---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 1.120 din 16 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 5 septembrie 2016

ANEXA nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

6. 1.6. Procedura de implementare a planului de management

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

   2. 2.1.2. Căi de acces

   3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

   4. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geomorfologie

   2. 2.2.2. Geologie

   3. 2.2.3. Hidrografie

   4. 2.2.4. Clima

   5. 2.2.5. Soluri/subsoluri

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Ecosisteme

   2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

      1. 2.3.2.1. Habitate Natura 2000

      2. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

   3. 2.3.3. Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată

   4. 2.3.4. Fauna de interes conservativ

   5. 2.3.5. Alte specii relevante de floră şi faună

4. 2.4. Informatii socio-economice, impacturi şi ameninţări

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

      1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

      2. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

      3. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor

      4. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari

      5. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii

   2. 2.4.2. Impacturi

      1. 2.4.2.1. Presiuni – impacturi trecute şi prezente

      2. 2.4.2.2. Ameninţări – impacturi viitoare previzibile

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

1. 3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

CAPITOLUL 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

1. 4.1 Scopul planului de management

2. 4.2 Obiective generale, specifice şi activităţi

   1. 4.2.1. Obiectiv general

      1. 4.2.1.1 Obiective specifice

CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

1. 5.1. Activităţi de management

2. 5.2. Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor

3. 5.3. Activităţi pentru promovarea turismului durabil

4. 5.4. Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare

   CAPITOLUL 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR CAPITOLUL 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

   CAPITOLUL 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA nr. 1. HĂRŢI

   ANEXA nr. 2. PLAN DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ privind supravegherea şi paza sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

   CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

      Prezentul plan de management are ca scop stabilirea cadrului legislativ, respectiv a măsurilor de management necesare pentru păstrarea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, ce se constituie în obiectivele de conservare listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Planul de management este structurat în mai multe capitole, în care sunt descrise următoarele: caracterizare socio-economică a comunităţilor din regiune şi a teritoriului ocupat, speciile şi habitatele de importanţă comunitară vizate, starea de conservare şi măsurile de management propuse, planul de acţiune pentru implementarea planului de management. Cea mai importantă parte a planului de management este reprezentată de prezentarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi măsurile propuse pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării lor de conservare.

      Ca şi anexe la planul de management sunt prezentate:

      • – Hărţile de distribuţie ale speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, precum şi localizarea unor activităţi cu potenţial impact negativ la nivelul sitului vizat,

      • – Regulamentul ariei naturale protejate.

      • – Planul de supraveghere şi pază a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

      Planul de management este un document oficial, cu rol, de reglementare pentru toţi factorii implicaţi în gestiunea resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii pe teritoriul ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, respectiv custodele ariei naturale protejate, proprietarii şi administratorii terenurilor şi bunurilor de pe suprafaţa sitului Natura 2000.

      Obiectivul general al planului de management este menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională care se constituie în obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Obiectivele specifice sunt reprezentate de: asigurarea unui management administrativ eficient al sitului prin stabilirea măsurilor de management necesare desfăşurării activităţilor de pază şi a celor de monitorizare a activităţilor antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate; asigurarea păstrării sau îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională prin măsuri de conservare specifice; contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale prin promovarea turismului durabil; îmbunătăţirea bazei de cunoaştere de către comunitatea locală şi de către specialişti, precum şi creşterea gradului de conştientizarea publicului faţă de obiectivele de conservare ale ariei protejate,

      prin acţiuni specifice de conştientizare, educaţie ecologică, cercetare ştiinţifică şi pregătire a personalului.

      Tipurile de măsuri de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională vizate sunt cele aferente obiectivelor specifice stabilite, conform planului de activităţi stabilit, respectiv: măsuri de management, măsuri specifice de conservare a speciilor şi habitatelor, măsuri pentru promovarea turismului durabil, măsuri pentru educaţie, conştientizare şi cercetare ştiinţifică.

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

      Situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situat în Regiunea de Vest a României, pe teritoriul administrativ al judeţului Arad, în partea central-sudică a acestuia. El se regăseşte în bazinul hidrografic al râului Mureş şi bazinul hidrografic al râului Bega. Situl Natura 2000 este situjat pe teritoriul administrativ a trei localităţi Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani.

      Limitele ariei naturale protejate pot fi descrise astfel: la nord situl se învecinează cu păşunile aparţinând localităţilor Lipova şi Zăbrani. La est se învecinează parţial cu păşunile comunei Şiştarovăţ, cu pădurile aparţinătoare unităţii administrativ teritoriale Şiştarovăţ şi parţial cu drumul judeţean numărul 572, de-a lungul văii râului Repas. La sud urmează culmea dealurilor Podişului Lipovei de la limita judeţului Timiş, respectiv drumul judeţean 572 şi drumul judeţean 609A, învecinându-se şi cu păşunile localităţilor Sintar şi Comeat. La vest ajunge la limita păşunilor localităţilor Bogda şi Chesinţ.

      Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul naţional prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

      Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este un sit Natura 2000 de tip SCI, sit de importanţă comunitară. Are ca scop principal conservarea a două habitate de importanţă comunitară şi a unei specii de mamifere, respectiv:

      1. i. 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun,

      2. ii. 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen,

      3. iii. 1352 – Canis lupus, lupul.

      Forma de relief în care se regăseşte aria naturală protejată este cea de podiş. Situl Natura 2000 cu o suprafaţă de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanţă comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureş, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlneşte aici condiţii

      prielnice pentru reproducere şi iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă.

      Activităţile umane cele mai pregnante, care pot avea impact negativ asupra speciilor şi habitatelor sunt bineînţeles cele silviculturale, dar şi vânătoarea, turismul de agrement şi dezvoltarea infrastructurii rutiere.

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

      Planul de management este elaborat ca prim responsabil de către Asociaţia Excelsior, în calitate de custode. Planul de management este realizat în conformitate cu următoarele documente reglementative:

      •  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate);

      •  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);

        •  Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007, privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii;

      •  Decretul nr. 187/1990 pentru acceptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972,

      •  Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.

      •  Decretul nr. 38/1994 pentru aprobarea şi supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973.

      •  Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

      •  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a

        • – zone protejate.

      •  Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

      •  Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000

      •  Legea muntelui nr. 347/2004, cu modificările şi completările ulterioare.;

      •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

        • – Legea nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003;

      •  Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia;

      •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;

      •  Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră, cu modificările ulterioare; Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologieia de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

   4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

      Elaborarea planului de management a demarat practic prin implementarea proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş", dezvoltat şi implementat de către Asociaţia Excelsior, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu", axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000, solicitarea de

      proiecte nr. V/2012. În cadrul proiectului s-a propus elaborarea planului de management pentru 2 situri Natura 2000 din judeţul Arad. În cadrul proiectului s-au realizat observaţii şi studii de determinare a stării de conservare pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară din ariile naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, s-au desfăşurat acţiuni de informare şi consultare a comunităţilor locale şi s-a elaborat planurile de management ale acestora. Tot în cadrul proiectului au fost organizate sesiuni de consultare a comunităţilor locale şi a tuturor factorilor interesaţi cu privire la elaborarea planurilor de management, la măsurile de conservare şi planurile de acţiune propuse. Sesiunile de consultare au fost organizate în fiecare comună sau oraş cu teritoriu administrativ pe suprafaţa ariilor naturale protejate vizate, respectiv Lipova, Păuliş, Şiştarovăţ şi Zăbrani.

      Măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor, precum şi măsurile de reducere a impactului negativ a activităţilor umane, au fost propuse de către specialiştii implicaţi în realizarea observaţiilor de teren şi elaborarea planului de management. Măsurile propuse au fost în primul rând evaluate de către custode şi propuse spre discuţie factorilor interesaţi, în cadrul sesiunilor de consultare organizate prin proiect. După obţinerea punctelor de vedere ale factorilor interesaţi a fost propusă forma finală a planului de management, care este propusă spre avizare în cadrul procedurii SEA. După parcurgerea procedurii SEA şi aplicarea ultimelor modificări, odată cu obţinerea avizului autorităţii competente de mediu, planul de management va fi transmis spre aprobare la autoritatea centrală de protecţia mediului, respectiv la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

      În elaborarea planului de management au fost implicate următoarele instituţii:

      1. a. Asociaţia Excelsior,

      2. b. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad,

      3. c. Direcţia Silvică Arad,

      4. d. Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Ape Mureş,

      5. e. Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Ape Banat,

      6. f. Administraţiile publice locale ale localităţilor din regiune: Lipova, Păuliş, Şiştarovăţ şi Zăbrani.

      7. g. Administratorii fondurilor de Vânătoare din regiune,

      8. h. şi altele asemenea.

      Sesiunile de consultare au fost organizate cu sprijinul administraţiilor publice locale, astfel:

      • – La sediul Primăriei Lipova, în data de 31.03.2015,

      • – La sediul Primăriei Păuliş, în data de 23.03.2015,

      • – La Şcoala Gimnazială Şiştarovăţ, în data de 07.04.2015,

      • – La sediul Primăriei Zăbrani, în data de 12.03.2015.

Dintre persoanele implicate în elaborarea studiilor de biodiversitate necesare elaborării planului de management şi respective persoanele implicate în elaborarea efectivă a planului de management amintim:

1. a. Asist.univ.dr. Iulia Dărăban,

2. b. Asist.univ.drd. Andrei Osman,

3. c. Biol.drd. Gabriel Herlo,

4. d. Biol.drd. Mihai Pascu,

5. e. Prof.univ.dr. Gicu-Gabriel Arsene,

6. f. Info. GIS Daniel Simon.

7. g. Geograf.dr. Dorel Gureanu

Lista factorilor interesaţi de pe teritoriul ariilor naturale protejate cuprinde următorii:

1. a. Direcţia Silvică Arad, Ocolul Silvic Lipova,

2. b. Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Ape Mureş,

3. c. Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Ape Banat,

4. d. Consiliul Judeţean Arad,

5. e. Administraţiile publice locale ale comunelor şi oraşelor din judeţul Arad – Lipova, Păuliş, Şiştarovăţ şi Zăbrani,

6. f. Administratorii fondurilor de vânătoare: 73 Neudorf;

7. g. Crescători de animale şi ferme de animale.

1. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este aprobat prin Ordin de Ministru după obţinerea avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad.

   Modificarea şi actualizarea planului se face după cum urmează:

   1. a. la 5 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

   2. b. la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;

   3. c. când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

   Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.

   Competenţa aprobării modificărilor în planul de management revine:

   1. a. Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului – în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni sau la nivelul regulamentului de funcţionare;

   2. b. Custodelui – dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi alocarea fondurilor.

2. 1.6. Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui, în conformitate cu prevederile din Convenţia de custodie nr. 314 din 13.02.2014 încheiată între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior". Convenţia de custodie a fost modificată prin actul adiţional nr. 1/03.12.2014, pentru a se conforma reglementărilor din Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii interesaţi – administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda Forestieră Oradea, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Arad, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi alte persoane fizice şi juridice interesate.

După aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuţie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate.

Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii.

Avizul/punctul de vedere al custodelui se emite în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare, pentru activităţile, planurile şi proiectele cu potenţial impact negativ asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională ce se constituie în obiective de conservare ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Pentru a asigura accesul factorilor interesaţi la informaţiile obţinute în cadrul proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş" şi în special pentru a asigura accesul la planurile de management

elaborate în cadrul acestuia, planurile de management sunt publicate pe pagina de web dedicată ariilor naturale protejate, respectiv www.neudorf-mures.ro. Aici sunt postate şi informaţii geo- spaţiale cu privire la distribuţia şi starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ pentru ariile naturale protejate vizate.

Pentru managementul ariilor naturale protejate vor fi utilizate următoarele resurse:

• – Umane: reprezentate de către rangerii propuşi de către custodele Asociaţia Excelsior, un număr de cel puţin 3 rangeri.

• – Materiale: puse la dispoziţie de către custode, Asociaţia Excelsior. Vor fi atribuite: 1 autoturism, pentru activitatea în teren în vederea realizării de studii şi monitorizări şi pentru pază; sediu dotat cu: birouri, calculatoare, imprimante, echipament pentru observaţii în teren – binocluri, GPS-uri, aparat foto, echipament pentru determinări de laborator – fotometru, oximetru, pH-metru, lupă binoculară şi altele asemenea.

• – Financiare: custodele, Asociaţia Excelsior, va asigura fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii specifice, de management al ariilor naturale protejate: salarii rangeri şi specialişti, combustibil, amenajări specifice în teren, materiale de promovare, realizarea de studii şi monitorizări, achiziţia altor echipamente specifice. Pe lângă resursele financiare proprii, vor fi atrase fonduri prin programele de finanţare naţionale, europene sau private.

CAPITOLUL 2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situată în Regiunea Vest, partea central-sudică a judeţului Arad, pe teritoriul administrativ a localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Are o suprafaţă de 4502 ha.

      Forma de relief în care se regăseşte aria naturală protejată este cea de podiş. Situl Natura 2000 cu o suprafaţă de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanţă comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureş, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar.

      Suprafeţele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele:

      1. a. Lipova – 2554ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT,

      2. b. Şiştarovăţ – 753ha, reprezentând 16,73% din suprafaţa UAT,

      3. c. Zăbrani – 1195ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT.

         • o ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală.

         • o Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

      1. a. Latitudine nordică 46°00’30″N,

      2. b. Longitudine estică: 21°39’31″E.

      Localizarea sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este evidenţiată în harta nr. 5 din anexa nr. 2 la planul de management.

   2. 2.1.2. Căi de acces

      Căile de acces la ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt următoarele:

      1. a. DJ 682: Zăbrani – Neudorf – Lipova,

      2. b. DJ 691: Maşloc – Alioş – Neudorf – Lipova,

      3. c. DJ 691A: Hodoş – Sintar – Charlottenburg – Maşloc,

      4. d. DJ 572: Brestovăţ – Cuveşdia – Şiştarovăţ – Lipova,

      5. e. CF Curtici – Arad – Lipova – Deva,

      6. f. CF Timişoara – Zăbrani – Lipova – Deva.

      Limitele sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt evidenţiate în harta nr. 4 din anexa nr.

      2 la planul de management.

   3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

      Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu necesită o zonare internă funcţională.

   4. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

      Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate.

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geomorfologie

      În perimetrul celor trei comune în care se întinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului întâlnim o singură unitate morfologică, fiind vorba de Podişul Lipovei.

      Podişul Lipovei, componentă a Dealurilor Banatului, se găseşte la sud de Mureş, şi ajunge la 288m în vârful Golii, încadrându-se în treapta altimetrică coborâtă a podişului. Culmea principală, care depăşeşte frecvent 250 m, constituie cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Mureşului şi Begăi. Raportat la aceasta, Podişul Lipovei se dezvoltă asimetric, culmile secundare sudice fiind mai lungi decât cele nordice datorită eroziunii agresive ale afluenţilor Begăi, datorită nivelului de eroziune mai coborât, impus de zona de subsidenţă din lungul Timişului. Această zonă de subsidenţă este determinată de grabenul existent în fundament, rezultat prin adâncirea mai accentuată a

      blocurilor cristaline între faliile de tip carpatic orientate aproximativ pe direcţia vest – est. Versantul nordic este mai abrupt şi domină Culoarul Mureşului cu peste 70 de metri.

      Văile râurilor ce drenează partea de vest a podişului, corespondentă unităţilor adminstrativ teritoriale în care se extinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, adâncite în roci friabile, sunt largi şi păstrează urmele teraselor 2, 3 şi 4 ale Mureşului. Interfluviile prezintă, în profil longitudinal, suprafeţe cvasiorizontale, pentru ca în profil transversal să fie convexe, mărginite prin versanţi mai abrupţi ce au baza înecată în depozite deluviale. Limita acestui podiş faţă de Câmpia Vingăi se conturază în lungul curbei de nivel de 200 m, sub care apare un abrupt ce delimitează cele două unităţi de relief.

      Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 6.

   2. 2.2.2. Geologie

      Din punct de vedere tectonic, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se găseşte în perimetrul orogenului carpatic şi se suprapune pe o unitate distinctă: Bazinul Panonic. Alcătuirea petrografică este destul de simplă, datorită vârstei relativ mici a Podişului Lipovei, unitate de relief în perimetrul căreia se găseşte acest sit.

      Depozitele pannoniene, localizate cu precădere în Podişul Lipovei, sunt alcătuite dintr-o succesiune de nisipuri, nisipuri argiloase, marne şi argile, cărora li se subordonează pietrişuri şi gresii. Nisipurile au cea mai mare dezvoltare şi prezintă culori variate, de la gălbui roşcat la cenuşiu albicios. Pietrişurile sunt alcătuite, în general, din gnaise oculare, micaşisturi, cuarţite, banatite, calcare şi gresii.

      Harta geologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 7.

   3. 2.2.3. Hidrografie

      Mureşul este principalul element hidrografic din această regiune, el influenţând atât factorii naturali, cât şi pe cei antropici. Totodată, Mureşul este colectorul tuturor râurilor care coboară pe versantul nordic al Podişului Lipovei, pentru ca cele de pe versantul sudic să fie colectate de Bega.

      Debitul mediu al Mureşului, la Radna, este de 157 m3/s, valoarea scurgerii medii multianuale este cuprinsă între 5,8 – 3,3 l/s/km2, iar valoarea turbidităţii este slabă, de 500mg/l. Mineralizarea apei în Mureş este, de asemenea, redusă sub 500mg/l, iar alimentarea subterană este moderată, reprezentând 15% – 30% din scurgerea medie. În această zonă, panta râului Mureş este redusă, în sectoarele largi ale văii având valori în jur de 0,04%, pe când în sectoarele înguste, panta talvegului este mai mari, ajungând până la 0,7%.

      De pe malul stâng Mureşul colectează şi apa pârâului Şiştarovăţ, care se varsă în Mureş aval de oraşul Lipova. Şiştarovăţul îşi are izvoarele în Podişul Lipovei, la altitudini mai mici de 300 m. Principalii afluenţi ai Şiştarovăţului sunt Bosniacul şi Drăuţul cu Ciuha.

      Pentru atenuarea undelor de viitură, în vederea evitării inundaţiilor provocate de ploile torenţiale, coroborate sau nu cu topirea zăpezilor, pe râul Şistarovăţ, amonte de staţiunea Lipova Băi, s-a construit un baraj de greutate pentru regularizarea debitului. Astfel, în caz de ape mari pe Şistarovăţ, în spatele barajului se formează un lac temporar, până la drenarea acestuia odată cu oprirea precipitaţiilor.

      Harta hidrologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 8.

      Managementul apelor de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 este asigurat de către Administraţia Naţională "Apele Române", prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş – Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad şi Administraţia Bazinală de Apă Banat – Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş. Pentru lucrările specifice derulate în aria naturală protejată, se va solicita punctul de vedere al custodelui, după cum urmează:

      1. A. Activităţi pentru care se solicită punct de vedere anual al custodelui:

         1. 1. Cosirea vegetaţiei ierboase de două-trei ori pe an, în funcţie de regimul precipitaţiilor, pe coronament şi pe taluzele digurilor de apărare;

         2. 2. Îndepărtarea vegetaţiei amorfe care se dezvoltă la bazele tuturor digurilor, de două ori pe an, pe o lăţime de circa 4m, atât în zona inundabilă, cât şi în zona apărată;

         3. 3. Îndepărtarea arborilor din imediata vecinătate a digurilor – pe o lăţime de circa 4m, atât în zona inundabilă, cât şi în zona apărată, anual, în zona inundabilă – cu respectarea regimului silvic, respectiv art. 6, alin. 2 din Legea nr. 46/2008 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

         4. 4. Realizarea unor completări de terasamente pe coronamentul şi pe bancheta digurilor, acolo unde acestea există, anual;

         5. 5. Întreţinerea rampelor de acces în şi din zona inundabilă;

         6. 6. Protejarea prin vopseli şi zugrăviri a bornelor, sau a altor elemente aflate pe corpurile digurilor;

         7. 7. Aplicarea unor măsuri de protecţie a lucrărilor hidrotehnice împotriva animalelor care periclitează siguranţa şi integritatea digurilor – săparea de galerii – prin soluţii stabilite de comun acord între autoritatea de gospodărire a apelor şi custode;

         8. 8. Realizarea de supraînsămânţări – îndesirea covorului vegetal – cu specii autohtone, anual;

         9. 9. Activităţi de întreţinere a lucrărilor specifice de apărări de maluri.

      2. B. Activităţi pentru care se va solicita punctual, pentru fiecare în parte, punctul de vedere al custodelui:

         1. 1. Lucrări noi de investiţii în scopul protecţiei localităţilor, a obiectivelor economice, sau a lucrărilor hidrotehnice, care se vor realiza conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, strategie ce transpune Directiva 2007/60/CE

      • – Acţiuni de intervenţie în albia minoră a cursurilor de apă pentru asigurarea secţiunii optime de scurgere pentru debite medii şi mari, prin lucrări de decolmatare a deponiilor;

      • – Punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor – diguri, consolidări şi altele asemenea – existente pe teritoriul ariei naturale protejate, care se vor realiza conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010.

   4. 2.2.4. Clima

      Temperatura aerului este determinată de valoarea radiaţiei solare receptată la nivelul scoarţei, ea fiind influenţată de unghiul cu care cad razele solare, care diferă în decursul unui an, de caracteristicile suprafeţei active, aspect refectat prin valoarea albedoului, de expoziţia versanţilor, de nebulozitate, de prezenţa vegetaţiei şi gradul de acoperire al solului de aceasta şi altele asemenea.

      Din punct de vedere climatic, aceste unităţi teritoriale administrative se încadrează în etajul climatic al dealurilor. Cele mai apropiate staţii meteorologice, unde se fac observaţii în mod regulat, sunt cele de la Arad şi de la Şiria, valorile meteorologice înregistrate aici fiind întâlnite, cu mici diferenţe, şi în Podişul Lipovei.

      Evoluţia temperaturilor medii multianuale, în decursul unui an, prezintă o valoare maximă în luna iulie, de 21,2oC, pentru ca cea mai mică valoare să se înregistreze în ianuarie, -1,0oC. Pentru intervalul amintit, temperatura medie multianuală a aerului, la staţia Lipova, a fost de 10,4oC.

      Aceste observaţii ne îndreptăţesc să afirmăm că, la nivelul acestor unităţii administrativ teritoriale se înregistrează o temperatură medie multianuală a aerului ce variază între 10,4oC şi 10,8oC.

      Astfel, pentru intervalul 1973 – 2001, s-a înregistrat o valoare medie multianuală a precipitaţiilor de 564 mm/an. Luna cu cele mai multe precipitaţii este iunie, cu o medie de 87mm/an, pentru ca cele mai puţine precipitaţii să cadă în luna februarie – 25,2 mm/an. În decursul unui an se pot observa două perioade cu precipitaţii mai ridicate, existând un maxim la începutul verii şi unul la începutul toamnei, pentru ca iarna să se înregistreze cele mai mici valori ale precipitaţiilor căzute – 100,4 mm/an. Valoarea mai ridicată a lunii decembrie poate să fie determinată de influenţele submediteraneene, care se manifestă în partea de sud vest a României.

      În perioada rece a anului, atunci când temperatura aerului şi a solului înregistrează valori negative şi cad cantităţi suficiente de precipitaţii solide se formează stratul de zăpadă. Primele ninsori care apar de obicei la sfârşitul lunii noiembrie nu determină formarea stratului de zăpadă, datorită temperaturilor de la nivelul solului care se menţin ridicate. Prin proprietăţile sale fizice, stratul de zăpadă influenţează regimul temperaturi aerului, ca urmare a scăderii temperaturii din apropierea suprafeţei solului apar inversiunile de temperatură. Ninsorile se formează la contactul aerului rece polar, transportat de anticiclonii Groelandez, Scandinav sau Est-European, cu aerul tropical transportat de ciclonii mediteraneeni. Invaziile aerului tropical din timpul iernii duc la încălzirea vremii şi la dispariţia stratului de zăpadă.

      Prima ninsoare se înregistrează în medie la 20 noiembrie, iar ultima ninsoare în 27 martie, rezultând un interval mediu de 128 zile. Numărul de zile cu ninsoare este foarte diferit de la un an la altul, cel mai mic număr s-a înregistrat în anii 1972 şi 2008, 7 zile, iar cel mai mare număr în anul 1962, de 49 de zile.

      Un număr mare de zile cu ninsoare s-a înregistrat şi în anii 1963 şi 1986, 41 de zile, iar în anii 1981 şi 1996, 39 de zile.

      În privinţa numărului mediu de zile cu ninsoare, acesta are cea mai mare valoare în luna ianuarie, când ninge în medie 7,3 zile pe an. Urmează februarie cu 6,2 zile şi decembrie aproape la fel, 5,9 zile/an. Au existat şi cazuri în care a nins în aprilie – 1955, 1968, 1986, 1996, 1997 şi 2003 – s-au chiar în octombrie 1972 şi 1997. Aceste situaţii sunt cauzate de anticiclonul scandinav care a favorizat advecţii puternice ale aerului arctic. În luna ianuarie, cel mai mare număr de zile cu ninsoare s-a înregistrat în anul 1966, cu un total de 19 zile, iar în anul 1988 nu a nins în nici o zi.

      Analizând frecvenţa vântului pe direcţii, se poate constata că în perioada 1961-2005 cea mai mare valoare este pentru direcţia SE, cu o frecvenţă medie multianuală de 16,1%. Frecvenţe ridicate se înregistează şi pentru direcţiile nord şi sud, cu medii de 12,8%, respectiv 12,0%. Frecvenţele cele mai reduse se înregistrează pentru direcţiile est, 4,4% şi nord-est, 5,4%.

      Harta climatică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 9.

   5. 2.2.5. Soluri/subsoluri

      Învelişul de soluri întâlnit în unităţile administrative care găzduiesc ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se caracterizează printr-o varietate foarte mare. Datorită diversităţii factorilor de solificare, microrelief, litologie, hidrologie, s-a ajuns la un complex de soluri în diferite stadii de evoluţie. În cea mai mare parte, factorul predominant este nivelul hidrostatic al apelor freatice, datorită adâncimii mici la care se găsesc acestea.

      Tipurile de sol cunosc o diferenţiere destul de pronunţată, fapt care atrage după sine şi o diferenţiere a eficienţei economice. Din varietăţile de soluri existente pe raza acestor unităţi

      administrativ teritoriale, se evidenţiază patru tipuri de bază: cernoziomurile, lăcoviştile, solurile brune şi solurile aluviale.

      Solurile aluviale sunt prezente în imediata apropiere a râurilor, unde apa freatică se află la adâncimi între 0,5 – 1 – 2 m, fiind,în general, soluri gleice şi semigleice sau soluri aluviale solonetizate şi solodizate. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat umed, în care apele stagnante s-au menţinut o perioadă îndelungată în orizontul superior.

      Solurile brune şi brune – gălbui de pădure deţin suprafeţe mai mici din totalul fondului funciar al acestor teritorii. Răspândirea acestor soluri se identifică în zona subcolinară, fiind dominată de temperaturi medii anuale mai scăzute şi precipitaţii mai abundente, peste 600 mm anual. Aceste condiţii, alături de factorii orografici, litologici şi hidrogeologici, au determinat apariţia unor subtipuri şi varietăţi de soluri, diferenţiate ca structură şi caracteristici fizico-chimici.

      -Solurile brune de pădure tipice şi mai ales podzolite ocupă suprafeţe relativ restrânse în comparaţie cu celelalte tipuri genetice. Aceste soluri sunt dezvoltate pe depozite luto-argilose cu textură mijlocie, pe suprafeţe cu pantă redusă şi cu apă freatică la 10-15 m adâncime.

      -Solurile brune-gălbui de pădure, slab mediu erodate deţin cea mai mare pondere din categoria solurilor brune. Ele au o largă pe versanţii din spaţiul montan. Prezenţa lor este legată de climatul mai umed şi, în special, de materialul parental-luturi nisipoase uneori cu pietriş, provenite din alterarea rocilor cristaline, sărace în baze şi minerale cu fier, uşor alterabile.

      Harta solurilor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 10.

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Ecosisteme

      Înfăţişarea actuală a vegetaţiei din acest spaţiu geografic reprezintă doar o fază a unei evoluţii care s-a desfăşurat în timp îndelungat. Interdependenţa factorilor climatici, hidrici, edafici şi mai ales antropici determină existenţa unui anumit tip de vegetaţie. Vegetaţia originară ocupă arii mici datorită utilizării agropastorale şi forestiere a terenului.

      Cercetările floristice şi de vegetaţie efectuate în perimetrul unităţilor teritoriale evidenţiază predominarea elementelor central-europene şi euro-asiatice în proporţie de 68%, peste care se suprapun elemente mediteraneene, atlantice şi continentale.

      Vegetaţia de câmpie. Zona joasă din cadrul acestor unităţi administrative teritoriale nu poate fi încadrată zonei de stepă propriu-zisă, deoarece lipseşte vegetaţia primară de stepă, aceasta fiind desţelenită, iar pe suprafeţele nearabile vegetaţia este puternic schimbată sub influenţa păşunatului, ajungând într-un stadiu accentuat de degradare. Cele două asociaţii întâlnite sunt:

      -Vegetaţia ierboasă. Cele mai de seamă elemente componente ale pajiştilor de stepă aparţin genurilor: Festuca, Stipa, Agropyron;

      -Vegetaţia de tufărişuri, arbuştii caracteristici acesteia fiind: Prunus spinosa şi Rosa canina.

      Vegetaţia zonei de contact – silvostepa. Această zonă face trecerea de la pajiştile stepice la păduri, cuprinzând o alternanţă de suprafeţe mai mici sau mai mari de stepă cu păduri.

      Vegetaţia lemnoasă. Vegetaţia lemnoasă este alcătuită din pădure, unde predomină speciile de: Quercus pubescens şi Quercus polycarpa. Vegetaţia arborescentă este reprezentată de gorun, iar vegetaţia ierboasă, săracă în specii de acidofilele Luzula luzuloides, Vaccinium vitis, Genista pilosa şi altele asemenea.

      Vegetaţia lemnoasă a versanţilor umbriţi este alcătuită din păduri de carpen cu gorun sau fag, în care se individualizează asociaţii Carpino – quercus petraea. Carpino-făgetele preferă versanţii umbriţi, nordici. Cenozele acestea se întâlnesc în partea inferioară a versanţilor, dar mai ales în văile adânci şi umede, dezvoltându-se pe soluri acide, frecvent scheletice, dar bogate în humus şi cu umiditate ridicată. Vegetaţia arborescentă este reprezentată prin Carpinus betullus şi Fagus silvatica.

      Sub aspect structural, în astfel de cenoze se disting trei straturi:

      -Stratul arborescent cu înălţimea de 15 – 18 m este reprezentat prin queruncele termofile,

      Quercus frainetto şi Quercus cerris.

      -Stratul arbustiv cu înălţime până la 2 m este bine închegat şi constituit din lăstărişul speciilor dominante, dar mai apar sporadic păducelul, Crataegus monogyna, măceşul, Rosa canina, părul sălbatic, Pyrus pyraster şi lemnul câinesc, Ligustum vulgare.

      -Stratul ierbos realizează o acoperire slabă, fiind alcătuit din specii termofile ca Lychnis coronaria – opaiţă, Lathyrus venetus – lintea, Echinops banaticus – măciuca ciobanului, alături de care apar şi câteva specii mezofile ca Juncus effusus – rugina şi Lysimachia nemorum – gălbăşoaia.

      Harta ecosistemelor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 11.

   2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

      1. 2.3.2.1. Habitate Natura 2000

         Cele două tipuri de habitate Natura 2000 care se regăsesc pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

         • – 91M0 – Păduri balcano – panonice de cer şi gorun şi

         • – 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen.

      2. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

         La nivelul ariei naturale protejate au fost identificate habitatele după clasificarea naţională corespondente celor două tipuri de habitate Natura 2000, respectiv:

         • – Pentru habitatul 91M0 Păduri balcano – panonice de cer şi gorun: R4132 – Păduri panonic- balcanice de gorun – Quercus petraea şi cer – Q. cerris, fag – Fagus sylvatica cu Melittis

           melissophyllum; R4133 – Păduri balcanice de gorun – Quercus petraea cu Helleborus odorus, spânz; R4134 – Păduri vest-pontice de gorun – Quercus petraea cu Mercurialis ovate; R4136 – Păduri vest- pontice mixte de gorun – Quercus petraea, tei argintiu – Tilia tomentosa şi cărpiniţă – Carpinus orientalis cu Nectaroscordum siculum; R4137 – Păduri vest-pontice mixte de gorun – Quercus petraea şi tei cu frunză mare – Tilia platyphyllos cu Galanthus plicatus; R4140 – Păduri daco- balcanice de gorun – Quercus petraea, cer – Q. Cerris şi tei argintiu – Tilia tomentosa cu Lychnis coronaria; R4142 – Păduri balcanice mixte de gorun – Quercus petraea şi alun turcesc – Corylus colurna cu Paeonia dahurica; R4149 – Păduri danubian-balcanice de cer – Quercus cerris cu Pulmonaria mollis; R4150 – Păduri danubian-balcanice de cer – Quercus cerris cu Festuca heterophylla; R4151 – Păduri balcanice mixte de cer – Quercus cerris cu Lithospermum purpurocoeruleum; R4152 – Păduri dacice de cer – Quercus cerris şi carpen – Carpinus betulus cu Digitalis grandiflora; R4153 – Păduri danubian-balcanice de cer – Quercus cerris şi gârniţă – Q. frainetto cu Crocus flavus; R4154 – Păduri danubian-balcanice de gârniţă – Quercus frainetto cu Festuca heterophylla; R4155 – Păduri danubian-balcanice de gârniţă – Quercus frainetto şi cer – Q. cerris cu Carex praecox;

         • – Pentru habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen: R4124 – Păduri dacice de gorun –

           Quercus petraea, fag – Fagus sylvatica şi carpen -Carpinus betulus cu Lathyrus hallersteinii. R4125

           • – Păduri moldave mixte de gorun – Quercus petraea – şi fag – Fagus sylvatica cu Tilia cordata – tei. R4126 – Păduri moldave mixte de gorun – Quercus petraea, fag – Fagus sylvatica şi tei argintiu – Tilia tomentosa cu Carex brevicollis. R4128 – Păduri getice – dacice de gorun – Quercus petraea cu Dentaria bulbifera. R4135 – Păduri vest-pontice mixte de gorun – Quercus petraea, tei argintiu – Tilia tomentosa şi carpen – Carpinus betulus cu Carpesium cernuum. R4143 – Păduri dacice de stejar pedunculat – Quercus robur cu Melampyrum bihariense. R4144 – Păduri dacice de stejar pendunculat

           • – Quercus robur cu Molinia coerulea. R4145 – Păduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat – Quercus robur cu Carex brizoides. R4147 – Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat – Quercus robur şi tei argintiu – Tilia tomentosa cu Scutellaria altissima.

             Aria de repartiţie a habitatelor după clasificarea naţională în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 12.

   3. 2.3.3. Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată

      În formularul standard al sitului Natura 2000 nu se regăsesc specii de floră de interes conservativ.

   4. 2.3.4. Fauna de interes conservativ

      Singura specie de mamifere de interes conservativ din sit, menţionată în formularul standard, este lupul, Canis lupus.

      Harta de distribuţie a populaţiei şi habitatului speciei Canis lupus – lup, în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa 2 la planul de management, harta nr. 3.

   5. 2.3.5. Alte specii relevante de floră şi faună

      Nu au fost identificate alte specii relevante de floră şi faună pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

      1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

         Unităţile administrativ teritoriale cu raza teritorială pe cuprinsul ariei naturale protejate sunt: Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani.

         Tabel nr. 1

         Caracteristici demografice ale comunităţilor locale

         Unitatea administrativ teritorială	Populaţia	Vârsta medie	Număr de case
         Lipova	10776	30-34	4334
         Şiştarovăţ	371	35-39	253
         Zăbrani	4632	35-39	1537

         Domenii CAEN ale activităţilor economice desfăşurate pe teritoriul ariei naturale protejate: activitatea de silvicultură şi exploatări forestiere – cod 0220 – 1 societate; vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii – cod 0170 – 1 societate; lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor – cod 4211 – 1 societate; construcţii hidrotehnice – cod 4291

         • – 2 societăţi; lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii – cod 4222 – 1 societate; alte transporturi terestre de călători – cod 4939 – 2 societăţi; transporturi rutiere de marfuri – 4941 – 5 societăţi.

         Harta unităţilor administrativ teritoriale din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 13.

         Tabelul nr. 2

         Factori interesaţi

         Factorul interesat şi principalele sale caracteristici:

         Cum sunt afectate interesele

         Capacitatea şi motivaţia de a face schimbări

         Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

         cunoştinţe, atitudini, practici şi interese	acestuia de probleme
         Guvern şi entităţi subordonate acestuia
         Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Are personal specializat, cu multe abilităţi şi cunoştinţe în domeniul biodiversităţii având o interes mare în protecţia mediului	Responsabil pentru aprobarea/avizar ea planurilor de management.	Motivaţia se bazeaza pe conformarea cu cadrul legislativ pentru aprobarea planurilor de management, obligatii asumate odata cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană	Pregătirea propunerilor pentru noi politici în domeniul protecţiei mediului. Proiectul propune o bază de date care poate fi necesară în contextul raportărilor obligatorii către UE privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor.
         Agenţia pentru Protectia Mediului Arad are personal cu abilităţi şi cunoştinţe în domeniul biodiversităţii, având un interes mare în protecţia mediului	Responsabil pentru aprobarea/avizar ea planului de management.	Experti disponibili si posibil implicaţi in proiect. Personal specializat în avizarea planul de management	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;
         Autorităti locale şi entităţi subordonate
         Primăriile din localităţile Lipova, Şiştarovăţ şi Zerind nu deţin câte un responsabil cu pregătire în domeniul protecţiei mediului, au o atitudine neutră în ceea ce priveşte ariile protejate, deseori fiind privite ca o frână în dezvoltarea economică a localităţilor	Interese privind dezvoltarea socio- economică în zona, deţinerea şi administrarea de terenuri în zona ariei protejate	Dezvoltarea socio- economică a unităţilor administrativ teritoriale de pe arealul ariei protejate şi din vecinătatea acesteia.	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri organizate în vederea realizării şi avizării planului de management; promovarea zonei şi impulsionarea dezvoltării socio-economice prin intermediul dezvoltării turismului
         Direcţia Silvică Arad nu are un personal specializat în domeniul protecţiei mediului, având interese de a valorifica la maxim resursele lemnoase pe care le administrează	Gestionari al fondului forestier din zonă.	Exercitarea unui management durabil al fondului forestier din interiorul şi imediata vecinătate a ariei protejate	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;
         Unităţile şcolare situate în localităţile din interiorul şi din proximitatea sitului au personal specializat în domeniul protecţiei	Responsabile de activităţilor educative instituţionalizate in rândul comunităţilor situate pe	Îmbunatatirea calităţii vieţii în arealul protejat; creşterea gradului de conştientizare în randul tinerii generaţii; îmbunătăţirea calităţii	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Contribuie la creşterea gradului de conştientizare prin

         mediului, receptive la acţiunile ce se desfăşoară în acest sens	arealul ariei protejate	activităţilor şcolare prin introducerea de acţiuni cu specific regional	participarea la activităţile de informare şi conştientizare
         Institutii academice
         Universităţi	Activitatea curenta de cercetare derulată, diseminarea de informaţii şi educare a tinerilor cecetători.	Cercetări, efectuarea de studii, experţi disponibili cointeresaţi în studierea şi managementul ariei protejate şi in conservarea biodiversităţii	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Participarea la activitatile de informare şi conştientizare
         Institute de cercetare deţin personalul cel mai numeros specializat în domeniul protecţiei mediului cu interese de a realiza studii în situl Natura 2000	Intreprind cercetări asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar.	Instituirea de noi standarde şi metodologii pentru cercetare, evaluare şi monitorizare.	Participarea in cadrul activitatii şi a subactivităţilor de fundamentare ştiinţifică.
         Organizaţii non-guvernamentale
         Organizaţii non- guvernamentale în domeniul protecţiei mediului şi a biodiversităţii au cunoştinţe în ceea ce priveşte protecţia mediului şi o atitudine pozitivă asupra ariilor naturale protejate	Activităţi în zona ariei protejate	Implicarea în activităţi de protecţie a naturii	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 si privind problemele de mediu din zona, prin participarea la întalniri/work-shop-uri Acces la baza de date şi la studiile realizate în cadrul Proiectului Acces la infrastructura de vizitare
         Sectorul privat
         Proprietari de teren nu au cunoştinţe referitoare la ariile naturale protejate, interesaţi să lucreze fără restricţii a terenurilor	Deţinători de teren din vecinătatea ariei protejate.	Conservarea valorii proprietăţii; dezvoltarea socio- economică a zonei	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Participarea la activităţile de informare şi conştientizare
         Agenţi economici nu au cunoştinţe în domeniul protecţiei naturii şi au deseori interese contrare acţiunilor de protecţie din Situl Natura 2000 şi prezintă temerea că vor fi restricţionaţi în viitor cu privire la	Detinatori de afaceri in domeniul turismului, dar nu exclusiv în interiorul sau la limita ariei protejate	Conservarea valorii proprietăţii; dezvoltarea socio- economică a zonei	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Participarea la activităţile de informare şi conştientizare

         utilizarea terenurilor
         Asociaţii ale fermierilor nu deţin personal specializat în domeniul protecţiei naturii şi nu au cunoştinţe legate de protejarea biodiversităţii interesate în valorificarea superioară a produselor animaliere şi prezintă temerea că vor fi restricţionaţi în viitor cu privire la utilizarea terenurilor	Cunoasterea cadrului legal pentru situl Natura 2000	Creşterea capacităţii de schimbare şi adaptare la noile standarde impuse odata cu aderarea la Uniunea Europeană; dezvoltarea socio-economică a zonei	Parte activă la luarea decizilor privind Situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri; Participarea la activităţile de informare şi conştientizare
         Camera de Comerţ şi Industrie din Arad nu are personal specializat în domeniul protecţiei naturii cu interese în dezvoltarea economică a teritoriul pe care ăşi desfăşoară activitatea, pe care se suprapune situl Natura 2000	Responsabili de impulsionarea dezvoltării economice a zonei	Dezvoltarea socio- economică a zonei; Conservarea resurselor care pot fi valorificate prin dezvoltarea eco- turismului	Parte activă la luarea decizilor privind situl Natura 2000 şi privind problemele de mediu din zonă, prin participarea la întâlniri/workshop-uri;
         Direcţia Silvică Arad – administrator al fondului de vânătoare FC 73 Neudorf, nu are persoanal specializat în protecţia naturii, dar interesate de a menţine populaţiile de lup la un nivel care să asigure protejarea faunei de interes cinegetic şi piscicol şi prezintă temerea că vor fi restricţionaţi în viitor cu privire la utilizarea terenurilor	Administratori ai fondurilor de vânătoare	Exercitarea unui management durabil al fondului cinegetic din interiorul şi imediata vecinătate a ariei protejate Fonduri de vânătoare în care sunt prezente speciile de interes comunitar	Monitorizarea comună a speciei de mamifer de interes conservative, Canis lupus – lup.

      2. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

         Pe suprafaţa ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, conform sistemului Corine Land Cover, se regăsesc 2 tipuri de utilizare a terenurilor: păduri de foioase şi suprafeţe de teren pentru hrana vânătului. Terenurile pentru hrana vânatului ocupă 43,1 ha. Întreaga suprafaţă de 4502 ha a ariei naturale protejate se află în fond forestier.

         Harta utilizării terenurilor, conform Corine Land Cover, din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 14.

      3. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor

         Pe suprafaţa ROSCI0337 Pădurea Neudorfului regăsim integral fond forestier, cu situaţia juridică încadrată astfel:

         • – fond forestier de stat, administrat de către Direcţia Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 2495,1 ha;

         • – fond forestier în proprietatea oraşului Lipova, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 353,1 ha;

         • – fond forestier în proprietatea comunei Frumuşeni, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 105,7 ha.

         • – fond forestier în proprietatea comunei Zăbrani, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 1548,1 ha.

           Harta situaţiei juridice a terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 15.

      4. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari

         Aşa cum a fost menţionat şi în capitolul anterior, toată suprafaţa forestieră a sitului Natura 2000, ce reprezintă în fapt integral suprafaţa ariei naturale protejate, de 4502 ha, este administrată de către Direcţia Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova.

         Harta administratorilor terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 16.

      5. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii

         1. 1. Unitatea administrativ teritorială Lipova

            Teritoriul administrativ al Lipovei este traversat de o magistrală feroviară importantă, CF 200, care leagă oraşul Arad de capitala ţării. Această magistrală feroviară este străbătură de principalele trenuri cu trafic internaţional şi constituie un segment dintr-o magistrală europeană importantă. În acest sens, acest sector va intra într-un proces de modernizare, pentru a permite viteze mari de rulare

            a trenurilor, până la 160km/h. Prin staţia CF Radna, oraşul Lipova este deservit de această cale ferată. Tot din această staţie CF porneşte şi o linie de interes regional, făcând legătura cu oraşul Timişoara.

            La nivelul Lipovei, în 2012, în spaţiul intravilan, exista o lungime totală de 49 km drumuri, cu

            10 km mai mult decât în 2002. Din acest total, 23 km sunt modernizate, 46% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naţionale şi judeţene, care străbat localităţile comunei. În schimb, comparativ cu anul 2002, când existau 28 km de drumuri modernizate, lungimea acestora a scăzut. Explicaţia constă în creşterea suprafeţei intravilane, de la 700 ha în 2003 la 893 ha în 2004. Astfel, au fost însumate şi drumurile din suprafaţa de teren inclusă în intravilan. Drumurile pietruite însumează 14 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 12 km.

            Drumurile, şoselele şi căile ferate de acces în oraşul Lipova sunt:

            • – DN 7: Arad – Lipova – Deva,

            • – DJ 682: Zăbrani – Neudorf – Lipova,

            • – DJ 691: Maşloc – Alioş – Neudorf – Lipova,

            • – DJ 572: Brestovăţ – Cuveşdia – Şiştarovăţ – Lipova,

            • – CF Curtici – Arad – Lipova – Deva,

            • – CF Timişoara – Zăbrani – Lipova – Deva.

              În Lipova, la nivelul anului 2012, luna august, existau 4334 locuinţe din care 4258 erau în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o medie de 2,5 locuitori/locuinţă, pentru ca raportul faţă de suprafaţa locuibilă, 181718m2, să arate o valoare medie de 16,7 m2/loc.

              Pentru râul Mureş, ca infrastructură pentru protecţie la inundaţii, regăsim un dig pe malul stâng, cu o lungime de L= 4.74 km, o înălţime medie de 4.0 m, cu clasa de importanţă III şi asigurarea de calcul 2%, Q= 2300mc/s. Materialul din care este realizat digul este pământ şi beton.

              Afluenţii râului Mureş pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Lipova sunt: pe malul drept, la Radna: Radna I L= 7km, Radna II L= 0.7km, Radna III L=0.3km, Radna IV L= 0.438km, Radna V L=0,45km: la Şoimoş: Şoimoş L= 2,522km, toate cu clasa de importanţă IV şi asigurarea de calcul 5%.

              Alte lucrări de infrastructură pentru regularizarea cursurilor de apă sunt:

            • – Regularizare vale Mică şi Vale Mărăşeşti, L=0,345 km+2.2 km,

            • – Dig remuu deviere Drauţ L=2.43km. clasa de importanţă III, cu asigurarea de calcul 2% Q= 2300mc/s, materialul din care este realizat – pământ,

            • – Regularizare Vale Draut si Şiştarovăţ, cu L=10 km respectiv 13,09 km,

            • – Acumulare nepermanentă Şiştarovăţ, V=1.78 mil. mc,

            • – Acumulare nepermanentă Drauţ, V=1.16 mil mc.

            Referitor la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din Lipova se constată o îmbunătăţire de fond, datorită investiţiilor făcute în ultimii ani din fondurile europene. Astfel, pentru alimentarea oraşului Lipova cu apă potabilă au fost forate 10 puţuri subterane, cu o capacitate

            instalată de 140 m3/h, respectiv cu o capacitate de exploatare de 110 m3/h. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile, în 2012, era de 46 km, asigurând o cantitate de apă potabilă de 676000 m3, din care 548000 m3 consumului casnic.

            Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, în 2012, a fost de 21,3 km. Numărul de branşamente până la punctul de delimitare este de 1952, din care 1648 la locuinţe individuale, 80 la asociaţii de locatari, 58 la diferite instituţii, respectiv 166 la agenţi economici. Staţia de epurarea apelor menajere poate deservii pînă la 20000 locuitori, aproape dublu faţă de situaţia existentă. În acest sens, este în implementare un plan prin care şi localităţile comunei Zăbrani vor fi racordate la reţeaua oraşului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului.

            La nivelul Lipovei există alimentare cu energie pentru toate locuinţele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiţii, încălzirea locuinţelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existenţa surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecinţele ce decurg din această situaţie -consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO2 şi altele asemenea.

            La nivelul Lipovei există un număr de zece unităţi de învăţământ, din care patru sunt grădiniţe, patru şcoli cu învăţământ primar + gimnazial şi două licee – grupurile şcolare „Atanasie Marienescu" şi „Sever Bocu".

            În Lipova, la nivelul anului 2012, funcţionau 4 biblioteci, care însumau 82204 volume.

            Singurul muzeu existent şi funcţional din Lipova este muzeul „Sever Bocu", filială judeţeană a Complexului Muzeal Judeţean Arad. Muzeul deţine o colecţie deosebită de artă plastică, cu numeroase pânze semnate de pictori celebri. Numărul vizitatorilor a crescut constant din 2006, ajungând la 4791 în 2012.

            Turismul în oraşul Lipova

            Turismul este o activitate care se poate dezvolta la nivelul Lipovei, ţinând cont de existenţa condiţiilor favorabile: cadru natural diversificat şi nedegradat, acces rutier şi feroviar, existenţa obiectivelor turistice naturale şi antropice parţial valorificate, diversitatea etnică şi culturală, costurile relativ mici de pornire a unei afaceri în turism, existenţa unui număr mic de agenţi economici cu activitate în domeniul turismului.

            În rândul obiectivelor turistice naturale includem Munţii Zărandului, Podişul Lipovei şi râul Mureş. Prin caracteristicile lor – altitudine relativ mică, versanţi cu pante mai puţin accentuate, fragmentare ridicată a reliefului – Munţii Zărandului permit dezvoltarea drumeţiei şi a cicloturismului, activităţi care înregistrează o creştere în rândul tinerilor mai ales. Din Radna şi Şoimoş pornesc trei trasee turistice montane omologate, pe care se poate practica drumeţia şi cicloturismul. În afara acestora, drumurile forestiere, de pe văi sau culmi, pot favoriza aceste activităţi.

            Obiectivele turistice antropice sunt rezultatul trecutului istoric, pe fondul unei diversităţi etnice şi culturale. Din păcate, din diferite motive, ele sunt parţial puse în valoare, unele dintre ele fiind chiar degradate.

            Lipova, veche aşezare românească în perimetrul căreia s-au identificat urme de locuire antică, este menţionată documentar doar în 1245, într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei.

            Ca şi obiective turistice antropice majore identificăm: Mânăstirea Maria Radna, Cetatea şoimoşului, Staţiunea Balneoclimaterică Lipova Băi şi Bazarul Turcesc.

            La nivelul anului 2013 în Lipova existau 401 locuri de cazare şi au fost înregistrate 4009

            vizite.

         2. 2. Unitatea administrativ teritorială Şiştarovăţ

            La nivelul comunei, în spaţiul intravilan, există o lungime totală de 8 km drumuri, în mare majoritate din pământ. Singurul drum asfaltat este cel care leagă comuna de Lipova, cu o lungime de circa 11 km, care intră până în centrul localităţii Şistarovăţ.

            Drumurile, şoselele şi căile ferate de acces în comuna Şiştarovăţ sunt:

            – DJ 691A: Hodoş – Sintar – Charlottenburg – Maşloc,

            – DJ 572: Brestovăţ – Cuveşdia – Şiştarovăţ – Lipova,

            Cu excepţia cătunului Varniţa, în toate celelalte localităţi populaţia comunei Şistarovăţ are alimentare cu energie electrică. Nu există reţea de alimentare cu apă şi canalizare la nivelul comunei, ceea ce poate duce la diferite forme de poluare. La nivelul gospodăriilor există pristere, care adună dejecţiile şi/sau apa menajeră. In cazul în care acestea sunt realizate defectuos apare fenomenul de poluare al solului şi contaminare a pânzei freatice. De asemenea, există riscul ca aceşti poluanţi să ajungă în apele de suprafaţă, pentru ca apoi să se scurgă până în Mureş.

            Pentru unitatea administrativ teritorială Şiştaovăţ regăsim ca infrastructură de protecţie la inundaţii şi regularizare a cursurilor de apă următoarele:

            • – Acumulare nepermanentă Şiştarovăţ, V=1.78 mil. mc,

            • – Acumulare nepermanentă Drauţ, V=1.16 mil mc.

            Alimentarea cu gaze naturale nu este disponibilă. În aceste condiţii, încălzirea locuinţelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existenţa surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecinţele ce decurg din această situaţie, consum mare de lemn, preluat din pădurea limitrofă; emisii de CO2 şi altele asemenea.

            Premisele dezvoltării turismului în comuna Şistarovăţ nu sunt extraordinare datorită lipsei unor obiective turistice care să atragă atenţia potenţialilor vizitatori. De asemenea, nici cadrul natural

            nu este darnic în peisaje extraordinare, dealurile etalând altitudini mici, cu un relief masiv, fără puncte de belvedere care să acopere o suprafaţă mare datorită gradului ridicat de împădurire. În aceste condiţii, se pot dezvolta activităţi de recreere şi agrement doar cu investiţii semnificative, care să creeze obiective noi, capabile să polarizeze atenţia turiştilor.

            Se remarcă totuşi existenţa unor activităţi turistice la Labaşinţ, oferta fiind axată pe practicarea sporturilor cu motor pe teren neamenajat, cu un număr de 22 locuri de cazare. Pentru a facilita accesul turiştilor, este chiar amenajat un loc de aterizare a elicopterelor. Există posibilitatea ca oferta menţionată şi fie completată şi de alte servicii, dar care nu sunt exprimate echivoc, gradul de izolare fiind posibil atractiv.

            În comuna Şiştarovăţ există două şcoli.

         3. 3. Unitatea administrativ teritorială Zăbrani

         Teritoriul administrativ al Zăbraniului este traversat de o linie feroviară secundară, care leagă oraşele Lipova şi Timişoara, CF 217. Datorită numărului redus de călători această linie ferată nu este profitabilă, sens în care se poate observa şi o stare de degradare accentuată la nivelul infrastructurii feroviare.

         La nivelul Zăbraniului, 2012, în spaţiul intravilan, exista o lungime totală de 19 km drumuri, din care 3 km erau modernizate, 15,7% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naţionale şi judeţene, care străbat localităţile comunei. Drumurile pietruite însumează 15 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 1 km.

         In ceea ce priveşte infrastructura rutieră, la nivelul UAT Zăbrani există o reţea de drumuri modernizate, care permit tranzitul comunei. Reţeaua de drumuri este compusă din:

         – DJ 682 – Arad – Zăbrani – Neudorf – Lipova, care traversează comuna pe direcţia vest – est şi asigură legătura rutieră cu municipiul Arad, reşedinţa de judeţ, precum şi legătura cu localitatea Lipova;

         • – DJ 691 din DJ 682, între Zăbrani – Neudorf, face legătura cu judeţul Timiş;

         • – DC 89 face legătura între DJ 691 – Chesinţ – DJ 691 spre DJ 682 în apropiere de Neudorf;

         • – DC 90 din DJ 682 spre DJ 691 în localitatea Zăbrani – Chesinţ;

         • – CF Curtici – Arad – Lipova – Deva,

         • – CF Timişoara – Zăbrani – Lipova – Deva.

         În comuna Zăbrani s-a înregistrat o creştere uşoară a numărului de locuinţe în 2012 faţă de 2002, cu 14, însumându-se astfel 1537. Din acestea, 131 sunt locuinţe în proprietatea publică, pentru ca diferenţa, 1406 locuinţe, să fie în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o

         medie de 3,3 locuitori/locuinţă, pentru ca raportul faţă de suprafaţa locuibilă, 74756 m2, să arate o valoare medie de 16,05 m2/loc.

         Referitor la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din Zăbrani se constată o situaţie frecvent întâlnită în mediul rural arădean. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile, în 2012, era de 28 km, lungime mult mai mare comparativ cu 2002, când existau doar 6 km. Astfel, prin dezvoltarea reţelei a crescut şi consumul de apă, fiind distribuită o cantitate de apă potabilă de 242 m3, faţă de 45 în 2002, din care 215 m3 consumului casnic.

         Sistemul de canalizare este inexistent în momentul de faţă, dar dezvoltarea staţiei de epurare a apelor uzate din Lipova permite şi tratarea apelor menajere din comuna Zăbrani. În acest sens, este în implementare un plan prin care şi localităţile din această comună vor fi racordate la reţeaua oraşului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului.

         La nivelul comunei Zăbrani există alimentare cu energie pentru toate locuinţele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiţii, încălzirea locuinţelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existenţa surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecinţele ce decurg din această situaţie, consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO2 şi altele asemenea.

         Turismul este o activitate care se poate dezvolta la nivelul Zăbraniului doar prin investiţii susşinute deoarece potenţialul turistic al comunei este relativ limitat. Poziţia geografică şi infrastructura rutieră şi feroviară facilitează dezvoltarea unui turism de tranzit.

         Investiţiile posibile ar putea viza domenii precum: valorificarea potenţialului turistic antropic existent; amenajarea fostelor balastiere în iazuri sau lacuri de agrement şi sport; crearea unor centre de agrement şi altele asemenea.

         Dintre cele mai importante obiective turistice ale comunei se pot aminti ansamblul arhitectural rural din Zăbrani, din secolul al IX-lea, care include şi biserica romano – catolică din centru, Biserica Romano – Catolică din centrul localităţii Neudorf – 1771 şi, nu în ultimul rând, muzeul memorial Adam Muller Guttenbrun – personalitate marcantă a literaturii germane.

         Zăbraniul nu dispune de spaţii de cazare. Ocrotirea sănătăţii

         În 2012, la nivelul unităţii administrativ teritoriale Zăbrani funcţiona două cabinete medicale de familie şi un cabinet stomatologic privat. De asemenea, exista o singură farmacie, în proprietate privată.

         Harta infrastructurii şi construcţiilor din cuprinsul şi din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 17.

         32

   2. 2.4.2. Impacturi

      1. 2.4.2.1. Presiuni – impacturi trecute şi prezente

         Presiuni – impacturi trecute şi prezente

         Tabel nr. 3

         Nr. crt.	Obiectul vizat	Impacturi trecute	Intensitate impacturi trecute	Impacturi prezente	Intensitate impacturi prezente
         1	Canis lupus – lupul	pradă	Medie Redusă Medie Medie Redusă Redusă Redusă	pradă	Medie Redusă Medie Medie Redusă Redusă Redusă
         2	Habitatul	– activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase;	Medie	– activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase;	Medie

         • – riscurile conexe legate de activităţile de creştere a animalelor domestice;

         • – afectarea directă a indivizilor de către localnici;

         • – uciderea indivizilor prin braconaj – utilizarea diferitelor tipuri de capcane, otrăvire; accidente produse la desfăşurarea activităţilor de vânătoare;

         • – îndepărtarea hăţişurilor şi a crângurilor;

         • – dezvoltarea reţelelor de transport şi comunicare;

         • – deranjul produs de exploataţiile forestiere în zona de reproducere în perioadele sensibile;

         • – prejudicii cauzate prin desfăşurarea necorespunzătoare a activităţii de vânătoare, ce poate conduce la densitatea populaţională în exces, rezultând în pagube asupra populaţiilor speciilor

         • – riscurile conexe legate de activităţile de creştere a animalelor domestice;

         • – afectarea directă a indivizilor de către localnici;

         • – uciderea indivizilor prin braconaj – utilizarea diferitelor tipuri de capcane, otrăvire; accidente produse la desfăşurarea activităţilor de vânătoare;

         • – îndepărtarea hăţişurilor şi a crângurilor;

         • – dezvoltarea reţelelor de transport şi comunicare;

         • – deranjul produs de exploataţiile forestiere în zona de reproducere în perioadele sensibile;

         • – prejudicii cauzate prin desfăşurarea necorespunzătoare a activităţii de vânătoare, ce poate conduce la densitatea populaţională în exces, rezultând în pagube asupra populaţiilor speciilor

         91M0 – păduri balcano- panonice de cer şi gorun

         Ambrosia artemisiifolia – ambrozia, Ailanthus

         Redusă Redusă Redusă Medie Redusă Medie

         precum: Acer negundo – arţarul american, Ambrosia artemisiifolia – ambrozia, Ailanthus altissima –

         Redusă Redusă Redusă Medie Redusă Medie

         • – activităţile de îndepărtare a lăstărişului – tăierea şi eliminarea subarboretului – ca tratament silvic;

         • – îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare, eliminarea lemnului mort, pe picior şi/sau căzut la pământ – ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor „culeg” lemnul mort din litiera pădurii;

         • – activitatea de păşunat în pădure/în zone împădurite conduce la degradarea vegetaţiei din litieră şi afectarea subarboretului;

         • – prejudicii cauzate prin desfăşurarea necorespunzătoare a activităţii de vânătoare, ce poate conduce la densitatea populaţională în exces, rezultând în pagube datorate populaţiilor prea mari de vânat, care afectează covorul erbaceu – gramineele şi ciperaceele, precum şi subarboretul şi capacitatea de regenerare naturală a pădurilor;

         • – activităţile off-road şi deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea staţională şi fragmentarea habitatului unor specii;

         • – dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum: Acer negundo – arţarul american,

         • – activităţile de îndepărtare a lăstărişului – tăierea şi eliminarea subarboretului – ca tratament silvic;

         • – îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare, eliminarea lemnului mort, pe picior şi/sau căzut la pământ – ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor „culeg” lemnul mort din litiera pădurii;

         • – activitatea de păşunat în pădure/în zone împădurite conduce la degradarea vegetaţiei din litieră şi afectarea subarboretului;

         • – prejudicii cauzate prin desfăşurarea necorespunzătoare a activităţii de vânătoare, ce poate conduce la densitatea populaţională în exces, rezultând în pagube datorate populaţiilor prea mari de vânat, care afectează covorul erbaceu – gramineele şi ciperaceele, precum şi subarboretul şi capacitatea de regenerare naturală a pădurilor;

         • – activităţile off-road şi deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea staţională şi fragmentarea habitatului unor specii;

         • – dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene,

         33

         		altissima – oţetarul, Conyza canadensis – roiniţa, Melissa officinalis – melisa, Quercus rubra = Quercus borealis – stejarul roşu, Prunus cerasifera habitatului şi afectează peisajul.	Redusă Redusă	oţetarul, Conyza canadensis – roiniţa, Melissa officinalis – melisa, Quercus rubra = Quercus borealis – stejarul roşu, Prunus cerasifera – corcoduşul, Robinia pseudoacacia – salcâmul, Stenactis annua, conduce la degradarea structurii asociaţiilor vegetale şi habitatelor, conducând şi la modificări în structura populaţiilor speciilor animale; habitatului şi afectează peisajul.	Redusă Redusă
         3	Habitatul 91Y0 – păduri dacice de stejar şi carpen	poate conduce la densitatea populaţională în exces,	Medie Medie Medie Redusă	poate conduce la densitatea populaţională în exces,	Medie Medie Medie Redusă

         • – corcoduşul, Robinia pseudoacacia – salcâmul, Stenactis annua, conduce la degradarea structurii asociaţiilor vegetale şi habitatelor, conducând şi la modificări în structura populaţiilor speciilor animale;

         • – daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat şi pagube produse de erbivore covorului vegetal;

         • – deşeurile de orice fel, degradează calitatea

         • – daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat şi pagube produse de erbivore covorului vegetal;

         • – deşeurile de orice fel, degradează calitatea

         • – activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase;

         • – activităţile de îndepărtare a lăstărişului – tăierea şi eliminarea subarboretului – ca tratament silvic;

         • – îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare

         • – eliminarea lemnului mort, pe picior şi/sau căzut la pământ – ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor „culeg” lemnul mort din litiera pădurii;

         • – prejudicii cauzate prin desfăşurarea necorespunzătoare a activităţii de vânătoare, ce

         • – activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase;

         • – activităţile de îndepărtare a lăstărişului – tăierea şi eliminarea subarboretului – ca tratament silvic;

         • – îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare – eliminarea lemnului mort, pe picior şi/sau căzut la pământ – ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor „culeg” lemnul mort din litiera pădurii;

         • – prejudicii cauzate prin desfăşurarea necorespunzătoare a activităţii de vânătoare, ce

         34

         		rezultând în pagube datorate populaţiilor prea mari de vânat, care afectează covorul erbaceu – gramineele şi ciperaceele, precum şi subarboretul şi capacitatea de regenerare naturală a pădurilor; habitatului şi afectează peisajul.	Ridicată Redusă Medie	rezultând în pagube datorate populaţiilor prea mari de vânat, care afectează covorul erbaceu – gramineele şi ciperaceele, precum şi subarboretul şi capacitatea de regenerare naturală a pădurilor; habitatului şi afectează peisajul.	Ridicată Redusă Medie
         4	Peisajul		Medie Redusă Redusă		Medie Redusă Redusă

         • – dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum: Acer negundo – arţarul american, Ambrosia artemisiifolia – ambrozia, Ailanthus altissima – oţetarul, Erigeron canadensis, Melissa officinalis – melisa, Quercus rubra = Quercus borealis – stejarul roşu, Prunus cerasifera – cireşul, Robinia pseudoacacia – salcâmul, Stenactis annua, conduce la degradarea structurii asociaţiilor vegetale şi habitatelor, conducând şi la modificări în structura populaţiilor speciilor animale;

         • – daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat şi pagube produse de erbivore covorului vegetal;

         • – deşeurile de orice fel, degradează calitatea

         • – dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum: Acer negundo – arţarul american, Ambrosia artemisiifolia – ambrozia, Ailanthus altissima – oţetarul, Erigeron canadensis, Melissa officinalis – melisa, Quercus rubra = Quercus borealis – stejarul roşu, Prunus cerasifera – cireşul, Robinia pseudoacacia – salcâmul, Stenactis annua, conduce la degradarea structurii asociaţiilor vegetale şi habitatelor, conducând şi la modificări în structura populaţiilor speciilor animale;

         • – daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat şi pagube produse de erbivore covorului vegetal;

         • – deşeurile de orice fel, degradează calitatea

         • – activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase;

         • – activităţile off-road şi deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea staţională şi fragmentarea habitatului unor specii;

         • – deşeurile de orice fel, degradează calitatea

         • – activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase;

         • – activităţile off-road şi deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea staţională şi fragmentarea habitatului unor specii;

         • – deşeurile de orice fel, degradează calitatea

         35

         habitatului şi afectează peisajul.

         habitatului şi afectează peisajul.

         36

         Harta impacturilor trecute şi prezente din cuprinsul şi din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 18.

      2. 2.4.2.2. Ameninţări – impacturi viitoare previzibile

Ameninţări – impacturi viitoare previzibile

Tabel nr. 4

Nr. crt.	Obiectul vizat	Ameninţări – Impacturi viitoare previzibile	Intensitate ameninţărilor – impacturilor viitoare previzibile
1	Canis lupus – lupul	– riscurile conexe legate de activităţile de creştere a animalelor domestice; – afectarea directă a indivizilor de către localnici; – uciderea indivizilor prin braconaj – utilizarea diferitelor tipuri de capcane, otrăvire; accidente produse la desfăşurarea activităţilor de vânătoare; – îndepărtarea hăţişurilor şi a crângurilor; – dezvoltarea reţelelor de transport şi comunicare; – deranjul produs de exploataţiile forestiere în zona de reproducere în perioadele sensibile.	Medie Medie Medie Redusă Ridicată Redusă
2	Habitatul 91M0 – păduri balcano- panonice de	– activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase; – activităţile de îndepărtare a lăstărişului – tăierea şi eliminarea subarboretului – ca tratament silvic; – îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare – eliminarea lemnului mort, pe picior şi/sau căzut la pământ – ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor „culeg” lemnul mort din litiera pădurii;	Redusă Redusă Redusă

	cer şi gorun	– activitatea de păşunat în pădure/în zone împădurite conduce la degradarea vegetaţiei din litieră şi afectarea subarboretului; – activităţile off-road şi deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea staţională şi fragmentarea habitatului unor specii; – dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum: Acer negundo – arţarul american, Ambrosia artemisiifolia – ambrozia, Ailanthus altissima – oţetarul, Erigeron canadensis, Melissa officinalis – melisa, Quercus rubra = Quercus borealis – stejarul roşu, Prunus cerasifera – cireşul, Robinia pseudoacacia – salcâmul, Stenactis annua, conduce la degradarea structurii asociaţiilor vegetale şi habitatelor, conducând şi la modificări în structura populaţiilor speciilor animale; – deşeurile de orice fel, degradează calitatea habitatului şi afectează peisajul.	Redusă Redusă Medie Redusă
3	Habitatul 91Y0 – păduri dacice de stejar şi carpen	– activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase; – activităţile de îndepărtare a lăstărişului – tăierea şi eliminarea subarboretului – ca tratament silvic; – îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare – eliminarea lemnului mort, pe picior şi/sau căzut la pământ – ca tratament silvic; uneori localnicii în zonele limitrofe pădurilor „culeg” lemnul mort din litiera pădurii; – dezvoltarea speciilor invazive non-native, alogene, precum: Acer negundo – arţarul american, Ambrosia artemisiifolia – ambrozia, Ailanthus altissima – oţetarul, Erigeron canadensis, Melissa officinalis – melisa, Quercus rubra = Quercus borealis – stejarul roşu, Prunus cerasifera – cireşul, Robinia pseudoacacia – salcâmul, Stenactis annua, conduce la degradarea structurii asociaţiilor vegetale şi habitatelor, conducând şi la modificări în structura populaţiilor speciilor animale; – deşeurile de orice fel, degradează calitatea habitatului şi afectează peisajul.	Redusă Redusă Redusă Medie Redusă
4	Peisajul	– activităţile de curăţare a pădurii – tăierile rase; – activităţile off-road şi deschiderea de noi căi de acces va conduce la degradarea staţională şi fragmentarea habitatului unor specii;	Redusă Redusă

37

– deşeurile de orice fel, degradează calitatea habitatului şi afectează peisajul.

Redusă

38

Harta ameninţărilor – impacturilor viitoare previzibile din cuprinsul şi din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 19.

CAPITOLUL 3.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

   1. 1. 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

      • – Descrierea generală: Păduri subcontinentale xero-termofile de Quercus cerris, Q. petraea sau Q. frainetto şi alte specii de stejari caducifoliaţi, local păduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonică, dealurile şi câmpiile din vestul şi sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor şi din etajul supra-mediteranean al nord-estului Greciei continentale, din Anatolia supra-mediteraneană şi munţii de mică înălţime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 şi 600, 800m, deasupra nivelului mării şi dezvoltate pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip şi altele asemenea, pe soluri brune, slab acide, de obicei profunde.

      • – Specii caracteristice: Quercus petraea – gorun, Quercus dalechampii, Quercus polycarpa, Quercus cerris – cerul, Quercus frainetto – gârniţa, Acer tataricum, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Festuca heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, Potentilla micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, Achillea nobilis, Silene nutans, Silene viridiflora, Hieracium racemosum, Hieracium sabaudum, Galium schultesii, Lathyrus niger, Veratrum nigrum, Peucedanum oreoselinum şi altele asemenea.

        La nivel naţional habitatul ocupă 527000 ha.

        Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este de 4.246,24 ha. Habitatul 91M0 ocupă cea mai mare parte a suprafeţelor împădurite din sit, predominând net faţă de celălalt habitat de pădure – 91Y0. Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel national este de circa 0,80%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată este de 4.246,24 ha. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată este aproximativ egal. Fiind vorba de prima operaţie de cartare a habitatelor în sit şi deoarece habitatul este cel mai întins dintre cele două prezente pe toată suprafaţa sitului, se consideră ca suprafaţă de referinţă pentru starea favorabilă cea rezultată din măsurătorile şi estimările realizate.

        Harta de distribuţie a habitatului 91M0 în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 1.

        Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale, incluzând şi speciile sale tipice. Dinamica suprafeţelor ocupate de habitat este staţionară, ca urmare a faptului că impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările

        viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.

        Perspectivele habitatului 91M0 în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă.

        Starea generală de conservare a habitatului 91M0 – păduri balcano-panonice de cer şi gorun este inadecvată.

        Tendinţa stării de conservare generale a habitatului 91M0 este de îmbunătăţire.

   2. 2. 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen

      • – Descrierea generală: Păduri de carpen, Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea de stejar şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi de specii pontice – euxinice.

      • – Specii caracteristice: Specii caracteristice acestor păduri sunt Carpinus betulus – carpen, Quercus robur – stejar pedunculat, Quercus petraea – gorun, Quercus dalechampii, Quercus cerris – cer, Quercus frainetto – gârniţă, Tilia tomentosa – tei argintiu, Pyrus pyraster – păr, Pyrus malus – măr, Acer stevenii, Lonicera caprifolium, Cotinus coggygria – cătina, Stellaria holostea – stelaria, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus – spânz.

   La nivel naţional habitatul ocupă 560000 ha.

   Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este de circa 150 ha. Habitatul 91Y0 ocupă o suprafaţă mult mai mică din sit, predominând habitatul 91M0. Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel national este de circa 0,026%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată este de 200 ha. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată este mai mare în favoarea suprafeţei de referinţă, indicând o reducerii a suprafeţei habitatului în timp. Valoarea de cca. 200 ha este o estimare pornind de la: suprafaţa actuală ocupată de habitat; faptul că staţiunile cu caracteristici similare celor ocupate de habitat ocupă suprafeţe mai mari; extinderea în sit a celorlalte specii care însoţesc carpenul – gorun, stejar, frasin.

   Harta de distribuţie a habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 2.

   Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale, incluzând şi speciile sale tipice. Dinamica suprafeţelor indică faptul că există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative.

   Perspectivele habitatului 91M0 în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă.

   Starea generală de conservare a habitatului 91Y0 – păduri balcano-panonice de cer şi gorun este inadecvată.

   Tendinţa stării de conservare generale a habitatului 91Y0 este stabilă.

2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

1. 1. Canis lupus – lupul

   Lupul este un mamifer, carnivor, de talie mare, cu corpul acoperit de o blană relativ lungă, de culoare brun-cenuşie, aparţinând familiei Canidae.

   Ecologie şi comportament

   Lupii trăiesc în arealuri dintre cele mai diverse şi extinse, demonstrând capacitatea speciei de a se adapta la condiţii extreme de habitate. Când lupii depind de ungulatele sălbatice ca bază prăzii lor, habitatul speciei este acelaşi habitat cu al prăzii lor. Calitatea habitatului lor, ar trebui să fie interpretată în termeni de perturbare umană, densitate de pradă şi suprafaţa de teren. În general, zone vaste împădurite sunt deosebit de potrivite pentru lupii din Europa, deşi lupul nu este condiţionat o specie de pădure.

   Densitate de drumuri a fost folosită ca un factor critic în ceea ce priveşte habitatul şi s-a demonstrat că densitatea de lupi este influenţată de un anumit nivel de densitate rutieră; cu toate acestea, această relaţie presupune stabilirea unui număr necunoscut de alţi factori legaţi de habitat, ce se ascunde sub variabila "densitatea drumurilor", de exemplu, uz uman al drumurilor, atitudini umane, efectele ale drumurile asupra prăzii.

   Haitele de lupi ocupă zone cu mare acoperire forestieră, densitate mai mică a oamenilor, densitate mai mare de cerb – Cervus elaphus.

   Adăpostul, cel mai adesea, se află într-o zonă mai puţin accidentată a versanţilor şi în apropierea unei surse de apă. Vizuina este de obicei un tunel deschis, ce duce la o camera mai largă. Pot fi întâlnite şi alte tipuri de vizuini: grote, scorburi, vizuini de vulpe, o depresiune pe sol. Lupii vor schimba vizuina dacă aceasta devine infestată cu paraziţi sau este deranjată.

   Construirea vizuinii poate începe încă din toamnă. Adăposturile sunt localizate în general la distanţă faţă de zonele periferice ale teritoriului haitei unde sunt posibile altercaţii cu haitele vecine.

   Masculul alfa protejează activ vizuina alungând prădătorii, dar o părăseşte dacă apare deranjul uman.

   Hrană – Lupii sunt animale de pradă oportuniste care se hrănesc în principal cu ungulate, deşi ele prădează şi mamifere de talie mică. Castorii sunt o specie deosebit de importantă ca pradă secundară. Lupii pradă, de asemenea, efectivele de animale domestice. Dieta lupului este foarte diversă; este un generalist adevărat şi se hrăneşte oportunist cu tot ceea ce este cel mai disponibil în habitatul său. Hrana sa poate include pradă mare, cum ar fi cerb şi mistreţ, sau vertebrate mici, nevertebrate, legume şi carcase de animale. În mod normal, un lup are nevoie de 3 până la 5 kg de carne pe zi, deşi poate posti timp de mai multe zile, atunci când hrana nu este disponibilă.

   Un lup este activ sexual atunci când atinge vârsta de doi ani. Estrul durează 5-7 zile o dată pe an, de obicei, între ianuarie şi martie. Fătarea are loc după 60-62 zile şi numărul de pui variază între 1 şi 11 pui. În general, o singură fătare are loc într-o haită. Împerecherea având loc la sfârşitul iernii – februarie-martie, puii se nasc într-un adăpost după o gestaţie de 63 zile, la sfârşitul lunii-martie- aprilie.

   Lupii sunt animale teritoriale şi fiecare haită apără în mod activ teritoriul său împotriva lupilor din haite vecine. O haită include în medie 7 lupi, 2 până la 15 ani, în funcţie de productivitate, succesul dispersiei şi densitatea prăzii. În Europa, numărul membrilor haitei depinde în principal de reglementările practicate de oameni, iar haitele mari sunt extrem de rare.

   În România lupii au o prezenţă permanentă şi ocazională pe circa 57000 km2. Aceste suprafeţe ocupă circa 20-25% din suprafaţa României şi sunt localizate în zonele montane şi de deal ale Carpaţilor. Distribuţia continuă de-a lungul Carpaţilor este din ce în ce mai mult fragmentată de noile dezvoltări de infrastructură – extinderea localităţilor, construirea drumurilor expres, dezvoltarea infrastructurii turistice în anumite zone.

   La nivelul sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, lupul ocupă integral suprafaţa acestuia, pe care o foloseşte atât pentru hrănire, adăpost, cât şi pentru reproducere.

   Harta de distribuţie a populaţiei şi habitatului speciei Canis lupus – lupul în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 3.

   Specia a fost observată pe teritoriul sitului.

   Populaţia estimată a speciei lup în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este de minim 3 şi maxim 15 indivizi, reprezentând sub 1% din populaţia naţională. Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei, este de menţinere a efectivelor populaţiilor de lup, respectiv a suprafeţei habitatelor sale. Populaţia actuală prezintă tendinţe de menţinere la nivelul arealului pe care populaţia îl ocupă, nefiind observată nici o perspectivă de migraţie a speciei în alte zone adiacente, decât dispersia tinerilor în alte suprafeţe, sau chiar în suprafaţa SCI-ului. Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea se încadrează în limite normale. Populaţia de referinţă favorabilă la nivelul

   sitului este de 3-4 indivizi, indicând o potenţială suprapopulare a sitului. Dinamica populaţiei reprezintă totalitatea schimbărilor suferite de o populaţie ca urmare a mai multor factori. Poate fi o urmare a bilanţului natural – reprezentat de raportul dintre natalitate şi mortalitate, al celui migratoriu

   – raportul dintre emigrare, indivizii care pleacă şi imigrare, indivizii care vin, care se stabilesc. Acestea induc modificări în structura şi distribuţia teritorială a populaţiei. Pe lângă factorii naturali care acţionează permanent asupra populaţiei speciilor studiate, factorul uman perturbator se suprapune, pe alocuri. Dinamica populaţiei de lup este influenţată de impactul activităţilor antropice, calitatea habitatului, în special disponibilitatea şi calitatea adăposturilor şi locurilor pentru vizuini, abundenţa speciilor pradă, densitatea şi distribuţia căilor rutiere, dispersia spaţială şi temporală a exploatărilor forestiere, braconaj.

   Suprafaţa actuală a habitatului speciei în sit este de 4502 ha. Suprafaţa adecvată de referinţă a habitatului speciei este de 1500-2000ha, rezultând că sunt îndeplinite condiţiile de habitat necesare asigurării pe termen lung a speciei. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei indică faptul că suprafeţele habitatului speciei se menţin relativ constante din punct de vedere al calităţii şi al dinamicii. Dinamica suprafeţelor este influenţată de impactul activităţilor antropice, densitatea şi distribuţia căilor rutiere, dispersia spaţială şi temporală a exploatărilor forestiere.

   Perspectivele speciei lup în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată. Starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă.

   Starea generală de conservare a speciei lup – Canis lupus este favorabilă.

   Tendinţa stării de conservare generale a speciei lup este de menţinere în acceaşi parametri, adică este stabilă.

   CAPITOLUL 4.

   SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1 Scopul planului de management

      Prezentul plan de management are ca scop stabilirea măsurilor de management necesare a fi aplicate pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale.

   2. 4.2 Obiective generale, specifice şi activităţi

      1. 4.2.1. Obiectiv general

         Obiectivul general al planului de management este menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară care se constituie în obiective de

         conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi promovarea dezvoltării durabile a comunităţilor locale.

         1. 4.2.1.1 Obiective specifice

            Obiectiv specific 1: Asigurarea gestionării eficiente a sitului, prin:

            • – Stabilirea măsurilor de management necesare desfăşurării activităţilor de pază; Monitorizare activităţilor antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate. Stabilirea unor măsuri concrete de implicare a factorilor interesaţi.

              Obiectiv specific 2 Asigurarea stării de conservare favorabile pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară din situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, prin:

            • – Îmbunătăţirea stării de conservare pentru 10% din suprafaţele ocupate de habitatele de importanţă comunitară 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun şi 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de importanţă comunitară în aria naturală protejată. Acţiuni concrete de îmbunătăţire şi de menţinere a stării de conservare a habitatelor 91M0 şi 91Y0.

            • – Menţinerea stării de conservare pentru specia Canis lupus – lup. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de lup din situl Natura 2000 şi din vecinătatea acestuia. Acţiuni concrete de menţinere a stării de conservare a lupului în Pădurea Neudorfului.

              Obiectiv specific 3: Contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale, prin:

            • – Promovarea turismului durabil şi prin monitorizarea activităţilor turistice la nivelul sitului Natura 2000 şi din vecinătatea acestuia. Desfăşurarea de acţiuni concrete de promovare a sitului şi a valorilor culturale locale.

              Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea bazei de cunoaştere a sitului Natura 2000 şi creşterea gradului de conştientizarea publicului, faţă de obiectivele de conservare ale ariei protejate, prin:

            • – Acţiuni de conştientizare şi educaţie ecologică în cadrul comunităţilor locale;

            • – Activităţi de pregătire specifică a personalului desemnat al custodelui;

            • – Desfăşurarea de acţiuni concrete de cercetare în domeniul conservării biodiversităţii şi gestiunii resurselor naturale. Monitorizarea activităţilor de cercetare la nivelul sitului Natura 2000 şi din vecinătatea acestuia.

   Activităţile corespunzătoare obiectivelor specifice stabilite sunt cele menţionate în capitolul următor, planul activităţilor.

   1. 5.1. Activităţi de management

      CAPITOLUL 5.

      PLANUL DE ACTIVITĂŢI

      Activităţi aferente obiectivului specific 1: Asigurarea gestionării eficiente a sitului.

      Activităţi de management

      45

      Tabel nr. 5

      Nr. crt.

      Activitatea

      Priori- tate*

      Perioada 5*

      Respon- sabil

      Indicator

      Resurse necesare**

      Financi -are***

      Materiale

      Umane 4*

      1

      Implementarea planului de pază şi supraveghere pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru identificarea şi soluţionarea problemelor privind impactul activităţilor umane asupra speciilor şi habitatelor.

      1

      permanent

      Excelsior

      Număr de vizite în teren / an = minim 60.

      500000

      1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren

      5

      2

      Monitorizarea cu specialişti, rangeri şi voluntari a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

      1

      permanent

      Excelsior

      Număr de vizite în teren / an = minim 60.

      650000

      1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren

      7

      3

      Verificarea documentaţiilor planurilor şi proiectelor pentru care se solicită avizul custodelui.

      1

      permanent

      Excelsior

      Număr de documentaţii de avizare primite

      0,00

      sediu

      3

      4

      Verificarea în teren a măsurilor de conservare propuse pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii a planurilor şi proiectelor pentru care s-a solicitat avizul custodelui.

      1

      permanent

      Excelsior

      Număr de vizite în teren pentru verificarea aplicării măsurilor din avize = nr. avize emise

      10000

      1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren

      5

      5

      Elaborarea avizelor custodelui pentru planurile şi proiectele cu potenţial impact asupra biodiversităţii.

      1

      permanent

      Excelsior

      Număr de avize emise

      0, 00 6*

      sediu

      3

      6

      Verificarea în teren a aplicării măsurilor de reducere a impactului menţionate în avizele acordate pentru planuri şi proiecte cu potenţial impact asupra biodiversităţii.

      1

      permanent

      Excelsior

      Număr de vizite în teren

      5000

      1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren

      5

      7

      Comunicarea cu terţe părţi cu privire la activitatea de custodie a ariilor naturale protejate.

      3

      permanent

      Excelsior

      Număr înregistrări în registrul de intrări/ieşiri documente

      1000

      1 autoturism, 5 telefoane, 1 fax, 5 computere

      5

      8

      Participarea

      la

      instructaje

      privind

      managementul

      ariilor

      2

      permanent

      Excelsior

      Număr

      de

      cursuri

      şi

      5000

      1 autoturism, computere

      5

      5

      	naturale protejate.				trening-uri la care au participat rangerii şi membri asociaţiei
      9	Participarea la şedinţe, conferinţe, work-shop-uri cu privire la activitatea de management al ariilor naturale protejate.	3	permanent	Excelsior	Număr de şedinţe, conferinţe, work-shop-uri	5000	1 autoturism, 5 telefoane, 1 fax, 5 computere	5
      10	Managementul datelor – administrarea bazei de date GIS	2	permanent	Excelsior	Număr de baze de date actualizate	0, 00 6*	5 computere	5

      46

      * – sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 – mediu iar 3 – inferior.

      ** – în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse.

      *** – resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare.

      4* – la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, rangeri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5* – se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management.

      6* – a fost propusă valoarea 0,00 lei – zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.

   2. 5.2. Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor

      Activităţi aferente obiectivului specific 2: Asigurarea stării de conservare favorabile pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară din situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

      Tabel nr. 6

      Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor

      Nr. crt.	Activitatea	Priori -tate*	Perioada 5*	Responsabil	Habitate şi specii vizate	Indicatori	Resurse necesare**
      							Financi- are***	Materiale	Umane 4*
      1	Stabilirea a 10-15 suprafeţe-martor, de diferite vârste, relativ uniform dispersate în sit, fiecare cu câte 3-5 ha,	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0	Număr suprafeţe martor stabilite	2000	1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră	3

      	ce vor fi excluse de la orice intervenţie silvică pe durata aplicării prezentului plan de management – fără a conduce la modificarea prevederilor din conţinutul amenajamentelor silvice, cu consultarea administratorului silvic şi a proprietarului.							foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren
      3	Păstrarea lemnului mort, pe picioare sau căzut, minim 5-7 arbori/ha.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr ua-uri evaluate	0, 00 6*	– 6*	3
      4	Respectarea compoziţiei-ţel în funcţie de tipul fundamental de pădure.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic,	91M0, 91Y0	Număr APV-uri evaluate	0, 00 6*	– 6*	3
      5	Controlul respectării zonelor de linişte în jurul vizuinelor şi adăposturilor active de mamifere, pe o rază de 50m în jurul acestora.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic, gestionar fond vânătoare	91M0, Canis lupus-lup	Număr zone de linişte stabilite	0, 00 6*	– 6*	5
      6	Interzicerea construcţiilor permanente în sit – astfel cum acest aspect este reglementat pentru fondul forestier şi de codul silvic în vigoare, cu excepţia construcţiilor hidrotehnice de eliminare a riscului la inundaţii.	1	permanent	Excelsior, administraţii locale	91M0, 91Y0, Canis lupus	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      7	Controlul pătrunderii animalelor domestice în sit.		permanent	Excelsior, administraţii locale, crescători animale, administrator silvic	91M0, 91Y0	Metrii gard construit, număr controlae efectuate	5000	1 autoturism teren, echipament teren	5
      8	Monitorizarea impacturilor activităţilor antropice şi a efectului aplicării măsurilor de management	1	permanent	Excelsior	91M0, 91Y0	Număr vizite în teren pentru observaţii	150000	1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren	7
      9	Intervenţia la combaterea dăunătorilor cu punctul de vedere al custodelui, folosindu-se în principal metode selective de combatere	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr solicitări	0, 00 6*	– 6*	–
      10	Exploatarea masei lemnoase se va realiza în perioade fără precipitaţii cu nivel hidric scăzut în sol, conform regulilor silvice de exploatare	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      11	Se va evita exploatarea masei lemnoase în perioada de reproducere şi de cuibărire a speciilor de mamifere şi păsări, în vecinătatea zonelor de cuibărit şi repoducere, în scopul asigurării funcţiilor habitatului	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      12	Arborii în care se găsesc adăposturi active de lilieci şi alte specii de mamifere se exclud de la tăiere, în scopul asigurării funcţiilor habitatului.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr ua-uri evaluate Număr arbori inventariaţi, introduşi în baza	15000	1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren	5

      

      

      

      47

      						de date
      13	Se va promova dezvoltarea subarboretului şi a stratului arbustiv	2	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr APV-uri evaluate	0, 00 6*	– 6*	3
      14	Pentru extragerea masei lemnoase se vor utiliza doar instalaţiile de scos-apropiat aprobate prin documentaţia specifică a partizii. În cazuri bine justificate ce impun modificarea traseelor, varianta nouă va trebui adusă la cunoştinţa custodelui pentru punct de vedere.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr APV-uri evaluate	0, 00 6*	– 6*	3
      15	Se interzice depozitarea masei lemnoase în albiile râurilor şi pârâurilor.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      16	Se exclud de la tăiere arborii situaţi pe o rază de 5m de o parte şi de cealaltă a cursurilor de apă, permanente sau temporare – având în vedere şi reglementările de certificare a pădurilor.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic	91M0, 91Y0	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      17	Scoaterea masei lemnoase se va face pe un traseu perpendicular peste cursurile de apă permanente. În toate situaţiile se impune realizarea unor structuri de traversare: podeţe, din tuburi de ciment sau alte forme şi materiale de realizare a traversărilor, conform cerinţelor certificării pădurilor, cu punctul de vedere sau avizul administratorului cursului de apă.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic, administrator bazin acvatic, administraţii locale	91M0, 91Y0	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      18	Menţinerea poligoanelor cu acest habitat ca suprafeţe- martor = „insule de îmbătrânire" şi suspendarea oricărei intervenţii silvice, armonizând cerinţa cu prevederile amenajamentului silvic.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic, proprietar	91Y0	Număr suprafeţe martor stabilite	0, 00 6*	– 6*	3
      19	Limitarea prezenţei speciilor invazive.	2	permanent	Excelsior	91Y0	Număr acţiuni eliminare specii invazive	150000	1 autoturism teren, echipament teren, unelte mecanice	5
      20	Păstrarea unor condiţii favorabile pentru resursele de hrană – a capacităţii de suport a habitatelor pentru ungulate.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic, gestionar fond cinegetic	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      21	Menţinerea în habitatele lupului a unei densităţi de drumuri sub 0,70 km / km2.	1	permanent	Excelsior, administraţii locle, administrator drumuri, adminsitrator silvic	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      22	Evitarea fragmentării teritoriilor lupilor cauzată de activităţile umane asociate cu autostrăzi, drumuri şi alte coridoare liniare.	1	permanent	Excelsior, administraţii locale, administrator drumuri	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      23	Controlul practicării sporturilor cu motor	3	permanent	Excelsior,	Canis	Număr vizite în	0, 00 6*	– 6*	3

      48

      				administraţii locale	lupus – lupul	teren
      24	Monitorizarea continuă a speciei vizate şi habitatelor sale – inclusiv cele potenţiale.	1	permanent	Excelsior	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren pentru observaţii	100000	1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren	3
      25	Renaturarea habitatelor afectate antropic prin lucrări adecvate.	2	Anul 2-3	Excelsior	Canis lupus – lupul	Suprafaţă habitate renaturate	250000	1 autoturism teren, echipament teren, unelte mecanice	7
      26	Managementul suprafeţelor în vederea evitării şi / sau reducerii fragmentării habitatelor datorată expansiunii infrastructurii şi dezvoltării activităţilor umane, includerea în planurile de dezvoltare a aspectelor legate de conectivitatea populaţiilor, în special în zonele cheie – culoarele de legătură cu alte suprafeţe împădurite masiv de exemplu.	1	permanent	Excelsior, administraţii locale, administrator silvic	Canis lupus – lupul	Număr avize emise	0, 00 6*	– 6*	3
      27	Combaterea braconajului, prin măsuri legale intreprinse de responsabili individual şi prin acţiuni comune	1	permanent	Excelsior, gestionar fond cinegetic, jandarmerie	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren	5000	1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren	3
      28	Conştientizarea opiniei publice privind importanţa conservării speciei vizate, precum şi asistenţă pentru ocrotirea stânelor şi realizarea compensării pagubelor produse în rândul şeptelului.	1	permanent	Excelsior, gestionar fond cinegetic, administraţii locale, proprietari stâne	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren, număr acţiuni conştientizare organizate, număr participanţi	15000	1 autoturism teren, 1 GPS, 1 dronă cu cameră foto şi IR, 1 aparat foto, echipament teren	5
      29	Controlul accesului câinilor neînsoţiţi, fără jujeu Asistenţă asigurată proprietarilor de stâne şi controlul măsurilor agreeate cu ei	1	permanent	Excelsior, gestionar fond cinegetic, 3administraţii locale, crescători animale	Canis lupus – lupul	Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	3
      30	Controlul respectării măsurilor privitoare la managementul cursurilor de apă, aşa cum sunt menţionate în subcapitolul Hidrologie, secţiunea Managementul apelor	2	permanent	Excelsior, administrator bazin acvatic	91M0, 91Y0	Număr puncte de vedere pentru măsurile intreprinse	0, 00 6*	– 6*	1
      31	Acolo unde există coridoare ecologice, de migraţie, ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora	1	anul 1	Excelsior, administrator fond cinegetic	Canis lupus – lupul	Hartă zonă linişte marcată, cu aprobarea Gărzii Forestiere	0, 00 6*	– 6*	2
      32	Nu se va schimba destinaţia terenurilor pentru hrana vânatului de pe suprafaţa sitului	2	permanent	Excelsior, administrator fond silvic	Canis lupus – lupul	Hartă zone hrănire, Număr vizite în teren	0, 00 6*	– 6*	2

      49

      50

      * – sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 – mediu iar 3 – inferior.

      ** – în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse.

      *** – resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare.

      4* – la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5* – se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management.

      6* – a fost propusă valoarea 0,00 lei – zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.

   3. 5.3. Activităţi pentru promovarea turismului durabil

      Activităţi aferente obiectivului specific 3: Contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale.

      Tabel nr. 7

      Activităţi pentru promovarea turismului durabil

      Nr. crt.	Activitatea	Priori- tate*	Perioada 5*	Responsabil	Indicatori	Resurse necesare**
      						Financi- are ***	Materiale	Umane 4*
      1	Reglementarea accesului turistic prin amplasarea de bariere – administrator silvic, panouri indicatoare şi de informare – custode, administraţii locale.	1	Anul 1-3	Excelsior, administrator silvic, administraţii locale	Număr panouri amplasate Nr. panouri informative şi număr bariere amplasate	10000,00	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament teren	5
      2	Monitorizarea şi controlul turismului de agrement.	1	permanent	Excelsior, administraţii locale	Număr vizite în teren	5000,00	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament teren	5
      3	Promovarea evenimentelor culturale locale.	3	permanent	Excelsior, administraţii locale	Număr evenimente organizate	30000,00	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă	5

      

      4	Promovarea valorilor naturale şi culturale locale.	2	permanent	Excelsior, administraţii locale	Număr evenimente organizate, număr materiale promovare realizate	20000,00	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă	5
      5	Păstrarea caracterului peisajului rural tradiţional.	3	permanent	Excelsior, administraţii locale	Număr avize emise	0, 00 6*	– 6*	2
      6	Controlul desfăşurării sportului cu autovehicule off-road în vecinătatea sitului.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic, administraţii locale	Număr vizite în teren	2000,00	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament teren	5
      7	Dezvoltarea de popasuri turistice şi spaţii de campare, doar în concordanţă cu măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor stabilite mai sus.	3	An 1-4	Excelsior, administraţii locale	Număr popasuri şi spaţii campare realizate	150000,00	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă, echipament teren	5
      8	Promovarea producătorilor locali.	3	permanent	Excelsior, administraţii locale	Număr evenimente organizate, număr materiale promovare realizate	10000,00	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă	5
      9	Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale.	1	permanent	Excelsior, administrator silvic, administraţii locale	Număr evenimente organizate, număr materiale promovare realizate	20000,00	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 dronă	5

      * – sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 – mediu iar 3 – inferior.

      ** – în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse.

      *** – resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare.

      4* – la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5* – se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management.

      51

      6* – a fost propusă valoarea 0,00 lei – zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.

      52

   4. 5.4. Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare

   Activităţi aferente obiectivului specific 4: Îmbunătăţirea bazei de cunoaştere a sitului Natura 2000 şi creşterea gradului de conştientizarea publicului, faţă de obiectivele de conservare ale ariei protejate.

   Tabel nr. 8

   Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare

   Nr. crt.	Activitatea	Priori- tate*	Perioada 5*	Responsabil	Indicatori	Resurse necesare**
   						Financi- are ***	Materiale	Umane 4*
   1	Organizarea de acţiuni de conştientizare în şcoli	1	permanent	Excelsior, inspectorat şcolar, administraţii locale	Număr acţiuni organizate, număr participanţi	4000,00	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video	3
   2	Organizarea unor tabere de educaţie ecologică	2	permanent	Excelsior, inspectorat şcolar, administraţii locale	Număr acţiuni organizate, număr participanţi	5000,00	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 telefon, 1 computer	3
   3	Organizarea unor stagii de practică cu studenţi	2	permanent	Excelsior	Număr stagii organizate, număr participanţi	25000	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 telefon, 1 computer	3
   4	Organizarea unor concursuri şcolare	2	permanent	Excelsior, inspectorat şcolar, administraţii locale	Număr concursuri organizate, număr participanţi	40000	1 autoturism, 1 aparat foto, 1 cameră video, 1 telefon, 1 computer	3
   5	Dezvoltarea şi implementarea unor programe de studiu şi monitorizare a speciilor şi habitatelor	1	permanent	Excelsior	Număr programe, număr vizite în teren	250000	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă	7
   6	Evaluarea bunurilor şi serviciilor ecosistemelor percepute de comunităţile locale	2	An 1-3	Excelsior	Număr proiecte implementate	50000	1 autoturism teren, 1 aparat foto,	3
   7	Elaboararea de studii în vederea determinării oportunităţii introducerii/reintroducerii unor specii extincte	3	An 1-4	Excelsior	Număr studii realizate	150000	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă	5
   8	Elaborarea de studii pentru determinarea măsurilor ce trebuie aplicate pentru a interveni în teritorii ocupate de specii invazive şi a împiedica	1	An 1-3	Excelsior	Număr studii realizate	200000	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1	5

   	expansiunea acestora şi chiar eliminarea lor din habitatele naturale						GPS, 1 dronă
   9	Studii pentru identificarea structurilor habitatelor ce trebuie păstrate pentru a asigura conectivitatea acestora	1	An 1-3	Excelsior	Număr studii realizate	150000	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă	5
   10	Evaluarea impactului dezvoltării şi amenajării drumurilor de diferite categorii de la nivelul siturilor asupra speciilor şi habitatelor ce reprezintă obiectivele de conservare	2	An 1-4	Excelsior	Număr proiecte implementate	250000	1 autoturism teren, 1 aparat foto, 1 GPS, 1 dronă	3

   * – sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 – mediu iar 3 – inferior.

   ** – în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse.

   *** – resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare.

   4* – la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5* – se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management.

   53

   6* – a fost propusă valoarea 0,00 lei – zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.

   CAPITOLUL 6.

   PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

   Planul de monitorizare a activităţilor

   54

   Tabel nr. 9

   Perioada de implementare a planului de management	Perioada de raportare
   	Activităţi de management	Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor	Activităţi pentru promovarea turismului durabil	Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare
   An 1 – 2016	31.01.2017	31.03.2017	31.01.2017	31.03.2017
   An 2 – 2017	31.01.2018	31.03.2018	31.01.2018	31.03.2018
   An 3 – 2018	31.01.2019	31.03.2019	31.01.2019	31.03.2019
   An 4 – 2019	31.01.2020	31.03.2020	31.01.2020	31.03.2020
   An 5 – 2020	31.01.2021	31.03.2021	31.01.2021	31.03.2021

   CAPITOLUL 7.

   BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

   1. 1. ARDELEAN A., 2006 – Flora şi vegetaţia Judeţului Arad, Editura Academiei Române, Bucureşti.

   2. 2. BĂDĂRĂU, A.S., 2013 – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, in: BRÎNZAN, T, 2013 – Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, p. 60

   3. 3. BĂDĂRĂU, A.S., 2013 – 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, in: BRÎNZAN, T, 2013 – Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, p. 62

   4. 4. BADDELEY, C.J. 1985: Assessments of wild animal abundance. Forest Research Institute Bulletin 106: 1-46.

   5. 5. BOITANI, L., FULLER, T.K., 2000, Research techniques in animal ecology : controversies and consequences , Columbia University Press, New York, USA.

   6. 6. BARDAT J., BENSETTITI F., et HINDERMEYER X., 1997 – Approche methodologique d’evaluation d’espaces naturels. – Exemple de l’application de la Directive Habitats en France. Ecologie. Paris. T. 28 -1: 45-59.

   7. 7. BALLARD W. B., J. S. WITHMAN, C. GARDNER 1987. Ecology of an exploited wolf population in south-central Alaska. Wildlife Monograph 98: 1-54

   8. 8. BARRET, P., MACDONALD, D., 2005. Guide complet des mammiferes de France et d’Europe

   9. 9. BENSETTITI F., BIORET F., ROLAND J., 2005. „Cahiers d’habitats” Natura 2000.

      Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats c6tiers. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 2., 399 p. + CD ROM.

   10. 10. BENSETTITI F., BOULLET V., CHAVAUDRET-LABORIE C., DENIAUD J., 2005.

       "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats agropastoraux. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 4., volumele 1 si 2: 445 p. et 487 p.+ CD ROM.

   11. 11. BENSETTITI F., GAUDILLAT V., 2004. „Cahiers d’habitats” Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d’interet communautaire. Tome 7 – Especes animales. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris, 1 volum:353 p.

   12. 12. BENSETTITI F., GAUDILLAT V., HAURY J., 2002. „Cahiers d’habitats” Natura 2000.

       Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats

       humides. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 3., 457 p.

   13. 13. BENSETTITI F., GAUDILLAT V., QUERE E., 2002. „Cahiers d’habitats” Natura 2000.

       Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Especes vegetales. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 6., 271 p.

   14. 14. BENSETTITI F., LOGEREAU K., VAN ES J., BALMAIN C., 2004. „Cahiers d’habitats”

       Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Tome 5 – Habitats rocheux. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris, 1 volum: 381 p.

   15. 15. BENSETTITI F., RAMEAU J.-C., CHEVALLIER H., 2001. „Cahiers d’habitats” Natura

       2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats forestiers. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol 1, volumele 1 si 2: 339 p. et 423 p.

   16. 16. BLANCO J.C., L. CUESTA, S. Reig 1990. El lobo en Espana: distribucion, status y danos a la ganaderia. ICONA, Madrid

   17. 17. BOITANI L. 1982. Wolf management in intensively used areas of Italy. In: Wolves of the World. F.H. Harrington and P. C. Paquet: 158-172. Noyes Publications, Park Ridge, NJ, USA

   18. 18. BOITANI L. 1983 Wolf and dog competition in Italy. Acta Zoologica Fennica 174:259-264

   19. 19. BOITANI L. 1986. Dalla parte del lupo. Giorgio Mondadori e Associati, Milano. Pp. 270

   20. 20. BOITANI L. 1992. Wolf research and conservation in Italy. Biological Conservation 61: 125-132

   21. 21. BOITANI L., F. FRANCISCI, P. CIUCCI, G. ANDREOLI 1995. Population biology and

       ecology of feral dogs in central Italy. In: The domestic dog: its evolution, behaviour and interactions with people, J. Serpell: 217-244. Cambridge University Press, Cambridge, UK.

   22. 22. BOITANI L., P. CIUCCI 1997. Strategia Nazionale di conservazione del lupo. Ministry of the Environment, Rome. Unpubl. report to the European Union, Life Programme. Pp. 40

   23. 23. CARBYN L., S. H. FRITTS, D. R. SEIP 1995. Ecology and conservation of wolves in a changing world: Proceedings of the second North American Symposium on Wolves. Canadian Circumpolar Institute, Edmonton, Alberta, Canada.

   24. 24. CAUGHLEY, G.; SINCLAIR, A.R.E., 1994, Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA.

   25. 25. CIUCCI P., L. BOITANI 1991. Viability assessment of the Italian wolf and guidelines for the management of the wild and a captive population. Ric. Biol. Selvaggina 89: 1-58

   26. 26. CIUCCI P., L. BOITANI, F. FRANCISCI, G. ANDREOLI 1997. Home range, activity and

       movements of a wolf pack in central Italy. J. Zoology 243:803-819

   27. 27. CORSI F., E. DUPRE, L. BOITANI 1998. A large scale model of wolf distribution for conservation planning. Conservation Biology.

   28. 28. DELIBES M. 1990. Status and conservation needs of the wolf – Canis lupus in the Council of Europe Member States. Council of Europe, Strasbourg : T-PVS – 89, pp. 46

   29. 29. DELIBES M. 1983. Distribution and ecology of the Iberian Carnivores; a short review. XV Congr. Int. Fauna Cineg. Y Silvestre, Trujillo, Espana: 359-378

   30. 30. DEVILLERS P. et DEVILLERS-TERSCHUREN J., 1996. A classification of Palaearctic habitats. Coll. Nature and Environment, n°78. Council of Europe, Strasbourg, 194 p.

   31. 31. DEVILLERS P., DEVILLERS-TERSCHUREN J., LEDANT J.-P. et coll., 1991. CORINE

       biotopes manual. Habitats of the European Community. Data specifications – Part 2. EUR 12587/3 en. Comisia Europeana, Luxembourg, 300 p.

   32. 32. DONOVAN, T. M., J. HINES, 2007, Exercises in occupancy modeling and estimation.

       .

   33. 33. DINIC, A., MARKOVIC, A., SIKAR, M., 2010 – Igor Andrejevic Rudski – on the Occasion of the 70-Year Anniversary of the First Phytocoenological Research in Serbia, Bulletin of the Natural History Museum in Belgrade, 3, pp. 189-221

   34. 34. DONIŢĂ, N., CHIRIŢĂ, C., STĂNESCU, V., 1990 – Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic şi Propagandă Agricolă, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.

   35. 35. DONIŢĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIŞ, I.-A.,

       2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, pp. 207-209, 210-212, 214 –

       216, 221-228

   36. 36. DONIŢĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIŞ, I.-

       A., 2006 – Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate – 92/43/EEC, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

   37. 37. FISKE, I., R. B. CHANDLER. 2011. unmarked: An R package for fitting hierarchical models of wildlife occurrence and abundance. Journal of Statistical Software 43:1-23

   38. 38. FONSECA F. P. 1983 Wolves and stray/feral dogs in Portugal. XV Congr. Int. Fauna Cineg. Y Silvestre, Trujillo, Espana: 661-664

   39. 39. FULLER T. K. 1989. Population dynamics of wolves in north-central Minnesota. Wildlife Monograph 105: 1-41

   40. 40. GIBBS, J. P., HUNTER, M. L., Jr., STERLING, E. J., 2008, Problem-Solving in

       Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley-Blackwell, Oxford.

   41. 41. GOLDSMITH, F.B., 1983, 1991. Monitoring for conservation and ecology. Chapman et

       Hall, London, 275 p.

   42. 42. GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 –

       Păduri temperate europene, in: GAFTA, D., MOUNTFORD, O., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

   43. 43. HARRINGTON F. H., P. C. PAQUET 1979. Wolves of the World: perspectives of behaviour, ecology and conservation. Noyes Publications, Park Ridge, New Jersey

   44. 44. HEINEMEYER, K. S., T. J. ULIZIO, R. L. HARRISON, 2008, Natural sign: tracks and

       scat. Pages 45-74 in R. A. Long, P. MacKay, W. J. Zielinsk i, J. C. Ray, editors. Noninvasive Survey Methods for Carnivories. Island Press, Washington, D.C., USA.

   45. 45. HELLAWELL, J. M. 1991, Development of a rationale for monitoring: Pages 1-14 în Monitoring for conservation and ecology. Chapman and Hall, London.

   46. 46. HINES, J. E. 2006: PRESENCE- Software to estimate patch occupancy and related parameters. USGS-PWRC. http://www.mbr-pwrc.usgs.gov/software/presence.html.

   47. 47. IVAN, D., DONIŢĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOŞCAIU, N., MITITELU, D., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., 1993 – Végétation potentielle

       de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino

   48. 48. J. P. CARROLL, M. J. CONROY, 2009, Quantitative Conservation of Vertebrates, Wiley- Blackwell, Oxford.

   49. 49. LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ŞOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ş.B., PREDOIU, G., DONIŢĂ, N., INDREICA, A., MAZĂRE, G., 2007 – Ameninţări

       potenţiale – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România“, Ed. Universităţii "Transilvania" din Braşov, pp. 93-112

   50. 50. MACKENZIE, D.I., J.D. NICHOLS, J.A. ROYLE, K.H. POLLOCK, J.E. HINES and L.L.

       BAILEY. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrenc . Elsevier, San Diego, USA.

   51. 51. MECH L.D. 1970. The wolf: the ecology and behaviour of an endangered species. The Natural History Press, New York.

   52. 52. MERIGGI A., S. LOVARI 1996. A review of wolf predation in southern Europe: does the wolf prefer wild prey to livestock ? J. Applied Ecology 33: 1561-1571

   53. 53. OPREA, V., OPREA, I.V., 1999 – Flora şi vegetaţia din pădurea protejată Şarlota- Charlotenburg, comuna Bogda, Annals of West University of Timisoara, Series of Biology,

       pp. 183-194

   54. 54. OKARMA H. 1993. Status and management of the wolf in Poland. Biological Conservation 66: 153-158

   55. 55. OKARMA H. 1995. The trophic ecology of wolves and their predatory role in ungulate communities of forest ecosystems in Europe. Acta Theriologica 40: 335-386

   56. 56. PARENT S., 1991. Dictionnaire des sciences de l’environnement. Terminologie bilingue Francais-Anglais. Hatier-Rageot, Paris, 748 p.

   57. 57. PROMBERGER C., W. SCHRODER, 1993. Wolves in Europe. Status and perspectives. Munich Wildlife Society, Ettal, Germany

   58. 58. PULLIANEN E. 1985. The expansion mechanism of the wolf in northern Europe. Rev. Ecol. Terre Vie 40: 157-162

   59. 59. PAŞCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 – Tipuri de pădure din Republica Populară Romînă, Ed. Agro-silvică de Stat, Bucureşti

   60. 60. POSEA G., 1997 – Câmpia de vest a României – Câmpia Banato-Crişană, Editura Fundaţia „România de Mâine”, Bucureşti.

   61. 61. RAMADE F., 1993. Dictionnaire encyclopedique de l’ecologie et des sciences de l’environnement. Ediscience international, Paris, 822 p.

   62. 62. RAMEAU J.-C., 2001. De la typologie CORINE Biotopes aux habitats vises par la Directive Europeenne 92/43. Le reseau Natura 2000 en France et dans les pays de l’Union Europeenne et ses objectifs, Coll.Inter., Metz, 5 si 6 decembrie 2000: 57-63.

   63. 63. RAMEAU J.-C., GAUBERVILLE C., DRAPIER N., 2000. Gestion forestiere et diversite biologique. Identification et gestion integree des habitats et especes d’interet communautaire. France – Domaine continental et atlantique. ENGREF, ONF, IDF.

   64. 64. ROYLE, J. A. , J. D. NICHOLS, 2003, Estimating Abundance from Repeated Presence- Absence Data or Point Counts. Ecology, 84:777-790

   65. 65. ROYLE, J.A , R.M. DORAZIO, 2008, Hierarchical Modeling and Inference in Ecology. Academic Press.

   66. 66. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 – Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Ed. Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti, Bucureşti

   67. 67. VELCEA V., VELCEA I., MÎNDRUŢ O., Judeţul Arad, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1979.

   68. 68. VESPREMEANU, E., 1972, Dealurile Lipovei şi Defileul Mureşului – rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti.

   69. 69. VLAD H., BORZA I., 2011 – Solurile Judeţului Arad – Starea actuală şi posibilităţi de restaurare a fertilităţii, Editura Agroprint, Timişoara.

   70. 70. WAYNE R. K., N. H. LEHMAN, et al. 1992. Mitochondrial DNA variability of the gray wolf: genetic consequences of population decline and habitat fragmentation. Conservation Biology 6: 559-569

   71. 71. ZIMEN E. 1978. Der Wolf: Mythos und Verhalten. Meyster Verlag GmbH, Munchen

   72. 72. ZIMEN E., L. BOITANI 1979. Status of the Wolf in Europe and the possibilities of conservation and reintroduction. In: The behaviour and ecology of wolves. E. Klinghammer: 43-83. Graland STPM Press, New York and London

   73. 73. *** 2013 – Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, pp. 119-120

   74. 74. *** 2013 – Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 124

   75. 75. *** Ministerul Mediului, Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia Apelor Mureş, Planul de management al bazinului hidrografic Mureş, 22 decembrie 2009.

   76. 76. Agenţia Europeană pentru Mediu, 1993-2004. Multilingual environmental glossary.

   77. 77. Comisia Europeana, 1999. Manuel d’interpretation des habitats de l’Union europeenne. EUR 15/2. Commission europeenne, DG Environnement, Nature et biodiversite, 132 p.

   78. 78. Comisia Europeana, 2003. Interpretation manual of European Union habitats. EUR 25. Commission europeenne, DG Environnement, Nature et biodiversite, 127 p.

   79. 79. Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatii Europene. Text consolidat elaborat de catre sistemul CONSLEG 1992L0043 – 01/05/2004, 57p. Directiva « Habitate »

   80. 80. UICN, 2000. Categorii si criterii IUCN pentru lista rosie. Versiunea 3.1. UICN, Gland – Elvetia.

   81. 81. Amenajamentul silvic al UP I Lipova, anul 2006.

   82. 82. Amenajamentul silvic al UP II Şiştarovăţ, anul 2006.

   83. 83. Amenajamentul silvic al UP VIII Cuveşdia, anul 2007.

   84. 84. Amenajamentul silvic al UP IX Sintar, anul 2006.

   CAPITOLUL 8.

   ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

   ANEXA nr. 1

   HĂRŢI

   

   

   

   

   Harta sitului Natura 2000 ROSCl.03.37-Păd la nivelul regiunii ş[ la. vei'nat

   c"<'

   .,.#f

   _·.-,_.,,·.

   '.'-f!-· -. ,-_;· w, Jf.' •·• .,.,_-:,, ,,: .,1"-fJ –

   ;. ,-

   ot,r…,_

   .• –• ·

· · ":/ '!'•,:   :;- 'lll"F''•. • ,,…,:'"

' ,,Iii/·" ·f'. … ' ' ;! …. ,–,,. •C.-• ….. ' . J,.(•

-1:. –,,.. •;('ţ · • ţjt–J• , .ttJi.c:- :.t't ·1,; t.: .l·r: .".f.t

"

', ,-.t

–

I'

Arad

·•- / _l !, r::i t,,.,i…;: , – ,

• _ • .._ -..:.O• –_.

,f;,. . …. ,•,. ' _rJ – .•

-.. · 1 ".. ·i –

– :-.·.fw..·

..,.,. –· „: .;.i.

:

• • •,…_,• lll :

.

),. :"""'

.,,J .•q '{

5

-._.., "

.… ţ

' 'ti.,,,

' I –r:•1i–3.,«,•;––

• • !:”.;:.; .;,_A,

N

·♦·

Hunedoara

s

o 26,500 53,000 106,000

Meters

Legenda

67

c:::JLimita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Caras-Severin

Harta 7 Harta geologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

C Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

L_ J Aluviuni actuale şi subactuale

,_, Depoyite fluviatile

69

Formaţiuni sedimentare Pontian – Romanian

70

Zabr',sni

Harta 8

Harta hidrologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

·;;

:a

.B

C:

ci>-

L.

'î.

–<ţ,

'z.

"',–;‘;,.k

illeil

• • <'IO'ov,,

n

Legenda

– Reţea hidrografică

C

– Localităţi Râul Mureş

Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

N

wk.

o 1,soo 3,ooo 6,000

Meters TE

s

Cuv ia

Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

·+s ·

Legenda

CJ Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

C_J Domeniu topoclimatic de pădure sub 300 m altitudine

1111 Domeniu topoclimatic de pădure şi pajişti deluroase

71

– Domeniu topoclimatic principal de vale, luncă şi câmpii aluviale

Harta 9 a	Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului
·4s · Legenda o 1,250 2,500 5,000 –•–=====::::Jll-•-• Meters J j Temperatura medie anuală pentru anul 2013 11 grade Celsius c:JLimita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

72

Harta 9 b	Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului
.4, s Legenda o1111111–■1iii,2i:::5:::::0 ====2:::i,5110110 ■5■,o:eters ! ' Precipitaţii medii anuale pentru anul 2013 721 mm pe metru pătrat c::::JLimita sitului ROSC10337 Pădurea Neudorfului

73

Harta 9 c	Harta climatologică a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului
·♦N · s Legenda o–-11111,111:25=0====2=,5■0■0 5■,o:eters !_J  Vânturi dominante medii multianuale 35,5, direcţia SE – NV l:J Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

74

Harta 1O	Harta solurilor din situl Natura –100 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului
N w., s Legenda CJ Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului Soluri [-=:_} Protosoluri aluviale si soluri aluviale (inclusiv gleizate) LJ Soluri brune argilolluviale erodate si erodisoluri LJ Soluri brune eu-mezobazice gleizate, pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente [: Soluri brune luvice pseudogleizate !;Soluri brune luvice tipice LJ Soluri brune luvice tipice si luvisoluri albice tipice [1 Soluri brune luvlce tipice si soluri brune luvice, erodate o•–■1■,2c5=0====2=,5=-0■0 •5,110 eters c=J Soluri brune luvice, erodale si erodisoluri

75

I

1L2

-;A'  ,ff  'I · . I if :

I 2f;_ 1 I Şa6u8,-flco111

Harta habitatelor conform clasificării naţionale prezente în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

. • ,––- îl’-–

==

II·I,t– l-–· · ;,.. ..

, – j Of • /· I/) ·.:– •P••

I Q( I – –…… –T–. –

,. )

R4124 – Pc)dun"d;;Jcice de gorun – Quercus pBtraea, fag – Fagus sy/vatica şi corpen –Carpinus betulus cu Lathyrus he/lersteinii R4128 – Piiduri getice – dacice d6 gorun • Quercus petraee cu Dentar/a bulbifere

R4132 – Pi!;duri penonic-ba/amice de gorun – Quertus patraeo şi cer – Q. cerrfs, fag – Fagus sy/vat/ca Cll Melitti.s melissophyllum

R41.33 – Păduri Oa/carnea de gorun – Quercus petreea cu Helleborus odorus, spfmz:

R4134 – P§durl vest.pontice de gorun – Quercus petraea cu Mercutie/is ovate;

R4135 – Pilduri vest•pontice mixte de gorun – Querr.:us perraM, tei ;;;irgintiu • Tifie tomentosa şi ca,p, n – Carpinus befulus cu Ca,pesicemuum

R4136 – Păduri vest-pontica mixte da gorun – Quercus pgtraea, tei argintiu – Tifis tamentosa şi cArpiniţA – Carpinus orientalis ro Necieroscordum siculum R4137 – PMuri vest–pontir;;e m;xre de gomn – Quen:vs petraee şi tei ev trvnzS mare – Tifia plstyphy/los cu Ga/anthus p/icarus

R4140 – PMun·daco-balcanice de gorun – Quercus petrBBB, oor – Q. Cern"s şi lei argintiu – TH/e tomentosa cu Lychnls oomnaria

R4142- P§durl bslcenice mb:te de gorun – Quercus pa(raae şi alun turcesc – Corylus cofume cu Paeonia dahvrica R4145 – Păduri panonfoo de c mpfi inundBbile dG stejar panduncvlat – Querctis robur cu Cerex brizoides

R4147 – Păduri danubiene mate de stejar pedunculat – Quercus robur şi tei argintiu– THia tomentosa cu ScutellarlB e/tlss/mil R4149 – PMuri d6nubitm-balc8nice de car– Quercus CBITis CtJ Pulmonaria mo!Hs

R4150 – Pădvri danubian-balcanice de cer – Quercus cerrfs cu Festvca heterophylla

,,Z.4 -·

· .1 ' .

: I ·• ._" ·, .- ,!,'..

….._

'tll.L.·_=‘–If – ‘ • rI

I I' i, ––

-/·4·'–'– – t>'

. f ,.. ·7"6,'

.lei}

pnm

–.-,1,

• •

lnA," 11

1:I_

(i;:,

i

' habitat91MO

1

_ 1 Habitat 91YO

l,;•'. Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului (

0 1"441/

77

               ·–                

Utilizarea terenurile

în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

79

Cod CLC 311 Păduri şi zone semi–naturale Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

·– t

–·- –<_,,./,.:.::;;..-

:–. =:"".',

Elemente de infrastructură

:J f

–i· – , – _ J _· 'J .;,.··:l',>..t.i:Frimârlâ'P.ăllns " .'I •.

în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

82

I

:- –i"‘”–"-'" ,

f -""- 1Harta 17I

• • . ..,

– r ,- •

–…...

t; ]}   

,      "'-.

., . . •. . . –-·::•r,_.;:;:r::·_..,,–-·.·.•,,..,,,–.·:·r;;;_•,,–,: •.:_–,;·c-:_··,_s;;––1._; ,c–c..

-.,, ;,: •.. "' .,

• • ·r:-.,...<

"'vf-

,·

.–/

, 'J / / I

·::,:f;.

–

,, – "':,..'

_,,.,/,I

.J …1.

. l'f°>'

.:•– ':}i:…!e,C–L-.•t...I'!_ I ,..,,.

r.‘-·'· .

/

":fi_".

0 • A" …

_..,,A O

., ', tI!.'

A "7‘1>:•. 7•

·:.,:,/ ..,,-.<.

.,'"-·–

,, ,-..r·

;:, c–,-–.., –,: • ,–

….:: ::.

., ,,,. –...

( ._..,

-.,·–t.,’. ::-·•.,;..2'"'":

:: /.

·,_;,,.,,., ,t,-T,,. ·.:.t..r·

1 ••

.t , ,, ..

• • ,. (.,,

. ,,_··,:f:-:/’ :.....•·. ·.·:

...•• –J,'

.. -',..,

::–t–D· ‘. – ' –

-"'-. _',.,:

l ..,

;

1-" _,_

•• –

, ;.

;l

… –·-

·– i-·

• • -:., ..

• • • •._Ţ

  _,.-t,'. –

  -:·s

  .. A.: / ·

  – ' – – /

  ,,·,,.1··

  .,... – –––

  /

  1· ‘•l•.._–,,.

  –––

  t.;•

  ,,

  'C"". –

  – – Legenda

  – =–

  ·>f"" L–. :',; ,- ,’ •{::! [. .• -·

  • • ·•C] Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

  ', •r-·r

  –· :.:

  -2-..: ·:. •

  ,

  .. , .?,500 • .-

  •

  + -;/-=–.,,:-.. –

  .,_-:, 5-:ll.l)0 I •

  ·1 ' ,… ·_s

  <. ...….

  1 •• '

  – ….·- – –

  L!'., –

  .. –'

                                                 –      –    ––·-                                

  ,t;·–.

  

  f',l>'",

  ·/•::

  999

  L:.ţ,·.;.,,Ftt

  .,

  ·:;, ··, –

  –"

  ··- 'P'"

  Harta impacturilor trecute şi prezente

  din situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

  I , .!J.'·… – ••,

  Harta 18– –r–·

  •I•,

  / I '·

  r

  C

  98

  –·

  g7– .-i,

  L ,,_

  , .

  –

  ·"-

  ·

  / .:''.,.

  ·. . -;.h

  ,

  11,11,ţe

1····

'·

""

'.-J!°J

96.

·ţ

f,

I

1i .., ,t.,. ;..,,. ',

l.–

– ,,,,,,1, .

t

,

1•,og.5

LJ ·1

.t ]I

ţ ,-

''-:

,..,…

"' ' '11Ş1ştaro•1

!-.

'

..-:r

;

l ,

(• ;.f

r –J',,,,,<,,',.,.,../',

-·., I 1ţ ; ţ 9'

1

"•J r <-..{ ../, -: _1, '. ','<"-…','

",/,4

–· .

·,

.,• ltI •

-· •t,..l:-:-–,. –.:.–;…· –•- .:. . t "'-f ' ·i' :t..

··,:,' i.. ·

·":;.r, •"1'•; :·-··J

-"–t11- . l':,,,..,,,,,,,rt-.L,1r-,,,” .

i ''' –

.·.

o,S •.._ 1Phl /:', ‘ ‘ ‘., , ,, ‘ , ,

, t ,.,

•- !'. –<; ''J .

•U• •

,')

––. ' • – .;j ·_ i''1 , , ''';. ' i··,

'

I .a

,.

, 'I l j.,;;. .. , …,.. ,…,>,',>", , ,• ;

,.… ' _,-··;·,,.,:,..,.._ .. _;

..

·,·

I • 1, el- , . r,,, , , ,X, 'ii ♦., ,,. 1

',' '"'' '"" ., .. – – ,'/1

• • .svp

' – –

/

. · ' 4 t .- · • t, , (.. ,:,ţ, , ,._ ,l•, J i1

:<,‘,,,,,,$, ‘

/llÎi,n-i1'

·–,._fi-.,093_., • • -ur:}".. _…,.‘,’,,‘,,’<"!–i,;.–,,",,'".‘.„,.'–'>''"–'"' "'''I'',' """' •"" 1•I t • ..

: ',',','

·? p"'1q

1 .: V ,, , 4 : ; , t i ' .. – –ef”-s,-:;· – J/

t-,v‘,, ‘,'l’,,”•–.‘ . –'

i'"

, – :t. :. •""'…'.;. ,'.w','<''',i.,'"-',',',",♦ r :· ,.,_ '40 '··t,. . :,.•""',',';.' • i ' ,1r.'' !_,..

4l · –, .. …

.'rmgs11•. jt $; O,.. le, .:-.- ,,,,, …_,ţi,,' ,','<' ,

'8

–

_ t.' I-:) ·• -1 .,;.,.,. I . t-,',''",', ,',',>-..'',':t

..,. . J:

1-..:.

',',>- ·- – -:= '.. t' "–

• • ,_y)'. .·-

-.'.c=.:' •-.:..,1,,.~ . '

d o – ,-.,., ..–,, ",',',", , ,! ,

,·, I

,-..

. .,,…,,ţ,. tl? • og a t-J. –n::",,

'" , ,

– _ –

.I . _I

•• –·–r–,…_;.·-· :-ry

•…._ •

;1 :· .. – – … r,:, ',',',"'t,,,',,._;• ••·

J._ •

• .

TI"' , .. , •.._: f/..', ',',',"f,',…:1-.,:,.s.

' ·'

..' ._

.. ,,

:: .. / ·"' . ..,• _.-.‘ ·c/ ·

–

''fJ,t–'A,.'‘[i,i;;"","".' ",'",.,,',,',.,',.,.,:,,,

,r·· ,.e 'o ;. /–t·

'°<-" ,

.. " . • –:.:.' • S1nta, ,..,,,.,-.AV 1t1• – …. , ,., , , , ' ' Y.I".,

-,.., .., – …. …… ·..,·; :k-•.I' '.-• 1r –::

•• – ... -...::':)          1 ./ J••

• • -' ‘,- , …: .,... ! t f

,.Jl'I

V • – , ,

J. (},–• Sl.r

..,:…

Legenda

–?,..·

..·.:.°'.' ,j,.r,

·,, ,;

"

-/

., ./.

.,-•·I

,-

.._.–:

', ,,,

,, r

-ic·

/, ·-•/,•

".. '.. • t…….. – ••

/ , .

.*,:,~•N

·

"'<

JI}

activităţi de creştere a animalelor – intensitate medie :' – ±. i,–, 1 • '- , •' – ,· :.,•• ; ,w . '/ •:;· . . 6i ;

.:

'. i ,· O . . – 1;000 I ' 2,000. • – "f

/ ,. . – –. –

4,00D '· ,,.,_ – ., .–w – ;E

,–,, depozitarea ilegală a deşeurilor – intensitate redusă I··

r._p,,,, _

,. ,,ţ.

r(/. • 11•

.'

Meters ,,.

••

·1 –

,,?·.- ; •li /s -k

'–' Limita sitului ROSCI03:7 P_ădur;a Neudorfului . ., ,• 1: 1· -.:.r<," ' '.-.

d ..: ,·

,· iv •

/ ·>-

,,_…

1 •1

·- – ··, ;:,_

•, ·- • • Jtll1C omeaI'';iţ,_"=?'‘,„.·… -·· – ,._,

' .. '

i '• … • 9.._>,.

-. – / iţ

83

• :L,3 J.1 .’ '•t•-··"r'•-·… ·•._ .,….,….,,. – . 1 ·_,_

;Jf"J/Fo,· a

11,

P."iJn":' ‘ "‘

I'

;i .f

.C„v- ,–,,

86

.'J

5999 :"' , –,:i,

Harta ameninţărilor – impacturilor viitoare din situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

-;l·•.-

Harta 19 a

,..

gs

)-

,-'li

,. •,.

7 –

f,..

'

..–. _

···•-:-,

96.

' '

'.. -;;:_

.

, ..,._

,

.;.,,..

' .

,

t1

I

I

. ‘..,,,‘1,

jj ,i-.., ,J

– 'I.;

!..

1 l,;095

.-. ·t .

_J ·1

.:1:: -..- 1

' 'f.i!

I

["'' ,., ,,.

/M·

I

–

Î '.,. ‘ ,

,, ' ' ' .

_J

K‘;,' ' ,„”‘–..l l

– – ••,1,._ , ,· , , .

,I..

1

•..,; • l .t' 1-

lot! '1

– –.·"·lI'.•. . .' ..:…

J. • , ,')., ,,,,,..<.

♦. ;' tt

' ..

', .!t).ţ,..’._.)

";:; f'

• • ·-..,.1 l

cI .…-J?--'		-:.,·
• –.	?'. :	.==- / ,

–

– –#'" • ''' '"y-(. ,.-; ·

,<.'

.. ., ,,, ' ' ,:, , „f·–.4.‘.7

,.:

,:e

.,.,··:–,

.–-."'·ţ,,,f- ; }'"' tI,':.,,,‘,,,‘.,,‘–,,;?_1,.f',IC..,,"l‘t.,',","‘,1. ;1–

––1”,–_;',

. ...

,,rv, r .

• 1: l '/) ; • t • t , ' ' '- ' ' 't I

I /. .ZVţ . ' -1"I! ‘. .• .•· •• ., ',':v'<', '<'f.,,;t"' •. 'D I .

,..,...,, '''' ',,

P-ifW,llr' .:,. • , I –:)'." – • -g;. ''',' .,',., '' ·••,h –1--' – ,,.. –1

–-'- .._:, _3,093 (:: • ,. ,t, ,- Jt. ' ''' ";it .,, :- ;–.–..

–

i'-"'…;' , ţ …

fPUnl ' §,cJ -'., • '. , ţ, ;<' ' -C. ."<" " ", l_;…::.::·. ...–: – J–:.

: ',; ,,:, ;

. '

<(., ',' ',',' 'df.P.'-– I

I ' • : ….V. ; ; ,'.l..,..' ''i'',',,','i','," <','"-'i':♦., ...-~; –• i4,•,.",..· f; ;:.,

.. , ,, ,,,' I

,,,,,','

'f.. ',°'!-,,, ' I r;/-,;l

'

trtnQRn

·1L …• . o · ,.. .:.,‘,#…_’,’,‘ ‘-t.‘,’,’,’,' ‘”‘””

–_–

J: 11"'-,,

.·,‘,,.‘v,...

·- .,..,:_ '

J,r

/ ţ. .. – i –: ei:,' ' " ,. , ' ' ,r …,

• • "3: -=-… ,. – –=- …. /Bogda v,· ,· '.,. . '.,. ,' /",'<', ,',' {

.,1 ,jr-,._.-

j;. .• ;.,. – • • • t ,..

fi ..

.. –• – ·––…, – '-t c""·'9.?:– • ,',',',,;'._,,,,, ,.,''

..….–.

.. J; r 3 '

r1…. – , •• :.. · –;f i ' ' '"' ' ',':!,

…,.'

' –

' ,r- –•

11 .}•, I J

;•..,.….......:.r·–:- . .- :–” –.– ·-_,….'!. z 4J'l,' ' t, ' ,

-O : V_./

...

O.t.;,,,

Legenda

1. l· •–..

•• .,_; . •·‘”. J . •

–; _ ·._.

I

,f

:" ·.,+ ..–./r"- '-.. : SinÎor /"':.,,-;.<·''f"'.·1t-'- c;.; r.:.'.., ','–. ,,,',',', ,y

('•.-··♦.1

..

I,1c·

·-"<

activităţi de creştere a animalelor – intensitate medie

I·

/:' ,_,.

.;._ 1../ 1,,…….

',·

r -:…M ·–

y o

–!rn..

,'

f.o–oWo

2,000:

' .

·-f· f. '.

/

/' 4,000

:!

'J_

.,

,{,.’. . ,._::;.-

"I'

pr :),_ 7

:/ /.,;, sv

r- ._ • i.. • . '

'f9tSISSS;) depozitarea ilegală a deşeurilor – intensitate redusă { /

1

CJ Limita sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului t.J>-"'" •, ,

,, – . . –

_,

l . ).

"'…… ,,,..…..

'·l1

h,.

• • . J

.r;

Meters

. -l –

I;»'

..–{,b"

• • ~W _ E

.f’– ._

, I

••J / s

' ,►––,

ul Come11–„t-;1t ••.Ş-; . ••ţ• ' . • I

'·,g

-.,ii'I•)

.,;;

,:

"–. J_

s: i/, • I

,»P.•Jt ·..t=.r• =-i, ..;.…. _

…––.….

QtJt.fi.,•"·

,<5' ;

1•;::

ANEXA nr. 2

PLAN DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ

privind supravegherea şi paza sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

întocmit în conformitate cu prevederile art. 3, 4 şi 5 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Cuprins

Scopul planului de supraveghere şi pază Caracteristicile generale ale sitului

Reglementări privind elaborarea planului de pază al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului

Reglementări privind dispozitivul de supraveghere şi pază al sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, accesul spre sit şi circulaţia în interiorul acestuia

Obligaţii si atribuţii generale specifice ale rangerilor pe teritoriul sitului Natura 2000 Forme de cooperare ale rangerului cu alte organe abilitate cu atribuţii specifice în aria naturală protejată

Mod de acţiune a rangerilor în diferite situaţii create pe suprafaţa şi în vecinătatea ariei naturale protejate

Programul de implementare a planului de supraveghere şi pază Dispoziţii finale

SCOPUL PLANULUI DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ

Planul de supraveghere şi pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului are ca scop stabilirea condiţiilor necesare pentru supravagehrea şi paza obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate, pe teritoriul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în corelare cu măsurile de conservare ale speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară stabilite în planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

Obiectivele planului de supraveghere şi pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

1. 1. Stabilirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor antropice pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, astfel încît să se asigure menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, ce se constituie în obiective de conservare pentru aria naturală protejată, conform planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

2. 2. Stabilirea modului de desfăşurare a serviciului de supraveghere şi pază pe teritoriul şi în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

3. 3. Stabilirea programului de desfăşurare şi a resurselor necesare pentru implementarea planului de supraveghere şi pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, precum şi a indicatorilor de performanţă necesari pentru a evalua eficacitatea aplicării acestuia.

   CARACTERISTICILE GENERALE ALE SITULUI

   Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul naţional prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

   Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului are ca obiective de conservare următoarele:

   1. i. 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun,

   2. ii. 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen,

   3. iii. 1352 – Canis lupus, lupul.

Custodele ariei naturale protejate este Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior", conform Convenţiei de custodie nr. 314 din 13.02.2014, semnată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior".

Forma de relief în care se regăseşte aria naturală protejată este cea de podiş. Situl Natura 2000 cu o suprafaţă de 4502ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanţă comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureş, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlneşte aici condiţii prielnice pentru reproducere şi iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă.

Activităţile umane cele mai pregnante, care pot avea impact negativ asupra speciilor şi habitatelor sunt bineînţeles cele silviculturale, dar şi vânătoarea, turismul de agrement şi dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Situl se află pe teritoriul administrativ al localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani.

Obiectivul nu se încadrează în categoria celor referitoare la obiectivele declarate de interes strategic care să impună avizul S.R.I. pentru personalul de pază.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE PAZĂ AL ARIEI NATURALE PROTEJATE ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI

Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt necesare planurile de supraveghere şi pază în vederea asigurării, conservării habitatelor şi speciilor de interes comunitar care se găsesc în formularul standard al sitului:

1. i. 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun,

2. ii. 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen,

3. iii. 1352 – Canis lupus, lupul.

   Emiterea actelor de reglementare de către autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se face cu avizul custodelui, în conformitate cu prevederile legale.

   Avizul custodelui se eliberează conform prevederilor anexei nr. 9 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014., cu modificările ulterioare.

   REGLEMENTĂRI PRIVIND DISPOZITIVUL DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ AL SITULUI ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI, ACCESUL SPRE SIT ŞI CIRCULAŢIA ÎN INTERIORUL ACESTUIA

   Dispozitivul de supraveghere şi pază este situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, 4502ha, situat pe raza judeţului Arad. Situl se află pe teritoriul localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani.

   Suprafeţele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele:

   1. a) Lipova – 2554ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT,

   2. b) Şiştarovăţ – 753ha, reprezentând 16,73% din suprafaţa UAT,

   3. c) Zăbrani – 1195ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT. ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală. Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt:

1. a) Latitudine nordică 46°00’30″N,

2. b) Longitudine estică: 21°39’31″E.

Accesul spre situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi în interiorul acestora se realizează pe reţeaua de drumuri existente ce include drumuri de diverse categorii: naţionale, judeţene, comunale, agricole, căi ferate şi poteci. Reţeaua de căi de acces cuprinde:

1. a) DJ 682: Zăbrani – Neudorf – Lipova,

2. b) DJ 691: Maşloc – Alioş – Neudorf – Lipova,

3. c) DJ 691A: Hodoş – Sintar – Charlottenburg – Maşloc,

4. d) DJ 572: Brestovăţ – Cuveşdia – Şiştarovăţ – Lipova,

5. e) CF Curtici – Arad – Lipova – Deva,

6. f) CF Timişoara – Zăbrani – Lipova – Deva.

Circulaţia în interiorul sitului se face fără a perturba starea de conservare a habitatelor şi a speciilor.

Circulaţia cu mijoacele motorizate pe teritoriul sitului se va face cu viteză care să nu pună în pericol viaţa faunei care se deplasează în zonă, în special a speciilor de interes comunitar şi naţional.

Personalul custodelui, rangerii precum şi personalul cu competenţe specifice în exercitarea atribuţiilor de serviciu – ambulanţa, poliţie, jandarmerie – pot face excepţie de la restricţiile de circulaţie. Pădurarii, inginerii silvici şi alte persoane cu atribuţii de serviciu se pot deplasa cu acele mijloace şi de asemenea manieră încât să respecte condiţiile de menţinere a stării de conservare a speciilor şi habitatelor menţionate în planul de management. Rangerii se vor deplasa în teren cu bărci sau autoturisme de teren, şi vor fi dotaţi cu: efective personale adecvate, telefoane mobile, staţii radio emisie-recepţie fixe şi mobile, lunetă, binoclu infraroşu, trusă de prim ajutor, GPS şi altele asemenea.

În timpul circulaţiei în cadrul obiectivului de pază se vor repecta regulile afişate sau comunicate de către custode prin intermediul panourilor, a indicatoarelor de avertizare cu privire la activităţi permise şi nepermise, sau a altor mijloace de comunicare.

În cadrul obiectivului va fi constituit un post mobil, care vor patrula şi verifica întreaga suprafaţă a ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

OBLIGAŢII ŞI ATRIBUŢII GENERALE SPECIFICE ALE RANGERILOR PE TERITORIUL SITULUI NATURA 2000

1. A. Obligaţii si atribuţii generale

   Rangerii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte îndatoririle ce le revin, fiind direct răspunzatori pentru supravegherea, paza şi protecţia diversităţii biologice, reglementarea activităţilor de valorificare a resurselor naturale, alte activităţi economice.

   În timpul serviciului, personalul de pază este obligat conform cu art. 48 din Legea nr.

   333/2003, cu modificările şi completările ulterioare:

   -să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne ale custodelui;

   -să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni, sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, persoanele care încalcă normele interne stabilite prin regulamente proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să oprească şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii, sau a altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces verbal pentru luarea acestor măsuri;

   -să încunoştiinţeze de îndată şeful său ierarhic şi conducerea custodelui despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;

   -în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere a acestuia şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe conducerea custodelui şi poliţia;

   -să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor în caz de dezastre;

   -să sesizeze poliţia în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul custodelui şi al ariei naturale protejate şi să-şi dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliţiei pentru prinderea infractorilor;

   -să păstreze secretul de stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are acces la asemenea date şi informaţii;

   -să poarte uniforma şi însemnele distinctive;

   -să nu se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;

   -să nu absenteze fără motive temeinice şi fără să anunţe în prealabil conducerea custodelui despre aceasta;

   -să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici, cu excepţia celor vădit nelegale şi să fie respectuos în raporturile de serviciu;

   -să execute, în raport de specificul obiectivului, supravegherea şi paza bunurilor sau valorilor, precum şi orice alte sarcini care i-au fost incredinţate, potrivit planului de supraveghere şi pază şi a fişei de post;

   -să respecte consemnul general şi particular al postului;

   -să verifice modul de aplicare a măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară impuse de custode, prin planul de management,

   -să participe la evaluarea eficacităţii măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, impuse de custode.

2. B. Obligaţii si atribuţii specifice

   În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, rangerii vor acţiona pentru prevenirea şi eliminarea ameninţărilor provocate de următoarele vulnerabilităţi la adresa sitului după cum urmează:

   -depozitări ilegale de deşeuri;

   -braconajul;

   -recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vătămarea exemplarelor aflate în mediul lor natural, specii de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane;

   -pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, hibernare, creştere şi de migraţie;

   -deteriorarea, distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

   -arderea vegetaţiei;

   -practicarea sporturilor extreme – enduro, motocross, maşini de teren;

   -turismul în masă;

   -înmulţirea necontrolată a speciilor invazive;

   -defrişări, tăieri rase şi lucrări silvice pe suprafeţe mari;

   -amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate;

   -vânatoarea în timpul cuibăritului;

   -adunarea lemnului pentru foc, culegerea ciupercilor.

   Custodele prin intermediul rangerilor va urmări respectarea prevederilor Legii nr.

   407/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

   -este interzisă vânarea puilor nezburători a păsărilor de interes cinegetic;

   -accesul vânătorilor în perimetrul protejat se face în baza permisului de vânătoare şi a avizului pentru cotele de recoltă emis de custodele ariei naturale protejate.

   -este interzisă vânătoarea în zonele de linişte stabilite pe suprafaţa fondului cinegetic.

   Rangerii vor preveni şi vor interzice:

   -distrugerea sau degradarea panourilor sau indicatoarelor informative, împrejmuirilor, plăcilor, semnelor de marcaj sau orice altă amenajare aflată în inventarul ariei protejate;

   -aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor amenajate de către custode;

   -abandonarea deşeurilor înafara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare;

   -accesul cu mijloace auto înafara drumurilor permise publicului.

   Custodele prin intermediul rangerilor va monitoriza activitatea de păşunat în cadrul ariei naturale protejate pentru stabilirea impactului acestei activităti asupra florei şi faunei şi pentru stabilirea unor restricţii în zonele eventual afectate. Se va urmări ca activitatea de păşunat să se desfăşoare pe baza unui contract încheiat cu administratorul sau proprietarul legal al paşunii avizat de custode. Utilizarea păşunilor va fi permisă cu prioritate deţinătorilor de animale, persoane fizice sau juridice rezidente în toate localităţile din zona protejată.

   Rangerii vor raporta custodelui toate neregulile şi contravenţiile constatate în teren

   astfel:

   -vor sesiza organele de cercetare penală cu privire la depistarea unor infracţiuni

   constatate în arealul sitului;

   -vor monta panouri de avertizare în locul unde acestea lipsesc;

   -vor preveni şi nu vor permite vânătoarea în perioada cuibăritului păsărilor;

   -vor urmări prevenirea incendiilor şi nu vor permite folosirea focului în câmp deschis;

   -în colaborare cu organele de poliţie vor efectua pânde în locul unde au fost depistate capcane pentru braconaj;

   -nu vor permite campatul în interiorul sitului, înafara spaţiilor amenajate în acest

   sens;

   -vor colabora cu Garda Naţională de Mediu în cazul tuturor infracţiunilor de mediu;

   -nu vor permite tăierile ilegale de arbori;

   -nu vor permite depozitarea ilegală de deşeuri;

   -nu vor permite tăierea meandrelor prin care se creşte viteza apei şi implicit

   eroziunea;

   -nu vor permite deversări de ape menajere provenite din fose septice, canalizări şi altele asemenea.

   Vor executa paza obiectivului în situaţii speciale:

   -în perioada de reproducere a speciilor din zona;

   -în perioada sezonului de vânătoare;

   -în perioada rece, când se fac defrişări de arbori.

   FORME DE COOPERARE ALE RANGERULUI CU ALTE ORGANE ABILITATE CU ATRIBUŢII SPECIFICE ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ

   Rangerii vor coopera cu organele de poliţie din localitatile: Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani, cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Arad, Jandarmeria arad, Pompierii din Arad şi Lipova, primăriile localităţilor mai sus menţionate pentru prevenirea şi combaterea actelor ilegale în aria sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

   Rangerii vor participa la acţiuni de informare, promovare şi conştientizare a comunităţilor, în special a copiilor şi tinerior din localităţile Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. De asemenea, rangerii vor lucra cu voluntari şi vor coordona activitatea acestora de suport a implementării planului de supraveghere şi pază şi a măsurilor de conservare a speciilor şi habotatelor de importanţă comunitară şi naţională. În acest sens vor colabora instituţional cu conducerea şcolilor din regiune, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul voluntariatului pentru protecţia mediului.

   MOD DE ACŢIUNE A RANGERILOR ÎN DIFERITE SITUAŢII CREATE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN VECINĂTATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   În toate situaţiile impuse în perioada exercitării serviciului în aria naturală protejată, personalul de pază este obligat să respecte prevederile art. 47 şi 48 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind obligaţiile şi îndatoririle agenţilor de securitate.

   În caz de forţă majoră – atac armat, pătrundere frauduloasă în sit, incendiu, agenţii de securitate, rangerii, acţionează în următoarele direcţii:

   -solicită sprijin profesional şi calificat instituţiilor statului cu care colaborează folosind numărul unic de urgenţa 112;

   -procedează la identificarea zonei afectate, calamitate;

   -efectuează o evaluare succintă a situaţiei create, în scopul luării primelor măsuri de neutralizare a efectelor nocive, sau a stopării acţiunilor ilegale manifestate;

   -izolează câmpul infracţional şi indentifică eventualii martori;

   -în eventualitatea existenţei unor victime, va lua primele măsuri de acordare a primului ajutor şi de salvare a acestora;

   -până la intervenţia personalului specializat, sprijină persoanele desemnate din cadrul obiectivului în activitatea de evacuare şi protejare a bunurilor şi valorilor din cadrul sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului.

   100

   PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ

   Nr. crt.	Activitate	Respon- sabil	Perioada de implemen- tare	Nr. de deplasări necesare	Indicatori	Resurse necesare
   						Financi- are*	Materiale**	Umane
   1.	Verificarea aplicării măsurilor de conservare menţionate în avizele emise de custode	Excelsior	permanent	12/an	Nr. avize emise şi verificate	25000	Autoturism teren, GPS, aparat foto, dronă,	3
   2.	Patrulări pentru verificarea în teren a activităţii economice şi de altă natură desfăşurată în sit şi în vecinătatea acestuia	Excelsior	Permanent	50/an	Nr. rapoarte de constatare	50000	Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil, dronă,	2
   3.	Marcarea căilor de acces, a zonelor de campare şi a zonelor sensibile	Excelsior	Permanent	5/an	Nr. marcaje şi indicatoare amplasate	30000	Autoturism teren, GPS, aparat foto, scule şi unelte de mână şi electrice	2
   4.	Informarea şi conştientizarea comunităţilor locale	Excelsior	Permanent	5/an	Nr. evenimente organizate şi nr. participanţi	25500	Autoturism teren, GPS, aparat foto, scule şi unelte, videoproiector	3
   5.	Coordonarea şi implementarea activităţii de voluntariat	Excelsior	Permanent	10/an	Nr. voluntari implicaţi/ nr. rapoarte de activitate	35000	Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil, scule şi unelte de mână şi electrice,	2
   6.	Participare la trening-uri şi cursuri specifice	Excelsior	Permanent	2/an	Nr. participări la evenimente	20000	Autoturism, laptop, aparat foto	2
   7.	Controlul activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariei naturale protejate	Excelsior	Permanent	50/an	Nr. rapoarte de activitate, nr de sesizări soluţionate,	50000	Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil, dronă,	3
   8	Participă la verificarea suprafeţelor afectate, a probelor şi la anchetarea situaţiilor frauduluoase identificate	Excelsior	Permanent	24/an	Nr. rapoarte de activitate, nr de sesizări soluţionate,	25000	Autoturism teren, GPS, aparat foto, telefon mobil, dronă,	3

   * – vor fi asigurate din surse proprii şi din proiecte cu finanţere naţională şi europeană.

   ** – vor fi completate şi cu alte resurse materiale, în funcţie de necesitatea identificată la desfăşurarea activităţilor respective.

   DISPOZIŢII FINALE

   Planul de pază a fost întocmit de către custode, Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior", în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

   ANEXA nr. 2

   REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI

   Art. 1. Arii naturale protejate care fac obiectul prezentului regulament:

   Situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, denumit în continuare "SCI- Neudorf", a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art 2. Scopul constituirii ariei naturale protejate

   Scopul pentru care a fost instituit SCI-Neudorf este menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a populaţiilor speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară de pe teritoriul acestuia, prin dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale şi prin utilizarea durabilă a resurselor naturale.

   Art 3. Localizarea şi limitele ariei naturale protejate

   Situl Natura 2000 SCI-Neudorf este situat în partea de sud a judeţului Arad şi are o suprafaţă de 4502,00 ha, pe teritoriile administrative ale localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Procentul de ocupare al sitului în cele trei unităţi administrativ-teritoriale sunt: Lipova – 10,29% = 2554ha, Şiştarovăţ – 16,73% = 653ha, Zăbrani – 10,29% = 1195ha. Limitele SCI-Neudorf sunt cele prezentate în anexă la O.M. nr. 2387/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 4. Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate SCI-Neudorf revine Asociaţiei pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei

   „EXCELSIOR", denumită în continuare "custode", în calitate de custode al acestora – conform Convenţiei de custodie nr. 314 din 13.02.2014. Custodele integrează într-un plan unitar şi supraveghează toate activităţile din SCI-Neudorf, organizează şi efectuează activităţile specifice, în conformitate cu atribuţiile sale şi actele normative în vigoare.

   Art. 5. Domeniul, modul, de aplicare a prezentului regulament:

   Aria naturală protejată SCI-Neudorf va beneficia de un management unitar şi de un regulament, urmând să se aplice măsuri specifice obiectivelor pentru care a fost instituit.

   Art. 6. Activităţile custodelui legate de managementul SCI-Neudorf sunt coordonate de către custozi desemnaţi din cadrul Asociaţiei Excelsior, conduşi de către Preşedintele asociaţiei. Respectarea avizelor custodelui este obligatorie pentru beneficiarii acestora, custodele având obligaţia să informeze instituţiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din avizele în vigoare şi să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, de refacere a suprafeţelor afectate/degradate, cheltuielile fiind suportate de către beneficiarul avizului.

   Art. 7. Custodele faciliteează participarea factorilor interesaţi la managementul SCI- Neudorf.

   Art. 8. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din situl SCI-Neudorf se armonizează de către autorităţile emitente ale acestora cu prevederile planului de management al SCI-Neudorf, în termen de 6 luni de la data aprobării acestuia.

   Art. 9. În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.

   Art. 10. Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexa 4 A, B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care trăiesc atât pe teritoriul SCI-Neudorf cât şi în afara lui, sunt interzise:

   • – orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

   • – perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

   • – distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;

   • – deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

   • – recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;

   • – deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente.

     Art. 11. În cadrul procedurii de elaborare a amenajamentelor silvice, custodele va fi consultat începând cu întocmirea temei de proiectare, urmând să participe la Conferinţele I-a şi a II-a de amenajare şi, după caz, pe parcursul derulării activităţilor de culegere a datelor din teren.

     Art. 12. Pentru activitatea de exploatare silvică, custodele va primi de la titularul parchetului documentaţia aferentă partizii.

     Art. 13. Recoltarea, capturarea şi valorificarea plantelor plantelor şi animalelor aparţinând speciilor prevăzute în anexa 5 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

   • – reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;

   • – interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi culegerii anumitor specii, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – reglementarea perioadelor, a modurilor şi mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – încurajarea cultivării şi creşterea în captivitate a speciilor de floră şi fauna sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale.

     Art. 14. – 1. Colectarea/recoltarea de specii de floră şi faună sălbatică, în scop comercial, se poate face doar cu avizul / punctul de vedere scris al custodelui, cu excepţia

     speciilor comune de plante folosite în scop medicinal care urmează regimul prevăzut la aliniatul 2.

   • – 2. Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai în limita capacităţii de suport a ecosistemelor astfel:

   • – în cantităţi mici, necesare uzului familial, fără avizul custodelui;

   • – în scop comercial, în baza documentaţiei specificată în Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care va cuprinde speciile, cantităţile, perioadele şi locaţiile exacte de colectare;

   • – în scop ştiinţific în baza legislaţiei specifice, cu punctul de vedere al custodelui.

   Activitatea de recoltare, capturare, achiziţie de specii de floră şi faună se realizează conform art. 3 şi 14 din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoane fizice, respectiv conform art. 4, 5 şi 6 din Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare, pentru persoane juridice. Documentaţia depusă la sediul autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu, va conţine un studiu de evaluare a resurselor naturale, întocmit de societăţi sau persoane fizice atestate în acest domeniu.

   Art. 15. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în SCI-Neudorf se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, ce au fost armonizate cu planul de management al SCI-Neudorf, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor.

   Art. 16. Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul SCI-Neudorf, se poate face numai cu consultarea şi avizul custodelui, conform Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

   Art. 17. Custodele are dreptul de a verifica punerea în practică a tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor / tăierilor în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza SCI-Neudorf. În acest scop structurile de administrare silvică vor pune la dispoziţia la cererea custodelui borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă.

   Art. 18. Pe teritoriului SCI-Neudorf, vânătoarea se poate organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile legale, cotele de recoltă primind acordul custodelui.

   Art. 19. Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea custodelui. Gestionarul fondului cinegetic are obligaţia de a anunţa custodele înainte cu 10 zile lucratoare despre intenţia de a organiza evaluarea vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce priveşte data evaluării.

   Art. 20. Vânătoarea se organizează şi desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor prezentului Regulament, respectiv:

   1. a. În vederea conservării faunei de interes cinegetic, custodele SCI-Neudorf, împreună cu gestionarul fondului cinegetic, cu informarea autorităţii competente pentru protecţia mediului, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic.

   2. b. Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond de vânătoare.

   3. c. Acolo unde există coridoare ecologice, de migraţie, ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora.

   4. d. Managementul speciilor de interes vânătoresc din perimetrul SCI-Neudorf se face conform prevederilor legislaţiei specifice din domeniu şi ţine cont de includerea acestuia în reţeaua Natura 2000.

   5. e. Planul de management cinegetic al fondului cinegetic nr. 73 Neudorf se corelează cu planul de management al SCI-Neudorf.

Art. 21. Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului pot fi observate şi constatate de jandarmerie, Garda Forestieră Oradea, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Arad, personalul împuternicit al custodelui, sau de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 21. Acţiunile de gospodarire a faunei de interes cinegetic de pe toată suprafaţa SCI-Neudorf se organizează de către personalul de specialitate din Ocolul Silvic Lipova – administrator al fondului cinegetic, şi custode.

Art. 23. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră – incendii, calamităţi naturale epizooti, focare de infecţii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, având responsabilitatea informării custodelui, în vederea mobilizării şi luării măsurilor de prevenire, reducere şi eliminare a efectelor negative. Custodele va acţiona conform reglementărilor în vigoare şi convenţiei de custodie. Custodele va înştiinţa Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad cu privire la evenimentele produse, în vederea stabilirii măsurilor de remediere cele mai eficiente.

Art. 24. Se interzice accesul public cu mijloace auto şi mijloace motorizate off-road pe: drumurile forestiere semnalizate în acest sens. Se interzice accesul public cu mijloace auto şi mijloace motorizate off-road în afara: drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere.

Art. 25. Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie.

Art. 26. a. În SCI-Neudorf amplasarea de construcţii noi se va face cu respectarea prevederilor legale, cu avizul custodelui atunci când este vorba de construcţii în extravilan, avându-se în vedere necesitatea integrării adecvate a acestora în ansamblul peisagistic, în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal şi general, legal aprobate.

b. Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune, conducte de transport gaz metan şi altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi cu avizul custodelui, dat în baza studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi biodiversităţii, respective studiului de evaluare adecvată a impactului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, după caz.

c. Avizul custodelui va fi solicitat atunci când este cazul, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 27. Construirea de obiective de orice fel, în imediata vecinătate a SCI-Neudorf se va face conform reglementărilor în vigoare, în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal şi general, legal aprobate.

Art. 28. Custodele are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.

Art. 29. Custodele solicită şi deţine copii la zi ale PUG, hărţi cadastrale şi registre cadastrale ale localităţilor din perimetrul SCI-Neudorf sau din imediata vecinătate a acesteia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor şi al construcţiilor.

Art. 30. Autorităţile administraţiei publice locale/judeţene asigură evidenţierea limitelor SCI-Neudorf în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a planului de management. Prezentul Regulament va fi adoptat ca anexă a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aplicarea lui fiind obligatorie în perimetrul SCI-Neudorf.

Art. 31. Activitatea de exploatare a agregatelor minerale se va realiza în limita utilizării durabile a acestora, cu punctul de vedere al custodelui, conform măsurilor cuprinse în capitolul de Management al apelor din cadrul planului de management. Custodele are dreptul de a monitoriza din punctul de vedere al planului de management activitatea de exploatare a agregatelor minerale, modul în care se respectă avizele/punctele de vedere emise de custode şi actele de reglementare emise de autorităţile de reglementare ale statului. Custodele va păstra legătura permanent şi va colabora cu instituţiile cu rol avizator pentru evaluarea şi controlul activităţilor de pe teritoriul sitului: administraţii publice locale, Consiliul Judeţean Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda Naţională de Mediu

– Comisariatul Judeţean Arad, Administraţia Bazinală de Apă Mureş – Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad, Direcţia Silvică Arad – Ocolul Silvic Lipova, Garda Forestieră Oradea, Direcţia de Sănătate Publică Arad.

Art. 32. Custodele, după emiterea actelor de reglementare necesare, are dreptul de a monitoriza habitatele şi speciile de interes comunitar de pe amplasament şi din vecinătatea acestuia, iar în cazul în care se observă un declin al populaţiilor speciilor de interes comunitar şi naţional, sau al habitatelor de interes comunitar, din vecinătatea perimetrului de

desfăşurare a activităţii de exploatare şi prelucrare a agregatelor minerale, custodele va informa autoritatea competentă de mediu despre situaţia creată. Chiar dacă activitatea de exploatare se desfăşoară conform actelor de reglementare emise de autoritatea competentă de mediu şi custode, în această situaţie custodele, societatea comercială în cauză şi autoritatea competentă de mediu vor stabili de comun acord o serie de măsuri menite fie să reducă impactul negativ pe amplasamentul afectat, fie măsuri care să îmbunătăţească condiţiile de habitare a speciilor afectate în alte perimetre de pe teritoriul SCI-Neudorf. Toate aceste demersuri se vor realiza cu respectarea legislaţiei în vigoare, după caz. Perimetrele propuse vor avea o suprafaţă minimă egală cu de două ori suprafaţa afectată de activitatea societăţii comerciale respective. Cheltuielile pentru implementarea măsurilor de îmbunătăţire a statutului speciilor şi habitatelor afectate de activitatea de exploatare a agregatelor minerale vor fi suportate de către societatea comercială în cauză, a cărei activitate a condus la declinul speciilor şi habitatelor respective.

Art. 33. Custodele poate dezvolta măsuri pentru exploatarea durabilă a resurselor minerale, în conformitate cu obiectivele de conseravare a populaţiilor speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, precum şi pentru a participa la dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale din regiune. Măsurile elaborate vor fi introduse în planul de management fie la revizuirea acestuia, fie în planul de management succesiv celui în funcţie.

Art. 34. Peisajul rural tradiţional reprezintă unul dintre cele mai de preţ bunuri, atât pentru promovarea dezvoltării durabile a comunităţilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestora, cât şi pentru conservarea populaţiilor speciilor şi habitetelor de interes comunitar şi naţional. În acest sens, custodele va introduce măsuri pentru conservarea peisajului rural tradiţional din SCI-Neudorf. Măsurile de conservare a peisajului rural tradiţional din SCI-Neudorf, elaborate şi propuse de către custode, vor fi folosite de administraţiile publice locale şi autorităţile de reglementare în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării regionale în planurile şi strategiile proprii. Măsurile elaborate vor fi introduse în planul de management fie la revizuirea acestuia, fie în planul de management succesiv celui în funcţie.

Art. 35. În vecinătatea SCI-Neudorf va fi promovată cultura soiurilor locale. În acest sens, custodele va desfăşura şi va promova studiile de identificare şi conservare a soiurilor locale, împreună cu promovarea utilizării acestor soiuri în cultură pe suprafeţe cât mai largi.

Art. 36. În vecinătatea SCI-Neudorf va fi promovată şi încurajată producţia bio şi a produselor locale tradiţionale.

Art. 37. Custodele îşi asumă să realizeze anual, în parteneriat cu factorii interesaţi, administraţia publică locală, producătorii agricoli şi cei din industria alimentară, promovarea produselor locale tradiţionale/bio realizate în vecinătatea SCI-Neudorf.

Art. 38. Custodele va facilita dezvoltarea de asociaţii de producători şi parteneriate de afaceri, regionale, naţionale şi transnaţionale, în sensul promovării şi încurajării producţiei locale tradiţionale şi bio.

Art. 39. Pe teritoriul şi în vecinătatea SCI-Neudorf se va promova dezvoltarea infrastructurii verzi şi a coridoarelor ecologice, ca şi condiţie de păstrare a structurii şi funcţiilor ecosistemelor, pentru conservarea biodiversităţii. În accepţiunea prezentului Regulament, se înţelege necesitatea păstrării şi dezvoltării infrastructurii verzi ca suport material pentru furnizarea serviciilor ecosistemelor caracteristice regiunii – cursuri de apă, păduri de luncă, pajişti, agroecosisteme, respectiv a valorii economice a acestor servicii ale ecosistemelor.

Art. 40. Custodele, pe baza unor studii ştiinţifice adecvate, cu participarea altor organisme de stat sau private, va elabora şi promova măsuri de dezvoltare a infrastructurii verzi pe teritoriul şi în vecinătatea SCI-Neudorf. Aceste măsuri vor fi preluate în Planul de management al SCI-Neudorf, după realizarea sa şi actualizarea ca atare a planului de management.

Art. 41. Dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul şi în vecinătatea SCI-Neudorf, în special a infrastructurii de transport, va ţine cont de măsurile de dezvoltare a infrastructurii verzi în SCI-Neudorf, în special a coridoarelor verzi/ecologice stabilite.

Art. 42. Custodele înţelege ca pe teritoriul şi în vecinătatea SCI-Neudorf să fie promovate activităţi care să concureze la adaptarea la schimbările climatice a comunităţilor locale.

Art. 43. În vecinătatea SCI-Neudorf, vor fi promovate şi realizate studii cu privire la folosirea unor soiuri locale şi tehnologii agricole tradiţionale care să asigure productivitate sporită în condiţiile unui climat în schimbare, cu variaţii extreme ale factorilor climatici.

Art. 44. Cercetarea ştiinţifică pe suprafaţa SCI Neudorf se va realiza în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 45. Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară cu acordul custodelui, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acordul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este prevăzut acest acord în legislaţia în domeniu, este obligatoriu.

Art. 46. La acţiunile de documentare pot să participe şi agenţii de teren ai custodelui, care au dreptul să sisteze imediat acţiunea dacă aceasta nu respectă scopul, mijloacele şi durata, prevăzute în acordul custodelui.

Art. 47. Custodele stabileşte măsurile necesare în vederea împiedicării distrugerii voite sau accidentale, a speciilor de plante sau animale strict ocrotite, a biotopurilor şi ansamblurilor biotice de pe suprafaţa SCI-Neudorf.

Art. 48. Custodele sprijină logistic, în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.

Art. 49. Activitatea de cercetare în cuprinsul SCI-Neudorf, efectuată de către colaboratori externi ai custodelui se poate desfăşura şi pe baza unui contract de cercetare încheiat cu custodele. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra rezultatelor se stabileşte prin contract.

Art. 50. Colectarea de specii de floră şi faună în scop ştiinţific sau de cercetare se face conform legislaţiei specifice.

Art. 51. Custodele iniţiază, atunci când este cazul, acţiuni de repopulare cu specii de plante şi animale dispărute, pe baza unor studii, în condiţiile legii.

Art. 52. Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unor studii ştiinţifice, în condiţiile legii şi ale finanţatorului.

Art. 53. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale, care periclitează integritatea ecosistemelor şi speciile şi habitatele de interes comunitar şi naţional, custodele ia măsuri de stopare şi eliminare a acestora, pe baza unor documentaţii ştiinţifice, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Art. 54. În SCI-Neudorf sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea prezentului regulament.

Art. 55. Punctele de acces în SCI-Neudorf se află în:

Şiştarovăţ şi Cuveşdia – DJ 572, Chesinţ – DJ 691, Lipova, Neudorf şi Zăbrani – DJ

682.

Art. 56. Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face de către custode, sau numai cu consultarea şi punctul de vedere al custodelui şi salvamont.

Art. 57. Proprietarii/administratorii de terenuri au obligaţia de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiştilor pe traseele turistice şi în zonele în care se realizează activităţi permise pe raza SCI-Neudorf, cu condiţia ca aceste activităţi să nu aducă prejudicii proprietarilor/ administratorilor de terenuri.

Art. 58.1 – Camparea pe teritoriul SCI-Neudorf este permisă numai în locurile marcate şi special delimitate în acest scop.

1. 2 – Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală – ferigi, muşchi – sub corturi este interzisă;

2. 3 – Este interzisă camparea în locuri în care se întâlnesc deşeuri de orice fel pe o rază de 20m. În cazul nerespectării acestei reguli se pot aplica amenzi, în cuantumul stabilit prin prezentul regulament şi de legislaţia în vigoare.

Art. 59. În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice – WC-uri ecologice, aducţiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deşeurilor menajere şi altele asemenea – semnalizate ca atare, se poate percepe tarif de campare de către Administratorul spaţiului respectiv, contravaloarea acestuia fiind folosită îndeosebi pentru

întreţinerea/ecologizarea locului de campare. Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menţionate, în cazul în care se constată o degradare accelerată a mediului.

Art. 60. Aprinderea focului pe teritoriul SCI-Neudorf se reglementează astfel:

1. 1 – Focurile sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop.

2. 2 – Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier şi la o distanţă mai mică de 100 m de limita acestuia.

Art. 61. Regimul deşeurilor pe teritoriul SCI-Neudorf se reglementează astfel:

1. 1 – Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul SCI-Neudorf;

2. 2 – Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării SCI-Neudorf;

3. 3 – Deşeurile vor fi evacuate şi se debarasează doar în locuri special amenajate pentru colectare;

4. 4 – Responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la cabane şi alte imobile, cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice, revine gestionarilor cabanelor şi imobilelor în cauză;

5. 5 – Responsabilitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor sau altor construcţii de utilitate publică sau aflate în proprietate privată revine administratorilor acestora.

Art. 62. Se interzice turiştilor tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane.

Art. 63.1 – Se interzice culegerea sau recoltarea în vederea comercializării de specii de floră, fauna, şi altor eşantione de origine naturală din fondul forestier naţional, altele decât cele aflate sub regim strict de protecţie, fără acordul unităţilor silvice sau al proprietarului, avizul custodelui, precum şi nerespectarea normelor tehnice specifice, elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

1. 2 – Se interzice recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, de pe terenurile proprietate a statului, în scop comercial, fără consultarea şi avizul custodelui SCI-Neudorf.

   

2. 3 – Activitatea de recoltare, capturare, achiziţie de specii de floră şi faună se realizează conform art. 3 lit. e) şi d), art. 4, 5 şi 6 şi art.14 din Ordinul ministrului mediului

şi dezvoltării durabile nr. 410/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoane fizice şi pentru persoane juridice. Documentaţia depusă la sediul autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu, va conţine un studiu de evaluare a resurselor naturale, întocmit de societăţi sau persoane fizice atestate în acest domeniu.

Art. 64. Perturbarea liniştii, prin activitatea turistică sau de recreere – strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio şi altele asemenea, în SCI-Neudorf este interzisă.

Art. 65. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

Art. 66. Este strict interzisă degradarea refugiilor, adaposturilor, podeţelor, barierelor, sau a oricarei alte constructii ori amenajari de pe teritoriul SCI-Neudorf.

Art. 67. Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul SCI-Neudorf, produse prin activitatea turistică, este interzisă.

Art. 68. Spălatul maşinilor sau a altor obiecte ce pot cauza poluarea, precum şi utilizarea detergenţilor, în apele curgătoare, în lacuri şi bălţi este interzisă.

Art. 69. Competiţiile şi manifestările de grup de orice fel se organizează pe teritoriul SCI-Neudorf doar cu consultarea şi punctul de vedere al custodelui şi al celorlalţi administratori/deţinători legali de terenuri.

Art. 70. Orice activitate de automobilism sau motociclism pe teritoriul SCI-Neudorf, în afara drumurilor publice şi a drumurilor forestiere, fără consultarea şi avizul custodelui şi administratorului silvic este interzisă.

Art. 71. Custodele monitorizează turismul pe teritoriul SCI-Neudorf, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din SCI-Neudorf, precum şi a măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservare.

Art. 72. Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se afla sub regim strict de protecţie şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cat şi în afara lor, sunt interzise turiştilor:

1. a. orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

2. b. perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

3. c. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;

4. d. deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

5. e. recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;

6. f. vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5C a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;

7. g. vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5C a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;

Art. 73. Valorificarea plantelor şi animalelor sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexele nr. 5A şi 5B la Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă.

Art. 74. Regimul deşeurilor pe teritoriul SCI-Neudorf se reglementează astfel:

1. a. este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deşeurilor de orice fel. Deşeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare;

2. b. administratorii punctelor de alimentaţie publică, caselor de vacanţă, stânelor, fermelor, cantoanelor aflate în perimetrul şi în vecinătatea SCI-Neudorf, au obligaţia de a efectua permanent igienizarea de resturi menajere a suprafeţelor din jurul acestor locaţii;

3. c. pentru terenurile situate în intravilan, proprietarii terenului şi/sau administratorii acestora au obligaţia să gestioneze deşeurile generate sau abandonate;

4. d. proprietarii şi/sau administratorii terenurilor aflate în SCI-Neudorf au obligaţia de a igieniza permanent suprafeţele afectate de abandonul deşeurilor, resturilor menajere şi alte

   asemenea şi în acelaşi timp de a-şi lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafaţa avută în proprietate/administrare;

5. e. custodele monitorizează depozitarea deşeurilor pe suprafaţa SCI-Lipova-Păuliş şi participă la acţiuni de ecologizare împreună cu ceilalţi factori interesaţi.

   Art. 75. Finanţarea activităţilor de management ale SCI-Neudorf de către custode se asigură din fonduri provenite din:

   • – activităţi proprii,

   • – taxe,

   • – subvenţii, donaţii, sponsorizări externe şi interne,

   • – proiecte finanţate din surse guvernamentale, europene sau private,

   • – alte finanţări.

Art. 76. Este interzisă distrugerea vizuinilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora de către turişti.

Art. 77. Pentru protecţia / conservarea peisajului, biodiversităţii şi evitarea accidentelor în locurile vulnerabile se montează bariere şi/sau panouri avertizoare, care vor anunţa pericolul şi vor limita accesul.

Art. 78. 1. Procedura de avizare a activităţilor/planurilor/proiectelor în SCI-Neudorf se va desfăşura conform Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr.

1052/2014, cu modificările ulterioare, anexa 9.

1. 2. Desfăşurarea activităţilor care necesită avizul custodelui este permisă numai în urma emiterea avizului de către custode;

2. 3. Pe lângă documentaţia solicitată conform Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare, custodele mai poate solicita, după caz, următoarele:

   1. 1. descrierea activităţilor pentru care se solicita autorizaţia;

   2. 2. detalii tehnice de execuţie a lucrărilor;

   3. 3. durata pentru care se solicită autorizaţia, inclusiv material cartografic privind încadrarea în SCI-Neudorf;

   4. 4. locul unde se desfasoara activitatea;

   5. 5. metodele şi tehnicile de lucru;

   6. 6. datele de contact ale persoanei care solicită avizul.

Solicitarile se vor soluţiona respectând termenele din Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

Art. 79. Avizul va fi înaintat beneficiarului la datele de contact menţionate de către acesta în adresa de solicitare a avizului, cerere, prin fax sau e-mail. La solicitarea expresă a beneficiarului avizul poate fi transmis în original prin serviciile de poştă sau curierat.

Art. 80. Adresa de corespondenţă cu custodele, privind eliberarea avizelor, este cea pusă la dispoziţia beneficiarului de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Art. 81. Se va asigura încadrarea cursurilor de apă cu debit permanent cu zone tampon, şi se vor lua măsuri practice privind intervenţia în aceste zone prin lăsarea unei porţiuni în care să se intervină doar cu lucrări speciale de conservare pe o lăţime de 5 m de o parte şi de alta a cursurilor de apă.

Art. 82. Se va lua în considerare păstrarea cantităţii de lemn mort din parcelele forestiere, în special în aria parchetelor de exploatare, precum şi în zonele uşor accesibile. Se vor păstra cel puţin 5-7 arbori uscaţi la ha.

Art. 83. Se va asigura ca toate cursurile de apă să fie protejate în timpul lucrărilor de exploatare. Podeţele din buşteni sau tuburi vor fi folosite pentru trecerile prin cursurile de apă permanente.

Art. 84. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

Art. 85. Constituie contravenţii şi se sancţionează, dacă nu au fost săvârşite astfel încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni, faptele prevăzute ca atare în prezentului Regulament.

Art. 86. Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către personalul cu atribuţiuni de control al custodelui şi de către personalul altor instituţii abilitate ale statului în limita competenţelor acestora. Personalul împuternicit să aplice Regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii emise conform legii.

Art. 87. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul cu atribuţiuni de control al custodelui, precum şi personalul altor instituţii ale statului cu competenţe legale, are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenţii pe raza SCI-Neudorf.

Art. 88. Constituie contravenţie neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului cu atribuţiuni de control al custodelui, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce constituie contravenţii.

Art. 89. Constituie contravenţie neprezentarea autorizaţiei de mediu pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul şi în vecinătatea SCI-Neudorf de către proprietarii şi administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de deservire a populaţiei, activităţi de exploatare şi valorificare a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, altor societăţi comerciale ce desfăşoară activităţi cu potenţial impact negativ asupra speciilor şi habitatelor, la solicitarea custodelui.

Art. 90. Sancţiunile stabilite în prezentul Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice.

Art. 91. Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie. Pentru interdicţiile impuse şi restrângerea dreptului de a desfăşura anumite activităţi, proprietarii şi administratorii terenurilor vor putea să solicite compensaţii, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Compensaţiile vor fi calculate conform metodologiilor stabilite prin legislaţia în vigoare. Compensaţiile vor fi aprobate şi acordate de către instituţiile abilitate ale statului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 92. Respectarea planului de management este obligatorie pentru custode, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor naturale protejate.

Art. 93. Faptele prevăzute la art. 58, alin. 3 se penalizează cu amendă în valoare de 500 lei.

Art. 94. Custodele SCI-Neudorf percepe tarife pentru avizele, acordurile sau punctele de vedere emise. Cuantumul tarifelor va stabilit de către custode, în funcţie de fiecare categorie de activitate economică în parte şi va fi aprobat de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 95. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui, cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

Art. 96. Prezentul Regulament se publică în Monitorul Oficial al României şi se postează pe pagina de web a custodelui.

Art. 97. Nerespectarea prezentului Regulament se sancţionează conform legislaţiei specifice în vigoare.