PLAN DE MANAGEMENT din 10 mai 2016

Notă …
Aprobat de Ordinul nr. 871 din 10 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 642 din 22 august 2016.

ANEXĂ

Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti şi al rezervaţiei naturale Pădurea Pogăneşti, 2.417

CUPRINS

Lista tabelelor

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

2. 1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

3. 1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

4. 1.4. Procesul elaborării planului de management

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA POGĂNEŞTI

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizare

   2. 2.1.2. Căi de acces

   3. 2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor

2. 2.2. Mediul fizico-geografic

   1. 2.2.1. Geologia

   2. 2.2.2. Geomorfologia 2.2.3.Clima

      1. 2.2.4. Hidrologia

      2. 2.2.5. Solurile

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Habitatele naturale şi flora

   2. 2.3.2. Fauna

4. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

5. 2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

   1. 2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor

   2. 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum

   3. 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Iris aphylla ssp. hungarica

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 3.1. Scopul managementului

2. 3.2. Obiective pentru specii şi habitate CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

1. 4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

   1. 4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor

   2. 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Pogăneşti

   3. 4.1.3. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din ariile protejate de la Pogăneşti

   4. 4.1.4. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

2. 4.2. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

3. 4.3. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune BIBLIOGRAFIE

Anexa 1 la planul de management: Hărţi

Lista tabelelor

Tabel 1: Corespondenţa între clasificările habitatelor

Tabel 2: Distribuţia habitatelor forestiere în ariile naturale protejate Pădurea Pogăneşti Tabel 3: Inventar sumar al florei ierboase în ariile naturale protejate Pădurea Pogăneşti Tabel 4: Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare

Tabel 5: Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Pogăneşti Tabel 6: Evaluarea stării de conservare a speciei Echium russicum

Tabel 7: Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica

Tabel 8: Măsuri de gospodărire a arboretelor cu stare nefavorabilă de conservare şi/sau ameninţate

Tabel 9: Plan de monitorizare pentru ariile naturale protejate de la Pogăneşti

Tabel 10: Plan de acţiuni cu evidenţierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni Tabel 11: Buget estimativ necesar implementarii măsurilor din planul de management

Tabel 12: Calendarul de implementare a planului de acţiuni

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

   Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti şi al rezervaţiei naturale 2.417 Pădurea Pogăneşti reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor. Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.

   Obiectivele planului de management sunt:

   1. 1. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;

   2. 2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;

   3. 3. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.

2. 1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate

   Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanţă comunitară şi o rezervaţie naturală. Este vorba de situl de importanţă comunitară ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare, în a cărui suprafaţă este inclusă şi rezervaţia naturală 2.417 Pădurea Pogăneşti, desemnată arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, – Secţiunea a III-a , zone protejate, poziţia 2.417 din Anexa I.

   Situl Natura 2000 ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti a fost declarat pentru conservarea habitatelor de importanţă comunitară 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetaţie de silvostepa euro siberiană cu Quercus spp. şi 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, precum şi a două specii prezente în anexa II a Directivei Habitate: Echium russicum, cod 4047, denumită popular capul şarpelui şi Iris aphylla ssp. hungarica, cod 4097, denumită popular iris. Aria protejată de interes naţional 2.417 Pădurea Pogăneşti a fost declarată pentru conservarea habitatului de pădure cu stejari şi pentru următoarele specii importante de faună: Rana dalmatina, Rana ridibunda, Rana esculenta, Lacerta viridis şi Lacerta agilis. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate, se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanţă comunitară, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN, care conform definiţiei se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare şi aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.

3. 1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

   Acest plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:

   • – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sectiunea a III-a, zone protejate;

   • – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, poziţia 165;

   • – Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr.1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

4. 1.4. Procesul elaborării planului de management

   Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:

   • – Evaluarea zonei prin cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic: geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri, din zona ariei naturale protejate Pădurea Pogăneşti;

   • – Evaluarea elementelor de biodiversitate prin identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în aria protejată; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională; evaluarea stării de conservare a acestora;

   • – Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu.

     Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate: Pădurea Breana Roşcani, Pădurea Pogăneşti, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălăşmăni, Pădurea Camniţa", COD SMIS-CSNR 35635; beneficiar Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse: legislaţie, lucrări de specialitate şi altele asemenea.

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   Planul integrat de management al ariilor naturale protejate de la Pogăneşti se aprobă prin Ordin de Ministru.

   Planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.

6. 1.6. Procedura de implementare

Responsabilitatea implementării planului revine custodelui în conformitate cu prevederile din convenţia de custodie nr. 239/07.04.2011 încheiată între autoritatea pentru protecţia mediului şi Direcţia silvică Galaţi. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes: administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, Inspectoratul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, Garda de Mediu Galaţi, proprietari şiadministratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi altele asemenea.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management/ regulamentului pentru ariile naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să actualizeze documentaţiile de amenajarea teritoriului şi cele de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planurilor de management/regulamentelor, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală. Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor, în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.

Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate: Pădurea Breana Roşcani, Pădurea Pogăneşti, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălăşmăni, Pădurea Camniţa" COD SMIS- CSNR35635, beneficiar: Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informaţiile spaţiale referitoare la învelişul vegetal dar şi a informaţiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă. Aplicaţia poate fi accesată în internet la adresa http://biodiversity-geoportal.ro/ROSCI0165/.

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA POGĂNEŞTI

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizare

      Ariile naturale din perimetrul Pogăneşti sunt localizate în Podişul Covurlui, regiunea biogeografică a Colinelor Covurlui, dealuri de platformă de tip Tutova, în partea de nord-vest a judeţului Galaţi.

      Mai precis, ariile protejate se află între localităţile Suceveni la nord, Rogojeni la est şi Roşcani la sud. Din punct de vedere administrativ, ariile sunt localizate în judeţul Galaţi, raza comunei Suceveni, în imediata vecinătate sudică a localităţii Suceveni. Coordonatele sunt: Latitudine 45,58510 N, Longitudine 27,01340 E.

      Conform sistemului Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 161 m. Cea minimă este de 94 m iar cea maximă de 219 m.

   2. 2.1.2. Căi de acces

      Accesul către ariile naturale protejate se face urmând ruta drumului naţional DN 26 Galaţi – Cavadinesti, apoi DJ242D Băneasa – Suceveni – Rogojeni. Din acest drum judeţean, accesul către ariile protejate se poate face pe drumuri de exploataţie agricolă, de pământ, fie cu circa 1Km înainte de intrarea în intravilanul comunei Suceveni, fie din centrul comunei, fie de la ieşirea din comuna Suceveni înspre Rogojeni. Pe lângă aceste căi de acces mai există diverse drumuri de câmp utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ dificil, aria neaflându-se în calea unui drum asfaltat, presiunea antropică asupra ariei protejate este relativ redusă.

   3. 2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor

      Pe raza ariilor protejate Pădurea Pogăneşti a fost identificat un singur tip de proprietate: formă de proprietate privată, proprietar Ioana Vasiliu Bolnavu. Suprafaţa este administrată de către Ocolul silvic Galaţi din cadrul Direcţiei silvice Galaţi, subunitatea Regiei Naţionale a Pădurilor

      – Romsilva.

      Toată suprafaţa inclusă în sit şi deci întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate de interes naţional are folosinţa pădure. Anexat la prezentul plan de management se găsesc hărţile privind

      categoriile de folosinţă, administrare, şi proprietate la nivelul ariilor naturale protejate Pădurea Pogăneşti, Anexa nr.1 la planul de management.

2. 2.2. Mediul fizico-geografic

   1. 2.2.1. Geologia

      Aria naturală protejată se află în zona colinelor Covurluiului al căror relief e dezvoltat pe formaţiuni neogene, cu structură monoclinală, fragmentat în culmi şi poduri prelungi, separate de văi paralele, sculptate în pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile pliocene, pe alocuri însoţite de cruste şi alunecări. Geologic se caracterizează printr-o cuvertură depusă în cadrul a patru cicluri de sedimentare: devonian, permian – triasic, jurasic – cretacic – eocen, badenian superior – romanian.

      În zona podişului Covurlui, apar la suprafaţă depozite cuaternare loessoide, din pleistocen, mediu şi superior. Depozitele loessoide sunt formate din prafuri nisipoase şi prafuri argiloase nisipoase, cu concreţiuni calcaroase. În masa depozitelor loessoide se întâlnesc nivele mai argiloase de culoare roşcată. Pe văile mai adânci depozitele loessoide au fost spălate şi apar la zi formaţiuni levantine. În această zonă levantinul apare sub formă de nisipuri gălbui şi ruginii, cu puţine intercalaţii de argile marnoase, care conţin rare fosile. Depozite, ponţian şi dacian, apar la baza văilor, în lungul văii Prutului, văii Chinejei, în jurul localităţii Băneasa. Aceste depozite au grosimi de 150 – 170 m în zona văii Prutului şi cresc către vest. În componenţa acestor depozite intră marne argiloase şi nisipoase urmate de nisipuri albe şi gălbui cu o bogată faună a Ponţianului inferior. Urmează nisipuri galben – roşcate cu lentile de gresii.

   2. 2.2.2. Geomorfologia

      Suprafaţa aferentă ariei protejate Pogăneşti se încadrează geografic în Podişul Covurlui. Porţiunea vestică a acestuia aparţine Câmpiei Covurluiului, prezentând un aspect mai uniform şi o altitudine mai mică. Dealurile platformă, de tip Tutova pe care se găseşte aria protejată, sunt caracterizate prin culmi deluroase, prelungi, monoclinale, orientate paralel şi separate de văi consecvente cu procese de pantă destul de dezvoltate.

      Relieful cu pante pronunţate al câmpiei înalte şi prezenţa pământului loessoid fac ca acesta să se erodeze, iar particulele de pământ să fie antrenate uşor de apele din precipitaţii.

   3. 2.2.3. Clima

      Aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti se găseşte în condiţiile unui climat continental de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. După raionarea climatică a ţării teritoriul aparţine formulei climatice II As3, semnificând condiţii de climă continentală de câmpie, districtul stepei, subdistrictul Bărăgan.

      Regimul termic

      Temperatura medie anuală este de 9,5-9,6 grade C. Temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3 şi -4 grade C, iar a lunii iulie între 21 şi 22 grade C. Temperatura medie a anotimpului cald este de 21 grade C, iar a celui rece de -1,7 grade C. Temperatura maximă absolută lunară a fost de 39,5 grade C, iar minima absolută de -28 grade C.

      Perioada cu temperaturi mai mari de 10 grade C, favorabile vegetaţiei forestiere, este de circa 190 de zile, între 10 aprilie şi 20 octombrie iar primul îngheţ se produce în medie la 25 octombrie, iar ultimul îngheţ la 10 aprilie.

      Regimul pluviometric

      Precipitaţiile medii anuale ating valorile de 460-470 mm. Cel mai secetos anotimp este iarna, atingându-se un cuantum mediu de precipitaţii de cca. 80 mm, iar vara de cca. 150-160 mm. În perioada de vegetaţie cad în medie precipitaţii totalizând 260-290 mm, iar indicele de ariditate are valori cuprinse între 18 şi 21.

      Evapotranspiraţia potenţială se situează în jur de 690 mm, iar în perioada de vegetaţie se înregistrează un deficit al precipitaţiilor atmosferice, comparativ cu evapotranspiraţia potenţială de 210-240 mm.

      Regimul eolian

      Circulaţia generală a atmosferei are ca principale caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat oceanice de la Vest şi Nord-Vest, în special pe perioada caldă a anului, precum şi o frecvenţă mare a deplasărilor de aer temperat – continental de la Nord-Est şi Nord, în special în perioada rece a anului.

      În plus, sunt mai puţin frecvente deplasările de aer arctic şi de aer tropical – maritim. Direcţia predominantă a vântului este de Nord-Nord-Est, cu 18,4% frecvenţă şi o medie anuală de intensitate de 3 Beaufort sau o medie a vitezei între3,3şi 5,5 m/s. Vântul se intensifică începând

      cu octombrie şi îşi atinge valori de vârf în aprilie, în cazul în care media este de 5,5 m/s, vântul are intensitate mai mare de 6 Beaufort şi până la 8-7 Beaufort.

   4. 2.2.4. Hidrologia

      Zona se încadrează în bazinul hidrografic Prut. La nivel local, cea mai mare parte din suprafaţa ariei protejate se găseste în bazinul pârâului Oarba, ce se uneşte cu pârâul Horincea şi se varsă în râul Prut. Partea de vest a ariei protejate se găseşte în bazinul Roşcani, pârâu ce se varsă în Chineja şi aceasta în lacul Brateş. Resursele de apă subterană sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorită reliefului. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, pe teritoriul ariei analizate se găsesc văi temporare, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii.

      Pentru cartarea limitelor hidrologice s-au urmărit două caracteristici importante: cursurile râurilor şi limitele bazinelor hidrografice. Harta hidrologică este prezentată în Anexa nr.1 la prezentul plan de management.

   5. 2.2.5. Solurile

      Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un amestesc de substanţe minerale,apă,aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea fitocenozelor. Solurile întâlnite în interiorul ariei natural protejate Pădurea Pogăneşti sunt: cernoziomuri tipice şi cambice, cernisoluri.

3. 2.3. Mediul biotic

   În Pădurea Pogăneşti se urmăreşte protecţia şi conservarea a două specii de plante: Echium russicum, cod 4047, denumită popular capul şarpelui şi Iris aphylla ssp. hungarica, cod 4097, denumită popular iris şi a habitatelor de importanţă comunitară 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetaţie de silvostepă euro siberiană cu Quercus spp. şi 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

   Pentru aceste specii şi habitate s-a realizat cartarea cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică GIS şi a sistemelor de poziţionare globală.

   Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuţia speciilor de interes conservativ, având în vedere suprafaţa şi configuraţia spaţială a suprafeţei protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 250 m. Prezenţa fiecărei populaţii a unei specii de interes conservativ

   a fost ulterior evaluată şi validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărţi tematice privind distribuţia acelei specii.

   Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante, şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor biotopului, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

   Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de dateGIS şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor şi a celorlalte hărţi tematice realizate.

   Odată cu cartarea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejata s-au făcut observaţii cu privire la alte specii importante de flora şi faună, fără însă a se face lucrări de cartare sau inventariere detaliate.

   1. 2.3.1. Habitatele naturale şi flora

      1. 2.3.1.1. Vegetaţia Descrierea habitatelor

         Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos

         Habitatul este reprezentat de păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi Carpinion illyricum.

         Alte caracteristici:

         • – Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

         • – Vegetaţie: Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970; Paeonio peregrinae- Carpinetum orientalis Doniţă 1970; Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis Sârbu 1978, Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Doniţă 1968; Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932.

           Habitatul 91I0* Vegetaţie de silvostepă euro siberiană cu Quercus sp

           Conform manualului de interpretare european acest tip de habitat este reprezentat de păduri şi rarişti xero-temofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. Climatul are un caracter pronunţat continental, cu o mare amplitudine termică, iar substratele pe care se dezvoltă sunt reprezentate în general de loess. Stejarul pedunculat, Quercus robur, cerul, Quercus cerris şi stejarul pufos, Quercus pubescens domină în etajul arborilor, habitatul fiind bogat în specii continentale stepice caracteristice alianţei Aceri tatarici – Quercion Zolyomi 1957. În prezent aceste păduri-rarişti au un areal foarte fragmentat şi adesea, în special în Austria,sunt degradate prin invazia salcâmului, Robinia pseudacacia.

           În România, habitatul 91I0* este întâlnit în zonele cu caracter continental, începând din sudul ţării, în Câmpia Dunări, până în nord, în zonele de nisipuri de la Carei.

           Pădurile şi rariştile de cvercinee din zona de silvostepă euro-siberiană au o răspândire largă la nivel naţional fiind întâlnite:

         • – în Podişul Transilvaniei, mai frecvent în centrul podişului, Câmpia Transilvaniei, şi teritoriile înconjurătoare, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun;

         • – în nord-estul României, în depresiunea Jijia – Bahlui, în silvostepa cu stejari mezofili;

         • – pe nisipurile din nord-vestul României, Carei, Valea lui Mihai, Secuieni, în zona de silvostepă;

         • – în centrul şi vestul Câmpiei Dunării, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cupăduri termofile;

         • – în estul Câmpiei Dunării, în Dobrogea, sudul Moldovei şi estul Munteniei în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili.

           Habitatul este reprezentat de păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess şi soluri de tip cernoziom. Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion Z6lyomi 1957.

           Flora este reprezentată de: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus

           pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordănii.

           Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală a Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. În Austria, este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului.

           Asocierile de vegetaţie sunt: Aceri tatarici-Quercetum roboris Z6lyomi 1957; Quercetum pedunculiflorae-cerris Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae Borza 1937; Convallario- Quercetum roboris So6, 1939, 1957.

           În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.

           Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

           La nivel european acest tip de habitat este descris ca păduri formate din diverse specii de cvercinee: Quercus robur, Q. petraea, Q. petraea ssp. dalechampii, Q. cerris, Q. Frainetto, în amestec cu carpen, Carpinus betulus, localizate pe flancurile şi piemonturile Carpaţilor de est şi sud şi în Podişul Ucrainei de vest. Azonal, pot apărea păduri de stejar cu carpen şi în zona Moesiacă a alianţei Quercion frainetto, în partea estică a zonei Panonice şi vestică a zonei Pontice de silvostepă şi în zona dealurilor pre – Pontice ale Europei de sud-est. Ecosistemele se caracterizează printr-un amestec al speciilor sub-mediteraneene din alianţa Quercion frainetto şi, în est, din specii Euxinice.

           Habitatul este reprezentat de păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre- pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi, în est, de specii pontice -euxinice. Alte caracteristici:

         • – Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea, Q dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium

           schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus.

         • – Vegetatie: Aro orientalis-Carpinetum, Dobrescu et Kovacs 1973, Tăuber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum Borza 1941, So6 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum, Borza 1937, Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio- Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978.

         În tabelul de mai jos se poate urmări corespondenţa între diversele clasificări ale habitatelor. Tabel 1: Corespondenţa între clasificările habitatelor

         Cod şi denumire Natura 2000	Cod conform Doniţă şi colaboratorii	Cod Palearctic Habitats
         91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos	R4161, R4162, R4163,	41.7371., 41.7372
         91I0* Vegetaţie de silvostepă euro siberiană cu Quercus spp.	R4138, R 4146, R 4148, R 4156, R4157, R 4159	41.2C13, 41.7A224, 41.7A213, 41.76223, 41.7A228
         91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen	R 4124, R 4125, R 4126, R 4128, R 4135, R 4143, R 4147,	41.2C12, 41.2C4, 41.2C22, 41.C23, 41.2C11, 41.2C21

         Metoda de cercetare pentru habitate forestiere

         Cercetarea s-a efectuat prin parcurgerea următoarelor etape:

         1. a. Evaluarea prezenţei habitatelor: pe baza corespondenţelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potenţială a prezenţei habitatelor, fiecare subparcelă silvică a fost încadrată într-unul dintre habitatele analizate.

         2. b. Pregătirea materialelor pentru teren: pentru teren au fost pregătite copii ale hărţilor amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafeţele analizate şi o copie după harta silvică; hărţile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS.

         3. c. Identificarea şi inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren: pentru eficienţă maximă a fost adoptată metoda de eşantionaj subiectiv, calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere şi amenajărilorsilvice. Metoda se bazează pe observaţii şi estimaţii realizate cu ocazia

            parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuităţile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic. Astfel au fost culese date referitoare la stratul arborilor: compoziţie, acoperire, specii diseminate, la stratul arbustiv: compoziţie, acoperire, specii diseminate, la seminţiş: compoziţie, acoperire, mod de regenerare, specii diseminate şi stratul ierbos: acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eşantionajului.

         4. d. Delimitarea şi cartarea tipurilor de habitate: ca bază de pornire au fost folosite hărţile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retuşate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanţă comunitară şi eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS.

            Rezultate ale cercetării pentru habitate forestiere

            Au fost identificate habitatele forestiere de importanţă comunitară 91Y0 şi 91AA, dar nu au fost găsite suprafeţe cu habitatul 91I0*. De asemenea a fost identificată o suprafaţă ocupată de terenuri lipsite de vegetaţie forestieră, terenuri cultivate pentru hrana vânatului, sau pentru necesităţile administraţiei silvice, precum şi plantaţii mari de salcâm, frasin şi pin negru, cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafeţele identificate pe aceste categorii, în urma activităţii de teren, sunt următoarele:

            • – 91AA Păduri est-europene de stejar pufos, pe circa 58.1 ha;

            • – 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, pe circa 31.4 ha;

            • – vegetaţie forestieră fără cod Natura 2000, pe circa 75.4 ha;

            • – terenuri fără vegetaţie forestieră, pe restul suprafeţei.

         Distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice, este prezentată în tabelul următor. Tabel 2: Distribuţia habitatelor forestiere în ariile naturale protejate Pădurea Pogăneşti

         Judeţul	Ocolul silvic	Unitatea de producţie	Unitatea amenajistică	Suprafaţa aproximativă, ha	Habitat Natura 2000	Observaţii
         Galaţi	Galaţi	IV	117 A	26.3	91AA	–

         			117 B	1.4	–	Plantaţie de salcâm
         			117 C	1.2	–	Plantaţie de salcâm
         			117 D	10.4	91Y0	–
         			117 E	0.9	–	Plantaţie de salcâm
         			121 A	8.6	–	Plantaţie de salcâm
         			121 B	9.6	–	Plantaţie de salcâm
         			121 C	3.7	–	Plantaţie de salcâm
         			121 D	10.4	–	Plantaţie de pin negru
         			121 E	1.8	–	Plantaţie de salcâm
         			121 F	3.4	–	Plantaţie de salcâm
         			121 G%	13.3	91AA	–
         			121 G%	5.0	91Y0	–
         			121 H	0.8	–	Teren de împădurit
         			121 I	0.4	–	Teren de împădurit
         			121V1	0,5	–	Fost teren cultivat
         			121V2	0,5	–	Fost teren cultivat
         			121V3	0,4	–	Fost teren cultivat

         			121V4	0,4	–	Fost teren cultivat
         			121V5	1,1	–	Fost teren cultivat
         			122 A%	9.3	91AA	–
         			122 A%	4.0	91Y0	–
         			122 B	6.4	–	Plantaţie de salcâm
         			122 C	3.2	–	Plantaţie de salcâm
         			122 D%	4.0	91AA	–
         			122 D%	8.3	91Y0	–
         			122 E	1.4	–	Teren de împădurit
         			123 A	10.4	–	Plantaţie de frasin american, salcâm, tei
         			123 B%	3.7	91Y0	–
         			123 B%	4.0	91AA	–
         			123 C	1.4	–	Teren de împădurit
         			123 D	1.2	91AA	–
         			123 E	10.4	–	Plantaţie de salcâm
         			123A	1,0	–	Fost teren cultivat
         			123V	1,7	–	Fost teren cultivat
         Total				170,50	–	–

         În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere:

         Tabel 3: Inventar sumar al florei ierboase în ariile naturale protejate Pădurea Pogăneşti

         Achillea sp.	Erigeron canadensis	Phleum sp.
         Agrimonia eupatoria	Eryngium campestre	Picris hieracioides
         Ajuga laxmannii	Euphorbia sp.	Piptatherum virescens
         Alliaria officinalis	Festuca sp.	Plantago media
         Allium sp.	Filipendula vulgaris	Poa nemoralis
         Althaea cannabina	Fragaria sp.	Polygonatum latifolium
         Arctium lappa	Fritillaria orientalis	Polygonatum officinale
         Aristolochia clematitis	Galium sp.	Polygonum -Fagopyrum- sp.
         Artemisia sp.	Galium verum	Potentila recta
         Arum sp.	Geranium robertianum	Potentilla argentea
         Asparagus officinalis	Geum urbanum	Primula veris
         Asparagus tenuifolius	Glechoma sp.	Prunus tenella
         Asperula sp.	Helichrysum arenarium	Scutellaria altissima
         Asyneuma canescens	Hieracium sp.	Sedum maximum
         Balotta nigra	Inula conyza	Silene donetzica
         Bracypodium sp.	Inula germanica	Silene sp.
         Bromus sp.	Inula sp.	Stachys officinalis
         Campanula persicifolia	Iris aphylla	Stachys recta
         Campanula ranunculoides	Iris sp.	Tanacetum corymbosum
         Campanula rapunculoides	Lathyrus niger	Teucrium chamaedrys
         Centaurea sp.	Lathyrus pannonicus	Thalictrum aquilegiifolium
         Chenopodium album	Lavathega truringiaca	Thalictrum sp.
         Chenopodium hybridum	Leonurus cardiaca	Trifolium alpestre
         Cichorium intybus	Lichnis coronaria	Trifolium sp.
         Clinopodium vulgare	Linaria sp.	Trinia ramossisima
         Convolvulus arvensis	Lithospermum purpureocaeruleum	Urtica dioica
         Coronilla varia	Lolium perenne	Verbascum sp.

         Cynodon dactylon	Melica ciliata	Veronica austriaca
         Dactylis sp.	Melica picta	Veronica chamaedrys
         Daucus carota	Melica uniflora	Veronica sp.
         Dianthus sp.	Mercurialis ovata	Vicia sp.
         Dictamnus albus	Nectaroscordum siculum	Vinca herbacea
         Digitalis lanata	Origanum vulgare	Viola sp.
         Elymus sp.	Paeonia peregrina

         O menţiune importantă este aceea că din sursele bibliografice disponibile, specia

         Nectaroscordum siculum nu a fost menţionată anterior în judeţul Galaţi.

         În unele cazuri habitatele ocupă părţi din subparcelele silvice şi ca urmare arealele au fost delimitate cu ajutorul GPS-ului. Numeroase subparcele silvice sunt ocupate de salcâmete care nu fac obiectul conservării în ariile protejate. Harta de distribuţie a habitatelor este redată în Anexa nr. 1 la planul de management.

      2. 2.3.1.2. Flora

         Echium russicum J.F. Gmel., Capul şarpelui

         Descriere: Planta erbacee bianuală, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, neramificată, cilindrică, acoperită cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculaţi şi cu peri scurţi şi moi. Frunzele sunt liniar lanceolate; cele bazale formează o rozetă. Inflorescenţa este lungă de 25-30 cm, cilindrică, alcătuită din flori scurt pedicelate, roşii. Corola ajunge până la 17 mm lungime, iar tubul acesteia depăşeşte de două ori lungimea caliciului. Staminele şi stigmatul ies mult din corolă. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronunţat zgrăbunţos. Înfloreşte în mai-iulie. Se deosebeşte de celelalte specii ale genului Echium de la noi prin culoarea corolei. La E. italicum corola este albă sau alb-roşietică, iar la E. vulgare corola este albastră.

         Habitat: 62C0* Stepe ponto-sarmatice, frecvent în fitocenoze cu Stipa lessingiana.

         Distribuţie în România: sporadică în Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova şi Dobrogea.

         Ecologie: Xeromezofită, subtermofilă. Creste prin pajişti şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului.

         Iris aphylla ssp. hungarica, Stânjenel, Iris

         Descriere:Planta erbacee perenă, cu rizom, cu tulpina aeriană de 15 – 35 cm înălţime, ramificată de sub mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne şi externe uniform

         colorate şi spatul complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari.

         Habitat: 6110 Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso –Sedion albi, 62C0* Stepe ponto – sarmatice, 6240* pajişti stepice subpanonice.

         Ecologie: Specia se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, în poienile pădurilor termofile.

         Metoda de cercetare pentru floră

         Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de birou şi etapa de teren. În etapa de birou afost analizată literatura existentă referitoare atât la răspândirea speciilor cât şi la biologia şi ecologia acestora. Ulterior au fost realizate hărţi de teren în format digital pentru a putea fi încărcate în GPS. În etapa de teren s-au făcut deplasări în aria protejată folosind metoda pe itinerar Borza et.Boşcaiu, 1965 pentru identificarea speciilor căutate. La determinarea taxonilor s-au folosit cheile dicotomice din Flora ilustrată a României, Ciocârlan,2000 şi Flora României, Săvulescu et al., 1952-1976.

         Rezultate ale cercetării florei

         Inventarierea şi cartarea speciei Echium russicum J.F. Gmel., Capul şarpelui

         Conform ecologiei sale, ochiurile de pajişti stepice din această rezervaţie nu sunt de regulă favorabile existenţei acestei specii, xeromezofită, subtermofilă, ce vegetează prin pajişti şi tufărişuri dinzonade stepă până în etajul gorunului. Cu toate acestea, toate zonele ariei protejate conţinând enclave de pajişti ce păreau favorabile existenţei speciei Echium russicum, au fost parcurse cu atenţie şi nu a fost identificat nici un exemplar din această specie. De asemenea, au fost parcurse şi fâşiile de pajişti, situate între rezervaţie şi terenurile arabile care o înconjoară. Nici în aceste zone specia nu a fost identificată.

         În concluzie, este puţin probabil că specia să existe în aria protejată ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti suprapusă cu rezervaţia naturală. Există posibilitatea ca Echium russicum să fi fost semnalată din pajiştile stepice din zonă, informaţia fiind preluată ca atare în formularul standard, fără a exista o verificare a prezenţei acestei specii în teren.

         Inventarierea şi cartarea speciei Iris aphylla ssp. hungarica, Stânjenel, Iris

         Specia a fost identificată şi des întâlnită în teren. Distribuţia ei este prezentată în Anexa nr. 1 la planul de management. Este bine răspândită pe suprafaţa rezervaţiei, preponderent în ochiurile stepice şi rarişti, în grupuri formate din 1-15 indivizi.

   2. 2.3.2. Fauna

      Fauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă la speciile menţionate în fişa ariei naturale protejate de interes naţional Pădurea Pogăneşti, cod 2.417., precum şi la speciile poziţionate în secţiunea 3.3 a formularului standard al ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti.

      2.3.2.3. Amfibieni şi reptile

      Speciile de amfibieni şi reptile din cele ce urmează fac parte din secţiunea 3.3 a formularului standard al sitului Natura 2000 Pădurea Pogăneşti.

      Guşterul, Lacerta viridis, este o specie mezo-termofilă, preferând habitate cu acoperire vegetală, cu un anumit grad de umezeală, dar şi cu posibilităţi de sorire. Este o specie des întâlnită în Pădurea Pogăneşti, mai cu seamă în luminişurile de pădure şi liniile parcelare. În timpul verii se pot surprinde numeroase exemplare sorind aproape pe tot cuprinsul pădurii. În situl Pădurea Pogăneşti nu pot exista dubii că starea de conservare este bună.

      Şopârla de câmp, Lacerta agilis, trăieşte în habitate deschise care permit insolaţie puternică, xerice, pajişti uscate, de obicei lipsite de vegetaţie arborescentă şi la oarecare depărtate de habitate acvatice. În zona pădurii Pogăneşti specia a fost întâlnită doar în poienile însorite din partea de nord a sitului precum şi la liziera pădurii. Au fost observate pe teren destul de puţine exemplare, din care doar câteva au fost observate între limitele rezervaţiei naturale. Ca atare, în interiorul sitului, datorită lipsei sau prezenţei foarte reduse a habitatului favorabil speciei L. agilis este dificil de vorbit de o stare de conservare favorabilă.

      Broasca roşie de pădure, Rana dalmatina trăieşte în păduri de foioase de la câmpie şi deal şi în mlaştini / zone umede, de la 0 la 900 m. Trăieşte pe uscat în cea mai mare parte a anului, fiind activă atât ziua, cât şi noaptea. Rana dalmatina înregistrează efective însemnate în România, probabil de ordinul sutelor de mii, având o distribuţie relativ uniformă, corelată cu existenţa habitatelor de pădure sau zone umede cu vegetaţie palustră. Pe parcursul lucrărilor de inventariere, broasca roşie de pădure a fost identificată într-o singură locaţie,în două exemplare. Situl Pădurea Pogăneşti prezintă un singur habitat propice reproducerii şi dezvoltării: valea situată în centrul rezervaţiei.

      Broasca mare de lac, Rana ridibunda şi broasca mică de lac,Rana esculenta, nu au fost întâlnite în situl Pogăneşti, pe parcursul lucrărilor de inventariere desfăşurate în vara anului 2012. Acest fapt se poate datora secetei pronunţate din vara anului 2012 dar mai degrabă lipsei aproape totale a habitatului caracteristic, cu ape stagnante caracteristic celor două specii. Chiar dacă în văile din partea de nord a sitului, în perioada deprimăvară ar putea fi găsite exemplare ace celor două specii, reprezentarea acestora la nivel de sit este fără îndoială redusă.

4. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

   Datele cuprinse în această secţiune se referă în principal la teritoriul comunei pe razacăreia este localizat situl, Suceveni, şi se bazează pe studiul socio-economic al zonei efectuat odată cu activitatea de elaborare a studiilor privind biodiversitatea în procesul de elaborare a planului de management.

   Demografia

   În comuna Suceveni populaţia este scădere: astfel, în anul 2010 erau cu 96 locuitori mai puţini decât în 2005. La nivelul anului 2010 în comuna Suceveni exista o populaţie stabilă de 2013 locuitori, cu peste 99% dintre ei de etnie română. Distribuţia pe sexe a populaţiei, la nivelul comunei Suceveni, arată o uşoară creştere în rândul bărbaţilor şi o scădere în cadrul persoanelor de sex feminin. Declinul sporului natural duce la o îmbătrânire a populaţiei, la care contribuie şi migraţia tinerilor din mediul rural,în special a celor cu pregătire profesională, din cauza lipsei de oportunităţi de dezvoltare.

   Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi ponderea şomajului din comuna Suceveni cunoaşte o creştere în lunile de iarnă, faţă de cele de vară, reprezentând de fapt şomajul ascuns al celor care lucrează în agricultură. Cea mai afectată categorie de vârstă în anul 2009 este cea de 35-45 ani şi cea de peste 45.

   Activităţi economice

   Procentele scăzute ale populaţiei active din cadrul comunei Suceveni indică o forţă de muncă scăzută în zonă, acest lucru se datorează în mare parte faptului că agricultura este principala activitate economică din comună. Majoritatea locuitorilor lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute în legatură şi cu specificităţi legate de sol, relief, climă, biodiversitate.

   Investiţiile în comuna Suceveni se referă la: alimentare cu apă, parc de agreement, construirea unui centru pentru persoane în vârstă, renovarea căminului cultural din localitatea Rogojeni.

   Comuna Suceveni necesită în acest moment o serie de investiţii direcţionate către crearea de locuri de muncă pentru locuitorii acestei comune. O soluţie care ar putea ajuta comună să se dezvolte pe termen lung este legată de sprijinirea agriculturii, aceasta fiind una din activităţile specifice zonei, alături de creşterea animalelor.

   Agricultura din zona Băneasa este reprezentată de mici proprietari de pământ ce nu practică o exploatare agricolă organizată, dar şi de exploataţii mai mari, deţinute de companii cu sediul în Galaţi, de exemplu SC Hanţă SRL, ce gospodăreşte o suprafaţă de peste 1000 ha parte proprietate proprie, parte arendată de la mici proprietari.Suprafaţa agricolă a comunei Suceveni este de 5.166 ha, suprafaţa fâneţelor şi păşunilor din Suceveni fiind cu multa mai restrânsă, de doar 737 ha.

   O categorie importantă de terenuri agricole o constituie viile care reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole,dar renunţarea în unele zone la activităţile agricole tradiţionale de îngrijire conduce la degradarea lor şi la modificări ce duc la pierderea rentabilităţii. În comuna Suceveni din totalul suprafeţei agricole, viile ocupa circa 6,49%.

   Producţia animalieră a înregistrat, la nivelul comunei Suceveni creşteri după anul 2001.Trebuie menţionat că în zona nu exista structuri organizate zootehnice, toate animalele fiind crescute în gospodarii şi păşunate fie în comun pe islazul comunal, fie pe cont propriu pe păşunile private. Cele mai bine reprezentate animale sunt păsările, însă la fel de importantă este şi activitatea de creştere a ovinelor.

   Din punct de vedere silvic, Pădurea Pogăneşti este administrată de către Ocolul silvic Galaţi din cadrul Direcţiei silvice Galaţi, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Toată suprafaţa sitului este în proprietate privată aparţinând doamnei Ioana Vasiliu Bolnavu.

   Fondul de vânătoare pe raza căruia se află situl Pădurea Pogăneşti este fondul 30 Suceveni, administrat de Ocolul silvic Galaţi.

   Patrimoniul cultural şi istoric al zonei

   Pe teritoriul comunei Băneasa se găsesc următoarele obiective turistice culturale: biserica veche din Rogojeni "Sfinţii Mihail şi Gavril"; biserica din Suceveni, cu hramul "Sfinţii Constantin şi Elena".

   Turism

   În dezvoltarea turismului, promovarea anumitor activităţi tradiţionale, produselor locale, ocupă un loc foarte important. Conştientizarea publică a specificului zonei ar putea conduce la creşterea vizibilităţii acesteia pe plan turistic. Promovarea produselor tradiţionale şi a sărbătorilor locale asigură o dezvoltare durabilă a resurselor turistice din zonă şi o creştere inevitabilă a nivelului de trai.

5. 2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

   1. 2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor

      Conform Directivei Habitate privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, starea de conservare a unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

      • – arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

      • – habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

      • – speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

      În ceea ce priveşte habitatele de importanţă comunitară luate în studiu, considerăm că menţinerea structurii naturale şi a funcţiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de faţă se concentrează în special pe structura arboretelor.

      Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere s-a realizat prin analizarea unor indicatori de suprafaţă şi dinamica şi a unor indicatori de structură a habitatului la nivel de arboret, de regenerare, de subarboret, de pătură erbacee sau în cazul unor perturbări diverse. Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriţi toţi indicatorii din tabelul 4.

      Tabel 4: Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare

      Indicatorul supus evaluării	Mod de exprimare	Valoarea indicatorului:
      		Normală	Pragul acceptabil

      1. Suprafaţa
      1.1. Suprafaţa minimă	hectare	> 1 la arboretele pure	Minim 1
      		> 3 la arboretele amestecate	Minim 3
      1.2. Dinamica suprafeţei	% de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât şi a biocenozei, din suprafaţa subparcelei	0	Maxim 5
      2. Etajul arborilor
      2.1. Compoziţia	% de participare a speciilor principale de baza în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure	80 – 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de baza	Minim 60
      		50 – 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de baza şi alte specii	Minim 40
      2.2. Specii alohtone	% din compoziţia arboretului	0	Maxim 20
      2.3. Mod de regenerare	% de arbori regeneraţi din sămânţă din total arboret	100	Minim 60
      2.4. Consistenţa, cu excepţia arboretelor în curs de regenerare	% de închidere a coronamentului la nivel de arboret	80 – 100 în cazul habitatelor de pădure	Minim 70
      		30 – 50 în cazul habitatelor de rarişte	Minim 20
      2.5. Numărul de arbori uscaţi pe	Număr de arbori la hectar	4 – 5 în arborete de până la 80 ani	Minim 3

      picior, cu excepţia arboretelor sub 20 ani		2 – 3 în arborete de peste 80 ani	Minim 1
      2.6. Numărul de arbori aflaţi în curs de descompunere pe sol, cu excepţia arboretelor sub 20 ani	Număr de arbori la hectar	4 – 5 în arborete de până la 80 ani	Minim 3
      		2 – 3 în arborete de peste 80 ani	Minim 1
      3. Seminţişul, doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare
      3.1. Compoziţia	% de participare a speciilor principale de bază în compoziţia arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure	80 – 100 în cazul arboretelor pure sau constituite doar din specii principale de bază	Minim 60
      		50 – 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază şi alte specii	Minim 40
      3.2. Specii alohtone	% de acoperire pe care îl realizează speciile alohtone din total subparcelă	0	Maxim 20
      3.3. Mod de regenerare	% de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânţă din total seminţiş	100	Minim 70 %
      3.4. Grad de acoperire	% de acoperire pe care îl realizează seminţişului	> 80 în cazul habitatelor de pădure	Minim 70

      	plus arborii bătrâni, unde există, în cazul arboretelor în care se aplică tratamente bazate pe regenerare sub masiv, din total arboret	> 30 în cazul habitatelor de rarişte	Minim 20
      4. Subarboretul, doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
      4.1. Specii alohtone	% de acoperire din suprafaţa arboretului	0	Maxim 20
      5. Stratul ierbos, doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
      4.2. Specii alohtone	% de acoperire din suprafaţa arboretului	0	Maxim 20
      6. Perturbări
      6.1. Suprafaţa afectată a etajului arborilor	% din suprafaţa arboretului pe care existenţa etajului arborilor este pusă în pericol	0	Maxim 10
      6.2. Suprafaţa afectată a seminţişului	% din suprafaţa arboretului pe care existenţa seminţişului este pusă în pericol	0	Maxim 20
      6.3. Suprafaţa afectată a subarboretului	% din suprafaţa arboretului pe care existenţa subarboretului este pusă în pericol	0	Maxim 20
      6.4. Suprafaţa afectată a stratului ierbos	% din suprafaţa arboretului pe care existenţa stratului ierbos este pusă în pericol	0	Maxim 20

      În tabelul de mai jos se prezintă aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Pogăneşti.

      Tabel 5: Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Pogăneşti

      u.a.	Tip habitat	Stare de conservare:			Ameninţări identificate	Observaţii
      		Favorabilă	Nefavorabilă:
      		Supraf., ha	Supraf., ha	Cauza
      117 A	91AA	26.3	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %
      117 D	91Y0	10.4	–	–	Seminţiş invaziv de salcâm	Stare favorabilă la limită, din cauza compoziţiei arboretului; Regenerare arbori din lăstari 100 %
      121 G%	91AA	13.3	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %
      121 G%	91Y0	5.0	–	–	–	Stare favorabilă la limită, din cauza compoziţiei arboretului; Regenerare arbori din lăstari 100 %
      122 A%	91AA	9.3	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt suficienţi arbori uscaţi pe picior şi la sol
      122 A%	91Y0	4.0	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt suficienţi arbori uscaţi la sol
      122 D%	91AA	4.0	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %;

      u.a.	Tip habitat	Stare de conservare:			Ameninţări identificate	Observaţii
      		Favorabilă	Nefavorabilă:
      		Supraf., ha	Supraf., ha	Cauza
      						Nu sunt arbori uscaţi pe picior şi la sol
      122 D%	91Y0	–	8.3	Compoziţia etajului arborescent	Uscare de intensitate slabă la tei, 10%	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt suficienţi arbori uscaţi pe picior şi la sol
      123 B%	91Y0	3.7	–	–	Seminţiş invaziv de salcâm	Stare favorabilă la limită, din cauza compoziţiei arboretului; Regenerare arbori din lăstari 100 %
      123 B%	91AA	4.0	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi pe picior şi la sol
      123 D	91AA	1.2	–	–	–	Regenerare arbori din lăstari 100 %; Nu sunt arbori uscaţi pe picior şi la sol
      Total		81.2 91%	8.3 9%	–	–	–

      Se observă că cea mai mare parte dintre arborete au stare de conservare favorabilă. Pe tipuri de habitate situaţia este următoarea:

      – la 91AA, 100% , adică 58,1 ha au stare de conservare favorabilă;

      -la 91Y0,74% adică 23,1 ha au stare de conservare favorabilă şi 26% adică 8,3 ha nefavorabilă.

      Cauza principală care astat la baza stării nefavorabile de conservare este gospodărirea pădurilor din sit în regimul crâng, în perioada interbelică, gorunul nereuşind să facă faţă capacităţii remarcabile de regenerare vegetativă a teiului argintiu, dar şi a frasinului. Dar la aceasta a contribuit şi faptul că arboretul respectiv face parte din rezervaţia naturală, deci potrivit legilor în vigoare nu s-a putut aplica nicio intervenţie silviculturală în sprijinul speciei edificatoare, gorunul, sau pentru optimizarea numărului de exemplare la cioată, cazul în special al teiului argintiu care dă semne de uscare.

      Problema cea mai importantă o reprezintă fragmentarea habitatelor de interes comunitar prin plantaţii de salcâm, specie recunoscută pentru puterea invazivă deosebită.

      Cu ocazia lucrărilor de teren s-au observat şi unele neconcordanţe din planurile de amenajare. Ele nu suntde natură a perturba managementul ariei protejate de aceea se recomandă corectarea lor cu ocazia elaborării următorului amenajament:

      • – există zone în care separarea subparcelelor este insuficientă în u.a.: 121 G, 122 A, 122 D şi 123 B, în aceste subparcele sunt prezente ambele tipuri de habitate de importanţă comunitară identificate

      • – există subparcele în care compoziţia arboretului nu este corect stabilită, ca în u.a. 117 A şi 122 A;

      • – în u.a. 123 D clasa de producţie este greşit stabilită;

      • – în suprafeţele din clasa de regenerare nu se propune revenirea la tipul natural de pădure, se doreşte introducerea salcâmului, acesta este propus pentru a fi folosit chiar şi la completări într-un arboret de stejar pufos, u.a. 123 D;

      • – tipurile de pădure nu sunt stabilite corespunzător, problema cea mai mare este în cazul arboretelor din habitatul 91AA.

      Probleme de importanţă secundară sunt lipsa lemnului mort din pădure şi regenerarea cvasitotală a arborilor din lăstari, din cauză că aceste păduri, în trecut, au fost gospodărite în regimul crâng.

   2. 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum

      Faptul că nu au fost identificate exemplare din această specie denotă o stare de conservare puţin favorabilă. Perioada scurtă de numai un sezon de vegetaţie avută la dispoziţie nu ne permite să recomandăm eliminarea speciei din Formularul Standard Natura 2000, însă, în urma

      programului de monitorizare a speciei, această posibilitate trebuie luată serios în considerare, în ciuda faptului că habitatul acestei specii este relativ bine reprezentat în cadrul sitului.

      Tabel 6: Evaluarea stării de conservare a speciei Echium russicum

      Parametrii	Limite	Caracterizarea speciei pe baza observaţiilor din teren
      Cantitativi
      Dimensiunea populaţiei din sit	Apare ca rară în fiecare sit, 2- 20 indivizi în siturile vizitate în ultimii ani.	Specia nu a fost identificată în teren
      Tendinţa de evoluţie a populaţiei în sit	O reducere a populaţiilor existente mai mică de 5 % poate fi acceptată	Specia nu a fost identificată în teren
      Dinamica populaţiei
      Capacitatea reproductivă	Seminţe viabile la peste 50 % din indivizii populaţiei	Specia nu a fost identificată în teren
      Rata de supravieţuire	Cel puţin 50% indivizi maturi	Specia nu a fost identificată în teren
      Boli şi dăunători
      Absenţa bolilor/dăunătorilor specifice	Leptosphaeria dolioloides, Auersw.- Karst., Pleosporaceae, trebuie să fie absentă	Specia nu a fost identificată în teren
      Diversitatea genetică
      Hibridizarea	Nu	Specia nu a fost identificată în teren
      Habitatul speciei
      Suprafaţa habitatelor care adăpostesc specia	Nu se admit reduceri ale suprafeţelor siturilor Natura 2000 în care se afla planta	Specia nu a fost identificată în teren, deşi ochiurile de pajişti stepice din rezervaţie par adecvate pentru această specie.

      Compoziţia specifică a comunităţilor vegetale în care se găseşte specia	Asociat cu habitatul 62C0	Specia nu a fost identificată în teren
      Perturbări
      Operaţiuni agricole	Cosirea fâneţelor în care creşte specia se va face după maturizarea fructelor.	Nu se observa influenta antropica în enclavele de pajişte, habitat potenţial pentru această specie.
      STAREA DE CONSERVARE	–

      Ameninţarea potenţială la adresa speciei Echium russicum este dispariţia enclavelor de pajişti stepice, ca habitat potenţial al acestei specii.

   3. 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Iris aphylla ssp. hungarica

Starea de conservare a speciei este considerată favorabilă. În tabelul de mai jos se poate urmări aprecierea stării de conservare a specie Iris aphylla spp. hungarica în Pădurea Pogăneşti.

Tabel 7: Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica

Ameninţarea potenţială la adresa specie Iris aphylla L. ssp. hungarica este dispariţia enclavelor de pajişti stepice, ca habitat potenţial al acestei specii.

Pentru a eficientiza procesul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ din zonă, se propune corectarea limitelor sitului, în aşa fel încât ele sa coincidă în totalitate cu limitele fondului forestier, mai cu seamă la limita exterioară parcelelor 121, 122, 123, 117 din UP IV Suceveni. Acest demers trebuie făcut în perioada până la elaborarea şi aprobarea următorului plan de management integrat al ariei. Ca atare, harta cu limitele finale propuse pentru situl Natura 2000 Pădurea Pogăneşti este redată în Anexa 1 la Planul de management.

În ceea ce priveşte limitele rezervaţiei natural Pădurea Pogăneşti, faptul că starea de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată rezervaţia este favorabilă atestă eficienta acestei rezervaţii şi, ca urmare, este oportună menţinerea ei în limitele pentru care a fost declarată – respectiv următoarele unităţi amenajistice:122A, 122D şi 123B din UP IV Suceveni, OS Galaţi. Aceste unităţi amenajistice au o suprafaţă însumată de 33,5 ha, care ce corespunde prevederilor din Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a III-a, Zone protejate.

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

1. 3.1. Scopul managementului

   Scopul managementului ariilor naturale protejate de la Pogăneşti este de a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul prin intervenţii active de management starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.

2. 3.2. Obiective pentru specii şi habitate

   Habitatele forestiere 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

   1. 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti

   2. 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti

      Speciile de plante Iris aphylla şi Echium russicum:

   3. 3. Conservarea populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti

   4. 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti

      Alte specii de flora şi faună importante

   5. 5. ​Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor aparţinând altor specii importante din aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti

      Obiective comune

   6. 6. Actualizarea informaţiilor din Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară Pădurea Pogăneşti

   7. 7. Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate de la Pogăneşti

   8. 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă

CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

1. 4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

   1. 4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor

      În ceea ce priveşte modul actual de planificare şi aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional,administrarea acestora fiind supusă regimului silvic şi deci reglementată prin legislaţia naţională. Ca urmare,gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice, elaborate de către entităţi specializate după norme unitare la nivel naţional şi aprobate de autoritatea naţională care răspunde de silvicultură. Activitatea de amenajare a pădurilor se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii, principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie, principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii, principiul estetic; principiul conservării şi ameliorării

      biodiversităţii. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure şi regenerarea naturală din sămânţă a arboretelor.Se poate deci afirma că,mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucţiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar.

      Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat şi funcţional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenţie de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar şi în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu stricteţe prevederile planurilor de gospodărire şi a instrucţiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura2000,pe lângă valoarea ştiinţifică şi turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu stricteţe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea.

      Pe baza experienţei acumulate în alte zone ale Reţelei Natura 2000 şi printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire vor trebui adaptate continuu la realităţile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor şi habitatelor.

      Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la starea actuală de conservare precum şi eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare în general pentru menţinerea şi refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung şi nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent şi pe termen relativ scurt vor fi de asemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte.

      Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menţinerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual şi cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent.

      MĂSURI NECESARE MENŢINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ

      1. I. MASURI SILVICULTURALE

         91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos şi 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

         Cu toate că etajul arborilor din habitatul 91AA are o compoziţie puţin diversificată, fiind constituit aproape în exclusivitate din stejar pufos, datorită condiţiilor de mediu specifice gospodărirea lor reclamă multă atenţie. Toate intervenţiile silviculturale trebuie să se adapteze condiţiilor staţionale limitative şi în special să favorizeze regenerarea din sămânţă a stejarului pufos, mai ales în cazul arboretelor situate pe versanţi înclinaţi, cu sol superficial şi înierbare puternică. Fructificaţia acestora trebuie valorificată din plin, având în vedere frecvenţa redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum şi condiţiile în general vitrege instalării şi dezvoltării seminţişurilor. De asemenea, un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanşării unor procese erozionale.

         Habitatele din categoria 91Y0, pădurile dacice de stejar şi carpen, sunt printre cele mai complexe habitate de pădure, din punct de vedere al compoziţiei specifice, întrucât condiţiile staţionale sunt puţin restrictive. Din această cauză, managementul lor necesită o atenţie deosebită. Alte două aspecte importante care trebuie luate în considerare sunt periodicitatea mare a anilor în care fructificaţia gorunuluişistejarului pedunculat este abundentă şi necesităţile speciale privind dezvoltarea seminţişurilor acestor specii. La acestea se adaugă şi capacitatea competitivă deosebită, în special la vârste tinere, a teilor şi carpenului, dar şi a altor specii secundare ca jugastru, arţar tătărăsc sau altele. Aşadar, pentru evitarea declanşării unor succesiuni nedorite şi degradarea structurii habitatelor, proporţionarea optimă a amestecului de specii trebuie să fie unul din obiectivele principale ale gospodăririi silvice.

         Pădurile luate în studiu pentru habitatul 91AA sunt încadrate atât în categoria celor care sunt excluse de la reglementarea procesului de producţie, subparcelele silvice: 122 A%, 122 D% şi 123 B%, cât şi a celor în care recoltarea de masă lemnoasă este o activitate importantă, restul subparcelelor silvice, care conţin habitatul în cauză.

         Pădurile luate în studiu pentru habitatul 91Y0 sunt încadrate atât în categoria celor care sunt excluse de la reglementarea procesului de producţie, respectiv subparcelele silvice: 122 A%, 122 D% şi 123 B%, cât şi a celor în care recoltarea de masă lemnoasă este o activitate importantă, restul subparcelelor silvice, care conţin habitatul în cauză.

         Pentru arboretele cu rol important de producţie facem următoarele recomandări:

         1. a) pentru 91AA, la lucrările de regenerare, îngrijire şi conducere: prin toate operaţiunile culturale se vor promova cvercineele, în principal speciile de stejar pufos şi stejarul brumăriu;

         2. b) pentru habitatul 91Y0, la lucrările de regenerare, îngrijire şi conducere prin toate operaţiunile culturale, cel puţin în primii 20 – 25 ani de viaţă, stejarul şi gorunul vor fi sprijiniţi fără rezerve, mai ales pe porţiunile în care dezvoltarea lor este împiedicată de alte specii, în principal de tei, salcâm şi carpen

         3. c) la lucrările de regenerare:

            1. i) solul va fi mobilizat pe 30-40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare;

            2. ii) excepţional, în cazul în care fructificaţiile sunt foarte rare sau seminţişul cvercineelor nu se instalează, în ochiurile deschise prin tăieri de regenerare se va recurge la plantaţii, eventual la semănături directe. Materialul seminologic va fi de provenienţă locală sau din ecotipuri similare; pentru habitatul 91Y0, pe lângă speciile edificatoare, în microstaţiuni favorabile, pot fi introduse şi alte esenţe preţioase: cireş, frasin, arţar, sorb şi altele asemenea, în proporţie apropiată de cea a tipului natural fundamental de pădure, crescând astfel biodiversitatea şi valoarea ecologică şi economică a arboretelor;

         4. d) la lucrările de îngrijire:

            1. i) lucrările vor promova fenotipurile valoroase şi exemplarele regenerate din sămânţă în detrimentul celor din lăstari;

            2. ii) pentru 91AA lucrările vor urmări proporţionarea amestecului, prin protejarea stejarilor pufoşi fără a se neglija alte specii valoroase care se întâlnesc în arboret: stejar brumăriu, cireş, sorb, stejar pedunculat, goruni, cer, păr, jugastru, arţar tătărăsc;

            3. iii) pentru 91Y0, lucrările vor urmări proporţionarea amestecului, prin protejarea stejarului pedunculat şi gorunului,dar fără a se neglija speciile principale de amestec valoroase, inclusiv teii;

            4. iv) speciile secundare nu vor fi extrase în totalitate, fiind importante ca sursă de hrană pentru fauna;

            5. v) se recomandă ca, în urma aplicării lucrărilor, solul să nu rămână descoperit, consistenţa arboretului să nu se reducă sub 0,75;

            6. vi) se va evita executarea curăţirilor imediat după intrarea în vegetaţie, pentru a nu se răni lujerii tineri, sau la sfârşitul sezonului de vegetaţie, pentru a nu se predispune lujerii incomplet lignificaţi îngheţurilor timpurii;

            7. vii) pentru habitatul 91AA, pentru diminuarea evapotranspiraţiei produse de vânturile calde şi uscate, se recomandă menţinerea unui subarboret şi/sau subetaj continue şi a unor liziere bogate specii secundare, arborescente şi arbustive;

            8. viii) tăierile de igienă se vor aplica, în special, în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, socotit până la atingerea vârstei exploatabilităţii, cu recomandarea de a menţine 1 – 5 arbori uscaţi / ha, căzuţi sau / şi în picioare, pentru conservarea biodiversităţii;totuşi în habitatul 91Y0, ar trebui ţinută seama de specificul pădurilor de şleau, în care speciile de cvercinee au vârste ale exploatabilităţii mult mai mari faţă de cele ale speciilor secundare: carpen, tei, jugastru, arţar tătărăsc şi altele asemenea sau invazive cum ar fi salcâmul; ca urmare, ar fi posibil ca răriturile să continue în etajul dominat până aproape de vârsta exploatabilităţii cvercineelor, însă cu condiţia să nu descopere solul -să nu reducă consistenţa sub 0,75.Astfel de lucrări ar fi necesare în special în arboretele parţial derivate

         5. e) dacă este posibil, este de dorit ca în cuprinsul habitatului să se creeze şi să se menţină un mozaic de arborete cu vârste diferite, din care, în permanenţă, cel puţin unul să fie matur;

         6. f) pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed vor fi promovate subarboretul şi speciile arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc şi nu se instalează în mod natural, aceste specii pot fi introduse pe cale artificială;

         7. g) ochiurile cu pajişti stepice naturale nu vor fi propuse la împădurire;

         8. h) se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură.

            Arboretele fără rol productive corespondente habitatului 91AA, din punct de vedere silvicultural, inclusiv în amenajamentele silvice, sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, fiind exceptate de la orice fel de intervenţie. Se poate interveni doar în cazuri excepţionale, numai după obţinerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuşi, ţinând cont că rezervaţiile naturale corespund categoriei IUCN IV, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în

            vederea menţinerii habitatelor şi / speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale, potrivit O.U.G. 57 / 2007, se prezintă câteva măsuri silviculturale, referitoare la sprijinirea regenerării naturale din sămânţă în arboretele bătrâne, care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice, care ar merita incluse în planurile de management ale siturilor:

            1. a) pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, având în vedere faptul că în general pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 – 30 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi regenerată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare de plante;

            2. b) dacă subarboretul şi / sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporţie care să permită instalarea şi apoi dezvoltarea seminţişului, imediat după instalarea seminţişului de cvercinee, la sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi incomplet lignificat; tăierea arbuştilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare;

            3. c) în cazul în care fructificaţiile sunt foarte raresau seminţişul de cvercinee nu se instalează în eventuale ochiuri apărute prin uscarea naturală a arborilor, se poate recurge la semănături directe, eventual la plantaţii. Materialul seminologic va fi de provenienţă locală sau din ecotipuri similare;

            4. d) pentru protejarea seminţişurilor valoroase de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se pot executa descopleşiri; se recomandă ca în primii ani de la instalare, până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm, în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte 2 descopleşiri pe an,una la începutul sezonului de vegetaţie, luna mai, şi alta spre sfârşitul acestuia, lunile septembrie – octombrie, însă cu atenţie maximă pentru protejarea speciilor rare de plante;

            5. e) tot în acest stadiu se pot extrage şi lăstarii şi drajonii tineri care ameninţă dezvoltarea exemplarelor din sămânţă.

            Arboretele fără rol productiv, încadrate la habitatul 981Y0, cele care fac parte din rezervaţia naturală Pădurea Pogăneşti, respectiv unităţile amenajistice 122 A, 122 D şi 123 B, din punct de vedere silvicultural, inclusiv în amenajamentele silvice, sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, fiind exceptate de la orice fel de intervenţie. Se poate interveni în ele doar în cazuri excepţionale şi numai după obţinerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuşi, ţinând

            cont că rezervaţiile naturale corespund categoriei IUCN IV, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi / speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale, potrivit O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările ulterioare, ar fi de dorit să se execute în unele dintre acestea rărituri, unde există porţiuni de arboret care au consistenţă mai mare de 0,8, ţinând cont de faptul că sunt regenerate aproape integral din lăstari şi ponderea cvercineelor este în general destul de redusă;

            1. a) la lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, la fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producţia, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare; în general, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie;

            2. b) la lucrări de regenerare, modul de aplicare al lucrărilor va fi în general asemănător cu cel recomandat pentru pădurile în care se reglementează procesul de producţie, însă adaptat exigenţelor funcţiilor de protecţie.

      2. II. ALTE INTERVENŢII

         Alte măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:

         1. 1. Populaţiile de ungulate se vor menţine în efective optime pentru a nu periclita regenerarea stejarilor; ele pot distruge ghinda dar şi regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase şi în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată şi deci presiunea faunei asupra vegetaţiei forestiere este în general redusă. Dacă este totuşi necesar, se vor aplica substanţe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării stejarilor împotriva faunei sălbatice;

         2. 2. Se va interzice păşunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmăreşte instalarea acesteia;

         3. 3. Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condiţiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor art. 94,

            alin. (1), litera n, din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

         4. 4. Se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură;

         5. 5. Chiar dacă la momentul actual turismul în arie este redus, reglementarea acestei activităţi este deosebit de importantă. În cazul în care în viitor se va urmări promovarea ariei pentru turism, afişarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului şi evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât şi utilizarea vehiculelor motorizate în scopuri turistice vor fi restricţionate în funcţie de cerinţele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat şi eventualele abateri trebuie sancţionate prompt.Atât căile de vizitare prin habitatele protejate dar şi locurile speciale de campare şi modul de gestionare a deşeurilor trebuie respectate cu stricteţe.

         MĂSURI NECESARE REFACERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ

         1. I. INTERVENŢII SILVICULTURALE

            1. 1. În urma unor perturbări catastrofale, pădurile de stejari se vor reface prin plantaţii, semănături directe sau prin regenerare naturală, dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de provenienţă locală;

            2. 2. Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung să domine şi să elimine stejarii, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate, în funcţie de stadiul de dezvoltare: descopleşiri, degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, introducere prin însămânţări, plantaţii, ajutorarea regenerării naturale.

               Tabel 8: Măsuri de gospodărire a arboretelor cu stare nefavorabilă de conservare şi/sau ameninţate

               u.a.	Tip habitat	Supraf. cu stare nefavor., ha	Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare
               			Dacă este posibil, arboretul fiind inclus în rezervaţia
               122 D%	91Y0	8.3	naturală, este de dorit să se execute rărituri, astfel ca în timp să se extragă o parte din tei, acesta este afectat şi de
               			uscare de intensitate slabă, şi frasin din compoziţia

               arboretului, astfel încât ponderea gorunului să crească la cel puţin 40 %

               Pe viitor este bine să se revină, pe cât posibil, la tipul natural de pădure, în arboretele din sit care momentan sunt formate din alte specii, în general plantaţii de salcâm, fără cod Natura 2000.

               În arboretele de stejar pufos, din rezervaţia naturală, trebuie sprijinită regenerarea naturală din sămânţă, astfel încât, în timp, să se ajungă ca ponderea arborilor regeneraţi generativ să fie preponderentă. În plus trebuie începută cât mai curând o campanie de extragere a seminţişului invaziv de salcâm.

               În viitorul amenajament silvic trebuie să se remedieze lipsurile constatate şi menţionate la secţiunea 2.5.1 a prezentului document şi anume:

               • – redelimitarea pe criterii de omogenitate a arboretelor din subparcelele: 121 G, 122 A, 122 D şi 123 B;

               • – revizuirea determinării compoziţiei arboretelor în subparcelele 117 A şi 122 A;

               • – revizuirea stabilirii clasei de producţie în arboretul din subparcela 123 D;

               • – propunerea revenirii la tipul natural fundamental de pădure în suprafeţele din clasa de regenerare, inclusiv în ceea ce priveşte completările propuse pentru subparcela 123D;

               • – revizuirea încadrării unităţilor amenajistice pe tipuri natural fundamentale de pădure, mai cu seamă în parcelele unde a fost identificat şi cartat habitatul 91AA;

               Chiar dacă în zonă condiţiile sociale sunt delicate şi costurile referitoare la paza eficientă a arboretelor ridicate, este de dorit să se menţină măcar un minim de lemn mort în arborete.

               Trebuie ţinut sub control seminţişul de salcâm, care a început să se instaleze în unele arborete naturale.

         2. II. ALTE INTERVENŢII

         În cazul în care, din diverse cauze, stabilitatea versanţilor este afectată sau sunt prezente fenomene de eroziune accentuată, de suprafaţă sau adâncime, se va acţiona prompt pentru înlăturarea factorilor declanşatori şi se vor aplica măsuri tehnice specifice pentru reabilitare a staţiunilor.

   2. 4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Pogăneşti

      Măsuri de gospodărire pentru specia Iris aphylla L. ssp. hungarica

      Ca regulă generală, se va urmări menţinerea ochiurilor stepice care oferă habitat speciei. În acest sens:

      • – păşunatul în ochiurile stepice va fi interzis;

      • – recoltarea fânului, dacă e cazul, se va face după perioada coacerii seminţelor speciei;

      • – se vor extrage speciile lemnoase, de arbori sau arbuşti, care se instalează în ochiurile stepice şi au tendinţa de a deveni copleşitoare;

      • – nu se vor efectua plantaţii în ochiurile stepice şi nici lucrări de instalare a unor culturi agricole cu rol de asigurare a hranei complementare pentru vânat;

      • – se vor aplica măsuri de conştientizare în rândul populaţiei din apropiere, asupra necesităţii de a proteja această specie.

      Menţinerea managementului forestier actual şi a mozaicului existent de habitate, pajişte/pădure, contribuie la menţinerea habitatului potenţial al acestei specii într-o stare de conservare adecvată.

      Măsuri de gospodărire pentru specia Echium russicum

      Ca regulă generală, sunt valabile aceleaşi măsuri ca la specia anterioară. În plus, se va interzice culegerea plantelor cu flori şi se va controla strict respectarea acestei prevederi. Dacă în anii următori va fi identificată specia în teren, se vor lua măsuri speciale de protejare împotriva oricăror ameninţări antropice sau naturale pentru asigurarea perpetuării ei şi a creşterii populaţiei.

   3. 4.1.3. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din ariile protejate de la Pogăneşti

      Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate ariile protejate de la Pogăneşti, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de conservare. Indicatorii aleşi şi frecvenţa monitorizării sunt stabiliţi în conformitate cu particularităţile fiecărui habitat sau

      specie. Pentru ariile protejate de la Pogăneşti se propune următorul plan, descris în tabelul de mai jos.

      Tabel 9: Plan de monitorizare pentru ariile naturale protejate de la Pogăneşti

      Specia/habitat	Frecvenţa	Perioada
      ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti
      91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	Cu ocazia amenajării, 10 ani, sau la 5 ani pentru arboretele în curs de regenerare	mai-sept.
      91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.
      Echium russicum	anual	apr.-iun.
      Iris aphylla	anual	apr.-iun.

   4. 4.1.4. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

      Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea habitatelor şi speciilor, în continuare se prezintă planul de acţiuni. Pentru realizarea acestuia cât şi pentru a evalua resursele umane şi materiale necesare ducerii la îndeplinire a acestuia şi pentru planificarea în timp a activităţilor s-a folosit modelul propus de Appleton în anul 2002.

      50

      Tabel 10: Plan de acţiuni cu evidenţierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti
      1.1.	Realizarea lucrărilor silvice necesare, ajutorarea regenerării, controlul salcâmului invaziv	Gestionare durabilă a arboretului şi menţinerea tipului natural de pădure	Lucrări silvice executate conform nevoilor de conservare	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani
      1.2.	Promovarea speciilor edificatoare de arbori: stejar pufos, stejar, prin ajutorarea regenerării naturale a acestora şi controlul salcâmului invaziv	Proporţie ridicată a speciilor edificatoare de habitat, conform pragului pentru o stare de conservare favorabilă	Proporţie ridicată, cel puţin la nivelul corespunzător tipului natural de pădure, a speciilor edificatoare
      1.3.	Controlul tăierilor ilegale	Menţinerea pădurii în stare corespunzătoare	Lipsa tăierilor în delict
      1.4.	Controlul păşunatului ilegal	Menţinerea pădurii în stare corespunzătoare	Lipsa zonelor afectate de păşunat

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      1.5.	Corectarea erorilor de amenajare la revizuirea amenajamentului	Planificarea corectă a activităţilor silvice	Amenajament corect şi adaptat complet la cerinţele de conservare
      Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti
      2.1.	Actualizarea permanentă a informaţiilor privind habitatele	Oferirea de informaţii actuale asupra habitatelor	Informaţii actualizate	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani; cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
      2.2.	Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor	Menţinerea într-o stare favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea habitatelor şi care pot fi remediate	Rapoarte periodice privind starea de conservare a habitatelor
      2.3.	Monitorizarea populaţiilor de ungulate	Limitarea pagubelor produse pădurii de către ungulate	Raport privind populaţiile de ungulate prezente şi eventuale pagube aduse

      51

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      			regenerării speciilor edificatoare
      Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti
      3.1.	Menţinerea condiţiilor de habitat, împiedicarea împăduririi naturale sau artificiale şi a cultivării ochiurilor stepice	Ochiuri stepice bine conservate	Habitat propice speciilor	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani; cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
      3.2.	Interzicerea culegerii plantelor din cele două specii	Menţinerea sau chiar creşterea numărului de indivizi din cele două specii	Populaţii de iris şi echium stabile sau chiar în creştere
      Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Iris aphylla şi Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti
      4.1.	Actualizarea informaţiilor privind populaţiile de Iris aphylla şi Echium russicum	Oferirea de informaţii actuale asupra populaţiei speciei	Informaţii actualizate	O persoană responsabilă cu studierea speciilor de plante, îmbunătăţirea stării de conservare şi monitorizarea speciilor, o lună pe an	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, cca. 4000 RON în fiecare an, plătibili în luna în care are loc activitatea, 5 ani Cheltuieli materiale pentru echipamente de
      4.2.	Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor	Menţinerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situaţii de natură să afecteze integritatea	Raport anual privind starea de conservare a speciilor

      52

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      		speciilor şi care pot fi remediate			monitorizare 5000 RON în primul an
      Obiectiv 5: Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor aparţinând altor specii importante din aria naturală protejată Pădurea Pogăneşti
      5.1.	Actualizarea informaţiilor privind populaţia speciilor	Oferirea de informaţii actuale asupra populaţiei speciilor	Informaţii actualizate	O persoană responsabilă cu monitorizarea speciilor, o lună pe an	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren 4000 RON în fiecare an, plătibili în luna în care are loc activitatea, 5 ani
      5.2.	Evaluarea periodică a stării de conservare a populaţiei speciilor	Evaluarea periodică a vulnerabilităţii speciilor	Raport privind starea de conservare a populaţiei speciilor
      Obiectiv 6: Actualizarea informaţiilor din Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară Pădurea Pogăneşti
      6.1.	Revizuirea suprafeţei sitului şi a rezervaţiei naturale	Gestionare durabilă a habitatelor prezente în sit	Formular standard actualizat în ceea ce priveşte suprafaţa	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani; cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
      Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate de la Pogăneşti

      53

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      7.1.	Interzicerea şi controlul depozitării gunoaielor în ariile naturale protejate	O arie protejată curată	Lipsa gunoaielor	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani, evidenţiate la obiectivul 1
      7.2.	Interzicerea aprinderii focului în aria naturală protejată şi a arderii vegetaţiei pe terenuri limitrofe	Conservarea fitocenozelor.	Lipsa incendiilor de vegetaţie în arie
      Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă
      8.1.	Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, cât mai aproape de intrarea în aria protejată	Facilitarea accesului la informaţii pentru turişti şi populaţia locală	Birou funcţional de informare turistică	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani; cheltuieli cuprinse la obiectivul 1. Cheltuieli pentru amenajarea şi înzestrarea punctului de informare, 5.000 RON în primul an

      54

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      					Întreţinerea anuală a punctului de informare 1000 RON/an, 4 ani
      8.2.	Promovarea celor două arii naturale protejate pe pagina web a custodelui	Facilitarea accesului la informaţii pentru turişti şi populaţia locală	Pagină web funcţională şi permanent actualizată	O persoana responsabilă cu actualizarea permanentă a site-ului	Cheltuieli salariale o persoană 2000 RON/lună 1 lună în primul an Cheltuieli pentru întreţinerea/găzduirea site- ului 2000 RON/an, 5 ani
      8.3.	Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă cu ocazia unor evenimente legate de protecţia mediului	Informarea populaţiei locale şi a turiştilor	Acţiuni de informare, comunicate de presă	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5 ani; cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
      8.4.	Realizarea unor parteneriate cu şcolile din zonă pentru promovarea	Creşterea respectului pentru natură în rândul elevilor	Parteneriate cu şcolile din zonă şi realizarea de prezentări tematice elevilor	O persoană responsabilă cu supravegherea modului de elaborare şi aplicare a	Cheltuieli salariale şi pentru deplasări periodice pe teren circa 4000 RON/lună, 12 luni pe an, 5

      55

      Nr.	Acţiuni	Rezultatul scontat	Indicatori de realizat	Resurse umane necesare	Resurse financiare necesare
      	celor două ariei protejate şi a protecţiei mediului			amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii	ani; cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.

      56

2. 4.2. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

   Din punct de vedere instituţional, aria protejată Pădurea Pogăneşti este în custodia Direcţiei silvice Galaţi conform convenţiei de custodie nr. 239/07.04.2011. La nivelul ocolului şi la nivelul Direcţiei silvice există câte o persoană responsabilă pentru aria protejata avuta în custodie. În teren, paza şi controlul sunt asigurate permanent de personal de teren.

   Tabel 11: Buget estimativ necesar implementarii măsurilor din planul de management

   Nr Crt	Cheltuiala	Anul					Total
   		1	2	3	4	5
   1	Cheltuieli salariale	56000	56000	56000	56000	56000	280000
   2	Realizare şi întreţinere pagină/subpagina web	2000	2000	2000	2000	2000	10000
   3	Amenajare şi întreţinere punct de informare	5000	1000	1000	1000	1000	9000
   4	Cheltuieli materiale, echipamente pentru monitorizare	5000	0	0	0	0	5000
   Alte cheltuieli, neprevăzute 10%		6800	5900	5900	5900	5900	30400
   Total		74800	64900	664900	64900	64900	334400

3. 4.3. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

Tabelul de mai jos prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

58

Tabel 12: Calendarul de implementare a planului de acţiuni

59

60

61

62

BIBLIOGRAFIE

Agasyan, A., Avci, A.,Tuniyev, B., Lymberakis, P., Andren, C.,Cogalniceanu, D., Wilkinson, J., Ananjeva, N.,-Oziim,N.,Orlov,N.,Podloucky, R.,Tuniyev, S., Kaya, U., Crnobrnja Isailovic,J., Vogrin,M., Corti,C., PerezMellado,V., Sa-Sousa,P., Cheylan,M., Pleguezuelos,J., Kyek, M., Westerstrăm, A., Nettmann, H.K., Borczyk, B., Sterijovski,

B. Schmidt, B. -2010. Lacerta agilis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011.2. .

Appleton, M. R., -2002- Protected area management planning in Romania – A Manual and Toolkit. Fauna Flora International

Borza, A., Boşcaiu, N., -1965- Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, Bucureşti.

Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. -1999- – Păsările din România şi Europa, Hamlyn Guide

Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. -2009- Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176:"Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.

Candrea – Bozga Şt.B., Indreica A.V., Lazăr G., Niţă M.D., Ştefan V.,Vlăduţi S. 2011. Raport floristic -Sit de importanţă comunitară ROSCI0209Racâş-Hida -„Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâş-Hida – sit de interes comunitar" COD: 7050; Beneficiar: Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj.

Ciocârlan, V., -2000- Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti.

Ciochia V. -1984- -Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti Ciochia V. -1992- – Păsările clocitoare din România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti Constantinescu N. -1976- Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. -2005-a.Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. -2005-b.Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate -92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.

Florescu I. I. -1991- Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti

Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. -1998- Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica.Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 194 p

Gafta D., O. Mountford -eds. -2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

Giurgiu, V., -1988- Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti.

Golob, A., -2005- Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 – 114 în: Legal aspects of EuropeanForest Sustainable Development-Proceedings of the 6th IUFRO International Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori. Editura Universităţii Transilvania din Braşov

Haralamb A. M. -1963- Cultura speciilor forestiere -ediţia a II-a, revizuită şi adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti

Isailovic Jelka Crnobrnja, Milan Vogrin, Claudia Corti, Valentin Perez Mellado, Paulo Sa- Sousa, Marc Cheylan, Juan Pleguezuelos, Hans Konrad Nettmann, Bogoljub Sterijovski, Petros Lymberakis, Richard Podloucky, Dan Cogalniceanu, Aziz Avci – 2009- Lacerta viridis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011.2.

Leahu, I. -2001- Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 616 p. MititeluD., Sârbu I., Pătraşc A., Gociu Z., Oprea A. -1993- Flora şi fauna judeţului Galaţi,

Universitatea Al.I. Cuza, Iaşi

Negruţiu A. -1983- Vânătoare şi Salmonicultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Posea Gr., Badea L.-1984- România. Unităţile de relief -Regionarea geomorfologică, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Săvulescu, T. -ed, -1952 – 1976- Flora României vol. I – XIII, Editura Academiei Române. Snow, D.W. Perrins, C.M. -1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol.

1, UK

Snow, D.W. Perrins, C.M. -1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol.

2, UK

Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N. – 2008- Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 pg.

Sârbu I., Oprea A., Tănase C. -1995- rezervaţia naturală Pădurea Pogăneşti – Suceveni -jud Galaţi, Bul, Grăd. Bot. Iaşi.

Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. -1999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK

Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L. -1997- Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti

*** Institutul Geologic -1968- Harta Geologică 1:200.000 -vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, Bucureşti

***I.G.F.C.O.T. -1992- Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a Româniai, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului, Bucureşti

***Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice

***Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, – http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im. pdf-

*** Comisia Europeană -2004- NOTE TO THE HABITATS COMMITTEE: Assessment monitoring and reporting of conservation status Preparing the 2001-2007 report under Article 17 of the Habitats Directive -DocHab-04-03/03 rev.3-

„Natura 2000 in Romania. Species Fact Sheet”, 2008, realizat în cadrul EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO,beneficiar Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

***MAPPM 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 211 p.

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 211 p.

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 – Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

*** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemons

***OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011

***OUG nr.57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările din Legea nr. 49/2011

***WorldClim – Global Climate Data – Free climate data for ecological modeling and GIS – http://www.worldclim.org/

Anexa 1 la planul de management: Hărţi

Hărţi d distribuţie specii şi h bitate

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește