PLAN DE MANAGEMENT din 14 decembrie 2015

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat de Ordinul nr. 1970/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 187 din 14 martie 2016.

ANEXA Nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0153 PĂDUREA GLODEASA

2015

Cuprins

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

   4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

   6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   7. 1.7. Procedura de implementare a Planului de management

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

      3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

      4. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Relief şi geomorfologie

      2. 2.2.2. Geologie

      3. 2.2.3. Hidrografie

      4. 2.2.4. Clima

      5. 2.2.5. Solurile

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

      2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

      3. 2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

      4. 2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

   4. 2.4. Informatii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale

      2. 2.4.2. Impacturi

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      1. 3.1.1. Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

         1. 3.1.2 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

            Tabelul nr. 67

         2. 3.1.3 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

         3. 3.1.4 Evaluarea globala a speciei

   2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

      1. 3.2.1 Evaluarea stării de consevare a habitatului din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către habitat

      2. 3.2.2 Evaluarea stării de consevare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

      3. 3.2.3 Evaluarea stării de consevare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor

      4. 3.2.4 Evaluarea globala a stării de conservare a habitatului

4. 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1 Scopul planului de management

   2. 4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

      1. 4.2.1 Obiectiv general

5. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

6. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

   1. 6.1 Raportări periodice

   2. 6.2 Urmărirea activităţilor planificate

   3. 6.3 Indicarea activităţi realizate

7. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

8. 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

8.1 Anexa 1 la Planul de management: Alte hărţi relevante pentru planul de management

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

      Planul de management este un document oficial, cu rol de reglementare pentru custode, precum şi pentru persoanele juridice şi fizice ce deţin sau administrează terenuri sau bunuri în sau în apropierea sitului Natura 2000. Obiectivul general al Planului de management este menţinerea stării ecologice favorabile şi a serviciilor ecosistemelor, în condiţiile promovării dezvoltării durabile locale.

      Măsurile de conservare prevăzute de plan vizează managementul corespunzător al habitatelor de pădure pentru care a fost declarat situl, în special menţinerea pe loc a unui număr suficient de arbori bătrâni sau putrezi atât pentru echilibrul specific acestor habitate cât şi pentru păstrarea într-o stare favorabilă a asociaţiilor vegetale şi a speciilor protejate. Transportul auto utilitar pe drumurile interioare ale sitului va fi organizat în aşa fel încât să afecteze cât mai puţin bălţile semipermanente formate, în care se reproduc sau se hrănesc populaţiile de Bombina variegata şi de tritoni, în special în lunile din februarie până în august. Circulaţia publică cu autovehicule off-road pe drumurile interne este interzisă, astfel încât să fie prevenită tulburarea bălţilor şi a vieţii sălbatice în general.

      Pentru amfibienii pentru care a fost declarat situl, planul prevede menţinerea bălţilor permanente şi temporare. Suprafaţa mică a acestora şi amplasarea lor nu sunt de natură să împiedice exploatările forestiere, care de altfel s-au şi realizat până la data elaborării planului cu respectarea normativelor specifice şi cu grijă faţă de natură.

      Planul prevede monitorizarea şi refacerea dacă este necesar a bălţilor de reproducere şi a apelor temporare, necesare populaţiilor de Bombina variegata și Triturus sp. -eventual reapariţia Triturus montandoni pornind de la puţinii hibrizi semnalaţi în sit. Pentru urs – Ursus arctos – specie pentru care a fost declarat situl, planul dispune în principal măsuri de conştientizare a populaţiei locale şi a celei aflate în trecere cu diverse scopuri cum ar fi: agrement, pescuit, vânătoare, pentru a diminua apariţia unor conflicte de natură să conducă la uciderea voită sau întâmplătoare a exemplarelor de urs sau la rănirea oamenilor, cu consecinţe dramatice asupra măsurilor de conservare.

      Planul prevede supravegherea activităţii de construcţie din vecinătate, precum şi a activităţii turistice sau de vizitare, pentru a evita amplasarea de elemente sau lucrări ce ar putea deranja traseele de bălţi pentru amfibieni sau pasajul ursului. Avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

      Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este localizat pe raza comunei Valea Doftanei, judeţul Prahova.

      Pădurea Glodeasa este încadrată de Culmile Baiului – Gârbova. Această zonă cuprinde munţi cu o altitudine medie de 1200-1500 m , alcătuiţi din fliş cretacic. Aceştia sunt munţi joşi ce se continuă cu dealuri înalte, în porţiunea de intereferenţă carpato-subcarpatică, cu componenţă de fliş cretacic şi fliş paleogen.

      Situl a fost declarat pentru habitatele comunitare: 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion şi 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, precum şi pentru habitatul 4060 Tufărişuri alpine şi boreale.

      Habitatul 91V0- Păduri dacice de fag este un tip de ecosistem de aproximativ 200 ani. Cenotaxonii vegetali din România asociaţi habitatului respectiv se regăsesc pe teritoriul sitului în compoziţia sa tipică.

      Habitatul 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum cuprinde specii edificatoare sau cu constanţă ridicată în asociaţiile vegetale pentru acest tip de habitat, ce se regăsesc în habitatul din sit.

      Habitatul 4060 Tufărişuri alpine şi boreale, estimat preliminar la declararea sitului ca fiind în proporţie de 3 % din suprafaţa sitului, nu a mai putut fi identificat într-o stare tipică în sit în cursul inventarierilor de teren. Este posibil ca în trecut să fi existat petice din acest habitat pe suprafaţa sitului, deoarece acesta se află pe unii din versanţii din apropierea sitului. În prezent nu se poate considera că se află într-o stare care să permită gestionarea sa, cu toate că unele urme sporadice de asociaţii vegetale atipice mai pot fi întîlnite în sit.

      Situl a fost declarat şi pentru următoarele specii: Ursus arctos – cod Natura 2000 1354, Bombina variegata – cod 1193 și Triturus montandoni – cod 2001. In cursul investigaţiilor de teren pentru fundamentarea Planului de management al sitului s-a descoperit că Triturus montandoni nu se află ca populaţie pe teritoriul sitului, fiind prezenţi doar un număr redus de hibrizi ai acestei specii cu alte specii de tritoni.

      Pădurea Glodeasa se afla în proprietatea statului la data întocmirii Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa. Conform datelor din amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Câmpina, pădurea este cuprinsă în Unitatea de Producţie V Orgojoaia, parcelele silvice 69-83, fiind administrată de Ocolul Silvic Câmpina.

      Principalele activităţi din situl Natura 2000 Pădurea Glodeasa sunt:

      • – Exploatare forestieră – în limitele impuse de statutul de conservare ca rezervaţie

      • – Pasaj pentru păşunatul turmelor de oi

      • – In scop recreativ- pentru plimbări pedestre dar şi cu autovehicule de teren

      In vecinătatea sitului se află o zonă rezidenţială unde se află în special case de vacanţă. Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este Muzeul Judeţean de

      Ştiinţele Naturii Prahova.

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management

      Cadrul legal referitor la aria protejată şi baza legală a elaborării planului cuprinde următoarele acte normative:

      1. a) Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede – RAMSAR;

      2. b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

      3. c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

      4. d) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011;

      5. e) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro în 1994;

      6. f) Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna în 19.07.1979;

      7. g) Legea nr. 407/2006, legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare, republicată;

      8. h) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 308/2009;

      9. i) Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare;

      1. k) Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, republicată;

      2. l) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatica nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

   4. 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management

      Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa a fost elaborat de SC Unicorn Consulting and Promoting SRL, în cadrul contractului nr. 946 din 15/03/2013 -"Elaborarea studiilor de inventariere a speciilor şi habitatelor, elaborarea Planului de management şi raport de mediu pentru procedura SEA" prin proiectul

      „Fundamentarea managementului conservativ şi participativ al siturilor Natura 2000 Pădurea Glodeasa ROSCI0153 şi Lacul Bâlbâitoarea ROSCI0096", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa 4.

      Procesul de elaborare a planului s-a derulat în etapele următoare:

      1. 1. Derularea studiilor de bază de teren, inventarierea şi cartarea, elaborarea rapoartelor care fundamentează măsurile de management propuse; studiile care au stat la baza fundamentării măsurilor de management au urmărit:

         •  inventarierea speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa;

         •  evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa;

         •  identificarea ameninţărilor pentru habitatele şi speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa;

         •  identificarea unor alte specii în situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa în vederea fundamentării evaluării stării de conservare şi a identificării impactului şi a măsurilor necesare.

      2. 2. Stabilirea măsurilor de conservare şi formularea măsurilor de management general al sitului, pentru reducerea riscurilor şi presiunilor precum şi pentru diminuarea impactului ameninţărilor identificate asupra echilibrelor ecologice, în vederea menţinerii sau promovării stării ecologice favorabile a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care a fost declarat situl;

      3. 3. Stabilirea modalităţilor de implicare a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale;

      4. 4. Derularea consultărilor publice a factorilor interesaţi, pentru a se asigura caracterul participativ al elaborării Planului de management;

      5. 5. Aprobarea Planului de management de către autoritatea competentă de mediu.

      Un comitet ştiinţific alcătuit din reprezentanţii beneficiarului a verificat studiile de bază şi Planul de management. Planul de management a fost multiplicat şi distribuit.

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management

      Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu a beneficiat de un plan de management până în anul 2015. Acţiunile de gospodărire a sitului au fost încadrate în acţiunile de gospodărire generală a pădurii pentru grupa I funcţională -păduri cu funcţii speciale de protecţie, de către ocolul silvic local.

      Planul de management al sitului a fost supus unui proces de consultare publică. Toate observaţiile realizate de părţile interesate au fost analizate de grupul de lucru pentru Planul de management din cadrul organizaţiei custodelui. Prima revizuire a planului va fi realizată în termen de 5 ani de la data aprobării, conform legii.

      Tabelul nr.1

      Nr	Data	Tip	Nr. versiune	Motivul	Observaţii
      1	2014	Versiune nouă	1	Inexistenţa unui plan de management, ce constituie o obligaţie legală	Urmează a se revizui după caz

      Notă: Coloana „Tip" va conţine una din următoarele valori:

      •  Versiune nouă, Modificare sau Revizuire

   6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

      Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa sau autoritatea competentă de mediu va iniţia procedura de actualizare a Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa , atunci când se va dovedi necesar, ca urmare a modificărilor legislative, a schimbărilor mediului natural abiotic sau biotic sau a modificării impactului activităţilor socio-economice din sit.

      Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa decide dacă pentru actualizarea planului este necesară contractarea unui studiu sau realizarea unor investigaţii de teren de către o companie specializată sau sunt suficiente investigaţiile ce s-ar putea conduce cu resursele aflate la dispoziţia sa.

      Prin decizie conform regulamentului său intern, custodele nominalizează o comisie care să urmărească actualizarea şi stabileşte un termen pentru realizarea unui proiect de plan. Dacă legislaţia în vigoare la acea dată va impune sau în cazul în care custodele consideră necesar, acest proiect se va pune în dezbatere publică, cu informarea corespunzătoare a populaţiei locale şi a factorilor interesaţi. Planul de management actualizat se va supune aprobării.

   7. 1.7. Procedura de implementare a Planului de management

      Planul de management se aplică cu respectarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, ce prevede obligaţii specifice pentru proprietarii de păduri, publice sau private.

      Cea mai mare parte a suprafeţei sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, anume o suprafaţă de 535,04 ha, reprezentând aproximativ 98,41 %, este proprietate publică aparţinând statului român, administrată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA şi doar o suprafaţă foarte mică aferentă drumului denumit în prezent Strada Calea Braşovului ce intersectează limitele sitului aparţine Consiliului Local Valea Doftanei. Proprietarii privaţi, în număr de nouă, au o pondere foarte mică de doar 1,58 %, fiind localizaţi marginal, pe limitele sud-estică şi estică ale sitului. Tipurile de utilizări ale terenului, conform claselor „Corine Land Cover" sunt: păduri de foioase şi păduri mixte, pe întreaga suprafaţă a sitului. Întreaga suprafaţă a fost încadrată în grupa I funcţională – păduri cu rol de protecţie.

      Conform legii proprietarii de pădure trebuie să asigure protecţia sa împotriva defrişărilor ilegale, a furtunilor, a altor forme de distrugere, degradare şi împotriva oricăror alte activităţi de natură a prejudicia pădurea. Proprietarii sunt obligaţi să notifice

      ROMSILVA în termen de 60 de zile cu privire la orice înstrăinare a fondului forestier. Toate aceste obligaţii sunt în sarcina ocoalelor silvice autorizate.

      Dacă proprietarul nu se conformează obligaţiei de a se ocupa de regenerarea pădurii, această activitate va fi efectuată de autorităţile competente pe cheltuiala proprietarului.

      Rolul proprietarilor de pădure din situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este de a pune în acord planurile de amenajament silvic cu Planul de management al sitului, dacă se dovedeşte necesar şi de a pune în aplicare măsurile corespunzătoare din planul de management, conform descrierilor, termenelor şi priorităţilor din Planul de acţiune din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa. Covârşitoarea majoritate a teritoriului sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa fiind în proprietate publică a statului român şi administrat de ROMSILVA, cu respectarea managementului silvic, este de aşteptat ca măsurile prevăzute în plan să fie aplicate corespunzător şi cu dăruire.

      Reprezentanţii factorilor interesaţi, inclusiv ai Ocolului Silvic Câmpina, au participat la consultările publice organizate pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa iar Direcţia Generală Păduri din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi-a exprimat un punct de vedere prin adresa nr. 154864/ 6.10.2015.

      Prioritar se consideră menţinerea lemnului mort sau a arborilor bătrâni în pădure, în numărul stabilit prin Planul de management al sitului, sau care se va dovedi necesar conform evoluţiilor de teren, pentru menţinerea stării de conservare favorabile pentru habitatele şi speciile Natura 2000 pentru care a fost declarat situl.

      La data întocmirii Planului de management nu s-au constatat elemente de natură să determine modificarea planului de amenajament în vigoare la acea dată.

      Organizaţiile şi asociaţiile de profil ale vânătorilor şi pescarilor sportivi au obligaţia de a-şi informa membrii cu privire la aceste restricţii impuse atât de lege cât şi de Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa.

      Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa va informa vizitatorii pădurilor şi primăriile din localităţile învecinate cu privire la obligaţia de nu deranja viaţa sălbatică, inclusiv insectele şi amfibienii, specificând totodată sancţiunile prevăzute de lege pentru încălcarea acestei obligaţii.

      Periodic, custodele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa analizează respectarea Planului de management şi stadiul măsurilor prevăzute în Planul de acţiune, de regulă prin şedinţe şi ia măsuri de rezolvare operativă a problemelor întâmpinate.

      Activităţile ştiinţifice de cercetare arheologică şi conservare primară a siturilor arheologice, precum şi lucrările de restaurare la obiectivele arheologice şi monumente istorice sunt permise cu avizul autorităţii centrale de stat în domeniul culturii, sau ale serviciilor sale deconcentrate, după caz, cu condiţia respectării legislaţiei de mediu in vigoare.

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

         Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este localizată în Regiunea de dezvoltare 3 Sud Muntenia, localitatea comuna Valea Doftanei, judeţul Prahova. Situl este amplasat la confluenţa râului Doftanei cu pârâul Glodeasa şi este încadrat de Culmile Baiului

         – Gârbova.

         Comuna Valea Doftanei este situată în partea de nord-vest a judeţului Prahova, având o suprafaţă de peste 28000 ha. Comuna nu este populată decât în partea central-sudică, amplasarea de zone rezidenţiale fiind împiedicată de relieful muntos dificil de pe restul suprafeţei: în nord se găsesc Munţii Baiului şi Grohotiş, iar către sud, de o parte şi de alta a râului Doftana, numeroşi muncei dintre care se remarcă Secăria şi Păltinoasa.

         Comuna se învecinează cu oraşul Săcele din judeţul Braşov la nord, cu Azuga, Sinaia şi Secăria la vest, Brebu şi Şotrile la sud, şi cu Ştefeşti, Bertea, Izvoarele şi Măneciu la est.

         Comuna ocupă zona cursului superior al râului Doftana. Principala cale de acces în comună este drumul judeţean DJ102I. Acesta face legătura la sud cu comuna Şotrile şi, mai departe, cu municipiul Câmpina.

         La nord de satul Trăisteni, drumul judeţean continuă cu un drum forestier, ce urmează a fi modernizat până la Săcele din judeţul Braşov.

         Din DJ102I, la Teşila, se ramifică DJ101S, spre Secăria şi Comarnic şi DJ101T, un drum nemodernizat, spre Bertea. Punctul de acces principal este de pe DJ102I dinspre Trăisteni, prin limita de sud a sitului, pe drumul forestier. Este posibil şi accesul dinspre vest, dinspre Muşiţa, dar relieful foarte accidentat împiedică traversarea sitului spre est.

         Din DN1/E60, la nord de Ploieşti, în centrul oraşului Câmpina se deviază spre est, spre Valea Doftanei. Drumul continuă pe DJ102L şi DJ102I. De menţionat că traseul acesta nu are ieşire spre partea opusă. Drumul continuă în amonte pe valea Doftanei circa 45 km

         unde , între satele Trăisteni şi Valea Neagră, imediat în aval de confluenţa Doftanei cu pârâul Muşiţa, pe partea stângă a râului şi dincolo de acesta, apare bazinul torenţial Glodeasa.

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

         Punctul extrem nordic al sitului este în Stereo70 lat/lng m: 556706; 435171, cel sudic la: 558418; 431690, estic la: 558658; 433287 şi vestic la: 555085; 434594.

         Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este mărginit pe întregul perimetru de suprafeţe de pădure. Spre sud-vest limitele urmează drumul de acces.

      3. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

         Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu are o zonare internă în scop de management. In cazul său zonarea nu reprezintă o obligaţie legală iar omogenitatea sa – suprafaţă împădurită 100% străbătută de drumuri forestiere şi fără zone construite sau utilizate în scopuri industriale – nu a făcut necesară o astfel de zonare.

         Cu toate acestea, partea de nord a sitului reprezintă o zonă sensibilă, unde monitorizarea trebuie să se realizeze cu deosebită atenţie, datorită vulnerabilităţii habitatelor ca urmare a fenomenelor naturale.

      4. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

         Situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeaasa nu se suprapune cu alte arii protejate.

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Relief şi geomorfologie

         1. 2.2.1.1. Unităţi de relief

            •  Harta unităţilor de relief

              In versiunea electronică a planului, o astfel de hartă este derivată automat din harta unităţilor de relief , scara 1:750.000 la nivel naţional.

            •  Harta puncte de cotă şi curbe de nivel

              Acestă hartă este derivată automat din harta punctelor de cotă şi curbelor de nivel scara 1:25.000 la nivel naţional.

            •  Harta puncte de cotă şi curbe de nivel detaliată

              

            •  Altitudini

              • o Altitudinea minimă: 852 m

              • o Altitudinea maximă: 1400 m

              • o Altitudinea medie: 1080 m

            •  Unitate majoră de relief

              Unitatea majoră de relief din cadrul ariei protejate este muntele.

            •  Unităţile de relief şi procentul de ocupare

              Tabelul nr.2.

              Nr	Unitate de relief	Procent ocupare
              1	munte	100%

            •  Trepte hipsometrice şi procentul de ocupare

              Tabelul nr.3.

              Nr	Treapta hipsometrică	Procent ocupare
              1	800-1200	90%
              2	1200-1800	10%

            •  Caracterizarea generală a unităţilor de relief

              Pădurea Glodeasa se află în Munţii Baiului. În vest, limita acestora este dată de valea Prahovei, ce separă munţii Baiului de munţii Bucegi între localităţile Sinaia şi Buşteni.

              Limita nordică a munţilor Baiului are un traseu sinuos, urmând valea Azugii de la confluenţa cu Prahova şi până aproape de obârşie. Ea îi separă de culmile Clăbucetelor Predealului.

              În est, valea Doftanei între pasul Predeluş şi localitatea Trăisteni desparte munţii Baiului de munţii Grohotiş. La început, valea îngustă a Doftăniţei separă culmile împădurite şi orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamţu şi Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluş şi vârful Priscu. La confluenţa Doftanei cu Muşiţa şi valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferenţială, cu lunci şi terase largi.

              La sud, limita munţilor Baiului poate fi trasată pe culoarul creat de adâncirea celor două văi ale Florei, afluenţi ai Prahovei şi Doftanei.

         2. 2.2.1.2. Expoziţia versanţilor

            •  Harta expoziţiei versanţilor

              Această hartă este derivată automat din modelul digital al terenului la nivel naţional în cazul în care acesta este singurul disponibil.

            •  Influenţa expozitiei versanţilor asupra speciilor şi habitatelor Expoziţia spre nord-vest expune partea de nord a sitului la vânturi puternice, cu impact asupra habitatelor din acea parte a sitului.

         3. 2.2.1.3. Pante

            •  Harta pantelor

              Această hartă este derivată automat din modelul digital al terenului la nivel naţional

              •  Procente de pantă

                Tabelul nr.4.

                Nr	Treapta de pantă	Procent ocupare, %
                1	0-5	90
                2	5-10	10

                •  Influenţa pantelor asupra speciilor şi habitatelor

            Sunt formate o serie de trasee preferate de urs – Ursus arctus, ca urmare a structurii treptelor de pantă.

         4. 2.2.1.4. Geomorfologie

            •  Lista proceselor geomorfologice

              Tabelul nr.5.

              Nr	Proces geomorfologic	Observaţii
              1	Procese torenţiale	Definitorii
              2	Alunecări de teren	Secundare proceselor torenţiale
              3	Procese biologice	Lente

            •  Caracterizarea geomorfologică şi influenţa proceselor geomorfologice asupra speciilor şi habitatelor

              Pădurea Glodeasa este încadrată bazinului torenţial cu acelaşi nume, pe rama estică a Munţilor Baiului. Rocile de bază sunt flişul, gresia şi microconglomeratele mezozoice vechi de circa 130 de milioane de ani.

              Aceste strate sunt friabile şi în deschideri se vede cutarea lor puternică. Eroziunea puternică a generat versanţii puternic înclinaţi şi caracterul îngust şi sălbatic al văii torenţiale ce adăposteşte situl. Rocile mezozoice aparţin etajului Hautervivian.

              Conglomeratele sunt roci sedimentare consolidate, formate din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cum ar fi materiale grosiere de genul sfărămăturilor de stâncă sau prindişurilor legate printr-o matrice naturală, în general de origine calcaroasă sau argiloasă. Un conglomerat este o rocă detritică din categoria psefitelor, formată din particule rotunjite, cu dimensiuni mai mari de 2 mm, compact şi masiv. Gresia este o rocă sedimentară rezultată din granule de nisip.

              Preponderenţa rocilor sedimentare, asociată cu regimul pluvial intens şi cu pantele accentuate, poate conduce la o modificare destul de rapidă a morfologiei zonei. Acest lucru este în mod special important pentru speciile de amfibieni ce depind de posibilitatea de formare a bălţilor temporare într-o reţea suficient de deasă pentru a permite supravieţuirea şi reproducerea.

              Relieful prezintă o anumită uniformitate, lipsesc abrupturile, vârfurile ascuţite şi crestele atât de familiare munţilor din imediata vecinătate. Acest lucru favorizează deplasarea populaţiilor speciilor protejate şi determină o relativă uniformitate a habitatelor.

      2. 2.2.2. Geologie

         •  Hartă geologică

           Această hartă este generată automat în versiunea electronică a planului din harta geologică scara 1:200.000 la nivel naţional.

         •  Hartă geologică detaliată

           

         •  Lista tipurilor de formaţiuni geologice şi a vârstelor acestora

           Tabelul nr.6.

           Nr	Cod	Formaţiune geologică	Vârstă asociată
           1	ne	Fliş grezos-calcaros şi spilite, strate de Sinaia şi Azuga; marne de Dâmbovicioara	100-145 mil.
           2	Br+ap	Fliş şestos -grezos şi grezos; fliş calcarentic / strate de Comarnic	65-99 mil.

         •  Caracterizarea geologică şi influenţa geologiei asupra speciilor şi habitatelor

         Pădurea Glodeasa se află în Munţii Baiului, ce se caracterizează prin uniformitate structurală şi petrografică, desfăşuraţi pe un anticlinoriu, alcătuit în special din formaţiuni de vârstă cretacică, ce includ marno-calcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute cu calcit,

         marne şi argile. Aceste formaţiuni sunt cuprinse în mai multe elite secundare, orientate aproximativ NE-SV.

         Flişul este alcătuit din straturi sedimentare suprapuse, cu o granulaţie progresivă mai fină în partea superioară a stratului. În partea inferioară se aglomerează brecii sau conglomerate, care gradual se transformă în părţile superioare în gresii şi şisturi. In plus, flişul este modelat puternic de râuri şi torente. Acest lucru determină o dinamică crescută a habitatelor.

         Deoarece flişul are o permeabilitate scăzută, pe acesta au loc inundaţii şi alunecări de teren frecvente în timpul ploilor torenţiale. Acest lucru favorizează formarea de ochiuri de apă semipermanente, importante pentru speciile de amfibieni.

      3. 2.2.3. Hidrografie

         •  Harta hidrografică incluzând reţeaua hidrografică, detaliată

           

         •  Lista bazinelor hidrografice ierarhizată şi ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate

           Bazinul restrâns al pârâului Glodeasa, care este scurt, de 4 km, îl face să intre în categoria bazinetelor torenţiale montane, al căror debit este puternic influenţat direct de precipitaţii.

           Tabelul nr.7.

           Nr	Denumire bazin	Cod bazin	Ordin bazin	Pondere [%)
           1	Torentul Glodeasa	N/A	N/A	100%

         •  Lista lacurilor

           Pe teritoriul sitului nu există niciun lac şi nici în vecinătatea sa.

         •  Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi habitatelor

         Rezerva de apă provine exclusiv din precipitaţii şi izvoare limnocrene. Acest lucru conduce la dependenţa puternică a habitatelor speciilor de amfibieni de aceste resurse. Lipsa unor lacuri sau bălţi de suprafaţă mai mare reprezintă un factor de diferenţiere privind favorabilitatea habitatelor pentru diferitele specii de amfibieni.

      4. 2.2.4. Clima

         •  Temperaturi – medii multianuale

           Tabelul nr.8.

           Staţie /altitudine	Temperatura medie multianuală
           Cheia 880 m	5,8
           Muşcel 461 m	8,3
           Braşov 534 m	7,8
           Câmpina 461 m	9,0

         •  Precipitaţii

           Regimul precipitaţiilor în municipiul Câmpina, cea mai apropiată staţie meteo de sit, este de 500 – 700 mm/an.

         •  Harta topoclimatică

           Acestă hartă este derivată automat din harta topoclimatică scara 1:1.000.000 la nivel naţional.

         •  Caracterizarea climei şi influenţa ei asupra speciilor şi habitatelor

         TopoclimatuI Pădurii Glodeasa are un caracter de adăpost, atât faţă de circulaţia vestică, cât şi faţă de pătrunderea crivăţului dinspre nord-est. Spre partea din vale, dinspre municipiul Câmpina bat de regulă vânturi cu caracter de foehn.

         În vale, temperatura medie multianuală este de + 9,5°C, în timp ce maxima pozitivă a verii este considerată + 37,1°C , înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minimă este de – 21°C, în luna ianuarie a anului 2002.

         Regimul precipitaţiilor este în zonă de 500 – 700 mm/an, numărul anual de zile senine: 160 – 180 – acesta fiind unul dintre cele mai mari numere de zile însorite din România. Viteza medie a vântului este de 1,5 m/s iar valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32. Se constată o variabilitate a valorilor umidităţii în aer în Pădurea Glodeasa, ceea ce se explică prin omogenitate şi suprafaţa sa relativ mică, dar şi prin variaţiile de altitudine. O

         parte din diferenţe pot fi cauzate de condiţiile de microclimat.

      5. 2.2.5. Solurile

         •  Hartă solurilor

           Harta este generată din harta solurilor scara 1:200.000 la nivel naţional.

         •  Hartă solurilor detaliată

           

         •  Lista tipurilor de sol

         Tipurile de soluri identificate în aria naturală protejată, conform hărţilor disponibile la nivel naţional, sunt următoarele:

         • – BM- Soluri brune eu-mezobazice

         • – BO- Soluri brune acide

         • – BP- Soluri brune luvice/podzolite

         • – ER- Erodisoluri

         • – SA- Soluri aluviale

         După Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor 2003, echivalenţa tipurilor de sol menţionate este următoarea:

         • – BM- Soluri brune eu-mezobazice este echivalent cu EC – Eutricambosol

         • – BO- Soluri brune acide este echivalent cu DC – Districambosol

         • – BP- Soluri brune luvice/podzolite este echivalent cu LV – Luvosol

         • – ER- Erodisoluri este echivalent cu ER – Erodosol

         • – SA- Soluri aluviale este echivalent cu AS- Aluviosol

           •  Caracterizarea solurilor şi influenţa lor asupra speciilor şi habitatelor

         Eutricambosolurile sau solurile brune eu-mezobazice după denumirea anterioară, ocupă de obicei o treaptă montană inferioară dar în unele cazuri pot urca în altitudine până la altitudini mai ridicate. Acest tip de sol asigură o dezvoltare optimă ecosistemului de pădure. Se întâlnesc în partea de sud-vest a sitului, unde se suprapun cu o zonă de trafic şi activitate umană mai ridicată, ceea ce le diminuează într-o anumită măsură efectul de susţinere a vegetaţiei.

         Erodsolurile, ca soluri neevoluate, degradate se află în sit pe axa sud-est / nord-vest. Este şi una dintre zonele populate de amfibieni.

         Aluviosolurile se află în partea de sud a sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa, pe o suprafaţă restrânsă, fiind de importanţă redusă pentru ecosistemul analizat.

         Eutricambosolurile, districambosolurile şi luvosolurile oferă condiţii bune arborilor,ceea ce indică faptul că orice procese de degradare constatate în timp vor fi generate de cauze ce nu ţin de fertilitatea solurilor.

         Fertilitea solului generat de fliş este relativ scăzută. Acest lucru conduce la o sensibilitate relativ ridicată a solului faţă ciclurile de nutrienţi proprii pădurii şi la sensibilitatea stratului ierbos, ceea ce poate conduce la o variaţie rapidă a compoziţiei pe specii a acestuia, în mod

         special în cazul Pădurii Glodeasa, cu o suprafaţă mică. In mod particular habitatele aflate spre limita de nord a sitului pot fi cu uşurinţă degradate ca urmare a sărăcirii în nutrienţi.

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

         •  Harta ecosistemelor, detaliată

           

         •  Harta parcelelor silvice, detaliată

           Pădurea Glodeasa se regăseşte la UP V Orjogoaia 69-83, aparţinând Ocolului Silvic Câmpina.

         •  Descrierea ecosistemelor şi influenţa acestora asupra speciilor şi habitatelor

         Situl Pădurea Glodeasa cuprinde exclusiv un ecosistem de pădure. Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite defineşte pădurea ca fiind: 'Teritoriu acoperit de arbori cu coroane pe mai mult de 10% din zonă, pe mai mult de 0,5 ha. Arborii trebuie să atingă minim 10,5 metri la maturitate". În sistemul armonizat internaţional de clasificare a ecosistemelor, Pădurea Glodeasa face parte din categoria "Pădure cu frunze căzătoare – păduri naturale, cu o acoperire cu coronament > 30%, în care > 75% este formată de arbori cu frunze căzătoare".

         În situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa habitatele sunt tipice pentru ecosistemele de pădure. Solul fertil este întreţinut de litiera de grosime medie şi variabilă în funcţie în special de panta terenului dar suficientă pentru a forma rezerve de nutrienţi. Coronamentul este des, dar permite totuşi trecerea suficientă a luminii pentru speciile ierboase, chiar dacă nu sunt foarte abundente. Umiditatea adecvată este demonstrată şi de multitudinea de specii de fungi întâlnite pe teren. Fauna din situl Pădurea Glodeasa include specii de amfibieni, inclusiv de tritoni, chiar dacă nu din specia pentru care a fost declarat situl.

         Ecosistemul de pădure are un aspect mozaicat, cu pante diferite, expuneri diferite şi posibilităţi de acces variabile ceea ce favorizează formarea de adăposturi şi trasee de pasaj pentru diverse specii de animale, inclusiv pentru cele pentru care a fost declarat situl.

      2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

         1. 2.3.2.1. Habitate Natura 2000

            Tabelul nr.9.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            1.	Clasificarea tipului	EC : Habitatul 91V0- Păduri dacice de fag
            	de habitat	Cenotaxonii vegetali din România asociaţi habitatului respectiv
            		sunt: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera –syn.
            		Dentaria glandulosa, Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra,
            		Leucanthemum waldsteinii, Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus,
            		Euphorbia carniolica, Aconitum moldavicum, Saxifraga
            		rotundifolia subsp. heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla,
            		Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia
            		pendula, Festuca drymeja. Tipul de ecosistem din sit este pădurea
            		dacică de fag de aproximativ 200 ani.
            		RO : In sistemul românesc de clasificare, habitatul întâlnit în situl
            		natura 2000 Pădurea Glodeasa corespunde în covârşitoarea
            		majoritate habitatului cod R4101 – Păduri sud-est carpatice de
            		molid –Picea abies, fag –Fagus sylvatica şi brad –Abies alba cu
            		Pulmonaria rubra, pe alocuri fiind prezente fragmente de habitat
            		cod R4109- Păduri sud-est carpatice de fag –Fagus sylvatica cu
            		Symphytum cordatum, mai ales în partea sud-vestică a sitului, fără
            		însă a se constitui în suprafeţe de habitat distincte. Stratul ierbos
            		prezintă evidente caracteristici de amestec de specii între tipurile de
            		habitate din clasificarea românească pe întreg teritoriul acoperit de
            		acest habitat.
            		Starea de conservarea a habitatului 91V0 pe întreg teritoriul sitului
            		Natura 2000 este favorabilă, atât în prezent cât şi în perspectivă.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            2.	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat Natura 2000 este: Habitatul 91V0- Păduri dacice de fag, în conformitate cu nomenclatorul Nr. 8.6.16 – " Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi tipurile de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare". In sistemul românesc de clasificare, habitatul corespunde celui cu cod R4101 – Păduri sud-est carpatice de molid – Picea abies, fag – Fagus sylvatica şi brad –Abies alba, cu Pulmonaria rubra, în conformitate cu nomenclatorul Nr. „8.6.17 – Lista tipurilor de habitate naturale din sistemul românesc de clasificare".
            3.	Distribuţia tipului de habitat [hartă]	A se vedea 8.2.12. – Harta Habitatelor de interes comunitar

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            4.	Distribuţia tipului de habitat [descriere]	Habitatul 91V0 este distribuit pe cea mai mare parte a sitului, având o structură relativ omogenă din punct de vedere ecologic. Există însă o variaţie în ce priveşte speciile lemnoase, cele de foioase predominând spre vest şi spre sud. Symphitum cordatum prezintă un gradient de creştere de la nord spre sud. Habitatul se împarte în două zone cu caracteristici distincte: Spre extremitatea nordică a sitului se constată benzi de trecere spre celălalt tip de habitat de pe suprafaţa sitului, anume habitatul 9110, fără însă să se constituie în elemente premergătoare fragmentării habitatului ci fiind o prezenţă naturală în cazurile mai multor tipuri de habitat de pădure vecine, ce realizează treceri graduale. De o parte şi de alta a drumului forestier ce străbate situl se constată o vegetaţie bogată, cu Carex sp. şi Juncus sp., favorizată de scurgerile de apă pluvială.
            5.	Statutul de prezenţă [spaţial]	Habitatul 91 V0 este larg răspândit pe suprafaţa sitului.
            6.	Statutul de prezenţă [management]	Din punct de vedere al managementului, habitatul 91V0 se află într-o stare naturală pe întreg teritoriul sitului, posibil să fi fost renaturat în trecut pe anumite porţiuni nesemnificative ca suprafaţă unde, din partea nordică, predomină făgetele tinere.

            • – Zona central sudică: făgetele bătrâne sunt abundente – 15- 20%, în stratul ierbos predomină Symphitum cordatum cu o acoperire medie de 15-20% în raport cu celelalte specii ierboase. Covorul ierbos este deosebit de bogat în specii, fiind prezente briofite şi macromicete în număr mare.

            • – Zona nord-vestică: bradul – Abies picea– este abundent, în proporţie de 15-20%, stratul arborilor realizând o acoperire de peste 90%, în startul ierbos predomină Galium odoratum în timp ce Symphitum cordatum este foarte rar întâlnită.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            7.	Suprafaţa tipului de habitat	Acest tip de habitat se află pe 85-95% din suprafaţa sitului. Situl are în totalitate 544 ha, ceea ce înseamnă că habitatul ocupă o suprafaţă de minim 462 ha şi maxim 517 ha. Aceste suprafeţe includ şi zonele în care habitatul se află în expansiune, aşa cum o demonstrează compoziţia heterogenă a stratului ierbos.
            8.	Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat (raportată la suprafaţa naţională)	In regiunea Sud-Muntenia suprafaţa declarată ca fiind ocupată cu acest habitat este de 217.389,04 ha, în regiunea Centru: 539,350,79 ha, în regiunea Nord-Est- 160.743,60, în regiunea Nord-Vest – 187.331,24 ha, în regiunea Sud-Est – 9.939,74, în regiunea Sud- Vest -398.268,34 ha, în regiunea Vest – 222.156,66 ha. În total, suprafaţa declarată la nivel naţional acoperită cu acest tip de habitat este de: 1.735.179,41 ha. Datele sunt preluate de pe web-site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului dedicat "Rio ClearingHouse Mechanism" la data de 1 martie 2014 şi sunt anterioare finalizării planurilor de management ale siturilor Natura 2000 din România. Faţă de această suprafaţă, valoarea minimă a ponderii habitatului 91V0 în situl Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa este de : 0,02662549 % iar cea maximă este de: 0,02979519 %.
            9.	Perioada de colectare a datelor din teren	Colectarea datelor s-a realizat în perioada februarie 2013 – februarie 2014 şi a inclus determinări cantitative de teren folosind metode de tip Braun-Blanquet pentru speciile ierboase şi ploturi circulare de probă pentru speciile lemnoase, amplasate pe teritoriul sitului pentru asigurarea reprezentativităţii, în funcţie de heterogenitatea dedusă din investigaţii preliminare de teren, studiul hărţii şi al reliefului.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            10.	Alte informaţii privind sursele de informaţii	Pentru investigarea habitatelor Natura 2000 pentru care a fost declarat situl şi pentru estimarea stării de conservate au fost utilizate atât metode cantitative şi calitative şi transecte de teren în cursul cărora au fost investigate caracteristicile stratului ierbos: compoziţia în specii de briofite şi macromicete şi caracteristicile stratului de arbori, litiera şi prezenţa lemnului mort. Toate informaţiile utilizate pentru inventarierea şi estimarea stării de conservare provin din parcurgerea cu piciorul a teritoriului habitatului, inclusiv în partea de est a sitului, puternic accidentată, fragmentată de torenţi şi cu vegetaţie deasă.

            Tabelul nr.10.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: Habitatul 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Specii importante, precum cele edificatoare sau cele cu constanţă ridicată în asociaţiile vegetale pentru acest tip de habitat sunt Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum. RO: In clasificarea românească, habitatul corespunzător întâlnit pe teritoriul sitului Natura 2000 Pădirea Glodeasa este : R4107 Păduri sud-est carpatice de fag – Fagus sylvatica şi brad –Abies alba cu Vaccinium myrtillus. Starea de conservare a habitatului Natura 2000 9110 este favorabilă pe întreg teritoriul sitului atât în prezent cât şi în perspectivă.
            2.	Codul unic al tipului de habitat	EC: 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum RO: R4107 Păduri sud-est carpatice de fag – Fagus sylvatica şi brad- Abies alba cu Vaccinium myrtillus.
            3.	Distribuţia tipului de habitat [hartă]	A se vedea 8.2.12. – Harta Habitatelor de interes comunitar

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            4.	Distribuţia tipului de habitat [descriere]	Pe o suprafaţă foarte restrânsă în nordul sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa, în curs de formare.
            5.	Statutul de prezenţă [spaţial]	Habitatul 9110 se găseşte marginal, pe o suprafaţă foarte restrânsă în nordul sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa.
            6.	Statutul de prezenţă [management]	Habitatul se află într-o stare naturală pe întreg teritoriul ocupat în sit.
            7.	Suprafaţa tipului de habitat	Din suprafaţa sitului de 544 ha, habitatul 9110 ocupă min 27 ha şi maxim 82 ha, cu o probabilitate mai mare a valorii minime deoarece această suprafaţa a habitatului include şi suprafeţe restrânse fără strat de arbori.
            8.	Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat (raportată la suprafaţa naţională)	Pe plan naţional, habitatul 9110 ocupă următoarele suprafeţe: în regiunea centru – 269.101,13 ha, regiunea Nord-Vest: 168.140,54 ha. regiunea Sud-Est – 18.341,92 ha, regiunea Sud-Muntenia – 95.427,03 ha, regiunea Sud-Vest Oltenia – 206.872,13 ha, în regiunea Vest: 186.514,61 ha, în total: 944.397,36 ha. Faţă de această suprafaţă, aria ocupată de habitatul 9110 pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa este de minim 0,00285897% şi maxim 0,00868279%.
            9.	Perioada de colectare a datelor din teren	Colectarea datelor s-a realizat în perioada aprilie 2013 – februarie 2014 şi a inclus determinări cantitative de teren folosind metode de tip Braun-Blanquet pentru speciile ierboase şi ploturi circulare de probă pentru speciile lemnoase, amplasate pe teritoriul habitatului în funcţie de rezultatul investigaţiilor preliminare de teren.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            10.	Alte informaţii privind sursele de informaţii	Pentru investigare şi pentru estimarea stării de conservare au fost utilizate metode cantitative şi calitative şi transecte de teren în cursul cărora au fost determinate caracteristicile stratului ierbos, al celui de arbuşti şi respectiv de arbori. Toate informaţiile utilizate pentru inventarierea şi estimarea stării de conservare provin din parcurgerea cu piciorul a teritoriului habitatului.

            Tabelul nr.11.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: Habitatul 4060-Tufărişuri alpine şi boreale
            2.	Codul unic al tipului de habitat	Habitat 4060.
            3.	Distribuţia tipului de habitat [hartă]	Habitatul nu este prezent în sit ca atare.
            4.	Distribuţia tipului de habitat [descriere]	Habitatul nu este prezent în sit ca atare.
            5.	Statutul de prezenţă [spaţial]	Habitatul nu este prezent în sit ca atare. În trecutul îndepărtat este posibil ca el să fi fost prezent marginal.
            6.	Statutul de prezenţă [management]	Habitatul nu se regăseşte în compoziţia sa tipică pe teritoriul sitului. Totuşi există unele specii identificate în special în zona nordică a sitului ce indică posibilitatea ca în trecutul îndepărtat pe suprafeţe foarte reduse să fi existat acest tip de habitat, sub forma unor petice. Din această perspectivă, deşi nici condiţiile pedoclimatice nu sunt favorabile, habitatul poate fi considerat degradat.
            7.	Suprafaţa tipului de habitat	Habitatul nu este prezent în sit ca atare.

            Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
            8.	Suprafaţa din arie pentru tipul de habitat (raportată la suprafaţa naţională)	Habitatul nu este prezent în sit ca atare.
            9.	Perioada de colectare a datelor din teren	Colectarea datelor s-a realizat în perioada februarie 2013 – februarie 2014.
            10.	Alte informaţii privind sursele de informaţii	Toate informaţiile utilizate pentru inventarierea şi estimarea stării de conservare provin din parcurgerea cu piciorul a teritoriului habitatului.

         2. 2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea naţională

            Tabelul nr.12.

            Nr.	EC: Habitat Natura 2000 pentru care a fost declarat situl	RO: Habitatele după clasificarea naţională ce au fost identificate în sit corespunzător Habitatului Natura 2000 pentru care a fost declarat situl
            1.	Habitat 91V0– Păduri dacice de fag	R4101 – Păduri sud-est carpatice de molid – Picea abies, fag – Fagus sylvatica şi brad – Abies alba, cu Pulmonaria rubra, pe alocuri fiind prezente fragmente de habitat cod R4109- Păduri sud-est carpatice de fag – Fagus sylvatica cu Symphytum cordatum, mai ales în partea sud-vestică a sitului, fără însă a se constitui în suprafeţe de habitat distincte.
            2.	Habitat 9110-Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum	R4107 Păduri sud-est carpatice de fag – Fagus sylvatica şi brad – Abies alba- cu Vaccinium myrtillus.
            3.	Habitat 4060-Tufărişuri alpine şi boreale	Nu a fost identificat în sit ca atare. Posibil să fi existat petice extrem reduse din acesta în trecutul îndepărtat.

         3. 2.3.2.3. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate

            Tabelul nr.13.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1.	Localizarea tipului de habitat sau a grupului de tipuri de habitate [geometrie]	A se vedea 8.2.12. – Harta habitatelor de interes comunitar
            A.2	Clasificarea tipurilor de habitate	Habitat 91V0-Păduri dacice de fag Habitat 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitat 4060-Tufărişuri alpine şi boreale
            A.2	Cod tip de habitat 1	Habitat 91V0– Păduri dacice de fag
            A.4	Procent tip de habitat 1	Procentul de acoperire al Habitatului 91V0- Păduri dacice de fag este 85-95%.
            A.5.	Cod tip de habitat 2	Habitat 9110-Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
            A.6.	Procent tip de habitat 2	Procentul de acoperire al Habitatului este 9110- Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum este 5-15%.
            A.7.	Cod tip de habitat 3	Habitat 4060-Tufărişuri alpine şi boreale
            A.8.	Procent tip de habitat 3	0% – nu se regăseşte ca atare pe teritoriul sitului.
            A. 9.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv	Calitatea datelor pentru habitatele pentru care a fost declarat situl este bună fiind obţinute din determinări cantitative de teren, urmate de transecte de confirmare a celor deduse din aceaste determinări.
            A. 10.	Confidenţialitate	Datele referitoare la habitatele Natura 2000 pentru care a fost declarat situl şi sunt cuprinse în Planul de management de faţă sunt informaţii publice. Datele primare şi de interpretare ştiinţifică din studiile de bază realizate pentru elaborarea Planului de management sunt confidenţiale şi sunt destinate excluziv uzului custodelui şi autorităţilor publice îndreptăţite conform legii. Acestea sunt protejate de legislaţia dreptului de autor.
            A. 11.	Alte detalii	Nu a fost identificat habitatul 4060-Tufărişuri alpine şi boreale, dar e posibil să fi existat în sit în trecutul îndepărtat.

      3. 2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

         1. 2.3.3.1 Flora de interes conservativ

            1. 2.3.3.1.1 Plante inferioare

         Pe teritoriul sitului nu există plante inferioare de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Există o floră bogată de micomicete.

         2.3.3.1.2. Plante superioare

         Pe teritoriul sitului nu există plante superioare de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Alte specii menţionate în Fişa Standard Natura 2000 ca importante şi identificate în investigaţiile de teren sunt următoarele:

         • – Corallorhiza trifida , Epipogium aphyllum , Corydalis solida, Monotropa hypopitys, Rorippa islandica, Larix decidua, Abies alba.

           Dintre speciile din Fişa standard Natura 2000 ca importante nu au fost identificate în sit în cursul investigaţiilor de teren următoarele:

         • – Goodyera repens, Pseudorchis albida, Euphrasia micrantha, Herminium monorchis.

         1. 2.3.3.2. Fauna de interes conservativ

            1. 2.3.3.2.1 Nevertebrate

         Pe teritoriul sitului nu există nevertebrate de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Dintre speciile menţionate în Formularul standard Natura 2000 ca importante, Alopia plumbea doftanae Nordsieck 1977, gasteropod din familia Clausiliidae, subspecie semnalată pe pereţii calcaroşi din Cheile Doftanei, nu a fost semnalat în cursul investigaţiilor de teren în sit. În sit nu a fost găsit nici habitatul stâncos necesar acestei specii.

         1. 2.3.3.2.2. Ihtiofaună

            Pe teritoriul sitului nu există ihtiofaună de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl şi nici specii menţionate ca importante.

         2. 2.3.3.2.3. Herpetofaună

            Informaţii specifice speciei şi distribuţia speciei Bombina variegata

            Tabelul nr.14.

            Nr.

            Informaţie/Atribut

            Descriere

            1.	Specia	Bombina variegata
            2.	Informaţii specifice speciei	Bombina variegata este specie euritopă de amfibieni, cu activitate diurnă şi nocturnă. Poate utiliza habitate acvatice cu volume mici de apă, unele cu caracter temporar: mici băltoace formate în făgaşe ale drumului, izvoare limnocrene, denivelări ale solului. Depune mai multe ponte de-a lungul sezonului reproductiv din mai-iulie, uneori chiar în august în mai multe habitate. Este o specie foarte dinamică, ce poate utiliza rapid orice habitat potenţial, ceea ce face ca în cazul sitului Pădurea Glodeasa să fie relevante şi ochiurile de apă unde nu a fost găsită, dar pe care le poate cu uşurinţă popula având în vedere apropierea. Aceste ochiuri de apă reprezintă habitate de reproducere sau au caracter de "pietre de păşit" în cadrul migraţiei speciei. La nivelul sitului Pădurea Glodeasa efectivele de Bombina variegata pot număra între 106 şi 212 de exemplare. Bombina variegata se află într-o stare de conservare nefavorabilă- inadecvată la nivelul sitului Pădurea Glodeasa.
            3.	Distribuţia speciei [harta distribuţiei]	Specia populează în principal bălţile semi-temporare de pe principalul drum forestier din sit – a se vedea 8.2.9. Harta speciilor de interes comunitar – amfibieni şi reptile.

            4.	Distribuţia speciei [interpretare]	Specia este distribuită de-a lungul următoarelor tipuri de habitat: – Făgaşe de drum sau la marginea drumului. Sunt habitate acvatice temporare şi foarte puţine permanente care se formează în făgaşe de utilaje forestiere, în special pe drumul care mărgineşte situl spre sud-vest.
            		– Microforme depresionare în care se acumulează apa de pe versanţi. Aceste mici denivelări, formate spre baza pantelor sau la anumite discontinuităţi de pantă, sunt fie "închise", adică apa nu se scurge mai departe, fie "deschise", adică apa se scurge mai departe şi reprezintă de fapt în cea de-a patra categorie de habitate propice acestei specii anume izvoare limnocrene.
            		– Microforme depresionare alimentate din precipitaţii. Sunt foarte puţine astfel de habitate acvatice, deoarece depind direct de cantitatea de precipitaţii.
            		– Izvoare limnocrene, ce formează o zonă de băltire la ieşirea apei din versant sau o zonă umedă cu o suprafaţă mai mare, acoperită adesea de vegetaţie higrofilă. Efective numerice mai mari au fost observate în primul tip. Sunt 2 zone de concentrare a populaţiilor, corespunzătoare concentrării habitatelor acvatice favorabile: drumul principal de acces în sit, de pe valea Glodesei şi drumul forestier din sud-vestul sitului, care reprezintă limita de sud-vest a acestuia. În sit există şi torenţi temporari, care curg cu o viteză foarte mică. În aceştia au fost observate larve de salamandră dar nu şi de Bombina variegata. Ele pot servi însă şi pentru reproducerea Bombina variegata în anumite perioade. Cele 2 zone sunt probabil izolate geografic/ ecologic datorită pantelor accentuate ale versantului şi ale râului Glodeasa. Ele sunt interconectate numai în partea dinspre gura văii Glodeasa, zona podului unde râul Glodeasa trece pe sub drumul de acces spre sit şi se varsă în râul Doftana.

            5.	Statutul de prezenţă [temporal]	Statutul de prezenţă al speciei în sit este:
            6.	Statutul de prezenţă [spaţial]	Sstatutul de prezenţă din punct de vedere spaţial este: larg răspândită.
            7.	Statutul de prezenţă [management]	Statutul de prezenţă din punct de vedere al managementului este: nativă.
            8.	Abundenţă	Abundenţa speciei în sit este: comună.
            9.	Perioada de colectare a datelor din teren	Perioada de timp în care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor este: aprilie 2013- noiembrie 2013.
            10	Alte informaţii privind sursele de informaţii	Toate datele au fost obţinute din investigaţii de teren şi numărări directe – census.

            • – rezident

            • – odihnă şi hrănire

            • – iernare

            • – reproducere

            Informaţii specifice speciei şi distribuţia speciei Triturus montandoni

            Tabelul nr.15.

            Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
            1.	Specia	Triturus montandoni Această specie a fost redenumită Lissotriton montandoni.
            2.	Informaţii specifice speciei	Nu au fost identificate exemplare "pure" de triton carpatic la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa, ci doar câţiva hibrizi L. montandoni x L. vulgaris, astfel nu poate fi luată în considerare starea de conservare a speciei la nivelul sitului. Se poate spune cel mult că specia este prezentă prin patrimoniul genetic existent în combinaţiile hibride identificate în teren, însă specia ca atare este absentă la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa.

            3.	Distribuţia speciei [harta distribuţiei]
            4.	Distribuţia speciei [interpretare]	Specia apare sporadic, sub formă de hibrizi în principal bălţile semi-temporare din sit. Tritonul carpatic a fost observat în mai multe locaţii de pe Valea Doftanei: Trăisteni – partea superioară, mai sus de Vadu lui Zeghe, sub LEA 400kV: Staicu Gabriela, comunicare personală; Pop Dorin Alexandru, observaţie personală; Iftime Alexandru, comunicare personală, în apropiere de Cabana Valea Neagră – Pop, observaţie personală şi în apropiere de vârful Şteiasa Mare – Creţu Maria, comunicare personală. La nivelul sitului Pădurea Glodeasa nu au fost observaţi decât hibrizi Lissotriton vulgaris x Lissotriton montandoni, în 3 locaţii, situate pe valea Glodesei, pe râu în apropierea drumului forestier care urmăreşte firul pârâului Glodeasa.
            5.	Statutul de prezenţă [temporal]	Statutul de prezenţă al speciei în sit este incert.
            6.	Statutul de prezenţă [spaţial]	Statutul de prezenţă din punct de vedere spaţial este: marginală. Specia nu este prezentă decât sub formă de genofond.
            7.	Statutul de prezenţă [management]	Statutul de prezenţă din punct de vedere al managementului este: nativă.
            8.	Abundenţă	Abundenţa speciei în sit este: incertă.
            9.	Perioada de colectare a datelor din teren	Perioada de timp în care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor este: aprilie 2013- noiembrie 2013.

            10.

            Alte informaţii privind sursele de informaţii

            Toate informaţiile au fost obţinute din investigaţii de teren.

         3. 2.3.3.2.4. Avifaună

            Pe teritoriul sitului nu există avifaună de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Speciile Natura 2000 prezente în sit sunt: şorecar comun – Buteo buteo, uliul păsărar – Accipiter nisus, Ghionoaia sură – Picus canus, ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius, ciocănitoarea pestriţă mare- Dendrocopus major, capintortura- Jynx torquilla, ciocârlia de pădure – Lullula arborea, sfrânciocul roşiatic – Lanius collurio, coţofana – Pica pica, stăncuţa – Corvus monedula, pitulicea mică – Phylloscopus collybita, auşelul cu cap galben- Regulus regulus, măcăleandrul- Erithacus rubecula, mierla – Turdus merula, piţigoiul mare – Parus major, ţicleanul- Sitta europea, cinteza – Fringilla coelebs, presura galbenă – Emberiza citrinella.

         4. 2.3.3.2.5. Mamifere

         Informaţii specifice speciei şi distribuţia speciei Ursus arctus

         Tabelul nr.16.

         Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
         1.	Specia	Ursus arctus

         2.

         Informaţii specifice speciei

         Din punct de vedere al densităţii ursului brun la nivelul sitului Pădurea Glodeasa fiind 2 urşi rezidenţi / 544 ha, cu aglomerări de până la 6-7 indivizi în momente de hrănire mai importante, precum primăvara şi toamna, acesta se află într-o stare favorabilă. Altfel spus, acesta nu este nici într-o situaţie de suprapopulare, dar nici într-una de subpopulare, care ar avea efect asupra şanselor de reproducere. Din datele pentru decada 2001 – 2010 pentru fondurile cinegetice 21 Şeţu şi 22 Orjogoaia rezultă tendinţe populaţionale ascendente anume sporuri de 9-10 indivizi / decadă, conform fişelor tehnice ale acestor fonduri, disponibile pe web-site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Din punct de vedere al ofertei trofice – atât naturale, cât şi artificiale – situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa oferă toate caracteristicile unei zone bune de hrănire: pădure plurienă de fag şi brad, cu comunităţi vegetale şi animale bogate, cu un grad ridicat de naturaleţe. Aceste caracteristici combinate şi cu o presiune antropică relativ scăzută asupra habitatului oferă ursului brun o zonă bună de hrănire, reproducere şi chiar bârlogire. Din punct de vedere al conectivităţii pădurii Glodeasa cu alte habitate forestiere şi alpine cu un grad ridicat de naturaleţe, situaţia este favorabilă, neexistând elemente care să fragmenteze habitatele. Puţinele presiuni sunt date de exploatările forestiere de pe valea Orjogoaiei, turismul motorizat cu ATV şi Endurro precum şi culesul de fructe de pădure şi ciuperci. Ursul fiind însă prin excelenţă un animal nocturn sau de crepuscul, este ferit în mare parte de aceste presiuni, putându-se deplasa liber atât în Pădurea Glodeasa, cât şi dinspre aceasta spre alte locaţii. Având în vedere cele de mai sus, starea de conservare a ursului brun la nivelul sitului Pădurea Glodeasa este favorabilă.

         3.

         Distribuţia speciei [harta distribuţiei]

         Harta detaliată a distribuţiei speciei la nivelul sitului, după urme şi tipuri de surse de informare.

         4.

         Distribuţia speciei [interpretare]

         Sunt prezente sau au trecut prin sit în 2012-2013 minimum 4 exemplare, anume cel mai probabil 1 adult, 1 tineret şi 1 ursoaică cu minimum 1 pui şi maximum 17 exemplare, anume cel mai probabil 4 exemplare de tineret, 2 mame cu 2 pui fiecare şi 9 adulţi. Suprafaţa mică a sitului Pădurea Glodeasa nu îngăduie un asemenea maxim efectiv rezident. Ursul brun este un animal fidel locului său obişnuit de trai mai ales dacă acolo nu există presiuni constante. Aria de răspândire a unui urs brun adult variază în România în funcţie de condiţiile de hrănire şi de biotop între 300 şi 1.000 ha, cu anumite suprapuneri, mai ales la femele. Cel mai probabil este că mai mult de 2 urşi nu sunt rezidenţi, în sensul de a avea bârlog în situl Pădurea Glodeasa cu o suprafaţă de 544 ha, ceea ce concordă şi cu informaţiile de la Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina. Situl Pădurea Glodeasa atrage un număr mai mare de exemplare mai ales toamna, din următoarele motive: existenţa hrănitoarei de la observatorul de urs din mijlocul sitului, structura habitatelor forestiere cu un grad mare de naturaleţe şi presiuni antropice foarte scăzute precum şi o bună conectivitate cu alte habitate forestiere şi alpine, cu un grad ridicat de naturaleţe. Pădurea Glodeasa având arboret matur de fag, cu o structură cu un grad ridicat de naturaleţe – deci care permite fructificaţii bogate de jir – şi hrănitoare artificială atrage până spre 10 exemplare de urs toamna. Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina a raportat între 6 şi 7 exemplare înregistrate în 2012-2013, identificaţi prin metode biometrice. Este puţin probabil ca la nivelul sitului să fie aglomeraţi la un moment dat mai mult de 10 indivizi şi aceasta numai toamna, când ursul brun, prin etologia sa, este dispus să renunţe la teritorialitatea sa. Toate siturile Natura 2000 cu care se învecinează situl ROSCI0153 Pădurea Glodeasa sunt desemnate şi pentru ursul brun. Astfel, pe o rază cuprinsă între 30 şi 35 km de jur împrejurul sitului Pădurea Glodeasa, există alte situri Natura 2000 desemnate pentru urs.

         5.	Statutul de prezenţă [temporal]	Statutul de prezenţă al speciei în sit este rezident şi odihnă şi hrănire.
         6.	Statutul de prezenţă [spaţial]	Statutul de prezenţă din punct de vedere spaţial este: izolată.
         7.	Statutul de prezenţă [management]	Statutul de prezenţă din punct de vedere al managementului este: nativă.
         8.	Abundenţă	Abundenţa speciei în sit este: certă.
         9.	Perioada de colectare a datelor din teren	Perioada de timp în care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor este: ianuarie 2013- decembrie 2013.
         10.	Alte informaţii privind sursele de informaţii	Au mai fost colectate date de la: Ocolul Silvic Câmpina, populaţia din zonă- prin chestionare privind pagubele şi de la primăriile din zonă.

         1. 2.3.3.3 Hărţile de distribuţie a speciilor

            1. 2.3.3.3.1 Harta distribuţiei speciilor ca poligon

               Localizarea speciei Bombina variegata

               Tabelul nr.17.

               Cod	Parametru	Descriere
               A.1	Specia	Bombina variegata
               A.2	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei rezidente este : permanent rezidentă.

               A.2	Localizarea speciei [geometrie]	Localizarea speciei Bombina variegata A se vedea şi 8.2.9. Harta speciilor de interes comunitar – amfibieni şi reptile.
               A.3	Localizarea speciei [descriere]	În special de-a lungul drumurilor.
               A.4	Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv	Mărimea populaţiei aparţine clasei 3 a nomenclatorului „8.6.1 Unităţi de măsură pentru populaţia speciei", adică se situează în intervalul 100 -500 de exemplare. Conform măsurătorilor precise, prin inventariere de teren mărimea populaţiei este între 106 şi 212 exemplare.
               A.5.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv	Calitatea datelor este bună, fiind rezultatul unei inventarieri complete.

               A.6.	Clasa densităţii speciei	Au fost cartate 111 habitate acvatice, cu suprafeţe între 0,2 şi 3574 m2, cu o medie de 2,65 m2 şi o abatere standard de 504,864, însumând un total de 10.510 m2 adică 1,051 ha, sau 0,193 % din suprafaţa sitului. Cele 111 habitate acvatice nu au o hidroperioadă permanentă, acest număr rezultând din cartările efectuate în cadrul a 5 campanii de teren efectuate pentru cartarea herpetofaunei şi a habitatelor acesteia. În cele 2 zone de concentrare a exemplarelor de Bombina variegata sunt peste 5 bălţi / 10 ha. În afara celor 2 zone de concentrare, sunt şi sub 2 bălţi / 10 ha, ca medie sunt 2-5 bălţi / 10 ha, ceea ce corespunde stării de conservare inadecvată, densitatea fiind în acest caz scăzută.
               A.7.	Confidenţialitate	Informaţiile precise privind localizarea populaţiilor sunt confidenţiale, pentru a evita colectarea broscuţelor pentru acvarii sau alte utilizări.
               A.8.	Alte detalii	Pe versanţii văii Glodeasa au fost observate foarte puţine exemplare de Bombina variegata, doar acolo unde există discontinuităţi de pantă şi apar habitate de tipul „izvoare limnocrene”. Au fost observate însă mai multe astfel de izvoare limnocrene în care specia nu era prezentă. Acolo unde a fost observată, izvoarele limnocrene erau situate în luminişuri – cu toate că nu poate fi trasă o concluzie în acest sens, fiind vorba doar de 3 cazuri. Existenţa luminişului permite dezvoltarea unei flore palustre / higrofile bogate, ceea ce ar putea reprezenta un plus de favorabilitate, scăzând riscul de prădare.

               Localizarea speciei Ursus arctos

               Cod	Parametru	Descriere
               A.1	Specia	Ursus arctos
               A.2	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei rezidente este : permanent rezidentă.
               A.2	Localizarea speciei [geometrie]	A se vedea 8.2.8. Harta speciilor de interes comunitar – mamifere.
               A.3	Localizarea speciei [descriere]	Pe potecile din sit.
               A.4	Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv	Mărimea populaţiei este între 3 şi 7 exemplare.
               A.5.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv	Calitatea datelor este bună, fiind rezultatul unei inventarieri complete.
               A.6.	Clasa densităţii speciei	Densitatea speciei este scăzută, dar trebuie ţinut seama de faptul că are nevoie de un habitat mai larg decât cel reprezentat de situl Pădurea Glodeasa.
               A.7.	Confidenţialitate	Informaţiile precise privind localizarea sunt confidenţiale, pentru a evita contactarea voluntară a exemplarelor de urs, cu urmări nedorite.
               A.8.	Alte detalii	Sunt şi alte exemplare de urs în pasaj prin sit.

            2. 2.3.3.3.2 Harta distribuţiei speciilor ca punct

         Localizarea speciei Lissotriton montandoni

         Tabelul nr.18.

         Cod	Parametru	Descriere
         A.1.	Specia	Lissotriton montandoni

         A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire, având în vedere prezenţa urmelor sale ca genofond -hibrizi.
         A.3.	Localizarea speciei [geometrie]	A se vedea şi 8.2.9. Harta speciilor de interes comunitar – amfibieni şi reptile.
         A.4.	Suprafaţa habitatului	Pe teritoriul sitului, hibrizii au fost localizaţi în bălţi de ordinul a 10- 20 m2.
         A.5.	Localizarea speciei [descriere]	La nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu au fost observaţi decât hibrizi Lissotriton vulgaris x Lissotriton montandoni, în 3 locaţii, situate pe valea Glodesei, pe sau în apropierea drumului forestier care urmăreşte firul pârâului Glodeasa.
         A.6.	Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv	Au fost găsite 3 exemplare de hibrizi Lissotriton vulgaris x Lissotriton montandoni.
         A.7.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv	Calitatea datelor este bună, fiind rezultată din inventariere completă, cu piciorul pe întreaga suprafaţă propice a sitului.
         A.8.	Clasa densităţii speciei	Densitatea speciei este scăzută.
         A.9.	Confidenţialitate	Informaţiile de localizare precisă sunt confidenţiale, pentru evitarea colectării exemplarelor de triton pentru acvaristică sau în alte scopuri.

         A.10	Alte detalii	Toate habitatele unde au fost observaţi hibrizii au caracter temporar,
         .		2 sunt situate pe drum, în adâncituri ale acestuia, iar al 3-lea este o
         		baltă temporară, cu o suprafaţă mai mare, care este alimentată din
         		precipitaţii şi care se formează la baza unui fost funicular, la 20 m de
         		drumul forestier de pe valea Glodesei. Toate cele 3 habitate prezintă
         		un grad ridicat de instabilitate, datorită hidroperioadei variabile şi a
         		circulaţiei vehiculelor gestionarului fondului cinegetic.
         		Reproducerea cu succes şi dezvoltarea larvelor în condiţii normale
         		probabil că nu are loc anual, ci doar în anii ploioşi, când habitatele au
         		o hidroperioadă mai lungă. Tritonul carpatic are nevoie de cel puţin 2
         		luni pentru dezvoltare, iar juvenilii ies din apă, la încheierea etapei
         		acvatice abia în iulie-august. De aceea, specia are nevoie de habitate
         		acvatice permanente sau cu o hidroperioadă suficient de lungă pentru
         		a-şi încheia stadiul larvar : până în iulie sau august; ponta este depusă
         		de obicei în mai.
         		Tritonul carpatic a fost observat în mai multe locaţii de pe Valea
         		Doftanei: Trăisteni – partea superioară, mai sus de Vadu lui Zeghe,
         		sub LEA 400kV – Staicu Gabriela, comunicare personală; Pop Dorin,
         		observaţie personală; Iftime Alexandru, comunicare personală, în
         		apropiere de Cabana Valea Neagră – Pop Dorin, observaţie personală
         		şi în apropiere de vârful Şteiasa Mare – Creţu Maria, comunicare
         		personală.

      4. 2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

         1. 2.3.4.1. Flora

            Alte specii de floră relevante pentru aria naturală protejată

            Tabelul nr.19.

            Specia menţionată în Formularul standard Natura 2000 – alte specii importante	Habitat şi alte caracteristici	Importanţa speciei speciei pentru sit
            Corallorhiza trifida	Frunzar în descompunere,	Nu a fost identificată în sit dar

            Specia menţionată în Formularul standard Natura 2000 – alte specii importante	Habitat şi alte caracteristici	Importanţa speciei speciei pentru sit
            	trunchiuri putrede colonizate de briofite; orhidee saprofită, rară în făgete; Specie din clasa Vaccinio-Piceetea, prezentă în habitatul 9410, păduri acidofile de molid.	prezenţa este posibilă, având în vedere existenţa muşchiului şi trunchiurilor putrede. Este importantă pentru echilibrarea ciclului carbonului în pădure.
            Epipogium aphyllum	Plantă saprofită, fără clorofilă, sporadică în făgete. Specie din clasa Vaccinio- Piceetea, prezentă în habitatul 9410, păduri acidofile de molid	Au fost găsite doar fragmente, prin frunzar, în partea sudică a sitului. Este o plantă rară ce indică o stare ecologică favorabilă a habitatelor de pădure.
            Corydalis solida	Zone mai umede, umbroase, sub coronament	Este prezentă în partea nord- vestică a sitului. In unele zone este utilizată drept plantă medicinală. Se studiază ştiinţific. Contribuie la echilibrul ecologic al litierei.
            Monotropa hypopitys	Plantă saprofită, fără clorofilă, se dezvoltă în frunzarul în descompunere	Nu a fost identificată dar prezenţa ei este posibilă având în vedere condiţiile de habitat. Prezintă importanţă pentru cercetarea ştiinţifică.
            Rorippa islandica	Mici habitate mai umede, noroioase, în poieni sau la marginea râurilor	Este prezentă în micile pajişti din zona centrală a sitului. Prezintă un rol reglator în circuitul hidrologic de zonă umedă, relevant pentru păstrarea unei hidroperioade mai lungi necesare

            Specia menţionată în Formularul standard Natura 2000 – alte specii importante	Habitat şi alte caracteristici	Importanţa speciei speciei pentru sit
            		reproducerii Bombina variegata şi Lissotriton montandoni.
            Larix decidua	Specie comună la altitudini între 600 şi până la peste 2000 m. De obicei amestecată cu alte conifere.	Apar pâlcuri prezente în extremitatea nord-vestică a sitului. Specie emblematică şi cu o estetică aparte. Lemnul său se foloseşte la yahturi iar plantele tinere se pretează la obţinerea de bonsai.
            Abies alba	Altituni între 500 şi 1500 m, în amestec în făgete sau molidişuri.	Este o specie prezentă în tot situl, ca exemplare izolate , pâlcuri de 4-5 exemplare sau brădiş amestecat în făget. Este specie importantă pentru habitatele pentru care a fost declarat situl.

         2. 2.3.4.2. Fauna

            Pe teritoriul sitului nu există avifaună de interes conservativ pentru care să fi fost declarat situl. Speciile de păsări potenţial relevante pentru sit sunt: şorecar comun – Buteo buteo, uliul păsărar – Accipiter nisus, Ghionoaia sură – Picus canus, ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius, ciocănitoarea pestriţă mare- Dendrocopus major, capibtortura- Jynx torquilla, ciocârlia de pădure – Lullula arborea, sfrânciocul roşiatic – Lanius collurio, coţofana – Pica pica, stăncuţa – Corvus monedula, pitulicea mică – Phylloscopus collybita, auşelul cu cap galben- Regulus regulus, măcăleandrul- Erithacus rubecula, mierla – Turdus merula, piţigoiul mare – Parus major, ţicleanul- Sitta europea, cinteza – Fringilla coelebs, presura galbenă – Emberiza citrinella. Acestea sunt parte a lanţurilor trofice din ecosistemele de pădure.

   4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

         1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

            A. Comunităţi locale

            Harta unităţilor teritorial administrative este generată automat din harta unităţilor administrativ- teritoriale scara 1: 10.000, la nivel naţional.

            In interiorul sitului nu există aşezări umane.

            •  Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale

              1. 1. Date demografice privind comunitatea locală

                 Tabelul nr.20.

                 Populaţia localităţilor aflate în apropierea ariei naturale protejate
                 Nr	Judet	Localitate	Sexe	An de referinţă	An de analizat
                 				N/A	2013
                 1	Prahova	Valea Doftanei	Total	N/A	6162
                 			Masculin	N/A	3081
                 			Feminin	N/A	3081

              2. 2. Utilităţi publice

                 Tabelul nr.21.

                 Utilităţi publice din anul 2013
                 Utilităţi	Judeţ	Localitate	Exista [Da/Nu)
                 Apă	Prahova	Valea Doftanei	DA
                 Canalizare	Prahova	Valea Doftanei	Nu
                 Incălzire cu lemne	Prahova	Valea Doftanei	Da
                 Incălzire cu gaze	Prahova	Valea Doftanei	DA
                 Colectare deşeuri	Prahova	Valea Doftanei	Da

                 Nota: în interiorul sitului nu există aşezări umane- informaţiile sunt furnizate pentru comuna din apropiere.

              3. 3. Efective de animale

                 Tabelul nr.22.

                 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un an
                 Principalele categorii de animale	Judeţ	Localitate	Anul
                 			2012
                 Bovine	Prahova	Valea Doftanei	1501
                 Porcine	Prahova	Valea Doftanei	1416
                 Ovine	Prahova	Valea Doftanei	6808
                 Păsări	Prahova	Valea Doftanei	16564

                 Nota: pe teritoriul sitului nu există aşezări umane.

                 54

              4. 4. Date privind activităţile economice

            Tabelul nr.23.

            Domeniu activitate (CAEN)	Formă de organizare	Judeţ	Localitate	Nr. societăţi comerciale
            4711 Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	23
            4331 Lucrări de ipsoserie	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1
            1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	2
            412 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	2
            2223 Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1
            0142 Creşterea altor bovine	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1
            4941 Transporturi rutiere de mărfuri	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1
            552 Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1

            4673 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1
            3299 Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a.	Societate cu răspundere limitată	Prahova	Valea Doftanei	1

            55

            Nota: pe teritoriul sitului nu există societăţi comerciale.

            1. A. Factori interesaţi

               •  Lista celor mai importanţi factori interesaţi

            Tabelul nr.24.

            Nr.	Denumirea factorului interesat	Tip, conform nomenclator	Aria de interes
            1	Autoritate centrală de mediu	FI-4 Minister	Conservarea speciilor şi habitatatelor. Raportarea datelor referitoare la acestea către Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu
            2	Autoritate centrală pentru agricultură	FI-4 Minister	Implementarea măsurilor de mediu pentru asigurarea
            3	Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova	FI-5 Autorităţi publice locale	Menţinerea sau refacerea, după caz a stării de conservare favorabile pentru speciile şi habitatele pentru care a fost declarat situl
            4	Consiliul Judeţean Prahova	FI-6 Consiliu Judeţean	Utilizarea resurselor sitului pentru dezvoltare durabilă şi echilibrată în judeţ
            5	Primăria Valea Doftanei	FI-7 Primărie	Utilizarea resurselor sitului pentru dezvoltare durabilă locală
            6	Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova	FI-9 Administratori ai ariilor naturale protejate, custozi	Implementarea Planului de management
            7	Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"	FI-14 Institute de cercetare	Studierea sitului pentru valori de referinţă utilizabile în gospodărirea silvică
            8	Comunitatea păstorilor şi a deţinătorilor de	FI-15 Comunităţi rurale diverse	Asigurarea dezvoltării armonioase şi a primirii subvenţiilor şi compensaţiilor agricole

            Nr.	Denumirea factorului interesat	Tip, conform nomenclator	Aria de interes
            	animale din Valea Doftanei
            9	Organizaţiile de mediu din judeţul Prahova	FI-16 Organizaţii neguvernamentale de profil – fundaţii şi asociaţii	Educaţie ecologică
            10	Comisia Europeană DG Mediu, Agenţia Europeană de Mediu	FI-19 Uniunea Europeană	Buna gosdpodărire a reţelei Natura 2000, conservarea habitatelor şi speciilor, asigurarea dezvoltării durabile convergente la nivelul Uniunii
            11	Şcolile din Valea Doftanei şi localităţile învecinate	FI-22 Şcolile	Utilizarea pădurii ca resursă de învaţare curriculară şi extracurriculară
            12	Unităţi de turism, comunităţi interesate în turism specific	FI-30 Alţii	Turism durabil
            13	Autoritatea centrală pentru silvicultură	FI-4 Minister	Respectarea prevederilor legale în domeniu
            14	Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA – Direcţia Silvică Prahova	FI-30 Alţii	Buna administrare a pădurii

            58

            •  Caracterizarea factori interesaţi

            Tabelul nr.25.

            Nr.	Denumire factor interesat	Cunoştiinţe		Atitudini		Practici
            		Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere
            1	Autoritate centrală pentru mediu	R	Pregătire de specialitate	R	Conform responsabilităţii	R	Conform responsabilităţii şi obligaţiilor legale.
            2	Autoritate centrală pentru agricultură	R	Cursuri de instruire	R	Conform responsabilităţii şi experienţei/pregătirii profesionale individuale.	R	Conform responsabilităţii şi obligaţiilor legale.
            3	Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova	R	Pregătire de specialitate	R	Conform responsabilităţii	R	Conform responsabilităţii şi obligaţiilor legale.
            4	Consiliul Judeţean Prahova	R	Cursuri de instruire,experienţă în proiecte de mediu	R	Obişnuinţa propunerilor de proiecte de mediu, personal pregătit	R	Practici eficiente, izvorâte din obişnuinţa pregătirii propunerilor de proiecte.

            Nr.	Denumire factor interesat	Cunoştiinţe		Atitudini		Practici
            		Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere
            5	Primăria Valea Doftanei	M	Interes local, autoinstruire	R	Dorinţa de dezvoltare	R	Practici corespunzătoare obiectivelor de dezvoltare, susşinute de cunoaşterea condiţiilor locale.
            6	Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova- custodele sitului Pădurea Glodeasa	R	Pregătire de specialiate, activitate curentă în domeniul biologiei şi ecologiei	R	Obişnuinţa propunerilor de proiecte de mediu, personal pregătit	R	Practici eficente şi fundamentate, apărute din cunoaşterea tehnică şi ştiinţifică a gestionării fondului forestier.
            7	Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"	R	Pregătire de specialitate	R	Dorinţa de a cunoaşte în profunzime procesele ecologice din sit	R	Practici eficente şi fundamentate, apărute din cunoaşterea tehnică şi ştiinţifică a

            59

            Nr.	Denumire factor interesat	Cunoştiinţe		Atitudini		Practici
            		Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere
            							gestionării fondului forestier.
            8	Comunitatea păstorilor şi a deţinătorilor de animale din Valea Doftanei	S	Lipsa pregătirii şi a instruirii, centrare pe alte obiective decît cele de mediu	M	Apropierea de natură prin natura activităţii	S	Confrom practicilor tradiţionale, predomină interesul economic imediat.
            9	Organizaţiile de mediu din judeţul Prahova	R	Autoinstuire, proiecte de mediu derulate	R	Dorinţa de a proteja, de a pune în valoare biodiversitatea din sit	R	Obişnuinţa activităţii organizate pe proiecte.
            10	Comisia Europeană DG Mediu, Agenţia Europeană de Mediu	R	Conform rolului şi sarcinilor	R	Sprijinire a autorităţilor pentru raportare şi pentru finanţarea măsurilor necesare.	R	Conform legislaţiei Uniunii.
            11	Şcolile din Valea Doftanei şi localităţile învecinate	M	Legătura dintre curricula şi mediul natural local	R	Atitudine de sprijinire a protecţiei pădurii, izvorâtă din	M	Atitudinea generală este încă predominant

            60

            Nr.	Denumire factor interesat	Cunoştiinţe		Atitudini		Practici
            		Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere	Califi- cativ	Descriere
            					patriotism local.		scolastică, fiind o slabă legătură între curriculum şi situaţia practică.
            12	Unităţi de turism, comunităţi interesate în turism specific	S	Centrare pe turism de masă şi alte tipuri distructive de turism, dar pentru care există cerere şi sunt profitabile	M	Valorizare economică a sitului.	S	Practică un turism de masă sau vizitare cu aprecierea minimală a peisajului.
            13	Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA – Direcţia Silvică Prahova	R	Gestionarea fondului forestier în legătură cu funcţia sa specifică de protecţie	R	Respect faţă de pădure ca valoarea socială, economică şi naturală	R	Practici de protecţie eficiente

            61

            Legendă: R= ridicate,M= medii, S= scăzute

         2. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

            •  Harta utilizării terenurilor

              Acestă hartă este provenită din harta utilizării terenurilor scara 1: 100.000, la nivel naţional.

            •  Harta utilizării terenurilor, detaliată

              

            •  Lista tipurilor de utilizării ale terenurilor

              Tipurile de utilizări ale terenului, conform claselor „Corine Land Cover", care sunt identificate în cadrul ariei naturale protejate sunt:

              1. a) Păduri de foioase: CLC 311

              2. b) Păduri mixte: CLC 313

            •  Caracterizarea utilizării terenurilor

              Tabelul nr.26.

              Nr.	Clasă CLC	Suprafaţă totală ocupată [ha)	Pondera din suprafaţa totală a sitului [%)	Detalii
              1.	311	434,88	80	Împărţire convenţională
              2.	313	108,72	20	Împărţire convenţională

         3. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor

            •  Harta juridică a terenurilor

              

            •  Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

              Tabelul nr.27.

              Domeniu		Suprafaţă totală [ha)
              Domeniul Public	domeniul public al statului (DS)	535,04
              	domeniul privat al statului (DPS)	0
              	domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale (DAT)	0
              	domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale (DPT)	0
              	Total domeniul public	535,04

              Domeniul Privat	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)	8,59
              	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)	0
              	Total domeniu privat	8,59
              Domeniu neprecizat	Total suprafaţă pentru care nu se cunoaşte încadrarea într-un domeniu public sau privat	0

            •  Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor

              Cea mai mare parte a suprafeţei sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, anume o suprafaţă de 535,04 ha, reprezentând aproximativ 98,41 % din suprafaţa totală a sitului, este proprietate publică aparţinând statului român, administrată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA. O suprafaţă foarte mică aferentă drumului denumit în prezent Strada Calea Braşovului intersectează limitele sitului, această suprafaţă aparţinând Consiliului Local Valea Doftanei. Proprietarii privaţi, în număr de nouă, au o pondere foarte mică din totalul suprafeţei sitului, de doar 1,58 %, fiind localizaţi marginal, pe limitele sud-estică şi estică ale sitului.

         4. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari

            •  Lista administratorilor şi gestionarilor

              Tabelul nr.28.

              Nr.crt.	Proprietar	Suprafaţa afectată, mp	Suprafaţa afectată, %
              1	Persoane fizice	85907	1,5802
              2	Consiliul Local Valea Doftanei	135	0,0025
              3	Statul român administrată de Regia Naţională a Pădurilor	5350261	98,4173

            •  Caracterizarea administratorilor şi gestionarilor

              O parte dintre terenurile afectate de situl Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa nu sunt înscrise în cartea funciară datorită faptului că nu deţin acte de proprietate. Aceste imobile sunt înregistrate doar pe bază de declaraţie pe proprie răspundere în Registrul Agricol al comunei Valea Doftanei. Terenurile Regelui Mihai I au aprobarea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Prahova, dar intră sub incidenţa Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România – publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 278 din 17 mai 2013, iar documentaţia de eliberare a Titlului de Proprietate este suspendată până la data de 30.06.2014 conform modificărilor aduse ulterior legii.

              Conform Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Prahova, până la definitivarea lucrărilor conform Legii 165/2013 nu se pot face demersurile din partea primăriilor în acest sens. Planul parcelar poate veni în sprijinul primăriei ca lucrare premergătoare. O viitoare retrasare cu mai mare precizie a limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, prin punerea în acord cu limitele proprietăţilor private din zona de sud-est a sitului, precum şi cu limita drumului, ar putea conduce la diminuarea numărului de proprietari din interiorul sitului, precum şi a suprafeţelor de teren având altă folosinţă decât cea forestieră.

         5. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii

            Pe teritoriul sitului nu există infrastructură rutieră sau construcţii.

         6. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural

            •  Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional

              Pe teritoriul sitului nu se află bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural naţional, judeţean sau local.

            •  Lista bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional

              Pe teritoriul sitului nu se află bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural naţional, judeţean sau local.

            •  Caracterizarea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural

              În interiorul ariei naturale protejate nu se găsesc bunuri culturale clasate în patrimoniul naţional, judeţean sau local. În apropierea sitului, în localitatea Teşila din Comuna Valea Doftanei se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului" , datată 1873 precum şi Biserica "Sfinţii Împăraţi" aparţinînd cultului ortodox, datată 1924 din Protopopiat

              Protoieria Câmpina, Mitropolie Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. În localitatea Trăisteni, din comuna Valea Doftanei, pe str. Principală 392 se află Biserica "Sfinţii Voevozi", aparţinînd de Protopopiat Protoieria Câmpina, Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Codul său LMI 2004 este: PH-II-m-B-16802.

         7. 2.4.1.7. Peisajul

            •  Harta punctelor de belvedere

              Pe teritoriul sitului nu există puncte de belvedere.

            •  Harta obiectivelor turistice

              Pe teritoriul sitului nu există obiective turistice.

            •  Caracterizarea peisajului

              Pădurea Glodeasa este o pădure seculară virgină de fag şi de brad, cu vârste între 200-300 ani şi înălţimi de 40-45 m. Deoarece nu se efectuează exploatare forestieră, pădurea păstrează aspectul sălbatic al unei păduri tipice virgine. Pantele sunt abrupte iar torenţii sunt însoţiţi de o mare bogăţie de floră şi faună tipice acestei regiuni. Pădurea fiind deasă, nu se poate vedea la prea mare distanţă. Există mici deschideri şi luminişuri ce dau pădurii un farmec aparte şi contribuie la diversitatea biologică.

      2. 2.4.2. Impacturi

         1. 2.4.2.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul A: lista presiunilor asupra ariei naturale protejate

            Tabelul nr.29.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
            A.2	Detalii	Unii vizitatori utilizează autovehicule de teren pe drumurile din sit, în scop recreativ. Acestea deteriorează habitatele acvatice ale amfibienilor şi chiar îi ucid, tulbură liniştea vieţii sălbatice, deranjează ursul de pe potecile sale de hrănire, poluează aerul şi pot accelera fenomenele de alunecări de teren.
            A.1	Presiune actuală	62-B07- Alte activităţi silvice

            A.2

            Detalii

            Exploatările silvice de la nord de situl Pădurea Glodeasa, în special din Unitatea Parcelară IV- Muşiţa au lăsat descoperit nordul sitului, ceea ce a condus la doborâturi de vânt, replantate ulterior în deceniul al IX-lea al secolului XX. Acele goluri se refac cu dificultate. Sunt afectate în special habitatele Natura 2000 din zona de nord a sitului, dar şi habitatele speciilor de amfibieni ce se formează pe drumurile din interiorul sitului. Este afectată şi viaţa sălbatică inclusiv cea a ursului – Ursus arctos.

         2. 2.4.2.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

            Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare asupra ariei naturale protejate

            Tabelul nr.30.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
            B.2	Detalii	Unii vizitatori utilizează autovehicole de teren pe drumurile din sit, în scop recreativ. Acestea deteriorează habitatele acvatice ale amfibienilor şi chiar îi ucid, tulbură liniştea vieţii sălbatice, deranjează ursul de pe potecile sale de hrănire, poluează aerul şi pot accelera fenomenele de alunecări de teren.
            B.1	Ameninţare viitoare	D05-Îmbunătăţirea accesului în zonă
            B.2	Detalii	Odată cu îmbunătăţirea stării drumurilor judeţene şi a turismului, stimulat şi de infrastructura specifică în dezvoltare- cum ar fi pensiuni sau obiective turistice construite cum ar fi construcţia unei linii ferate de mocăniţă, accesul va fi mai uşor şi presiunea turistică poate creşte nedorit.

         3. 2.4.2.3. Harta presiunilor actuale şi intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

            Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora

            Tabelul nr.31.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1.	Presiune actuală	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate.
            C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Drumurile şi potecile interioare din sit.
            C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Utilizarea autovehiculelor de teren pentru curse distractive care au loc pe drumurile şi potecile interioare din sit.
            C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Intensitatea presiunii actuale este medie, având în vedere că deşi există obişnuinţa acestei distracţii, caracterul extrem de accidentat al drumului conduce la imposibilitatea accesului în anumite condiţii meteo sau pentru anumite autovehicule mai slab motorizate şi echipate.
            C.4	Alte detalii	Situl este complet inaccesibil autovehiculelor de oraş şi practic inaccesibil în alt mod decât pedestru. Au fost constatate accidente soldate cu distrugerea autovehiculelor de teren ca urmare a conducerii acestora prin sit, din cauza condiţiilor extrem de dificile de rulare. Totuşi, atracţia distracţiei periculoase se pare că este destul de mare şi doritorii continuă să rişte.

            Tabelul nr.32.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1.	Presiune actuală	62-B07- Alte activităţi silvice
            C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Nordul sitului.

            C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	În perioada 1980-1982, în urma doborâturilor de vânt repetate care au afectat fagul şi bradul, au luat naştere goluri ce s-au lărgit în decurs de 4-5 ani, fiind replantate cu molid, brad şi larice în anii 1983-1987. Cauzele doborâturilor sunt fenomene meteo extreme – căderi masive de zăpadă, ploi îngheţate, ploi şi vânturi deosebit de puternice. Masivul păduros a fost spart ca urmare a apariţiei acestor fenomene. Golurile s-au produs ca urmare a acestui fenomen.
            C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Intensitatea presiunii actuale este scăzută, având în vedere funcţiile de protecţie impuse prin amenajamentele silvice, de-a lungul timpului iar ulterior prin reţeaua Natura 2000. Pădurea a fost încadrată din punct de vedere al funcţiilor silvice atribuite începând din anii 1950, în grupa I funcţională, cu rol de protecţie.
            C.4	Alte detalii	În prezent habitatele afectate se refac natural.

         4. 2.4.2.4. Harta ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

            Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora, pentru ameninţarea cod 199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

            Tabelul nr.33.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
            D.1.	Localizarea ameninţării viitoare [geometrie]	Această practică are loc pe drumurile şi potecile din sit.
            D.2.	Localizarea ameninţării viitoare [descriere]	Această practică are loc pe drumurile şi potecile din sit.

            D.3.	Intensitatea ameninţării viitoare	Această ameninţare are o intensitate ridicată, deoarece odată cu facilitarea accesului la sit prin ameliorarea stării drumurilor şi odată cu dezvoltarea turistică generală, atractivitatea sa va creşte.
            D.4	Alte detalii	Este posibil să apară şi alte distracţii similare, inclusiv călărie, dar cu potenţial distructiv mai scăzut.

            Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora pentru ameninţarea cod D05-Îmbunătăţirea accesului în zonă

            Tabelul nr.34.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	D05-Îmbunătăţirea accesului în zonă
            D.1.	Localizarea ameninţării viitoare [geometrie]	Drumurile de acces în sit: DJ102I dinspre Trăisteni.
            D.2.	Localizarea ameninţării viitoare [descriere]	Drumurile de acces în sit: DJ102I dinspre Trăisteni.
            D.3.	Intensitatea ameninţării viitoare	Această ameninţare are o intensitate ridicată, deoarece odată cu dezvoltarea turistică generală, atractivitatea sa va creşte.
            D.4	Alte detalii	Evoluţia acestei ameninţări este în legătură şi cu tendinţa de construire din zonă, în special a pensiunilor dar şi a altor facilităţi de distracţie.

         5. 2.4.2.5. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor

            Lista presiunilor actuale asupra speciei Bombina variegata

            Tabelul nr.35.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            199- G01.03.02- conducerea	Unii vizitatori utilizeaza autovehicole de teren pe
            în afara drumului a	drumurile din sit, în scop recreativ. Acestea deteriorează
            vehiculelor motorizate	habitatele acvatice ale speciei şi ucid exemplare ale
            	acesteia.

            Lista presiunilor actuale asupra speciei Triturus montadoni

            Tabelul nr.36.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            377- K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice	Hibridizarea cu tritonul comun, posibil concurenţa cu alte specii de triton, mai rezistente şi mai adaptabile.

            Lista presiunilor actuale asupra speciei Ursus arctos

            Tabelul nr.37.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            199- G01.03.02- conducerea	Turismul motorizat cu vehicule de teren a putut fi
            în afara drumului a	observat atât pe drumul de pe valea Glodesei, care duce
            vehiculelor motorizate	până la observator şi hrănitoare, cât şi pe drumul care
            	mărgineşte situl spre sud-vest. Zgomotul produs de
            	ambalarea motoarelor şi trecerea acestora în mare viteză
            	reprezintă o presiune relativ puternică, compensată
            	numai de faptul că ursul este un animal crepuscular şi
            	nocturn. Acest fel de turism devine o problemă reală şi
            	pentru culcuşurile de peste zi ale ursului, din cauza
            	zgomotului.

            172- F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj

            Braconajul a fost raportat într-un caz, în 2002, de către Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina, conform fişei tehnice a Fondului cinegetic 22 Orjogoaia pentru perioada 2001-2010. Într-o dare de seamă a Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Ploieşti pe 2012 apare menţionat braconajul la urs prin metoda prinderii în laţ, braconaj efectuat "în repetate rânduri". Braconajul poate fi legat şi de pagubele pe care ursul le mai produce la stânele din munţii Baiului şi Grohotişu şi care poate stârni frustrarea proprietarilor de stâne.

            Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei 199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

            Tabelul nr.38.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	199- G01.03.02- conducerea vehiculelor motorizate	în	afara	drumului	a
            E.1	Specia	Bombina variegata Cod EUNIS: 638 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
            E.2	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [geometrie]	Drumurile şi potecile din interiorul sitului.
            E.3	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [descriere]	Drumurile şi potecile din interiorul sitului.
            E.4	Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei	Intensitatea presiunii actuale asupra speciei este ridicată.
            E.5	Confidenţialitate	Datele sunt publice.

            E.6

            Alte detalii

            Practica menţionată întrerupe şi salba de ochiuri de apă formată pe drum, ceea ce afectează posibilitatea de a se deplasa a populaţiilor şi implicit posibilitatea de a rezista în cazul secării parţiale a unora dintre bălţi.

            Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei , pentru presiunea cod 377- K03.07 – alte forme de competiţie interspecifică faunistice

            Tabelul nr.39.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	377- K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice
            E.1	Specia	Triturus montandoni Cod EUNIS: 8630 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
            E.2	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [geometrie]	Pe întreg teritoriul sitului.
            E.3	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [descriere]	Pe întreg teritoriul sitului.
            E.4	Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei	Intensitatea presiunii actuale asupra speciei este ridicată, deoarece prezenţa sa în sit este exclusiv sub forma genofondului.
            E.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            E.6	Alte detalii	Hibridzarea cu tritonul comun.

            Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei, pentru presiunea cod 199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

            Tabelul nr.40.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
            E.1	Specia	Ursus arctos COD EUNIS: 1354 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
            E.2	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [geometrie]	Pe drumurile şi potecile din sit, în special pe drumul de pe valea Glodesei, care duce până la observator şi hrănitoare şi pe drumul care mărgineşte situl spre sud- vest.
            E.3	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [descriere]	Pe drumurile şi potecile din sit, în special pe drumul de pe valea Glodesei, care duce până la observator şi hrănitoare şi pe drumul care mărgineşte situl spre sud- vest.
            E.4	Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei	Intensitatea presiunii actuale este ridicată.
            E.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            E.6	Alte detalii	Zgomotul deranjează trecerea, hrănirea şi culcuşurile. Poate afecta capacitatea de a ajunge la sursele de hrană.

            Tabelul E: Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei, pentru presiunea cod 172- F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj

            Tabelul nr.41.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	172- F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj
            E.1	Specia	Ursus arctos COD EUNIS: 1354 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

            E.2	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [geometrie]	Pe întreg teritoriul sitului.
            E.3	Localizarea presiunii actuale asupra speciei [descriere]	Pe întreg teritoriul sitului.
            E.4	Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei	Intensitatea presiunii actuale este scăzută.
            E.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            E.6	Alte detalii	Braconajul a fost raportat într-un caz, în 2002, de către Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina, conform fişei tehnice a Fondului cinegetic 22 Orjogoaia pentru perioada 2001-2010. Într-o dare de seamă a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vânătoare Ploieşti pe 2012 apare menţionat braconajul la urs prin metoda prinderii în laţ, braconaj efectuat "în repetate rânduri". Braconajul poate fi legat şi de pagubele pe care ursul le mai produce la stânele din munţii Baiului şi Grohotişu şi care poate stârni frustrarea proprietarilor de stâne.

         6. 2.4.2.6. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciilor

            Lista ameninţărilor viitoare asupra speciei Bombina variegata

            Tabelul nr.42.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate	Utilizarea autovehicolelor de teren pe drumurile din sit, chiar incidentală deteriorează habitatele acvatice ale speciei şi ucid exemplare ale acesteia.

            Lista ameninţărilor viitoare asupra speciei Triturus montadoni

            Tabelul nr.43.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            377- K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice	Hibiridzarea cu tritonul comun, posibil concurenţa cu alte specii de triton, mai rezistente şi mai adaptabile.
            402 M01.02 secete şi precipitaţii reduse	Scăderea cantităţii şi a frecvenţei precipitaţiilor în sezonul de reproducere şi dezvoltare din aprilie în august.

            Lista ameninţărilor viitoare asupra speciei Ursus arctos

            Tabelul nr.44.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate	Turismul motorizat cu vehicule de teren ar putea să se extindă sau să fie practicat în condiţii şi mai stricte de clandestinitate ca urmare a sporirii activităţii turistice Zgomotul generat de această practică deranjează şi culcuşurile de peste zi ale ursului şi poate afecta accesul la resursele de hrană.
            172- F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj	Braconajul direct ar putea scădea ca urmare a rigorii în aplicarea legii şi al regimului de sit Natura 2000. Dar braconajul legat de posibilele pagube pe care ursul le mai produce la stânele din munţii Baiului şi Grohotişu ar putea creşte odată cu sporirea efectivelor speciei în zonă şi în regiune.

            Tabelul F: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei, ameninţare cod 199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

            Tabelul nr.45.

            Cod	Parametru	Descriere
            E.1	Ameninţare viitoare	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

            F.1	Specia	Bombina variegata Cod EUNIS: 638 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
            F.2	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [geometrie]	Drumurile şi potecile din interiorul sitului.
            F.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [descriere]	Drumurile şi potecile din interiorul sitului.
            F.4	Intensitatea localizata a ameninţării viitoare asupra speciei	Intensitatea ameninţării viitoare asupra speciei este ridicată.
            F.5	Confidenţialitate	Datele sunt publice.
            F.6	Alte detalii	Practica întrerupe şi salba de ochiuri de apă formată pe drum, ceea ce afectează posibilitatea de a se deplasa a populaţiilor şi implicit posibilitatea de a rezista în cazul secării parţiale a unora dintre bălţi.

            Tabelul F: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei, ameninţare cod 377- K03.070-alte forme de competiţie interspecifică faunistice

            Tabelul nr.46.

            Cod	Parametru	Descriere
            E.1	Ameninţare viitoare	377- K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice
            F.1	Specia	Triturus montandoni Cod EUNIS: 8630 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

            F.2	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [geometrie]	Pe întreg teritoriul sitului.
            F.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [descriere]	Pe întreg teritoriul sitului.
            F.4	Intensitatea localizata a ameninţării viitoare asupra speciei	Intensitatea ameninţării viitoare asupra speciei este ridicată, deoarece prezenţa sa în sit este exclusiv sub forma genofondului.
            F.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            F.6	Alte detalii	Hibridzarea cu tritonul comun.

            Tabelul F: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei, ameninţare cod 377- K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice

            Tabelul nr.47.

            Cod	Parametru	Descriere
            E.1	Ameninţare viitoare	377- K03.07 alte forme de competiţie interspecifică faunistice
            F.1	Specia	Triturus montandoni Cod EUNIS: 8630 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
            F.2	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [geometrie]	Pe întreg teritoriul sitului.

            F.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [descriere]	Pe întreg teritoriul sitului.
            F.4	Intensitatea	Intensitatea ameninţării viitoare asupra speciei este ridicată, deoarece specia este foarte sensibilă la perioadele de secetă.
            F.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            F.6	Alte detalii	Riscul se poate materializa sub diverse forme, de la scăderea precipitaţiilor ca atare, până la scăderea capacităţii solului de a reţine apa.

            Tabelul nr.48.

            Cod	Parametru	Descriere
            E.1	Ameninţare viitoare	199- G01.03.02- conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
            F.1	Specia	Ursus arctos COD EUNIS: 1354 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
            F.2	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [geometrie]	Pe drumurile şi potecile din sit, în special pe drumul de pe valea Glodesei, care duce până la observator şi hrănitoare şi pe drumul care mărgineşte situl spre sud- vest.
            F.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [descriere]	Pe drumurile şi potecile din sit, în special pe drumul de pe valea Glodesei, care duce până la observator şi hrănitoare şi pe drumul care mărgineşte situl spre sud- vest.
            F.4	Intensitatea	Intensitatea ameninţării viitoare este ridicată.
            F.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            F.6	Alte detalii	Zgomotul deranjează trecerea, hrănirea şi culcuşurile. Poate afecta capacitatea de a ajunge la sursele de hrană.

            Tabelul F: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei, ameninţare cod 172- F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj

            Tabelul nr.49.

            Cod	Parametru	Descriere
            E.1	Ameninţare viitoare	172- F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj
            F.1	Specia	Ursus arctos COD EUNIS: 1354 Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
            F.2	Localizarea ameninţării viitoare asupra speciei [geometrie]	Pe întreg teritoriul sitului.
            F.3	Localizarea	Pe întreg teritoriul sitului.
            F.4	Intensitatea	Intensitatea ameninţării actuale este scăzută.
            F.5	Confidenţialitate	Acestea sunt informaţii publice.
            F.6	Alte detalii	Braconajul a fost raportat într-un caz, în 2002, de către Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina, conform fişei tehnice a Fondului cinegetic 22 Orjogoaia pentru perioada 2001-2010. Într-o dare de seamă a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vânătoare Ploieşti pe 2012 apare menţionat braconajul la urs prin metoda prinderii în laţ, braconaj efectuat "în repetate rânduri". Braconajul poate fi legat şi de pagubele pe care ursul le mai produce la stânele din munţii Baiului şi Grohotişu şi care poate stârni revolta proprietarilor de stâne.

         7. 2.4.2.7. Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate

            Lista presiunilor actuale asupra habitatului 91V0

            Tabelul nr.50.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            L07- Furtuni, cicloane	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă; parcele potenţial afectate sunt: 74, 75, 78.
            B06-Păşunat în pădure	Turmele de oi tranzitează Pădurea Glodeasa trecând şi pe cărarea ce mărgineşte habitatul 91V0, parcela 74. Dată fiind panta accentuată ca şi densitatea mare a lăstărişului, animalele nu intră practic în perimetrul habitatului dar afectează vegetaţia ierboasă marginală ce conţine specii caracteristice.

            Lista presiunilor actuale asupra habitatului 9110

            Tabelul nr.51.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            L07- Furtuni, cicloane	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă.
            K02.01- Schimbarea compoziţiei de specii – succesiune	Habitatul se află într-un stadiu tânăr, urmarea doborâturilor determinate de furtună; există riscul modificării compoziţiei în specii cu trecerea spre molidiş.

            Lista presiunilor actuale asupra habitatului 4060 Tufărişuri alpine şi boreale

            Tabelul nr.52.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            M02.01- Înlocuirea şi deteriorarea habitatului	Acest habitat ar fi putut exista în trecut. Este posibil ca practicile de re-împădurire, coroborate cu cauze naturale să fi condus la dispariţia habitatului şi înlocuirea sa cu celealate două habitate, în special cu habitatul 9110.

            Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate – presiune cod L07- Furtuni, cicloane

            Tabelul nr.53.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	L07- Furtuni, cicloane
            G.1	Clasificarea tipului de habitat	91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion
            G.2	Codul unic al tipului de habitat	91V0
            G.3	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Parcelele potenţial afectate sunt 74, 75, 78.
            G.4	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Parcelele potenţial afectate sunt 74, 75, 78.
            G.5	Intensitatea localizata a presiunii actuale asupra tipului de habitat	Intensitatea presiunii actuale asupra habitatului este scăzută.
            G.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            G.7	Alte detalii	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă.

            Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate – presiune cod B06-Păşunat în pădure

            Tabelul nr.54.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	B06-Păşunat în pădure
            G.1	Clasificarea tipului de habitat	91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion

            G.2	Codul unic al tipului de habitat	91V0
            G.3	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Parcela potenţial afectată este 74.
            G.4	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Parcela potenţial afectată este 74.
            G.5	Intensitatea localizata a presiunii actuale asupra tipului de habitat	Intensitatea presiunii actuale asupra habitatului este scăzută.
            G.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            G.7	Alte detalii	Turmele de oi tranzitează Pădurea Glodeasa trecând şi pe cărarea ce mărgineşte habitatul 91V0, parcela 74. Dată fiind panta accentuată ca şi densitatea mare a lăstărişului, animalele nu intră practic în perimetrul habitatului dar afectează vegetaţia ierboasă marginală ce conţine specii caracteristice. Prin supravegherea animalelor şi alegerea grijulie a potecilor şi traseelor, această presiune poate fi substanţial diminuată, fără a interzice trecerea turmelor prin pădure.

            Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate – presiune cod L07- Furtuni, cicloane asupra Habitatului Natura 2000 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

            Tabelul nr.55.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	L07- Furtuni, cicloane
            G.1	Clasificarea tipului de habitat	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
            G.2	Codul unic al tipului de habitat	9110

            G.3	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	In special în nordul sitului.
            G.4	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [descriere]	In special în nordul sitului.
            G.5	Intensitatea localizata a presiunii actuale asupra tipului de habitat	Intensitatea presiunii actuale asupra habitatului este scăzută.
            G.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            G.7	Alte detalii	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă.

            Tabelul G: Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate – presiune cod K02.01- Schimbarea compoziţiei de specii -succesiune asupra Habitatului Natura 2000 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

            Tabelul nr.56.

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală	K02.01- Schimbarea compoziţiei de specii -succesiune
            G.1	Clasificarea tipului de habitat	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
            G.2	Codul unic al tipului de habitat	9110
            G.3	Localizarea presiunii [geometrie]	In nordul sitului.
            G.4	Localizarea presiunii actuale asupra tipului de habitat [descriere]	In nordul sitului.
            G.5	Intensitatea localizata	Intensitatea presiunii actuale asupra habitatului este scăzută.
            G.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.

            G.7

            Alte detalii

            Habitatul se află într-un stadiu tânăr, urmarea doborâturilor determinate de furtună; există riscul modificării compoziţiei în specii cu trecerea spre molidiş.

            Habitatul 4060 Tufărişuri alpine şi boreale nu mai există ca atare pe teritoriul sitului, posibil ca urmare a presiunii cod M02.01- Înlocuirea şi deteriorarea habitatului.

         8. 2.4.2.8. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipurilor de habitate

            Lista ameninţărilor viitoare asupra habitatului 91V0

            Tabelul nr.57.

            Presiune actuală – Cod	Descriere
            L07- Furtuni, cicloane	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă; parcele potenţial afectate sunt 74, 75, 78.
            B06-Păşunat în pădure	Turmele de oi tranzitează Pădurea Glodeasa trecând şi pe cărarea ce mărgineşte habitatul 91V0, parcela 74. Dată fiind panta accentuată şi densitatea mare a lăstărişului, animalele nu intră practic în perimetrul habitatului dar afectează vegetaţia ierboasă marginală ce conţine specii caracteristice. Prin supravegherea animalelor şi alegerea grijulie a potecilor şi traseelor, aceasta presiune poate fi substanţial diminuată, fără a interzice trecerea turmelor prin pădure.
            F04.02 colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure	Situl este foarte bogat în ciuperci şi licheni, ciupercile în special contribuind la menţinerea calităţii litierei; colectarea abuzivă poate diminua această contribuţie, totodată deplasarea persoanelor afectează grosimea litierei. Este afectat întregul habitat.

            Lista ameninţărilor viitoare asupra habitatului 9110

            Tabelul nr.58.

            Presiune actuală – Cod

            Descriere

            L07- Furtuni, cicloane	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă
            K02.01- Schimbarea	Habitatul se află într-un stadiu tânăr, urmarea
            compoziţiei de specii –	doborâturilor determinate de furtună; există riscul
            succesiune	modificării compoziţiei în specii cu trecerea spre molidiş

            Tabelul H: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipurilor de habitat 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, pentru ameninţarea cod L07- Furtuni, cicloane

            Tabelul nr.59.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	L07- Furtuni, cicloane
            H.1	Clasificarea tipului de habitat	91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion
            H.2	Codul unic al tipului de habitat	91V0
            H.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Nordul sitului.
            H.4	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Nordul sitului.
            H.5	Intensitatea	Intensitatea ameninţării este scăzută.
            H.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            H.7	Alte detalii	Poate afecta în special copacii bătrâni.

            Tabelul H: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, pentru ameninţarea cod B06-Păşunat în pădure

            Tabelul nr.60.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	B06-Păşunat în pădure
            H.1	Clasificarea tipului de habitat	91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion
            H.2	Codul unic al tipului de habitat	91V0
            H.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Sudul sitului.
            H.4	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Sudul sitului.
            H.5	Intensitatea	Intensitatea ameninţării este scăzută.
            H.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            H.7	Alte detalii	Apare la sudul sitului, în rest este destul de improbabil din cauza reliefului cu pante abrupte şi a prezenţei ursului. Prin supravegherea animalelor şi alegerea grijulie a potecilor şi traseelor, pentru a evita apropirea de habitat, această ameninţare poate fi substanţial diminuată, fără a interzice trecerea turmelor prin pădure.

            Tabelul H: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, pentru ameninţarea cod F04.02 colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure

            Tabelul nr.61.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	F04.02 colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure
            H.1	Clasificarea tipului de habitat	91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion

            H.2	Codul unic al tipului de habitat	91V0
            H.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Întregul habitat.
            H.4	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Întregul habitat.
            H.5	Intensitatea localizata a ameninţării viitoare asupra tipului de habitat	Intensitatea ameninţării este scăzută.
            H.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            H.7	Alte detalii	Există multe ciuperci în pădure dar accesul relativ dificil face activitatea de culegere mai grea.

            Tabelul H: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pentru ameninţarea cod L07- Furtuni, cicloane

            Tabelul nr.62.

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	L07- Furtuni, cicloane
            H.1	Clasificarea tipului de habitat	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
            H.2	Codul unic al tipului de habitat	9110
            H.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Nordul sitului.

            H.4	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Nordul sitului.
            H.5	Intensitatea localizata a ameninţării viitoare asupra tipului de habitat	Intensitatea ameninţării este scăzută.
            H.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            H.7	Alte detalii	Furtunile puternice pot afecta mai ales copacii bătrâni, producând doborâturi în masă.

            Tabelul H: Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pentru ameninţarea cod K02.01- Schimbarea compoziţiei de specii -succesiune

            Tabelul nr.63

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare	K02.01- Schimbarea compoziţiei de specii -succesiune
            H.1	Clasificarea tipului de habitat	9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
            H.2	Codul unic al tipului de habitat	9110
            H.3	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Nordul şi vestul sitului.
            H.4	Localizarea ameninţării viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Nordul sitului.

            H.5	Intensitatea localizata a ameninţării viitoare asupra tipului de habitat	Intensitatea ameninţării este scăzută.
            H.6	Confidenţialitate	Aceste date sunt publice.
            H.7	Alte detalii	Habitatul se află într-un stadiu tânăr, urmarea doborâturilor determinate de furtună; există riscul modificării compoziţiei în specii cu trecerea spre molidiş.

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      1. 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata

         din punct de vedere al populaţiei

         Tabelul nr.64

         Nr	Parametru	Descriere
         A.1.	Specia	Bombina variegata
         A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată, conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", este: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă.
         A.3.	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată
         A.4.	Calitatea datelor	Calitatea datelor este bună, fiind rezultate din inventariere completă de teren.

         A.5.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	Nu există date.
         A.6.	Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu există Plan de management anterior, nici date de evaluare din trecut.
         A.7.	Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Conform instrucţiunilor SINCRON: "Dacă există date, mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată se va estima printr-o valoare numerică, având aceeaşi unitate de măsură ca cea pentru mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată [A.3.]." Nu există date.
         A.8.	Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Dacă a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.7.] printr-o valoare numerică, metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă se descrie printr-un text. Nu există o metodologie de estimare a mărimii populaţiei de refereninţă, această referinţă se apreciază prin numărul de exemplare raportate la numărul şi suprafaţa bălţilor de reproducere şi de hrănire. Această apreciere a fost realizată după datele de teren.

         A.9.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă favorabilă şi mărimea populaţiei actuale este ">" – mai mare.
         A.10.	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este "0" – stabilă, văzută prin prisma constatărilor de teren din cursul inventarierii, având în vedere condiţiile de habitat şi numărarea populaţiilor.
         A.11.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este insuficientă – date insuficiente sau nesigure. Aceasta deoarece nu există date de monitoring pe termen lung, de 5-10 ani, fie şi aproximative pentru a putea realiza o comparaţie.
         A.12.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Dacă există date suficiente şi dacă tendinţa actuală a mărimii populaţiei [A.10.] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei se va exprima ca interval procentual minim – maxim în raport cu mărimea reevaluată a populaţiei în Planul de management anterior [A.6.] sau faţă de mărimea populaţiei estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată. Nu există date.
         A.13.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Pe baza presupunerilor experţilor magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei este: <5%.
         A.14.	Structura populaţiei speciei	Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal.
         A.15.	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este "U1" – nefavorabilă – inadecvată.

         A.16.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este "0" – stabilă.
         A.17.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	Starea de conservare a populaţiei speciei este cunoscută.

         Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de vedere al populaţiei

         Tabelul nr. 65.

         Nr	Parametru	Descriere
         A.	Specia	Ursus arctos
         A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată este: populaţie permanentă sedentară/rezidentă.
         A.3.	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Cel mai probabil sunt 4 exemplare, cu o apreciere între 2 şi 6 exemplare, însă trebuie menţionat că habitatul tipic speciei este mult mai întins decât suprafaţa sitului.
         A.4.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată este bună – provine din inventarieri complete.

         A.5.	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	După unele estimări, în România sunt 5600- 6600 exemplare de urs brun. Acestea sunt estimări înainte de finalizarea tuturor inventarierilor din reţeaua Natura 2000. Raportul ar fi prin urmare de 4/6600.
         A.6.	Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în Planul de management anterior	Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] se face pentru prima dată.
         A.7.	Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Populaţia se poate estima în scopul comparării cu valoarea de referinţa numai la nivelul reţelei Natura 2000, deoarece suprafaţa habitatului este de minim 58 kmp pentru femele şi de ordinul miilor de kmp pentru masculi, mult mai mari decât suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa.
         A.8.	Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Dacă a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.7.] printr-o valoare numerică, metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă se descrie printr-un text.
         A.9.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă favorabilă şi mărimea populaţiei actuale este: "x" – necunoscut. Această valoare provine din irelevanţa parametrului în acest caz. Se va putea aprecia numai la nivel de reţea Natura 2000, prin coroborarea datelor de inventariere din siturile învecinate sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa.

         A.10.	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este "x" – necunoscută. Această valoare a parametrului provine din irelevanţa parametrului în acest caz, populaţia putând fi apreciată numai în legătură cu siturile Natura 2000 învecinate.
         A.11.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei este insuficientă – date insuficiente sau nesigure, deoarece nu se poate analiza tendinţa populaţie pe suprafaţa redusă a sitului.
         A.12.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există există date suficiente.
         A.13.	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei în ultimii 5-6 ani, este crescătoare, dar cel mai probabil <5%. Această presupunere se bazează pe măsurile luate în ultimii ani pentru combaterea braconajului, principala cauza de scădere a efectivelor de urs brun, precum şi pe mărimea populaţiei la nivel naţional ce este favorabilă reproducerii. Monitoringul la nivel de reţea Natura 2000 va aduce informaţii precise în această privinţă.
         A.14.	Structura populaţiei speciei	Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal. Această presupunere se bazeză pe faptul că au fost observate în sit în cursul inventarierilor, urme de mascul, de femelă şi de pui.
         A.15.	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este "FV" – favorabilă.
         A.16.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este "+" – se îmbunătăţeşte.

         A.17.	Starea de	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei [A.15.]
         	conservare	este cunoscută, dar certitudinea se va obţine numai în urma analizei
         	necunoscută din	datelor la nivelul reţelei Natura 2000, deoarece habitatul tipic al
         	punct de vedere al	speciei este mult mai mare decât cel al sitului Natura 2000 ROSCI
         	populaţiei	0153 Pădurea Glodeasa.

         1. 3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

            Tabelul B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei

            Tabelul nr. 66.

            Nr	Parametri	Descriere
            A.1.	Specia	Bombina variegata
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată, conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", este: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă.
            B.3.	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este de 10.510 m2 adică 1,051 ha, sau 0,193 % din suprafaţa sitului.
            B.4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este bună -deoarece provine din inventarieri complete.
            B.5.	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior	Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] se face pentru prima dată.

            B.6.	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	În acest caz nu prezintă relevanţă suprafaţa habitatului ca atare, ci conectivitatea ochiurilor de apă populate şi hidroperioada. Acestea sunt mai reduse decât cele de referinţă – vezi descrierea metodologiei. Din acest punct de vedere, specia se află într-o stare de conservare nefavorabilă.
            B.7.	Metodologia de	Au fost cartate 111 habitate acvatice, cu suprafeţe între 0,2 şi 3574
            	apreciere a	m2 cu o medie de 2,65 m2, însumând un total de 10.510 m2 adică
            	suprafeţei	1,051 ha, sau 0,193 % din suprafaţa sitului. Cele 111 habitate
            	adecvate a	acvatice nu au o hidroperioadă permanentă, acest număr rezultând
            	habitatului speciei	din cartările efectuate în cadrul celor 5 campanii de teren efectuate
            	în aria naturală	pentru cartarea herpetofaunei şi a habitatelor acesteia.
            	protejată	Au fost modelate zone tampon în jurul celor 111 habitate acvatice, de
            		100 m, 300 m, respectiv 600 m, ţinând cont de biologia speciei şi de
            		capacitatea acesteia de a efectua migraţii, conform Hartel, 2008. Au
            		rezultat 19 componente distincte, clustere de bălţi, comanda rulată în
            		Global Mapper fiind aceea de a uni zonele tampon care se vor
            		suprapune pentru zonarea tampon de 100 m, 6 componente pentru
            		zonarea tampon de 300 m şi 4 componente pentru zonarea tampon de
            		600 m.
            		Distanţa dintre habitatele acvatice au fost măsurate cu GIS Global
            		Mapper 14. Au rezultat astfel distanţe între bălţi din diferite clustere /
            		componente de 600 m între 1.652 şi 2.586, care depăşesc capacitatea
            		de dispersie a speciei Bombina variegata. Distanţele între bălţi situate
            		în componente / clustere diferite, de 300 m, diferite (dar pe principiul
            		celei mai apropiate componente) au avut un ecart între 639 şi 872 m.
            		Distanţele măsurate între bălţi situate în componente / clustere
            		diferite, de 100m, au avut un ecart între 215 şi 643 m – distanţa
            		măsurată între bălţi, iar nu de la marginile zonelor tampon. Distanţele
            		de tip euclidian înăuntrul celor 19 componente / clustere cu zona
            		tampon de 100 m, sunt între 17 şi 868m, măsurată în cea mai lungă
            		componentă de habitate acvatice unite prin zone tampon de 100 m.

            B.8.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei, este ">" – mai mare. Parametrul se va interpreta în sensul conectivităţii şi hidroperioadei, nu ca o comparare de suprafeţe propriu-zise.
            B.9.	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei faţă de suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior [B.5.] sau faţă de suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani este "x" – necunoscută. Dificultatea aprecierii provine şi din relevanţa scăzută a parametrului.
            B.10.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei este bună – provine din estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
            B.11.	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este medie.
            B.12.	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei este "0" – stabilă. Estimarea se bazează pe rigurozitatea demonstrată în aplicarea planurilor de amenajament silvic şi pe izolarea sitului. Nu există însă date cuantificate istorice.
            B.13.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei este slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor si fară a avea măsuratori din trecut – 5-6 ani.

            B.14.	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei este "0" – stabilă.
            B.15.	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este "U1" – nefavorabilă – inadecvată.
            B.16.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este "0" – este stabilă.
            B.17.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] este cunoscută.

            Tabelul B Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de vedere al habitatului speciei

            Tabelul nr. 67

            Nr	Parametri	Descriere
            A.1.	Specia	Ursus arctos
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Habitat de hrănire.
            B.3.	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa estimată este de 400 ha, dar aproape întreg teritoriul sitului este accesibil ursului.

            B.4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Calitatea datelor este bună, fiind obţinute prin inventariere completă a diverselor tipuri de urme ale ursului, prin multiple deplasări pe teren cu piciorul şi prin observaţie directă.
            B.5.	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior	400 ha. Suprafaţa habitatului este constantă.
            B.6.	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	400 ha. Suprafaţa habitatului este constantă.
            B.7.	Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Analiza urmelor şi parcurgerea cu piciorul a zonelor presupuse a fi utilizate de urs pentru hrănire.
            B.8.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	Habitatul din sit este parte a unui habitat mai larg ce urmează a fi analizat la nivel de reţea Natura 2000, cu habitatele învecinate.
            B.9.	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Tendinţa este stabilă: "0".

            B.10 .	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Calitatea datelor este bună, fiind rezultate din coroborarea datelor de teren rezultate din transecte extensive pe teren, inventare cinegetice, chestionare şi urme directe.
            B.11 .	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Este un habitat de hrănire propice.
            B.12 .	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Tendinţa este stabilă: "0"
            B.13 .	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Calitatea datelor este bună, fiind rezultate din analiza informaţiilor de teren şi a istoricului.
            B.14 .	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	Tendinţa este stabilă: "0"
            B.15 .	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare este favorabilă "FV".
            B.16 .	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Tendinţa este stabilă: "0"

            B.17	Starea de	Starea de conservare este cunoscută.
            .	conservare
            	necunoscută din
            	punct de vedere al
            	habitatului speciei

         2. 3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

            Tabelul C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

            Tabelul nr.68.

            Nr	Parametru	Descriere
            A.1	Specia	Bombina variegata
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată este: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă
            C.3.	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei, este "0" – stabilă.
            C.4.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	Pentru aprecierea raportului dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei este "::" – aproximativ egal.
            C.5.	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei este : FV – perspective bune.
            C.6.	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	Tendinţa viitoare crescătoare.	a	suprafeţei	habitatului	speciei	este:	"+"	–

            C.7.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management este: "::" – aproximativ egal.
            C.8.	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei este „U2 – nefavorabile – inadecvate"
            C.9.	Perspectivele speciei în viitor	Perspectivele speciei în viitor, anticipate a fi obţinute în urma implementării planului de management actual, sunt "FV" – favorabile.
            C.10.	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor este mediu
            C.11.	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei în aria naturală protejată este scăzută.
            C.12.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Intensitatea ameninţărilor viitoare este scăzută.
            C.13.	Viabilitatea pe termen lung a speciei	Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
            C.14.	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor este "FV" – favorabilă.

            C.15.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei este "0" – stabilă.
            C.16.	Starea de	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în
            	conservare	viitor este cunoscută.
            	necunoscută din
            	punct de vedere al
            	perspectivelor
            	speciei în viitor

            Tabelul C Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos

            din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

            Tabelul nr.69.

            Nr	Parametru	Descriere
            A.1	Specia	Ursus arctos
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată este: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă
            C.17.	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei, este "0" – stabilă.
            C.18.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	Pentru aprecierea raportului dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei este "::" – aproximativ egal.

            C.19.	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei este : FV – perspective bune.
            C.20.	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei este: "+" – crescătoare.
            C.21.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor, anticipat a fi atins în urma implementării Planului de management este: "::" – aproximativ egal.
            C.22.	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei este „FV – Favorabilă"
            C.23.	Perspectivele speciei în viitor	Perspectivele speciei în viitor, anticipate a fi obţinute în urma implementării Planului de management actual, sunt "FV" – favorabile.
            C.24.	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor este mediu
            C.25.	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei în aria naturală protejată este scăzută.
            C.26.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Intensitatea ameninţărilor viitoare este scăzută.

            C.27.	Viabilitatea pe termen lung a speciei	Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
            C.28.	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor este "FV" – favorabilă.
            C.29.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei este "0" – stabilă.
            C.30.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor este cunoscută.

         3. 3.1.4 Evaluarea globală a speciei

         Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei

         Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate

         Tabelul nr.70.

         Nr	Parametru	Descriere
         A.1.	Specia	Bombina variegata
         A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Este o populaţie permanentă rezidentă.
         D.3.	Starea globală de conservare a speciei	Starea globală de conservare a speciei este "U1" – nefavorabilă – inadecvată.

         D.4.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei	tendinţa stării globale de conservare a speciei în urma aplicării Planului de management este "+" – se îmbunătăţeşte,
         D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Starea globală de conservare a speciei [D.3.] este cunoscută.
         D.6.	Informaţii suplimentare	Din punct de vedere al habitatului, specia se află în stare de conservare nefavorabilă, deoarece hidroperioada şi conectivitatea sunt sub pragurile acceptabile. Suprafaţa habitatului în sine nu este concludentă pentru această specie de amfibieni şi acest tip de habitat, anume ochiuri de apă multiple aflate în interconectare.

         Tabelul D – Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei

         Ursus arctos în cadrul ariei naturale protejate

         Tabelul nr. 71.

         Nr	Parametru	Descriere
         A.1.	Specia	Ursus arctos
         A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.
         D.7.	Starea globală de conservare a speciei	Starea globală de conservare a speciei, este "FV" – favorabilă.
         D.8.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei	Tendinţa stării globale de conservare a speciei este "0" – stabilă.
         D.9.	Starea globală de conservare necunoscută	Starea globală de conservare a speciei [D.3.] este cunoscută.
         D.10.	Informaţii suplimentare	Starea de conservare a speciei se poate estima cu acurateţe numai în condiţiile analizei coroborate la nivel de reţea Natura 2000.

         Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

         • o Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei [A.15.]

         • o Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

         • o Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii din tabelul următor:

         Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

         Tabelul nr.72.

         Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
         Toţi cei trei parametri	Orice altă	Unul sau mai mulţi	Doi sau mai mulţi
         sunt în stare favorabilă	combinaţie	parametri în stare rea	parametri evaluaţi
         sau unul este necunoscut			ca necunoscuţi dar
         şi ceilalţi în stare			nici unul în stare
         favorabilă			rea

         Pe această bază starea de conservare a speciilor evaluate este evaluată în continuare.

         Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegata în viitor

         Tabelul nr.73

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare indicator	Descriere
         Distribuţia locală şi starea populaţiei speciei	Favorabilă	Comparând datele actuale cu cele din literatură reiese că populaţia este stabilă, chiar uşor crescătoare. Calitatea acestor date este bună. Structura populaţiei nu deviază de la normal. Mărimea populaţiei este cel puţin egală cu a mărimii de referinţă. Tendinţa este de stabilitate.
         Starea habitatului speciei	Nefavorabilă/ inadecvată	Calitatea habitatului nu este bună. Conectivitatea şi hidroperioada sunt insuficiente chiar dacă există suficiente habitate de hrănire şi de reproducere.

         Perspectivele speciei	Favorabilă	Tendinţa mărimii populaţiei este de stabilitate astfel încât perspectivele sunt bune. Dacă presiunea exercitată de cursele off-road pe drumurile din sit se va diminua, habitatul îşi va păstra întinderea actuală. Perpectivele habitatului sunt bune. Impactului cumulat, în viitor este redus. Presiunile actuale asupra speciei sunt reduse. Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
         Stare de conservare globală	Favorabilă	Un indicator „nefavorabil".

         Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Ursus arctos

         Tabelul nr.74

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare indicator	Descriere
         Distribuţia locală şi starea populaţiei speciei	Favorabilă	Comparând datele actuale de inventariere pe teren cu cele din istoric reise că populaţia este stabilă. Calitatea acestor date este bună. Structura populaţiei nu deviază de la normal. Mărimea populaţiei probabil este cel puţin egală cu a mărimii de referinţă la nivel de reţea Natura 2000. Tendinţa este de stabilitate.
         Starea habitatului speciei	Favorabilă	Calitatea habitatului este bună.
         Perspectivele speciei	Favorabilă	Tendinţa mărimii populaţiei este de stabilitate astfel încât perspectivele sunt bune. Dacă presiune exercitată de cursele off-road pe drumurile din sit se va diminua, ursul îşi va continua nestingherit

         		hrănirea în habitat. Perpectivele habitatului sunt bune. Impactului cumulat, în viitor este redus. Presiunile actuale asupra speciei sunt reduse. Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
         Stare de conservare globală	Favorabilă	Toţi indicatorii sunt "favorabil".

         Situaţia de referinţă şi evaluarea stării de conservare a ursului brun – Ursus arctos

         Următoarea analiză completează, detaliază şi explică starea de conservare a ursului brun în partea sa de habitat de hrănire ce se află pe teritoriul sitului. Această analiză se interpretează în coroborare cu informaţiile din siturile învecinate unde s-au înregistrat exemplare de urs, pentru o imagine completă şi precisă a stării sale de conservare.

         Există referinţe bibliografice privitoare la prezenţa ursului brun în bazinul Doftanei – Călinescu, 1931 şi Vasiliu Almăşan, 1965 apud Murariu, 2005- dar nu există date cantitative. În Formularul standard al sitului Pădurea Glodeasa, la secţiunea „Populaţie”, este înscrisă de asemenea litera „P”, ceea ce semnifică indicarea prezenţei ursului brun, fără însă a fi cunoscute efective populaţionale. Din datele puse la dispoziţie de Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina, prin amabilitatea domnului director rezultă un efectiv populaţional de 6-7 exemplare rezidente dintre care 2 femele, una cu 2 pui, 1 tineret şi 1-2 masculi, care au fost observate şi identificate la observatorul de vânat de pe valea Glodesei .

         Din mărturiile directorului şi ale unui paznic de vânătoare, Pădurea Glodeasa este utilizată de urşii bruni ca habitat de hrănire, doar 1, maxim 2 exemplare având bârlogul pe valea Glodesei, între limitele sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, restul efectivului bârlogind pe alte văi limitrofe sitului – în special Valea Muşiţei, care are molidişuri dese, dar şi Valea Orjogoaia. Exemplare de urs brun pot veni ocazional în bazinul Glodesei şi din zone mai îndepărtate ale fondului de vânătoare Orjogoaia, sau din alte fonduri de vânătoare, însă efectivul considerat relativ stabil, cel puţin pentru ultimii 2-3 ani este la nivelul celui prezentat mai sus. Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Câmpina nu a mai organizat vânătoare la urs brun în bazinul Glodesei, această zonă fiind

         dedicată hrănirii şi dezvoltării efectivului de urs brun. În realizarea inventarierii şi a cartării ursului brun la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa, situl a fost parcurs pe o reţea de trasee, fiind cartate punctele / locaţiile unde au fost observate urme sau semne ale prezenţei / activităţii ursului brun: zgârieturi, amprente, lăsături, a fost realizat şi aplicat un chestionar de pagube, a fost realizată o fişă de descriere a locaţiei şi caracteristicilor bârlogurilor. Au fost notate, de asemenea, presiuni sau ameninţări observate pe parcursul deplasărilor în teren. Datele din teren au fost prelucrate şi interpretate, rezultând distribuţia, utilizarea habitatelor şi estimarea statutului de conservare ale ursului brun la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa.

   2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

      Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:

      •  suprafeţei ocupate;

      •  structurii şi funcţiilor sale specifice ;

      •  perspectivelor sale în viitor.

      Starea de conservare a habitatului 9110 după criterii ştiinţifice

      Structura orizontală a habitatului este dominată de făget tânar, cu o densitate de peste 900 exemplare la hectar, amestecat cu rare exemplare de brad cu diametrul de 40-50 cm, cu o densitate de 50-60 exemplare la hectar. Stratul ierbos are o densitate redusă, realizând o acoperire de maximum 15%; ciupercile realizează o acoperire de 2-3%, restul de 82-83% este reprezentat de litieră. În privinţa structurii pe verticală se remarcă înălţimi medii de 12-15 m pentru fagetul tânăr, cu un coronament compact care face ca luminozitatea să fie redusă, ceea ce dă aspectul de semi-întuneric chiar în zilele însorite.

      Litiera este compactă, subţire de 0,5-1 cm, relativ umedă, stratul de sol fiind lutos, compact, cu un strat foarte subţire de particule humice imediat sub litieră. Se păstrează resturi vegetale, lemn mort, crengi sau buturugi în stare avansată de descompunere. Heterogenitatea pe orizontală este redusă, pădurea pare mai curând a fi echienă.

      Stratul ierbos format este alcătuit din Galium odoratum, Bruckentalia spiculifolia, Deschampsia caespitosa, Oxalis acetosela, Carex pilosa, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus, Calamagrostis arundinacea, Poa nemoralis, Polytrichum formosum.

      Structura stratului arborilor

      Exemplare de Fagus sylvatica

Tabelul nr.75.

0 cm	%	0 cm	%
21-30	50	10-15	79
31-40	25	16-20	21
71-80	25

Exemplarele de Abies alba sunt probabil supravieţuitoare ale doborâturilor, vârsta acestora fiind superioară vârstei exemplarelor de Fagus sylvatica.

Unitatea forestieră investigată este mărginită de poieni cu vegetaţie ierboasă şi de conifere – brad, molid, lariţă, acestea din urma formând o bandă continuă care nu este cuprinsă în sit. Nu au fost observate ciocănitori, arborii tineri fiind net dominanţi şi nici insecte xilofage. În poienile de la marginea parcelei forestiere se dezvoltă tufe de Juniperus communis şi vegetaţie ierboasă dominată de Carex pilosa.

Matricea multicriterială a criteriilor de conservare

Tabelul nr.76.

Criteriu de conservare	Descriere	Îndeplinire
Menţinerea compoziţiei în specii şi tendinţa redusă de modificare a structurii actuale	Procentul din suprafaţa habitatului care nu este deteriorată este sub 25%	***
Tendinţa structurii şi funcţiilor habitatului	Menţinere	***
Grad redus de fragmentare	Fragmentare medie	*
Exploatare moderată a resurselor vegetale	Exploatare moderată	**
Lipsa speciilor invazive	Nu sunt specii invazive	***
Suprafaţa ocupată de habitat în cadrul sitului ROSCI0153	Suficientă	**
Tendinţa actuală a suprafeţei	Stabilă	***
Intensitatea presiunilor actuale	Intensitate medie	**
Tendinţa stării de conservare	Stare suficient de stabilă	**

Legendă

*** Criteriu îndeplinit

** Criteriu parţial îndeplinit

* Criteriu îndeplinit în suficientă masură

• – Criteriu neîndeplinit

  În concluzie, starea de conservare globală este favorabilă.

  Starea de conservare a habitatului 91V0 după criterii ştiinţifice

  Tabelul nr.77

  Criteriu de conservare	Descriere				îndeplinire
  Menţinerea compoziţiei în specii şi tendinţa redusă de modificare a structurii actuale	Procentul din suprafaţa habitatului care nu este deteriorată este sub 25%				***
  Tendinţa structurii şi funcţiilor habitatului	Menţinere				***
  Grad redus de fragmentare	Fragmentare absentă				***
  Prezenţa lemnului mort, minimum 2 m3 per parcelă	Trunchiuri prăbuşite frecvente, crengi, ramuri în decompunere				***
  Starea litierei: umiditate mare	acoperire	suprafaţă,	Litiera compactă, groasă de 3-10 cm, foarte umedă permanent		***
  Prezenţa briofitelor, minimum 1m2 la 500 m2	Briofite compact	frecvente,	adesea	strat	***
  Exploatare moderată a resurselor vegetale	Exploatare moderată				**
  Lipsa speciilor invazive	Nu există specii invazive				***
  Suprafaţa ocupată de habitat în cadrul sitului ROSCI0153	Suficientă				**
  Tendinţa actuală a suprafeţei	Stabilă				***
  Intensitatea presiunilor actuale	Intensitate medie				**
  Tendinţa stării de conservare	Stare stabilă				***

  Legendă

  *** Criteriu îndeplinit

  ** Criteriu parţial îndeplinit

  * Criteriu îndeplinit în suficientă masură

• – Criteriu neîndeplinit

În concluzie, starea de conservare globală este favorabilă.

1. 3.2.1 Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către habitat

   Tabelul E Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

   Tabelul nr.78

   Nr	Parametru	Descriere
   E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: habitat 9110
   E.2.	Codul unic al tipului de habitat	9110
   E.3.	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Parţial.
   E.4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este bună, fiind obţinută prin cartare directă pe teren.
   E.5.	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional este 0-1%.
   E.6.	Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în Planul de management anterior	Evaluarea suprafeţei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată s-a realizat pentru prima dată prin acest Plan de management.

   E.7.	Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	Necunoscută.
   E.8.	Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Din datele din literatura ştiinţifică de specialitate.
   E.9.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată este ">" – mai mică.
   E.10.	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat faţă de valoarea reevaluată a suprafeţei ocupate de tipul de habitat estimată faţă de suprafaţa ocupată de tipul de habitat în urmă cu 5-6 ani este "0" – stabilă, sau în scădere.
   E.11.	Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia căror factori se datorează suprafaţa habitatului.

   E.12.	Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat	Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia căror factori se datorează constaţa suprafeţei habitatului.
   E.13.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat este bună – date obţinute prin măsurători directe pe teren.
   E.14.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat este stabilă.
   E.15.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat.
   E.16.	Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
   E.17.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate este "FV" – favorabilă.

   E.18.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate este "0" – stabilă.
   E.19.	Detalii asupra	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
   	stării de	suprafeței ocupate este cunoscută.
   	conservare a
   	tipului de habitat
   	din punct de
   	vedere al
   	suprafeţei ocupate

   E.20.	Clasificarea tipului de habitat	EC: habitat 91V0
   E.21.	Codul unic al tipului de habitat	91V0
   E.22.	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Parţial
   E.23.	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este bună, fiind obţinută prin cartare directă pe teren.

   E.24.	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional este 0-1%.
   E.25.	Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în Planul de management anterior	Evaluarea suprafeţei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată s-a realizat pentru prima dată prin acest Plan de management.
   E.26.	Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	Necunoscută.
   E.27.	Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Din datele din literatura ştiinţifică de specialitate.

   E.28.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată este ">" – mai mică.
   E.29.	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat faţă de Valoarea reevaluată a suprafeţei ocupate de tipul de habitat estimată faţă de suprafaţa ocupată de tipul de habitat în urmă cu 5-6 ani este "0" – stabilă, sau în uşoară creştere.
   E.30.	Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia căror factori se datorează evoluţia suprafeţei habitatului, dar cel mai probabil este cauzată de factori naturali, urmaţi de reîmpădurire.
   E.31.	Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat	Nu descreşte.
   E.32.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat este bună – date obţinute prin măsurători directe pe teren.
   E.33.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat este stabilă.

   E.34.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat. Din presupunerea că amenajamentul silvic va fi aplicat cu aceeaşi consecvenţă se deduce că tendinţa este stabilă.
   E.35.	Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
   E.36.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate este "FV" – favorabilă.
   E.37.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate este "0" – stabilă.
   E.38.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate este cunoscută.

2. 3.2.2 Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

   Tabelul F Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

   Tabelul nr.79.

   Nr	Parametru	Descriere
   E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: habitat 9110
   E.2.	Codul unic al tipului de habitat	9110
   F.3.	Structura şi funcţiile tipului de habitat	Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;
   F.4.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice este: "FV" – favorabilă.
   F.5.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice este "0" – stabilă.

   F.6.	Detalii asupra	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
   	stării de	structurii şi al funcţiilor specifice este cunoscută.
   	conservare a
   	tipului de habitat
   	din punct de
   	vedere al structurii
   	şi al funcţiilor
   	specifice

   Tabelul nr.80.

   Nr	Parametru	Descriere
   E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: habitat 91V0
   E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91V0
   F.7.	Structura şi funcţiile tipului de habitat	Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative.
   F.8.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice este: "FV" – favorabilă.

   F.9.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice este "0" – stabilă.
   F.10.	Detalii asupra	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
   	stării de	structurii şi al funcţiilor specifice este cunoscută.
   	conservare a
   	tipului de habitat
   	din punct de
   	vedere al structurii
   	şi al funcţiilor
   	specifice

3. 3.2.3 Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor

   Tabelul G Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare pentru Habitatul 9110

   Tabelul nr.81.

   Nr	Parametru	Descriere
   E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Habitat 9110
   E.2.	Codul unic al tipului de habitat	9110
   G.3.	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat anticipată a se înregistra în cursul implementării Planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafaţei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] este "0" – stabilă.

   G.4.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor	Pentru aprecierea raportului dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor este "::" – aproximativ egal.
   G.5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	Perspectivele tipului de habitat în viitor sunt : FV – bune.
   G.6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este: scăzut.
   G.7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.
   G.8.	Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat	Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat în aria naturală protejată este scăzută.
   G.9.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat în aria naturală protejată este scăzută.
   G.10.	Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare anticipată a fi atinsă în urma implementării Planului de management actual, este "FV" – favorabilă.

   G.11.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este "0" – stabilă.
   G.12.	Detalii asupra	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
   	stării de	perspectivelor sale viitoare [G.10.] este cunoscută.
   	conservare a
   	tipului de habitat
   	din punct de
   	vedere al
   	perspectivelor sale
   	viitoare

   Tabelul G Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare pentru Habitatul 91V0

   Tabelul nr.82.

   Nr	Parametru	Descriere
   E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Habitat 91V0
   E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91V0
   G.3	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat anticipată a se înregistra în cursul implementării Planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafaţei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] este "0" – stabilă.

   G.4.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor	Pentru aprecierea raportului dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor este "::" – aproximativ egal.
   G.5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	Perspectivele tipului de habitat în viitor sunt : FV – bune.
   G.6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este: scăzut.
   G.7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.
   G.8.	Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat	Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat în aria naturală protejată este scăzută.
   G.9.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat în aria naturală protejată este scăzută.
   G.10.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare anticipată a fi atinsă în urma implementării Planului de management actual, este "FV" – favorabilă.

   G.11.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este "0" – stabilă.
   G.12.	Detalii asupra	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
   	stării de	perspectivelor sale viitoare [G.10.] este cunoscută.
   	conservare a
   	tipului de habitat
   	din punct de
   	vedere al
   	perspectivelor sale
   	viitoare

4. 3.2.4 Evaluarea globala a stării de conservare a habitatului

Tabelul H Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat pentru Habitatul 9110

Tabelul nr. 83.

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: Habitat 9110
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	9110
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	Starea globală de conservare a tipului de habitat este "FV" – favorabilă.
H.4.	Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat	Starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3] este "0" – stabilă.

H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] este cunoscută.
H.6.	Descrierea stării	Starea favorabilă de conservare se datorează şi aplicării consecvente
	globale de	şi atente a managementului silvic, precum şi presiunii umane scăzute.
	conservare a
	tipului de habitat
	în aria naturală
	protejată

Tabelul H- Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat pentru Habitatul 91V0

Tabelul nr. 84.

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC: Habitat 91V0
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91V0
H.3	Starea globală de conservare a tipului de habitat	Starea globală de conservare a tipului de habitat este "FV" – favorabilă.
H.4.	Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat	Starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3] este "0" – stabilă.
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] este cunoscută.
H.6.	Descrierea stării	Este totuşi o suprafaţă restrânsă, cu expoziţie spre vânturi puternice

	globale de	iar alte habitate din sit, probabil prezente în trecut ar putea prelua din
	conservare a	teritoriul acestuia, pe termen mediu şi lung.
	tipului de habitat
	în aria naturală
	protejată

1. 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1 Scopul Planului de management

      Scopul Planului de management este de a asigura echilibrul necesar dintre componentele biotice şi cele abiotice ale ecosistemului de pădure, în condiţiile protecţiei celor sensibile şi vulnerabile şi în vederea trecerii spre utilizarea resurselor de biodiversitate ale sitului pentru dezvoltarea durabilă locală.

   2. 4.2 Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

      1. 4.2.1 Obiectiv general

         Obiectivul general al Planului de management este îmbunătăţirea gospodăririi sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa astfel încât să fie consolidată tendinţa de conservare a biodiversităţii, până la punctul în care menţinerea stării de conservare favorabilă va fi posibilă cu un minim de intervenţie de protecţie directă a speciilor şi habitatelor.

         Astfel se va realiza trecerea de la practici de protecţie la administrare pentru dezvoltare durabilă, obiectivul general al reţelei Natura 2000.

         Obiective şi teme ale Planului de management conform nomenclatorului

         SINCRON

         Tabelul nr.85

         N r

         Cod con- form nomen- clatoru- lui

         Titlu

         Tema de bază

         Interpretare şi aplicare în sit

         1.	O1	Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.	Conservarea şi managementul biodiversităţii, al speciilor şi habitatelor de interes conservativ	Bombina variegata are nevoie de ochiuri de apă semipermanente pentru pontă şi hrănire. Acestea trebuie menţinute. Ursus arcos trebuie să beneficieze de baza de hrănire. Habitatele forestiere trebuie menţinute în stare favorabilă de conservare.
         2.	O3	Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.	Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea durabilităţii managementului.	Măsurile de protecţie şi de asigurare a bazei de cunoaştere pentru dezvoltare durabilă necesită finanţări.
         3.	O4	Creşterea nivelului de conştientizare – îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii.	Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului.	Factorii interesaţi trebuie să fie în poziţia de a proteja situl dar şi de a utiliza resursele sitului pentru dezvoltare durabilă.

         132

         1. 4.2.1.1 Măsuri generale – obiective specifice

            Obiective specifice ale Planului de management conform nomenclatorului SINCRON

            Tabelul nr.86.

            Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Aplicare în sit	Măsuri specifice
            1.	M1	O1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Bombina variegata.	Bombina variegata trebuie trecută în stare de conservare favorabilă.	1.1.Evitarea nivelării drumurilor şi a liniilor parcelare, lucrări de teren pe drumul de acces cu evitarea tulburării bălţilor semipermanente de pe traseu -Regulă
            					1.2.Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor off-road – Activitate
            2.	M1	O1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de	Ursus arctos trebuie să beneficieze în continuare de baza	2.1.Menţinerea facilităţilor de hrănire a ursului – Regulă

            Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Aplicare în sit	Măsuri specifice
            			conservare favorabilă, a speciei Ursus arctos.	de hrănire, pentru a se asigura rezidenţa sa în sit şi, mai ales conectivitatea cu alte arii protejate unde este întâlnit	2.2 .Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor off-road – comun cu 1.2. – Activitate
            3.	M1	O1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Triturus montandoni.	Triturus montandoni mai există numai la nivel de genofond, ca hibrid.	3.1.Analiza competiţiei şi a rezervei genetice şi după caz, sprijinirea repopulării cu Triturus montandoni- Activitate
            4.	M2	O1	Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 91V0.	Păstrarea echilibrului şi al fluxului de nutrienţi pentru acest habitat de pădure trebuie asigurate în continuare, atât prin planul de amenajament cât şi prin reducerea riscurilor.	4.1. Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure Regulă
            					4.2. Diminuarea păşunatului – Activitate
            5.	M2	O1	Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 9110.	Păstrarea compoziţiei vegetale pentru habitatul de pădure trebuie asigurată în continuare prin planul de amenajament şi alte măsuri specifice, acest habitat	5.1. Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure – comun cu 4.1. Regulă
            					5.2. Diminuarea păşunatului- comun cu 4.2. – Activitate

            133

            Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Aplicare în sit	Măsuri specifice
            				fiind vulnerabil din cauza fazei în care se află.	5.3. Supravegherea habitatului 9110 în ce priveşte compoziţia pe specii şi intervenţie după caz- Activitate
            6.	M9	O3	Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.	Continuitatea de peisaj face dificilă identificarea limitelor sitului; nu există informaţii despre acesta la faţa locului.	6.1.Marcare directă a limitelor: bornare, aviziere, afişe- Activitate
            7.	M10	O3	Urmărirea respectării Regulamentului şi a prevederilor Planului de management	Faza iniţială de implementare a Regulamentului şi Planului necesită o atenţie sporită.	7.1.Analiza periodică a respectării Regulamentului, vizite în teren- Activitate
            8.	M11	O3	Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.	Finanţarea măsurilor de management.	8.1.Colectarea de taxe din avizare – Activitate
            					8.2.Elaborarea de proiecte- Activitate
            9.	M12	O3	Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.	Asigurarea implementării Planului în condiţiile dificultăţilor de acces şi parcurgere.	9.1.Dotarea cu logistică de birou: scanner, tablete pentru colectarea directă a datelor- Activitate
            					9.2.Dotarea cu logistică de teren: GNSS, busole, telemetru, rulete de teren – Activitate

            134

            Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Aplicare în sit	Măsuri specifice
            10.	M13	O3	Monitorizarea implementării Planului de management.	Este prima data când situl beneficiază de un Plan de management.	10.1.Analiza extinderii sitului şi a includerii de noi specii în Formularul Natura 2000 al sitului, inclusiv reapariţia habitatului de tufărişuri 4060 – Activitate
            					10.2.Vizite în teren: de verificare a stadiului fizic, de identificare a opiniilor factorilor interesaţi, colectarea de date pentru actualizarea Planului de management – Activitate
            11.	M14	O3	Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate.	Personalul custodelui are expertiză în biologie- se cere completată cu domenii adiacente.	11.1.Instruire în domenii relevante cum ar fi: ecologie, chimie, GIS, GNSS, teledetecţie, baze de date – Activitate
            					11.2.Derularea de acţiuni de cooperare cu factorii interesaţi pentru sporirea capacităţii de identificare a posibilităţilor de dezvoltare durabilă locală – Activitate
            12.	M15	O4	Elaborarea/actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea	Conştientizarea publicului trebuie realizată.	12.1.Elaborarea principalelor acţiuni de promovare generale pe canalele identificate – Activitate

            135

            Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Aplicare în sit	Măsuri specifice
            			publicului		12.2.Identificarea modalităţii de implicare a factorilor interesaţi pentru iniţierea dezvoltării durabile în sit şi vecinătatea sa – Activitate
            13.	M16	O4	Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului	Evitarea curselor off-road şi a culegerii de ciuperci comestibile sau de tritoni sau broscuţe pentru acvarii.	13.1.Acţiuni cu şcolile din vecinătate şi din judeţul Prahova, documentarea includerii sitului în curricula şcolară şi extra-curricular – Activitate
            					13.2.Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ puternic al curselor de teren pe drumurile interioare din sit – Activitate
            					13.3.Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ al culegerii ciupercilor şi a broaştelor – Activitate
            					13.4.Acţiuni de promovare inovative, culturale, artistice – Activitate

            136

            Notă: măsurile specifice, adică regulile şi acţiunile de management sunt descrise detaliat în secţiunile următoare.

            1. 4.2.1.1.1 Măsură specifică/măsură de management

   Măsuri specifice ale Planului de management conform nomenclatorului SINCRON

   137

   Tabelul nr.87

   Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Măsuri specifice	Zona din sit	Indicatori
   1.	M1	O1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Bombina variegata.	1.1.Evitarea nivelării drumurilor şi a liniilor parcelare, lucrări de teren pe drumul de acces cu evitarea tulburării bălţilor semipermanante de pe traseu – Regulă	Principalele drumuri şi poteci interioare	Respectarea regulii
   				1.2.Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor tot-teren – Activitate	La intrarea în sit	Număr de borne, panouri, afişe
   2.	M1	O1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii	2.1.Menţinerea facilităţilor de hrănire a ursului – Regulă	La hrănitoare	Respectarea regulii

   Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Măsuri specifice	Zona din sit	Indicatori
   			stării de conservare favorabilă, a speciei Ursus arctos.	2.2 .Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor tot-teren – comun cu 1.2. – Activitate	La intrarea în sit	Număr de borne, panouri, afişe
   3.	M1	O1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Triturus montandoni.	3.1.Analiza competiţiei şi a rezervei genetice şi după caz, sprijinirea repopulării cu Triturus montandoni- Activitate	Pe salba de bălţi de pe drumul intern	Studiu realizat
   4.	M2	O1	Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 91V0.	4.1. Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure – Regulă	Pe întreg teritoriul habitatului	Respectarea regulii
   				4.2. Diminuarea păşunatului – Activitate	În zona de acces	Afectarea stratului ierbos aferent habitatului
   5.	M2	O1	Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de	5.1. Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure -comun cu 4.1. – Regulă	Pe întreg teritoriul habitatului	Respectarea regulii

   138

   Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Măsuri specifice	Zona din sit	Indicatori
   			conservare favorabilă, a habitatului 9110.	5.2. Diminuarea păşunatului- comun cu 4.2. – Activitate	În zona de acces	Afectarea stratului ierbos aferent habitatului
   				5.3. Supravegherea habitatului 9110 în ce priveşte compoziţia pe specii şi intervenţie după caz- Activitate	Pe întreg teritoriul habitatului	Număr de vizite în teren
   6.	M9	O3	Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.	6.1.Marcare directă a limitelor: bornare, aviziere, afişe – Activitate	În zona de acces	Număr de borne, panouri, afişe
   7.	M10	O3	Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management	7.1.Analiza periodică a respectării regulamentului, supravegherea activităţii de construcţie din vecinătatea sitului- Activitate	Pe întreg teritoriul habitatului, vecinătatea sitului	Numărul de analize, numărul de vizite, numărul de construcţii verificate
   8.	M11	O3	Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management.	8.1.Avizare, colectarea de taxe din avizare – Activitate	Pe întreg teritoriul sitului	Număr avize, taxe
   				8.2.Elaborarea de proiecte- Activitate	N/A	Număr de proiecte elaboate

   139

   Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Măsuri specifice	Zona din sit	Indicatori
   9.	M12	O3	Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.	9.1.Dotarea cu logistică de birou: scanner, tablete pentru colectarea directă a datelor- Activitate	N/A	Echipament procurat
   				9.2.Dotarea cu logistică de teren : GNSS, busole, telemetru, rulete de teren – Activitate	N/A	Echipament procurat
   10.	M13	O3	Monitorizarea implementării planului de management.	10.1.Analiza extinderii sitului şi a includerii de noi specii în Formularul Natura 2000 al sitului, inclusiv reapariţia habitatului de tufărişuri 4060 – Activitate	Pe întreg teritoriul sitului	Suprafaţa propusă spre extindere, numărul de specii propuse
   				10.2.Vizite în teren: de verificare a stadiului fizic, de identificare a opiniilor factorilor interesaţi, colectarea de date pentru actualizarea planului de management – Activitate	Pe întreg teritoriul sitului	Numărul de vizite, actualizări propuse
   11.	M14	O3	Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul	11.1.Instruire în domenii relevante cum ar fi: ecologie, chimie, GIS, GNSS, teledetecţie, baze de date – Activitate	N/A	Numărul de instruiri

   140

   Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Măsuri specifice	Zona din sit	Indicatori
   			ariei naturale protejate.	11.2.Derularea de acţiuni de cooperare cu factorii interesaţi pentru sporirea capacităţii de identificare a posibilităţilor de dezvoltare durabilă locală – Activitate	Pe întreg teritoriul sitului	Numărul de acţiuni
   12.	M15	O4	Elaborarea/actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului	12.1.Elaborarea principalelor acţiuni de promovare generale pe canalele identificate – Activitate	Pe întreg teritoriul sitului	Numărul de acţiuni
   				12.2.Identificarea modalităţii de implicare a factorilor interesaţi pentru iniţierea dezvoltării durabile în sit şi vecinătatea sa – Activitate	N/A	Numărul de acţiuni
   13.	M16	O4	Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului	13.1.Acţiuni cu şcolile din vecinătate şi din judeţul Prahova, documentarea includerii sitului în curricula şcolară şi extra-curricular – Activitate	Pe întreg teritoriul sitului, judeţul Prahova	Numărul de acţiuni
   				13.2.Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ puternic al curselor tot-teren pe drumurile interioare din sit – Activitate	Valea Doftanei	Numărul de acţiuni

   141

   Nr	Cod MG	Cod OBG	Titlu	Măsuri specifice	Zona din sit	Indicatori
   				13.3.Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ al culegerii ciupercilor şi a broscuţelor – Activitate	Valea Doftanei	Numărul de acţiuni
   				13.4.Acţiuni de promovare inovative, culturale, artistice – Activitate	In vecinătatea sitului, în sit	Numărul de acţiuni

   142

2. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

   Planificarea temporală a activităţilor

   Tabelul nr.88.

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.

   1

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Bombina variegata.

   1.1.

   Evitarea nivelării drumurilor şi a liniilor

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   N/A

   Custode

   Ocolul Silvic

   parcelare, lucrări de teren pe drumul de acces cu evitarea tulburării bălţilor semipermanante de pe traseu -Regulă

   1.2.

   Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor off-road – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   5

   Custode

   Ocolul Silvic

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.

   2

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Ursus arctos.

   2.1.

   2.1.Menţinerea facilităţilor de hrănire a ursului – Regulă

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   N/A

   Custode

   Ocolul Silvic

   2.2.

   2.2 .Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor tot-teren – comun cu 1.2. – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   5

   Custode

   Ocolul Silvic

   143

   Nr

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.

   3

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Triturus montandoni.

   3.1.

   Analiza competiţiei şi a rezervei genetice şi după caz, sprijinirea repopulării cu Triturus montandoni- Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   4

   Custode

   Ocolul Silvic, societate comercială specializată

   Nr

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.

   4

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 91V0.

   4.1.

   Menţinerea statutului de gospodărire

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   N/A

   Custode

   Ocolul Silvic

   144

   silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure – Regulă

   4.2.

   Diminuarea păşunatului – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   N/A

   Custode

   Ocolul Silvic

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.

   5

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 9110.

   5.1.

   Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure -comun cu 4.1. Regulă

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   x

   N/A

   Custode

   Ocolul Silvic

   5.2.

   Diminuarea păşunatului- comun cu 4.2. – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   N/A

   Custode

   Ocolul Silvic

   5.3.

   Supravegherea habitatului 9110 în ce priveşte compoziţia pe specii şi intervenţie după caz- Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   4

   Custode

   Ocolul Silvic, societate comercială specializată

   145

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   6

   Măsură generală/Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

   6.1.

   Marcare directă a limitelor: bornare, aviziere, afişe – Activitate

   x

   x

   x

   X

   2

   Custode

   Ocolul Silvic

   Nr

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   7

   Măsură generală/Obiectiv specific: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor Planului de management

   7.1.

   Analiza periodică a respectării regulamentului, supravegherea

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   3

   Custode

   Ocolul Silvic

   146

   activităţii de construcţie din vecinătatea sitului – Activitate

   Nr

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon- sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   8

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.

   8.1.

   Colectarea de taxe din avizare – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   3

   Custode

   Primăria Valea Doftanei

   8.2.

   Elaborarea de proiecte- Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   2

   Custode

   Entităţi interesate- firme, ONG- uri

   147

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   9

   Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

   9.1.

   Dotarea cu logistică de birou: scanner, tablete pentru colectarea directă a datelor- Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   1

   Custode

   Consiliul Judetean Prahova

   9.2.

   Dotarea cu logistică de teren: dispozitive poziţionare prin satelit, busole, telemetru, rulete de teren şi alte asemenea- Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   3

   Custode

   Entităţi interesate- firme, ONG- uri

   Nr

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   10

   Măsură generală/Obiectiv specific: Monitorizarea implementării Planului de management.

   148

   10. 1.

   Analiza extinderii sitului şi a includerii de noi specii în Formularul Natura 2000 al sitului, inclusiv reapariţia habitatului de tufărişuri 4060 – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   4

   Custode

   Consiliul Judeţean Prahova

   10. 2.

   Vizite în teren: de verificare a stadiului fizic, de identificare a opiniilor factorilor interesaţi, colectarea de date pentru actualizarea Planului de management – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   2

   Custode

   Entităţi interesate- firme, ONG- uri

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   11

   Măsură generală/Obiectiv specific: Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate.

   11. 1.

   Instruire în domenii relevante cum ar fi: ecologie, chimie, GIS, GNSS, teledetecţie, baze de date – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   4

   Custode

   Entităţi interesate- firme, ONG- uri

   11.

   Derularea de acţiuni de cooperare cu

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   2

   Custode

   Entităţi

   149

   2.

   factorii interesaţi pentru sporirea capacităţii de identificare a posibilităţilor de dezvoltare durabilă locală – Activitate

   interesate- firme, ONG- uri

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O4 Creşterea nivelului de conştientizare -îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii.

   12

   Măsură generală/Obiectiv specific: Elaborarea/actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

   12. 1.

   Elaborarea principalelor acţiuni de promovare generale pe canalele identificate – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   2

   Custode

   Entităţi interesate – firme, ONG- uri

   12. 2.

   Identificarea modalităţii de implicare a factorilor interesaţi pentru iniţierea dezvoltării durabile în sit şi vecinătatea sa – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   2

   Custode

   Entităţi interesate – firme, ONG- uri

   150

   Nr.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   Prioritate

   Respon sabil

   Partener

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Obiectiv general O4 Creşterea nivelului de conştientizare -îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii

   13

   Măsură generală/Obiectiv specific: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului

   13. 1.

   Acţiuni cu şcolile din vecinătate şi din judeţul Prahova, documentarea includerii sitului în curricula şcolară şi extra-curricular – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   4

   Custode

   Inspectoratul Şcolar Prahova, Şcolile locale

   13. 2.

   Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ puternic al curselor de teren pe drumurile interioare din sit – Activitate

   X

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   3

   Custode

   Ocolul Silvic

   13. 3.

   Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ al culegerii ciupercilor şi a broscuţelor – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   X

   2

   Custode

   Ocolul Silvic, Primăria Valea Doftanei

   13. 4.

   Acţiuni de promovare inovative, culturale, artistice – Activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   2

   Custode

   Ocolul Silvic, Primăria Valea Doftanei

   151

   Legendă:
   Prioritate	Notare
   foarte mare	5
   mare	4
   medie	3
   mică	2
   foarte mică	1

   152

   Estimarea resurselor se interpretează ţinând seama de următoarele:

   1. a) Estimarea resurselor are loc pe total perioadă de programare, având în vedere perioada planificată pentru fiecare activitate, respectiv regula.

   2. b) Resursele în monedă sunt în lei fără Taxa pe valoare adăugată. Acolo unde se estimează resurse umane, acestea pot fi voluntariat, plătite din fonduri existente, ale partenerilor sau din proiecte, după caz.

   3. c) Valorile sunt indicative şi pot fi modificate în urma estimărilor detaliate directe, ca urmare a evoluţiei preţurilor, a inflaţiei sau a intervenţiei unor necesităţi sau specificaţii tehnice.

   Estimarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate

   153

   Tabelul nr.89.

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora
   1.	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Bombina variegata.
   1.1.	Evitarea nivelării drumurilor şi a liniilor parcelare, lucrări	60	Elaborare Ghid de instrucţiuni,	Ghid de instruc-	1	25000 Documentare	Proprii sau din POS	Sp13 Paza, implementare

   	de teren pe drumul de acces cu evitarea tulburării bălţilor semipermanante de pe traseu – Regulă		multiplicare şi instruire pentru aplicare şi pentru design-ul barierelor	ţiuni		= 10000 Studiu de teren = 10000 Editare, multiplicare – postare= 5000	Mediu	reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   1.2.	Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor tot-teren – Activitate	90	Bariere metal/lemn, şanţuri- cu respectarea peisajului	Bucăţi	3	9000 Studiu de fezabilitate, procurare = 1500 Bucata bariera = 2500	Proprii sau din POS Mediu	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   Total măsură generală 1.1		150	n/a			34000	n/a

   154

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora
   2	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Ursus arctos.
   2.1.	Menţinerea facilităţilor de hrănire a ursului – Regulă	60	Activităţi curente de întreţinere şi procurarea hranei	Intreţi- nere	1	30000 Hrană specifică = 500 /lună	Fondurile Ocolului Silvic sau din POS Mediu	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   2.2.	Instalarea de bariere şi obstacole auto pe drumul de acces interior pentru evitarea curselor tot-teren – comun cu 1.2. – Activitate	0	Bariere metal/lemn, şanţuri- cu respectarea peisajului	Bucăţi	0	0	Proprii sau din POS Mediu	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   Total măsură generală 2		60	n/a			30000	n/a

   155

   156

   Nota: Activitatea 2.2. este utilizată şi pentru obiectivul anterior, motiv pentru care nu a mai fost socotită încă o dată la această măsură.

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.
   3	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei Triturus montandoni.
   3.1.	Analiza competiţiei şi a rezervei genetice şi după caz, sprijinirea repopulării cu Triturus montandoni- Activitate	60	Repopulare	Intreţi- nere	1	120000 Studiu populaţie = 80000 Repopulare = 40000	POS Mediu, fonduri bilaterale, proiecte	Sp15 (Re) introducere specii (extincte)
   Total măsura generală 3		60	n/a			120000	n/a

   Notă: În urma monitorizării curente a punctelor unde au fost semanalaţi hibrizii, pe termen mediu se va putea vedea evoluţia concretă. In cazul unei evoluţii promiţătoare se va încerca repopularea.

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora
   4	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 91V0.
   4.1.	Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţia şi menţinerea lemnului mort în pădure Regulă	120	Activităţi curente	Întreţi- nere	0	0	Fondurile Ocolului Silvic sau din POS Mediu	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   4.2.	Diminuarea păşunatului Activitate	60	Regulament şi discuţii cu ciobanii	Aplicare	0	0	Fonduri proprii sau din POS Mediu	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de

   157

   								protecţie
   Total măsura generală 4		180	n/a			0	n/a

   158

   Notă: diminuarea păşunatului în anumite zone se va realiza prin convingerea ciobanilor.

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora
   5	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului 9110.
   5.1.	Menţinerea statului de gospodărire silvică – protecţie şi menţinerea lemnului mort în pădure – comun cu 4.1. Regulă	0	Comun cu 4.1.	Comun cu 4.1.	0	0	Comun cu 4.1	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de

   								protectie
   5.2.	Diminuarea păşunatului- comun cu 4.2.	0	Comun cu 4.2.	Comun cu 4.2.	0	0	Comun cu 4.2.	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   5.3.	Supravegherea habitatului 9110 în ce priveşte compoziţia pe specii şi intervenţie după caz- Activitate	60	Studiu de speicalitate	Raport	1	Studiu detaliat stare habitat = 100000 Interventie prin plantari sau alte lucrarim după caz = 20000	POS Mediu sau fonduri bilaterale	Sp13 Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
   Total măsura generală 5		60	n/a			120000	n/a

   159

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
   6	Măsură generală/Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.
   6.1.	Marcare directă a limitelor: bornare, aviziere, afişe – Activitate	60	Elaborare multiplicare, instalare	Set marcare	1	130000 Studiu de fezabilitate, autorizaţii = 40000 Borne, lucrări de măsurare în teren şi montare borne 90000	POS Mediu, fonduri bilaterale, proiecte	SP32. Conştientizare şi comunicare
   Total măsura generală 6		60	n/a			130000	n/a

   160

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
   7	Măsură generală/Obiectiv specific: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor Planului de management
   7.1.	Analiza periodică a respectării regulamentului, supravegherea activităţii de construcţie din vecinătatea sitului – Activitate	60	Rezurse pentru vizite în teren	deplasări	8	Studiu de teren = 1600	Fonduri proprii, bilaterale, proiecte	SP12. Monitorizarea stării de conservare
   Total măsura generală 7		60	n/a			1600	n/a

   161

   Nr	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
   8	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management.
   8.1.	Colectarea de taxe din avizare – Activitate	120	Analiza cererilor de avizare	0	0	0	Fonduri proprii	Sp42 Personal conducere, coordonare, administrare
   8.2.	Elaborarea de proiecte- Activitate	60	Pregătirea proiectelor	Dosare	5	Documentar, culegere date, consultanţă, 2500	Fonduri proprii	Sp42 Personal conducere, coordonare, administrare
   Total măsura generală 8		180	n/a			2500	n/a

   162

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
   9	Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.
   9.1.	Dotarea cu logistică de birou: scanner, tablete pentru colectarea directă a datelor- Activitate	30	Analiza cererilor de avizare	0	0	10000 5 tablete = 6000 Scaner = 4000	Fonduri proprii	Sp41 Echipament şi infrastructura de funcţionare
   9.2.	Dotarea cu logistică de teren: GNSS, busole, telemetru, rulete de teren – Activitate	60	Pregătirea proiectelor	Dosare	5	100000 5 busole = 1000 5 telemetre = 10000 5 rulete = 1000 5 dispozitive	Fonduri proprii	Sp41 Echipament şi infrastructura de funcţionare

   163

   						GNSS, cu programe = 88000
   Total măsura generală 9		90	n/a			110000	n/a

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
   10	Măsură generală/Obiectiv specific: Monitorizarea implementării Planului de management.
   10. 1.	Analiza extinderii sitului şi a includerii de noi specii în Formularul Natura 2000 al sitului, inclusiv reapariţia habitatului de tufărişuri 4060 – Activitate	90	Analize de teren	Studiu	1	100000 Caiet de sarcini şi documentare = 10000 Studiu limitele	POS Mediu	Sp43 Documente strategice şi de planificare

   164

   						sitului = 50000 Studiu tufărişuri = 40000
   10. 2.	Vizite în teren: de verificare a stadiului fizic, de identificare a opiniilor factorilor interesaţi, colectarea de date pentru actualizarea Planului de management – Activitate	120	Resurse materiale aferente vizitelor	Vizita	10	Elaborare materiale de consultare = 10000 Investigaţii de teren, aplicare chestionare = 40000	Fonduri proprii	Sp43 Documente strategice si de planificare
   Total măsura generală 10		210	n/a			140000	n/a

   165

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O3 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
   11	Măsură generală/Obiectiv specific: Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate.
   11. 1.	Instruire în domenii relevante cum ar fi: ecologie, chimie, GIS, GNSS, teledetecţie, baze de date – Activitate	120	Analize de teren	Studiu	1	160000 Instruire GIS= 40000 Instruire GNSS/teledet ectie = 40000 Instruire de specialitate ecologie = 400000 Instruire baze de date, web	POS Mediu	Sp44 Instruire personal

   166

   						şi alte asemenea = 40000
   11. 2.	Derularea de acţiuni de cooperare cu factorii interesaţi pentru sporirea capacităţii de identificare a posibilităţilor de dezvoltare durabilă locală – Activitate	60	Resurse materiale aferente vizitelor	Acţiuni comune	3	60000 Seminar sau studiu de teren în comun = 20000	Fonduri proprii, sponsorizări	Sp32 Conştientizare şi comunicare
   Total măsura generală 11		180	n/a			220000	n/a

   167

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse materiale, altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O4 Creşterea nivelului de conştientizare -îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii
   12	Măsură generală/Obiectiv specific: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
   12. 1.	Elaborarea principalelor acţiuni de promovare generale pe canalele identificate – Activitate	60	Analize de teren	Studiu	1	50000 Documentare în context european, formarea de legături şi parteneriate cu alte organizaţii	Fonduri proprii, sponsorizări	Sp43 Documente strategice şi de planificare
   12. 2.	Identificarea modalităţii de implicare a factorilor interesaţi pentru iniţierea dezvoltării durabile în sit şi	60	Analiza	Studiu	3	60000 Studiul economiei locale =	Fonduri proprii, Fonduri bilaterale	Sp43 Documente strategice şi de planificare

   168

   	vecinătatea sa – Activitate					20000 Studiul factorilor interesaţi = 20000 Studiul oportuni- tăţilor de dezvoltare durabilă în context european
   Total măsura generală 12		120	n/a			110000	n/a

   169

   Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale (altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total (zile/om)	Denumire	UM	Cantitate	Total monedă	Sursă fonduri
   	Obiectiv general O4 Creşterea nivelului de conştientizare -îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului – pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii
   13	Măsură generală/Obiectiv specific: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
   13. 1.	Acţiuni cu şcolile din vecinătate şi din judeţul Prahova, documentarea includerii sitului în curricula şcolară şi extra-curricular – Activitate	120	Document de îndrumare curriculară	Acţiune	4	40000 Studiu pedagogie, didactică metodică = 20000 Studiu oportunităţi acţiuni în extra- curricular = 20000	Fonduri proprii, fonduri bilaterale, fonduri private	Sp33 Educaţie ecologică
   13.	Conştientizarea vizitatorilor	60	Resurse de	Acţiune	3	100000	POS Mediu	Sp32

   170

   2.	în ce priveşte impactul negativ puternic al curselor off-road pe drumurile interioare din sit – Activitate		conştientizare – pliante şi deplasări				sau fonduri bilaterale	Conştientizare şi comunicare
   13. 3.	Conştientizarea vizitatorilor în ce priveşte impactul negativ al culegerii ciupercilor şi a broscuţelor – Activitate	30	Resurse de conştientizare – pliante şi deplasări	Acţiune	2	10000 Documentare = 8000 Multiplicare = 2000	POS Mediu sau fonduri bilaterale	SP32 Conştientizare şi comunicare
   13. 4.	Acţiuni de promovare inovative, culturale, artistice – Activitate	120	Documente specifice, îndrumare, cărţi, deplasări	Acţiune	3	120000 Actiune de promovare spectacol = 40000	POS Mediu sau fonduri bilaterale, sponsorizări	SP32 Conştientizare şi comunicare
   Total măsura generală 13		330	n/a			270000	n/a

   171

3. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

   1. 6.1 Raportări periodice

      Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit relativ la momentul începerii derulării Planului de management, după aprobarea acestuia.

      Raportări periodice, conform metodologiei SINCRON

      Tabelul nr.90.

      Nr.	Denumire	Moment raportare		Activităţi incluse în raportare
      		An	Trimestru
      1	Raportare anul 1	1	N/A	Toate începute
      2	Raportare intermediară din anul 3	3	N/A	Toate
      3	Raportare finală din anul 5	5	N/A	Toate

      Notă– „toate” înseamnă toate activităţile prevăzute în planificarea şi care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective.

      Conform convenţiei proiectului SINCRON, dacă se completează doar coloana „An" se înţelege raportarea tuturor activităţilor aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv.

   2. 6.2 Urmărirea activităţilor planificate

      Formular pentru centralizarea resurselor consumate, a procentului de îndeplinire şi a rezultatelor

      Tabelul nr. 91.

      Nr	Activitate	Resur- se umane	Resurse mate- riale	Resurse financiare estimate		Procent indepli- nire	Rezul- tate	Obser- vaţii
      		Cheltu- ieli	Cheltu- ieli	Total moneda	Sursa fondur i
      1	Obiectiv general…
      1.1	Măsură generală/Obiectiv specific…
      1.1. 1	Activitatea 1.1.1

      1.1. 2	Activitatea …
      TOTAL			n/a		n/a

   3. 6.3 Indicarea activităţii realizate

   Formular pentru activităţi planificate

   Tabelul nr.92.

   Activitate

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   ….

   Anul N

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   T 1

   T 2

   T 3

   T 4

   Activitatea 1.1.1

   x

   x

   x

   X

   Activitatea 1.1.2

   x

   x

   x

   X

   Activitatea 1.1.3

   ..

   …

   Activitatea 1.1.n

   ..

4. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

   1. 1] Lendzion, Jasmin; Leuschner, Christoph, Temperate forest herbs are adapted to high air humidity – evidence from climate chamber and humidity manipulation experiments in the field Canadian Journal of Forest Research, Volume 39, Number 12, 1 December 2009

      , pp. 2332-2342(11).

   2. 2] Jlirgen K. Friedel, Otto Ehrmann, Michael Pfeffer, Michael Stemmer, Tobias Vollmer, and Michael Sommer- Soil microbial biomass and activity: the effect of site characteristics in humid temperate forest ecosystems J. Plant Nutr. Soil Sci. 2006;

   3. 3] Nathalie Breda, Roland Huc, Andre Garnier, Erwin Dreyer (UMR INRA UHP Forest Ecology and Ecophysiology, INRA, 54280 Champenoux, France; Mediterranean Forest

      Research Unit, INRA, 84000 Avignon, France) – Temperate forest trees and stands under severe drought: a review of ecophysiological responses, adaptation processes and long- term consequences, Ann. For. Sci. 63 -2006.

   4. 4] K.S. Kim, R.M. Beresford, W.N. Henshall – SPATIAL INTERPOLATION OF DAILY HUMIDITY USING NATURAL NEIGHBOURS OVER MOUNTAIN AREAS IN

      SOUTH EASTERN AUSTRALIA, New Zealand Plant Protection 61: 292-295 (2008)

   5. 5] The Line-Intercept Method: A Tool for Introductory Plant Ecology Laboratories, John Cummings and Denny Smith, John Cummings, Department of Biology Instruction and Agricultural Education, Clemson University Clemson, South Carolina , 2000

   6. 6] Principles of Vegetation Measurement Assessment and Ecological Monitoring Analysis,

   7. 7] Global Invazive Species Database

   8. 8] MANAGEMENT of Natura 2000 habitats Luzulo-Fagetum beech forests , Technical Report 2008 22/24 ©2008 European Communities, ISBN 978-92-79-08339-6

   9. 9] O. HONNAY, B. BOSSUYT, K. VERHEYEN, J. BUTAYE, H. JACQUEMYN si M.

      HERMY Laboratory for Forest, Nature and Landscape Research, University of Leuven, Vital Decosterstraat 102, Ecological perspectives for the restoration of plant communities in European temperate forests 3000 Leuven, Belgium; Biodiversity and Conservation 11: 213-242, 2002. Kluwer Academic Publishers

   10. 10] Hugo von Zeipel – The spatial and temporal dynamics of plant-animal interactions in the forest herb Actaea spicata, Stockholm University Press 2007

   11. 11] J. Mennema, A taxonomic revision of Lamium, Leiden Botanical Series, Volume II

   12. 12] Natural England Species Information Note SIN006. Otter: European protected species First edition 19 October 2007

   13. 13] Risto Sulkavaa, Pekka Sulkavab- Otter (Lutra lutra) population in northernmost Finland , Estonian Journal of Ecology, 2009, 58, 3, 225.231

   14. 14] Paul Chanin – Ecology of the European Otter, Conserving Natura 2000 Rivers, Ecology Series, 10

   15. 15] Pablo GARCIA Diaz- Abundance Of The Eurasian Otter Lutra Lutra (Linnaeus, 1758) In Two Areas From Central Spain (Province Of Salamanca, River Tormes), IUCN Otter Spec. Group Bull. 25(1) 2008

   16. 16] Jordi Ruiz-Olmo, THE OTTER (Lutra lutra L.) ON CORFU ISLAND (GREECE): SITUATION IN 2006 – IUCN Otter Spec. Group Bull. 23(1) 2006

   17. 17] Olsen Lars-Henrik 2012 Animalele şi urmele lor. Editura M.A.S.T., Bucuresti, 273 pp

   18. 18] ***, 2006 – Management and Action Plan for the Bear Population in Romania.

       MAPDR MMGA

   19. 19] Bailey, N.T., 1952 – Improvements in the interpretation of recapture data. Journal of Animal Ecology, Vol.21, No.1, pp.120-127

   20. 20] Barandun, J., Reyer, H.-U. (1998): Reproductive ecology of Bombina variegata: habitat use. Copeia 2: 407-500

   21. 21] Cogălniceanu, D., 1997 – Practicum de ecologie a amfibienilor – Metode si tehnici in studiul ecologiei amfibienilor. Bucuresti: Universitatea Bucuresti, 122 p.

   22. 22] Cogălniceanu, D., Aioanei F., Bogdan, M, 2000 – Amfibienii din România.

       Determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureşti

   23. 23] Covaciu-Marcov, S.D., Cicort-Lucaciu, A.Ş., Sas, I., Cupşa, D., Kovacs, E., Ferenţi, S., 2010 – Food Composition of Some Low Altitude Lissotriton montandoni (amphibia, Caudata) Populations from North-Western Romania – Arch. Biol. Sci., Belgrade, 62 (2), 479-488

   24. 24] Dahle, B., Swenson, J.E., 2003 – Seasonal range size in relation to reproductive strategies in brown bears Ursus arctos. Journal of Animal Ecology, Volume 72, Issue 4, pages 660-667

   25. 25] Fuhn, I., 1960 – Amphibia. Fauna R.P.R. Bucuresti, 14 (1) : 228

   26. 26] Halliday, T., 2006 – Amphibians, in „Ecological Census Methods”, ed. by W. Sutherland, Cambridge University Press

   27. 27] Hartel, T., 2008 – Movement activity in a Bombina variegata population from a deciduous forested landscape. North-Western Journal of Zoology Vol. 4, No. 1, 2008, pp.79-90

   28. 28] Iftime, A., 2005 – Amfibienii. În: Cartea Roşie a Vertebratelor din România, ed.

       Tatole Botnariuc, Editura Academiei Române

   29. 29] Meeskee, C., Schneeweiss, N., Briggs, L., 2009, Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 „Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands”

   30. 30] Mincu, I., 1998 – Ursul brun. Aspecte eco-etologice. Ed. Ceres, Bucureşti, 252 p.

   31. 31] Pop, D.A., Chiţu, Z., 2013 – Landslides and biodiversity conservation: the importance of an integrated approach. A case study: the sub-Carpathian part of Doftana watershed (Prahova County, Romania). Journal of Geomorphology, No. 15 .

   32. 32] Ray, N., Lehmann, A., Joly, P., 2002 – Modeling spatial distribution of amphibian populations: a GIS approach based on habitat matrix permeability. Biodiversity and Conservation 11: 2143-2165

   33. 33] Vicol, I., 2011 – Preliminary Study Using Lichen Species Diversity As An Indicator Of Local Environmental Quality Within Two Nature Reserves From Romania. Analele Universităţii din Oradea – Fascicula Biologie. Tom. XVIII, Issue: 1, 2011, pp. 53-58

   34. 34] Szymura, J.M., 1993, Analysis of Hybrid Zones with Bombina, in „Hybrid Zones and the E volutionary Process”, ed. by Harrison, R.G., Oxford University Press

5. 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

1. 8.1 Anexa 1 la Planul de management: Alte hărţi relevante pentru Planul de management

   

   177

   1. 8.1.1. Harta Marilor Ecosisteme

      

      178

   2. 8.1.2. Harta localizării sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa

      

      179

   3. 8.1.3. Harta hidrologică a sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa

      

      180

   4. 8.1.4. Harta geologică a sitului Natura 2000 ROSCI O153 Pădurea Glodeasa

181

1. 8.1.4. Harta topografică a sitului Natura 2000 ROSCI 0153 Pădurea Glodeasa

   

   182

2. 8.1.5. Harta statutului stării de conservare a habitatelor de interes comunitar

   

   183

3. 8.1.6. Harta statutului stării de conservare a speciei de interes comunitar Ursus arctos

   

   184

4. 8.1.7. Harta statutului stării de conservare a speciei de interes comunitar Bombina variegata

2.1.8. Harta speciilor de interes comunitar – mamifere

186

8.1.9. Harta speciilor de interes comunitar – amfibieni şi reptile

8.1.10. Harta obiectivelor şi acţiunilor -1

8.1.11. Harta obiectivelor şi acţiunilor -2

8.1.11. Harta obiectivelor şi acţiunilor -3

8.1.12. Harta obiectivelor şi acţiunilor -4

8.1.11. Harta obiectivelor şi acţiunilor -5

8.1.12. Harta habitatelor de interes comunitar

193

8.1.13. Harta de localizare a celorlalte specii cu statut de conservare

8.1.13. Harta cadastrală a sitului

8.1.14. Harta activităţilor umane

8.1.15. Harta utilizării terenurilor

8.1.16. Harta solurilor

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL ARIEI PROTEJATE PĂDUREA GLODEASA SIT NATURA 2000 ROSCI0153

CAPITOLUL l

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1.

Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2.

Scopul prezentului regulament este acela de a stabili regulile ce trebuie respectate pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa cu privire la activităţile permise şi modul lor de aprobare, precum şi la activităţile restricţionate sau interzise, în acord cu prevederile legislative în vigoare.

Art. 3.

Respectarea prezentului regulament este obligatorie pentru toate persoanele fizice sau juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului Pădurea Glodeasa, precum şi pentru custode şi autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul sitului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, Art. 21, alin. (4)., cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II

ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0153 PĂDUREA GLODEASA

Art. 4.

Situl de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa a fost declarat prin Ordinul nr. 1964/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul nr. 2387/2011.

Art.5.

Scopul principal pentru care a fost instituită această arie naturală protejată este menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a trei habitate naturale, precum şi a unor specii de floră şi faună sălbatice de interes comunitar, listate în Anexele 1, 2şi 4 ale Directivei Consiliului Europei 92/43/ EEC, adoptată la 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, implementată în România prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6.

Situl Natura 2000 Pădurea Glodeasa este situat în Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia, pe teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei, în partea de nord-vest a judeţului Prahova. Situl are o suprafaţă de 544 ha iar limitele acestuia precum şi harta delimitată la scara 1:100000 sunt publicate în Ordinul nr.1964/ 2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Anexele nr. 2-5, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7.

1. (1). Responsabilitatea managementului sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa revine Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, în calitate de custode, în acord cu prevederile Convenţiei de custodie nr. 210/29.03.2011, încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. La data întocmirii Planului de management, situl Pădurea Glodeasa se afla în proprietatea statului, fiind administrat de Ocolul Silvic Câmpina.

2. (2). Custodele integrează într-un plan unitar şi supraveghează toate activităţile din perimetrul şi vecinătatea sitului, organizează şi efectuează activităţi specifice, exercită atribuţii de control, asigură sursele de finanţare pentru buna administrare a ariei naturale protejate.

   Art. 8.

   Regulamentul sitului şi Planul de management al acestuia ţin cont de exigenţele economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale, prioritate având însă obiectivele care au dus la instituirea sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa.

   CAPITOLUL III

   REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ PĂDUREA GLODEASA

   Secţiunea I – Activităţi interzise conform legii pe teritoriul sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa.

   1. A. Reglementare generală

      Art. 9.

      În perimetrul sitului Pădurea Glodeasa şi în vecinătatea acestuia sunt interzise activităţile care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care a fost desemnat situl, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor, în conformitate cu prevederile Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007, Art. 28, cu modificările şi completările ulterioare.

      Art. 10.

      1. (1) Deoarece situl Pădurea Glodeasa reprezintă exclusiv un ecosistem de pădure semi-virgină anume fără intervenţii antropice anterioare, fiind încadrat în grupa I funcţională- păduri cu funcţii speciale de protecţie, pe teritoriul sitului se interzice desfăşurarea oricăror activităţi

         umane cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică şi activităţi de ecoturism, în limitele menţionate în Planul de management şi în Regulamentul ariei naturale protejate.

      2. (2) Pe teritoriul ariei naturale protejate sunt sunt interzise, conform legii:

         1. a) capturarea, recoltarea, colectarea, uciderea sau distrugerea speciilor de plante şi animale protejate prin orice mijloace, precum şi orice activitate care ar putea prezenta un pericol pentru aceste specii, inclusiv introducerea de specii alohtone;

         2. b) vânătoarea, iar dacă este cazul, gestionarul fondului de vânătoare care se suprapune pe aria naturală protejată, va include suprafaţa sitului ca zonă de linişte pentru vânat;

         3. c) tăierea, ruperea sau scoaterea arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborîţi de fenomene naturale de către persoane care nu au această atribuţie sau în scopul construirii de adăposturi, amenajări şi altele asemenea;

         4. d) scoaterea sau depozitarea intermediară a materialului lemnos rezultat din exploatările forestiere din vecinătatea ariei naturale protejate şi desfăşurarea lucrărilor de fasonare şi încărcare a acestuia pe suprafaţa sitului;

         5. e) recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale sau decorative în scopul comercializării acestora fără autorizaţie emisă de autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului şi fără avizul custodelui ariei naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii;

         6. f) depozitarea sau abandonarea, în perimetru sau în vecinătatea ariei naturale protejate a deşeurilor de orice natură;

         7. g) distrugerea sau degradarea indicatoarelor, marcajelor, plăcuţelor sau marcajelor informative;

         8. h) aprinderea focului sau orice alte activităţi care pot provoca incendii;

         9. i) accesul cu autovehicole off-road, motociclete, snow-mobile, ATV deoarece acestea cauzează poluare fonică şi atmosferică şi pot influenţa negativ ciclul biologic al faunei şi florei sălbatice;

         10. j) camparea;

   2. B. Regimul construcţiilor

      Art. 11.

      1. (1) În interiorul sitului nu există construcţii. Se interzice realizarea oricăror tipuri de construcţii pe teritoriul sitului, cu excepţia celor care deservesc managementul eficient al ariei naturale protejate sau sunt prevăzute în amenajamentele silvice.

      2. (2) Avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

      Art. 12.

      1. (1). Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, va fi supus unei evaluări de mediu, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia, în conformitate cu prevederile Art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

      2. (2). Dacă evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediu va emite actele de reglementare numai în condiţiile adoptării unor soluţii de proiectare alternative, cu impact minim asupra sitului, avându-se în vedere obiectivele de conservare ale acestuia.

      3. (3). În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ aria naturală protejată, autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită şi ţine seama de avizul custodelui, conform legii.

      Art.13.

      Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală, regională sau naţională,precum şi orice alte planuri de exploatare/ utilizare a resurselor naturale din interiorul/ vecinătatea sitului vor fi armonizate de către autorităţile administraţiilor publice responsabile cu prevederile Planului de management al ariei naturale protejate, conform Art. 21, alin.(5) ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

   3. C. Activităţi de silvicultură

Art. 14.

Situl Pădurea Glodeasa face parte din fondul forestier naţional de stat şi este administrat de Ocolul Silvic Câmpina pe baza unui Plan de amenajament silvic avizat de custode.

Art. 15.

Deoarece situl reprezintă un ecosistem de pădure semi-virgină, încadrat în grupa I funcţională- păduri cu funcţiuni speciale de protecţie, în perimetrul sitului nu s-au executat şi în continuare nu se vor executa lucrări de exploatare forestieră şi nici lucrări de igenizare a pădurii. Lucrările prevăzute în amenajamentele silvice vor respecta reglementările silvice în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi vor fi armonizate cu prevederile Planului de management al sitului, privind măsurile de conservare a biodiversităţii, dacă este cazul.

Art. 16.

Planurile de amenajamente silvice, precum şi orice tip de lucrări silvice, se aprobă de autoritatea publică teritorială de mediu, care solicită şi ţine cont de avizul custodelui, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 17.

Custodele sitului are dreptul de a solicita organelor silvice aplicarea măsurilor necesare în scopul implementării Planului de management al sitului şi al refacerii habitatelor naturale protejate.

Art. 18.

Activităţile de reconstrucţie ecologică a habitatelor naturale deteriorate, programele de eliminare a speciilor invazive/ alohtone sau repopularea cu specii de plante şi/sau animale protejate caracteristice ariei naturale protejate se vor derula în baza măsurilor prevăzute în Planul de management al sitului şi/sau a unor studii ştiinţifice, cu acordul sau iniţiate de custode şi cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 19

În cazul în care degradarea habitatelor se datorează unor activităţi umane desfăşurate în mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie ecologică va fi suportată de către cei vinovaţi.

Art. 20.

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul sitului, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea

securităţii sanătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiective destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a sitului, în conformitate cu prevederile Art. 27 şi Art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate se face de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în condiţiile legii.

Secţiunea a II-a – Activităţi permise pe teritoriul sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa

1. A. Activităţi de cercetare ştiinţifică

   Art. 21.

   Cercetarea ştiinţifică în situl Natura 2000 Pădurea Glodeasa are ca scop cunoaşterea ştiinţifică a patrimoniului floristic şi faunistic al zonei, precum şi conservarea habitatelor şi speciilor de plante şi animale de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl.

   Art. 22.

   1. (1) Custodele sitului susţine cercetarea ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate acţionând permanent pentru includerea acesteia în programele de cercetare proprii, naţionale şi internaţionale.

   2. (2) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriului sitului se desfăşoară cu înştiinţarea scrisă a custodelui.

   3. (3) Activitatea de cercetare ştiinţifică efectuată de colaboratorii externi se realizează pe baza unui protocol de colaborare, în urma căruia custodele va acorda sprijin logistic în măsura dotării şi/sau a calificării personalului. Rezultatele cercetării vor fi aduse obligatoriu la cunoştinţa custodelui şi vor fi păstrate în arhiva de specialitate. Aceste rezultate vor putea fi folosite atât pentru îmbunătăţirea activităţii de management a sitului cât şi în diferite materiale informative precum monografii, broşuri şi altele asemenea, doar cu acordul autorului şi/sau a editurii în cazul în care rezultatele ştiinţifice vor face obiectul unor lucrări publicate sau în curs de publicare. Custodele are obligativitatea de a menţiona sursele bibliografice pentru orice informaţie preluată din lucrări publicate sau în curs de publicare.

   Art. 23.

   Recoltarea de probe şi colectarea de exemplare din speciile protejate de floră şi faună pentru temele de cercetare ştiinţifică, colecţii ştiinţifice, analize sau ca material educativ se face numai cu acordul scris al custodelui ariei naturale protejate.

2. B. Activităţi de educaţie şi instruire ecologică

   Art. 24.

   Custodele sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa susţine organizarea de activităţi şi acţiuni de educaţie ecologică, precum şi a oricăror activităţi care au ca scop cunoaşterea, conservarea şi protejarea naturii.

   Art. 25.

   Activităţile de educaţie ecologică pe teritoriul ariei naturale protejate se realizează numai cu acordul custodelui, cu participarea acestuia şi cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

   Art. 26.

   Este interzisă recoltarea de floră şi faună în cursul acţiunilor de instruire şi educaţie ecologică.

3. C. Activităţi de vizitare şi ecoturism.

Art. 27.

În perimetrul sitului Natura 2000 Pădurea Glodeasa sunt permise activităţile de turism numai cu respectarea strictă a prezentului regulament.

Art. 28.

Pe suprafaţa sitului sunt strict interzise camparea, montarea corturilor, amenajarea de adăposturi, precum şi aprinderea focului.

Art. 29.

Se recomandă ca vizitarea sitului să se efectueze numai în prezenţa unui paznic de vânătoare deoarece în sit sunt prezente specii de carnivore mari: ursul brun, lup şi altele asemenea.

Art. 30.

Fotografierea şi/sau filmarea în scop comercial, pentru realizarea de materiale informative, educative şi publicitare se vor face numai cu aprobarea custodelui şi a administratorului fondului forestier, care vor percepe o taxă în acest scop.

CAPITOLUL IV

SANCŢIUNI

Art. 31.

Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 32.

Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit al custodelui şi de către personalul altor instituţii ale statului, în baza competenţelor legale.

CAPITOLUL V

DISPOZIŢII FINALE

Art. 33.

1. (1) Verificarea respectării prezentului regulament se face de către personalul împuternicit al custodelui, precum şi de către personalul altor instituţii abilitate ale statului, în limita competenţelor acestora.

2. (2) Personalul împuternicit de custode îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii emise de Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova.

Art. 34.

Custodele are obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate ale statului pentru orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluţionare nu ţine de competenţa sa.

Art. 35.

Personalul împuternicit al custodelui are dreptul de acces nelimitat pe terenurile incluse în sit, indiferent de forma de proprietate a acestora.

Art. 36.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul custodelui are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau care au fost surprinse încercând să comită fapte care contravin prezentului regulament.

Art. 37.

În cazul producerii fenomenelor de forţă majoră: incendii, calamităţi naturale, instituţiile abilitate intervin pentru înlăturarea sau limitarea efectelor acestora conform prevederilor legale.

Art. 38

1. (1) Custodele pune la dispoziţia publicului interesat şi a autorităţilor publice locale prezentul regulament.

2. (2) Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui, conform prevederilor legislative în vigoare, prin argumentarea modificărilor propuse, cu implicarea şi consultarea factorilor interesaţi şi cu avizarea acestuia de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

Art. 39

Proprietarii sau concesionarii supraţetelor de teren situate în extravilan ce se supun restricţiilor de utilizare deoarece se află pe teritoriul ariei protejate, au dreptul la compensaţii, constând de regulă în scutirea de la plata impozitului pe teren sau în compensarea veniturilor nerealizate, în condiţiile legii.