PLAN DE MANAGEMENT din 14 decembrie 2015

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 1972 din 14 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 146 din 25.02.2016.

Anexă

Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.684. Poiana cu narcise de la Racâş-Hida

CUPRINS

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

2. 1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

3. 1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

4. 1.4. Procesul elaborării planului

5. 1.5. Procedura de implementare

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA RACÂŞ-HIDA

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizare

   2. 2.1.2. Căi de acces

   3. 2.1.3. Folosinţa terenurilor

   4. 2.1.4. Forme de proprietate a terenurilor

2. 2.2. Mediul fizico-geografic

   1. 2.2.1. Geologia

   2. 2.2.2. Geomorfologia

   3. 2.2.3. Clima

   4. 2.2.4. Hidrologia

   5. 2.2.5. Solurile

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Flora şi Vegetaţia

   2. 2.3.2. Fauna

4. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale: Perspectivă istorică

5. 2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia actuală

6. 2.6. Evaluarea stării de conservare pentru toate speciile şi habitatele din ariile naturale protejate

   1. 2.6.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 91M0

   2. 2.6.2. Evaluarea stării de conservare pentru specia Narcissus poeticus var. stellaris

   3. 2.6.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Bombina variegata

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 3.1. Scopul managementului

2. 3.2. Obiective pentru specii şi habitate CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE

1. 4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

   1. 4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatului 91M0

   2. 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de Narcissus poeticus var. stellaris

   3. 4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Bombina variegata

   4. 4.1.4. Planul de acţiuni. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

2. 4.2. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune CAPITOLUL V.REFERINŢE ŞI BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1 la Planul de management Anexa nr. 2 la Planul de management Anexa nr. 3 la Planul de management Anexa nr. 4 la Planul de management Anexa nr. 5 la Planul de management Anexa nr. 6 la Planul de management Anexa nr. 7 la Planul de management Anexa nr. 8 la Planul de management Anexa nr. 9 la Planul de management Anexa nr. 10 la Planul de management

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

   Planul de management integrat al sitului ROSCI0209 Racâş-Hida şi al rezervaţiei 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor.

   Scopul Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.

   Obiectivele Planului de management sunt:

   1. a) descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor socio-economice;

   2. b) definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;

   3. c) planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.

2. 1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

   Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importantă comunitară şi o rezervaţie naturală. Este vorba de situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011, şi a cărui suprafaţă se suprapune parţial cu rezervaţia naturală 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida, desemnată arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, categoria 2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii.

   

   Figura 1. Limita sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida şi a rezervaţiei 2.684. Poiana cu narcise de la Racâş-Hida

   În ceea ce priveşte scopul ariilor protejate, rezervaţia 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida urmăreşte protecţia şi conservarea unor specii rare şi endemice cum ar fi Narcissus poeticus var. stellaris, Hepatica transsilvanica, Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum şi Lathyrus transsilvanicus.

   Situl de importantă comunitară a fost desemnat pentru conservarea habitatului forestier de importantă comunitară 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen şi a unei specii de amfibieni, buhaiul de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata.

   Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, respectiv conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervaţia naturală este inclusă în

   categoria IV Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, care, conform definiţiei, se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare şi aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.

3. 1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

   Acest Plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:

   1. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

   2. b) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 2387/2011;

   3. c) Legea nr. 46/2008 Codul Silvic al României, cu modificările şi completările ulterioare;

   4. d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, prin care Poiana cu Narcise de la Racâş-Hida a fost desemnată arie naturală de interes naţional, cod 2.684;

   5. e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

4. 1.4. Procesul elaborării planului

   Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a Planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:

   1. a) evaluarea zonei: cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; cartarea mediului fizic – geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri; realizarea

      unui studiu de evaluare a impactului socio-economic asupra ariilor naturale protejate de la Racâş-Hida;

   2. b) evaluarea elementelor de biodiversitate: identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii protejate; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională; evaluarea stării de conservare a acestora;

   3. c) elaborarea măsurilor de gospodărire şi planificarea acestora în timp şi spaţiu.

      Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului „Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâş- Hida – sit de interes comunitar" având ca beneficiar Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj. Elaborarea propriu-zisă a Planului de management are la bază în special informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse: legislaţie, lucrări de specialitate.

5. 1.5. Procedura de implementare

Responsabilitatea implementării planului revine custodelui. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes, respectiv administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, organizaţii non-guvernamentale, specialişti şi altele asemenea.

Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, în cadrul proiectului „Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâş- Hida – sit de interes comunitar", s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informaţiile spaţiale referitoare la învelişul vegetal cât şi a informaţiilor legate de mediul abiotic.

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA RACÂŞ- HIDA

1. 2.1. Informaţii generale

   Primele intenţii de conservare a patrimoniului natural din zona Racâş-Hida datează din perioada anilor '70-'80. Zona a atras atenţia datorită abundenţei deosebite a narciselor prin prezenţa aşa-numitelor poieni cu narcise şi a fost propusă ca arie protejată pentru prima dată în anul 1975 prin decizia nr. 259/1975 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Sălaj. Ulterior, au fost efectuate studii de fundamentare în 1979 şi 1984 în urma cărora s-a propus protejarea ecosistemelor care adăpostesc populaţiile cele mai bogate de narcise pe o suprafaţă de 1,5 hectare, din zona obârşiei pârâului Jernău. Această suprafaţă a fost declarată arie naturală de interes judeţean prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 5/1995. În anul 2000 a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes naţional prin Legea 5/2000.

   Relativ recent, la nivel european, au fost făcute noi eforturi privind conservarea biodiversităţii. În toate statele membre ale Uniunii Europene s-a decis luarea unor măsuri ferme pentru conservarea speciilor vulnerabile de plante şi animale şi a habitatelor acestora în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel a luat naştere Reţeaua Ecologică Natura 2000, formată din suprafeţe bine delimitate denumite „situri de importantă comunitară" sau

   „situri Natura 2000", răspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care găzduiesc speciile şi habitatele care se doresc conservate. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, ţara noastră a trebuit să implementeze acest nou concept de conservare a biodiversităţii. Zona de la Racâş- Hida, datorită valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare, ca sit de importantă comunitară având codul ROSCI0209, pe o suprafaţă de 239 hectare. Scopul desemnării îl reprezintă conservarea unui habitat forestier de importantă comunitară – 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen – şi a unei specii de amfibieni de importanţă comunitară – buhaiul de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata.

   Conform limitelor celor două ariilor protejate preluate de pe site-ul autorităţii centrale responsabile, rezervaţia este suprapusă în proporţie de 86% cu situl de importanţă comunitară. Aşadar, suprafaţa totală supusă conservării este de 239,2 hectare.

   1. 2.1.1. Localizare

      Ariile naturale protejate de la Racâş-Hida sunt localizate în partea de sud-est a judeţului Sălaj, între valea Agrijului şi valea Almaşului, spre obârşia văii Jernău, afluent al Almaşului şi fac parte din regiunea biogeografică continentală. Coordonatele sunt:

      • – Latitudine: 47° 06′ 25″ Nord

      • – Longitudine: 23° 14′ 35″ Est

      Altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 309 metri. Cea minimă este de 249 metri, iar cea maximă de 375 metri.

      

      Figura 2. Localizarea ariilor naturale protejate de la Racâş-Hida – Sursă http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm

      Din punct de vedere administrativ, ariile naturale protejate se află pe teritoriul comunelor Hida şi Bălan, la limita dintre cele două unităţi administrativ-teritoriale.

   2. 2.1.2. Căi de acces

      Accesul către ariile naturale protejate se face din satul Racâş, comuna Hida, de lângă podul peste Jernău, pe un drum pietruit până la marginea satului, iar de acolo pe un drum de pământ. Acesta este foarte greu practicabil în perioade ploioase.

      În ceea ce priveşte situaţia drumurilor de pământ, zona sitului este străbătută de o reţea destul de dezvoltată atât periferic, cât şi în interior, fapt ce poate constitui un factor de stres, în cazul unei circulaţii dezvoltate, mai ales că, pentru îmbunătăţirea infrastructurii în comuna Hida, prin hotărârea consiliului local au fost propuse spre asfaltare toate drumurile comunale.

      

      Figura 3. Distribuţia căilor de acces în ariile naturale protejate de la Racâş-Hida

   3. 2.1.3. Folosinţa terenurilor

      Din studiile efectuate în cadrul proiectului "Gestionarea durabila a patrimoniului natural din aria naturala protejata Racâş-Hida – sit de interes comunitar" rezultă că principalele categorii de terenuri sunt: pădure şi păşune. Pădurile ocupă o suprafaţă de 94.34 hectare , restul suprafeţelor fiind încadrate la categoria păşuni, deşi o parte din ele nu sunt administrate ca păşuni, fiind acoperite în mare parte cu tufărişuri.

   4. 2.1.4. Forme de proprietate a terenurilor

      Fondul forestier de pe raza sitului Natura 2000 Racâş Hida este în totalitate proprietate privată, sub administrarea Ocolului silvic Blidaru. Din punct de vedere cadastral anumite persoane fizice au clarificat limitele de proprietate prin întăbulare: unitatea amenajistică 78E şi parte din 79A. Restul proprietarilor de terenuri forestiere nu posedă o situaţie cadastrală clară, procesul de întăbulare fiind în curs de desfăşurare.

      Privitor la terenurile cu folosinţa păşune, la nivelul administraţiilor autorităţilor publice locale se cunoaşte faptul că pe raza comunei Bălan suprafaţa este împărţită între izlazul comunal şi persoane fizice, însă limita nu este definită prin niciun act de întăbulare. Numai păşunea din sudul parcelei 167 este întăbulată cadastral conform numărului topografic 50377. Pe raza comunei Hida păşunea este în totalitate privată, însă întăbularea este în curs de desfăşurare, limitele nefiind definitivate.

2. 2.2. Mediul fizico-geografic

   1. 2.2.1. Geologia

      Ariile naturale protejate de la Racâş-Hida fac parte din unitatea geologică Depresiunea Transilvaniei, o depresiune intramontană, care s-a schiţat în Paleogen, după faza laramică, definitivându-se în Neogen şi având în componenţă depozite paleogene epicontinentale şi neogene de molasă.

      Pe hărţile geologice, întreaga suprafaţă a sitului se suprapune peste simbolul ch-aq, Chattian-Aquitanian cu o largă reprezentare în vestul Transilvaniei, începând din zona Clujului şi până la est de Jibou. Din punct de vedere stratigrafic identificăm stratele de Tic superioare, stratele de Cetăţuia, stratele de Zimbor şi stratele de Sân Mihai, depuse în mediul salmastru şi continental:

      1. a) stratele de Tic superioare sunt alcătuite din marne cu intercalaţii de bancuri grezo- calcaroase cu Lentidiun şi Polymesoda şi cu intercalaţii de cărbuni cu molari de Anthracotherium aff. Illyricum Teller şi Indricotheridae;

      2. b) stratele de Cetăţuia constau într-o serie de gresii şi nisipuri cu o bogată faună de

         Lentidium şi mai săracă de Polymesoda, Cardium, Congeria, Unio;

      3. c) stratele de Zimbor conţin nisipuri albe cuarţoase pe alocuri cărbunoase cu resturi de

         Anthracotherium magnum;

      4. d) stratele de Sân-Mihai sunt alcătuite din argile roşii nisipoase, gresii roşiatice, argile care trec lateral la cărbuni şi şisturi cu mulaje de congerii mici, Polymesoda sp. şi foraminifere.

      

      Detaliu

      Figura 4. Localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 pe harta geologică – sursa: Harta Geologică, 1968

   2. 2.2.2. Geomorfologia

      Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul studiat se află în Unitatea Carpato- Transilvană, Depresiunea Transilvaniei, Podişul Someşan, având ca subunitate Depresiunea Almaş-Agrij. Această depresiune este cea mai extinsă şi mai tipică arie depresionară din cuprinsul Podişului Someşan, fiind însă mai coborâtă cu 150 – 200 metri fată de nivelul general al acestuia şi cu peste 600 metri faţă de culmea muntoasă a Meseşului, care o delimitează spre nord-vest.

      

      Figura 5. Localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida şi a ariei naturale protejate de interen naţional 2.684. Poiana cu narcise de la Racâş Hida pe harta geomorfologică – Sursa: Harta Geomorfologică

      

      Aria naturală protejată Racâş-Hida

Figura 6. Depresiunea Almaş-Agrij – modelul terenului

Depresiunea corespunde integral bazinelor hidrografice ale Almaşului şi Agrijului, care o străbat axial, pe aproximativ 65 kilometri lungime, desfăşurându-se şi în lărgime, pe linia de maximă dezvoltare laterală, pe mai bine de 50 kilometri. Este rezultatul exclusiv al eroziunii puternice a celor două văi, impulsionată de aria de subsidenţă de la Jibou, pe un substrat geologic eterogen atât ca vârstă cât şi ca alcătuire litologică.

În morfologia specifică a depresiunii se mai remarcă frecvenţa deosebită a cuestelor, de două tipuri: structurale pe toţi afluenţii de dreapta şi de stânga ai Almaşului, cu deosebire până la Hida şi de subîmpingere, pe malul drept al ambelor râuri, dar numai pe cursul inferior. Un aspect interesant, de asemenea, este şaua coborâtă şi înmlăştinată de la obârşia văii Jernăului, cu bolovănişuri şi pietrişuri fluviatile provenite din Meseş, care pledează pentru un vechi curs al Agrijului superior spre Almaş, remaniat printr-un fenomen de captare, de către Agrijul inferior, în sectorul Românaşi – Chechiş. De asemenea, un fenomen activ îl reprezintă eroziunea torenţială, o frecvenţă accentuată înregistrând alunecările de teren şi prăbuşirile.

În cuprinsul ariei naturale protejate se întâlneşte o variaţie a pantei de la suprafeţe plane până la circa 29 grade, cu o înclinare medie de circa 10 grade.

Figura 7. Variaţia pantei în cuprinsul sitului de importanţă comunitară RO CI0209 Racâş-Hida

1. 2.2.3. Clima

   Din punct d

   vedere climatic, în zona studiată regăsim sectorul de p ovincie climatică cu

   influenţe oceanice, caracterizat de advecţii frecvente ale aerului temperat maritim de origine

   polară t

   t anul, care determină maximul principal

   e precipitaţii din mai-iunie şi, uneori, un

   maxim secundar în decembrie. Iarna se înregistrează advecţii recvente de aer rece din nord-

   vest generate de anticiclonul azoric şi ce scandinav, şi cald din sud-vest, generate de ciclonii

   mediteraneeni. Ţin

   tul climatic este cel de dealuri şi podişuri joase cores

   unzător D

   presiunii

   Transilvaniei, întâlnindu-se topoclimate versanţi adăpostiţi.

   omplexe de luncă şi vale, păduri, versanţi expuşi şi

   Datorită faptului că în ona ariei protejate ROSCI0209 Racâş-Hida nu există n cio staţie

   meteoro ogică, pentru caracterizarea climatică a zo ei studiate s-a recurs la utilizarea datelor

   climatic

   multianuale din modelul global WorldCli

   , care este un model climatic mondial ce

   redă valorile extrapolate ale factorilor cli de staţii meteorologice.

   atici pentru orice punct geografi

   , pe baza unei reţele

   Cea mai rece lună din an este lun 2,8°C, cea mai scăzută medie a acestei

   ianuarie, luni fiind

   u o medie multianuală a temper de -6,2°C. De asemenea, luna

   turii de – cea mai

   călduroasă este luna iulie cu o medie mu tianuală de 19,1°C, iar cea mai ridicată me ie lunară

   de-a lungul anilor a fost de 25°C. Temperatura medie multianuală este de 9,11°C, iar din variaţia anuală a mediei, sezonul de vegetaţie s-ar întinde din aprilie până în octombrie.

   

   	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sept	Oct	Noi	Dec
   Min	-6,2	-4,4	-0,5	4,2	8,8	11,9	13,2	12,7	9,3	4,3	0,3	-3,4
   Med	-2,8	-0,6	4,55	9,75	14,7	17,55	19,1	18,75	15,2	9,75	3,9	-0,5

   30

   25

   Grade Celsius

   20

   15

   10

   5

   0

   -5

   -10

   

   

   

   Max 0,6 3,2 9,6 15,3 20,6 23,2 25 24,8 21,1 15,2 7,5 2,4

   Figura 8. Variaţia temperaturii minime şi maxime a mediilor lunare precum şi a temperaturii medii lunare multianuale – Sursa: WorldClim

   În cuprinsul ariei naturale protejate Racâş-Hida, cea mai ridicată temperatură se înregistrează pe limitele acesteia. Acest lucru se datorează faptului că aceste limite sunt pe văi, iar temperatura mai ridicată este datorată stagnării aerului şi supraîncălzirii lui pe timpul zilei, mai ales în lunile de vară. De asemenea, se poate observa că pe terenurile împădurite temperatura este mai mică.

   

   Limită ROSCI0209 Culme

   Limită subparcelă

   Limită pădure Bornă

   Legenda

   8°C

   10°C

   

   100

   90

   80

   70

   60

   50

   40

   30

   20

   Precipitatii – mm

   Figura 9. Distribuţia temperaturii medii multianuale în cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida după modelul WorldClim

   Dec	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sept	Oct	Noi

   10

   0

   

   Serie1 48 39 34 33 49 76 92 78 69 41 38 42

   Figura 10. Variaţia lunară a precipitaţiilor medii lunare multianuale – Sursa: WorldClim Precipitaţiile medii anuale în zona studiată sunt de 639 milimetri, cu un maxim de 92

   milimetri în luna iunie care precede cele mai călduroase luni a anului şi un minim de 33 milimetri în luna martie. Deşi lunile de vară sunt foarte călduroase, precipitaţiile sunt cele mai ridicate. Deficite de precipitaţii apar la sfârşitul iernii – începutul primăverii dar şi la începutul toamnei.

2. 2.2.4. Hidrologia

   Principala caracteristică a reţelei hidrografice în judeţului Sălaj, este aceea că râurile sunt relativ uniform repartizate pe teritoriul acestuia, iar reţeaua lacustră naturală este foarte slab reprezentată în timp ce lacurile artificiale sunt într-o continuă expansiune. Principalele bazine hidrografice din judeţul Sălaj sunt Bazinul Someş şi Bazinul Crasna care acoperă împreună aproape 90% din suprafaţa judeţului, diferenţa fiind acoperită de bazinul Crişurilor.

   Ariile naturale protejate de la Racâş-Hida fac parte din bazinul Someşului, fiind localizate între cursurile râurilor Agrij şi Almaş, mai precis, în bazinul hidrografic al Jernăului, afluent principal al râului Almaş şi secundar al râului Someş, ce se extinde pe o suprafaţă de 2059 de hectare. Bazinul hidrografic Jernău este învecinat la est cu bazinul hidrografic al râului Almaş, în sud se învecinează cu bazinul Valea Mare, iar în vest cu bazinele hidrografice Agrij şi Răstolţ.

   

   a

   b

   Figura 11. Localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida în cadrul bazinului hidrografic Someş-Crasna – a şi la nivelul bazinului hidrografic Jernău – b – Sursa: Atlasul Cadastrului Apelor din România

3. 2.2.5. Solurile

   

   Legenda Caroiaj Profile de sol

   Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un amestec de substanţe minerale, apă, aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea fitocenozelor. Pentru analiza solurilor din zona studiată au fost amplasate 3 profile de sol.

   Figura 12. Localizarea profilelor de sol

   În cuprinsul ariei naturale protejate ROSCI0209 Racâş-Hida se întâlnesc soluri din clasele alosoluri, pe versanţi şi în partea superioară a acestora, şi gleiosoluri în partea inferioară, unde se manifestă activ procesul de gleizare datorită adâncimii reduse a apei freatice. Procesul pedogenetic întâlnit în cuprinsul habitatului forestier este cel de podzolire argiloiluvială şi constă în debazificarea complexului adsorbtiv al solului, acidificarea soluţiei solului, dispersarea coloizilor şi migrarea particulelor fine coloidale sub acţiunea apei de infiltraţie şi acumularea acestora într-un orizont inferior.

   Eluvierea începe cu sărurile uşor solubile apoi cu cele mijlociu solubile şi greu solubile care pot fi complet spălate din sol, cu excepţia carbonatului de calciu care se acumulează într- un orizont carbonatoiluvial. Urmează apoi coloizii minerali, argila şi oxizii de fier. Orizonturile sărăcite în săruri şi coloizi sunt orizonturi eluviale. Prin eluvierea argilei şi depunerea ei într-un orizont inferior, acesta se îmbogăţeşte în argilă migrată din orizonturile superioare.

   Luvisolurile întâlnite în cuprinsul habitatului forestier se caracterizează printr-o profunzime mare, cu variaţii mari ale umidităţii momentane, fiind soluri uscate în perioada estivală şi autumnală, respectiv reavene la umede în perioada prevernală-vernală. Variaţia reacţiei soluţiei solului este de la moderat acidă la puternic acidă, fiind soluri bine aprovizionate cu azot.

   Sub raportul gradului de saturaţie în baze, care redă procentual măsura saturării complexului adsorbtiv în cationi bazici, troficitatea minerală variază de la mezobazică la profilul 1, la oligobazică pentru profilele 2 şi 3.

1. 2.3. Mediul biotic

   Privit în ansamblu şi având în vedere particularităţile fizico-geografice şi ecologice ale teritoriului studiat putem identifica două zone distincte: una caracterizată de grupa speciilor mezofile şi mezohigrofile, situată în lunca Jernăului şi în microstaţiuni alimentate cu apă preponderat freatic şi o a doua caracterizată de versanţi cu înclinări şi expoziţii diverse, unde se întâlnesc cu precădere specii xerofile şi mezoxerofile.

   Cartarea florei şi a vegetaţiei

   Cartarea florei şi a vegetaţiei are ca scop reprezentarea pe hartă a învelişului vegetal al teritoriului din ariile naturale protejate. Această operaţie trebuie înţeleasă ca o ultimă etapă a unui proces complex, care are la bază inventarieri floristice de teren şi clasificarea ulterioară a fitocenozelor în vederea identificării habitatelor. Cartografierea vegetaţiei s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică şi a sistemelor de poziţionare globală. Cu ajutorul acestor tehnici managementul datelor existente în baza de date de Sistem Informational Geografic elaborată pentru cele două arii este unul facil, robust şi capabil să răspundă nevoilor utilizatorului în cel mai scurt timp posibil. Lucrul cel mai important este acela că permite luarea unor decizii în timp real, făcându-l un instrument extrem de util custodelui ariei naturale protejate.

   Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuţia speciilor rare, având în vedere suprafaţa şi configuraţia spaţială a suprafeţei protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 250 m. În urma generării automate a acestui caroiaj vectorial s-au obţinut în total 53 de pătrate. Prezenta fiecărei populaţii a unei specii rare a fost ulterior evaluată şi validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărţi tematice privind distribuţia acelei specii.

   Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau

   cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

   Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente de poziţionare globală, preluându-se punctele de contur corespunzătoare limitelor fiecărui habitat în parte, la schimbarea fitocenozelor şi a staţiunilor care le caracterizează. Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software de Sistem Informaţional Geografic, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date ale Sistemului Informational Geografic şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor şi a celorlalte hărţi tematice realizate.

   1. 2.3.1. Flora şi Vegetaţia

      Fitocenoza a fost analizată atât din punct de vedere botanic – speciile de floră prezente – cât şi din punct de vedere fitosociologic – asociaţiile prezente.

      1. 2.3.1.1 Flora

         Analiza florei – Metode de cercetare

         Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de laborator.

         În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în lunile august şi septembrie folosind metoda pe itinerar pentru identificarea speciilor şi subspeciilor de cormofite, iar acolo unde determinarea taxonilor nu a fost posibilă în teren s-a recoltat material botanic pentru studiu în etapa de laborator.

         În etapa de laborator s-a erborizat, etichetat şi identificat material botanic recoltat în teren, s-a întocmit conspectul florei vasculare şi s-a realizat sinteza floristică. Pentru determinarea taxonilor s-au folosit cheile dicotomice din literatura de specialitate.

         Taxonii au fost enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura din literatura de specialitate. Fiecare specie este însoţită de indicaţii referitoare la elementul fitogeografic, forma de viaţă căreia îi aparţine specia respectivă, numărul de cromozomi şi ecologia speciei.

         Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:

         1. a) Fitogeografic – această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii.

         2. b) Biologic – criteriul acesta de analiză se referă la particularităţile morfo-anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu factorii de mediu.

         3. c) Ecologic – în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor fată de principalii factori ecologici: umiditate, căldură, lumină, aciditate şi troficitate.

            Analiza florei – Rezultate

            În flora lemnoasă a pădurii predomină cerul – Quercus cerris, alături de care mai putem întâlni gorunul – Quercus petraea, stejarul – Quercus robur, carpenul – Carpinus betulus, plopul tremurător – Populus tremula, mesteacănul – Betula pendula şi altele. Dintre speciile de arbuşti prezente, se remarcă păducelul – Crataegus monogyna, lemnul câinesc – Ligustrum vulgare, măceşul – Rosa canina. La marginea pădurii se întâlnesc în pâlcuri bine dezvoltate păducelul – Crataegus monogyna, porumbarul – Prunus spinosa şi trandafirul de câmp – Rosa gallica, formând de regulă o bordură şi realizând tranziţia către pajişti. În zonele mai înalte din luncă se întâlnesc tot sub formă de pâlcuri, diverse specii de sălcii – Salix purpurea, Salix capraea, Salix cinerea şi cruşinul – Frangula alnus.

            Dintre speciile de plante ierboase, Narcissus poeticus var. stellaris este planta pentru care o porţiune de 1.5 hectare din ROSCI0209 Racâş-Hida a fost declarată ca arie naturală de interes judeţean şi apoi naţional, denumită Poiana cu Narcise de la Racâş-Hida. Harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 1 la prezentul plan de management. Pe lângă această specie însă, în cuprinsul zonei protejate au fost identificate şi următoarele specii rare de plante:

            1. a) Genista germanica: harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 2 la prezentul plan de management;

            2. b) Lathyrus pannonicus: harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 3 la prezentul plan de management;

            3. c) Hieracium maculatum: harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 4 la prezentul plan de management;

            4. d) Myosotis discolor: harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 5 la prezentul plan de management;

            5. e) Sedum cepaea: harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 6 la prezentul plan de management;

            6. f) Iris aphylla ssp. hungarica: harta de distribuţie a acestei specii este prevăzută în Anexa nr. 7 la prezentul plan de management.

            Ultima specie dintre acestea se regăseşte în Anexa nr. 3 – Specii de plante si de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu

            modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Populaţia identificată în cadrul studiului floristic este numeroasă.

      2. 2.3.1.2 Vegetaţia

         Analiza vegetaţiei – Rezultate

         În cuprinsul ariilor protejate analizate au fost identificate următoarele asociaţii vegetale: As. Leersietum orizoidis Krause In Tuxen 1955 em. Passarge 1957

         Fitocenozele acestei asociaţii ocupă suprafeţe relativ restrânse în jurul unor mici bălţi şi a canalului din partea sudică a sitului. Numărul de specii este redus, ca rezultat al caracterului higrofil al biotopului.

         As. Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962

         În interiorul sitului, în cea mai mare parte astfel de comunităţi sunt monodominante, iar datorită abundenţei ridicate a speciei edificatoare includ un număr redus de specii.

         As. Junco-Molinietum Preising 1951

         Pajiştile cu caracter mezo-higrofil ale acestei asociaţii se dezvoltă în staţiuni cu soluri afectate de apa freatică, însă nivelul acesteia este oscilant – dovadă prezenţa speciilor mezo-xerofile şi contactul cu tufărişurile de porumbar şi păducel. În astfel de fitocenoze, dar nu numai, se găsesc exemplare de narcise.

         As. Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951

         La această asociaţie se încadrează pajiştile mezofile. Fitocenozele de pe versantul nordic, cu Anthoxanthum odoratum dominant în stratul ierbos, având uneori un strat arbustiv deschis de Crataegus monogyna, le-am raportat provizoriu tot aici. În acest caz, conexiuni floristice se observă şi cu asociaţia Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933.

         As. Pruno spinosae-Crataegetum Hueck 1931

         Tufărişurile de porumbar şi păducel constituie un stadiu succesoral mai mult sau mai puţin avansat către elementul de vegetaţie climax, reprezentat, în acest caz, de pădurile de cvercinee. Atât dezvoltarea spaţială, la contact cu pădurea, cât şi structura floristică susţin acest lucru.

         As. Carpino betuli-Quercetum cerris Klika 1938

         Aici au fost incluse pădurile cu caracter mezofil, dezvoltate pe versanţii cu expoziţie nordică, având în compoziţia floristică o serie de specii ce apar frecvent în pădurile de şleau sau cărpinete – Aposeris foetida, Dentaria bulbifera, Helleborus purpurascens, Erythronium dens- canis, Geranium robertianum.

         As. Quercetum petraeae-cerris So6 1963

         Pădurile mezoxerofile dominate de cer sunt cel mai bine reprezentate în cadrul sitului, ocupând culmile şi versanţii sudici cu înclinare slabă sau moderată. Fitocenozele de cer şi gorun de pe coame sau versanţi slab înclinaţi, cu Potentilla alba, Carex montana, Pulmonaria mollis, Stachys officinalis se potrivesc diagnozei asociaţiei subcontinentale Potentillo albae-Quercetum petraeae Libbert 1933, validată pentru teritoriul României.

         Pe suprafeţe mici, pe versanţi mai puternic înclinaţi s-au identificat fitocenoze de cer şi gorun mai sărace în specii, fără sau cu puţini taxoni indicatori ai regimului alternant de umiditate edafică. Aceste comunităţi constituie treceri către asociaţiile mai oligotrofe Genisto tinctoriae- Quercetum sau Cytiso nigricantis-Quercetum.

         Încadrarea fitocenozelor în asociaţiile vegetale corespunzătoare s-a realizat pe baza diagnozelor existente în literatura de specialitate. Elementele de referinţă pentru determinare au fost de natură compoziţională, ecologică, structurală, fitogeografică şi sindinamică.

         După identificarea asociaţiilor vegetale s-a urmărit încadrarea acestora în categorii de habitate. Habitatele prezente în situl ROSCI0209 Racâş-Hida sunt:

         1. a) Habitate de pajişti;

         2. b) Habitate forestiere;

         3. c) Habitate de tufărişuri.

            Habitatele de pajişti şi cele de tufărişuri au fost cartate, fără însă a li se evalua starea de conservare, deoarece ele nu fac obiectul desemnării sitului şi nici nu se găsesc în situaţia de a fi propuse pentru a fi incluse în formularul standard al sitului ca obiective de conservare.

            

            Figura 13. Distribuţia tipurilor de habitate în cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida

            În ceea ce priveşte habitatele de pădure, s-a urmărit, de asemenea, analiza fiecărei asociaţii pentru a confirma sau infirma prezenţa habitatului pentru care a fost desemnat situl de importanţă comunitară. A fost utilizată cea mai recentă lucrare de specialitate pe această temă şi anume „Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania", D. Gafta, O. Mountford – editori , Edit. Rosprint, Cluj, 2008. Analiza asociaţiilor prezente prin prisma acestei surse infirmă prezenta habitatului 91Y0 în cuprinsul celor două arii protejate. Habitatul de pădure dominant este Habitatul 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, distribuţia acestuia în cuprinsul ariei naturale protejate fiind redată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

            În ceea ce priveşte încadrarea conform cu manualul Habitatele din România – Doniţă et. al 2005, acest habitat este corespondent cu habitatul românesc R4149 Păduri danubian- balcanice de cer – Quercus cerris cu Pulmonaria mollis. În continuare se prezintă o descrierea a habitatului întâlnit în teren folosind ca structură model descrierea din lucrarea amintită mai sus.

            R4149 Păduri danubian-balcanice de cer – Quercus cerris cu Pulmonaria mollis – cod Natura 2000: 91M0

            Corespondenţe:

            EMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediteraneean oak forests PAL.HAB: 41.7697 Getic Pulmonaria mollis-Q. cerris forest

            Asociaţii vegetale: Quercetum cerris Georgescu 1941 Tipul de ecosistem: 7114 Ceret cu Glechoma-Geum.

            Altitudinile: variază între 257-374 m, cu o altitudine medie de 327 m.

            Clima: Temperatura medie multianuală variază între 8,4 şi 9,2oC cu o medie de 8,7oC. Precipitaţiile medii multianuale sunt de 630 mm.

            Relief: Versanţii pe care se află habitatul forestier prezintă diferite înclinări şi expoziţii, mai mult însorite, circa 43 hectare.

            Roci: argile roşii nisipoase.

            Soluri: de tip preluvisol, profunde-mijlociu profunde, luto-argiloase, mezobazice, hidric echilibrate, cu posibile deficite vara, mezotrofice.

            Structura: Fitocenoze edificate de specii submediteraneene.

            Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din cer – Quercus cerris, exclusiv sau cu amestec de gorun – Quercus petraea ssp. polycarpa, stejar pedunculat – Quercus robur, şi rare exemplare de frasin – Fraxinus excelsior, tei – Tilia platyphyllos, cireş – Prunus avium, paltin – Acer platanoides, plop tremurător – Populus tremula, chiar fag – Fagus sylvatica, iar în etajul inferior arţar tătărăsc – Acer tataricum, jugastru – Acer campestre, păr pădureţ – Pyrus pyraster, măr pădureţ – Malus sylvestris, ulm – Ulmus minor; are o acoperire de 70-90% şi înălţimi variind de la 5 la 25 de metri.

            Stratul arbuştilor, în general bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Ligustrum vulgare.

            Stratul ierburilor şi subarbuştilor, dezvoltat variabil are ca dominante Carex montana, Glechoma hirsuta, Geum urbanum, Pulmonaria mollis şi multe specii termofile.

            Valoare conservativă: moderată la nivel naţional, mare la nivelul sitului Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Quercus cerris.

            Alte specii importante: Ajuga genevensis, Ajuga reptans, Asparagus tenuifolius, Brachypodium pynnatum, Brachypodium sylvaticum, Campanula rapunculoides, C. persicifolia, Carex montana, Dactylis polygama, Euphorbia salicifolia, Fragaria vesca, F. viridis, Lathyrus niger, L. vernus, Lychnis viscaria, Tanacetum corymbosum, Melica uniflora, Polygonatum latifolium, P. odoratum, Pulmonaria mollis, Poa nemoralis, Sedum maximum, Stellaria holostea, Veronica chamaedris, Viola hirta, V. alba, Vincetoxicum hirundinaria ş.a.

            Suprafaţa pe tipuri de expoziţie

            Tabelul nr. 1.

            Expoziţia versantului	N	NE	E	SE	S	SV	V	NV
            suprafaţa (ha)	13.49	10.67	15.56	14.51	17.76	8.36	4.95	9.04

   2. 2.3.2. Fauna

      Fauna zonei este destul de diversă. În acest Plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la specia de amfibieni pentru care a fost desemnat situl de importantă comunitară ROSCI0209 Racâş- Hida.

      1. 2.3.2.1. Amfibieni

      Buhaiul de baltă sau izvoraşul cu burta galbenă – Bombina variegata

      Pe parcursul transectelor realizate în situl Natura 2000 ROSCI0209 Racâş-Hida au fost identificate 12 exemplare de buhai de baltă cu burta galbenă, din care au putut fi identificaţi 4 masculi şi 3 femele – pentru restul exemplarelor fiind incertă determinarea genului. Acestea au fost capturate cu mâna sau cu ajutorul unui minciog şi pozate pe partea ventrală, pentru diferenţierea faţă de hibrizi Bombina bombina x Bombina variegata. Exemplarele de Bombina variegata au fost capturate din mici băltoace rămase pe drumurile existente, în denivelări sau în făgaşele acestora şi de-a lungul cursurilor de apă. Probabil efectivul populaţiei de Bombina variegata este mai numeros, iar numărul redus de exemplare observate poate fi pus parţial pe seama secetei de la începutul lunii iulie şi a numărului mai scăzut de ochiuri de apă şi bălţi.

2. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale: Perspectivă istorică

   Primele atestări documentare ale satelor comunei Hida arată astfel:

   1. a) Satul Hida este atestat documentar din anul 1333 în registrul de dijme papale întocmit între 1332 – 1337 de cei care colectau dările datorate papei de populaţia catolică din Regatul Ungariei. Dijmele erau percepute pe dioceze, iar Hida figura ca centru religios catolic. Aşezarea este numită în documente, de-a lungul secolelor Hydalmas, Hidalmas, Hida.

   2. b) Satul Trestia este al doilea atestat documentar, din anul 1336. Este denumit în documente Komlos Ujfalu.

   3. c) Satele Sînpetru Almaşului – Szent Peter şi Racîş – Almasrakos, Rakoş, sunt menţionate pentru prima dată în documentele din anul 1350. Satul Sînpetru Almaşului a fost întemeiat iniţial pe Corbu. Cauzele care au dus la mutarea sa în actuala vatră nu se cunosc cu certitudine.

   4. d) Satul Baica este atestat în anul 1396 şi este menţionat constant în documente cu numele de Banika, Bynyka, Bayka, Banika, Baika, Baica.

   5. e) Satul Miluani este menţionat în documente datând din 1461 care aminteşte de census quinquagesimalis de Miluan. Ca şi restul localităţilor şi satul Miluani este atestat cu denumiri diferite de-a lungul timpului: Nyilvan, Milvan, Milvany.

   6. f) Satul Stupini – Fuzeş, de dată mai recentă este menţionat constant în special în recensămintele organizate de statul austriac. După transformarea Imperiului habsburgic în Imperiul dualist austro-ungar, localitatea Stupini primeşte în documentele maghiare ale vremii numele de Mezosolymos.

   7. g) Localitatea Păduriş, fost cătun, s-a transformat în sat ca urmare a redistribuirii teritoriale realizată în 1956.

   Comuna Hida prezintă pe teritoriul ei vestigii arheologice şi istorice din toate epocile. Condiţiile oferite de Valea Almaşului, cum ar fi izvoarele, suprafeţele favorabile practicării agriculturii, căile de acces, au făcut ca regiunea să fie locuită încă din Neolitic. Prezenţa populaţiei neolitice este demonstrată de două topoare din piatră şlefuită descoperite în Sânpetru Almaşului. Epoca bronzului este atestată printr-o spadă cu mâner ornamentat, descoperită în împrejurimile satului Hida şi păstrată într-o colecţie particulară. În anul 1903 s-a identificat pe dealul nordic al localităţii Hida un depozit de obiecte din bronz păstrate într-un vas ceramic din aceeaşi perioadă. Depozitul este compus din vârfuri de lance, fragmente dintr-o spadă cu peduncul, seceri şi mânerul unui cuţit.

   În timpul stăpânirii romane aşezările au prosperat datorită drumului care leagă Napoca de Porolissum, actual localitatea Moigrad. Repertoriul arheologic al României păstrat în manuscris la Institutul de Arheologie şi Istorie al Artei evidenţiază traseul drumului roman care trecea probabil prin Hida – Jernău – Poarta Sălajului. Teritoriul locuit al Văii Almaşului era parte integrantă a Daciei Porolissensis, provincie organizată de împăratul roman Hadrian şi reorganizată, după războaiele marcomanice din anii 168- 169 după Hristos, de Marcus Aurelius. Pentru supravegherea graniţei de nord a provinciei, trasată în lungul Culmei Meseşului, s-au înălţat Castrele de la Moigrad, Buciumi, Românaşi, Romita şi Tihău. La adăpostul acestora s-au dezvoltat aşezările civice din zona Hida – Sînpetru Almaşului – Dragu. Despre populaţia

   romanizată rămasă după părăsirea Daciei de către împăratul Aurelian se cunosc informaţii destul de puţine. Organizaţi în obşti săteşti şi conduşi de cnezi locali, locuitorii Văii Almaşului cultivă ogoarele şi cresc animale. Fiecare vale reprezintă o unitate administrativă şi politică sub conducerea unui cneaz sau voievod local. Anonimus în Gesta Hungarorum afirmă că maghiarii au găsit la venirea lor în Transilvania, o populaţie băştinaşă organizată în trei formaţiuni politice prestatale conduse de Menumorut, Glad şi Gelu. Zona Hida a fost integrată Ducatului lui Gelu. Anonimus relatează o bătălie purtată de Gelu Românul cu o căpetenie maghiară Tuhutum, pe râul Almaş. Şanţurile lui Gelu de pe Dealul Gras, au fost amenajate cu acest prilej. Gelu a fost ucis, iar populaţia autohtonă a jurat credinţă lui Tuhutum la Aşchileu.

3. 2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia actuală

   Cadrul natural în care se află comuna Hida oferă posibilitatea desfăşurării unei game largi de activităţi economice, însă cu precădere a celor de natură agricolă şi industrială, având un potenţial mai ridicat din acest punct de vedere decât al celorlalte comune din judeţ.

   Industria

   În momentul de faţă, activităţile industriale care se desfăşoară pe teritoriul comunei Hida sunt în domeniul producţiei de pigmenţi pentru zugrăveli, prelucrării lemnului, în producţia de mase plastice, producţia rame de ochelari, confecţii textile, confecţii metalice, producţie încălţăminte, industria morăritului şi panificaţiei şi altele asemenea. Ca urmare, pe teritoriul comunei funcţionează două mori de cereale – moara Hida, recunoscută în toate judeţele limitrofe încă din anii 1930 şi o altă moară în localitatea Sânpetru Almaşului, precum şi o brutărie.

   Agricultura şi zootehnia

   Activităţile agricole din comuna Hida au înregistrat un declin în ultima perioadă, declin care are la bază cauze legate de fragmentarea mare a terenurilor agricole. Acest lucru duce la imposibilitatea întreţinerii mecanizate a terenurilor, sau la costuri foarte mari de exploatare mecanizată. Astfel, în anul 2008, doar 30% din suprafaţa agricolă a comunei Hida a fost exploatată.

   Suprafaţa totală a comunei Hida este de 7 470 hectare împărţite astfel:

   1. a) suprafaţa agricolă 4005 hectare din care:

      1. i. 1269 hectare arabil

      2. ii. 792 hectare fâneţe naturale

      3. iii. 1944 hectare păşuni

   2. b) păduri 2772 hectare

   3. c) ape 116 hectare

   4. d) drumuri 185 hectare

   5. e) construcţii 138 hectare

   6. f) neproductiv 254 hectare

   Plantele agricole cele mai utilizate în culturi sunt porumbul, culturile păioase, rădăcinoasele şi cartoful. În ultimii ani, s-a dezvoltat foarte mult în zonă cultura căpşunului, care devine tot mai apreciată pe piaţă. Cu toate neajunsurile agriculturii tradiţionale, s-a dezvoltat foarte mult şi cultura legumelor în solarii, tot mai multe familii dezvoltând culturi atât pentru consulul propriu cât şi pentru comercializare. Ca urmare, producţia de legume este distribuită pe pieţele din oraşele Cluj-Napoca, Zalău, Jibou, dar şi în comunele învecinate fiind foarte apreciată.

   Activitatea zootehnică s-a diminuat şi ea foarte mult în ultimii ani datorită faptului că este nerentabil să creşti un număr mic de animale, dar şi datorită schimbărilor socio-economice din ultimii ani.

   Turismul

   Obiectivele turistice ale comunei reprezintă puncte de mare atracţie atât pentru turiştii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate. Rezervaţiile naturale Gresiile de pe Stânca Dracului şi Poiana cu narcise de la Racâş sunt puncte importante în ghidurile turistice ale ţării noastre. Alături de acestea, o serie de lăcaşuri de cult întregesc patrimoniul cultural al zonei:

   1. a) Mănăstirile Adormirea Maicii Domnului şi Strâmba din Păduriş;

   2. b) Bisericile de lemn Sfinţii Arhangheli din Baica, Sfinţii Arhangheli din Miluani, Sfinţii Arhangheli din Racâş, Sfinţii Arhangheli din Sânpetru Almaşului;

   3. c) Conacele Hatfaludy din Hida, Moca.

   Factorii interesaţi au fost identificaţi şi consultaţi pe parcursul a trei runde de întâlniri, ultima în august 2012. Lista cuprinde autorităţile publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj, proprietari şi administratori de terenuri din sit sau din vecinătatea sitului, autorităţi publice locale, comunitatea locală. Întâlnirile cu factorii de interes pot fi considerate foarte importante şi productive, mai ales prin prisma faptului că s-a construit o relaţie de colaborare între toţi factorii. Atât autorităţile locale cât şi deţinătorii şi administratorii terenurilor din zonă au înţeles necesitatea protecţiei naturii în zonă, chiar şi având interese directe din punct de vedere economic.

4. 2.6. Evaluarea stării de conservare pentru toate speciile şi habitatele din ariile naturale protejate

   1. 2.6.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 91M0

      Conform Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, starea de conservare a unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiţii.

      Plecând de la această abordare, starea de conservare a fost evaluată pe baza indicatorilor descrişi în tabelul de mai jos.

      Evaluarea stării de conservare a habitatului 91M0

      Tabelul nr. 2

      Indicatorul supus evaluării	Stare	Observaţii
      1. Suprafaţa
      1.1. Suprafaţa minimă	favorabilă	suprafaţa mai mare de 3 hectare
      1.2. Dinamica suprafeţei	favorabilă	stabilă – nu există semne sau tendinţe de reducere a acesteia
      2. Etajul arborilor
      2.1. Compoziţia	favorabilă	mai mult de 90% specii edificatoare
      2.2. Specii alohtone	favorabilă	Se întâlneşte în cuprinsul habitatului 4.5 hectare în care acoperirea realizată de salcâm este de 0,6. Această suprafaţă reprezintă doar 4% dar trebuie văzută ca o ameninţare reală la menţinerea stării favorabile de conservare.

      Indicatorul supus evaluării	Stare	Observaţii
      2.3. Mod de regenerare	favorabilă	Acest indicator se află la nivelul pragului în momentul de faţă şi e nevoie de promovarea în continuare a regenerării naturale din sămânţă.
      2.4. Consistenţa – cu excepţia arboretelor în curs de regenerare	favorabilă	Acolo unde există porţiuni parcurse cu tăieri de regenerare s-a ţinut cont şi de acoperirea seminţişului.
      2.5. Numărul de arbori uscaţi pe picior – cu excepţia arboretelor sub 20 ani	favorabilă	S-a considerat ca fiind favorabil pentru întreg habitatul – doar în porţiunile parcurse cu tăieri de regenerare lipsesc.
      2.6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol – cu excepţia arboretelor sub 20 ani	favorabilă	S-a considerat ca fiind favorabil pentru întreg habitatul – doar în porţiunile parcurse cu tăieri de regenerare lipsesc.
      3. Seminţişul – doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare
      3.1. Compoziţia	favorabilă
      3.2. Specii alohtone	favorabilă	Acestea lipsesc
      3.3. Mod de regenerare	favorabilă	Se regăsesc la momentul actual şi circa 20% exemplare din lăstari.
      3.4. Grad de acoperire	favorabilă	Pragul minim este îndeplinit luându-se în calcul şi acoperirea arborilor bătrâni.

      Indicatorul supus evaluării	Stare	Observaţii
      4. Subarboretul – doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
      4.1. Specii alohtone	favorabilă	Acestea lipsesc
      5. Stratul ierbos – doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
      5.1.. Specii alohtone	favorabilă	Acestea lipsesc
      6. Perturbări
      6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor	favorabilă
      6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului	favorabilă	Păşunatul turmelor din jurul sitului reprezintă factorul perturbator major, suprafaţa afectată fiind variabilă în cuprinsul anului, observându-se un procent mai ridicat de suprafaţă afectată spre sfârşitul verii – august, septembrie
      6.3. Suprafaţa afectată a subarboretului	favorabilă
      6.4. Suprafaţa afectată a stratului ierbos	favorabilă

      Din analiza tabelului anterior se poate afirma că pentru Habitatul 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun starea de conservare este favorabilă.

   2. 2.6.2. Evaluarea stării de conservare pentru specia Narcissus poeticus var. stellaris

      Starea de conservare a populaţiei de Narcissus poeticus var. stellaris este în general bună şi ca atare se consideră la momentul actual una favorabilă. Populaţii abundente au fost întâlnite în partea de Sud-Est a sitului ROSCI0209 Racâş-Hida, în lunca Jernăului.

      Prin măsurătorile realizate la nivelul populaţiei existente de Narsissus poeticus var. stellaris s-a constatat că densitatea exemplarelor este destul de mare, acesta ajungând până la 119 exemplare pe metru pătrat. De asemenea, înălţimea tulpinii a variat între 28 şi 80 centimetri cu o medie de 49,1 centimetri.

      Ameninţările potenţiale la adresa integrităţii populaţiilor de narcise sunt:

      1. a) Drenarea zonei poate duce la scăderea umidităţii solului sub nivelul cerinţelor ecologice ale acestei specii, ştiut fiind că narcisele preferă solurile umede. Acest lucru ar putea conduce la scăderea numărului de narcise.

      2. b) Păşunatul, atât prin distrugerea plantelor, dar şi prin destructurarea solului şi distrugerea bulbilor, este un pericol real pentru integritatea populaţiilor de narcise.

      3. c) Culegerea narciselor de către localnici în cantităţi mari în momentul înfloririi, împiedică dezvoltarea populaţiei. De asemenea, culegerea bulbilor folosiţi în scop fitoterapeutic poate duce la diminuarea populaţiei deja existente.

      4. d) Incendiile de origine antropică ce au ca scop curăţirea terenurilor din aria naturală protejată pot afecta bulbii şi pot conduce, de asemenea, la diminuarea populaţiei.

   3. 2.6.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Bombina variegata

Este demonstrat faptul că la Bombina variegata depunerea pontei este declanşată de căderi însemnate de precipitaţii, ceea ce conduce şi la aglomerări mai mari de indivizi în locurile în care se formează bălţi. Dată fiind capacitatea de dispersie şi utilizarea oricărui ochi de apă pentru reproducere, dezvoltare şi hrănire, un efectiv cuprins între 50 şi 100 indivizi, cât estimăm că ar putea fi efectivul minim de Bombina variegata în situl ROSCI0209 Racâş-Hida, ar conduce la aprecierea unei stări de conservare parţial favorabile. Habitatele acvatice de tipul bălţilor temporare şi permanente, unde au fost observate exemplarele de Bombina variegata nu depăşeau la acel moment 9 metri pătraţi în suprafaţă şi 25 centimetri în adâncime, ceea ce pentru această specie reprezintă habitate prielnice pentru reproducere şi dezvoltare. O stare de conservare favorabilă ar presupune existenţa unui număr de 1000 de adulţi în cazul populaţiilor izolate, sau mai puţin în cazul populaţiilor care formează structuri metapopulaţionale. Pentru conservarea acestei specii pot fi necesare măsuri speciale de protejare a habitatelor umede, unde se reproduce şi dezvoltă specia şi asigurarea unor căi de migraţie, ştiut fiind faptul că Bombina bombina are o rază de dispersie sub 1 km/generaţie.

Un risc major pentru viabilitatea pe termen lung a populaţiei de Bombina variegata din ROSCI0209 Racâş-Hida îl reprezintă numărul mic de locaţii de reproducere şi dezvoltare, număr corelat cu variaţiile climei locale respectiv episoade de secetă. De asemenea, o altă ameninţare a acestei specii este reprezentată de colectarea în vederea consumului.

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 3.1. Scopul managementului

   Scopul managementului ariilor naturale protejate de la Racâş-Hida este gospodărirea durabilă a habitatelor forestiere protejate, atingerea şi conservarea stării de conservare favorabilă pentru speciile protejate şi speciilor rare din cuprinsul ariilor, practicarea ecoturismului, fără afectarea semnificativă a activităţilor umane din zonă, cu beneficii economice pe termen lung.

2. 3.2. Obiective pentru specii şi habitate

   1. a) Habitatul 91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun:

      1. i. Conservarea habitatului de importanţă comunitară 91M0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida

      2. ii. Monitorizarea stării de conservare a habitatului de importanţă comunitară 91M0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida

   2. b) Bombina variegata:

      1. iii. Îmbunătăţirea stării de conservare a speciei de importanţă comunitară Bombina variegata în situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida

   3. c) Narcissus poeticus var. stellaris:

      1. iv. Conservarea populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida

      2. v. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de narcise în aria naturală protejată de interes naţional 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida

   4. d) Obiective comune

1. vi. Actualizarea informaţiilor din Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida

2. vii. Gestionarea vizitării ariilor naturale protejate de la Racâş-Hida

3. viii. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale

4. ix. Gestionarea activităţilor de amenajarea teritoriului, urbanism şi dezvoltare a infrastructurii

CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE

1. 4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

   1. 4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatului 91M0

      Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatului forestier luat în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestui habitat. În continuare, prezentăm o serie de ameninţări potenţiale identificate atât pe baza informaţiilor din teren cât şi a reglementărilor legislative.

      1. 4.1.1.1. Ameninţări ale habitatului 91M0

         1. 4.1.1.1.1. Ameninţări de origine antropică directă şi indirectă care afectează starea de conservare a habitatului 91M0

            1. a) Proprietatea terenurilor, administrarea lor şi informarea

               Pentru suprafeţele incluse în aria naturala protejata procesul de clarificare a situaţiei proprietăţii trebuie grăbit. În cazul unor litigii care întârzie acest proces, se impun măsuri de control strict asupra respectării regimului silvic şi a amenajamentului aflat în vigoare, cu excepţia cazurilor când prevederile acestuia trebuie adaptate cerinţelor de conservare conform Natura 2000. Tot din cauza acestui proces, în numeroase cazuri, acelaşi habitat poate să aparţină mai multor proprietari chiar să cuprindă mai multe forme de proprietate. În aceste cazuri, planificarea şi, implicit, gospodărirea trebuie să fie unitare, adică măsurile de gospodărire pentru toate porţiunile trebuie armonizate la nivel de habitat.

               Cazul ideal îl reprezintă planificarea gospodăririi întregului habitat în cadrul unui singur amenajament, în scopul evitării unor situaţii în care măsurile de gospodărire ar putea fi diferite pentru aceeaşi porţiune de habitat.

               Diversitatea formelor de proprietate şi administrare, precum şi dinamismul acestora la momentul actual – schimbarea administratorilor pe perioada de valabilitate a amenajamentului, pot crea numeroase confuzii şi pot apare încă multe nelămuriri referitoare la acest proces, atât în rândul proprietarilor şi administratorilor de terenuri, cât şi în ceea ce priveşte publicul larg. Restricţiile din planul de management al ariei precum şi o serie de supoziţii privind deficienţe

               în modul de gospodărire actual, pot genera tensiuni în relaţia dintre autoritate – care propune şi/sau susţine un sit şi proprietar/administrator, cel care deţine terenul sau îl gestionează.

               Informarea trebuie să fie făcută obiectiv şi imparţial, având în vedere faptul că numai o transparenţă totală poate asigura un parteneriat veritabil.

            2. b) Limitele sitului

               Limita sitului Natura 2000 care face obiectul acestui studiu nu este materializată în teren. În astfel de situaţii, mai ales în zonele unde limitele siturilor nu sunt evidente sau unde acestea sunt greu de urmărit în teren, se pot produce accidental diverse agresiuni asupra integrităţii siturilor. Pentru habitatele aflate pe contur, intensitatea efectelor negative poate fi destul de mare. În vederea evitării unor astfel de incidente, ar trebui ca limitele sitului să fie materializate pe teren cu semne standardizate.

               

               Figura 14. Limita sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida

            3. c) Modul de gospodărire şi planificarea acestuia

               Modul în care se poate planifica şi realiza gospodărirea corespunzătoare a siturilor Natura 2000 este descris în articolul 6 al Directivei 92/43/CEE, care conţine patru paragrafe distincte care reglementează atât măsurile privind conservarea, cât şi cele necesare a fi aplicate

               în derularea unor activităţi/proiecte cu potenţial negativ asupra stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor din situri.

               În ceea ce priveşte modul actual de planificare şi aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic şi deci reglementată prin legislaţia naţională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice, elaborate după norme unitare la nivel naţional, indiferent de natura proprietăţii şi de forma de administrare, şi aprobate de autoritatea naţională care răspunde de silvicultură.

               Aceste planuri au la bază obiective de interes naţional şi nu urmăresc strict scopurile proprietarului care, în anumite cazuri, ar putea urmări maximizarea profitului, obţinerea de venituri pe termen scurt şi nu continuitatea funcţiilor sau mai ales conservarea biodiversităţii.

               Îmbunătăţirile necesare a fi aduse instrucţiunilor actuale trebuie privite mai mult ca nişte detalieri sau precizări şi nu neapărat modificări substanţiale ale modului de planificare şi implicit de gospodărire, întrucât amenajarea pădurilor se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure şi regenerarea naturală din sămânţă a arboretelor.

               Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine şi nu a unor specii – altele decât cele edificatoare – cu cerinţe speciale de conservare, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucţiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar.

               Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat şi funcţional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenţie de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar şi în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu stricteţe prevederile planurilor de gospodărire şi a instrucţiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura 2000, pe lângă valoarea ştiinţifică şi turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu stricteţe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea.

               Pe baza experienţei acumulate în alte zone ale Reţelei Natura 2000 şi printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire vor trebui

               adaptate continuu la realităţile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor şi habitatelor.

            4. d) Poluare, construcţii şi alte amenajări

               De asemenea, modernizarea unor lucrări deja existente – drumuri, aducţiuni de apă – pot produce modificări importante în desfăşurarea proceselor naturale caracteristice ecosistemelor. Ca urmare, amplasarea unor obiective diverse, inclusiv modificarea sau extinderea unor proiecte existente şi desfăşurarea unor activităţi de amploare în habitatele forestiere de interes comunitar şi în vecinătatea acestora, trebuie, pe cât posibil, evitate şi obligatoriu supuse evaluării impactului asupra mediului.

               Un capitol aparte îl reprezintă depozitarea deşeurilor menajere. Apropierea relativă a ariei protejate vizate de aşezări umane, prezenţa păşunatului, turismului necontrolat şi a altor activităţi umane, au ca efect direct depozitarea haotică de diverse deşeuri menajere.

               Având în vedere cele menţionate mai sus, modul de depozitare a deşeurilor, indiferent de natura lor, trebuie să fie reglementat strict. Toate activităţile generatoare de deşeuri vor fi monitorizate, iar nerespectarea regulilor va trebui sancţionată prompt de către organele cu atribuţii de control.

            5. e) Creşterea animalelor şi exploatarea altor resurse

               Dintre activităţile agricole cu impact direct asupra habitatelor forestiere se numără păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin arborete. Păşunatul are ca efect nu doar eliminarea selectivă a anumitor specii ci, în anumite cazuri, poate avea efecte negative asupra regenerării speciilor edificatoare de habitat, chiar asupra puieţilor de dimensiuni mari, mai ales în cazul păşunatului cu capre. Trecerea regulată şi, de cele mai multe ori, pe acelaşi traseu, produce tasarea solului şi destructurarea acestuia, distrugerea vegetaţiei ierboase şi a încetinirea regenerării naturale a speciilor de arbori. Efectele negative sunt mai mari pe terenurile cu predispoziţie la eroziune, cu înclinare accentuată, cu soluri superficiale, neacoperite corespunzător de vegetaţie şi în cele cu exces de umiditate. La toate acestea se poate adăuga şi introducerea zoocoră de specii şi boli care afectează biocenoza. Ambele activităţi, atunci când sunt practicate în mod excesiv, pot afecta habitatele forestiere şi indirect, prin degradarea terenurilor limitrofe. Intensitatea efectelor negative este cu atât mai mare cu cât terenurile respective sunt mai înclinate şi scurgerea se face către habitatele care fac obiectul conservării. Un aspect important care favorizează trecerea repetată a turmelor se datorează trupurilor relativ mici de pădure înconjurate de păşune, în care trecerea se realizează prin pădure şi, de cele mai multe ori, pe aceleaşi trasee. Pentru evitarea efectelor negative enumerate mai sus, încărcarea

               cu vite a păşunilor se va monitoriza atent, iar trecerea acestora prin pădure, acolo unde produc prejudicii biocenozei dar şi biotopului, va fi pe cât posibil limitată.

               Arderea miriştilor poate periclita habitatele forestiere, mai ales datorită faptului că are loc, în general, în perioade ale anului când vegetaţia ierboasă este uscată – primăvara, după topirea zăpezii, dar înainte de pornirea în vegetaţie şi la sfârşitul verii.

               Focul scăpat de sub control este foarte greu de oprit şi efectele acestuia asupra ecosistemelor forestiere sunt devastatoare. Gravitatea incendiului de pădure de origine antropică, cât şi faptul că acesta poate afecta în principiu orice habitat forestier, reclamă o atenţie deosebită asupra prevenirii şi combaterii lui. Arderea resturilor vegetale de pe terenurile limitrofe pădurilor se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Cu atât mai mult, aprinderea de focuri în habitatele forestiere sau în imediata lor vecinătate trebuie interzisă.

               Având în vedere potenţialul de vizitare al ariei protejate, reglementarea acestei activităţi este deosebit de importantă. Atât căile de vizitare prin habitatele protejate, cât şi locurile speciale de campare şi modul de gestionare a deşeurilor trebuie respectate cu stricteţe. Afişarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului şi evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât şi utilizarea vehiculelor motorizate în scopuri de vizitare vor fi restricţionate în funcţie de cerinţele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat şi eventualele abateri trebuie sancţionate prompt.

               Recoltarea de specii – ciuperci, fructe de pădure, flori, plante medicinale – poate modifica compoziţia ecosistemelor forestiere ducând la degradarea acestora, mai ales când e vorba de specii edificatoare de habitat şi când exploatarea este excesivă. Indiferent de scopul recoltării, pentru uz personal sau pentru comercializare, aceasta trebuie făcută cu respectarea unor reguli stricte şi doar pe baza unor studii de impact, care fundamentează cotele de recoltă, avizate de autoritatea de mediu. Organele de administrare şi control vor supraveghea desfăşurarea acestor activităţi şi vor aplica sancţiuni celor care nu respectă regulile impuse pentru conservarea ecosistemelor.

         2. 4.1.1.1.2. Procese naturale de natură biotică şi abiotică ce influenţează starea de conservare a habitatului 91M0

            1. a) Procesele naturale, biotice şi abiotice

               Factorii de stres, situaţiile limitative care a afectează sau pot afecta habitatul sunt:

               1. i. Competiţia interspecifică;

               2. ii. Invazia unor specii forestiere;

               3. iii. Înţelenirea solului şi/sau periodicitatea fructificaţiei speciilor edificatoare;

               4. iv. Uscarea anormală;

               5. v. Vătămări provocate de entomofaună şi agenţi fitopatogeni;

               6. vi. Pagube datorate faunei sălbatice;

               7. vii. Incendii naturale.

               Având în vedere faptul că habitatul forestier luat în studiu acoperă suprafeţe relativ restrânse, efectele unor atacuri masive de insecte sau ciuperci pot fi dezastruoase. Ca atare, evoluţia celor mai cunoscute specii de dăunători trebuie atent monitorizată pentru a putea interveni prompt în cazul unor înmulţiri în masă. Vor fi preferate metodele de combatere biologică ca menţinerea unor populaţii viabile ale duşmanilor naturali, urmând ca celelalte metode să fie folosite doar ca ultimă alternativă.

               Pentru asigurarea succesului regenerării naturale a speciilor edificatoare de habitat, efectivele speciilor de faună, în special ungulate, vor fi ţinute sub control. Această măsură este necesară în cazul de faţă din cauza trupurilor izolate de pădure, în care aceste animale îşi găsesc refugiu şi hrană în perioada de iarnă, când terenurile agricole/păşunile din jur nu le mai satisfac aceste necesităţi. Efectivele populaţiilor de ungulate dar şi a duşmanilor lor naturali trebuie atent monitorizate şi controlate, pentru a menţine un echilibru natural în ecosistem.

               Incendiul natural de pădure este în general rar întâlnit în ţara noastră. Cu toate acestea poate fi considerat ca un factor perturbator potenţial pentru habitatul forestier luat în studiu. Având în vedere gravitatea efectelor, existenţa unui plan de intervenţie este deosebit de importantă pentru conservarea cu succes a acestor păduri, mai ales pentru ca discutăm de zone cu condiţii de uscăciune.

               Din categoria factorilor biotici, s-au remarcat invazia unor specii forestiere – salcâmul- şi competiţia interspecifică.

            2. b) Compensarea pierderilor datorate restricţiilor impuse pentru conservare

               Conservarea habitatului în aria protejată vizată trebuie văzută ca un parteneriat din toate punctele de vedere. Indiferent de forma prin care se reglementează gospodărirea – planuri de management, măsuri administrative sau contractuale – ambele părţi implicate, statul şi proprietarii/administratorii de terenuri au atât drepturi cât şi obligaţii. Nerespectarea lor de către una din părţi atrage după sine penalizări, sau chiar anularea formei contractuale în sine. Deci

               nu se pot impune restricţii care generează pierderi financiare proprietarilor fără ca acestea să fie compensate de către stat.

               Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede pentru proprietarii terenurilor deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, din ariile naturale protejate, plata de compensaţii pentru respectarea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, calcul şi de acordare a compensaţiilor urmează să se stabilească prin hotărâre a Guvernului.

      2. 4.1.1.2. Măsuri de management pentru habitatul forestier de interes comunitar

         1. 4.1.1.2.1. Măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabilă

            1. I. Intervenţii silviculturale

               1. a) la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor promova speciile de cvercinee caracteristice tipului natural fundamental de pădure, adică cerul în special, precum şi gorunul şi stejarul, însă fără a se promova monoculturi, deci se va respecta principiul biodiversităţii. Cel puţin în primii 20 – 25 de ani de viaţă cvercineele vor fi sprijinite fără rezerve, mai ales în locurile în care dezvoltarea lor este împiedicată de alte specii, în principal de carpen, însă fără a elimina complet speciile concurente din compoziţia arboretului. Odată salvate cvercineele, se va interveni în arboret pentru obţinerea unei structuri bietajate sau cel puţin cu o tendinţă de structură bietajată – cu cvercineele în etajul superior şi carpenul şi celelalte specii în cel inferior şi/sau pentru formarea subarboretului.

               2. b) pentru conservarea biodiversităţii şi menţinerea capacităţii adaptive şi vitalităţii populaţiilor de arbori, considerăm că regimul codrului este singurul care poate fi avut în vedere – vor fi preferate ciclurile lungi care depăşesc longevitatea speciilor secundare, în special a carpenului şi teilor.

               3. c) în arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive.

               4. d) pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului cvercineelor, vor fi promovate subarboretul şi speciile arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc şi nu se instalează în mod natural aceste specii pot fi introduse pe cale artificială.

               5. e) Arboretele în care nu se reglementează producţia vor fi gospodărite în regim de conservare. În astfel de arborete nu este posibilă, sau uneori dacă este posibilă, nu este permisă, recoltarea de produse principale prin tăierile de regenerare clasice. Ca urmare, gospodărirea lor se va face prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite.

            2. II. Alte intervenţii

               1. a) Lucrările de întreţinere, reparaţie, modernizare, reabilitare a drumurilor se vor face cu maximă precauţie pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofă acestora. Se va evita pe cât posibil construirea de noi drumuri prin habitat; se acceptă doar când nu există altă variantă şi când drumul respectiv are o importanţă vitală pentru proprietar sau comunitatea locală;

               2. b) Populaţiile de ungulate se vor menţine prin intervenţii de management cinegetic în efective optime pentru a nu periclita regenerarea speciilor edificatoare. Dacă este necesar se vor aplica substanţe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării speciilor edificatoare împotriva faunei sălbatice;

               3. c) În zonele incluse în fond forestier care conţin aceste habitate, se va interzice păşunatul, în special în regenerări tinere, în porţiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmăreşte instalarea acesteia. În păşunile cu arbori această activitate va fi strict reglementată pentru a se evita distrugerea florei şi faunei, compactarea solului şi declanşarea unor fenomene de eroziune. Şi în astfel de cazuri, dacă există porţiuni cu regenerare sau unde se urmăreşte instalarea regenerării naturale, păşunatul va fi interzis;

               4. d) Aprinderea focului va fi permisă doar în zone special amenajate din afara habitatelor. Având în vedere pericolul extinderii în fond forestier a unor incendii produse în terenurile limitrofe, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole învecinate se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor legale;

               5. e) Se va interzice abandonarea în habitate a deşeurilor de orice natură;

               6. f) Se recomandă amplasarea de panouri de avertizare şi aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea acestor prevederi.

         2. 4.1.1.2.2. Măsuri necesare refacerii stării de conservare favorabilă

            Deşi starea de conservare a habitatului avut în vedere este la această dată este favorabilă, având în vedere diversitatea situaţiilor ce pot să apară, atât din cauze naturale – succesiune naturală, apariţia uscării anormale la cvercinee sau alte procese perturbatoare – cât şi datorită presiunii antropice ridicate asupra acestor ecosisteme, refacerea stării de conservare favorabilă în arboretele degradate reclamă o atenţie deosebită.

            I. Intervenţii silviculturale

            1. a) În urma unor perturbări, pădurile de cer se pot reface prin plantaţii, semănături directe sau prin regenerare naturală dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de provenienţă locală sau, dacă nu este posibil, din ecotipuri similare. Atunci când din cauze naturale sau antropice anumite specii ajung să domine şi să elimine unele specii edificatoare – îndeosebi cvercinee – amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate: descopleşiri, degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, semănături, plantaţii, ajutorarea regenerării naturale.

            2. b) Ameliorarea arboretelor derivate aflate în stare de desiş sau nuieliş, unde nu s-au instalat cvercineele, în urma aplicării tratamentului tăierilor progresive, iar solul a prezentat fenomene de înmlăştinare cât timp a fost aplicat tratamentul, se va face conform paşilor următori:

               1. a) se vor tăia ras fâşii late cât înălţimea arboretului, 3-4 m sau cel puţin cât să permită mobilizarea solului prin mijloace mecanizate, alternând cu fâşii de aceeaşi lăţime;

               2. b) pe fâşiile tăiate ras se va mobiliza solul, apoi se vor introduce cvercineele prin semănături sau plantaţii în rânduri, pentru a permite întreţinerea lucrărilor, fără de care nu se poate asigura reuşita;

               3. c) când arboretul din fâşiile netăiate, ce are un avans de creştere, tinde să copleşească cvercineele, acesta se va recepa.

            3. c) În arboretele exploatabile substituirea se poate realiza: prin semănături directe şi plantaţii în ochiuri; ochiurile se vor amplasa cât mai uniform pe întreaga suprafaţă a arboretului, ţinându-se cont şi de zonele unde este posibil să mai existe seminţiş utilizabil. Ochiurile vor fi eliptice, cu axa mare mai mare decât înălţimea medie a arboretului, iar axa mică 1/3 – 1/2 din axa mare. Distanţa dintre ochiuri poate fi 25-30 metri. Ochiurile se vor orienta cu axa mare pe direcţia est- vest; dacă în cadrul unui ochi există seminţiş utilizabil viguros, atunci arborii maturi pot fi eliminaţi, încercându-se a se face acest lucru cu cât mai puţine prejudicii. Exploatarea se va

            face numai pe zăpadă. De asemenea va fi nevoie de o reţea de linii de colectare bine dezvoltată şi astfel gândită încât prejudiciile să fie minime. Seminţişul prejudiciat va fi recepat. Dacă nu se va da atenţie modului de exploatare, atunci investiţiile vor fi zadarnice; în ochiurile unde nu există seminţiş, se va extrage circa 1/3 din arboretul existent pentru a se crea lumină la nivelul solului. Se vor extrage în special exemplarele de carpen sau alte specii ce se regenerează relativ cu uşurinţă cum ar fi teiul şi jugastrul. Astfel, în golurile create se vor semăna sau planta cer, stejar şi gorun. Daca solul este tasat şi înierbat, atunci este nevoie să fie mobilizat, lucrări ce vor ridica costurile de împădurire; dacă va mai fi necesar, se va mai interveni cu o tăiere de lărgire a ochiurilor, urmată de lucrări de împădurire, însă în decurs de 3-4 ani, ochiurile trebuie complet racordate;

   2. 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de Narcissus poeticus var. stellaris

      1. a) Limitarea păşunatului;

      2. b) Se recomandă cosirea ca măsură de protejare a exemplarelor de Narcissus poeticus var. stellaris împotriva buruienilor care le copleşesc; astfel, se recomandă realizarea cosirii după trecerea perioadei de înflorire, respectiv după 15 iunie; această recomandare se poate implementa prin încurajarea accesării de către deţinătorii de pajişti a Măsurii 10 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin avize acordate deţinătorilor de pajişti de către custodele ariei naturale protejate;

      3. c) Stoparea acţiunilor de drenare în vederea menţinerii unei umidităţi optime a solului corespunzătoare cerinţelor ecologice ale speciei;

      4. d) Interzicerea culegerii narciselor, stimulând, prin creşterea numărului de narcise diseminarea lor naturală;

      5. e) Promovarea unor măsuri de conştientizare în rândul populaţiei din apropiere, asupra necesităţii de a proteja această specie.

   3. 4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Bombina variegata

      1. a) Asigurarea unei cât mai bune departajări ecologice a hibrizilor Bombina variegata– like faţă de Bombina bombina. Această departajare se poate realiza prin asigurarea habitatelor de reproducere şi dezvoltare preferate de fiecare din cele două specii de Bombina;

      2. b) Realizarea unor şanţuri discontinue, pe marginea drumurilor. Deşi este o măsură de reconstrucţie, exemplarele de Bombina variegata sunt atrase din bălţile din drum

         către aceste şanţuri create artificial, evitându-se astfel ameninţarea dată de trecerea tractoarelor pe aceste drumuri. Se recomandă astuparea şanţurilor existente în drum;

      3. c) Se recomandă limitarea folosirii pesticidelor; această recomandare se poate implementa prin încurajarea accesării de către deţinătorii de pajişti a Măsurii 10 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin avize acordate deţinătorilor de pajişti de către custodele ariei naturale protejate;

      4. d) Evitarea folosirii drenurilor în zona ariei naturale protejate, pentru a asigura condiţiile de umiditate prielnice pentru dezvoltarea acestei specii.

   4. 4.1.4. Planul de acţiuni. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

      Situl Natura 2000 ROSCI0209 Racâş-Hida, împreună cu aria naturală protejată de interes naţional Poiana cu Narcise se pot gospodări de către persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode şi se află în coordonarea metodologică a autorităţii pentru protecţia mediului. Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, conform convenţiei de custodie.

      Până la data elaborării prezentului Plan de management integrat, custodia ariilor naturale protejate ce fac obiectul Planului de management nu a fost încredinţată, nefiind semnată în acest sens o convenţie de custodie. În aceste condiţii obligaţiile de gestionare a ariei protejate şi de implementare a prezentului Plan de management revin Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj. Având în vedere resursele umane şi financiare reduse ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj, şi mai ales încărcarea profesională a personalului, este de dorit ca prezenta situaţie să fie provizorie, până la desemnarea unui custode care să aibă calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru implementarea Planului de management.

      De menţionat şi faptul că, după cum rezultă şi din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acţiuni nu sunt foarte mari, după cum şi necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuţii pe linia implementării acţiunilor stabilite.

      De asemenea, acţiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative reprezintă activităţi eligibile pentru numeroase surse de finanţare, unele dintre ele cu finanţare 100% , de exemplu Fondul Naţional de Mediu, POS Mediu, axa prioritară 4 şi altele.

      În tabelul 3, resursele umane şi financiare identificate, respectiv estimate, se referă la întreaga perioadă de aplicare a Planului de management, la nivelul organizaţiei însărcinate cu custodia celor două arii protejate suprapuse.

      Bugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din Planul de management este redat în anexa 9 la planul de management.

      Planul de acţiuni şi detalierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

      Tabelul nr. 3

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      Obiectiv 1. Conservarea habitatului de importanţă comunitară 91M0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida 1
      1.1.	Realizarea lucrărilor	Menţinerea tipului de	100% din lucrările	O persoană	Nu este necesară alocarea bugetară – va
      	de îngrijire a	habitat protejat pe	de îngrijire	însărcinată cu	fi nominalizată o persoană din structura
      	arboretului conform	întreaga suprafaţă pe	stabilite prin	supravegherea	custodelui, urmând a avea loc o
      	normelor silvice în	care acesta este prezent	amenajament	modului de	reaşezarea a sarcinilor atribuite prin fişa
      	vigoare		executate de către	elaborare şi	postului.
      			administratorii	aplicare a
      			fondului forestier	amenajamentelor
      				silvice şi
      				supravegherea altor
      				activităţi
      				externalizate,
      				respectiv
      				cooperarea cu
      				partenerii

      

      53

      1Acţiunile din cadrul acestui obiectiv – mai puţin actiunea 1.2., sunt efectiv în sarcina administratorilor fondului forestier ce trebuie, în colaborare cu proprietarii de terenuri forestiere, să elaboreze şi să aplice amanajamentele silvice şi să asigure integritatea fondului forestier în condiţiile regimului silvic.

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      1.2.	Materializarea în teren a limitelor ariilor naturale protejate	Limite materializate pe teren	Plan de situaţie cu amplasarea limitelor materializate în teren	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor externalizate de realizare a delimitării	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui. Cheltuieli pentru materializarea fizică în teren a limitelor ariilor protejate – 15.0002 RON
      1.3.	Ajutorarea regenerării naturale a speciilor de arbori edificatoare pentru habitatul vizat – cer, stejar şi gorun	Habitat în stare favorabilă de conservare din punct de vedere al proporţiei speciilor edificatoare	Peste 90% specii edificatoare de habitat în compoziţia arboretelor	Vezi acţiunea 1.1.
      1.4.	Promovarea unei structuri bietajate a arboretului	Structură bietajată a arboretului	Prezenţa subarboretului în arboretele de peste 30 ani, cu o	Vezi acţiunea 1.1.

      

      54

      2Valoare stabilită prin efectuarea unui studiu de piaţă.

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      			consistenţă peste 50%
      1.5.	Reglementarea aprinderii focului în aria naturală protejată sau în apropierea acesteia şi revizuirea planului de intervenţii pentru incendii	Stare de conservare favorabilă a habitatului vizat	Numărul incendiilor de pădure redus la 0	Vezi acţiunea 1.1.
      1.6.	Reglementarea tranzitului animalelor domestice prin habitatele forestiere din sit	Regenerare mai bună a speciilor edificatoare de habitat. Evitarea producerii fenomenelor de tasare şi eroziune a solului	Numărul cazurilor de tranzit al animalelor domestic pe raza ariei redus la minim	Vezi acţiunea 1.1.
      1.7.	Realizarea şi implementarea unor protocoale de	Situaţia detaliată privind proprietatea asupra terenurilor în	Planul cadastral al ariei protejate	Vezi acţiunea 1.1.

      55

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      	colaborare cu instituţiile abilitate în vederea urgentării realizării cadastrului funciar al terenurilor din interiorul celor două arii protejate	interiorul ariei cunoscută de către custode
      Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatului de importanţă comunitară 91M0 în situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida
      2.1.	Actualizarea permanentă a informaţiilor privind habitatul de interes comunitar	Oferirea de informaţii actuale asupra habitatului	Rapoarte periodice privind starea de conservare a habitatului 91M0	Vezi acţiunea 1.1.
      2.2.	Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatului	Menţinerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea		Vezi acţiunea 1.1.

      56

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      		habitatului şi care pot fi remediate
      2.3.	Monitorizarea atacurilor de insecte asupra arborilor	Limitarea pagubelor produse de atacurile de insecte	Rapoarte periodice privind atacurile de insecte	Vezi acţiunea 1.1.
      2.4.	Monitorizarea populaţiilor de ungulate sălbatice	Limitarea pagubelor produse pădurii de către ungulatele sălbatice	Rapoarte privind populaţiile de ungulate sălbatice prezente şi eventuale pagube aduse regenerării speciilor edificatoare de habitat	Vezi acţiunea 1.1.
      Obiectiv 3. Îmbunătăţirea stării de conservare a speciei de importantă comunitară Bombina variegata în situl de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida
      3.1.	Actualizarea informaţiilor privind	Oferirea de informaţii actuale asupra populaţiei speciei	Raport privind cartarea şi	Vezi acţiunea 3.5.

      57

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      	specia Bombina variegata		inventarierea speciei
      3.2.	Realizarea unor condiţii de reproducere şi dezvoltare similare cu cele naturale	Transfer posibil indivizilor din bălţile din drum în şanţuri create artificial pe marginea drumului cu scopul protejării acestora	Şanţuri pe marginea drumurilor	Vezi acţiunea 3.1.
      3.3.	Menţinerea condiţiilor de umiditate a solului prin limitarea acţiunilor de drenaj	Umiditate ridicată a solurilor	Lipsa activităţilor de drenare a terenurilor	Vezi acţiunea 1.1.
      3.4.	Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de Bombina variegata	Surprinderea unor situaţii în măsură să ameninţe integritatea rezervaţiei	Plan de monitorizare pentru specie. Raport privind starea de	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor externalizate pentru	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui.

      58

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      		Implementarea corectă a măsurilor de conservare. Îmbunătăţirea măsurilor de conservare în timp	conservare a populaţiei de buhai de baltă Măsuri de conservare corect implementate şi îmbunătăţite periodic	realizarea planului de monitorizare, evaluarea periodică a stării de conservare şi monitorizarea implementării măsurilor de conservare	Cheltuieli pentru studierea speciei, îmbunătăţirea stării de conservare şi monitorizare permanentă – 7.000 RON / an, 5 ani
      Obiectiv 4. Conservarea populaţiei de narcise în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida
      4.1.	Reglementarea păşunatului în habitatele neforestiere din sit şi monitorizarea încărcării cu vite a păşunilor	Creşterea numărului de narcise şi îmbunătăţirea structurii solului	0 cazuri de efecte negative ale păşunatului observate în teren	Vezi acţiunea 1.1.	Costurile privind compensarea pierderilor pot fi asigurate prin sprijinirea păgubiţilor în demersul de a accesa plăţi compensatorii din PNDR – perioada de programare 2014-2020, sau din alte surse.
      4.2.	Interzicerea culegerii narciselor	Creşterea numărului de narcise	0 cazuri de culegere de narcise	Vezi acţiunea 1.1.

      59

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      			semnalate în zona ariei
      4.3.	Stoparea măsurilor de drenare a terenurilor	Menţinerea umidităţii solului	Lipsa lucrărilor de drenaj
      Obiectiv 5. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de narcise în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional 2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida
      5.1.	Realizarea unui plan de monitorizare a stării de conservare a populaţiei de narcise	Monitorizare mai facilă a stării de conservare a populaţiei de narcise	Plan de monitorizare aplicabil	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor externalizate pentru realizarea planului de monitorizare, evaluarea periodică a stării de conservare şi monitorizarea implementării	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui. Cheltuieli pentru studierea speciei, îmbunătăţirea stării de conservare şi monitorizare permanentă – 7.000 RON / an, 5 ani
      5.2.	Evaluarea periodică a stării de conservare a populaţiei de narcise	Surprinderea unor situaţii în măsură să ameninţe integritatea rezervaţiei	Raport privind starea de conservare a populaţiei de narcise
      5.3.	Monitorizarea implementării măsurilor de	Implementarea corectă a măsurilor de conservare.	Raport privind monitorizarea implementării

      60

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      	conservare	Îmbunătăţirea măsurilor de conservare în timp	măsurilor de conservare.	măsurilor de conservare
      Obiectiv 6: Actualizarea informaţiilor din formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida
      6.1.	Actualizarea formularului standard	Gestionare durabilă a habitatelor prezente în sit, respectiv a habitatului 91M0 în locul habitatului 91Y0	Formular standard actualizat în ceea ce priveşte habitatele	Vezi acţiunea 1.1.
      Obiectiv 7. Gestionarea vizitării ariilor naturale protejate de la Racâş-Hida
      7.1.	Realizarea unei pagini web pentru promovarea celor două arii naturale protejate	Facilitarea accesului la informaţii pentru turişti şi populaţia locală	Pagină web funcţională şi permanent actualizată	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor externalizate de realizare şi întreţinere site	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui. Cheltuieli pentru realizarea site-ului – 2.000 RON în primul an Cheltuieli pentru întreţinerea/găzduirea site-ului 4000 RON/an, 5 ani

      61

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      7.2.	Elaborarea unui plan de vizitare pentru cele două arii naturale protejate	Reglementarea vizitelor, ce duce la limitarea daunelor asupra integrităţii ariilor naturale protejate	Plan de vizitare aplicabil	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor externalizate de realizare a planului de vizitare	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui. Cheltuieli pentru realizarea planului de vizitare – 10.000 RON în primul an
      7.3.	Realizarea unui punct de informare pentru cele două arii naturale protejate, la sediul custodelui sau în punctul de informare si marketing din comuna Hida3	Facilitarea accesului la informaţii pentru turişti şi populaţia locală	Birou funcţional de informare pentru vizitarea ariilor	Vezi acţiunea 1.1.	Cheltuieli pentru amenajarea şi înzestrarea punctului de informare – partea dedicată biodiversităţii- 5.000 RON în primul an Întreţinerea anuală a punctului de informare – partea destinată biodiversităţii – 1000 RON/an, 4 ani

      

      62

      3Propunere de proiect înaintată de CL Hida la PNDR, masura 313: "Înfiinţare centru de informare şi marketing în com. Hida jud. Sălaj"

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      7.4.	Dezvoltarea unor trasee de vizitare tematice	Limitarea accesului vizitatorilor ce duce la o conservare mai bună a ariilor naturale protejate	Trasee de vizitare marcate	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor de realizare şi întreţinere trasee de vizitare	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui. Cheltuieli pentru amenajarea traseelor 10.000 RON în al treilea an Întreţinerea anuală a traseelor 500 RON/an, 3 ani
      Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale
      8.1.	Realizarea şi montarea panourilor de informare în zonele de acces în situl ROSCI0209 şi în aria naturală protejată Poiana cu Narcise de la Racâş- Hida	Informarea populaţiei locale şi a turiştilor	Panouri de informare instalate în zonele de acces la cele două arii naturale protejate	Acţiune implementata prin activitatea E.3 a proiectului finanţat din POS Mediu, axa prioritara 4 – Confecţionarea şi montarea panourilor informative referitoare la aria naturală protejată de interes comunitar Racâş – Hida. Au fost confecţionate si montate un număr de 9 panouri informative referitoare la aria naturală protejată de interes comunitar Racâş – Hida, cu informaţii legate de localizarea şi harta sitului şi informaţii legate de habitate şi specii protejate

      63

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      8.2.	Realizarea de postere informative şi afişarea acestora în punctele de informare a populaţiei din primării	Informarea populaţiei locale şi a turiştilor	Postere informative afişate la punctele de informare a populaţiei	O persoană însărcinată cu contractarea serviciilor de realizare şi afişare postere informative, realizarea şi distribuirea de alte materiale publicitare	Nu este necesară alocarea bugetară salarială – se va asigura îndeplinirea sarcinii prin redistribuirea atribuţiilor de servici în cadrul structurii de personal a custodelui. Cheltuieli pentru elaborarea, afişarea şi distribuirea de materiale publicitare – 10000 RON în anul II şi 10000 RON în anul IV
      8.3.	Realizarea şi distribuirea către populaţia locală, de materiale informative – pliante, broşuri, CD-uri – cu informaţii generale despre cele două arii naturale protejate	Informarea populaţiei locale şi promovarea respectului pentru natură	Materiale informative realizate şi distribuite populaţiei locale
      8.4.	Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă	Creşterea respectului pentru natură în rândul elevilor	Parteneriate cu şcolile din zonă şi realizarea de	Vezi acţiunea 1.1.

      64

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      	pentru promovarea celor două arii naturale protejate şi a protecţiei mediului		prezentări tematice elevilor
      8.5.	Informarea populaţiei locale cu privire la accesarea plăţilor prin Măsura 10 din cadrul PNDR pentru implementarea recomandărilor privind cosirea după 15 iunie şi limitarea folosirii pesticidelor	Recomandări privind perioadele de cosire şi limitare a utilizării pesticidelor implementare	Măsura 10 din cadrul PNDR accesată de beneficiarii de pe raza ariei protejate	Vezi acţiunea 1.1.
      Obiectiv 9. Actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale prin integrarea prevederilor din planul de management
      9.1.	Actualizarea documentaţiilor de	Activităţile privind amenajarea teritoriului	Documentaţii de amenajarea	Vezi acţiunea 1.1.

      65

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      	amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism pentru comunele şi suprafeţele acestora incluse în perimetrul sitului Natura 2000, prin integrarea prevederilor din planul de management, inclusiv prin includerea în aceste documentaţii a pieselor grafice/desenate cu limitele sitului	şi de dezvoltare urbanistică ţin cont de prevederile planului de management	teritoriului şi urbanism actualizate, cu integrarea prevederilor planului de management

      66

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      9.2.	Limitarea dezvoltării infrastructurii de transport şi impunerea, prin procesul de evaluare a impactului asupra mediului a unor soluţii tehnice adecvate obiectivelor de conservare ale celor două arii protejate	Infrastructură de transport adecvată obiectivelor de conservare	Avize pentru proiectele de infrastructură de transport cu impunerea de soluţii tehnice adecvate obictivelor de conservare	Vezi acţiunea 1.1.

      67

2. 4.2. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

Tabelul 4 prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

Calendarul de implementare a planului de acţiuni

69

Tabelul nr. 4

70

71

72

73

74

75

76

77

CAPITOLUL V.REFERINŢE ŞI BIBLIOGRAFIE

Appleton, M. R., (2002) Protected area management planning in Romania – A Manual and Toolkit. Fauna Flora International

Borza, A., Boşcaiu, N., (1965) Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, Bucureşti.

Braun-Blanquet J. (1951). Pflanzensoziologie. Grundzüge der Vegetationskunde.

Springer,Wien

Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. (2009) Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.

Ciocârlan, V., (2000) Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti.

Coldea G., (1991) Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumains). Documents Phytosociologiques. Camerino, 13: 317-539.

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Bogdan, M., (2000) Amfibienii din România. Determinator, Editura Ars Docendi, Bucureşti.

Covaciu-Marcov, S.D., Groza, M.I., David, A., Ferenţi, S., (2009) High amount of Bombina bombina characters in Bombina variegata populations from north western Romania, ecological or zoogeographical consequence? Herpetologica Romanica, Vol. 3, pp. 9- 17.

Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., (2004) Fitosociologie. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 394 p.

Daia, M., (1996) Perspective privind ameliorarea tehnicilor de aplicare a degajărilor şi curăţirilor în pădurile de cvercinee. În: Lucrările sesiunii ştiinţifice „Pădurile şi protecţia mediului”, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Braşov, 27 octombrie 1995, pp. 77-82;

Daia, M., (1998) Cercetări privind accesibilizarea interioară a arboretelor tinere de cvercinee în scopul ameliorării condiţiilor de efectuare a lucrărilor de îngrijire. Teză de doctorat. Universitatea Transilvania, Braşov.

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. (2005-a). Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. (2005-b). Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.

Florescu, I., (1981) Silvicultură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. (1996) Silvicultură, Vol. I – Studiul Pădurii. Editura Lux Libris, Braşov 210 p.

Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. (1998) Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 194 p

Fuhn, I.E., (1960) Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Romane, Bucuresti

Gafta D., O. Mountford (eds). (2008) Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

Giurgiu, V., (1988) Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti. Ghiurcă, D., Zaharia, L., (2005) Data regarding the trophic spectrum of some population of

Bombina variegata from Bacău county, North-Western Journal of Zoology, Vol.1, pp. 15-24

Golob, A., (2005) Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 – 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development – Proceedings of the 6th IUFRO International Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori. Editura Universităţii Transilvania din Braşov

Hartel,T., Nemes, Sz., Mara, G., 2007, Breedingphenology and spatio-temporal dynamics of pond use by the Yellow-bellied toad(Bombina variegata) population: the importance of pond availability andduration, Acta Zoologica Lituanica, 2007, Volumen 17, Numerus 1

Iftime, A., (2005) Amphibia, în „Cartea Roşie a Vertebratelor din România, ed. Botnariuc, N., Tatole, V., Academia Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti

Indreica, A. (2011) On the Occurence in Romania of Potentillo albae-Quercetum petraeae Libbert 1933 Association. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, Vol 39, No 1.

Kovacs, I.E., (2010) Cercetări biologice şi ecologice asupra faunei de amfibieni (Vertebrata, Amfibia) din depresiunea Almaş-Agrij. Teză de doctorat, Universitatea Babeş-Boylai, Cluj-Napoca.

Lazăr G., Stăncioiu, P. T., Tudoran, Gh. M, Şofletea, N., Candrea Bozga, Şt. B., Predoiu, Gh., Doniţă, N., Indreica, A., Mazăre, G. (2007) Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Ameninţări Potenţiale. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 200 pg.

Leahu, I. (2001) Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 616 p.

Miloneanu Gh., (1979) Obiect de acţiune a cercului de elevi „Narcisus”. Mediul ecologic şi educaţia contemporană, Zalău, p. 161-166

Mueller-Dombois D., Ellenberg H., (1974) Aims and metods in vegetation ecology. John Wiley Sons Publishing House. 547 p.

Munteanu D, Raus D. M. (1984) Documentaţii pentru crearea unor rezervaţii naturale de interes naţional în judeţul Sălaj. Acta Mvsei Proolissensis, VIII, pg. 573-575

Meeskee, C., Schneeweiss, N., Briggs, L., 2009, Action A.3: Criteria For FavourableConservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire- BelliedToads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 "Protection ofEuropean pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands"

Negulescu, E.G., Stănescu, V., Florescu, I., Târziu, D., (1973) Silvicultura , vol.I şi II. Editura Ceres, Bucureşti.

Nicolescu, L., Nicolescu, N.V., Cherecheş, D., (1992) Deschiderea de culoare (compartimentarea), tehnică fundamentală în silvicultura franceză. În: Pădurea noastră, nr. 78.

Nicolescu, N.V., (2009) Silvicultură. I. Biologia pădurii. Editura Aldus, Braşov, 193 pg. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., (2008) Fitocenozele din România. Sintaxonomie,

Structură, Dinamică şi Evoluţie. Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti Săvulescu, T. (ed), (1952 – 1976) Flora României vol. I – XIII, Editura Academiei Române. Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N.

(2008) Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 pg.

Yanchukov, A., Hofman, S., Szymura, J.M.,Mezhzherin, S.M., Morozov-Leonov, S., Barton, N., Nurnberger, B., 2006, Hybridization of bombina bombina and B.variegata (Anura,

Discoglossidae) at a sharp ecotone in Western Ukraine:comparisons across transects and over time, Evolution, 60(3), 2006, pp.583-600

*** Ministerul Mediului şi Aquaproiect S.A. Bucureşti (1992) Atlasul cadastrului apelor din România

***Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice

***Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, (http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im. pdf)

***CORINE Biotopes Project – Romania, C.C.B. Cluj – Contract de cercetare nr. 282/1980 – Identificarea unor ecosisteme reprezentative în zona subcarpatică din Nord-Vestul Transilvaniei (judeţul Sălaj) în scopul propunerii lor ca rezervaţii naturale.

***MAPPM 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 211 p.

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 211 p.

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

*** Ministerul Silviculturii, 1986. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, Bucureşti, 198 p.

***Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 – Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

*** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemons

***OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011

***OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările din Legea nr. 49/2011

***WorldClim – Global Climate Data – Free climate data for ecological modeling and GIS – http://www.worldclim.org/

***Documentele de consultare publică a factorilor interesaţi http://www.comunahida.ro/

83

Harta de distribuţie a speciei Narcissus poeticus var. stellaris

84

Anexa nr. 2 la Planul de management

Harta de distribuţie a speciei Genista germanica

85

Harta de distribuţie a speciei Lathyrus pannonicus

86

Anexa nr. 4 la Planul de management

Harta de distribuţie a speciei Hieracicum maculatum

87

Harta de distribuţie a speciei Myosotis discolor

88

Anexa nr. 6 la Planul de management

Harta de distribuţie a speciei Sedum cepaea

89

Harta de distribuţie a speciei Iris aphylla

90

Anexa nr. 8 la Planul de management

Harta de distribuţie a habitatului 91M0

91

Situaţia cadastrală la nivelul sitului Natura 2000 Racâş Hida

92

Anexa nr. 10 la Planul de management

Angajamentul bugetar

93

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește