ornus.

         Subasociaţii prezente

         Quercetum pedunculiflorae – Borza 1937 – Syn.: Violo suavis– Quercetum pedunculiflorae

         – Doniţă 1970; Centaureo stenolepi – Quercetum pedunculiflorae – Doniţă 1970

         Subasociaţia a fost descrisă de Borza A. în 1937 pe teritoriul cuprins între Prut şi Nistru. Stratul arborescent este dominat net de Quercuspedunculiflora, întâlnindu–se mai rar Q. robur ca element subdominant. Acestora li se adaugă Acer campestre, Q. dalechampii, Q.virgiliana, Fraxinus ornus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata,Ulmus minor. Stratul arbustiv prezintă o structură variată şi o acoperire de 15–3O%, fiind constituit din Acer campaestre juvenili, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa, Cotinus coggygria, Cornus sanguinea, C. mas,Euonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana, Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Amygdalusnana, Cerasus fruticosa, Sambucus nigra. În stratul ierbaceu se remarcă prezenţa următoarelor specii: Clinopodium vulgare, Asparagus tenuifolius, Viola hirta, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa angustifolia, Vinca herbacea,Dactylis glomerata.

         Lathyro collini–Quercetum pubescentis – Klika 1932

         Subasociaţie ce prezintă fitocenoze edificate de Quercus pubescens şi Lathyrus lacteus se dezvoltă la limita silvostepei cu zona pădurilor de stejar mezofil, ceea ce se reflectă în structura lor floristică, prin participarea multor elemente ale clasei Querco–Fagetea. Stratul arborescent dominat de Quercus pubescens are o acoperire redusă, în general de 5O–7O%, permiţând dezvoltarea stratului arbustiv şi mai ales ierbaceu, în care predomină multe elemente ale clasei Festuco–Brometea. În structura floristică a asociaţiei sunt prezente frecvent speciile: Quercus dalechampii, Ulmus procera, Tilia tomentosa, Acer tataricum, Crataegus monogyna, Cornus mas, Rosa canina, Prunus spinosa, Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus tenuifolius, Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys, Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrum aquilegifolium, Festuca valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris, Xeranthemum annuum.

         Aceri tatarici Quercetum pubescenti pedunculiflorae – Z6lyomi 1957

         Subasociaţia este prezentă în Pădurea Gârboavele din judeţul Galaţi – Sârbu et al. 1997, unde se întâlneşte pe platou şi pe pantele cu expoziţie vestică. Stratul arborilor este format din Quercus pedunculiflora şi Q. Pubescens care realizează o acoperire medie de 6O-7O%.Stratul arbustiv este alcătuit din Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, realizând o acoperire de 2O%. Sinuzia ierboasă este formată din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia peregrina, şi altele asemenea.

         Cotino–Quercetum pubescentis – So6 din anul 1931; Syn.: Galio dasypodi–Quercetum pubescentis – Doniţă 197O; Paeonio peregrinae– Carpinetum orientalis – Doniţă 197O; Fraxino orni–Quercetum dalechampii – Doniţă 1978.

         Subasociaţia intrazonală în cadrul silvostepei apare pe forme de relief pozitive, cu pante domoale. Extrazonal se întâlneşte pe coaste însorite, repezi, din cuprinsul etajului pădurilor xeroterme. Substratul este constituit întotdeauna din calcare. Solurile sunt de tip rendzinic, superficiale, semischeletice, cu conţinut mare de humus şi troficitate ridicată. Stratul arborescent, mai mult sau mai puţin poienit, este format dintr-un singur etaj superior, în care constant şi abundent domină Quercuspubescens, cu rare amestecuri de Pyrus pyraster, Fraxinus ornus,Carpinus orientalis, Tilia tomentosa. Stratul arbustiv, întotdeauna bine dezvoltat, se caracterizează în special prin Cotinus coggygria, care acoperă de multe ori integral solul. Etajul arbuştilor, care în mod obişnuit se întâlneşte în buchete, este dominat de Prunus spinosa, Crataegus monogyna şi Cornus mas. Sinuzia vernală este reprezentată prin Paeonia peregrina, Veratrum nigrum, iar cea estivală este alcătuită din Lithospermum purpurocaeruleum, Vincetoxicum hirundinaria, Laser trilobum, Asparagus verticilatus, Galium dasypodium, Carex michelii, Thalictrum minus, Bromus inermis, Filipendula vulgaris, Ajuga laxmanii, Agropyron intermedium, Festuca rupicola, F. valesiaca.

         Robinion pseudacaciae – M. Csiiros–Kaptalan 1968

         Alianţa grupează plantaţiile de salcâm bogate în buruieni în stratul ierbaceu. Specii caracteristice: Robinia pseudacacia, Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola.

         Robinietum pseudocaciae – Arvat 1939

         Plantaţiile de salcâm ce se caracterizează printr–o floră ierboasă foarte heterogenă, cu multe buruieni ca: Ballota nigra, Anthriscus trichosperma, Urticadioica, Physalis alkekengi, Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria petiolata.

         Prunetalia spinosae – R. Tiixen 1952

         Tufărişurile marginilor de pădure şi ale poienilor din păduri, precum şi a unor versanţi uscaţi.

         Speciile caracteristice sunt comune cu cele ale alianţei Prunion spinosae.

         Prunion spinosae – So6 1951

         Specii caracteristice: Acer campestre, Agropyron intermedium, Allium scorodoprasum, Asparagus officinalis, Cornus sanguinea, Coronilla varia, Corylus avellana, Crataegus calycina, C. oxyacantha, C. monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa agrestis, R. canina, R. eliptica.

         Pruno spinosae–Crataegetum – So6 1927; Hueck 1931; Syn.: Prunetum moldavicae –

         Dihoru 1969; Rubo caesii–Prunetum spinosae – Raţiu et Gergely 1979

         Tufărişurile de Crataegus monogyna şi Prunus spinosa prezintă o largă răspândire, instalându–se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre acestea şi poienile din interior, în locurile defrişate şi pe pante cu expoziţie estică sau sud–estică. Structura floristică a acestora este bogată şi variată, drept rezultat al răspândirii fitocenozelor de la câmpie până în Subcarpaţi. De aceea, fitocenozele din zona de câmpie şi colinară prezintă numeroase specii ale claselor Quercetea pubescentis–petraeae şi Festuco–Brometea, care imprimă acestor grupări un caracter xerofil–termofil. Fitocenozele din zona colinară înaltă şi din Subcarpaţi abundă în speciile claselor Querco–Fagetea şi Molinio–Arrhenatheretea, de aceea caracterul acestora este preponderent mezofil. De asemenea, sunt prezente numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae, drept efect al factorilor antropogeni. Dintre speciile mai frecvente ale acestor fitocenoze amintim: Clinopodium vulgare, Viburnum lantana, Origanum vulgare, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa canina, Acer tataricum,Asparagus officinalis.

         Prunetum tenellae – So6 1951; Syn.: Prunetum nanae Borza 1931.

         Fitocenozele edificate de Amygdalus nana se dezvoltă cu precădere pe coaste însorite şi mai rar pe marginea pădurilor. Împreună cu specia dominantă, se dezvoltă un nucleu de specii caracteristice alianţei şi ordinului: Prunus spinosa, Ligustrum vulgare, Acer campestre, Crataegusmonogyna, Rosa canina, Rhamnus cathartica, la care se adaugă specii din clasele Quercetea pubescenti–petraeae: Asparagus officinalis, Cytisusnigricans, Hereochloë repens, Rosa gallica, Stachys recta, Thalictrum minus, Viola hirta, Trifolio–Geranietea, Agrimonia eupatoria, Dictamnus albus, Galium album, Solidago virga–aurea, Veronica austriaca, Festuco–Brometea, Elymus hispidus, Festuca valesiaca, Galium verum, Medicagofalcata, Poa angustifolia, Salvia nemorosa, Teucrium chamaedrys, Molinio–Arrhenatheretea, Dactylis glomerata, Elymus repens, Stachysofficinalis şi altele asemenea.

      2. b) Asociaţii vegetale stepice xerofile

         Botriochloetum ischaemi – Kristiansen 1937; Pop 1977; Syn.: ass. Botriochloa ischemum – Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi moldavicum – Dobrescu 1971; Taraxacoserotinae– Botriochloetum ischaemi – Burduja et al. 1956, Sârbu, Coldea et Chifu 1999. Prezintă o răspândire la limita pădurii în zona de nord şi sud,pe valea lui Manolache. Se observă o dezvoltare a asociaţiei în special pe versanţii însoriţi cu soluri puţin evoluate. În structura acestor fitocenoze predomină elementele eurasiatice. Fitocenozele acestor suprafeţe au o fizionomie caracteristică. Pe lângă

         speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei: Fragaria viridis, Dorycnium herbaceum, Sanguisorba minor, Scabiosa ochroleuca, Plantagolanceolata, Eryngium campestre, Festuca valesiaca, Euphorbia virgata, Hypericum perforatum, şi altele asemenea se regăsesc şi altele din Sisymbrietalia: Carthamus lanatus, Verbena officinalis, Lactuca serriola, Erigeron annuus ssp. strigosus, Cephalaria transylvanica, fapt ce demonstrează că aceste pajişti suferă un intens proces de ruderalizare.

         Solurile pe care este instalată asociaţia sunt reprezentate de cernoziomuri în diferite stadii de levigare, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase. Acoperirea cu vegetaţie variază între 5O% şi 9O % pe zonele studiate.

         Festucetum valesiacae – Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956, Sârbu et al. 1999; Syn.: Festucetum valesiacae Răvăruţ et al. 1956; ass. Festuca valesiaca Burduja et al. 1956. Asociaţia edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din zona de pajişti instalate pe coastele din nordul şi sudul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, versanţi însoriţi cu înclinări variabile de o parte şi de cealaltă a Văii lui Manolache şi cu expoziţii pe direcţia văii. Majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi într-un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat şi prin pătrunderea în compoziţia floristică a numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste pajişti şi-au modificat compoziţia cenotică a fâneţelor, creând astfel condiţii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni secundari, cei mai frecvenţi fiind Taraxaco serotinae- Bothriocloetum ischaemişi Artemisio austriacae–Poëtum bulbosae.

         Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în funcţie de degradarea pajiştilor, are o acoperire de 25-75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează şi Koeleria macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca, Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla argentea, Salvia nemorosa, Plantago lanceolata.

         Pe alocuri, dominaţia speciei Festuca valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt: Euphorbia cyparissias, Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C. nutans, Erodium cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus orthoceras, Erysimum repandum. De asemenea, o specie relativ constantă este Poa bulbosa, care apare frecvent în zonele ruderalizate.

         Chrysopogonetum grylli – So6 1939

         Ecologic şi fizionomic, pajiştile de Chrysopogon gryllus sunt în bună parte asemănătoare cu cele de Botriochloa ischaemum şi de Festuca arundinacea, cu care de asemenea se asociază. Asociaţia este mai puţin răspândită în arealul Pădurii Gârboavele fiind caracteristică arealelor mai

         puţin uscate, cu un regim de umezeală atmosferică mai ridicată, fiind semnalată în poienile din zona amenajării de salcâm pe firul văii ceea ce se reflectă şi compoziţia lor floristică mai bogată.

         Specii reprezentative pentru aceste asociaţii: Achillea setacea; Agropyron intermedium; Arenaria serpyllifolia; Asperula campanutala octonaria; Calamintha clinopodium; Carduus hamulosus; Convorvolus arvensis; Coronilla varia; Euphorbia nicacensis; Falcaria vulgaris; Festuca valesiaca; Fragaria viridis; Galium parisiene Inula oculus-christi; Kocleria macrantha; Malabaila garveolens; Poa augustifolia; Rosa gallica; Salvia austriaca; Silene otites; Stachys recta; Teucrium chamaedrys; Thymus pannonicus; Veronica spicata orchidaea; Veronica tryphyllos.

      3. c) Asociaţii vegetale sagetale şi ruderale

      Sclerochloo-Polygonetum avicularis -Gams 1927, Soo 1940

      Asociaţie ce s-a instalat pe drumurile din arie sau de pe marginea acesteia, în locuri bătătorite şi uscate din timpul verii. Solul prezintă în stratul superficial un orizont cu humus nu foarte profund. Gradul de acoperire a vegetaţiei în releveele unde este prezentă asociaţia este de 7O%.

      Specii reprezentative pentru această asociaţie: Capsella bursa-pastoria; Chenopodium album; Descurania sophia; Lolium perene; Polygonum aviculare; Sclerochloa dura.

      Fauna

      Fauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este caracteristică lumii animale care populează pădurile de amestec – stejar, salcâm, frasin, mojdrean – din zona Câmpiei Moldovei. Suprafaţa relativ redusă a acestei Arii Naturale Protejate de 23O,OOha nu permite conturarea unor teritorii individuale ale unor specii faunistice de talie mare, dar gradul mare de naturalitate şi lipsa activităţilor antropice în această zonă atribuie acestei suprafeţe un rol foarte important ca zonă de refugiu, hrănire, reproducere şi creştere a puilor. Cele mai importante specii faunistice, sunt reprezentate de avifauna, herpetofaună şi entomofauna. Importanţa populaţiilor faunistice este recunoscută şi prin desemnarea acestui areal ca Sit de Importanţa Comunitară în cadrul reţelei ecologice Natura 2OOO, printre speciile de faună sălbatică, în formularul standard al ariei de interes comunitar ROSCI O151, regăsindu-se şi acestea.

      Mamifere

      Mamiferele de talie mare sunt reprezentate prin 4 specii identificate: mistreţul – Sus scrofa L.;căpriorul – Capreolus capreolus; iepurele de câmp – Lepus europaeus; vulpea – Vulpes vulpes. De menţionat că Situl de importanţă comunitară ROSCI O151 -219,OOha – cât şi întreaga suprafaţă a

      Pădurii Gârboavele se află în interiorul Fondului de vânătoare 44 Tuluceşti. Gestionarea faunei cinegetice se face în baza contractelor încheiate cu autoritatea statului, conform Legii nr. 4O7/2OO6, cu modificările şi completările ulterioare. În afară de aceste specii de talie relativ mare şi bine cunoscute, deosebit de importante sunt o serie de mamifere de talie mică şi mijlocie.

      Mamiferele mici rozătoare sunt slab reprezentate, prezenţa lor mai numeroasă fiind semnalată la limita zonei forestiere cu terenurile agricole sau cu pajiştile xerofile stepice situate în extremităţile sudice şi nordice. Unele specii de mici rozătoare sunt de o deosebită importanţă, fiind listate în Directiva Habitate: popândăul – Spermophilus citellus, dar şi specii cu conservare redusă precum şoarecele de câmp – Microtus arvalis, şoarecele de pământ – Microtus agrestis, şoarecele de câmp – Apodemus agrarius şi hârciogul – Cricetus cricetus.

      Herpetofauna

      În urma monitorizării speciilor de amfibieni şi reptile s-au identificat 4 specii de amfibieni şi 3 specii de reptile, distribuţia speciilor identificate în arealul ANP – Pădurea Gârboavele fiind evidenţiată în planşa HO7 – Herpetofauna din aria protejată Pădurea Gârboavele, Anexa nr.1 la planul de management. În ceea ce privesc amfibienii şi reptilele, cerinţele lor de habitat sunt foarte stricte, fiind deosebit de importante în acest caz condiţiile de microhabitat prezente la faţa locului. Reptilele, mai rezistente la uscăciune decât amfibienii, nu necesită prezenţa zonelor umede în imediata apropiere, decât în măsura în care îşi găsesc hrana în aceste ecosisteme.

      În studiile privind structura herpetofaunei la nivelul Ariei Naturale Pădurea Gârboavele, s-a realizat lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate, specificând pentru fiecare categorie în parte statutul acesteia.

      Fenologia herpetofaunei – Pădurea Gârboavele:

      1. a) Bufo bufo – Broasca râioasă brună. Date relevante despre specie:este o specie relativ mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte broaşte, pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă în funcţie de mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape mici şi scot nişte sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această specie a fost întâlnită în zona pârăului Valea lui Manolache ce străbate Pădurea Gârboavele de la nord la sud, şi în zona de est a ariei naturale – habitat de stejar pufos.

      2. b) Lacerta agilis – Şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o lungime totală de 2O-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-17 cm, din care coada 1O-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele adulte prezintă dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-14 ouă albe-gălbui. Clocirea durează 4O-

         6O zile, uneori ajungând la 9O zile, dacă temperatura nu este favorabilă. Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost identificată prin pajişti, tufişuri, pe coastele ierboase ale pădurii, pe malurile ierboase ale pârăului Valea lui Manolache preferând în special zone însorite.

      3. c) Lacerta viridis – Guşter. Date relevante despre specie: lungimea totală 3O-4O cm, din care coada 2O-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată, formată din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gât cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la cafeniu, întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot întâlni şi femele verzui cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru. Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale, ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Această specie a fost observată prin luminişurile şi lizierele pădurii de stejar.

      4. d) Natrix natrix – Şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos, ochi şi nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul dintre puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli prădătorii. Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în zona pârâului Valea lui Manolache, cât şi în zonele însorite, lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă acvatică – în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau temporare – sau/şi terestră.

      5. e) Pelobates fuscus – Broasca de pământ, cunoscută şi sub denumirea de broasca gheboasă. Date relevante: aceasta specie este prezentă în habitate ce conţin pământ nisipos sau lutos, afânate, în care să se poată îngropa uşor. Importantă este prezenţa unui mediu acvatic – în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau temporare,unde să îşi poată depune ponta şi unde să se poată dezvolta în primul stadiu de viaţa. În România o găsim în zonele de şes şi de deal unde există condiţii favorabile. Specia este prezentă şi în aria protejată în zonele umede create încă din primăvară pe zonele joase a Văii lui Manolache.

      6. f) Rana dalmatina – Broasca de pădure. Date relevante despre specie: este o specie terestră, indivizii fiind foarte agili, capabili de sărituri lungi, uneori peste 2 m. Este activă atât ziua cât şi noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrăneşte cu insecte. Sexele iernează separat, femelele în frunzişul mort, masculii pe fundul apelor, din octombrie până în februarie-martie. Această specie este vulnerabilă, necesitând protecţie în special în perioada de reproducere când adulţii se adună în bălţile de reproducere. Această specie s-a evidenţiat în toată aria protejată, preferând zonele umbroase ale habitatului de stejar – Quercus spp. unde stratul frunzelor moarte este consistent asigurându-i habitat de iernare.

      7. g) Rana esculenta – Broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are 6 – 9 cm, iar femela9 – 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-albăstrui sau întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu dungă pe şira spinării, mai luminoasă.

         Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit. Ochii foarte proeminenţi sunt aşezaţi latero- superior. Reproducerea: femela depune până la 5.OOO de ouă, în grămezi mari, care cad la fundul apei. Între 5 – 7 zile ies larvele, corp ovoidal cu coada mai lungă decât corpul, care după două săptămâni devin mormoloci. După 3 luni apar broscuţele. Această specie s-a evidenţiat pe întregul areal restrâns în zona pârâului Valea lui Manolache şi în zonele cu umiditate mare, existenţa speciei fiind în strânsă legătura cu nivelul precipitaţiilor şi existenţa cursului de apă a pârâului Valea lui Manolache.

         Avifauna

         Avifauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este reprezentate de 33 specii de păsări, dintre care 13 specii se află cel puţin sub protecţia uneia din prevederile: Directivei Păsări – Anexa 1, Convenţiei de la Berna – Anexa 2 – Specii de faună strict protejate şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa 3 – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică.

         Speciile de păsări protejate din arealul ANP – Pădurea Gârboavele şi implicit din Aria protejată de interes comunitar ROSCI O151 observate, specii de păsări protejate, conform tabel nr. 4.

         Tabel nr. 4 – Specii de păsări protejate în ANP Pădurea Gârboavele:

         Specie	Directiva păsări	OUG 57/2007	Convenţia Berna
         Caprimulgus europaeus	Anexa 1	Anexa 3	Anexa 2
         Corvuscorax	–	–	Anexa 2
         Dendrocopos major	Anexa 1	–	Anexa 2
         Dendrocopos medius	Anexa 1	Anexa 3	Anexa 2
         Dendrocopos syriacus	Anexa 1	Anexa 3	Anexa 2
         Emberiza hortulana	Anexa 1	Anexa 3
         Falcovespertinus	–	Anexa 3	Anexa 2
         Fringilla coelebs	Anexa 1	–
         Hieraaetus pennatus	Anexa 1	Anexa 3
         Lanius collurio	Anexa 1	Anexa 3	Anexa 2
         Lanius minor	Anexa 1	Anexa 3	Anexa 2
         Lullula arborea	Anexa 1	Anexa 3
         Picus canus	Anexa 1	Anexa 3	Anexa 2

         În zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost semnalate specii comune de păsări specifice zonei de silvostepă a pădurilor de foioase şi arbuşti, specii cuibăritoare de pădure:

         Asio otus – ciuf de pădure, Caprimulgus europaeus – caprimulg, Cuculus canorus – cuc, Dendrocopos major – ciocănitoarea pestriţă mare, Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus – ciocănitoare pestriţă de grădină, Emberiza hortulana – presura de grădină, Fringilla coelebs – cinteză, Lullula arborea – ciocârlie de pădure, Luscinia megarhynchos – privighetoarea roşcată, Streptopelia decaocto – guguştiuc, Phasianus colchicus – fazan, Upupa epops

         – pupăză, specii cuibăritoare de tufărişuri: Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic, Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagră, Coturnix coturnix – prepeliţa, Passer montanus – vrabie de câmp.

         Păsările răpitoare sunt slab reprezentate fiind semnalate 2 specii: Hieraaetus pennatus – acvila mică şi Falco vespertinus – vânturel de seară, acesta din urmă fiind semnalat la limita pădurii pe terenurile agricole. S-a evidenţiat faptul că pădurea nu funcţionează ca barieră, păsările răpitoare folosind teritorii de hrănire şi în afara pădurii. Astfel, specia Hieraaetus pennatus utilizează şi zona pajiştii xerofile unde sunt semnalate specii de rozătoare mici: popândăul – Spermophilus citellus, şoarecele de câmp – Microtus arvalis, şoarecele de pământ – M. agrestis, şoarecele de câmp – Apodemus agrarius şi hârciogul – Cricetus cricetus.

         Au fost semnalate şi specii comune fără interes conservativ care nu cuibăresc în zona Pădurii Gârboavele, specii aflate în căutare de hrană la limita pădurii sau pe terenurile agricole, pajiştile xerofile, zone de tufărişuri – Majoritatea speciilor comune fac parte din familia Passeridae, fiind semnalate speciile: Passer domesticus, Passer montanus, Galerida cristata, Sturnus vulgaris etc, precum şi speciile din familia Corvidae – Pica pica, Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula.

         Evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe – marş-rut – pe transecte dispuse de-a lungul căilor de acces din Aria naturală Pădurea Gârboavele. Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

         Harta transectelor (HO9) utilizate în monitorizarea şi inventarierea speciilor faunistice la nivelul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este prezentă în Anexa nr. 1 la planul de management.

         Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren, realizându-se fişa de observaţie pe baza datelor meteorologice, temperatura, direcţia şi intensitatea vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţii, specia şi numărul de exemplare observat. Monitorizarea speciilor de păsări s-a realizat începând cu luna aprilie până în luna iulie 2O11.

         Nevertebrate – Caracteristici entomologice ale Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

         Monitorizarea speciilor de nevertebrate a evidenţiat prezenţa speciilor de lepidoptere, coleoptere şi heteroptere. Lista speciilor de nevertebrate din Aria naturală de interes comunitar ROSCIO151 este detaliată în Anexa 2 la planul de management.

         Entomofauna Pădurii Gârboavele este relativ cunoscută. Studii privind diversitatea fluturilor în acest areal au fost realizate în 1964-1972 de către Vladimir Olaru în colaborare cu A. Alexinschi,

         I. Nemeş, A. Popescu Gorj, I. Drăghia, aceştia publicând articole şi note ştiinţifice în care sunt semnalate 574 de specii – Marcu Aurora Laszlo Rakosy, 2OO2, ele fiind păstrate în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Trebuie menţionat că 19,16% dintre speciile identificate în aceste studii, sunt ocrotite la nivel naţional, fiind incluse în listele UICN şi Lista Roşie a fluturilor diurni din România – Rakosy, L. 2OO3. Dintre speciile periclitate, cu risc mare de a deveni extincte, menţionăm: Hyponephele lycaon – Khun, 1774, Pyrrhia purpurina– Esper, 18O4, Mazaria incarnate– Freyer, 1838, Conistra ragusae macedonica – Pinker, 1956, Cleoceris scoriacea – Esper, 1789, Hadula stigmosa – Cristoph, 1887, Aglia tau – Linnaeus, 1761, Apatura ilia – Denis şi Schiffermiiler, 1775, Eudia pavonia – Linnaeus, 1758, Papilio machaon – Linnaeus, 1758, Saturnia pyri – Denis şi Schiffermiiler, 1775, iar dintre speciile critic periclitate, cu risc extrem de mare de dispariţie, amintim: Tomares nogelii dobrogensis – Caradja, 1895, şi Polyphaenis viridis – De Villers, 1789.

         Dintre Lepidoptere – fluturi diurni şi nocturni este important de menţionat specia prioritară Erannis ankeraria – Staudinger, 1861, din Anexa a II a Directivei Habitate, conform formularului standard Natura 2OOO ROSCI O151 Pădurea Gârboavele şi, de asemenea, speciile Parnassius mnemosyne – Linnaeus, 1758 şi Zerynthia polyxena– Denis şi Schiffermiiler, 1775, specii de interes comunitar ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa IV a directivei Habitate. Lepidopterele, în special speciile de interes comunitar Erannis ankeraria, Parnassius Mnemosyne, Zerynthia polyxen, semnalate în Aria Naturală Protejată au fost identificate izolat. Situaţia speciilor menţionate nu poate fi definită doar printr-un an de monitorizare privind distribuţia şi abundenţa acestora în Aria Naturală de Interes Comunitar ROSCI O151, de aceea studiile ulterioare asupra speciilor de nevertebrate se vor extinde în perioade mult mai mari de timp.

         Dintre Speciile de interes naţional, specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare, există referiri la speciile de fluturi Hyponephele lycaon şi Apatura metis, Freyer, 1829.

         În ceea ce priveşte specia Tomares nogelii, menţionăm că aceasta este o specie cu localizare strictă, fiind identificată pentru prima dată în România în anul 1866 de către Mann în apropierea

         oraşului Tulcea – Dinca, V. colab, 2OO9 -, şi apoi identificată şi în Pădurea Gârboavele, V. Olaru care colectează în anii 197O – 1972 aproximativ 😯 de exemplare ce se regăsesc în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. La sfârşitul anilor '8O specia nu a mai fost găsită nici în Pădurea Gârboavele dar nici în împrejurimile oraşului Tulcea. Pădurea Gârboavele reprezintă limita vestică a arealului de răspândire a acestei specii în Europa. Caracterul strict localizat pentru Tomares nogelii este dat de prezenţa speciei Astragalus ponticus Pall., Fabaceae, ce reprezintă principala hrană a larvelor acestui fluture. Această plantă rară este şi ea destul de strict localizată, fiind înregistrată aproape exclusiv în partea de sud-est a României, în sud-estul Moldovei, Dobrogea şi sud-estul Munteniei – Oprea, 2OO5. Prezenţa acestei specii în arealul Pădurii Gârboavele, în efective mai mari comparativ cu alte locaţii din România – Dinca, V. colab, 2OO9, ne îndreptăţeşte să propunem studii de monitorizare a acesteia, pentru a clarifica statutul atât a speciei Tomares nogelii cât şi a speciei Astragalus ponticus.

         Cauzele declinului speciei Tomares nogelii în România nu sunt clare, dar trebuie avut în vedere că populaţia din România cu localizare în Pădurea Gârboavele s-ar afla la limita vestică a arealului de răspândire în Europa. De asemenea, pentru Pădurea Gârboavele, cauze antropice şi naturale – modificări climatice – au contribuit la dispariţia acestei specii. (conform: New data on the Rhopalocera (Lepidoptera) of Dobrogea (south-eastern Romania) Vlad Dincă, Sylvain Cuvelier, Levente Szekely Roger Vila)

         Pe toată durata monitorizării realizate în perioada estivală a anului 2O11 nu au mai fost semnalaţi indivizi aparţinând speciei Tomares nogelii chiar dacă, planta gazdă Astragalus ponticus este încă prezentă în arealul ariei naturale de interes comunitar ROSCi O151. Prezenţa plantei gazdă

         A. ponticus este însă rară fiind ameninţată de invadarea arealului cu speciile Urtica şi Cannabis precum şi de extinderea amenajărilor cu Robinia. Având în vedere suprafaţă ocupată de Pădurea Gârboavele, nu putem exclude prezenţă unor indivizi aparţinând speciei Tomares nogelii, în acest scop se va realiza şi o monitorizare ulterioară în anii următori.

         Dintre Coleoptere – gândaci, în urma observaţiilor efectuate în Pădurea Gârboavele, se identifică speciile Cerambyx cerdo – Linnaeus, 1758, Lucanus cervus – Linnaeus, 1758, Morimus funereus – Mulsant, 1863 şi Osmoderma eremita – Scopoli, 1763, ca fiind vulnerabile, ele regăsindu- se în Directiva Habitate, fiind incluse în speciile de interes comunitar care necesită protecţie strictă şi pentru care este necesară stabilirea unor zone speciale de protecţie. Lista Roşie a speciilor de floră şi faună sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova, menţionează pentru Pădurea Gârboavele, în urma studiilor realizate în acest areal, speciile Aromia moscata – Linnaeus, 1758, Calambus bipustulatus – Linnaeus, 1767, Calosoma sycophanta – Linnaeus, 1758, Carabus Syn, Hydrocarabus variolosus – Fabricus, 1787 şi Oryctes nasicornis – Linnaeus, 1758, ca fiind specii

         periclitate, prezentând un risc foarte mare de a deveni extincte, şi include alături de speciile de gândaci cuprinşi în Directiva Habitate, şi specia Bolbelasmus unicornis – Schrank, 1798 ca fiind vulnerabilă. Aceeaşi listă include musca gigantică – Satanas gigas – Eversmann, 1855, albina valga – Xylocopa valga – Gerstaeker, 1872, albina violacee – Xylocopa violacea– Linnaeus, 1758, bondarul de argilă – Bombus argillaceus – Scopoli, 1763 şi bondarul de stepă – Bombus fragrands – Pallas, 1771 ca fiind specii periclitate, iar viespea de stepă – Scolia hirta – Schrenck, 1781 şi viespea gigantică – Scolia maculata Drury, 1773, le include în lista speciilor vulnerabile pentru Pădurea Gârboavele.

         Fauna de heteroptere – ploşniţe din Pădurea Gârboavele reuneşte 39 de specii, marea majoritate fiind larg răspândite în toate regiunile României, excepţie făcând însă speciile: Carpocoris mediteraneus – Tamanini, 1958 din Familia Pentatomidae care a mai fost găsită punctiform în judeţele Constanţa, Tulcea şi Caraş-Severin, Rhopalus rufus – Schilling 1821, cunoscută prin două exemplare femele colectate în 1964 de Kis. B din Craiova şi Dubova judeţul Dolj şi confirmată ca specie nouă pentru fauna României în urma studiilor realizate în perioada 2OO4-2OO9 – Şerban C. 2OO9a, 2OO9b, 2O1O, Stictopleurus pictus – Fieber, 1861, specie cunoscută doar din Judeţul Dolj, Bihor, Tulcea şi Maccevethus errans caucasicus – Kolenati, 1845, o specie rară, întâlnită în regiunile de câmpie.

         Habitate şi ecosisteme

         Habitatele identificate în arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt specifice zonei de stepă, speciile edificatoare fiind specifice subzonei cu păduri şi rarişti de stejari mezofili, rolul edificator îl au speciile Quercus spp. ca şi tufărişurile de Prunus spinosa şi alţi arbuşti.

         Descrierea habitatelor s-a realizat conform formularelor standard pentru descrierea Sitului de Interes Comunitar ROSCI O151 – Pădurea Gârboavele.

         Din analiza habitatelor existente pe întreaga suprafaţă a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost descrise după următoarea schemă:

         1. a) cod şi denumire;

         2. b) corespondenţa cu NATURA 2OOO, EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS;

         3. c) suprafeţe aproximative;

         4. d) compoziţia floristică;

         5. e) valoarea de conservare.

      Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0151 – Pădurea Gârboavele

      Situl Natura 2OOO ROSCIO151 – Pădurea Gârboavele a fost instituit ca arie naturală protejată în baza Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1964/2OO7, cu modificările şi completările ulterioare. Situl se întinde pe o suprafaţă de 219 ha, suprapunându-se complet peste Aria naturală de interes naţional în suprafaţă de 23O,OO ha.

      Tipul dominant de vegetaţie al sitului Natura 2OOO este reprezentat de pădurile şi rariştile de stejar pufos Quercus pubescens şi stejar brumăriu Quercus pedunculiflora. Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele înclinate spre pârâul Manolache în timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri mici şi fâşii înguste la limita sitului. Limita exactă între habitatul 91AA edificat de stejarul pufos şi habitatul 91IO edificat de cel brumăriu este dificil de realizat, având în vedere răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil. Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură plopi sau arbori exotici”, reprezintă plantaţii de salcâm. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din subparcela 6B, conform amenajamentului silvic al Pădurii Gârboavele.

      Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de pădure închisă cu rarişti şi poieni. Trebuie menţionată prezenţa formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis – Q. pedunculiflora x Q. pubescens. De asemenea este prezent Quercus virgiliana – chiar exemplare de Q. virgiliana forma „pungens” (Sârbu, et al., 2OO6), exemplare semnalate în timpul monitorizării şi menţionate în fişa sitului ROSCI O151 Pădurea Gârboavele. Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul – Acer campestre şi vişinul turcesc – Prunus mahaleb iar în subarboret măceşul – Rosa canina, păducelul – Crataegus monogyna, porumbarul – Prunus spinosa, cornul – Cornus mas, scumpia – Cotinus coggygria. Datorită subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este redusă – prezentă doar în ochiuri şi luminişuri. Prin amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcţia specială de protecţie fiind supuse regimului de conservare. Habitate de interes comunitar care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, stabilite, (Anexa 4 – Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanţă comunitară ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele), sunt:

      

      Tabel nr. 5 – Habitatele existente în Aria Protejată Pădurea Gârboavele – conform formular standard Natura 2OOO

      Cod Denumire habitat	%	Reprez.	Supr. rel.	Conserv.	Global
      4OCO* Tufărişuri de foioase ponto- sarmatice	3	A	C	B	B
      91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	53	A	C	B	B
      91IO * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.	14	A	C	B	B

      Suprafeţele habitatelor prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI O151 Pădurea Gârboavele sunt date cu exactitate pe baza informaţiilor existente din planurile de amenajament dar corectate în urma deplasărilor în teren, prin urmare amplasarea acestora în arealul ariei naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 1 la planul de management.

      Suprafeţele habitatelor identificate în situl de importanţă comunitară Pădurea Gârboavele în suprafaţă totală de 219 ha sunt menţionate în tabelul nr.6.

      Tabel nr.6 – Suprafaţa habitatelor existente cartate în ROSCI O151 Pădurea Gârboavele

      Cod Denumire habitat	Suprafaţa – ha	%
      4OCO* Tufărişuri de foioaseponto-sarmatice	4,72	2,15
      91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	149,14	68,1O
      91IO* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.	15,O8	6,9
      Vegetaţie forestieră cu Robinia pseudacacia	45,18	2O,63
      Vegetaţie forestieră cu Fraxinus spp.	4,88	2,22

      Conform fişei sitului ROSCI O151 Pădurea Gârboavele, sunt identificate 3 habitate de interes comunitar: 4OCO* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi 91IO* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.

      În urma deplasărilor în teren şi a cartării habitatelor au fost semnalate/identificate 5 habitate forestiere, având următoarea distribuţie:

      • – 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice – semnalate în partea de V, NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de 4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă totală a sitului;

      • – 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos -a fost semnalată cu precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea centrală de la N-S, ocupând o suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,1O% din suprafaţă totală a sitului;

      • – 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp. – a fost identificat în partea central – nordică a sitului, ocupând o suprafaţă de 15,O8 ha, reprezentând 6,9% din suprafaţă totală a sitului;

      • – Vegetaţie forestieră cu Robinia pseudacacia – localizată în partea vestică şi centrală a sitului, având o orientare de la N la S, ocupând o suprafaţă de 45,18 ha, reprezentând 2O,63% din suprafaţă totală a sitului;

      • – Vegetaţie forestieră cu Fraxinus spp. – a fost identificată în partea centrală a sitului, ocupând o suprafaţă restrânsă 4,88 ha, reprezentând 2,22 % din suprafaţă totală a sitului.

      Criterii de evaluare a calităţii habitatelor prezente în ANP Pădurea Gârboavele

      Criterii de evaluare a sitului pentru habitatele naturale prezente din anexa I (în conformitate cu secţiunea A din anexa III a Directivei Habitate).

      REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului.

      Gradul de reprezentativitate exprimă măsura în care un habitat este „tipic". La nevoie, evaluarea trebuie să ia în considerare şi reprezentativitatea tipului de habitat din situl respectiv, fie pentru un grup de tipuri de habitat fie pentru o combinaţie specială a mai multor tipuri de habitat diferite.

      Sistemul de ierarhizare:

      A: reprezentativitate excelentă, B: reprezentativitate bună,

      C: reprezentativitate semnificativă. D: prezenţă nesemnificativă.

      SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional.

      Sistemul de ierarhizare:

      A: 1OO  p > 15% B: 15  p > 2% C: 2  p > O%

      STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere.

      Se aplică la clasificarea globală după cele trei sub-criterii A: conservare excelentă

      = structură excelentă, indiferent de clasificarea după celelalte două criterii,

      = structură bine conservată şi perspective excelente, indiferent de clasificarea după al treilea criteriu. B: conservare bună

      = structură bine conservată şi perspective bune, indiferent de clasificarea după al treilea criteriu,

      = structură bine conservată şi perspective medii / eventual nefavorabile şi refacere uşoară sau posibilă cu efort mediu,

      = structură mediu/parţial degradată, perspective excelente şi refacere uşoară sau posibilă cu efort mediu,

      = structură mediu/parţial degradată, perspective bune şi restaurare uşoară. C: conservare medie sau redusă

      = toate celelalte combinaţii

      EVALUARE GLOBALĂ: Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural respectiv.

      Pentru a face o evaluare globală, sistemul de ierarhizare fiind următorul: A: valoare excelentă,

      B: valoare bună

      C: valoare considerabilă.

      Tabel nr. 7 – Corelarea habitatelor din Directiva Habitate cu sistemul românesc de clasificare, conform Doniţă et al., 2OO5
      Directiva Habitate, Anexa I		Sistemul românesc de clasificare a habitatelor
      Cod	Denumire	Cod	Denumire
      40C0*	Tufărişuri de foioase ponto sarmatice	R3128	Tufărişuri balcanice de păliur – Paliurus spina-christi
      		R3129	Tufărişuri balcanice de iasmin – Jasminum fruticans
      		R3132	Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex
      		R3133	Tufărişuri de cătină albă – Hippophaë rhamnoides
      91AA	Vegetaţie forestieră ponto – sarmatică cu stejar pufos	R4161	Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Galium dasypodium
      		R4162	Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos – Quercus pubescens cu Paeonia peregrina
      		R4163	Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Echinops banaticus
      91I0*	Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.	R4138	Păduri dacice de gorun – Quercus petraea şi stejar pedunculat – Quercus robur cu Acer tataricum
      		R4142	Păduri balcanice mixte de gorun – Quercus petraea şi alun turcesc – Corylus colurna cu Paeonia dahurica
      		R4146	Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat – Quercus robur şi cireş – Prunus avium cu Acer tataricum
      		R4148	Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat – Quercus robur cu Convallaria majalis
      		R4156	Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora, cer – Q. cerris, gârniţă – Q. frainetto şi stejar pufos – Q. pubescens cu Acer tataricum
      		R4157	Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora cu

      40

      Tabel nr. 7 – Corelarea habitatelor din Directiva Habitate cu sistemul românesc de clasificare, conform Doniţă et al., 2OO5
      Directiva Habitate, Anexa I		Sistemul românesc de clasificare a habitatelor
      Cod	Denumire	Cod	Denumire
      			Acer tataricum
      		R4159	Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora şi stejar pedunculat – Quercus robur;

      41

      Descrierea habitatelor de interes comunitar identificate în Aria Protejată Pădurea Gârboavele (Habitatele din România – Doniţă et al., 2OO5):

      1. a) 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice CLAS. PAL.: 31.8B7

         Habitatul a fost semnalat în partea de V, NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de 4,72 ha, suprafaţă ce reprezintă 2,15% din suprafaţă totală a sitului de importanţă comunitară ROSCI O151. Habitatul prezintă o valoare conservativă mare ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.

         Este reprezentat de tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limită estică a pădurilor de stejari Quercus spp., din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar tătăresc – 41.7A22 şi pădurilor stepice subeuxinice – 41.7A3 ce fac parte din habitatul 91IO – păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

         Tufărişurile caducifoliate ponto-sarmatice prezintă o abundenţă a speciilor Crataegus monogyna, Ligustrum Vulgare, Rosa canina, Prunus spinosa şi Cotinus coggygri cu o largă răspândire pe întreaga suprafaţă a sitului de interes comunitar ROSCI O151. Habitatul este instalat în ochiurile de pădure, la limita dintre acestea şi poienile din interior, în locurile de pantă cu expoziţie estică sau vestică. Se poate evidenţia o delimitare a habitatului mai ales în zona vestică la limita pădurii cu terenurile agricole. Structura floristică a acestui habitat este bogată şi variată, drept rezultat al răspândirii fitocenozelor pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.

         Specii de plante: Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria, Rosa canina, Cornus sanguinea, Viburnum lantana, Rhamnus cathartica, Euonymus europaeus, Balota nigra, Dactylis glomerata, Polygonatum latifolium, Bilderdykia convolvulus, Achillea ochroleuca, Galium aparine, Physalis alkekengi, Sambuscus nigra, Silene alba, Ajuga reptans, Chenopodium album, Euphorbia esula, Carex spicata, Viola alba, Fragaria vesca, Poa silvicola, Melica ciliata, Taraxacum officinale , Vicia cracca, Carex michelii, Viola hirta, Dictamnus albus, Phleum phleoides, Rubus caesius, Clamintha clinopodium, Allaria petiolata, Urtica dioica, Lapsana communis, Leonurus cardiac, Actiunum tomentosum, Erigeron Canadensis, Stellaria media, Artemisia vulgaris, Bromus sterilis, Chaerophyllum temulentum, Torolis japonica, Cichorium intybus, Plantago major, Cannabis ruderalis, Chenopodium hygridum, Fraxinus excelsior, Geranium pusilum, Morus alba, Cucumbalus baccifer, Torolis arvensis, Mycelis muralis, Parthenocissus quinquefolia, Sonchus arvensis, Anthriscus cerefolium, Agrostis stolonifera.

         Habitatul este identificat prin prezenţa asociaţiilor vegetale de tipul: Prunion spinosae – So6 1951; Pruno spinosae–Crataegetum– So6 1927, Hueck 1931 – Syn.: Prunetum moldavicae – Dihoru, 1969; Rubo caesii–Prunetum spinosae – Raţiu et Gergely 1979; Prunetum tenellae – So6 1951 – Syn.: Prunetum nanae – Borza 1931.

      2. b) 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. –CLAS. PAL.: 41.7A

         Habitatul a fost identificat în partea central – nordică a Sitului Natura 2OOO, ocupând o suprafaţă de 15,O8 ha, suprafaţă ce reprezintă 6,9% din suprafaţă totală a sitului. Este caracterizat prin prezenţa pădurilor xerotermofile de stejar Quercus spp. Este prezent în zonele cu climă continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor unde substratul dominant constă în loess şi soluri de tip cernoziom. Speciile Q. pubescens, Q. pedunculiflora şi Quercus robur domină stratul arborescent al acestor păduri ce sunt bogate şi în elemente stepice continentale şi geofite: Aceri tatarici-Quercion – Z6lyomi 1957.

         În acest habitat se remarcă prezenţa speciilor reprezentative de Q. pubescens, Q. pedunculiflora Q. robur,, Q. petraea, Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica. Se remarcă de asemenea şi prezenţa stratului arbustiv prin speciile: Acer campestre juvenil, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa, Cotinus coggygria, Cornus sanguinea, Cornus mas, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana, Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Amygdalusnana, Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.

         Stratul ierbaceu este alcătuit din speciile: Clinopodium vulgare, Asparagus tenuifolius, Viola hirta, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa angustifolia, Vinca herbacea, Dactylis glomerata. Acest habitat se întrepătrunde cu habitatul 91AA fiind o întrepătrundere mozaicată a speciilor: Quercus robur, Q. pedunculiflora şi Q. Pubescens. De asemenea în zona Văii lui Manolache se constată o degradare a habitatului ca urmare a prezenţei speciei Robinia.

         Habitatul prezent are valoare conservativă: mare.

         Habitatul este identificat prin prezenţa asociaţiilor vegetale de tipul: Lathyro collini–Quercetum pubescentis – Klika 1932; Quercetum pedunculifloraecerris – Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae – Borza 1937;

      3. c) 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu ştejar pufos-CLAS. PAL.: 41.7371, 41.7372

         Habitatul a fost semnalat cu precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea centrală de la N-S, ocupând o suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,1O% din suprafaţă totală a sitului. Habitatul este caracterizat prin prezenţă pădurilor extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale. Include şi subtipurile: 41.7371 Păduri tracice de stejar pufos

         Speciile de stejar pufos – Quercus pubescens sunt însoţite şi de specii precum Q. pedunculiflora şi

         Quercus robur, Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna,

         Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica şi alte elemente floristice. De asemenea se constată un habitat mozaicat şi prin prezenţa celorlalte specii de stejar Q. pedunculiflora şi Quercus robur.

         Habitatul se identifică şi prin prezenţa unui strat arbustiv cu speciile Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Evonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica.

         Stratul ierbos este format din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia peregrina, Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus tenuifolius, Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegiifolium, Festuca valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris, Xeranthemum annuum. Indivizi ai speciilor Echium russicum – Capul şarpelui şi Iris aphylla ssp. hungarica – Stânjenel, Paeonia peregrina – Bujorul românesc, au fost semnalaţi foarte rar, fiind identificaţi indivizi ai speciilor cu precădere în luminişurile pădurii.

         Habitatul are valoare conservativă mare.

         Habitatul este identificat prin prezenţa asociaţiilor vegetale de tipul: Lathyro collini–Quercetum pubescentis – Klika 1932; Aceri tatarici Quercetum pubescenti pedunculiflorae – Z6lyomi 1957, Cotino–Quercetum pubescentis So6 – 1931- Syn.: Galio dasypodi–Quercetum pubescentis – Doniţă 197O; Paeonio peregrinae– Carpinetum orientalis – Doniţă 197O; Fraxino orni–Quercetum dalechampii – Doniţă 1978.

      4. d) Vegetaţie forestierăcu Robinia pseudacacia şi Fraxinus spp.

         Habitatul a fost localizat în partea vestică şi centrală a sitului, având o orientare de la N la S, ocupând o suprafaţă de 45,18 ha, suprafaţă ce reprezentă 2O,63% din suprafaţă totală a Sitului Natura 2OOO. Sunt prezente asociaţii de tipul Robinietum pseudacaciae – Arvat 1939. Asociaţia este reprezentată prin plantaţii de salcâm, situate în partea de sud şi vest a Pădurii şi pe conturul Văii lui Manolache. Stratul arborilor cu înălţime de 12-14 m este format din speciile Robinia pseudacacia, Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus excelsior şi Fraxinus ornus. În stratul arbustiv se întâlnesc sporadic indivizi de Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa şi Rhamnus catharctica. Stratul ierbos este foarte heterogen cu apartenenţă cenotică, acoperind solul până la 3O

         %.

         Habitatul are valoare conservativă redusă.

         Stratul forestier este format din speciile: Robinia pseudacacia cu acoperire mare, dar se semnalează şi prezenţa speciilor Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus excelsior şi Fraxinus ornus, precum şi a speciilor arbustive Cornus sanguinea, Acer campestre – juv., Gleditsia

         triacanthos juv., Crataegus monogyna, Rosa canina. Se semnalează de asemenea şi arbori răzleţi de

         Quercus spp.

         Stratul ierbos este format din speciile: Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola, Physalis alkekengi, Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria petiolata.

      5. e) Vegetaţie de pajişti xerofile

         Habitatul este instalat la marginea Ariei Naturale Protejate la limita sudică şi nordică în prelungirea Văii lui Manolache. Habitatul are corespondenţă cu R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca (NATURA 2OOO: EMERALD: 34.9 Continental steppes). Sunt prezente asociaţii vegetale de tipul: Botriochloetum ischaemi – Krist. 1937,Pop 1977. Răspândire: reprezintă păşunile de şes din stepă şi silvostepă şi pe dealurile din zona pădurilor de stejar, din Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei – Pădurea Gârboavele;

         Staţiuni: Altitudini de 1OO-4OO m; Clima: T = 11-7OC; P = 4OO- 8OO mm;

         Relief: teren plan, coaste uşor înclinate până la moderat înclinate cu expoziţie sudică, sud-estică şi sud-vestică.

         Structura: caracteristice sunt gramineele stepice, xerofile, care alcătuiesc etajul superior de 5O-65 cm şi cu acoperirea de 6O-85%. Dintre aceste plante, nelipsite în cadrul fitocenozelor sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus, Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogongryllus, Stipa capillata, S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea mollis. Plantele scunde alcătuiesc etajul inferior, dintre care cele mai reprezentative sunt: Teucrium polium, Trigonella monspeliaca, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium arvense, Thymus zygoides, Galium humifusum, Minuartia viscosa, Bombycilaena erecta, Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima.

         Valoarea conservativă a acestui habitat este redusă.

         Compoziţie floristică: specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum;

         Specii caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Altespecii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teucrium polium, Asperula cynanchica, Taraxacum laevigatum, Eryngium campestre, Euphorbia seguierana, Galium humifusum, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.

         Asociaţii vegetale prezente: Botriochloetum – Andropogonetum – ischaemi -Kristiansen 1937; Pop 1977 Syn.: ass. Botriochloa ischemum – Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi moldavicum – Dobrescu 1971; Taraxacoserotinae – Botriochloetum ischaemi – Burduja et al. 1956 – Sârbu, Coldea et Chifu 1999.

      6. f) Comunităţi ruderale/sagetale

      R87O4 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Loliumperenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.

      PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities EUNIS: –

      Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris – Linkola 1921; Berger 195O, Sclerochloo

      – Polygonetum avicularis – Gams 1927; So6 194O.

      Habitatul este identificat de-a lungul drumurilor, locurile bătătorite, marginea vestică cu terenurile agricole cultivate.

      Structura: majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare.

      Valoare conservativă: redusă.

      Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.

      Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.

      Distribuţia habitatelor în interiorul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a fost cartată şi evidenţiată în planşa HO6 – Hartă habitate prezente în ANP – Pădurea Gârboavele – Anexa nr. 1 la planul de management.

      Peisaj

      Sub aspect geomorfologic, peisajul din Aria Naturală Protejată – Pădurea Gârboavele este impresionant ca urmare a amplasării sale în câmpie plană. Varietatea condiţiilor staţionare şi de microrelief locale au favorizat constituirea unor asociaţii vegetale speciale, dominate de vegetaţia arborescentă care ocupă în totalitate suprafaţa arealului şi este reprezentată printr-o mare diversitate de specii, descrise în mai multe tipuri de păduri care formează un trup relativ compact.

      Principalele unităţi peisagistice din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele sunt:

      1. a) pădurea de stejar pufos în alternanţă cu stejarul brumăriu şi de amestec cu frasin, mojdrean, arţar;

      2. b) obiectivele cultural-istorice din imediata vecinătate ce constituie un element suplimentar de atracţie.

      Importantă ca biodiversitate şi cu mare valoare peisagistică este lunca râului Valea lui Manolache ce străbate Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele de la nord la sud şi care a permis formarea unor asociaţii vegetale şi existenţa unor specii de animale caracteristice, în special de herpetofaună. Datorită zonei umede din lunca râului Valea lui Manolache sunt întâlnite specii de reptile şi amfibieni precum Natrix natrix, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana esculenta ce completează diversitatea faunei Pădurii Gârboavele.

      Procese şi relaţii ecologice

      Cu toate că pe teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost efectuate studii floristice şi puţine studii faunistice, multe relaţii ecologice sunt încă puţin cunoscute. De aceea au fost necesare studii privind relaţiile existente între diversele componente ale ecosistemelor şi a factorilor care pot crea dezechilibre ecologice în zonă. Totuşi având în vedere structura florei şi faunei în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele se poate face o corelaţie între speciile de floră şi faună pentru a înţelege procesele ecologice complexe de coexistenţă.

4. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale: Perspectiva istorică Arheologie şi istorie

   Teritoriul judeţului Galaţi poartă mărturii materiale ale prezenţei omului din timpuri străvechi. Analiza succesiunii şi repartiţiei dovezilor arheologice de cultură materială arată că teritoriul judeţului a fost populat şi a intrat pe circuitul folosinţei umane din timpuri preistorice.

   Cele mai vechi vestigii umane în ţinutul Covurluiului aparţin paleoliticului final şi epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt localizate la Bereşti şi la Cavadineşti. Paleoliticul superior a fost pus în evidenţă în nordul judeţului, pe moşiile aşezărilor Pleşa, Puricani, Crăieşti, Bălăbăneşti, Şipote, Rădeşti, Băneasa, Suceveni. Pe teritoriul judeţului Galaţi există, însă, şi urme ale altor culturi precum: neoliticul vechi, epoca bronzului, epoca fierului, cultura geto-dacică, etc. De asemenea, numeroase urme materiale pun în evidenţă şi perioada migraţiei popoarelor, care au lăsat urme şi în toponimia acestor locuri.

   Pădurea Gârboavele există din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza ca pădure a statului român. Zona are descărcare arheologică şi nu deţine zone de interes arheologic. Până în anul 1994, Pădurea Gârboavele a fost administrată de către Ministerul Economiei Forestiere, prin Întreprinderea Forestieră Brăila, trupul de pădure Gârboavele, Ocolul Silvic Tuluceşti, Unitatea de Producţie IX.

   Prin Hotărârea 22/1964 a Consiliului de Miniştri al R.S.R, Pădurea Gârboavele a fost transmisă în administrare Comitetului Executiv al Sfatului Popular al oraşului Galaţi pentru a fi administrată ca pădure parc.

   Proiectul de amenajare al pădurii a fost întocmit în anul 1964. Din anul 1964 şi până în 1999, administrarea fondului forestier cuprins în Pădurea Gârboavele s-a făcut fără amenajamente silvice.

   Consiliul Judeţului Galaţi a emis Hotărârea nr. 46/1994 prin care declară zona naturală cuprinsă în Pădurea Gârboavele, arie botanică, zoologică şi forestieră.

   Conform Legii nr. 5/2OOO, suprafaţa de 23O,OOha din suprafaţa totală de 399,7O ha a Pădurii Gârboavele, a fost declarată Zonă Naturală Protejată de Interes Naţional şi Monument al Naturii.

   Suprafaţa de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a fost declarată Sit de Interes Comunitar ROSCI O151 prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7 cu modificările şi completările ulterioare.

   În perioada 1964 – 1999 nu s-au produs mişcări de suprafeţe în fondul forestier studiat şi acestea au fost preluate în amenajamentul făcut în anul 2OOO.

   Semnificaţia şi interesul istoric al zonei

   Unul din obiectivele culturale de interes etnografic şi istoric din Pădurea Gârboavele este

   „Muzeul Satului – gospodărie tradiţională" care reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţă specific zonei noastre. În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiţionale din zona Galaţiului, din localităţile Corod, Măstăcani, Cavadineşti şi o gospodărie tradiţională din raionul Cahul, Republica Moldova. Ca aspect inedit, remarcăm atât casa cu ascunzătoare, cât şi anexele – chimniţă, samaluc, saia, adăpost pentru râşniţă, toate oferind o imagine complexă nu doar asupra organizării gospodăriei ţărăneşti tradiţionale cât şi asupra contextului economic, social şi cultural specific regiunii. Arhitectura locuinţelor reprezentate din zona Galaţiului corespunde aproximativ sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX.

   Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut

   Pădurea Gârboavele a fost în administrarea Ministerului Economiei Forestiere până în anul 1964, când a trecut prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 22/1964 în custodia Consiliului Local Galaţi, şi apoi prin Hotărârea Guvernului nr. 8O5/1998 în custodia Consiliului Judeţului Galaţi. Prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr.46/1994 a fost constituită arie botanică, zoologică şi forestieră pe o suprafaţă de 399,7 ha. Prin Legea nr. 5/2OOO o suprafaţă de 23O,OO ha a fost constituită Arie Naturală Protejată. O suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a fost declarată ROSCI O151 prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/ 2OO7 cu modificările şi completările ulterioare.

   În perioada 1964-2OOO, Pădurea a fost administrată fără amenajament silvic. Această arie protejată este situată în limitele teritoriale ale Ocolului Silvic Galaţi, Unitatea de Producţie I Mogoş, la 12 km spre nord de municipiul Galaţi şi la 1,5 km vest de comuna Tuluceşti. Ecosistemul forestier din aria protejată este inclus din anul 2OOO în grupa funcţională I – păduri cu rol exclusiv de protecţie, subgrupa 5B adică păduri de recreere de intensitate funcţională foarte ridicată cu regim de parc natural. Pe baza acestei încadrări, custodele acestei păduri este obligat să nu modifice folosinţele actuale prin defrişări de pădure, indiferent de obiectivul economic sau social avut în vedere. Dezvoltarea dotărilor specifice agrementului se va limita la suprafeţele destinate în prezent acestui scop.

   În aria protejată se găseşte un amestec de stejar pufos şi stejar brumăriu, cu prezenţa diseminată a teiului, mojdreanului, jugastrului. Arboretele provin din regenerări naturale pe cale vegetativă, în cea mai mare parte, dar şi pe cale germinativă. Vârsta medie a arborilor este de 55 de ani.

   În această arie naturală protejată, recoltarea de masă lemnoasă este interzisă în vederea conservării habitatelor. De asemenea, sunt interzise şi alte activităţi care ar putea deregla echilibrul ecologic,

   cum ar fi: păşunatul, fertilizările şi tratamentele cu substanţe chimice ale terenurilor agricole limitrofe. Totodată, custodele trebuie să urmărească în aceste păduri asigurarea echilibrului ecologic dinamic al ecosistemului ocrotit prin eventuale împăduriri ale terenurilor goale cu material de provenienţă strict locală, asigurarea pazei şi reglementarea accesului publicului în pădure şi chiar lucrări de îngrijire şi ajutorare a regenerării naturale a arboretelor în conformitate cu Codul silvic. În trecut, au fost realizate acţiuni pentru asigurarea protecţiei efective:

   1. a) aria naturală protejată este vizibilă, păstrându-se actualele limite amenajistice cu vopsea pe arbori, asigurându-se o delimitare exactă şi prin reamplasarea de borne silvice;

   2. b) s-au montat bariere silvice care să limiteze strict accesul publicului în pădure;

   3. c) s-au realizat panouri care cuprind denumirea ariei naturale protejate, scopul acesteia, harta şi condiţiile de acces al publicului;

   4. d) s-au organizat acţiuni de patrulare în aceste suprafeţe în vederea asigurării pazei şi liniştii;

   5. e) s-au efectuat acţiuni de observare pentru a surprinde evoluţia echilibrului dinamic al ecosistemului;

   6. f) s-au efectuat campanii de mediatizare a importanţei acestei arii protejate prin mijloace mass- media, atât la nivelul municipiului Galaţi cât şi la nivelul judeţului Galaţi;

   7. g) periodic, personalul de specialitate ce intră în contact cu această arie este instruit în vederea cunoaşterii şi asigurării unui suport tehnic adecvat.

      Prin preluarea în custodie de către Consiliul Judeţului Galaţi, resursele materiale, umane, tehnice şi informaţionale sunt asigurate în cele mai bune condiţii. În acţiunea de coordonare şi custodie a Sitului Natura 2OOO ROSCIO151 Pădurea Gârboavele, Consiliul Judeţului Galaţi va colabora cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, ROMSILVA şi Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii.

      În aria protejată nu va fi permisă circulaţia publică a autovehiculelor. Accesul în zonă va fi posibil în prezenţa unor specialişti care să asigure desfăşurarea activităţilor şi vizitelor fără afectarea integrităţii ecosistemelor. Se vor organiza, de asemenea, activităţi de vizitare în scopul documentaţiei pentru elevi şi studenţi, laboratoare în aer liber pentru observarea biodiversităţii şi altele.

5. 2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă Comunităţile locale

   Comunităţile locale interesate pentru dezvoltarea zonei Pădurii Gârboavele sunt:

   1. a) Consiliul Judeţului Galaţi;

   2. b) Consiliul Local al Municipiului Galaţi;

   3. c) Consiliul Local al Comunei Tuluceşti.

Judeţul Galaţi, cu o suprafaţă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare – Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.

Pădurea Gârboavele, în suprafaţă totală de 399,7 ha, din care face parte şi Aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, este situată în totalitate în unitatea administrativă a comunei Tuluceşti aflată la o distanţă de aproximativ 15 km de municipiul Galaţi.

Comuna Tuluceşti este situată în sud-estul judeţului Galaţi. În partea de nord se învecinează cu comuna Frumuşiţa, în vest cu comuna Smârdan, în sud cu comuna Vânători, iar în est are drept vecinătate extremitatea nordică a teritoriului administrativ al municipiului Galaţi şi o porţiune din râul Prut. Este situată la 14 km distanţă faţă de municipiul Galaţi.

Activităţi economice principale desfăşurate în comunităţile locale învecinate ANP – Pădurea Gârboavele: agricultură, industrie, comerţ, artă meşteşugărească.

Obiective turistice din cadrul Comunei Tuluceşti:

1. a) Pădurea Gârboavele;

2. b) Herghelia Tuluceşti – situată în proximitatea Pădurii;

3. c) Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;

4. d) Muzeul satului;

5. e) Parcul Zoo.

Evenimente locale: Stâna din deal, de Sfântul Gheorghe şi Toamna la Brateş – 12 noiembrie; Facilităţi oferite investitorilor:vânzare, concesionare terenuri la preţuri accesibile, amplasarea geografică a comunei Tuluceşti faţă de municipiul Galaţi,acordarea de facilităţi în perioada iniţială de derulare a investiţiilor privind taxele şi impozitele pentru terenurile pe care se realizează investiţiile. Proiecte de investiţii: canalizare, introducerea sistemului de iluminat fotovoltaic stradal, înfiinţare parc, utilizarea energiei solare pentru încălzire, asfaltarea drumurilor comunale şi de interes local.

Folosinţa actuală a terenurilor

În acest moment terenurile din afara Ariei Naturale Protejate sunt date în administrarea Serviciului Judeţean de administrarea patrimoniului public şi privat al judeţului Galaţi cu excepţia a 25,9 ha aflate în folosinţa unor agenţi privaţi:

1. a) Teren de 16 ha aflat în administrarea Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii pentru Parc zoo;

2. b) Teren de 2,5 ha aflat în administrarea Centrului Cultural „Dunărea de Jos” pentru Muzeul Satului;

3. c) Teren de 7,4 ha aflat în concesiune privată.

Facilităţile pentru activităţile educative, turism şi recreere

„Muzeul Satului – gospodărie tradiţională” reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţă specific zonei noastre. În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiţionale din zona Galaţiului, din localităţile Corod, Măstăcani, Cavadineşti şi o gospodărie tradiţională din raionul Cahul.

Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii Galaţi „Parc ZOO". Grădina Zoologică a fost înfiinţată în anii 197O, funcţionând, până la sfârşitul anului 1989 sub administrarea Primăriei Galaţi. În anul 199O, obiectivul a intrat în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi, respectiv a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii. Grădina zoologică,este situată în afara celor două zone protejate, amplasamentul acesteia situându-se în zona de agrement a Pădurii Gârboavele,întinzându-se pe o suprafaţă de 7,7 ha ce se va mări la finalizarea proiectului de extindere a acesteia. Pentru a fi în conformitate cu noile prevederi legale privind conservarea biodiversităţii şi la solicitarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, de actualizare a Studiului de Fezabilitate aferent proiectului "Modernizare Parc Zoo, Pădurea Gârboavele, judeţul Galaţi", pentru respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798/2OO7 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 191/2OO2 a grădinilor zoologice şi acvariilor publice şi Hotărârii Guvernului nr.15OO/2OO7 privind unele măsuri pentru realizarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, ce conţin obiective de investiţii în infrastructura de mediu, pentru realizarea proiectelor de investiţii în vederea atingerii standardelor necesare autorizării grădinilor zoologice, Parcul Zoo se află în prezent într-un proces de modernizare şi reorganizare, ce are ca scop îndeplinirea condiţiilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte funcţionarea grădinilor zoologice. De asemenea, în Pădurea Gârboavele există patru complexe de agrement, cu bar de zi, terasă, parcare, teren de sport polivalent cu gazon artificial şi nocturnă, piscină, mese de tenis şi biliard. Pe parcursul anului 2O11 au fost desfăşurate primele

competiţii de ciclism „mountain bike". Tot aici se organizează concursuri de turism şi orientare turistică şi există un loc amenajat pentru paintball.

Utilizare şi facilităţi pentru cercetare

În acţiunea de coordonare şi custodie a acestei arii naturale protejate şi a Sitului Natura 2OOO

– ROSCI O151, Consiliul Judeţului Galaţi va colabora cu Agenţia Regională de Mediu Galaţi, Universitatea Dunărea de Jos" din Galaţi şi ROMSILVA, Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii.

CAPITOLUL III – EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A HABITATELOR ŞI SPECIILOR

Arealul desemnat al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele reprezintă o rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt stabilite măsurile de protecţie a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi stejar brumăriu din zona de deal, dar şi specii de arbuşti specifice asociaţiilor de silvostepă.

Această pădure de tip natural a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI O151 şi Arie Naturală Protejată, în flora inventariată fiind identificate un număr de 7 specii de importanţă naţională, respectiv Achillea ochroleuca, Crambe tataria, Echium russicum, Iris aphylla ssp. hungarica, Linaria genistifolia, Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica, Pulsatilla grandis, care necesită o conservare şi o atenţie deosebită.

Tabel nr. 8 Specii floră de interes comunitar prezente în ANP – Pădurea Gârboavele

Specie	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007
Achillea ochroleuca	–	*	CR	–
Crambe tataria	–	–	–	Anexa 3
Echium russicum	–	–	–	Anexa 3
Iris aphylla ssp. hungarica	–	–	–	Anexa 3
Linaria genistifolia	–	*	CR	–
*Pulsatilla pratensis ssp. hungarica	*	–	–	Anexa 3
Pulsatilla grandis	–	*	CR	Anexa 3

De asemenea, speciile: Echium russicum, Iris aphylla ssp. hungarica, Pulsatilla pratensis ssp. hungarica, Pulsatila grandis şi Crambe tataria identificate în arealul sitului ROSCI O151 Pădurea Gârboavele se regăsesc în Anexa 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

Starea de conservare a sitului ROSCI O151 Pădurea Gârboavele în prezent este bună. Consistenţa arboretului este însă slabă, fiind abundent invadată de floră stepică înconjurătoare.

Regenerarea naturală a speciilor lemnoase dominante este redusă, efectuându-se mai cu seamă din lăstari, pe când regenerarea din sămânţă este foarte slabă. Prezenţa plantaţiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor – brumăriu şi pufos, şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin invadarea acestora,având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a acestei specii.

Pădurea este folosită de populaţia din zonă, în special a municipiul Galaţi pentru turismul de weekend în perioada de vară. Pentru a reduce impactul, administraţia a blocat drumurile de pământ pentru a opri accesul auto în interiorul pădurii. Cu toate acestea încă se resimt anumite probleme cu deşeurile menajere lăsate de turişti. Acţiunile de igienizare precum şi amplasarea unor pubele metalice în refugiile de pe şosea ar putea preveni acest impact antropic. Totodată sunt afectate spaţiul verde şi arboretele naturale prin nerespectarea restricţiei accesului în anumite zone.

Diversitatea biologică a Pădurii Gârboavele a fost apreciată pe baza unei scări cu 5 trepte, ţinând cont de şansele speciilor ariei de a se menţine pe termen scurt 1-1O ani, mediu 1O-2O de ani şi lung peste 2O de ani, luând în calcul efectivele populaţionale, de amploarea factorilor de risc – naturali sau/şi antropici; şi de vulnerabilitatea acestor plante la ameninţări. Semnificaţia calificativelor este următoarea:

1. a) foarte bună – specii de plante cu efective populaţionale medii sau mari, aflate într-o stare favorabilă de conservare, stare care se va menţine pe termen lung, în lipsa unor factori de risc semnificativi naturali sau antropici care să afecteze habitatul/ habitatele sau populaţia speciei; este starea ideală de conservare a unei specii şi nu necesită intervenţii active de management;

2. b) bună – specii de plante cu efective populaţionale medii sau mici, aflate într-o stare de conservare bună dar care se poate degrada pe termen mediu datorită unor factori de risc

   /ameninţări naturali sau antropici la adresa habitatului/habitatelor sau a populaţiei specie. Necesită intervenţii de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

3. c) satisfăcătoare – specii de plante cu efective populaţionale mici sau foarte mici, aflate într-o stare de conservare acceptabilă/satisfăcătoare, dar vulnerabile pe termen scurt la acţiunea unor factori de risc, naturali sau antropici, la adresa habitatului/habitatelor sau a populaţiei/populaţiilor speciei; necesită intervenţii de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

4. d) nesatisfăcătoare – specii de plante aflate într-o stare de conservare nesatisfăcătoare, în prezent vulnerabile la factorii de risc, naturali sau antropici, în pericol de dispariţie din zona investigată dacă nu se acţionează în scurt timp pentru îndepărtarea factorilor de risc şi pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

5. e) proastă – specii de plante lipsite de protecţie, extrem de vulnerabile la factorii de risc, naturali sau antropici, aflate în pericol iminent de dispariţie din zona investigată dacă nu se acţionează imediat pentru îndepărtarea factorilor de risc şi pentru restabilirea stării favorabile de conservare.

   Clasificarea stării de conservare a speciilor faunistice s-a realizat luând în calcul efectivele populaţionale, amploarea factorilor de risc – naturali sau/şi antropici; precum şi vulnerabilitatea acestor specii la ameninţări. Starea de conservare favorabilă a unei specii este atunci când:

   • ► specia se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a

     habitatului sau natural;

   • ► aria de repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor prin distrugerea sau fragmentarea habitatului;

   • ► există un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;

     Starea de conservare favorabilă a speciilor este împărţită in trei clasificări

   • ► „foarte bună” – specii cu efective populaţionale medii sau mari, aflate într-o stare favorabilă de conservare, stare care se va menţine pe termen lung, în lipsa unor factori de risc semnificativi naturali sau antropici care să afecteze habitatul/ habitatele sau populaţia speciei; este starea ideală de conservare a unei specii şi nu necesită intervenţii active de management

   • ► „bună” – specii cu efective populaţionale medii sau mici, aflate într-o stare de conservare

     bună dar care se poate degrada pe termen mediu datorită unor factori de risc /ameninţări naturali sau antropici la adresa habitatului/habitatelor sau a populaţiei specie. Necesită intervenţii de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

   • ► „satisfăcătoare” – specii cu efective populaţionale mici sau foarte mici, aflate într-o stare

     de conservare acceptabilă/satisfăcătoare, dar vulnerabile pe termen scurt la acţiunea unor factori de risc, naturali sau antropici, la adresa habitatului/habitatelor sau a populaţiei/populaţiilor speciei; necesită intervenţii de management pentru restabilirea stării favorabile de conservare;

     Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:

   • ► „nesatisfăcătoare” pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 1O-5O de ani);

   • ► „proastă” pentru situaţiile în care specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil

(ex: 1O-5O de ani).

Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută"

Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în mod direct de mărimea efectivelor populaţionale, ci de gradul de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la factorii de risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele sale populaţionale sunt mai mici. Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât măsurile active de management care se impun sunt mai ample. Starea actuală de conservare a plantelor de importanţă naţională şi comunitară din Pădurea Gârboavele, în raport cu factorii de risc şi impactul acestora în lipsa unor intervenţii de management este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 9 – Starea actuală de conservare a speciilor de importanţă naţională şi comunitară din situl ROSCI O151 Protejată Pădurea Gârboavele
Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de floră
Iris aphylla ssp. hungarica*	foarte mici	nesatisfăcătoare
Echium russicum*	foarte mici	nesatisfăcătoare
Pulsatilla grandis*	mici	satisfăcătoare
Crambe tataria*	mici	satisfăcătoare
Pulsatilla pratensis ssp. hungarica**	mici	satisfăcătoare
Linaria genistifolia	medii	bună
Achillea ochroleuca	medii	bună

58

* specii menţionate în fişa sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele

**specie propusă a fi introdusă în fişa Sitului de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, specie menţionată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa 3 Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică;

– efective populaţionale mari – 100-1000 indivizi/m2, medii – 10-100 indivizi/m2, mici – 2-10 indivizi/m2, foarte mici – 1-2 indivizi/m2;

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de amfibieni şi reptile
Bufo bufo	C	nesatisfăcătoare

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de amfibieni şi reptile
Lacerta agilis	C	foarte bună
Lacerta viridis	C	bună
Pelobates fuscus	C	satisfăcătoare
Rana dalmatina	C	nesatisfăcătoare
Rana esculenta	P	nesatisfăcătoare
Natrix natrix	C	bună

59

efective populaţionale C – specie comună, P – prezentă

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de faună
Caprimulgus europaeus	D	bună
Carduelis carduelis	C	satisfăcătoare
Dendrocopos medius	C	satisfăcătoare
Dendrocopos syriacus	D	satisfăcătoare
Emberiza hortulana	D	bună
Falcovespertinus	D	nesatisfăcătoare
Hieraaetus pennatus	P	satisfăcătoare

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de faună
Lanius collurio	D	bună
Lanius minor	D	bună
Lullula arborea	D	satisfăcătoare
Oriolus oriolus	P	satisfăcătoare
Picus canus	D	satisfăcătoare

60

efective populaţionale C – specie comună, D – populaţie nesemnificativă, P – prezentă;

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de insecte
LEPIDOPTERE
Aglia tau Linnaeus, 1761	V	nesatisfăcătoare
Eudia pavonia , Linnaeus, 1758	V	nesatisfăcătoare
Iphiclides podalirius, Linnaeus, 1758	P	satisfăcătoare
Papilio machaon, Linnaeus, 1758	V	nesatisfăcătoare
Parnasius mnemosyne , Linnaeus, 1758	P	bună
Zerynthia polyxena, Denis şi Schiffermiiller, 1775	P	bună
Aporia crataegi , Linnaeus, 1758	D	satisfăcătoare
Polygonia c-album, Linnaeus, 1758	D	satisfăcătoare

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de insecte
Hyponephele lycaon, Kuhn, 1774	P	bună
Apatura ilia , Denis şi Schiffermiiller, 1775	V	nesatisfăcătoare
Satyrium ilicis , Esper, 1789	P	satisfăcătoare
Eranis ankeraria, Staudinger 1861	P	satisfăcătoare
Mazaria incarnate, Freyer, 1838	V	nesatisfăcătoare
Polyphaenis viridis, de Villers, 1789	C	bună
Conistra ragusae macedonica Pinker, 1956	V	nesatisfăcătoare
Cleoceris scoriacea, Esper, 1789	V	nesatisfăcătoare
Hadula stigmosa, Cristoph, 1887	V	nesatisfăcătoare
COLEOPTERE
Cerambyx cerdo Linnaeus, 1758	P	satisfăcătoare
Lucanus cervus Linnaeus, 1758	P	satisfăcătoare
Morimus funereusMULSANT, 1863	P	nesatisfăcătoare
Osmoderma eremita , SCOPOLI, 1763	P	nesatisfăcătoare
Aromia moscata , LINNAEUS, 1758	D	nesatisfăcătoare
Calambus bipustulatus , LINNAEUS, 1767,	D	nesatisfăcătoare
Calosoma sycophanta , LINNAEUS, 1758,	D	nesatisfăcătoare
Carabus variolosus, Fabricius, 1787	D	nesatisfăcătoare
Oryctes nasicornis,Linnaeus, 1758	D	satisfăcătoare

61

Specii vulnerabile sau periclitate din situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Efective populaţionale	Starea actuală de conservare
Specii de insecte
Bolbelasmus unicornis,SCHRANK, 1798	D	nesatisfăcătoare
HIMENOPTERE
Satanas gigas,Eversmann, 1855	D	nesatisfăcătoare
Xylocopa valga,Gerstaecker, 1872	D	nesatisfăcătoare
Xylocopa violacea, LINNAEUS, 1758	D	nesatisfăcătoare
Bombus argillaceus , SCOPOLI, 1763	D	nesatisfăcătoare
Bombus fragrands , PALLAS, 1771	D	nesatisfăcătoare
Scolia hirtaSchrenck, 1781	C	bună
Scolia maculata , DRURY, 1773	C	bună
HETEROPTERE
Carpocoris mediteraneus , Tamanini, 1958	R	bună
Rhopalus rufus Schilling 1821	V	bună
Stictopleurus pictus , FIEBER 1861	R	bună
Maccevethus errans caucasicus , Kolenati 1845	R	bună

62

efective populaţionale: C – specie comună, D – populaţie nesemnificativă, R – rară, P – specie prezentă, V – foarte rară

Starea conservare a habitatelor naturale este considerată favorabilă dacă:

• ► arealul natural al habitatului şi aria suprafeţelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere;

• ► structura şi funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil;

• ► starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.

  Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:

• ► suprafaţa ocupată de tipul de habitat;

• ► structura şi funcţiile tipului de habitat;

• ► perspectivele viitoare ale tipului de habitat.

Starea actuală de conservare a habitatelor din situl ROSCI O151 Pădurea Gârboavele şi ANP Pădurea Gârboavele este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel nr.1O – Starea actuală de conservare a habitatelor din ANP – Pădurea Gârboavele

Habitate prezente în Situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele	Starea actuală de consevare
4OCO* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice	favorabilă
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	favorabilă
91IO* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp.	favorabilă
Vegetaţie forestieră cu Robinia pseudacacia	favorabilă
Vegetaţie forestieră cu Fraxinus spp.	favorabilă

Aria Naturală Protejata Pădurea Gârboavele în suprafaţa totală de 23O,OO ha, conform Legii nr. 5/2OOO, face parte integral din fondul forestier proprietate publică a judeţului, administrat de Consiliul Judeţului Galaţi. Această arie se suprapune cu Situl de Importanţă Comunitară ROSCI O151 Pădurea Gârboavele ce se întinde pe o suprafaţă de 219,OO ha.

Arealul desemnat al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele reprezintă o rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt stabilite măsurile de protecţie a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi stejar brumăriu din zona de deal, dar şi specii de arbuşti specifice asociaţiilor de silvostepă. Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele se suprapune peste situl ROSCI O151 Pădurea Gârboavele, astfel, evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor şi speciilor pentru cele două arii este identică, ele corespund în totalitate.

Evaluare pentru management forestier

Întrucât Reţeaua Ecologică Natura 2OOO ia în considerare realităţile economice, sociale şi culturale ale zonei, conservarea speciilor şi habitatelor trebuie să se realizeze printr-un management activ dar durabil. Pentru atingerea acestui deziderat, Directiva Habitate, prin art. 6, prevede obligaţii ale statelor membre cu privire la gospodărirea siturilor Natura 2OOO şi a habitatelor prioritare din cadrul acestora.

În ceea ce priveşte habitatele forestiere şi gospodărirea acestora, pentru suprafeţele forestiere ce intră în componenţa ariilor naturale protejate, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare, prevede revizuirea în mod obligatoriu a amenajamentelor silvice în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Managementul forestier se face în baza prevederilor amenajamentelor silvice, cu luarea în considerare a unei strategii pe termen lung,care poate depăşi 6O ani, cât şi prin elaborarea unui plan pe termen scurt, mai detaliat, pentru o perioadă de 1O ani.

Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este inclusă în Amenajamentul silvic Gârboavele, cuprinzând următoarele unităţi amenajistice forestiere: u.a. 1ABCD, 2ABC, 3ABCD, 4ABCD, 5ABC, 6ABC.Actualmente, înfiinţarea şi îngrijirea pădurii se face de Serviciul public de administrare a domeniului public şi privat al Judeţului Galaţi în colaborare cu Ocolul Silvic Galaţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor pe baza planului de amenajament silvic. Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecţia arboretului matern, asigurându- se în permanenţă acoperirea solului cu vegetaţie. Arborii uscaţi, bolnavi, afectaţi de fenomene naturale sunt extraşi pentru a se evita deprecierea arboretelor. Parte din ei sunt lăsaţi pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al biodiversităţii, ca „lemn mort".

Având în vedere regimul de conservare a arboretului din interiorul sitului Natura 2OOO ROSCI O151, intervenţiile vor fi efectuate prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite. Aceste lucrări se împart în trei categorii:

1. a) Tăieri de conservare

   Se practică în arborete mature (aflate în perioada de regenerare) şi au în vedere regenerarea treptată a acestora. Aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului (asigurarea continuităţii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) şi nu extracţia de material lemnos.

2. b) Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor

   Se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. Intensitatea şi periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcţia de protecţie atribuită.

3. c) Lucrări de regenerare

Acestea vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, urmărind realizarea unei compoziţii naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a seminţişurilor instalate, de introducere a subetajului şi subarboretului.

Turism şi recreere

Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavelor este printre singurele arii de acest fel din partea de sud-est a judeţului Galaţi, ceea ce face ca atractivitatea turistică a acesteia să fie una foarte ridicată. Apropierea de municipiul Galaţi face din Aria Naturală Protejată una din destinaţiile preferate de turişti în special în sezonul estival, în perioada de week-end. Ţinând cont că relieful din judeţul Galaţi este predominant deluros, cu relativ puţine zone de pădure – în speţă în partea sudică

• – Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele este o destinaţie preferată de turiştii de la nivel judeţean. Activităţile turistice din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele au, în prezent, un impact negativ asupra zonei, reprezentând principala vulnerabilitate a acesteia.

  Domeniile majore în care turismul exercită o puternică presiune negativă asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt:

  1. a) consumul de spaţiu şi de resurse, determinat de realizarea unor amenajări în funcţie de cerinţele consumatorului turistic. Amenajările turistice precum potecile, traseele pentru turişti şi traseele pentru ciclism au afectat circa 5% din suprafaţa totală a Ariei Naturale Protejate. Acestea au avut, în fapt, rolul de a diminua impactul turiştilor asupra mediului prin direcţionarea doar pe anumite trasee cu preţul afectării vegetaţiei din acele perimetre;

  2. b) presiunea asupra mediului înconjurător, reflectată în apariţia supraaglomerării unor zone cum ar fi cele limitrofe drumurilor de acces al autovehiculelor;

  3. c) degradarea mediului înconjurător ca efect al poluării de toate categoriile, aer, apă, sol, poluare acustică, degradarea peisajelor. În cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele principala problemă este aceea a deşeurilor lăsate de turişti.

Având în vedere faptul că formele unui turism neorganizat distrug ireparabil mediul natural, se recomandă crearea unui sector turistic durabil în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. Pentru aceasta este nevoie de protejarea mediului înconjurător respectând capacitatea spaţiilor naturale prin menţinerea diversităţii biologice. De asemenea, trebuie avută în vedere crearea unui sector turistic durabil şi din punct de vedere economic, care să contribuie în mod semnificativ la bunăstarea populaţiei din comunităţile învecinate.

Valorificarea turistică a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este cu atât mai importantă cu cât efectele acestei măsuri se resimt în mai multe localităţi din judeţul Galaţi, Pădurea Gârboavele fiind un factor de influenţă atât pentru municipiul Galaţi, cât şi pentru comunele Tuluceşti, Vânători şi Smârdan. În această zonă în 2OO9 existau, conform Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului un număr de 34 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Din totalul de structuri de cazare din judeţ, în localităţile de influenţă ale Ariei Protejate Pădurea Gârboavele funcţionează 77,3% din unităţile de primire turistică. Prin prisma municipiului Galaţi această zonă poate fi considerată polul turistic al judeţului, reuşind să atragă aproape în totalitate sosirile şi înnoptările turistice.

Amenajarea turistică a Ariei Protejate Pădurea Gârboavele trebuie realizată în paralel cu desfăşurarea unor acţiuni de educare a turiştilor cu privire la importanţa protejării mediului înconjurător şi la principiile dezvoltării durabile. Un rol important în acest sens îl poate avea un punct de informare care să distribuie atât materiale de promovare a Ariei, cât şi materiale de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la acţiunile ce pot fi întreprinse în cadrul zonei. Protejarea Ariei Naturale Pădurea Gârboavele de impactul antropic presupune, însă, şi alte amenajări specifice. Având în vedere aportul turistic, pentru diminuarea efectelor negative ale acestora trebuie create structuri de refugiu şi puncte de observare, precum şi un plan de vizitare a obiectivelor turistice de interes specifice Sitului Natura 2OOO ROSCIO151 Pădurea Gârboavele.

Planul de management al vizitatorilor este un concept de vizitare ce stabileşte obiectivele şi acţiunile necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de vizitare, specifice sitului de interes comunitar, în concordanţă cu planul de management al acesteia. Planul de management al vizitatorilor este instrumentul care odată transpus în acţiuni practice va putea îndruma tipul potrivit de vizitatori în zonele potrivite, oferind cele mai bune oportunităţi pentru satisfacerea experienţei în natură a fiecărui tip de vizitator, producând un impact minim negativ asupra naturii şi comunităţilor locale şi totodată creând cele mai bune şanse pentru dezvoltarea durabilă de afaceri la scara mică, de către membrii comunităţilor locale. Planul de management al vizitatorilor este recomandabil să conţină următoarele secţiuni: zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii, analiza situaţiei, viziunea şi obiectivele, temele şi activităţile,monitorizare şi revizuire. Ca şi obiective turistice în zonă, putem menţiona în primul rând cele ce vor fi realizate prin planul de management: trasee şi alei în zonele reprezentative ale ANP, puncte de observaţie turistică în zonele de concentrări de specii protejate – dar şi cele existente – Grădina Zoologică şi apoi Muzeul Satului.

Comunităţi locale şi economia locală

Factorii de interes (stakeholders) identificaţi pentru Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele, implicaţi pe tot parcursul elaborării şi implementării Planului de management sunt:

autorităţile locale Consiliul Judeţului Galaţi, Primăria Galaţi, Tuluceşti, Vânători, Smârdan, Direcţia Silvică Galaţi, Autoritatea competentă de Mediu din Galaţi, Unităţi de învăţământ, ONG-uri, comunităţi locale,

Economia localităţilor din vecinătatea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este destul de variată, funcţionând structuri din toate sectoarele economice. Bineînţeles, polul economic este municipiul Galaţi care înglobează aproape 73% din unităţile economice de la nivel judeţean. La nivelul comunelor Tuluceşti, Vânători şi Smârdan funcţionează, în anul 2O11, 3O2 întreprinderi: sursa http://www.firme.info/galati/. Conform bazei de date a Ministerului Finanţelor, în cadrul acestora dominau întreprinderile din sectorul comercial, circa 39% din întreprinderi având ca sector de activitate „Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul”. Industria reprezintă, de asemenea, un sector economic destul de bine dezvoltat, remarcându-se câteva domenii precum: industria alimentară, industria textilă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea altor mijloace de transport şi fabricarea de mobilă.

Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele poate contribui, în special, la dezvoltarea structurilor active din sectorul turistic – hoteluri şi restaurante, dar şi la dezvoltarea celor din alte sectoare economice conexe – industria alimentară şi altele asemenea.

Un stakeholder aparte este format din meşterii populari, dar şi de producătorii tradiţionali de produse agricole. Reprezentative pentru localităţile învecinate Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, încă din cele mai vechi timpuri, sunt meşteşugurile ce vizează:

1. a) Prelucrarea lemnului. Remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite în aceste localităţi, de la simbolurile solare, care implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât şi forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la reprezentările antropomorfe, având variate forme de expresie;

2. b) Olăritul, îndeletnicire moştenită din adâncul timpurilor, de la strămoşii din neolitic, este una dintre cele mai propice modalităţi de materializare a însuşirilor artistice.

3. c) Împletiturile de răchită din zona Lieşti – Iveşti şi Tuluceşti.

Educaţie şi conştientizare publică

Obiectivele educaţiei de mediu în zona analizată sunt de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii mediului şi de prevenire a problemelor de mediu ce pot apărea în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavelor. Pe de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor, iar pe de altă parte se creşte conştientizarea problemelor şi modalităţile principale de intervenţie.

Activităţile de educare şi conştientizare a factorilor interesaţi din vecinătatea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele implică următoarele obiective:

1. a) Conştientizarea: ajută grupurile interesate să capete înţelegere şi sensibilitate faţă de problemele de mediu din Aria Naturală Protejată;

2. b) Cunoaşterea: ajută grupurile interesate să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu din cadrul Ariei Naturale Protejate;

3. c) Atitudinea: ajută grupurile interesate să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.

   Acţiunile de educare şi conştientizare vor avea mai multe categorii de grupuri ţintă:

   1. a) elevii şi cadrele didactice din unităţile educaţionale din localităţile învecinate;

   2. b) populaţia din localităţile învecinate;

   3. c) turiştii care vizitează Aria Protejată Pădurea Gârboavele;

   4. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi în localităţile învecinate;

   5. e) administraţia publică locală a localităţilor învecinate;

   6. f) ONG-urile de mediu din localităţile învecinate;

   7. g) mass-media.

În anul 2O1O în unităţile educaţionale din comunele Tuluceşti, Vânători, Smârdan şi municipiul Galaţi erau înregistraţi peste 68.OOO elevi şi studenţi. Din aceştia, 12% erau înscrişi în învăţământul preşcolar, 59,4% în învăţământul pre-universitar şi 28,6% în învăţământul universitar.

Conform Institutului Naţional de Statistică, populaţia din localităţile amintite anterior este de 3O7.626 locuitori în anul 2O1O. Din aceştia, 94,4% au rezidenţa în municipiul Galaţi, 2,4% în comuna Tuluceşti, 1,6% în comuna Smârdan şi 1,5% în comuna Vânători. În ceea ce priveşte agenţii economici din cele patru localităţi amintite, deşi majoritatea unităţilor economice sunt localizate în municipiul Galaţi, este indicată desfăşurarea unor acţiuni de educare şi conştientizare a agenţilor economici, cu precădere, în mediul rural.

Acţiunile de educare şi conştientizare vor avea şi o componentă practică prin organizarea unor acţiuni de ecologizare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele şi de plantare de arborete. Astfel de activităţi pot fi întreprinse cu ocazia anumitor evenimente internaţionale precum Ziua Internaţională a Mediului sau Ziua Internaţională a Biodiversităţii. De asemenea, poate fi desemnată Ziua Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele care să constea în organizarea unor evenimente complexe de educare şi conştientizare a factorilor interesaţi coroborate cu acţiuni de igienizare, instalarea unor panouri de informare/conştientizare, campanii în şcoli pentru educaţie ecologică.

Tehnologia informaţiei

În condiţiile utilizării pe scară largă a internetului ca mijloc de informare, implementarea temei Tehnologia Informaţiei devine extrem de importantă pentru Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele în sensul utilizării ei pentru diseminarea informaţiei legate de Aria Naturală Protejată, a bunelor practici şi acţiunilor destinate conservării biodiversităţii.

Pentru creşterea notorietăţii Ariei Protejate, dar şi pentru creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la speciile de faună şi floră existente în acest perimetru este necesară actualizarea permanentă a secţiunii special dedicate acestei Arii pe pagina web a Consiliului Judeţului Galaţi, atât în calitate de proprietar, cât şi de custode. Pe de altă parte este importantă şi crearea şi reactualizarea anuală a unei baze de date GIS – Sistem Informatic Geografic.

Punctul de informare ce urmează a fi construit în vecinătatea Ariei Naturale Protejate va fi dotat cu un info-chioşc cu acces la internet ce va putea furniza informaţii multiple vizitatorilor.

Administrarea, managementul efectiv şi durabilitatea Ariei Naturale Protejate

Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Judeţului Galaţi, conform Hotărârii Guvernului nr.562/2OO2 privind atestarea domeniului public al judeţului Galaţi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.

Custodele Ariei îşi propune aplicarea unui larg proces consultativ şi a unei activităţi decizionale cu caracter participativ, ca factor esenţial în obţinerea adeziunii din partea tuturor celor implicaţi şi concentrarea eforturilor în direcţia îndeplinirii obiectivelor propuse prin Planul de management.

Caracterul participativ a fost asigurat şi în timpul elaborării Planului de Management, astfel încât considerăm esenţială participarea publică şi în cadrul implementării acestuia. Aceasta înseamnă că se asigură posibilitatea ca toţi cei ce vor fi probabil afectaţi în mod direct sau indirect de o decizie, acord, plan sau program să-şi exprime părerile, cunoştinţele, experienţa şi intuiţia.

CAPITOLUL IV – OBIECTIVE

1. 4.1. Starea de conservare dorită

   Scopul activităţilor de management întreprinse în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este conservarea biodiversităţii prin gestionarea durabilă a resurselor naturale şi dezvoltarea socio-economică.

   În acest sens este formulată şi o viziune de dezvoltare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, care reprezintă nivelul ce se doreşte a fi atins prin implementarea planului de măsuri cuprins în prezentul document. Conservarea biodiversităţii este principalul obiectiv al acţiunilor de

   management din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele, în cadrul acesteia activităţile desfăşurate nealterând patrimoniul natural.

2. 4.2. Temele planului de management

   Temele specifice ale Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt alese în funcţie de scopul ariei analizate şi de contextul local în ceea ce priveşte valorile, ameninţările şi mediul. Desemnarea acestora a presupus o analiză detaliată a situaţiei existente la nivelul Ariei Protejate, a propunerilor primite din partea Custodelui şi a concluziilor consultărilor publice întreprinse.

   71

   Temele alese: biodiversitate, turism şi recreere, comunităţi locale şi economia locală, educaţie şi conştientizare publică, tehnologia informaţiei, administrarea şi managementul efectiv şi durabilitatea ariei şi monitorizare, reprezintă principalele subiecte pe care Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele urmează să le abordeze în următorii 5 ani.

   Tabel nr. 11 – Temele Planului de management
   Temele
   A	Biodiversitate
   B	Turism şi recreere
   C	Comunităţi locale şi economia locală
   D	Educaţie şi conştientizare publică
   E	Tehnologia informaţiei
   F	Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea Ariei
   G	Monitorizare

   72

3. 4.3. Temele şi indicatorii Planului de management Obiectivele şi indicatorii temelor principale

   Cele 7 teme alese ale Planului de Management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au stabilite o serie de obiective de management – un obiectiv pentru fiecare temă. Elaborarea obiectivelor a respectat anumite criterii, fiind: S.M.A.R.T.

   • – Specifice;

   • – Măsurabile;

   • – Ajustabile;

   • – Realiste;

   • – Încadrate în Timp.

     Fiecare obiectiv din cadrul Planului de management dispune de un indicator de impact sau de un indicator de rezultat. Atingerea acestui indicator presupune implementarea mai multor acţiuni de management care vor asigura, până la finalul perioadei de implementare a Planului, realizarea viziunii de dezvoltare / scopului Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

     Tabel nr. 12 – Obiectivele şi indicatorii de impact/rezultat al planului de management
     Temele	Obiective	Indicatori de impact/rezultat
     A. Biodiversitate	OA1.Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra sitului natura 2OOO ROSCI O151 Pădurea Gârboavele.	IA1.Tipurile de habitate şi speciile existente în prezent vor avea cel puţin reprezentativitatea actuală.
     B. Turism şi recreere	OB1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în	IB1. Creşterea numărului de vizitatori ai Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele şi mai ales a zonelor adiacente cu respectarea Regulamentului

     Tabel nr. 12 – Obiectivele şi indicatorii de impact/rezultat al planului de management
     Temele	Obiective	Indicatori de impact/rezultat
     	vederea susţinerii comunităţilor locale.	şi Planului de management al Ariei Naturale Protejate.
     C. Comunităţi locale şi economia locală	OC1.Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.	IC1. Notorietatea şi profitabilitatea crescută a unităţilor economice cu profil tradiţional din comunităţile locale învecinate Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, a căror activitate economică nu are un impact negativ asupra ariei
     D. Educaţie şi conştientizare publică	OD1.Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele şi principiile dezvoltării durabile.	ID1.Reducerea activităţilor antropice ce pun în pericol habitatele şi speciile protejate din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele. Creşterea numărului de elevi şi studenţi implicaţi în activităţi educative de mediu în arealul Pădurii Gârboavele
     E. Tehnologia informaţiei	OE1.Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale.	IE1. Crearea unei baze de date complexe legată de Aria Protejată Pădurea Gârboavele şi promovarea pe internet a acesteia.
     F. Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea Ariei	OF1.Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele.	IF1.Eficienţa ridicată a custodelui Ariei Protejate Pădurea Gârboavele în implementarea şi monitorizarea Planului de management cuantificată prin gradul de îndeplinire a

     73

     Tabel nr. 12 – Obiectivele şi indicatorii de impact/rezultat al planului de management
     Temele	Obiective	Indicatori de impact/rezultat
     		obiectivelor şi indicatorilor propuşi în Planul de management.
     G. Monitorizare	OG1. Urmărirea îndeplinirii rezultatelor acţiunilor şi a atingerii obiectivelor de management.	IG1. Asigurarea implementării tuturor acţiunilor cuprinse în Planul de management conform graficelor de lucru.

     74

     Sub-temele Planului de Management

     75

     Sub-temele reprezintă trecerea de la obiectivele propuse la acţiuni, fiind un pas necesar în vederea asigurării că acţiunile identificate vor permite atingerea tuturor obiectivelor incluse în Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. Astfel, fiecare temă are mai multe sub- teme din care se vor desprinde acţiunile ce urmează a fi implementate în Arie în decursul a 5 ani.

     Tabel nr.13 – Sub-teme ale planului de management
     Obiectivul OA1. Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra Ariei Protejate Pădurea Gârboavele
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Aa. Faună	– Conservare specii,
     Ab. Floră	– Conservare specii,
     Ac. Monitorizare şi cartografiere	– Cunoaşterea situaţiei exacte a speciilor de faună şi floră
     Ad. Impact antropic	– Poluare, distrugerea habitatelor şi speciilor
     Ae. Infrastructura de protecţie a faunei	– Adăpătoare, adăposturi şi altele asemenea
     Af. Dotări şi amenajări specifice	– Amenajări (puncte de observare , amenajări trasee vizitare, alei şi poteci de pământ etc.)
     Acţiuni	Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     A1. Inventarierea speciilor de faună şi floră şi a habitatelor din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Aa, Ab, Ac	Studiu de inventariere a speciilor
     A2. Reactualizarea periodică a listei speciilor de floră şi faună din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Aa, Ab, Ac	Reactualizări periodice
     A3. Realizarea cartării speciilor de faună şi floră din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea	Aa, Ab, Ac	Hărţi realizate

     Gârboavele
     A4. Reactualizarea periodică a cartării privind distribuirea florei şi faunei din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Aa, Ab, Ac	Hărţi actualizate periodic
     A5. Studiu de evaluare a impactului silviculturii şi turismului asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Ad	Studiu de evaluare
     A6. Evaluarea impactului speciilor invazive asupra biodiversităţii şi asigurarea măsurilor de contracarare a acestora de exemplu:salcâmul	Ab	Specii menţinute
     A7. Evaluarea posibilităţii de reintroducere a unor specii dispărute din aria protejată şi luarea măsurilor necesare în acest sens	Aa, Ab, Ac	Studiu de evaluare
     A8. Monitorizarea surselor majore de poluare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Aa, Ab, Ac, Ad	Diminuarea poluării
     A9. Monitorizarea şi asigurarea controlului tuturor activităţilor desfăşurate	Aa, Ad	Patrulări periodice
     A10. Amenajarea de adăpători şi suporturi pentru hrana speciilor sălbatice	Aa, Ae	1O adăpători + 15 suporturi
     A11. Amenajarea de adăposturi din lemn pentru speciile sălbatice	Aa, Ae	11 adăposturi animale

     Obiectivul OB1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate Pădurea Gârboavele în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Ba. Informare şi promovare	– Materiale de informare/promovare, punct de informare
     Bb. Evenimente	– Organizare/participare la evenimente specifice legate de Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele
     Bc. Infrastructura de semnalizare	– Panouri, indicatoare, hărţi şi altele asemenea
     Bd. Impactul antropic	– Amenajări în vederea reducerii impactului asupra mediului: panouri de avertizare, puncte de

     76

     	observaţie turistică, amenajări trasee vizitare, amplasare coşuri colectare deşeuri.
     Be. Trasee şi alei	– Direcţionarea turiştilor pe anumite trasee
     Bf. Infrastructura turistică	– Puncte de observare
     Acţiuni	Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     B1. Construirea, amenajarea şi dotarea unui punct de informare	Ba	1 punct de informare
     B2. Elaborarea de materiale informative în vederea distribuirii în cadrul punctului de informare al Pădurii Gârboavele	Ba	Pliante, broşuri, ghiduri elaborate
     B3. Asigurarea unei infrastructuri de vizitare complexă – alei şi poteci de pământ	Be	18 km de alei şi poteci
     B4. Amenajarea de puncte de observare pentru vizitatori echipate cu bănci şi containere ecologice pentru colectarea deşeurilor	Bd, Bf	1O puncte de observare
     B5. Crearea brandului Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Ba, Bb, Bc	1 Logo, 1 slogan
     B6. Amplasarea de panouri şi indicatoare turistice	Ba, Bc	1O panouri şi 2O indicatoare
     B7. Organizarea de evenimente în cadrul Ariei – târguri, expoziţii, concursuri, şi altele asemenea.	Ba, Bb	Minim 1 eveniment anual
     B8. Promovarea ariei prin participare la evenimente naţionale şi internaţionale	Ba, Bb	Minim 1 eveniment anual
     B9. Realizarea de colaborări şi parteneriate cu structuri similare din ţară şi străinătate	Bb,	Minim 1 parteneriat/colaborare

     77

     Obiectivul OC1.Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei Protejate Pădurea Gârboavele
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Ca. Sectorul turistic	– Unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie publică, obiective turistice
     Cb. Meşteşuguri şi artizanat	– Prelucrarea lemnului, olărit, împletituri de răchită şi altele asemenea
     Cc. Piaţa de desfacere	– Facilitarea desfacerii produselor tradiţionale
     Acţiuni					Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     C1. Promovarea pe pagina web a Consiliului Judeţului Galaţi a obiectivelor turistice şi structurilor de cazare din vecinătate					Ca	Minim 1O de structuri de cazare promovate
     C2. Promovarea meşteşugurilor şi tradiţiilor locale şi sprijinirea organizării de programe educative/de instruire în cadrul cărora să se înveţe meşteşugurile autentice în cadrul Muzeului Satului					Cb	Meşteşuguri şi tradiţii locale promovate
     C3. Asigurarea de puncte de desfacere pentru evenimentelor organizate în cadrul Ariei Protejate	produsele	meşteşugăreşti	cu	ocazia	Cb, Cc	Minim 1 punct de desfacere

     Obiectivul OD1.Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Protejată Pădurea Gârboavele şi principiile dezvoltării durabile
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Da. Informare	– Populaţie, autorităţi ale administraţiei publice locale, ONG-uri, unităţi de învăţământ
     Db. Ecologizarea Ariei	– Pădure şi ape din cadrul Ariei;

     78

     Obiectivul OD1.Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Protejată Pădurea Gârboavele şi principiile dezvoltării durabile
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Dc. Evenimente	– Informare şi conştientizare prin organizarea de evenimente
     Dd. Conştientizarea vizitatorilor	– Reducerea poluării cauzate de vizitatorii Ariei
     De. Implicarea comunităţilor locale	– Populaţie, administraţia publică, ONG-uri
     Acţiuni	Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     D1. Dezvoltarea şi implementarea unui program de educaţie ecologică în instituţiile de învăţământ din zona Ariei Protejate	Da, De	Minim 3 unităţi educaţionale
     D2. Desfăşurarea de acţiuni de ecologizare a Ariei Naturale Protejate	Db, De	Minim 1 acţiune anual
     D3. Organizarea de evenimente locale – concursuri, festivităţi, cu ocazia unor zile importante pentru mediu – Ziua Internaţională a Mediului, Ziua Internaţională a Biodiversităţii şi altele asemenea.	Da, Db, Dc	Minim 2 evenimente anual
     D4. Organizarea Zilei Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Da, Db, Dc	Ziua Ariei Protejate desemnată
     D5. Promovarea activităţilor de voluntariat	Da, Db, De	1 campanie de promovare

     Obiectivul OE1.Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale
     Sub-tema	Comentarii/Justificări

     79

     Ea. Promovare în mediul online	– Prezentarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, habitatelor, speciilor de faună şi floră
     Eb. Dotări tehnice	– PC-uri, soft-uri, periferice (imprimante, scanere, echipamente optice de observaţie)
     Ec. Baze de date	– Monitorizarea periodică a situaţiei din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele
     Ed. Mentenanţă şi actualizare periodică	– Întreţinerea mijloacelor informaţionale
     Acţiuni	Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     E1. Actualizarea permanentă a secţiunii web pe site-ul Consiliului Judeţului Galaţi	Ea	1 pagină web
     E2. Achiziţionarea de sisteme, soft-uri şi periferice specifice bunei desfăşurări a activităţilor	Ea, Eb	Sisteme, soft-uri şi periferice achiziţionate(imprimante, scanere, echipamente optice de observaţie)
     E3. Întreţinerea reţelei de computere	Ea, Eb, Ed	Mentenanţă hardware şi software
     E4. Întreţinerea sistemelor informatice	Ea, Eb, Ed	Serviciu şi actualizare
     E5. Realizarea şi actualizarea periodică a unei baze de date GIS	Ec	1 bază de date GIS

     Obiectivul OF1.Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Fa. Organizare internă	– Îmbunătăţirea procesului decizional
     Fb. Consultarea stakeholderi-lor	– Administraţia locală, populaţia, ONG-urile

     80

     Fc. Parteneriat/colaborare	– Instituţii publice locale, ONG-uri, mediul privat, unităţi de învăţământ
     Fd. Resurse umane	– Creşterea capacităţii resurselor umane de implementare a Planului de management
     Fe. Implementare	– Asigurarea implementării eficiente a Planului de management
     Acţiuni	Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     F1. Identificarea de noi surse de finanţare pentru susţinerea activităţilor din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Fe	1 studiu pentru identificarea surselor
     F2. Dezvoltarea procesului de consultare periodică în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale	Fb, Fe	Minim 1 consultare publică anual
     F3. Colaborarea cu instituţiile locale în scopul implementării prevederilor legale în raza ariei naturale	Fb, Fc, Fe	Minim 2 colaborări
     F4. Instruirea resurselor umane implicate în custodia Ariei în domenii specifice activităţilor desfăşurate	Fd, Fe	Minim 1 sesiune de instruire
     F5. Reactualizarea Planului de lucru anual	Fa, Fe	1 actualizare anuală

     Obiectivul OG. Monitorizare
     Sub-tema	Comentarii/Justificări
     Ga. Monitorizare Faună	– Monitorizarea stării de conservare a speciilor de faună
     Gb. Monitorizare Floră	– Monitorizarea stării de conservare a speciilor de floră
     Gc. Evaluare impact antropic	– Cuantificarea impactului datorat de activităţile antropice din interiorul şi vecinătatea ANP
     Gd. Monitorizare şi cartografiere	– Delimitarea habitatelor
     Ge. Monitorizarea realizării, stării	– Verificare dotărilor/amenajărilor specifice

     81

     dotărilor şi amenajărilor specifice
     Gf. Monitorizarea promovării ANP Pădurea Gârboavele	– Promovarea evenimentelor organizate în ANP
     Gg. Monitorizare pagină web	– Evidenţierea numărului de vizitatori pe pagina web a ANP
     Gh. Monitorizarea campaniilor de ecologizare	– Întreţinerea şi ecologizarea ANP
     Gi. Monitorizarea campaniilor de conştientizare şi educare	– Organizarea campaniilor de conştientizare şi educare
     Acţiuni	Sub-temele relevante	Indicator de realizare
     G1. Elaborarea raportului la fiecare doi ani privind inventarul speciilor şi habitatelor	Ga, Gb	Rapoarte monitorizare
     G2. Actualizarea bazei cartografice	Gd	Baza date
     G3. Realizarea unui inventaral dotărilor şi amenajărilor din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Ge	Raport inventar
     G4. Raport privind starea mediului din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Ga, Gb, Gc	Raport
     G5. Inspectarea periodică a traseelor turistice şi marcajelor acestora	Ge	Raport verificare
     G6. Păstrarea unei arhive a tuturor documentelor interne şi a publicaţiilor – printuri sau electronice, produse	Ge, Gf, Gg, Gh	Arhivă
     G7. Realizarea unei evaluări a impactului Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele asupra sectorului turistic regional	Gc, Ge, Gf, Gg	Raport
     G8. Raport anual privind evenimentele turistice organizate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Gf, Gg	Raport

     82

     G9. Raport anual privind promovarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele la evenimente specializate	Gf, Gg, Gi	Raport
     G10. Evaluarea periodică a traficului pe pagina web a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Gg	Index pagina web
     G11. Verificare anuală privind promovarea sectorului turistic pe pagina web	Gg	Raport promovare sector turistic
     G12. Evaluarea campaniilor de educare şi conştientizare din instituţiile de învăţământ	Gf, Gi	Raport campanie de educare/informare
     G13. Evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a aspectelor ecologice de către grupurile şcolare înainte şi după derularea de programe de educaţie	Gf, Gi	Raport campanie de educare/informare
     G14. Raport anual privind acţiunile de ecologizare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Gh	Raport acţiuni de ecologizare
     G15. Raport privind evenimentele de educare şi conştientizare organizare în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele	Gf, Gi	Raport campanie de educare/informare
     G16. Menţinerea unei baze de date şi a unei arhive GIS cu hărţi, planuri şi altele asemenea	Gd, Gg	Raport arhiva
     G17. Evaluarea personalului implicat în custodia Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele instruit în domenii specifice activităţilor desfăşurate	Ga, Gb, Gc, Gd, Ge, Gf, Gg, Gh, Gi	Raport de evaluare
     G18. Evaluarea finală a Planului de management la sfârşitul celor 5 ani de activitate şi elaborarea unui nou plan	Ga, Gb, Gc, Gd, Ge, Gf, Gg, Gh, Gi	Raport de evaluare

     83

4. 4.4. Prioritizarea obiectivelor

   Tabel nr.14 – Prioritizarea obiectivelor planului de management

   Temele	Obiective	Prioritizare
   A. Biodiversitate	OA1.Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.	Prioritate 1
   B. Turism şi recreere	OB1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale.	Prioritate 2
   C. Comunităţi locale şi economia locală	OC1.Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.	Prioritate 3
   D. Educaţie şi conştientizare publică	OD1.Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele şi principiile dezvoltării durabile.	Prioritate 1
   E. Tehnologia informaţiei	OE1.Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale.	Prioritate 2
   F. Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea Ariei	OF1.Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.	Prioritate 1
   G. Monitorizare	OG1.Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management.	Prioritate 1

5. 4.5. Ameninţări specifice pentru fiecare specie/habitat Habitate de interes comunitar:

   Tabel nr. 15 – Lista habitatelor de interes comunitar prezente în ROSCIO151

   Habitat	Cod Natura 2000	Cod Pal.	Asociaţii vegetale
   Tufărişuri de foioase ponto- sarmatice	4OCO *	31.8B7	Crataegus monogyna, Ligustrum Vulgare, Rosa canina, Prunus spinosa şi Cotinus coggygria
   Vegetaţie forestieră ponto- sarmatică cu stejar pufos	91AA	41.7371, 41.7372	Quercus pedunculiflora şi Quercus robur., Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica
   Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.	91IO *	41.7A	Quercus pubescens, Quercus pedunculiflora Quercus robur, Quercus petraea, Acer campestre, Acer tataricum , Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica

   Ameninţări: turismul de weekend, focuri în locuri neamenajate, accesul autovehiculelor în interiorul Sitului de Importanţă Comunitară şi a ariei naturale, defrişarea zonelor pentru proiecte imobiliare, păşunatul în interiorul zonelor protejate, ruperea de floră sau dezrădăcinarea exemplarelor, speciile invazive în interiorul sitului, tăieri necontrolate/controlate de arbori fără acordul custodelui.

   Eficienţă:

   1. a) reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate în special prin observare şi patrulări în vederea evitării defrişărilor ilegale de tip: 4OCO* – tufărişuri de foioase ponto- sarmatice şi 91IO* – Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.;

   2. b) reducerea riscului de diminuare a speciilor prin monitorizare în vederea evitării tăierii, dezrădăcinării sau distrugerii cu intenţie a speciilor de floră de interes comunitar ;

   3. c) asigurarea condiţiilor necesare pentru existenţa habitatelor, în mod deosebit a celor prioritare;

   4. d) cunoaşterea mai bună a situaţiei habitatelor (conform tabel nr. 15) pe teren atât privind distribuţia spaţială cât şi calitativă.

   Specii de floră de interes comunitar:

   Tabel nr. 16 – Specii floră ameninţate din ANP – Pădurea Gârboavele

   Specii vulnerabile sau periclitate din Pădurea Gârboavele

   Specii de floră

   Achillea ochroleuca

   Echium russicum

   Crambe tataria

   Iris aphylla ssp. hungarica

   Linaria genistifolia

   *Pulsatilla pratensis ssp. hungarica

   Pulsatilla grandis

   *specie propusă a fi introdusă în formularul standard al Sitului de Importanţă Comunitară ROSCI0151 Pădurea Gârboavele

   Ameninţări:

   1. a) tăierea necontrolată de copaci din zona protejată, fără acordul custodelui;

   2. b) ruperea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie, în natură, a acestor plante, în zona lor de răspândire naturală;

   3. c) aprinderea necontrolată a focurilor în interiorul zonei protejate şi în afara zonelor neamenajate;

   4. d) păşunatul animalelor domestice în interiorul zonelor protejate;

   5. e) circulaţia cu autovehicule în Aria Naturală Protejată.

   Eficienţă:

   1. a) reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate;

   2. b) reducerea riscului de diminuare a speciilor prin interzicerea recoltării florilor şi a fructelor, culegerii, tăierii, dezrădăcinării sau distrugerii cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

   3. c) asigurarea condiţiilor necesare pentru existenţa habitatelor, în mod deosebit a celor prioritare;

   4. d) cunoaşterea mai bună a situaţiei pe teren atât privind distribuţia spaţială cât şi calitativă.

      Specii de faună

      Ameninţări datorate activităţilor antropice

      1. a) păşunatul poate afecta direct diversitatea floristică şi implicit abundenţa unor nevertebrate (ex.

         Tomares nogelii) ;

      2. b) recoltarea speciilor de faună, îndeosebi a acelora care constituie obiectul activităţilor de protecţie din cuprinsul sitului ar putea afecta densitatea indivizilor şi scăderii populaţiilor unor specii cu efective medii şi mici;

      3. c) turismul necontrolat poate afecta în mare măsura biodiversitatea prin prezenţa turiştilor în ariile de reproducere a speciilor, în mod deosebit a păsărilor, în perioada de cuibărire şi creştere a progeniturii, prin recoltarea ouălor sau capturarea puilor, prin aprinderea focului în locuri neamenajate şi nepermise, prin depozitarea deşeurilor menajere;

      4. d) depozitarea deşeurilor menajere şi a altor materiale poluante care afectează în acelaşi timp şi peisajul natural, de asemenea constituie un risc major de infestare a faunei din Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele, cu diferite maladii care pot avea incidenţă crescută la unele specii de faună;

      5. e) Agricultura intensivă, chimizarea şi realizarea de monoculturi pe suprafeţe întinse afectează grav diversitatea biologică din terenul agricol şi implicit pe cea din habitatul limitrof. La fel de gravă este şi introducerea unor specii noi, a unor soiuri sau linii modificate genetic;

      6. f) vânătoarea şi în mod deosebit vânătoarea necontrolată, reprezintă o altă cauză potenţială a diminuării diversităţii şi a scăderii populaţiilor unor specii de păsări sau de mamifere. Este necesar ca şi aceasta activitate să fie intens monitorizată de către personalul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, pentru a putea interveni cu eficacitate în protejarea speciilor rare şi ameninţate, dar şi pentru menţinerea unor efective populaţionale conforme cu capacitatea biogenică a habitatelor în cazul speciile care constituie obiectul vânătorii;

         1. a) extragerea materialului lemnos poate modifica ireversibil mediul fizic şi alterează calitatea habitatelor, a peisajului iar masurile de conservare nu mai sunt eficiente uneori pentru menţinerea efectivelor speciilor prezente în Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele.

            Mamifere

            Ameninţări – perturbarea speciilor de mamifere existente în situl Pădurea Gârboavele poate fi datorat:

            1. a) ameninţări datorate mediului antropic;

            2. b) tăierile ilegale (tăierea şi furtul de masă lemnoasă);

            3. c) păşunatul în interiorul sitului;

            4. d) câinii comunitari semnalaţi în zonă;

            5. e) turismul necontrolat în zonă;

            Eficienţă:

         2. b) menţinerea stării de conservare a habitatelor naturale, propice dezvoltării/protejării speciilor de mamifere semnalate în Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele.

   Avifauna

   Tabel nr.17 – Specii de păsări ameninţate

   Specii vulnerabile sau periclitate din Aria Naturală ProtejatăPădurea Gârboavele

   Caprimulgus europaeus

   Carduelis carduelis

   Dendrocopos medius

   Dendrocopos syriacus

   Emberiza hortulana

   Falcovespertinus

   Hieraaetus pennatus

   Lanius collurio

   Lanius minor

   Lullula arborea

   Oriolus oriolus

   Picus canus

   Ameninţări

   1. a) reducerea habitatelor prin tăieri necontrolate a masei lemnoase;

   2. b) perturbarea ariei cu mijloace motorizate, creând un disconfort avifaunei atât din interiorul sitului cât şi din vecinătatea acestuia;

   3. c) utilizarea pesticidelor şi precum şi lucrări agricole realizate necorespunzător în vecinătatea Situl Natura 2OOO;

   4. d) distrugerea cuiburilor, fie din cauze naturale precum, vânt puternic, ploi torenţiale etc., fie din cauze antropice;

   5. e) turismul necontrolat în zonă.

   Eficienţă:

   1. a) menţinerea stării de conservare a habitatelor naturale, propice dezvoltării/protejării speciilor de avifaună semnalate în Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele.

      Herpetofauna

      Tabel nr.18 – Specii de herpetofaună ameninţate

      Specii vulnerabile sau periclitate din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

      Specii de amfibieni şi reptile

      Bufo bufo

      Lacerta agilis

      Lacerta viridis

      Pelobates fuscus

      Rana dalmatina

      Rana esculenta

      Natrix natrix

      Ameninţări

      1. a) păşunatul în interiorul sitului;

      2. b) prezenţa câinilor comunitari în interiorul/vecinătatea sitului;

      3. c) tranzitarea sitului cu mijloace motorizate;

      4. d) distrugerea habitatelor speciilor de amfibieni şi reptile;

      5. e) capturarea de indivizi de către vizitatori;

      6. f) turismul necontrolat în zonă.

   Eficienţă:

   1. a) menţinerea stării de conservare a habitatelor naturale, propice dezvoltării/protejării speciilor de amfibieni şi reptile semnalate în Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele.

   Nevertebrate

   Tabel nr.19 – Specii de nevertebrate ameninţate

   Specii vulnerabile sau periclitate din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

   Specii de insecte

   LEPIDOPTERE

   Aglia tau Linnaeus, 1761

   Tomares nogelii, Schăffer, 1851

   Eudia pavonia , Linnaeus, 1758

   Iphiclides podalirius ,Linnaeus, 1758

   Papilio machaon , Linnaeus, 1758

   Specii vulnerabile sau periclitate din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

   Specii de insecte

   Parnassius mnemosyne , Linnaeus, 1758

   Zerynthia polyxena , Denis şi Schiffermiiller, 1775

   Aporia crataegi ,Linnaeus, 1758

   Polygonia c-album , Linnaeus, 1758

   Hyponephele lycaon , Kuhn, 1774

   Apatura ilia Denis şi Schiffermiiller, 1775

   Satyrium ilicis , Esper, 1789

   Eranis ankeraria , Staudinger 1861

   Mazaria incarnate,Freyer, 1838

   Polyphaenis viridis de Villers, 1789

   Conistra ragusae macedonica Pinker, 1956

   Cleoceris scoriacea , Esper, 1789

   Hadula stigmosa , Cristoph, 1887

   COLEOPTERE

   Cerambyx cerdo , Linnaeus, 1758

   Lucanus cervus, Linnaeus, 1758

   Morimus funereus ,MULSANT, 1863

   Osmoderma eremita ,SCOPOLI, 1763

   Aromia moscata , Linnaeus S, 1758

   Calambus bipustulatus , Linnaeus, 1767

   Calosoma sycophanta , Linnaeus, 1758,

   Carabus variolosus Fabricius, 1787

   Oryctes nasicornis Linnaeus, 1758

   Bolbelasmus unicornisSCHRANK, 1798

   HIMENOPTERE

   Satanas gigasEversmann, 1855

   Xylocopa valgaGerstaecker, 1872

   Xylocopa violacea, LINNAEUS, 1758

   Bombus argillaceus , SCOPOLI, 1763

   Bombus fragrands , PALLAS, 1771

   Scolia hirta, Schrenck, 1781

   Specii vulnerabile sau periclitate din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

   Specii de insecte

   Scolia maculata,DRURY, 1773

   HETEROPTERE

   Carpocoris mediteraneus , TAMANINI, 1958

   Rhopalus rufus Schilling 1821

   Stictopleurus pictus , FIEBER 1861

   Maccevethus errans caucasicus , Kolenati 1845

   Ameninţări asupra speciilor existente

   Conform Listei roşii a fluturilor diurni din România – Rakosi, 2OO2, Lista Roşie a speciilor de floră şi fană sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova precum şi Anexele Directivei Habitate, 38 de specii de insecte necesită o monitorizare atentă în vederea stabilirii situaţiei reale a acestora.

   Majoritatea insectelor enumerate în listă au existenţa legată de prezenţa unor habitate cu vegetaţie cu caracter stepic. În ceea ce priveşte speciile de insecte cu regim de hrană fitofag sunt lepidopterele – fluturii şi heteropterele – ploşniţele, dar strict legate de vegetaţia stepică sunt heteropterele.

   Stepa primară de pe teritoriul României este considerată în prezent dispărută, fiind vorba de o stepă preponderent cu graminee. Din stepa secundară, care conţine în număr mare şi dicotiledonate, mai există în partea de sud a României doar petice izolate aflate sub o majoră presiune antropică. Demn de menţionat este că în cadrul Uniunii Europene doar în România este prezentă regiunea stepică. Chiar şi banalul cosit poate avea efecte dezastruoase asupra unor specii care până mai ieri puteau fi considerate banale însă azi ele sunt lipsite chiar de baza trofică necesară pentru existenţa lor, cum ar fi de exemplu diverse specii de leguminoase pentru multe specii de himenoptere care preferă zonele stepice. Astfel, chiar cosirea unor specii de trifoi duce la lipsa bazei trofice pentru multe specii de bondari care trăiesc în aceste zone. Multe specii de bondari îşi construiesc cuiburile în galeriile părăsite ale rozătoarelor din regiunile stepice, cum ar fi cazul pentru Bombus argillaceus şi Bombus fragrans iar efectul negativ al antropizării asupra acestor rozătoare duce şi la un efect negativ asupra acestor bondari. Cosirea unor graminee specifice de stepă, cum ar fi Stipa lessingiana, duce la dispariţia unor insecte rare care se dezvoltă doar în tulpinile sau cariopsele acestei specii. Asemenea exemple concrete sunt nenumărate şi doar o privire atentă asupra cerinţelor trofice şi ecologice ale fiecărei specii în parte ne pot da un tablou real asupra factorilor care duc la dispariţia acestor specii şi la găsirea unor modalităţi de păstrare a acestor

   vieţuitoare în patrimoniul de biodiversitate al planetei (Starea de conservare a biodiversităţii in zona transfrontalieră România – Republica Moldova).

   În ceea ce priveşte zonele forestiere, situaţia nu este cu nimic mai îmbucurătoare. Din păcate pădurile au devenit un fel de plantaţii forestiere din care copacii bătrâni sunt extraşi din false cerinţe "sanitare", ei fiind chiar un adăpost peste iarnă pentru multe insecte folositoare care distrug insecte care produc pagube fondului forestier, o privire extrem de simplistă, unilaterală, asupra acestei probleme ducând la grave erori din punct de vedere ecologic. Această situaţie a dus la scăderea alarmantă a efectivelor unor populaţii de insecte care până mai ieri erau considerate banale iar azi sunt protejate prin legi europene, cum ar fi cazul unor specii impunătoare ca aspect precum Lucanus cervus ori Cerambyx cerdo. Dacă prima specie încă mai poate fi întâlnită cu o oarecare uşurinţă în România şi în aria de derulare a prezentului proiect, a doua specie devine însă din ce în ce mai rară tocmai datorită dispariţiei stejarilor bătrâni utili pentru dezvoltarea larvelor. Chiar şi pentru Lucanus cervus perioada lungă pentru dezvoltarea larvelor, de 7-8 ani, şi lipsa tot mai accentuată a arborilor bătrâni sau a buturugilor ori cioturilor din păduri va putea duce la un declin tot mai accentuat al speciei chiar şi în România, inclusiv în arealul Pădurii Gârboavele.Situaţia este similară şi pentru alte specii impunătoare (Lucanus cervus şi Cerambyx cerdo) chiar şi doar ca aspect, dacă sub aspect moral nu suntem cu nimic responsabili atunci când este vorba de dispariţia unei specii datorită propriilor acţiuni, de exemplu celebrul gândac nasicorn, Oryctes nasicornis, ale cărui larve se dezvoltă tot în buturugile şi cioatele din păduri, aceste nişe trofice devenind din păcate nişte rarităţi, ceea ce atrage după sine o situaţie similară şi pentru nenumăratele fiinţe a căror existenţă este legată de aceste microhabitate pe care omul le distruge din inconştienţă, necunoaştere şi lipsă de responsabilitate.( Proiect PHARE RO 2OO4/O16-941.O1.O1.O2 – Starea de conservare a biodiversităţii in zona transfrontalieră România – Republica Moldova).

   Dispariţia vegetaţiei din zonele de lizieră are un impact negativ foarte important asupra numeroaselor insecte care au nişele trofice în aceste zone. Vegetaţia ierboasă din zona de lizieră reprezintă un adevărat paradis ecologic, biodiversitatea fiind foarte mare în aceste zone. Aici vin să se hrănească adulţii de la multe specii rare de insecte ale căror larve se dezvoltă în interiorul pădurii, de exemplu multe din speciile de coleoptere şi himenoptere menţionate anterior.

   Zonele forestiere sunt foarte sensibile şi la combaterile chimice care au un efect negativ asupra tuturor insectelor din zonă, fie ele rare, protejate sau folositoare. Tocmai păstrarea acestor nişe trofice cum sunt arborii bătrâni, degradaţi natural, a cioturilor, a arborilor căzuţi, neextragerea lor din păduri, păstrarea unor zone extinse pentru vegetaţia din zonele de lizieră şi protejarea poienilor reprezintă soluţia pentru o bună gospodărire a biodiversităţii naturale şi a unei păduri sănătoase,cu relaţii trofice numeroase între specii şi o soliditate ecologică a ecosistemului în ansamblu.

   Eficienţa măsurilor de conservare

   1. a) identificarea priorităţilor în ceea ce priveşte speciile de nevertebrate de interes comunitar identificate în Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele;

   2. b) reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate şi implicit a speciilor caracteristice a acestora prin monitorizare în vederea evitării tăierii, dezrădăcinării sau distrugerii cu intenţie;

   3. c) asigurarea condiţiilor necesare pentru existenţa speciilor de faună, în mod deosebit al celor prioritare, prin interzicerea realizării tratamentelor chimice şi promovarea conceptelor şi metodelor de combatere biologică;

   4. d) reducerea riscului de diminuare a populaţiilor speciilor în special pentru speciile de interes conservativ, prin interzicerea arderii vegetaţiei erbacee sau arbustive din aria naturală protejată.

6. 4.6. Măsuri de conservare/îmbunătăţire pentru fiecare specie/habitat prezente în situl ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele

Măsuri de conservare a habitatelor şi speciilor

Diversitatea biologică are o importanţă deosebită dată în primul rând de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea 'in situ' a ecosistemelor şi habitatelor naturale precum şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural. În acest scop sunt necesare aplicarea unor măsuri de conservare/îmbunătăţire a diversităţii biologice a habitatelor şi speciilor din ANP – Pădurea Gârboavele ce sunt caracterizate prin:

• ► interzicerea păşunatului în ANP – Pădurea Gârboavele;

• ► aplicarea măsurilor de restricţionare şi dirijare a turismului în pădure, amplasarea de panouri avertizoare, bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor;

• ► limitarea accesului în zonele protejate, respectarea traseelor de vizitare – drumuri de acces astfel încât să se evite impactul asupra florei şi vegetaţiei, cât şi limitarea impactului negativ asupra speciilor de faună din Situl Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele;

• ► impunerea unor restricţii a turiştilor din zonă însoţiţi de animalele de companie în

  libertate;

• ► monitorizarea activităţilor generatoare de deşeuri mai ales în zonele cu habitate prioritare;

• ► interzicerea aprinderii focului în interiorul Sitului Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele;

• ► managementul forestier adecvat al Sitului Natura 2OOO – Pădurea Gârboavele cu scopul păstrării conectivităţii în cadrul habitatelor existente asigurând perpetuarea în timp a biocenozelor naturale;

• ► menţinerea arborilor vârstnici degradaţi natural, a cioturilor, a arborilor căzuţi,

  neextragerea lor din păduri, păstrarea unor zone extinse pentru vegetaţia din zonele de lizieră şi protejarea poienilor pentru creşterea capacităţii biogenice a habitatelor forestiere în scopul dezvoltării speciilor de interes comunitar;

• ► menţinerea arborilor seculari, stejari şi frasini, reprezentând potenţiale locuri de cuibărit şi

  puncte de observaţie pentru speciile de păsări de pradă, dar şi pentru numeroase specii de păsări caracteristice habitatului forestier, care cuibăresc în coronamentul arborilor înalţi sau în scorburile acestora;

• ► interzicerea introducerii în zonele protejate a unor seminţe sau fructe ce pot sta la originea

  proliferării unor specii de plante nedorite şi interzicerea totală a colectării de rarităţi floristice sau faunistice din perimetrul ariei. Aceste interdicţii trebuie menţionate explicit

  pe panouri de informare amplasate în diverse puncte ale Pădurii Gârboavele, alături de sancţiunile la care se expun contravenienţii;

  • ► interzicerea utilizării pesticidelor şi substanţelor chimice toxice cu remanenţă mare în

    cuprinsul Ariei Naturale Protejate şi vecinătăţi.

  • ► afişarea unor reguli generale în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele.

  • ► reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea din interiorul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele;

Măsuri de conservare specifice florei locale:

• ✓ este interzisă tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini a arborilor

  , puieţi sau lăstari din fondul forestier.

• ✓ amenajarea de drumuri/poteci de vizitare se va realiza doar pe cele existente;

• ✓ se interzice introducerea de specii de arbori/plante alohtone, atât pe amplasamentul sitului Natura 2OOO cât şi pe amplasamentul întregii Păduri Gârboavele;

• ✓ interzicerea tratamentelor cu substanţe chimice toxice în ecosistemele forestiere şi zonele limitrofe;

• ✓ limitarea amenajărilor silvice cu Robinia spp.

  Măsuri de conservare specifice avifaunei locale:

• ✓ amplasarea de cuiburi artificiale, construite conform instrucţiunilor specialiştilor în ornitologie;

• ✓ observarea atentă a stării de sănătate a păsărilor din ornitofauna sălbatică;

• ✓ interzicerea recoltării ouălor de păsări şi a puilor nezburători;

• ✓ interzicerea distrugerii cuiburilor păsărilor;

• ✓ controlul prădătorilor nespecifici – câini hoinari, pisici în zonele de cuibărire;

• ✓ iniţierea măsurilor de protecţie sanitar-veterinare in cazul apariţiei şi manifestării bolilor cu origine bacteriană sau virală;

  Măsuri de conservare specifice nevertebratelor:

• ✓ protejarea litierei, a covorului vegetaţiei erbacee şi a subarboretului;

• ✓ menţinerea arborilor vârstnici degradaţi natural, a cioturilor, a arborilor căzuţi ce constituie habitat pentru unele nevertebrate (ex. Cerambix cerdo);

• ✓ interzicerea colectării speciilor;

• ✓ interzicerea tratamentelor cu substanţe chimice toxice în ecosistemele forestiere şi zonele limitrofe;

CAPITOLUL V – IMPLEMENTAREA

1. 5.1. Plan de acţiuni

   Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele include acţiuni a căror prioritate variază, unele fiind considerate ca având prioritate ridicată. Fiecărei acţiuni planificate i s- a acordat una dintre cele trei priorităţi standard:

   Acţiunile sunt planificate pentru a fi implementate în următorii 5 ani. Există mai multe tipuri de acţiuni:

   1. a) Acţiuni delimitate în timp, pe durată scurtă. Un exemplu în acest sens sunt participările la evenimente naţionale şi internaţionale în scopul valorificării potenţialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate;

   2. b) Proiecte delimitate în timp, pe durată lungă. Aceste proiecte pot dura de la câteva zile la câteva luni: construirea Punctului de informare, monitorizarea anuală, şi altele asemenea;

   3. c) Evenimente periodice. Aceste acţiuni sunt delimitate în timp, pe durată lungă, însă sunt organizate periodic. Un exemplu în acest sens ar fi organizarea Zilei Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sau reactualizarea periodică a speciilor de floră şi faună din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele;

   4. d) Evenimente continue. Aceste acţiuni se desfăşoară aproape pe tot parcursul implementării: întreţinerea sistemelor informatice sau promovarea pe pagina web a proiectului.

      

      PRIORITATE 1

      

      Acţiunea este OBLIGATORIU să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existenţă a planului. Trebuie aplicată numai la acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina întregul plan.

      

      PRIORITATE 2

      Acţiuni care AR TREBUI să fie realizate. Există un element de flexibilitate, dar trebui să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au fost realizate.

      

      PRIORITATE 3

      97

      Acţiuni ce AR PUTEA să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2.

      TEMA:

      A. BIODIVERSITATE

      OBIECT IV:

      Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Prioritate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      A1. Inventarierea speciilor de faună şi floră şi a habitatelor din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Studiu de inventariere

      P1

      Instituţii de profil

      6.5OO €

      A2. Reactualizarea periodică a listei speciilor de floră şi faună din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Reactualizări periodice

      P1

      Instituţii de profil

      4.OOO €

      A3. Realizarea cartării speciilor de faună şi floră din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Hărţi realizate

      P1

      Instituţii de profil

      7OO €

      A4. Reactualizarea periodică a cartării privind distribuirea florei şi faunei din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Hărţi actualizate periodic

      P1

      Instituţii de profil

      6OO €

      A5. Studiu de evaluare a impactului silviculturii, şi turismului asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Studiu de evaluare

      P2

      Instituţii de profil

      8OO €

      98

      TEMA:

      A. BIODIVERSITATE

      OBIECT IV:

      Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Prioritate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      A6. Evaluarea impactului speciilor invazive asupra biodiversităţii şi asigurarea măsurilor de contracarare a acestora – exemplu: salcâm.

      Specii menţinute

      P1

      Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, Direcţia Silvică Galaţi

      6OO €

      A7. Evaluarea posibilităţii de reintroducere a unor specii dispărute din Aria Naturală Protejată şi luarea măsurilor necesare în acest sens

      Studiu de evaluare

      P3

      Instituţii de profil, Direcţia Silvică Galaţi

      8OO €

      A8. Monitorizarea surselor majore de poluare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Diminuarea poluării

      P1

      Instituţii de profil, APM Galaţi

      5OO €

      99

      TEMA:

      A. BIODIVERSITATE

      OBIECT IV:

      Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi reducerea impactului antropic asupra Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Prioritate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      A9. Monitorizarea şi asigurarea controlului tuturor activităţilor de vânătoare şi braconaj

      Patrulări periodice

      P1

      Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi

      2.OOO €

      A10. Amenajarea de adăpători şi suporturi pentru hrana speciilor sălbatice

      1O adăpători şi 15 de suporturi de hrană

      P2

      Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi

      29.535 €

      A11. Amenajarea de adăposturi din lemn pentru speciile sălbatice

      11 adăposturi

      P2

      Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi

      28.943 €

      100

      TEMA:

      B. TURISM ŞI RECREERE

      OBIECTIV:

      Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Prioritat e

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      B1. Construirea, amenajarea şi dotarea unui punct de informare

      1 punct de informare

      P1

      Mediul privat, ONG-uri

      5O.OOO €

      B2. Elaborarea de materiale informative în vederea distribuirii în cadrul punctului de informare

      Pliante, broşuri, ghiduri elaborate

      P1

      Mediul privat, Agenţii de turism

      5.OOO €

      B3. Asigurarea unei infrastructuri de vizitare complexă – alei şi poteci de pământ

      18 km de alei şi poteci

      P2

      Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor SportiviGalaţi

      22.O14 €

      101

      TEMA:

      B. TURISM ŞI RECREERE

      OBIECTIV:

      Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Prioritat e

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      B4. Amenajarea de puncte de observare pentru vizitatori echipate cu bănci şi containere ecologice pentru colectarea deşeurilor

      1O puncte de observare

      P2

      Mediul privat, APM Galaţi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor SportiviGalaţi

      1O.OOO €

      B5. Crearea brandului Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

      1 Logo, 1 Slogan

      P2

      Mediul privat

      4.OOO €

      B6. Amplasarea de panouri şi indicatoare turistice

      1O panouri şi 2O indicatoare

      P1

      Mediul privat

      3.2O6 €

      102

      TEMA:

      B. TURISM ŞI RECREERE

      OBIECTIV:

      Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Prioritat e

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      B7. Organizarea de evenimente în cadrul Ariei – târguri, expoziţii, concursuri.

      Minim 2 evenimente anuale

      P2

      ONG-uri, Agenţii turism, Administraţie Publică Locală – APL-uri

      1O.OOO €

      B8. Promovarea Ariei prin participare la evenimente naţionale şi internaţionale

      Minim 1 eveniment anual

      P3

      Agenţii turism, Organizaţie Non- Guvernamentală – ONG-uri

      5.OOO €

      B9. Realizarea de colaborări şi parteneriate cu structuri similare din ţară şi străinătate

      Minim 1 parteneriat/co laborare

      ONG-uri, APL- uri

      –

      103

      TEMA:

      C. COMUNITĂŢI LOCALE ŞI ECONOMIA LOCALĂ

      OBIECTIV:

      Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priorit ate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      C1. Promovarea pe pagina web a Ariei Protejate a obiectivelor turistice din vecinătate

      obiective promovate

      P1

      Mediul privat, APL-uri, ONG- uri

      –

      C2. Promovarea meşteşugurilor şi tradiţiilor locale şi sprijinirea organizării de programe educative/de instruire în cadrul cărora să se înveţe meşteşugurile autentice

      Meşteşuguri şi tradiţii locale promovate

      P2

      Mediul privat, APL-uri, ONG- uri

      2.OOO €

      C3. Asigurarea de puncte de desfacere pentru produsele meşteşugăreşti cu ocazia evenimentelor organizate în cadrul Ariei Naturale Protejate

      Minimum 1 punct de desfacere

      P3

      Mediul privat, APL-uri

      2.OOO €

      104

      TEMA:

      D. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ

      OBIECTIV:

      Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele şi principiile dezvoltării durabile

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      D1. Dezvoltarea şi implementarea unui program de educaţie ecologică în instituţiile de învăţământ din zona Ariei Naturale Protejate

      Minimum 3 unităţi educaţionale anual

      P2

      Unităţile educaţionale, ONG-uri

      3.OOO €

      D2. Desfăşurarea de acţiuni de ecologizare a Ariei Naturale Protejate

      Minim 1 acţiune anual

      P1

      Unităţile educaţionale, ONG-uri, APL- uri, APM Galaţi

      5.OOO €

      D3. Organizarea de evenimente locale – concursuri, festivităţi cu ocazia unor zile importante pentru mediu – Ziua Internaţională a Mediului, Ziua Internaţională a Biodiversităţii şi altele asemenea.

      Minimum 2 evenimente anual

      P2

      Unităţile educaţionale, ONG-uri, APL- uri, APM Galaţi

      1O.OOO €

      D4. Organizarea Zilei Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Ziua Ariei Protejate desemnată

      P1

      ONG-uri, APL- uri, APM Galaţi

      4.OOO €

      105

      TEMA:

      D. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ

      OBIECTIV:

      Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele şi principiile dezvoltării durabile

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      D5. Promovarea activităţilor de voluntariat

      1 campanie de promovare

      P3

      ONG-uri

      1.OOO €

      TEMA:

      E. TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

      OBIECTIV:

      Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priorit ate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      E1. Actualizarea periodică a secţiunii web de pe site- ul Consiliului Judeţului Galaţi

      o secţiune

      P1

      Mediul privat ONG

      3.OOO €

      E2. Achiziţionarea de sisteme, soft-uri şi periferice specifice bunei desfăşurări a activităţilor

      Sisteme, soft- uri şi periferice achiziţionate

      P1

      Mediul privat

      8.OOO €

      106

      TEMA:

      E. TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

      OBIECTIV:

      Facilitarea monitorizării şi controlului activităţilor desfăşurate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele prin introducerea mijloacelor informaţionale

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priorit ate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      E3. Întreţinerea reţelei de computere

      Mentenanţă hardware şi software

      P1

      Mediul privat

      3.OOO €

      E4. Întreţinerea sistemelor informatice

      Serviciu şi actualizare

      P1

      Mediul privat

      3.OOO €

      E5. Realizarea şi actualizarea periodică a unei baze de date GIS

      1 bază de date GIS

      P1

      Mediul privat, Instituţii specializate

      1O.OOO €

      107

      OBIECTIV:

      Întărirea capacităţii administrative prin stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru implementare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      F1. Identificarea de noi surse de finanţare pentru susţinerea activităţilor din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      o analiză pentru identificarea surselor

      P2

      Mediul privat

      –

      F2. Dezvoltarea procesului de consultare periodică în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale

      minim o consultare publică

      P3

      Comunităţile locale, ONG- uri, APL-uri

      2.5OO €

      F3. Colaborarea cu instituţiile locale în scopul implementării prevederilor legale în raza Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Minim 1 parteneriat anual

      P3

      APM Galaţi, AJVPS Galaţi

      –

      F4. Instruirea resurselor umane implicate în custodia Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele în domenii specifice activităţilor desfăşurate

      Minim 1 sesiune de instruire

      P2

      Mediul privat, ONG-uri

      2.5OO €

      F5. Reactualizarea Planului de lucru anual

      1 actualizare anuală

      P1

      Mediul privat ONG-uri

      –

      108

      TEMA:

      G. MONITORIZARE

      OBIECTIV:

      Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru monitorizare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      G1. Elaborarea raportului la fiecare doi ani privind inventarul speciilor şi habitatelor

      % din suprafaţa Ariei inventariată

      P1

      Instituţii specializate

      2.OOO €

      G2. Actualizarea bazei cartografice

      Hărţi actualizate

      P1

      Instituţii specializate

      2.OOO €

      G3. Realizarea unui inventaral dotărilor şi amenajărilor din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Număr şi categorie dotări şi amenajări

      P1

      APL-uri

      –

      G4. Raport privind starea mediului din cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Raport la fiecare doi ani

      P1

      APM Galaţi

      –

      G5. Inspectarea periodică a traseelor turistice şi marcajelor acestora

      Număr şi stare trasee şi marcaje

      P2

      APL-uri, ONG- uri

      1.OOO €

      G6. Păstrarea unei arhive a tuturor documentelor interne şi a publicaţiilor – printuri sau electronice, produse

      Număr documente şi publicaţii

      P1

      Mass media, alte instituţii

      –

      109

      TEMA:

      G. MONITORIZARE

      OBIECTIV:

      Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru monitorizare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      G7. Realizarea unei evaluări a impactului Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele asupra sectorului turistic regional

      Număr de vizitatori

      P1

      Direcţia Judeţeană de Statistică, APL-uri

      1.OOO €

      G8. Raport anual privind evenimentele turistice organizate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Număr evenimente, participanţi, vizitatori

      P2

      –

      –

      G9. Raport anual privind promovarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele la evenimente specializate

      Număr de vizitatori

      P3

      –

      –

      G10. Evaluarea periodică a traficului pe pagina web a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Număr de vizitatori

      P2

      Instituţii specializate

      –

      G11. Verificare anuală privind promovarea sectorului turistic pe pagina web

      Număr vizitatori web

      P2

      –

      –

      G12. Evaluarea campaniilor de educare şi conştientizare din instituţiile de învăţământ

      Număr de elevi instruiţi

      P1

      Unităţile educaţionale

      –

      110

      TEMA:

      G. MONITORIZARE

      OBIECTIV:

      Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru monitorizare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      G13. Evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a aspectelor ecologice de către grupurile şcolare înainte şi după derularea de programe de educaţie

      Chestionare de evaluare

      P2

      Unităţile educaţionale

      1OO €

      G14. Raport anual privind acţiunile de igienizare a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Număr acţiuni, participanţi, cantitate deşeuri colectare

      P1

      APM Galaţi Mediul privat ONG

      –

      G15. Raport privind evenimentele de educare şi conştientizare organizare în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

      Număr acţiuni, participanţi, evenimente

      P1

      ONG-uri Unităţile educaţionale

      –

      G16. Menţinerea unei baze de date şi a unei arhive GIS cu hărţi, planuri şi altele asemenea

      Bază GIS actualizată

      P1

      Instituţii specializate

      –

      G17. Evaluarea personalului implicat în custodia Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele instruit în domenii specifice activităţilor desfăşurate

      Număr persoane instruite

      P1

      Instituţii specializate

      –

      111

      TEMA:

      G. MONITORIZARE

      OBIECTIV:

      Monitorizarea şi documentarea rezultatelor acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management

      Acţiuni de management

      Indicator de realizare

      Priori tate

      A1

      A2

      A3

      A4

      A5

      Colaboratori pentru monitorizare

      Buget estimat

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      S 1

      S 2

      G18. Evaluarea finală a Planului de management la sfârşitul celor 5 ani de activitate şi elaborarea unui nou plan

      % din acţiuni implementate

      P1

      Mediul privat

      1.OOO €

      112

2. 5.2. Plan de monitorizare a obiectivelor

   Implementarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele necesită o monitorizare în timp pentru a putea evalua gradul de implementare şi eficienţa proiectelor vis-a-vis de obiectivele propuse.

   Monitorizarea se referă la măsurarea indicatorilor definiţi pentru a determina dacă Planul de management îşi atinge obiectivele. Practic, odată ce Planul va fi implementat, trebuie realizată o situaţie a efectelor produse şi a concordanţei acestora cu efectele dorite a fi produse.

   Monitorizarea implementării Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este esenţială din mai multe motive. În primul rând este o garanţie a îndeplinirii obiectivelor strategice propuse iniţial, determinând gradul în care acestea au fost atinse. În al doilea rând, cu ajutorul monitorizării pot fi sesizate problemele care pot periclita îndeplinirea obiectivelor, putând fi eliminate înainte ca situaţia să devină una critică. Prin monitorizarea periodică a indicatorilor de performanţă, responsabilii vor fi capabili să aplice demersurile potrivite pentru asigurarea îndeplinirii scopurilor planificării strategice.

   Rapoartele de monitorizare vor conţine recomandări pentru implementarea viitoarelor acţiuni cuprinse în Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, valorificând experienţa acumulată pe parcursul fiecărui termen de raportare.

3. 5.3. Resurse Resurse umane

Consiliului Judeţului Galaţi în calitate de custode al sitului de importanţă comunitară ROSCI O151are atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi urmărirea activităţii din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele. În colaborare cu: Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi,precum şi voluntari proveniţi fie din organizaţiile non-guvernamentale, fie chiar din rândul populaţiei din zonele: Tuluceşti, Vânători, Galaţi, se vor implementa anumite acţiuni ce au drept scop conservarea biodiversităţii specifice Ariei naturale protejate ROSCI O151 – Pădurea Gârboavele.

Resurse financiare

Resursele financiare şi materiale necesare pentru implementarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele vor fi asigurate, în primul rând, prin intermediul Consiliului Judeţului Galaţi, custodele Ariei. Bugetul estimat al acţiunilor incluse în Planul de management este de circa 1.143.3OO euro, o mare parte din acţiuni putând fi realizate prin accesarea de fonduri europene nerambursabile.

Resurse instituţionale

Prin preluarea în custodie de către Consiliul Judeţului Galaţi a Ariei resursele materiale, umane, tehnice şi informaţionale sunt asigurate în cele mai bune condiţii.

În dezvoltarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost identificaţi mai mulţi factori interesaţi, primul grup de stake-holderi fiind însăşi populaţia din localităţile învecinate. Populaţia are o putere foarte mare de a influenţa dezvoltarea ariei, succesul implementării Planului de management depinzând de receptivitatea şi dorinţa de colaborare a locuitorilor.

Organizaţiile non-guvernamentale din domeniul mediului sunt şi ele direct interesate de dezvoltarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. ONG-urile au un rol foarte important în acţiunile de conştientizare a populaţiei privind importanţa unui mediu curat la nivel local.

Şcolile din localităţile învecinate Ariei sunt direct interesate de acest Plan de management, documentul incluzând acţiuni ce vor fi implementate în cadrul unităţilor şcolare. Din acest motiv, este importantă o bună colaborare atât cu unităţile şcolare cât şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. Este foarte importantă de asemenea, colaborarea cu universităţile din zonă precum şi cu instituţiile de cercetare pentru promovarea unor activităţi de educaţie şi cercetare.

Mass-media joacă, de asemenea, un rol foarte important în creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa existenţei unui mediu lipsit de poluare.

Elaborarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a avut un puternic caracter participativ, pe parcursul elaborării fiind întrunite trei grupuri de lucru pentru consultarea factorilor implicaţi la nivel local în conservarea biodiversităţii.

Un prim demers important din cadrul proiectului a fost organizarea de către Consiliul Judeţului Galaţi a unei conferinţe cu tema „Biodiversitate – probleme şi soluţii", dedicată Zilei Internaţionale a Biodiversităţii. Organizarea consultărilor publice a fost popularizată prin intermediul mass-mediei locale, astfel încât accesul la dezbateri a fost facilitat tuturor cetăţenilor şi factorilor interesaţi. Peste 1OO de persoane au participat la consultările publice realizate în cadrul elaborării Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele. În cadrul consultărilor publice realizate au fost distribuite chestionare care conţineau referiri la Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele precum: frecvenţa de vizitare a Pădurii Gârboavele, opinia privind principalele valori/resurse ale Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, principalele trei pericole ale ariei, principalele acţiuni/proiecte necesare a fi implementate pentru îmbunătăţirea condiţiilor din Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele şi alte asemenea.

De opinia respondenţilor s-a ţinut cont în elaborarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

Menţionăm, de asemenea, că activităţi de educare şi conştientizare au fost realizate şi în cadrul culegerii datelor din teren – exemplu prelevare probe sol, inclusiv prin purtarea însemnelor proiectului – tricou, şapcă de către tinerii studenţi implicaţi în observarea biodiversităţii.

H01 – Hartă arborete

Anexa nr. 1 la planul de management Hărţi din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

H02 – Amenajament forestier

H03- Hartă geologică

H04- Hartă pedologică

H05- Hartă hidrologică

H06 – Habitate prezente în Aria Protejată Pădurea Gârboavele

H07 – Herpetofauna Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

H08- Suprapunerea zonelor de interes – Aria Naturală şi Sit Natura 2000

H09- Transecte utilizate în cercetarea faunei Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

H10- Relevee monitorizare

H11A- Ridicare topografică

H11B- Ridicare topografică

H12- Harta sitului ROSCI 0151

Anexa nr. 2 la planul de management Lista speciilor şi habitatelor din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

Inventarierea speciilor de flora/habitatelor s-a realizat conform protocolului de monitorizare al fitodiversităţii, s-a bazat pe utilizarea suprafeţelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcţie de tipul de vegetaţie analizat. În cadrul programului de monitoring s- au utilizat următoarele suprafeţe de probă: suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 1 ha (1OOx1OO m) pentru monitorizarea vegetaţiei arborescente; suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de O,O25 ha (2O x 2O m) pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi subarbustive; suprafeţe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi/sau praticole; suprafeţe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaţiei praticole; transecte permanente de 1O m lungime şi 1 m lăţime; transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăţime.

Monitorizarea în vederea realizării inventarului complet al florei locale au fost efectuate periodic (circa5zile/ luna în perioada de vegetaţie) astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi un număr cât mai relevant de specii existente. Datele colectate din teren au fost completate cu date bibliografice.Au fost verificate unele localizări menţionate anterior în literatura de specialitate. Pentru taxonii greu identificabili în teren, s-au colectat 1-2 indivizi în vederea identificării lor ulterioare. Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de probă sunt trecute în fişa de teren.

Fişele de teren cuprind: data efectuării ridicării fitosociologice; expoziţie; înclinare în grade; acoperire arbori %; acoperire arbuşti %; acoperire strat ierbos; înălţime arbori în m; diametrul arborilor în cm; numărul releveului.

129

Indicele de abundenţă-dominanţă (AD) al fiecărei specii prezente, a fost calculat după scara din tabelul următor:

%	Media	Indice AD
75-1OO	87,5	5
5O-75	62,5	4
25-5O	37,5	3
1O-25	17,5	2
1-1O	5	1
O,1-1	O,5	+
O,O1-O,1	O,O5	–

130

În cadrul activităţii de monitorizare au participat şi echipe de studenţi (anul II şi III) din cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, coordonaţi de Şef lucrări dr. biolog Cecilia Şerban şi dr. Căldăraru Aurelia. În urma activităţii de monitorizare şi a procesării datelor colectate din fisele de monitorizare s-au identificat 12 asociaţii vegetale, cu 261 de specii de plante din care 7 specii au fost identificate ca fiind protejate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare. Nomenclatura speciilor inventariate este în concordanţă cu Flora Ilustrată a României – Ciocârlan 2OO9.

Identificarea habitatelor/comunităţilor vegetale s-a făcut pe baza speciilor caracteristice (de recunoaştere) conform Lucrării – Habitatele în România – Nicolae Doniţa şi Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Coordonatori: Dan Gafta John Owen Mountford. Au fost înregistrate coordonatele geografice ale acestor habitate, astfel încât ele să poată fi transpuse pe hărţi. Au fost efectuate fotografii sugestive care să permită localizarea, dar şi recunoaşterea tipului de habitat.

Aprecierea stării de conservare la nivel local a habitatelor şi a speciilor de plante strict protejate ţine seama de recomandările Directivei Habitate şi ghidului Metodologic „Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România".

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Acer campestre	Jugastru	Aceraceae	–	–	–	–	–	–
	Acer negundo	Arţar american	Aceraceae	–	–	–	–	–	–
	Acer tataricum	Arţar ţărănesc	Aceraceae	–	–	–	–	–	–
	Achillea nobilis ssp. neilreichii	–	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Achillea ochroleuca	–	Asteraceae	–	*	CR	–	–	–
	Achillea setacea	Coada şoricelului	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Adonis vernalis	Ruscuţă de	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–

131

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
		primăvară
	Agrimonia eupatoria	Turiţă mare	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Agropyron cristatum ssp. Pectinatum	Pir crestat	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Agropyron intermedium	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Agropyron repens	Pir târâtor	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Agrostis stolonifera	Iarba câmpului	Poaceae	–	–	–	–	–	–

132

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Ajuga genevensis	Suliman	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Ajuga laxmanni	Barba -boierului	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Ajuga reptans	Vineţică	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Alisma lanceolatum	Limbariţă îngustă	Alismataceae	–	–	–	–	–	–
	Alliaria petiolata	Usturoiţa	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Allium sphaerocephalon	–	Alliaceae	–	–	–	–	–	–
	Alopecurus stolonifera	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–

133

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Althaea cannabina	–	Malvaceae	–	–	–	–	–	–
	Alyssum desertorum	Bărbişoară	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Anemone ranunculoides	Păştiţă galbenă	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Arabis glabra	Gâscariţă	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Arctium tomentosum	Brusture	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Arenaria serpyllifolia	Studentiţă	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Aristolochia clematitis	Mărul lupului,	Aristolochiaceae	–	–	–	–	–	–

134

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
		cucubeţică
	Artemisia absinthium	Pelin	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Artemisia austriaca	Peliniţă	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Artemisia vulgaris	Pelin negru	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Asparagus tenuifolius	Sparanghel sălbatic	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Asparagus verticillatus	–	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Asperugo procumbens	Lipicioasă	Boraginaceae	–	–	–	–	–	–

135

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Asperula campanulata ssp. octonaria	–	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Aster linosyris	Coamă de aur	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Aster oleifolius	Steliţă	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Astragalus dasyanthus	Zăvăcustă	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Astragalus glycyphyllus	Plantă unghia-găii	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Astragalus onobrychis	Cosaci	Fabaceae	–	–	–	–	–	–

136

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Astragalus ponticus	–	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Ballota nigra	Cătuşă	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Betonica officinalis	Vindecea	Labiadae	–	–	–	–	–	–
	Bilderdykia	Hrişcăurcătoare	Polygonaceae	–	–	–	–	–	–
	Bolboschoenus maritimus	Rogoz, Şovar	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–
	Botriochloa ischaemum	Bărboasă	Poaceae	–	–	–	–	–	–

137

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Brachypodium pinnatum	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Brachypodium silvaticum	Obsigă, holub	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Bromus sterilis	Obsigă	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Bryonia alba	Mutătoarea	Cucurbitaceae	–	–	–	–	–	–
	Calamintha clinopodium	Somnişor	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–

138

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Campanula persicifolia	Clopoţei	Campanulaceae	–	–	–	–	–	–
	Campanula rapunculoides	Clopoţei	Campanulaceae	–	–	–	–	–	–
	Campanula sibirica	Clopoţei	Campanulaceae	–	–	–	–	–	–
	Cannabis ruderalis	Cânepă sălbatică	Cannabaceae	–	–	–	–	–	–
	Capsella bursa- pastoris	Traista ciobanului	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–

139

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Cardaria draba	Urda vacii	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Carduus acanthoides	–	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Carduus hamulosus	Armirai sălbatic	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Carex divulsa	Rogoz	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–
	Carex melanostachya	Rogoz	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–
	Carex michelii	Sp. rogoz	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–
	Carex praecox	Rogoz	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–
	Carex spicata	Rogoz spicat	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–

140

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Centaurea micranthos	HrVindecea işcă	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Ceratocarpus arenarius	Ciulei	Chenopodiaceae	–	–	–	–	–	–
	Ceratocephalus testiculatus	Ploşnicar	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Chenopodium album	Lobodă porcească	Chenopodiaceae	–	–	–	–	–	–
	Chenopodium hybridum	Spanac porcesc	Chenopodiaceae	–	–	–	–	–	–

141

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Cichoriumintybus	Cicoarea	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Chondrillajuncea	Răsfug	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Chrysanthemum corymbosum	Năpraznic	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Chrysopogon gryllus	Sadină	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Cirsium vulgare	Crăpuşnic,scai	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Cleistogenes serotina	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Clematis recta	Luminoasă	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–

142

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Clematis vitalba	Curpen de pădure	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Conium maculatum	Cucută	Apiaceae	–	–	–	–	–	–
	Convolvulus arvensis	Volbură	Convolvulaceae	–	–	–	–	–	–
	Cornus mas	Corn	Cornaceae	–	–	–	–	–	–
	Cornus sanguinea	Sângerul	Cornaceae	–	–	–	–	–	–
	Coronilla varia	Coronişte	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Cotinus coggygria	Scumpie	Anacardiaceae	–	–	–	–	–	–
	Crambe tataria	Târtan	Brassicaceae	–	–	–	Anexa 3	Anexa II

143

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Crataegus monogyna	Păducel	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Cruciata pedemontana	–	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Cucubalus baccifer	Criptomeria	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Cynanchum vincetoxicum	Iarba fiarelor	Asclepiadaceae	–	–	–	–	–	–
	Cynodondactylon	Pir gros, Iarba câinelui	Poaceae	–	–	–	–	–	–

144

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Cytisus austriacus	Drob de munte	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Dactylis glomerata	Golomăţ	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Descurainia sophia	Voinicică	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Dianthus membranaceus	Garoafă	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Dictamnus albus	Frasinel	Rutaceae	–	–	–	–	–	–
	Digitalis lanata	Degeţelul lănos	Crophulariaceae	–	–	–	–	–	–
	Echium russicum	Capul şarpelui	Boraginaceae	–	–	–	Anexa 3	Anexa II	–

145

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Elaeagnus angustifolia	Sălcioară	Elaeagnaceae	–	–	–	–	–	–
	Eleocharis palustris	Pipiriguţ	Cyperaceae	–	–	–	–	–	–
	Erigeron canadensis	Bătriniş	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Erodium cicutarium	Pliscul cocorului	Geraniaceae	–	–	–	–	–	–
	Erysimum campestre	Scaiul dracului	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Erysimum diffusum	Micsandre sălbatice	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–

146

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Euonymus europaea	Salbă moale, voniceriu	Celastraceae	–	–	–	–	–	–
	Euonymus verrucosa	Salbă râioasă	Celastraceae	–	–	–	–	–	–
	Euphorbia esula	Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului	Euphorbiaceae
	Euphorbia nicaeensis	–	Euphorbiaceae
	Falcaria vulgaris	Dornic	Apiaceae

147

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Festuca pseudovina	Păiuşul	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Festuca sulcata	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Festuca valesiaca	Păiuş stepic	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Filipendula vulgaris	Anglică	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Fragaria vesca	Frag de pădure	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Fragaria viridis	Căpşunul	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Fraxinus ornus	Mojdreanul	Oleaceae	–	–	–	–	–	–
	Fraxinus	Frasin de	Oleaceae	–	–	–	–	–	–

148

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	pennsylvanica	Pensilvania
	Fumaria schleicheri	Fumăriţa	Fumariaceae	–	–	–	–	–	–
	Gagea lutea	Laptele păsării	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Gagea minima	–	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Gagea pratensis	Ceapa ciorii	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Galium aparine	Lipicioasă	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Galium mollugo	Sânziana alba	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Galium schultesii	Sânziene de pădure	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–

149

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Galium anisophyllon	–	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Galium parisiense	–	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Gallium verum	Sânziene, Drăgaică	Rubiaceae	–	–	–	–	–	–
	Geranium pusillum	Buchet	Geraniaceae	–	–	–	–	–	–
	Geum urbanum	Cerenţel	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Glechoma hederacea	Rotunjoară	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Glechoma hirsuta	Silnic	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Hieracium bauhini	Culcuşul vacii	Asteraceae	–	–	–	–	–	–

150

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Hypericum perforatum	Sunătoarea	Hypericaceae	–	–	–	–	–	–
	Inula germanica	Cioroi	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Inula hirta	–	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Inula oculus – christi	–	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Iris aphylla ssp. hungarica	Stânjenei	Iridaceae	–	–	–	Anexa 3	Anexa II	–
	Iris hungarica	Iris bărbos	Iridaceae	–	–	–	–	–	–

151

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Irispumila	Răţişoare	Iridaceae	–	–	–	–	–	–
	Iris variegata	Stânjenel	Iridaceae	–	–	–	–	–	–
	Jurinea arachnoidea	–	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Knautia arvensis	Muşcata dracului	Dipsacaceae	–	–	–	–	–	–
	Koeleria macrantha	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Lamium purpureum	Urzică	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Lappula squarrosa	Lipici	Boraginaceae	–	–	–	–	–	–
	Lapsana communis	Iarba-zgaibei	Asteraceae	–	–	–	–	–	–

152

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Lathyrus pannonicus	–	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Lathyrus tuberosus	Oreşniţă	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Leonurus cardiaca	Talpa gâştei	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Ligustrum vulgare	Lemn câinesc	Oleaceae	–	–	–	–	–	–
	Linaria genistifolia	Linariţă	Scrophulariaceae	–	*	CR
	Lithospermum purpureo coeruleum	Meişor albastru	Boraginaceae	–	–	–	–	–	–
	Lolium perenne	Iarbă de gazon	Poaceae	–	–	–	–	–	–

153

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Lychnis coronaria	Barba imparatului	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Lycium barbarum	Cătină de garduri	Solanaceae	–	–	–	–	–	–
	Malabaila graveolens	Păstârnac	Apiaceae	–	–	–	–	–	–
	Medicago falcata	Lucernă galbenă	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Medicago lupulina	Trifoi mărunt	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Medicago rigidula	Lucernă	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Melica ciliata	Mărgică	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Morusalba	Dud alb	Moraceae	–	–	–	–	–	–

154

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Muscaricomosum	Ceapa ciorii	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Muscari comosum ssp. tenuiflorum	Muscăriţă	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Muscari racemosum	–	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Nepeta cataria	Cătuşnică	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Nepeta pannonica	Poala Sfintei Mării	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Onobrychis viciifolia	Sparceta	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Onopordumacanthium	Scai măgăresc	Asteraceae	–	–	–	–	–	–

155

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Origanum vulgare	Sovârf	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Paeonia peregrina	Bujor	Paeoniaceae	–	–	–	–	–	–
	Peucedanum alsaticum	Mărarul porcului	Apiaceae	–	–	–	–	–	–
	Peucedanum tauricum	–	Apiaceae	–	–	–	–	–	–
	Phleum phleoides	Timoftică	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Phlomis pungens	Bundiţa vântului	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Phragmites australis	Stuf, Trestie	Poaceae	–	–	–	–	–	–

156

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Physalis alkekengi	Păpălau	Solanaceae	–	–	–	–	–	–
	Plantago lanceolata	Pătlagină cu frunze înguste	Plantaginaceae	–	–	–	–	–	–
	Plantago major	Pătlagină mare	Plantaginaceae	–	–	–	–	–	–
	Plantago media	Pătlagină	Plantaginaceae	–	–	–	–	–	–
	Poa bulbosa	Firuţă bulboasă	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Poa nemoralis	Iarbă-deasă	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Poa pratensis ssp	Firuţa	Poaceae	–	–	–	–	–	–

157

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	angustifolia
	Polygala major	Iarbă lăptoasă	Polygalaceae	–	–	–	–	–	–
	Polygonatum latifolium	Creasta cocoşului	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Polygonum aviculare	Troscot	Polygonaceae	–	–	–	–	–	–
	Potentilla recta	Buruiană de cinci degete	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Potentilla arenaria	–	Rosaceae	–	–	–	–	–	–

158

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Potentilla pedata	–	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Prunus avium	Cireş	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Prunus fructicosa	Vişinel	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Prunus mahaleb	Vişinul turcesc	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Prunus spinosa	Porumbarul	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Prunus tenella	Migdalul pitic	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Pulmonaria mollis ssp. mollissima	Mierea ursului, Cuscrişor	Boraginaceae	–	–	–	–	–	–

159

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Pulsatilla montana	Dediţel vânăt	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	*Pulsatilla pratensis ssp. hungarica	Dediţel	Ranunculaceae	*	–	–	Anexa 3	Anexa II	–
	Pulsatilla. grandis	Dediţei, Sisinei	Ranunculaceae	–	*	CR	Anexa 3	Anexa II	–
	Pyrus elaeagrifolia	Păr argintiu	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Pyrus pyraster	Păr pădureţ	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Quercus pedunculiflora	Stejar brumăriu	Fagaceae	–	–	–	–	–	–

160

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Quercus pubescens	Stejar pufos	Fagaceae	–	–	–	–	–	–
	Quercus virgiliana	Stejar	Fagaceae	–	–	–	–	–	–
	Ranunculus ficaria	Grâuşor, untişor	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Ranunculus illyricus	Trânjoaică	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Rhamnus cathartica	Spinul cerbului	Rhamnaceae	–	–	–	–	–	–
	Rhamnus tinctoria	–	Rhamnaceae	–	–	–	–	–	–
	Robiniapseudoacacia	Salcâm	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Rubus caesius	Mur	Rosaceae	–	–	–	–	–	–

161

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Rorippa stolonifera	–	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Rosa canina	Măceş	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Rosa corymbifera	Măceş	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Rosa gallica	Răsură, Trandafir de câmp	Rosaceae	–	–	–	–	–	–
	Salvia aethiopis	Sălvie de Etiopia	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Salvia austriaca	Coada lupului	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Salvia nemorosa	Jaleş de câmp	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–

162

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Sambucus ebulus	Bozul	Caprifoliaceae	–	–	–	–	–	–
	Sambucus nigra	Socul	Caprifoliaceae	–	–	–	–	–	–
	Scillia bifolia	Viorele	Liliaceae	–	–	–	–	–	–
	Sclerochloa dura	–	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Sedum maximum	Iarbă grasă	Crassulaceae	–	–	–	–	–	–
	Silene alba	Opaiţă	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Silene otites	–	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Sisymbrium loeselii	Voinicică	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–

163

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Sisymbrium polymorphum	–	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Sonchus arvensis	Susai	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Stachys recta	Jaleş de câmp	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Stellaria holostea	Iarbă moale	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Stellaria media	Rocoină	Caryophyllaceae	–	–	–	–	–	–
	Stipa capillata	Năgară, Bucsău	Poaceae	–	–	–	–	–	–
	Stipa lessingiana	Colilie	Poaceae	–	–	–	–	–	–

164

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Taraxacum officinale	Păpădie	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Taraxacum serotinum	Părăsita găinilor	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Teucrium chamaedrys	Dumbăţ	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Teucrium polium	Sugărel alb	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Thalictrum aquilegiifolium	Rutişor	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Thalictrum minus	Rutişor	Ranunculaceae	–	–	–	–	–	–
	Thesium dollineri	Măciulie	Santalaceae	–	–	–	–	–	–

165

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Thlaspi perfoliatum	Punguliţă	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Thymus pannonicus	Cimbru, Cimbrişor	Lamiaceae	–	–	–	–	–	–
	Tilia cordata	Tei pucios	Tiliaceae	–	–	–	–	–	–
	Tilia tomentosa	Tei argintiu, Tei alb	Tiliaceae	–	–	–	–	–	–
	Torilis arvensis	Măţmaţuchiul măgarului	Apiaceae	–	–	–	–	–	–
	Torilis japonica	Măţmaţuchiul	Apiaceae	–	–	–	–	–	–

166

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
		măgarului
	Tragopogon pratensis	Barba caprei	Asteraceae	–	–	–	–	–	–
	Trifolium alpestre	Trifoi	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Trifolium campestre	Trifoiaş	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Turritis glabra	Turicel	Brassicaceae	–	–	–	–	–	–
	Ulmus minor	Ulm de câmp	Ulmaceae	–	–	–	–	–	–
	Ulmus procera	Ulm	Ulmaceae	–	–	–	–	–	–
	Urtica dioica	Urzică mare	Urticaceae	–	–	–	–	–	–

167

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Verbascum phoeniceum	Coada mielului	Scrophulariaceae	–	–	–	–	–	–
	Veronica austriaca	Sburător	Scrophulariaceae	–	–	–	–	–	–
	Veronica chamaedrys	Sopârliţă, stejerel	Scrophulariaceae	–	–	–	–	–	–
	Veronica prostrata	Coada mielului	Scrophulariaceae	–	–	–	–	–	–
	Veronica spicata ssp. orchidaea	Băieţei	Scrophulariaceae	–	–	–	–	–	–
	Veronica triphyllos	Şopârliţă	Scrophulariaceae	–	–	–	–	–	–

168

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Viburnum lantana	Călin	Caprifoliaceae	–	–	–	–	–	–
	Vicia cracca	Măzăriche	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Vicia hirsuta	Cosiţă	Fabaceae	–	–	–	–	–	–
	Vinca herbacea	Saschiu	Apocynaceae	–	–	–	–	–	–
	Vincetoxicum hirundinaria	Iarba fiarelor	Asclepiadaceae	–	–	–	–	–	–
	Viola alba	Viorele albe	Violaceae	–	–	–	–	–	–
	Viola arvensis	Viorele de ogoare	Violaceae	–	–	–	–	–	–

169

Speciile de floră identificate în perimetrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele conform fişelor de monitorizare a 25 relevee
Nr.	Specia	Denumire populară	Familia	Endemice	Cartea roşie a plantelor vasculare din România – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	Statut – G. Dihoru şi G. Negrean – 2OO9	OUG 57/2007	Directiva Habitate	Convenţia de la BERNA
	Viola hirta	Viorea- nemirositoare	Violaceae	–	–	–	–	–	–
	Viola odorata	Toporaşi	Violaceae	–	–	–	–	–	–

170

Pentru monitorizarea herpetofaunei s-a utilizat metoda observaţiei directe (marşrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului stabilit. Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite, în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui biotop.

În urma monitorizării s-au identificat 7 specii de amfibieni şi reptile, dintre care 3 specii sunt menţionate în Cartea Roşie a vertebratelor din România, o specie este menţionată în Anexa 3, trei specii sunt menţionate în Anexa 4A şi câte o specie în Anexa 4B şi 5C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare

Tabel nr. Lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate în cadrul Sitului ROSCIO151

Nr. crt	Specia	Denumirea populară	IUCN RED LIST	Specie protejată inclusă în Cartea Roşie a vertebratelor din România	Directiva Habitate	OUG 57/2007
1	Bufo bufo	Broasca râioasa bruna	LC	*	–	Anexa 4B
2	Lacerta agilis	Şopârla cenuşie	LC	–	Anexa 4	Anexa 4A
3	Lacerta viridis	Guşter	LC	–	Anexa 4	Anexa 4A
4	Natrix natrix	Şarpele de casă	NT	–	Anexa 4	–
5	Pelobates fuscus	Broasca de pământ, Broasca gheboasă	LC	*	Anexa 4	Anexa 3
6	Rana dalmatina	Broasca de pădure	LC	*	Anexa 4	Anexa 4A
7	Rana esculenta	Broasca verde de lac	LC	–	Anexa 5	Anexa 5A

171

IUCN – International Union for Conservation of Nature – Lista roşie a speciilor protejate “EN” – Periclitat

172

“NT” – Aproape ameninţat “VU” – Vulnerabil

“LC” –Nepericlitat

Pentru estimarea densităţii păsărilor s-a folosind metoda transectelor. Estimarea distanţei şi numărarea păsărilor la fiecare observaţie au fost necesare pentru calcularea densităţii, de asemenea au mai fost înregistrate şi următoarele: tipul de observaţie (ex. pasărea a fost observată stând sau în zbor sau a fost auzit cântecul); momentul zilei pentru fiecare observaţie; înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament). Aceste informaţii au fost folosite în timpul monitorizării şi în faza de analiză şi interpretare a rezultatelor.

Estimarea densităţii păsărilor s-a realizat folosind Indicele Kilometric de Abundenţă (IKA, această metoda IKA (Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 196O) aparţine categoriei de metode numite relative a căror rezultate se exprimă în funcţie de o constantă, alta decât suprafaţa cercetată, în cazul nostru fiind cea a metodelor liniare (respectiv a metodei transectelor).

Rezultatele s-au exprimat direct în indici kilometrici de abundenţă, care reprezintă numărul de perechi clocitoare contactate în lungul unui transect de 1 Km. Primul pas a constat în alegerea şi marcarea în teren a unor transecte rectilinii de lungime cunoscută, cuprinse în general între 5OO-1.OOO m. În urma monitorizării s-au identificat un număr de 33 de specii de păsări dintre care 1O sunt menţionate în ANEXA 3 din care 3 specii sunt menţionate în ANEXA 4B şi 8 specii menţionate în ANEXA 5C conform Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare.

173

Lista speciilor de păsări din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

Nr. crt	Specie	Denumirea populară	IUCN RED LIST	Directiva păsări	Specie protejată inclusă în Cartea Roşie a vertebratelor din România	OUG 57/2007	Categoria SPEC	Regim trofic
1	Asio otus	Ciuf de pădure	LC	–	–	–	Non-SPEC	MIXT
2	Caprimulgus europaeus	Caprimulg	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	SPEC 2	INS
3	Carduelis carduelis	Sticlete	LC	–	–	–	Non-SPEC	INS
4	Corvuscorax	Corb	LC	–	*	Anexa 4B	Non-SPEC	ZOO
5	Corvuscorone	Cioragrivă	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	Non-SPEC	MIXT
6	Corvus frugilegus	Cioara de semănătură	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	Non-SPEC	MIXT
7	Corvus monedula	Stăncuţa	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	Non-SPECE	MIXT
8	Coturnixcoturnix	Prepeliţa	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	SPEC 3	MIXT
9	Cuculuscanorus	Cuc	LC	–	–	–	Non-SPEC	INS
1O	Dendrocopos major	Ciocănitoarea pestriţă mare	LC	Anexa 1	–	–	Non-SPEC	MIXT
11	Dendrocopos medius	Ciocănitoare de stejar	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	Non-SPECE	INS
12	Dendrocopos syriacus	Ciocănitoare	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	Non-SPECE	INS

Nr. crt	Specie	Denumirea populară	IUCN RED LIST	Directiva păsări	Specie protejată inclusă în Cartea Roşie a vertebratelor din România	OUG 57/2007	Categoria SPEC	Regim trofic
		pestriţă de gradină
13	Emberiza hortulana	Presura de gradină	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	SPEC 2	INS
14	Falcovespertinus	Vânturel de seară	NT	–	–	Anexa 3	SPEC 3	ZOO
15	Fringilla coelebs	Cinteză	LC	Anexa 1	–	–	Non-SPECE	INS
16	Hieraaetus pennatus	Acvila mică	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	SPEC 3	MIXT
17	Lanius collurio	Sfrancioc roşiatic	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	SPEC 3	INS
18	Lanius minor	Sfrâncioc cu frunte neagră	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	SPEC 2	INS
19	Lullula arborea	Ciocârlie de pădure	LC	Anexa 1	–	Anexa 3	SPEC 2	INS
2O	Luscinia megarhynchos	Privighetoarea roşcată	LC	–	–	–	Non-SPECE	INS
21	Oriolus oriolus	Grangur	LC	–	–	Anexa 4B	Non-SPEC	INS
22	Parusmajor	Piţigoimare	LC	–	–	–	Non-SPEC	INS
23	Parus palustris	Piţigoi sur	LC	–	–	–	–	INS
24	Passer domesticus	Vrabia de casă	LC	–	–	–	SPEC 3	INS
25	Passermontanus	Vrabie decâmp	LC	–	–	–	SPEC 3	MIXT

174

Nr. crt	Specie	Denumirea populară	IUCN RED LIST	Directiva păsări	Specie protejată inclusă în Cartea Roşie a vertebratelor din România	OUG 57/2007	Categoria SPEC	Regim trofic
26	Phasianus colchicus	Fazan	LC	ANEXA II/1	–	Anexa 5C	Non-SPEC	VEG
27	Phylloscopus collybita	Pitulice mică	LC	–	–	–	Non-SPEC	INS
28	Pica pica	Coţofană	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	Non-SPEC	ZOO
29	Picus canus	Ghionoaie sură	LC	ANEXA I	–	Anexa 3	SPEC 3
3O	Streptopeliadecaocto	Guguştiuc	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	Non-SPEC	VEG
31	Sturnusvulgaris	Graur	LC	ANEXA II/2	–	Anexa 5C	SPEC 3	MIXT
32	Turdus merula	Mierlă	LC	ANEXA II/2	–	–	Non-SPECE	INS
33	Upupa epops	Pupăză	LC	–	*	Anexa 4B	SPEC 3	INS

IUCN – International Union for Conservation of Nature – Lista roşie a speciilor protejate “EN” – Periclitat

“NT” – Aproape ameninţat “VU” – Vulnerabil

“LC” –Nepericlitat

4 categorii SPEC – Species of European Concern, în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare;

175

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil; SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil; SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil;

176

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia lor;

Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivoră, VEG = specie vegetariană, ZOO = specii zoofage care se hrănesc cu nevertebrate, INS= Specii insectivore.

Investigarea biodiversităţii faunei de artropode din zona Pădurii Gârboavele s-a făcut eşalonat pe parcursul deplasărilor în teren. Colectarea de material biologic s-a făcut folosindu-se o serie de metode clasice, cu unele particularităţi, după cum urmează: metoda capcanelor de tip Barber şi metoda cosirilor cu ajutorul fileului entomologic pe transectele stabilite în funcţie de particularităţile concrete ale ecosistemului investigat. Pentru fauna întâlnită pe arbori şi arbuşti colectarea s-a făcut utilizând fileul entomologic. Materialul viu recoltat prin aceste metode a fost fixat în alcool sau în uscat (în funcţie de grupul sistematic din care face parte) şi adus în laborator unde a fost triat şi ulterior determinat pe grupe la nivel de grup sistematic sau specie utilizând o serie de determinatoare de specialitate.

În urma monitorizărilor s-au identificat 116 specii de nevertebrate aparţinând unui număr de 11 familii, din care 23 de specii au fost identificate ca fiind vulnerabile, 2 specii critic periclitate, 1O specii periclitate, iar restul au fost identificate ca fiind aproape ameninţate.

177

Lista speciilor de nevertebrate din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
Familia Lasiocampidae
1	Malacosoma neustriam, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
2	Trichiura crataegi, Linnaeus 1758	*	–	–	–
3	Machrothylacia rubi, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
4	Gastropacha quercifolia, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
Familia Sphingidae
5	Acherontia atropos, Linnaeus, 1758	*	–	–	–
6	Sphinx ligustri,Linnaeus, 1758	–	*	–	–
7	Marumba quercus, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
8	Hyles euphorbiae, Linnaeus, 1758	–	*	–	–

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
9	Hyles galii, Rottemburg, 1775	*	–	–	–
1O	Hyles livornica	*	–	–	–
11	Deilephila elpenor, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
12	Dolbina elegans, Bang-Haas 1912	*	–	–	–
Familia Saturniidae
13	Saturnia pyri, Denis Schiffermuller, 1775	*	–	–	–
14	Aglia tau Linnaeus, 1761	–	–	–	*
15	Eudia pavonia, Linnaeus, 1758	–	–	–	*
Familia Papilionidae
16	Iphiclides podalirius, Linnaeus, 1758	*	–	–
17	Papilio machaon, Linnaeus, 1758	–	–	–	*
18	Parnasius mnemosyne, Linnaeus, 1758	*	–	–	–
19	Zerynthia polyxena, Denis şi Schiffermiiller, 1775	*	–	–	–
Familia Pieridae
2O	Aporia crataegi, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
Familia Nymphalidae
21	Polygonia c-album, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
22	Melitaea cinxia, Linnaeus, 1758	–	–	–	–

178

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
23	Melitaea phoebe, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
24	Melitaea trivia, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–
25	Hyponephele lycaon, Kuhn, 1774	–	*	–	*
26	Apatura ilia, Denis şi Schiffermiiller, 1775	–	–	–	*
Familia Lycaenidae
27	Satyrium ilicis, Esper, 1789	*	–	–	–
28	Satyrium spini, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
29	Tomares nogelii dobrogensis Caradja, 1895	–	–	*	–
Familia Geometridae
3O	Alsophila aceraria, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
31	Combiaena bajularia, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
32	Plaiogramma etruscaria, Zellerm, 1849	–	*	–	–
33	Jodis lactearia, Linnaeus, 1758	–	*	–	–

179

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
34	Cyclophora puctaria, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
35	Scopula tesselaria, Boisduval, 184O	*	–	–	–
36	Scopula decorate, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
37	Idaea rufaria, Hubner, 1799	–	*	–	–
38	Idaea muricata, Hufnagel, 1767	–	*	–	–
39	Idaea rusticate, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
4O	Idaea obsoletaria, Ramburg, 1933	–	*	–	–
41	Idaea trigeminata, Haworthm 18O9	–	*	–	–
42	Idaea moniliata, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
43	Idaea dilutaria, Hubner, 1799	–	*	–	–
44	Idaea deversaria, Herrich-Schaffer, 1847	–	*	–	–
45	Lythria purpuraria, Linaeus, 1758	–	*	–	–
46	Catarhoe rubidata , Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
47	Costaconvexa polygrammataBorkhausen, 1794	–	*	–	–

180

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
48	Pelurga comitata, Linnaeus 1758	–	*	–	–
49	Calostygia aptata, Hubner, 1813	–	*	–	–
5O	Philereme transversata, Hufnagel, 1767	–	*	–	–
51	Perizoma lugdunariam, Herrich- Schaffer, 1855	–	*	–	–
52	Perizoma bifasciatam, Haworth, 18O9	–	*	–	–
53	Abraxas grossulariatus, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
54	Tephrina arenacearia, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
55	Neognopharmia stevenaria Boisduval, 184O	–	*	–	–
56	Epione repandaria, Hufnagel, 1767	–	*	–	–
57	Therapis flavicaria, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
58	Ennomos erosaria, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
59	Ennomos quercaria, Hubner, 1813	*	–	–	–
6O	Eilicrinia trinotata, Metzener, 1845	–	*	–	–
61	Crocallis tusciaria, Borkhausen, 1793	–	*	–	–
62	Calotois pennaria, Linnaeus, 1761	–	*	–	–

181

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
63	Lycia hirtariaClerck, 1759	–	*	–	–
64	Agriopis bajaria, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
65	Cleorodes lichenarias, Hufnagel, 1767	–	*	–	–
66	Odonthognophos dumetatas, Treitschke, 1827	*	–	–	–
67	Chariaspilates formosaria, Eversmann 1837	–	*	–	–
68	Dyscia conspersaria, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
69	Eranis ankeraria, Staudinger 1861	*	–	–	–
Familia Lymantriidae
7O	Leucoma salicis, Linnaeus, 1758	–	*	–	–
71	Ocneria rubea, Denis Schiffermuller, 1775	–	–	–	–
Familia Arctiidae
72	Eilema caniola, Hubner, 18O8	–	*	–	–
73	Eilema palliatella, Scopoli, 1763	–	*	–	–
74	Chelis maculosa mannerheimi Duponchel, 1836	*	–	–	–

182

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
75	Spilosoma urticae, Esper, 1789	–	*	–	–
76	Arctia festiva, Hufnagel, 1766	*	–	–	–
Familia Noctuidae
77	Herminia tenuialisRebel, 1899	–	*	–	–
78	Catocala elocata, Esper 1787	–	*	–	–
79	Catocala hymenaea, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
😯	Catephia alchymista, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
81	Oxicesta geographica, Fabricius, 1787	–	*	–	–
82	Acronicta strigosa, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
83	Simyra albovenosa, Goeze, 1781	–	*	–	–
84	Cryphia raptricula, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
85	Acontia titania, Esper, 1798	*	–	–	–
86	Phyllophila abliterata, Rambur, 1833	–	*	–	–
87	Eutelia adulatrix, Huber, 1813	–	*	–	–
88	Trichoplusia, Hubner, 18O3	–	*	–	–
89	Cucullia santonici, Hubner	*	–	–	–

183

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
9O	Cucullia scrophulariae, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
91	Cucullia thapsiphaga, Treitschke, 1826	–	–	–	–
92	Calophasia opalina Esper, 1794	*	–	–	–
93	Pyrrhia purpurina, Esper, 18O4	–	–	–	*
94	Mazaria incarnate, Freyer, 1838	–	–	–	*
95	Aegle kaekeritziana, Hubner, 1799	–	*	–	–
96	Platyperigea kadenii, Freyer, 1836	–	*	–	–
97	Athetis gluteosa, Treitschke, 1845	–	*	–	–
98	Proxenus lepigone, Moschler, 186O	–	*	–	–
99	Polyphaenis viridis, de Villers, 1789	–	–	*	–
1OO	Dicycla oo , Linnaeus, 1758	–	*	–	–
1O1	Cosnia diffinis, Linnaeus, 1786	–	*	–	–
1O2	Conistra ligula, Esper, 1791	–	*	–	–
1O3	Conistra ragusae macedonica Pinker, 1956	–	–	–	*
1O4	Episema tersa, Denis Schiffermuller, 1775	*	–	–	–
1O5	Cleoceris scoriacea, Esper, 1789	–	–	–	*
1O6	Dryobotodes eremite, Fabricius, 1775	–	*	–	–

184

Nr crt	Specia	Vulnerabile VU	Aproape ameninţate NT	Critic periclitate CR	Periclitate EN
1O7	Nonagria typhae, Thunberg, 1784	–	*	–	–
1O8	Hadula stigmosa, Cristoph, 1887	–	–	–	*
1O9	Lacanobia splendens, Hubner, 18O8	–	*	–	–
11O	Hadena luteago, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
111	Hadena perplexa, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
112	Hadena irregulais, Hufnagel, 1766	*	–	–	–
113	Orthosia miniosa, Denis Schiffermuller, 1775	–	*	–	–
114	Graphiphora augur, Fabricius, 1775	–	*	–	–
115	Euxoa distinguenda rumelica Burosin, 1935	*	–	–	–
116	Agrotis crassa, Hubner, 18O3	*	–	–	–

185

186

În urma monitorizărilor efectuate de către grupurile de cercetători din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos" au fost identificate în arealul Pădurii Gârboavele 39 de specii de heteroptere aparţinând unui număr de 8 familii.

Lista speciilor de heteroptere colectate din Pădurea Gârboavele în perioada 2OO5-2OO9

Nr. crt	Specie	Răspândirea pe teritoriul României
		Frecvenţa	Zonă
	Familia Plataspidae
1	Coptosoma scutellatum, Geoffroy, 1785	++++	Toate regiunile
	Famila Cydnidae
2	Cydnus aterrimus, Forster, 1771	+++	Toate regiunile
	Familia Scutelleridae
3	Odontotarsus pupureolineatus, Rossi, 179O	+++	Reg. deluroase şi câmpie
	Familia Pentatomidae
4	Ancyrosoma leocogrammes, Gmelin, 1781	+++	Reg. sudice
5	Graphosoma lineatum, Linne, 1758	++++	Toate regiunile
6	Sciocoris sulcatus, Fieber, 185)	+++	Reg sudice şi vestice
7	Aelia acuminata, Linne, 1758	++++	Toate regiunile
8	Aelia rostrata, Boheman, 1852	+++	Toate regiunile
9	Neottiglossa leporina, Herrich-Schaffer, 183O	+++	Reg. sudice
1O	Eysarcoris ventralis, Herrich-Schaffer, 183O	+++	Reg. sudice
11	Staria lunata, Hahn, 1834	++++	Reg. sudice
12	Carpocoris purpureipennis, De Geer, 1775	++++	Toate regiunile
13	Carpocoris mediteraneus, Tamanini, 1958	+	Jud. Constaţa, Tulcea Caraş-Severin

Nr. crt	Specie	Răspândirea pe teritoriul României
		Frecvenţa	Zonă
14	Carpocoris pudicus, Poda, 1761	+++	Toate regiunile
15	Dolycoris baccarum, Linne, 1758	++++	Toate regiunile
16	Palomena prasina, Linne, 1761	++++	Toate regiunile
17	Euryderma ventrale, Kolenati, 1846	++	Toate regiunile
18	Euryderma ornatum, Linne, 1758	++++	Toate regiunile
19	Euryderma oleraceum, Linne, 1758	++++	Toate regiunile
	Familia Coreidae
2O	Gonocerus acuteangulatus, Goeze 1778	+++	Toate regiunile
21	Syromastus rhombeus, Linnaeus 1767	++++	Toate regiunile
22	Coreus marginatus, Linnaeus 1758	++++	Toate regiunile
23	Ceraleptus gracilicornis, Herrich-Schaeffer 1835	++++	Toate regiunile
24	Coriomeris denticulatus, Scopoli 1763	++++	Toate regiunile
	Familia Alydidae
25	Alydus calcaratus, Linnaeus 1758	++++	Toate regiunile
	Familia Rhopalidae
26	Corizus hyoscyami, Linnaeus 1758	++++	Toate regiunile
27	Rhopalus parumpunctatus Schilling 1829	++++	Toate regiunile
28	Rhopalus subrufus, Gmelin 179O	++++	Toate regiunile
29	Rhopalus rufus Schilling 1821	+	Sudul Banatului: Craiova, Dubova
3O	Rhopalus maculatus, Fieber 1837	++++	Toate regiunile

187

Nr. crt	Specie	Răspândirea pe teritoriul României
		Frecvenţa	Zonă
31	Rhopalus conspersus, Fieber 1833	+++	Toate regiunile
32	Brachycarenus tigrinus, Schilling 1829	+++	Toate regiunile
33	Stictopleurus punctatonervosus, Goeze 1778	++++	Toate regiunile
34	Stictopleurus abutilon, Rossi 179O	++++	Toate regiunile
35	Stictopleurus pictus, Fieber 1861	+	Jud. Dolj, Bihor, Tulcea
36	Maccevethus errans caucasicus, Kolenati 1845	+	Reg. de câmpie
37	Myrmus miriformis, Fallen 18O7	+++	Toate regiunile
38	Chorosoma schillingi, Schilling 1829	+++	Dune nisipoase din reg de câmpie
	Familia Stenocephalidae
39	Dicranocephalus albipes, Fabricius 1781	++++	Toate regiunile
Total

188

+-rară, ++-sporadică, +++-frecventă, ++++- larg răspândită

189

Asociaţii identificate

Asocia/ii de Quercetum pedunculiflorae
Expoziţie	–	–	–	–
Înclinare în grade	–	–	–	–
Acoperire arbori %	70	40	40	40	40	70
Acoperire arbuşti %	20	30	30	20	20	30
Acoperire strat ierbos	10	5	20	40	40	10
Înălţime arbori în m	9-10	17	15	20	20	20
Diametrul arborilor în cm	18-25	10-25	15-25	20-50	20-50	20-50
Numărul releveului	1	2	3	4	5	6
Quercus pedunculiflora	3,5	2,5	3,5	2,5	3,5	3,5
Quercion pubescent-petraeae
Acer tataricum	+	–	–	–	–
Nepeta pannonica	–	–	–	–	+	–
Pulmonaria montana subs. mollissima	+	–	–	–	–	–
Ascocia/ia Quercetalia pubescent-petraeae
Agrimonia eupatoria	–	+	–	–	–	–
Asparagus officinalis	+	–	–	–	–	–
Asparagus tenuifolius	+	–	–	–	–	–
Brachypodium pinnatum	+	–	–	–	–	–
Carex divulsa	–	–	–	–	–	+

Cynanchum vincetoxicum
Euonymus verrucosa	+	–	–	–	–	–
Galium mollugo	+	+	–	–	–	–
Ligustrum vulgare	1	1	2	–	–	–
Lithospermum purpureo-caeruleum	+	–	–	–	–	–
Pyrus pyraster	–	+	+	–	–	–
Quercus pubescens	+	–	–	–	–	–
Tilia cordata	+	–	–	–	–	–
Trifolium diffusium	+	–	–	–	–	–
Ascocia/ia Orno-Cotimetalia şi Orno Cotinion
Asparagus teunifolius	+	–	–	–	–	–
Asparagus verticillatus	+	–	–	–	–	–
Cotinus coggygria	+	–	–	–	–	–
Fraxinus ornus	+3	–	–	+	+	–
Pyrus elaeagrifolia	–	+	+	–	–	–
Ascociatia Carpino – fagetea
Brachypodium silvaticum	–	+	–	–	–	–
Campanula persicifolia	+	–	–	–	–	–
Chrysanthemum corymbosum	+	–	–	–	–	–
Euonymus europaea	+	–	–	–	+	+
Ascociatia Carpinion betuli
Galium schultesii	+	–	–	–	–	–

190

Prunus avium	+	–	–	–	–	–
Asocia/ia Prunetalia şi Prunion sinosae
Aristolochia clematitis	–	–	–	–	–	+
Cornus sanguinea	+	–	–	+	–	–
Crataegus monogyna	+2	1,5	1,5	+	–	+
Geum urbanum	+2	–	+3	+3	+3	+4
Rhamnus cathartica	+	+	+2	–	+	–
Rosa canina	–	+2	+2	–	–	–
Viburnum lantana	+	–	–	–	–	–
Viola odorata	–	–	–	1,5	1,3	–
Asocia/ii Aliae
Achillea ochroleuca	+	–	–	–	–	–
Ajuga reptans	+	–	–	–	–	–
Alliaria petiolata	–	–	+	–	+	–
Arctium tomentosum	–	–	–	+	+	–
Artemisia vulgaris	–	–	–	+	–	–
Ballota nigra	+3	+	+1	1,5	–	–
Biderdykia convolvulus	+	–	–	+	–	–
Bromus sterilis	–	–	–	+	+	+
Calamintha elinopodium	–	+	+	–	–	–
Cannabis ruderalis	–	–	–	–	+	+
Carex michelii	+	–	–	–	–	–

191

Carex spicata	+	–	+3	–	–	–
Chaerophyllum temulentum	–	–	–	+	+	+
Chenopodium album	+	–	–	+	+	–
Chenopodium hybridum	–	–	–	–	+	–
Chicorium intybus	–	–	–	+	–	–
Cucubalus baccifer	–	–	–	–	+	–
Dactylia glomerata	+	–	–	–	–	–
Dictamnus albus	+	–	–	–	–	–
Echium russicum	–	–	–	–	–	–
Erigeron canadensis	–	–	+	–	+	–
Euphorbia esula	+	–	–	–	–	–
Festuca valesiaca	+	–	–	–	–	–
Fragaria vesca	+	–	+2	–	–	–
Fraxinus excelsior	–	–	–	–	+	–
Galium aparine	+	–	2,3	–	–	1,3
Geranium pusillum	–	–	–	–	+	–
Echium russicum	–	–	–	–	–	–
Lapsana communis	–	–	–	+4	–	–
Leonurus cardiac	–	–	–	1,2	+	–
Melica ciliate	–	+	–	–	–	–
Morus alba	–	–	–	–	+	–
Phleum phleoides	–	+	–	–	–	–

192

Physalis alkekengi	+	–	–	–	–	–
Plantago major	–	–	–	+	–	+
Poa augustiflora	–	+2	+2	–	–	–
Polygonatum latifolium	+3	–	–	–	–	–
Prunus fructicosa	+	–	–	–	–	–
Robus caesius	–	+	–	–	+	–
Sambucus nigra	–	–	–	+3	+3	1,3
Silene alba	+	–	–	–	–	–
Stellaria media	–	–	–	1,5	1,3	1,3
Taraxacum officinale	–	–	–	+	+	–
Torilis japonica	–	–	–	+	–	+
Ulmus minor	–	+	+	+	–	–
Urtica dioica	–	–	–	1,4	+3	1,4
Vicia cracca	–	+	–	–	–	–
Viola alba	–	–	–	+2	+2	+4
Viola hirta	+	–	–	–	–	–

Asocia/ii de Lathyro-Quercetum pubescentis
Expoziţie	V	E	E	V
Înclinare în grade	4	6	6-7	5
Acoperire arbori %	50	60	70	60
Acoperire strat ierbos %	50	20	5	10

193

Înălţime arbori în m	15-18	8-9	10-20	15-20
Diametrul arborilor în cm	15-30	10-17	10-20	12-20
Suprafaţa mp	400	400	400	400
Numărul releveului	1	2	3	4
Lathyrus pannonicus ssp. collinus	+	+	–	+
Quercus pubescens	4	3	3	3
Diferite subasocia/ii
Paeonia peregrina	3	–	–	+
Asocia/ii de Quercion pubescent-petraea
Acer tataricum	+	–	–	–
Dictamnus albus	+	+	–	+
Querion pedunculiflora	+	–	–	–
Asocia/ii de Quercetea pubescent-petraeae
Acer campestre	+	–	–	–
Carex divulsa	+	–	–	+
Crambe tataria	+	–	–	–
Chrysanthemum corymbosum	–	–	–	+
Cornus mas	+	–	–	–
Filipendula vulgaris	–	+	–	+
Fragaria viridis	–	–	–	1
Ligustrum vulgare	+	2	+	+
Lithospermum purpureo coeruleum	–	+	+	+

194

Peucedanum alsaticum	–	+	–	+
Pyrus pyraster	+	–	–	–
Thalictrum aquilegifolium	–	–	–	+
Tilia tomentosa	+	–	–	–
Asocia/ii de Orno-Cotinetalia
Cotinus coggygaria	1	–	–	–
Fraxinus ornus	–	–	+	–
Pyrus elaeagrifolia	+	–	–	–
Quercus virgiliana	+	–	–	+
Asocia/ii de Prunetalia şi Prunion spinosae
Crataegus monogyna	+	+	2	1
Prunus spinosa	+	+	+	+
Prunus tenella	+	–	–	–
Rhamnus catharctica	+	+	+	+
Rosa canina	+	+	+	+
Veronica chamaderys	–	–	+	+
Asocia/ii de Carpino – Fagetea
Geum urbanum	+	+	+	+
Polygonatum latifolium	–	+	+	+
Sedum maximum	+	–	–	–
Asocia/ii de Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae şi Festuco-Stipion
Adonis vernalis	+	–	–	–

195

Agrimonia eupatoria	+	–	+	+
Alliaria petioiata	+	+	+	+
Althaea cannabina	+	–	–	–
Arctium tomentosum	–	+	+	–
Aster linosyris	+	–	–	–
Astragalus glycyphyllus	–	+	–	–
Ballota nigra	–	+	–	+
Bilderdykia convolvulus	–	+	+	–
Botriochloa ischaemum	+	–	–	–
Brachypodium silvaticum	–	–	–	+
Campanula rapunculoides	–	+	–	–
Carex spicata	–	+	+	+
Chenopodium album	–	+	–	–
Chrysopogon grylius	+	–	–	–
Clematis vitalba	+	–	–	–
Cornus sanguine	+	+	+	–
Coronilla varia	–	–	–	+
Cucubalus baccifer	–	+	–	–
Digitalis lanata	+	–	–	–
Euonymus europaea	–	–	+	+
Festuca valesiaca	+	–	–	+
Festuca valesiaca	+	–	–	+

196

Galium aparine	–	+	+	+
Galium mollugo	–	+	+	–
Jurinea arachnoidea	+	–	–	–
Lappula squarrosa	–	+	–	–
Leonurus cardiac	–	+	+	–
Lychnis coronaria	+	–	–	–
Medicago rigidula	+	–	–	–
Melica ciliate	+	–	–	–
Plantago media	–	–	+	–
Poa pratensis ssp angustifolia	+	–	+	–
Prunus fructicosa	–	+	+	+
Prunus mahaleb	+	–	–	–
Pulsatilla Montana	+	–	–	–
Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica	+	–	–	–
Rosa gallica	+	–	–	–
Rubus caesius	–	–	–	+
Salvia aethiopis	+	–	–	–
Stellaria media	–	+	–	–
Stipa capillata	+	–	–	–
Teucrium polium	+	–	–	–
Torilis arvensis	–	–	–	+
Ulmus minor	+	+	–	–

197

Urtica dioica	+	–	–	–
Viburnum lantana	+	+	–	–
Vinca herbacea	+	–	–	–
Viola alba	–	+	–	–
Viola hirta	–	–	+	–

198

Asocia/ii de Tatarici – Quercetum pubescent-pedunculiflorae
Expoziţie	V	V
Înclinare în grade	3	5
Acoperire arbori %	70	60
Acoperire cu arbuşti %	20	30
Acoperire strat ierbos %	10	10
Înălţime arbori în m	17	14
Diametrul arborilor în cm	15-35	15-25
Suprafaţa mp	400	400
Numărul releveului	1	2
Acer tataricum	+	+
Quercus pedunculiflora	2	1
Quercus pubescens	1	2
Asocia/ii de Quercetalia şi Quercetea pubescent – petraeae
Cynanchum vincetoxicum	+	–
Lithospemum purpureo-coeruleum	1	+
Paeonia peregrina	–	+
Asocia/ii de Querco – Fagetea
Brachypodium silvaticum	+	–
Calamintha clinopodium	+	–
Geum urbanum	+	+
Lapsana communis	–	+
Ligustrum vulgare	–	1
Polygonatum latifolium	+	+
Viola alba	–	+
Asocia/ii de Prunetalia et Prunion spinosae
Cornus sanguine	–	+
Crataegus monogyna	1	–
Euonymus europaea	+	–
Fragaria viridis	+	–
Muscari comosum ssp. Tenuiflorum	+	–
Prunus spinosa	+	+
Rhamnus catharctica	–	+
Rosa canina	+	–

Asocia/ii de Aliae
Acer negundo	–	+
Alliaria petiolata	–	+
Bilderdyckia convolvulus	+	–
Carex spicata	+	–
Galiul aparine	+	+
Lamium purpureum	–	+
Physalis alkekengi	+	+
Urtica dioca	1	–

Asocia/ii de Cotino – Quercetum pubescentis
Expoziţie	–
Înclinare în grade	–
Acoperire arbori %	50
Acoperire strat ierbos %	20
Înălţime arbori în m	8-10
Diametrul arborilor în cm	10-18
Suprafaţa mp	400
Numărul releveului	1
Cotinus coggygria	1
Quercus pubescens	3
Asocia/ia Orno – Cotinetalia
Fraxinus ornus	+
Asocia/ia Quercion pubescent-petraeae
Acer tataricum	+
Inula hirta	+
Iris variegate	+
Quercus pedunculiflora	+
Asocia/ii de Quercetalia pubescent-petraeae
Fragaria viridis	+
Peucedanum alsaticum	+
Asocia/ii de Querceta pubescent- petraeae
Agrimonia eupatoria	+
Asparagus teuifolius	+

Carex divulsa	+
Cornus mas	+
Cynanchum vicetoxium	+
Filipendula vulgaris	+
Ligustrum vulgare	2
Origanum vulgare	+
Pyrus pyraster	+
Asocia/ii de Carpino-Fagetea
Acer campestre	+
Fraxinus angustifolia	+
Geum urbanum	+
Glechoma hederacea	+
Poa nemoralis	+
Polygonatum latifolium	+
Sedum maximum	+
Tilia tomentosa	+
Ulmus minor	+
Asocia/ii de Prunetalia
Crataegus monogyna	1
Euonymus europaea	+
Prunus spinosa	+
Rhamnus catharctica	+
Rosa canina	+
Rosa corymbifera	+
Asocia/ii de Festuco-Brometea şi Festucetalia valesiacae
Trifolium alpestre	+
Asocia/ii de Aliae
Agropyron repens	+
Ballota nigra	+
Clematis recta	+
Dactylis glomerata	+
Euphorbia nicaeensis	+
Gallium aparine	+
Gallium mollugo	+

Leonurus cardiac	+
Peucedanum tauricum	+
Poa pratensis ssp. Angustifolia	+
Prunus fructicosa	+
Prunus mahaleb	+
Pulmonaria mollis ssp. mollissima	+
Silene alba	+
Stellaria holostea	+
Stellaria media	+
Ulmus minor	+
Ulmus procera	+

Asocia/ii de Robinietum pseudacaciae
Expoziţie	E
Înclinare în grade	1-2
Acoperire arbori %	40
Acoperire strat ierbos %	80
Înălţime arbori în m	15-20
Diametrul arborilor în cm	10-18
Suprafaţa mp	400
Numărul releveului	1
Robinia pseudacacia	4
Asocia/ii de Prunetelia şi Prunion spinosae
Prunus spinosa	+
Rhamnus catharctica	+
Rosa canina	+
Asocia/ii de Quercetea pubescent – petraeae
Gallium schultesii	+
Asocia/ii de Chenopodietea
Chenopodium album	+
Fumaria schleicheri	+
Urtica dioica	+
Asocia/ii de Sisymbrietalia şi Sisymbrioa
Bromus sterilis	+

Asocia/ii de Festuco-Brometea
Poa pratensis ssp. Angustifolia	+
Asocia/ii de Aliae
Acer nerundo	+
Allium sphaeroecephalum	+
Artemisia absinthium	+
Artenusua vulgaris	+
Asperugo procumbens	+
Ballota nigra	+
Bryonia alba	+
Cannabs ruderalis	+
Cardaria draba	+
Conium maculatum	+
Elaeagnus angustifolia	+
Erysimum diffusum	+
Fraxinus pennsylvanica (plantat)	+
Linaria genistifolia	+
Lycium barbarum	+
Morus alba (plantat)	+
Physalis alkekengi	+
Sambucus ebulus	+
Sisymbrium loeselii	+
Torillis arvensis	+
Turritis glabra	+
Ulmus minor	+

Asocia/ii de Pruno spinoase – Crataegetum
Expoziţie	V
Înclinare în grade	4
Acoperire %	70
Suprafaţa mp	400
Numărul releveului	1
Crataegus monogyna	1
Prunus spinosa	4

Asocia/ia Prunetalia
Cornus sanguine	+
Rhamnus catharctica	+
Asocia/ii de Quercerea pubescent – petraeae
Fragaria viridis	+
Viola hirta	+
Asocia/ii de Carpino Fagetea
Geum urbanum	+
Glechoma hirusta	+
Ranunculus ficaria	+
Scilla bifolia	+
Asocia/ii de Aliae
Anemone rannunculoides	+
Betonica officinalis	+
Festuca sulcata	+
Festuca valesiaca	+
Gagea lutea	+
Gagea minime	+
Gagea pratensis	+
Lamium purpureum	+
Phlomis pungens	+
Salvia nemorosa	+

Asocia/ii de Prunetum tenellae
Expoziţie	E	V
Înclinare în grade	3	5
Acoperire %	70	80
Suprafaţa mp	400	400
Numărul releveului	1	2
Prunus tenella	4	2
Asocia/ii de Prunion spinosae şi Prunetalia
Crataegus monogyna	+	–
Prunus spinosa	+	–
Rhamnus tinctoria	+	–

Rosa canina	+	–
Rosa gallica	+	–
Asocia/ii de Quercetalia şi Quercion pubescent-petraeae
Dictamnus albus	–	+
Fragaria viridis	+	–
Potentilla recta	–	+
Thalictrum minus	–	+
Vinca herbacea	–	+
Viola hirta	+	–
Asocia/ii de Carpino – Fagetea
Geum urbanum	+	–
Glechoma hirusta	+	–
Ranunculus ficaria	+	–
Sicillia bifolia	+	–
Asocia/ii de Aliae
Achillea nobilis ssp. neilreichii	–	+
Agrimonia eupatoria	–	–
Anemeone ranunculoides	+	–
Betonica officinalis	+	–
Chtysopogon gryllus	–	+
Euphorbia nicaesnsis	–	+
Festuca pseudovina	+	–
Festuca sulcata	+	–
Festuca valesiaca	+	1
Gagea lutea	+	–
Gagea minima	+	–
Hypericum perforatum	–	+
Koeleria macrantha	–	1
Lamium purpureum	+
Phleum phleoides	–	+
Phlomis pungens	+	–
Salvia nemorosa	+	–
Stipa lessingiana	–	+
Veronica austriaca	+	–

Asocia/ia Botriochloetum ischaemi
Expoziţie	E
Înclinare în grade	10
Acoperire %	95
Suprafaţa mp	50
Numărul releveului	1
Botriochloa ischaemun	4
Asocia/ii de festuco – Stipion
Agropyron cristatum ssp. pectinatum	–
Cleistogenes serotina	+
Stipa capillata	+
Taraxacum serotinum	+
Asocia/ii de Festucetalia valesiacae
Acjillea setacea	+
Adonis vernalis	+
Agropyron intermedium	+
Astragalus onobrychis	+
Campanula sibirica	+
Centaurea micranthos	+
Cytisus austriacus	1
Dianthus membranaceus	–
Erysium diffusum	–
Festuca valesiaca	–
Fragaria viridis	+
Hieracium bauhinia	+
Inula hirta	–
Iris variegeta	–
Melica ciliate	+
Onobrychis viciifolia	+
Polygala major	+
Potential recta	–
Thymus pannonicus	+
Verbascum phoeniceum	+

Veronica austrica	+
Veronica prostate	–
Vincetoxicum hirundinale	+
Asocia/ii de Festuco – Brometea
Agrimonia eupatoria	+
Ajuga genevensisi	–
Arenaria serpyllifolia	–
Asparagus officinalis	–
Asperul acampanulata ssp. octonaria	+
Brachypodium pinnatum	–
Carex paecox	+
Ceratocarpus arenarius	+
Convolvulus arvensis	–
Coronial varia	+
Cynodon dactylon	+
Erodium cicurarium	+
Euphorbia nicaeensis	+
Filipendula vulgaris	–
Gallium verum	+
Hypericum perforatum	+
Koleria macrantha	+
Linaria genistifolia	–
Medicago falcate	–
Medicago lupulina	+
Phleum phleoides	–
Plantago lanceolata	+
Plantago media	+
Poa bulbosa	–
Poa pratensis ssp. angustifolia	–
Potential arenaria	+
Potential pedata	+
Potentilla argentea	+
Salvia nemorosa	–
Teucrium chamaderys	–

Thlapsi perfoliatum	–
Trifolium campestre	–
Asocia/ii de Koelerio – Corynephoretea
Alyssum desertorum	+
Asocia/ii de Aliae
Agropyron repens	+
Ajuga laxmanni	–
Arabis glabra	–
Artemesia austriaca	+
Aster linosyris	+
Aster oleifolius	–
Astragalus dasynthus	+
Astragalus ponticus	+
Calamintha clinopodium	–
Campanula rapunculus	–
Carduus hamulosus	–
Ceratocephalus testiculatus	+
Chondrilla juncea	+
Chrysopogon gryllus	–
Cruciata pedemontana	+
Dictamnus albus	–
Faicaria vulgaris	+
Gagea pratensis	+
Gallium anisophyllum	–
Inula germanica	+
Inula oculus – Christi	–
Iris hungarica	+
Iris pumila	+
Jurinea arachnoidea	+
Knautia arvensis	+
Lappula squarrosa	–
Lathyrus tuberosus	–
Malabaila graveolens	+
Medicago rigidula	+

Muscari comosu,	+
Muscari racemosum	+
Nepeta pannonica	–
Prunus spinosa	–
Prunus tonella	–
Pulsatila vulgaris ssp. grandis	+
Pulsatilla pratensis ssp. hungarica	+
Ranunculus illyricus	+
Rosa gallica	–
Salvia austriaca	+
Sisymbrium polymorphum	–
Stipa lessingiana	+
Teucrium polium	–
Thesium dollineri	+
Tragopogon pratensis	+
Veronica spicata ssp. orchidaea	–
Vicia cracca	–
Vinca herbacea	–
Vivia hirusta	–

Asocia/ii de Festucetum valesiacae
Expoziţie	V	V
Înclinare în grade	7	8
Acoperire %	90	90
Suprafaţa mp	50	50
Numărul releveului	1	2
Botriochloa ischaemun	+	+
Asocia/ii de festuco – Stipion
Agropyron cristatum ssp. pectinatum	–	+
Cleistogenes serotina	–	–
Stipa capillata	1	1
Taraxacum serotinum	–	+
Asocia/ii de Festucetalia valesiacae
Acjillea setacea	+	+

Adonis vernalis	–	–
Agropyron intermedium	+	1
Astragalus onobrychis	+	–
Campanula sibirica	–	–
Centaurea micranthos	–	–
Cytisus austriacus	–	+
Dianthus membranaceus	–	+
Erysium diffusum	+	–
Festuca valesiaca	2	2
Fragaria viridis	+	1
Hieracium bauhinia	–	–
Inula hirta	+	–
Iris variegeta	+	–
Melica ciliate	–	–
Onobrychis viciifolia	–	–
Polygala major	–	–
Potential recta	+	–
Thymus pannonicus	–	+
Verbascum phoeniceum	–	–
Veronica austrica	–	+
Veronica prostate	–	+
Vincetoxicum hirundinale	–	+
Asocia/ii de Festuco – Brometea
Agrimonia eupatoria	–	–
Ajuga genevensisi	+	–
Arenaria serpyllifolia	+	–
Asparagus officinalis	–	+
Asperul acampanulata ssp. octonaria	+	+
Brachypodium pinnatum	+	–
Carex paecox	–	–
Ceratocarpus arenarius	–	–
Convolvulus arvensis	+	–
Coronial varia	+	+
Cynodon dactylon	–	–

Erodium cicurarium	–	–
Euphorbia nicaeensis	+	+
Filipendula vulgaris	–	+
Gallium verum	+	+
Hypericum perforatum	+	+
Koleria macrantha	1	1
Linaria genistifolia	+	–
Medicago falcate	+	–
Medicago lupulina	+	–
Phleum phleoides	+	+
Plantago lanceolata	–	–
Plantago media	–	+
Poa bulbosa	+	–
Poa pratensis ssp. angustifolia	+	+
Potential arenaria	–	–
Potential pedata	–	+
Potentilla argentea	+	–
Salvia nemorosa	+	+
Teucrium chamaderys	+	+
Thlapsi perfoliatum	+	+
Trifolium campestre	+	–
Asocia/ii de Koelerio – Corynephoretea
Alyssum desertorum	–	–
Asocia/ii de Aliae
Agropyron repens	+	–
Ajuga laxmanni	–	+
Arabis glabra	–	+
Artemesia austriaca	+	–
Aster linosyris	–	–
Aster oleifolius	+	+
Astragalus dasynthus	–	–
Astragalus ponticus	–	–
Calamintha clinopodium	–	+
Campanula rapunculus	–	+

Carduus hamulosus	+	+
Ceratocephalus testiculatus	–	–
Chondrilla juncea	–	–
Chrysopogon gryllus	+	–
Cruciata pedemontana	–	–
Dictamnus albus	+	+
Faicaria vulgaris	+	+
Gagea pratensis	–	–
Gallium anisophyllum	+	+
Inula germanica	+	–
Inula oculus – Christi	+	+
Iris hungarica	–	–
Iris pumila	+	–
Jurinea arachnoidea	+	+
Knautia arvensis	–	+
Lappula squarrosa	+	–
Lathyrus tuberosus	+	–
Malabaila graveolens	+	+
Medicago rigidula	–	–
Muscari comosu,	–	–
Muscari racemosum	–	–
Nepeta pannonica	–	+
Prunus spinosa	+	+
Prunus tonella	+	+
Pulsatila vulgaris ssp. grandis	–	–
Pulsatilla pratensis ssp. hungarica	+	–
Ranunculus illyricus	+	–
Rosa gallica	1	–
Salvia austriaca	+	–
Sisymbrium polymorphum	–	+
Stipa lessingiana	–	+
Teucrium polium	+	–
Thesium dollineri	–	–
Tragopogon pratensis	–	–

Veronica spicata ssp. orchidaea	+	–
Vicia cracca	+	–
Vinca herbacea	+	+
Vivia hirusta	+	–

Asocia/ii de Chrysopogonetum grylli
Expoziţie	V
Înclinare în grade	3
Acoperire %	95
Suprafaţa mp	100
Numărul releveului	1
Chrysopogon gryllus	4
Asocia/ii de Festucetalia valesiacae
Achillea setacea	+
Agropyron intermedium	+
Festuca valesiaca	1
Fragaria viridis	1
Silene otites	+
Stachys recta	+
Veronica tryphyllos	+
Asocia/ii de Festuco-Brometea
Arenaria serpyllifolia	+
Asperula campanulata ssp. octonaria	+
Convolvulus arvensis	+
Coronial varia	+
Koeleria maacrantha	+
Teucrium chamaedrys	+
Thymus pannonicus	+
Asocia/ii de Aliae
Calamintha clinopodium	+
Carduus hamulosus	+
Euphorbia nicaeensis	+
Falcaria vulgaris	+
Gallium parisiense	+

Inula oculus – Christi	1
Malabaila garveolens	1
Poa pratensis ssp. angustifolia	+
Rosa gallica	+
Salvia austriaca	+
Veronica spicata ssp.orchidaea	+

Asocia/ii de Schlerochloo-Polygonetum avicularis
Expoziţie	E	E	E
Înclinare în grade	2	2	2
Acoperire %	70	70	70
Suprafaţa mp	25	25	25
Numărul releveului	1	2	3
Polygonum aviculare	2,5	2,5	2,5
Schlerochloa dura	4,5	3,5	3,5
Asocia/ii de Chenopodion – Schlerantea
Capsela bursa-pastoris	1,3	+2	+1
Chenopodium album	–	+	+
Asocia/ii de Aliae
Descurainia Sophia	+	+	+
Lolium perene	–	+2	+1

Asocia/ii de Schlerochloo-Polygonetum avicularis
Expoziţie	E	E	E
Înclinare în grade	2	2	2
Acoperire %	70	70	70
Suprafaţa mp	25	25	25
Numărul releveului	1	2	3
Schlerochloa dura	4,5	3,5	3,5
Polygonum aviculare	2,5	2,5	2,5
Asocia/ii de Chenopodion – Schlerantea
Capsela bursa-pastoris	1,3	+2	+1

Asocia/ii de Schlerochloo-Polygonetum avicularis
Expoziţie	E	E	E
Înclinare în grade	2	2	2
Acoperire %	70	70	70
Suprafaţa mp	25	25	25
Numărul releveului	1	2	3
Chenopodium album	–	+	+
Asocia/ii de Aliae
Descurainia Sophia	+	+	+
Lolium perene	–	+2	+1

ANEXA Nr. 2

Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele şi al Ariei Naturale Protejate de interes naţional Pădurea Gârboavele, cod 2.403

Capitolul I

Temeiul legislativ, scopul, limitele, accesul şi zonarea Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

Art.1.Aria naturală Pădurea Gârboavele este o arie protejată înfiinţată în 1994, cu statut de arie naturală protejată de interes local, pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, pentru promovarea şi încurajarea turismului durabil în zonele limitrofe, şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării şi conservării valorilor naturale.

Aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, cod 24O3, în suprafaţa totală de 23O ha, conform Legii nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, face parte integral din fondul forestier proprietate publică a judeţului, administrat de Consiliul Judeţului Galaţi.

Art. 2. Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2OO7 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările şi completările ulterioare, aria naturală Pădurea Gârboavele face parte din categoria ariilor naturale protejate, ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

Art. 3. O suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI O151 prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2OOO în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45° 34' 36'' latitudine nordică şi E 27° 59' 56'' longitudine estică, ocupând o suprafaţă totală de 219,OO ha.

Art. 5.

1. (1) Limitele exterioare ale Ariei protejate Pădurea Gârboavele sunt: limita nordică: teren agricol; limita vestică: teren agricol; limita sudică: drumul comunal Tuluceşti şi unităţile amenajistice 8 şi 9 şi limita estică: pădure – zonă de agrement.

2. (2) Accesul se poate face utilizând DN 26 Galaţi – Vaslui – 12 km spre nord de municipiul Galaţi precum şi pe DJ261, la 1,5 km vest de comuna şi staţia de cale ferată Tuluceşti. Amplasamentul Ariei Naturale Protejate se prezintă în Anexa 1.

   Capitolul II

   Reglementarea activităţilor în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

   Art. 6. Conform legislaţiei în vigoare responsabilitatea exercitării custodiei Sitului Natura 2OOO ROSCIO151 Pădurea Gârboavele şi a Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele, denumite în continuare Arie, revine Consiliului Judeţean Galaţi, denumit în continuare Custode. Custodele este responsabil de elaborarea regulamentului şi a planului de management al ariei, precum şi de implementarea corectă a acestora, conform legislaţiei în vigoare.

   Activităţi desfăşurate în Arie şi în vecinătatea ei

   Art. 7. Vizitarea Ariei se face solitar sau în grupuri numai cu acordul scris al Custodelui pe baza unei cereri scrise înregistrate la sediul Custodelui cu cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea acţiunii/activităţii.

   Art. 8.

   1. a) Sunt interzise accesul şi circulaţia cu mijloace motorizate pe teritoriul Ariei fără acordul scris al custodelui.

   2. b) Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu autovehicule vor fi: personalul Custodelui, personalul silvic, personalul organelor statului cu competenţe pe teritoriu – poliţie, poliţia de frontieră, protecţia civilă, autorităţi de mediu, ambulanţa şi alte asemenea, personalul împuternicit pentru patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de delegaţie.

Art. 9. Vizitarea Ariei se face după achitarea tarifului stabilit de Custode, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Excepţie de la plata tarifului fac persoanele care vizitează Aria în scop ştiinţific şi care au delegaţie oficială în acest sens.

Art.1O.

1. (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Arie se execută numai lucrări silvice prevăzute în amenajamentele silvice. Alte lucrări silvice decât cele prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul Custodelui.

2. (2) Se interzic plantările cu arbori/arborete altele decât cele din specii autohtone specifice arealului, atât în Arie cât şi în zona adiacentă.

   Art. 11.

   1. a) Activităţile de gospodărire a vânatului se vor organiza şi desfăşura în conformitate cu Legea nr. 4O7/2OO6 cu modificările şi completările ulterioare, cu avizul Custodelui.

   2. b) Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a Custodelui.

Art. 12

1. a) Păşunatul pe teritoriul Ariei se va realiza numai cu acordul Custodelui.

2. b) Modificarea categoriei de folosinţă a terenurilor din Arie se va putea face doar cu avizul Custodelui.

Art. 13

Construcţiile din Arie şi zonele adiacente Ariei se vor realiza cuavizul Custodelui, şi cu respectarea tuturor condiţiilor legale după caz.

Art. 14

1. a) Activităţile de cercetare ştiinţifică de pe teritoriul Ariei se vor subordona obiectivelor acesteia, definite în Planul de management.

2. b) Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul Ariei se desfăşoară cu avizul Custodelui pe baza unor parteneriate prestabilite.

3. c) La cererea Custodelui, responsabilii activităţilor de cercetare precizaţi în avizul Custodelui vor elabora un raport de cercetare în maximum 45 de zile de la finalizarea activităţilor.

4. d) Custodele se poate constitui parte a unor proiecte/contracte de cercetare dezvoltare care au ca obiect menţinerea stării de conservare a Ariei Naturale Protejate.

Art. 15

1. a) În Arie sunt permise activităţi de turism şi de educaţie ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament.

2. b) Marcajele traseelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu avizul Custodelui.

Art. 16

Camparea şi organizarea de activităţi pe teritoriul Ariei se reglementează astfel:

1. a) camparea este permisă doar în locurile amenajate în afara Ariei;

2. b) camparea în perimetrul Ariei se poate face numai pentru personalul instituţiei Custodelui sau pentru participanţii la activităţi de monitorizare necesare îndeplinirii obiectivelor din Planul de management;

3. c) activităţile educative, acţiunile de grup care implică accesul pe teritoriu Ariei sau în ariile învecinate, se desfăşoară numai cu avizul Custodelui;

4. d) accesul cu animale de companie pe teritoriul Ariei este interzis pentru evitarea afectării faunei specifice;

5. e) focul deschis este interzis pe teritoriul Ariei.

Regimul deşeurilor Art. 17

Regimul deşeurilor în Arie este stabilit de Custode şi cuprinde un set minim de reguli cum ar fi: a)abandonarea şi depozitarea chiar temporară a deşeurilor de orice tip pe teritoriul Ariei este strict interzisă;

b)structurile private care au activităţi de proximitatea Ariei sunt responsabili de salubrizarea terenurilor ce le au în folosinţă conform obligaţiilor prevăzute în autorizaţia de mediu a acestora.

Integritatea biodiversităţii Art. 18

1. a) Este interzisă degradarea prin orice mijloace a vegetaţiei din Arie şi din zonele limitrofe. Tăierile cu orice scop se fac numai cu avizul Custodelui şi respectarea reglementărilor în vigoare. b)Recoltarea/capturarea în orice scop a exemplarelor de floră şi faună din teritoriul Ariei se poate face numai cu avizul Custodelui.

Întreţinerea şi utilizarea terenurilor şi utilităţilor Art. 19

1. a) Este interzisă degradarea panourilor informative şi indicatoarelor.

2. b) Panourile informative şi indicatoarele aflate în afara Ariei şi pe teritorii date în folosinţa unor persoane fizice sau juridice altele decât Custodele sunt în grija acestor persoane care au şi obligaţia întreţinerii lor.

3. c) Parcarea oricărui tip de vehicul şi autovehicul este interzisă pe teritoriul Ariei Protejate.

4. d) Este interzisă spălarea şi întreţinerea autovehiculelor, a recipientelor de deşeuri precum şi orice altă activitate de întreţinere care presupune o potenţială poluare cu ape uzate pe teritoriul Ariei.

5. e) Este necesar ca utilizatorii terenurilor, construcţiilor şi utilităţilor din Arie sau din vecinătate să transmită Custodelui şi autorităţilor competente orice eveniment care ar putea afecta integritatea Ariei sau biodiversitatea cum ar fi: incendii, poluări accidentale, inundaţii, alunecări de teren, prezenţa în număr neobişnuit de mare a unor insecte şi alte asemenea.

Sustenabilitatea financiară Art. 2O

1. a) Finanţarea tuturor activităţilor aferente Ariei se va asigura din fonduri asigurate din: bugetul Custodelui sau de la bugetul de stat; activităţi proprii producătoare de venit; tarife; proiecte de finanţare de diferite tipuri; donaţii, subvenţii, sponsorizări, contribuţii diferite şi alte asemenea.

2. b) Regimul tarifelor se stabileşte de către Custode conform legislaţiei în vigoare. Decizia Custodelui se constituie ca Anexa II la prezentul Regulament şi va putea fi modificată numai cu aprobarea Custodelui sau ori de câte ori este nevoie pentru respectarea legislaţiei specifice.

Capitolul III Sancţiuni Art.21

Regimul sancţiunilor se stabileşte de către Custode în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare. Decizia Custodelui se constituie ca Anexa III la prezentul Regulament şi va putea fi modificată numai cu aprobarea Custodelui sau ori de câte ori este nevoie pentru respectarea legislaţiei specifice.

Capitolul IV Dispoziţii finale Art.22

Custodele este responsabil de verificarea respectării prezentului Regulament. Verificarea poate fi făcută şi de alte persoane îndrituite conform legii, delegate ale unor instituţii cu competenţe în acest sens.

Art. 23

În cazul în care nerespectarea prezentului Regulament este legată de aspecte care nu ţin de competenţa Custodelui, acesta este obligat să sesizeze organele abilitate.

Art. 24

Prevenirea sau îndepărtarea urmărilor unor accidente sau calamităţi naturale se face de către instituţiile abilitate în colaborare cu structurile desemnate de Custode.

Art. 25

Custodele este responsabil pentru informarea publicului şi autorităţilor privind conţinutul acestui Regulament inclusiv modificările ulterioare. Custodele poate lua în considerare propunerile de modificare a acestui Regulament cu condiţia argumentării complete şi corecte de către propunătorul modificării.