PLAN DE MANAGEMENT din 10 mai 2016

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 462 bis din 22 iunie 2016

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 874 10/05/2016
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 1052 03/07/2014
ART. 1	REFERIRE LA	METODOLOGIE 03/07/2014
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 3836 08/11/2012
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 3814 06/11/2012
ART. 1	REFERIRE LA	NORMA 06/11/2012
ART. 1	REFERIRE LA	METODOLOGIE 08/11/2012
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 2387 29/09/2011
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 101 15/06/2011
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE (R) 101 15/06/2011
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 49 07/04/2011
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 100 03/06/2010
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 19 13/01/2010
ART. 1	REFERIRE LA	GHID 13/01/2010
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 464 21/04/2009
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 203 05/03/2009
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 14 26/01/2009
ART. 1	REFERIRE LA	PROCEDURA 05/03/2009
ART. 1	REFERIRE LA	NORMA 21/04/2009
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 410 11/04/2008
ART. 1	REFERIRE LA	PROCEDURA 11/04/2008
ART. 1	REFERIRE LA	COD SILVIC (R) 19/03/2008
ART. 1	REFERIRE LA	ORDIN 1964 13/12/2007
ART. 1	REFERIRE LA	HG 1284 24/10/2007
ART. 1	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007
ART. 1	REFERIRE LA	OUG 57 20/06/2007 ART. 21
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 407 09/11/2006
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 265 29/06/2006
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 38 01/03/2006
ART. 1	REFERIRE LA	OUG 195 22/12/2005
ART. 1	REFERIRE LA	OUG 139 05/10/2005
ART. 1	REFERIRE LA	HG 1076 08/07/2004
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 350 06/07/2001
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 5 06/03/2000
ART. 1	REFERIRE LA	LEGE 107 25/09/1996

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 874 10/05/2016
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 874 10/05/2016
Actul	REFERIT DE	ORDIN 874 10/05/2016

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 874 din 10 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 426 din 22 iunie 2016.

Anexa nr. 1

PLAN DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0205 POIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI ŞI

REZERVAŢIEI NATURALE POIENILE CU NARCISE DIN DUMBRAVA

VADULUI

CUPRINS

1. INTRODUCERE
1. 1.1. Generalităţi, principii
2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate – rezumat
3. 1.3. Scopul Planului de management
4. 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
5. 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management
6. 1.6. Istoricul elaborării, revizuirilor şi modificărilor planului de management
7. 1.7. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
8. 1.8. Procedura de implementare a Planului de management
2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
1. 2.1. Informaţii generale
  1. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
  2. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
  3. 2.1.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
2. 2.2. Informaţii fizice
3. 2.3. Biodiversitatea
4. 2.4. Tipurile de habitate şi speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată
5. 2.5. Informaţii socio-economice
6. 2.6. Impacturi şi ameninţări
3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE
1. 3.1. Aspecte legislative referitoare la starea de conservare
2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
3. 3.3. Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar
4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI DE CONSERVARE – PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE REPREZENTATIVE
1. 4.1. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată
2. 4.2. Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată
5. IMPLEMENTARE
6. RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT
7. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE
8. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT
9. BIBLIOGRAFIE
10. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la Planul de management – angajament bugetar

Anexa nr. 2 la Planul de management – hărţi cu localizarea ariei naturale protejate

Anexa nr. 4 la Planul de management – harta geomorfologică Anexa nr. 5 la Planul de management – harta geologică Anexa nr. 6 la Planul de management – harta hidrografică Anexa nr. 7 la Planul de management – harta solurilor

Anexa nr. 8 la Planul de management – harta categoriilor de folosinţă ale terenurilor

Anexa nr. 9 la Planul de management – harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

Anexa nr. 10 la Planul de management – harta formelor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management – hărţi de distribuţie pentru speciile de interes conservativ

Anexa nr. 12 la Planul de management – hărţi de distribuţie pentru habitatele de interes conservativ

Anexa nr. 13 la Planul de management – harta traseelor turistice din aria naturală protejată

Anexa nr. 14 la Planul de management – distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice

1. INTRODUCERE
1. 1.1. Generalităţi, principii
  
  Planul de management al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului constituie un act de reglementare a tuturor activităţilor ce se derulează în interiorul sitului Natura 2000 – ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului pentru a se asigura atingerea obiectivului general de conservare pentru care au fost desemnate aceste arii protejate.
  
  Planul de management, în conformitate cu principiul conservării biodiversităţii şi cu cel al dezvoltării durabile, integrează obiectivele de conservare ale biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio – economică ale comunităţilor locale şi gestionarilor resurselor naturale, având prioritate obiectivele de conservare, conform scopului/tipului de arie naturală protejată şi speciilor de interes comunitar ce au stat la baza declarării sale.
  
  Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de respectat pentru custodele ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri şi oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria naturală protejată.
  
  Planul de management oferă astfel cadrul stabil, pe termen scurt, mediu şi lung, absolut necesar integrării măsurilor de conservare şi protecţie a naturii într-un spaţiu bine delimitat cu acţiunile menite dezvoltării socio-economice în cadrul reţelei ecologice Natura 2000.
  
  Mai mult, Planul de management constituie un instrument care asigură dialogul între toţi factorii interesaţi în gestionarea directă sau indirectă a resurselor naturale din acest spaţiu. Acest Plan de management este unul care integrează dublul statut al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului – acela de rezervaţie naturală şi sit de importanţă comunitară, în conformitate cu cerinţele impuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
  
  49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  
  În Planul de management va fi utilizat termenul de „arie naturală protejată" atunci când se face referire la întregul teritoriu ocupat de ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.
  
  Aprobarea de către autorităţile publice centrale a Planului de management legiferează respectarea condiţiilor impuse de acesta pentru gestionarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului.
  
  Organizaţiile neguvernamentale completează panoplia factorilor interesaţi, respectiv susţinerea întregii comunităţi locale sub toate formele ei de expresie.
  
  Administratorul fondului forestier va adapta amenajamentul silvic, conform prevederilor legale.
  
  În final, Planul de management reflectă o poziţie comună organizaţiilor şi instituţiilor locale, judeţene şi centrale care contribuie în mod decisiv la aplicarea lui şi la promovarea acţiunilor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor periclitate într-o concepţie unitară transpusă fidel spaţio-temporal.
  
  Principiile dezvoltării, implementării şi revizuirii Planului de management
  
  Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale şi specifice pe care se va sprijini implementarea sa. În acest sens, este de dorit implementarea principiilor abordării ecosistemice şi holistice cu privire la aplicarea celor mai adecvate măsuri de conservare şi protecţie a ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului ţinând cont de faptul că are dublu statut: rezervaţie naturală şi sit de importanţă comunitară. Managementul ecosistemelor trebuie să funcţioneze până la cel mai redus nivel de descentralizare. Planul de management urmăreşte promovarea exploatării durabile a spaţiilor naturale, în măsura în care se respectă condiţiile de protecţie şi conservare.
  
  La acestea se adaugă integrarea în procesul de realizare a regulamentelor locale de urbanism şi a planurilor de amenajare a teritoriului a obiectivelor ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului şi a prevederilor art. 21 alin. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate – rezumat
  
  Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, au fost protejate cu mult înaintea apariţiei reţelei de arii protejate Natura 2000. Astfel, a fost declarată ca arie naturală protejată prin Dispoziţia Consiliului de Miniştri nr. 485/1964, fiind pusă sub ocrotire provizorie încă din 1954 cu ocazia emiterii Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 458/1954 şi încadrată în grupa I, Păduri cu rol de protecţie conform Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 114/1954. A urmat recunoaşterea oficială prin Decizia 421/1980 a Consiliului Popular al Judeţului Braşov; Decizia nr. 149/1993, Anexa nr 2, a Consiliului Judeţean Braşov; Decizia nr. 124/1995 a Consiliului Judeţean Braşov; Hotărârea Consiliului Judeţean Braşov nr. 9/1997.
  
  În prezent Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului este
  
  recunoscută oficial la nivel naţional în baza Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate şi are o suprafaţă de 394,90 ha.
  
  Aria naturală protejată se află în provincia istorică Transilvania, în Depresiunea Făgăraş, acoperită odinioară de păduri de stejar – Quercus robur şi zăvoaie de anin – Alnus glutinosa. După defrişarea masivă a pădurilor practicată în trecut, solul având un orizont pseudo-gleic, în multe locuri s-a produs declanşarea înmlăştinirii. Pădurile care acopereau majoritatea interfluviilor, în prezent, sunt înlocuite aproape în totalitate de culturi. Singura pădure care mai prezintă indicii slabe asupra speciilor care populau aceste păduri, este Dumbrava Vadului, care aşa cum spune şi numele este puternic dumbrăvită. Această pădure, cu arbori rari sau în pâlcuri, adăposteşte o bună parte din speciile şi asociaţiile depresiunii Făgăraşului. Cea mai interesantă vegetaţie este cea din luminişurile mari. Solul fiind gleizat, s-au format mlaştini puţin adânci populate cu specii şi asociaţii din regiune, din care nu lipsesc specii de muşchi de turbă – Sphagnum.
  
  Datorită înmlăştinirii s-a înmulţit masiv narcisele – Narcissus poeticus subspecia radiiflorus. Mai mult, din cauza existenţei în vecinătate a Colinei cu mesteceni, aceştia s-au infiltrat în aria naturală protejată, ajungând la diametre considerabile.
  
  În urma aderării la Uniunea Europeană şi armonizării cadrului legislativ naţional cu cel comunitar de mediu, privind clasificarea în spaţiul european, această unitate majoră de peisaj de valoare conservativă ridicată, a fost declarată în mod oficial şi arie naturală protejată de importanţă comunitară – ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, cu o suprafaţă de 399 hectar, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
3. 1.3. Scopul Planului de management
  
  Din punct de vedere legislativ adoptarea şi implementarea unui Plan de management răspunde reglementărilor în vigoare conform cărora fost declarată aria naturală protejată şi se aplică acel principiu prin care va predomina actul legislativ care impune măsuri mai restrictive pentru asigurarea menţinerii pe termen lung a stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor.
  
  Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.
4. 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
  
  Baza legală a elaborării şi aprobării Planului de management este reprezentată de următoarele acte normative:
  -  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.
  -  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate;
  -  Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;
  -  Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
  -  Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;
  -  Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare.
  -  Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
  -  Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare
  -  Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;
  -  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
  -  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
  -  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice -Directiva Habitate.
  În prezent, convenţia de custodie fiind expirată, aria naturală protejată nu are custode.
5. 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management
  
  Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare şi metodologiei consacrate.
  
  Prezentul Plan de management s-a elaborat în perioda 2013-2015 în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operaţional Sectorial,,Mediu", Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii,,Conservarea speciilor şi habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa şi Leaota", SMIS-CSNR 36856, implementat de Asociaţia Renaturopa. Elaborarea Planului de management, conform cerinţelor contractuale ale proiectului şi prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel:
  1. 1) iniţial s-au demarat activităţile de colectare, analizare şi interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum şi de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate;
  2. 2) în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei şi habitatelor, asupra ameninţărilor şi stării de conservare a speciilor şi habitatelor vizate prin implicarea experţilor pentru fiecare domeniu;
  3. 3) pentru fiecare specie şi habitat de interes comunitar s-au propus măsuri de
    
    conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă;
  4. 4) în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor şi bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experţi în colaborare cu beneficiarul şi alţi factori interesaţi;
  5. 5) o componentă esenţială a elaborării planului a constituit-o consultarea şi implicarea factorilor interesaţi, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare şi a prevederilor contractuale din proiect;
  6. 6) după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii avizării de mediu, conform legislaţiei în vigoare.
6. 1.6. Istoricul elaborării, revizuirilor şi modificărilor planului de management
  
  Pentru această arie naturală protejată nu a fost realizat până în prezent nici un Plan de management cu valoare legală. Acest Plan de management este primul pentru situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.
7. 1.7. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
  
  Modificarea şi actualizarea Planului de management se va face conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat şi actualizat conform aceleiaşi legislaţii, fiind un document flexibil şi adaptabil.
  
  Conform legislaţiei actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, acesta se revizuieşte printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului de management se va aviza şi aproba conform legislaţiei în vigoare.
8. 1.8. Procedura de implementare a Planului de management
  
  Planul de management va fi implemetat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia şi ale legislaţiei în vigoare.
  
  Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa acestuia, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes.
  
  Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau naţională care vor fi armonizate de către autorităţile responsabile.

2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informaţii generale
1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
  
  Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul administrativ al judeţului Braşov şi anume, în apropierea satului Vad, component al comunei Şercaia. Localităţile învecinate sitului sunt: la nord Bucium, la sud-est Toderiţa şi la sud Dumbrăviţa.
  
  Cea mai mare suprafţă din aria naturală protejată fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Şercaia – 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Şinca – 4,76 hectare. O suprafaţă foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra – probalil această suprafaţă este apărută datorită erorilor de digitizare a limitelor ariei protejate în raport cu limitele unităţilor administrativ-teritoriale.
  
  Principalele coordonate geografice care încadrează aria naturală protejată sunt: latitudine N 45°46'23'' şi longitudine E 25°6'12''.
  
  Principalele puncte şi rute de acces spre aria naturală protejată sunt reprezentate de: calea ferată Braşov – Şercaia, la o distanţă de 7 km de aria naturală protejată; drumul naţional DN1 Braşov-Şercaia, la o distanţă de 7 km de aria naturală protejată; drumul naţional DN 73 A Şercaia – Vad, la o distanţă de 3 km de aria naturală protejată şi la nivel local DL G5 Vad – Poiana Narciselor, pentru acces direct.
  
  Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management.
2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
  
  Limitele oficiale, în momentul elaborării Planului de management, ale sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi
  
  completările ulterioare.
  
  În cadrul studiilor efectuate pentru realizarea Planului de management, au fost parcurse limitele sitului Natura 2000, în teren, fiind propuse corecturi la limite acolo unde transpunerea limitelor de pe site-ul autorităţii publice centrale care răspunde de arii protejate nu corespunde realităţii din teren. Aceste limite corectate, se află în baza de date GIS realizată în cadrul proiectului SMIS-CSNR 36856, de care dispune custodele ariei naturale protejate.
  
  La data supunerii spre aprobare a Planului de management, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor are în derulare proiectul privind revizuirea limitelor ariilor naturale protejate.
  
  Limitele Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului sunt cele propuse pe site-ul autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului.
  
  Limitele ariei naturale protejate sunt reprezentate la nord de Dealul Măguricea, la nord- est de păşune, la est şi sud-est de Valea Scurtă, iar în partea de sud, sud-vest şi vest este limitrofă terenurilor agricole.
  
  Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate sunt postate pe site-ul autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului.
3. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
  
  Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului are un dublu statut în ceea ce priveşte oficializarea implementării măsurilor de conservare, fiind atât SCI cu o suprafaţă de 399 hectar, conform legislaţiei comunitare în vigoare, cât şi rezervaţie naturală definită conform metodologiei Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii – IUCN, inclusă în categoria IV. Tipologic, este o rezervaţie botanică, cu o suprafaţă de 394,90 de ha.
  
  Deşi limitele Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, de pe site-ul autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului coincid aproape integral cu cele ale ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, totuşi există o diferenţă de 4,1 hectare între suprafeţele celor 2 categorii de arii naturale protejate, de la 399 hectar, la 394,90 hectar, în actele legislative care le certifică statutul.
  
  Limitele rezervaţiei naturale nu au fost descrise în actul constitutiv, existând doar fişa rezervaţiei respective, ca act de fundamentare a declarării prin Legea nr. 5/2000, în plus suprafeţele rezervaţiei nu coincid cu suprafaţa sitului Natura 2000.
  
  Limitele şi suprafaţa sitului Natura 2000 sunt cele din Ordinul ministrului mediului şi
  
  dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
  
  Harta cu limitele celor două categorii de arii protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management.
4. 2.1.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
  
  Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului cuprinde două zone distincte: zona ştiinţifică, declarată ca atare încă de la legalizarea rezervaţiei, din 1964, prin îngrădirea a 87 hectare cu gard de plasă de sârmă; restul rezervaţiei, până la 394,9 hectare este îngrădită parţial şi protejată cu un şanţ cu taluz şi tufărişuri pe taluz.
  
  Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, nu prezintă o zonare internă.
  
  Se propune însă menţinerea statutului de protecţie strică a suprafeţei de 87 hectar, aflată în prezent în proprietatea statului român şi administrată de Direcţia Silvică Braşov, prin Ocolul Silvic Făgăraş.
2.2. Informaţii fizice
1. 2.2.1. Geologie
  
  Din punct de vedere al structurii geologice, Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului aparţin domeniului sedimentar format din depozite pleistocene, transportate şi depuse de afluenţii Oltului ce coboară din Munţii Făgăraşului.
  
  Harta geologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management.
2. 2.2.2. Relief şi geomorfologie
  
  Zona aparţine câmpiei piemontane a Făgăraşului – Depresiunea Făgăraşului, ce se întinde de la Şinca Veche până la Tălmaciu. Altitudinea este cuprinsă între 492 şi 508 m. Geomorfologic, terenul are denivelări greu sesizabile de la est spre vest, cu descreşterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind şi direcţia de scurgere a apelor.
  
  Sub aspect geomorfologic, terenul rezervaţiei se prezintă cu denivelări greu sesizabile de la est spre vest, dar cu descreşterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind şi direcţia de curgere a pâraielor şi respectiv de scurgere a apelor din precipitaţii sau din topirea zăpezilor
  
  spre zonele mai joase.
  
  Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management.
3. 2.2.3. Hidrografie
  
  Reţeaua hidrografică este reprezentată de Râul Şercaia şi o serie de pâraie: Valea Scurtă traversând partea estică a ariei naturale protejate, Valea Răchiţii care izvorăşte din mijlocul rezervaţiei, iar la ieşirea din aria naturală protejată este canalizată, Valea Zâmbriţa al cărui izvor se află la vest de cantonul silvic unde s-a format un mic heleşteu, din cauza colmatării la ieşirea din rezervaţie. La est de canton se mai află un pârâu – Zâmbriţa Seacă. Spre nord sunt alte pâraie cu debit mic ce se varsă unul în Valea Scurtă, iar altul în Zâmbriţa. Pânza freatică se află la 3,5 m adâncime.
  
  Harta hidrografică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management.
4. 2.2.4. Clima
  
  Aria naturală protejată se situează în topoclimatul depresionar, uneori cu inversiuni termice în timpul iernii. În zonă este prezent şi efectul de foehn, care este un vânt cald ce coboară din zonele înalte ale Făgăraşului spre depresiune. Izoterma anuală înregistrează 8°C în zona Făgăraş. Precipitaţiile ating o medie anuală de 600 mm, uneori mai puţin. Numărul zilelor cu zăpadă ajunge la 55-60 în zona ariei naturale protejate, fiind influenţat de persistenţa zilelor cu inversiune termică.
  
  Munţii de pe marginea depresiunii – Făgăraş, Ţaga, Perşani – împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal care întârzie în depresiune, dar barează accesul liber al maselor de aer din sud. Temperatura aerului este destul de scăzută, apărând frecvente inversiuni termice, accentuate iarna.Vânturile dominante sunt din vest şi nord-vest. Umiditatea relativă a aerului depăşeşte aproape tot timpul anului 70%. Foehnul provoacă, primăvara, topirea bruscă a zăpezii. Precipitaţiile scad la circa 500 mm anual.
5. 2.2.5. Solurile
  
  Cea mai mare parte a ariei naturale protejate este ocupată de hidrisoluri reprezentate prin stagnosol luvic. Luvisolurile ocupă, de asemenea, o suprafaţă mai extinsă. Pe o suprafaţă mai redusă apar aluvisolurile.
  
  Harta solurilor din aria naturală protejată este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management.
2.3. Biodiversitatea

Flora

În ansamblu, flora se încadrează în grupa speciilor mezofile şi mezohigrofile, în raport cu microzona în care se instalează. Pădurea este constituită dintr-un arboret echien, de peste de 100 ani, provenit fie din sămânţă fie din lăstari, cu un diametru mediu de 36 cm şi o înălţime medie de 15 m. Datorită variaţiilor mari în privinţa umidităţii solului, de la umiditate abundentă până la excesivă sau din contră uscăciune, arboretul nu se dezvoltă în condiţii favorabile. Înălţimea arborilor este redusă iar coronamentul este relativ dezvoltat, corelându- se cu distribiţia rărită ceea ce, din punct de vedere economic, ar reprezenta un procent scăzut de lemn de lucru la care se adaugă o calitate redusă. Acest arboret are în schimb valoare peisagistică, datorată efectelor pe termen lung a managementul forestier derulat în această pădure, menţinând în stare de echilibru subunităţi de peisaj unice, determinându-ne să îl definim ca peisaj unic pentru configuraţia vegetaţiei stejăretelor.

În flora lemnoasă a pădurii predomină stejarul – Quercus robur, alături de care se mai întâlneşte plopul temurător – Populus tremula, mesteacănul – Betula pendula, salcia albă – Salix alba. Dintre arbuşti, apar frecvent zălogul – Salix cinerea, cruşânul sau paţachina – Frangula alnus, răchita roşie – Salix purpurea, păducelul – Crataegus monogyna, carpenul – Carpinus betulus care devine tot mai abundent.

În zona poienilor cu narcise, se întâlnesc pâlcuri de Salix cinerea, Frangula alnus, Salix caprea, Salix rosmarinfoilia.

Flora ierboasă este constituită dintr-un important număr de specii caracteristice stejăretelor sau provenite din făgetele situate mai la sud, fie fâneţelor mezofile sau mezohigrofile, inclusiv unele specii carea au urcat pe altitudine dinspre Olt. Din prima categorie au fost identificate: Galium odoratum, Galium schultesii, Galium kitaibelianum, Carex brizoides, Lathyrus niger, Polygonum bistorta, Bruckenthalia spiculifolia, Antennaria dioica, Bistorta major iar din cea de a doua categorie: Peucedanum palustre, Selinum carvifolia, Cnidium dubium, Angelica sylvestris, Scutellaria galericulata, Phalaris arundinacea, Lysimachia thyrsiflora, Ranunculus flammula, Potentilla palustris, Gratiola officinalis. Se constată pătrunderea şi de specii ruderale – Juncus bufonius, Descurainia

sophia, Daucus carota, Pastinaca sativa, Saponaria officinalis şi segetale – Cirsium arvense, Viola tricolor, Raphanus raphanistrum, Convolvulus arvensis din zonele învecinate, favorizate de pătrunderea turiştilor sau a mijloacelor de transport, care de-a lungul timpului au scos fânul cosit din aria naturală protejată.

S-au identificat 516 specii de cormofite, grupate în 68 de familii.

O specie caracteristică ariei naturale protejate este narcisa Narcissus poeticus subspecia radiflorus, Edafotipul acidofil, din zonele joase, prezintă flori albe clar şi alb- gălbui, cel mai adesea solitare, rareori câte două.

În interiorul rezervaţiei ştiinţifice a fost identificat şi relictul glaciar – Spiraea salicifolia, specie eurasiatică. Între rarităţile floristice identificate în perimetrul rezervaţiei mai pot fi menţionate: Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius europaeus, Iris sibirica, endemitul carpatic Phyteuma tetramerum.

Vegetaţia

Zona în care se află aria naturală protejată corespunde stejăretelor de terasă din nordul Munţilor Făgăraş, terase fragmentate în direcţia sud-nord de pârâuri ce coboară din munţi. În interfluvii, acolo unde probabil substratul a fost mai rezistent sau depozitele inter şi postglaciare au fost mai extinse, s-au menţinut pâlcuri de pădure şi zăvoaie. Este interesantă Colina cu Mesteceni, ce se afla la nord-vest de aria naturală protejată, a cărei origine este discutabilă, ea fiind mai înaltă cu câţiva metri faţă de poienile cu narcise.

Aria naturală protejată reprezintă, aşadar, vestigiul unor stejărete de terasă din care s-a păstrat până în prezent doar o pădure,,dumbravită", rărită artificial, dar şi natural, urmare a uscării unor exemplare de stejar şi datorită condiţiilor nefavorabile de încolţire a ghindei şi menţinere a plantulelor, din cauza excesului de umiditate, din lunile de primăvară, ce caracterizează terenurile mai joase.

Molinietele populează întreaga aria naturală protejată, fiind dominante în parcelele lipsite de vegetaţie arborescentă. Dacă în poieni, iarba albastră – Molinia caerulea constituie un covor aproape continuu, în zonele cu stejari şi alte specii lemnoase formeaza nişte,,popândici” – buchete de tulpini mai vârstnice şi din anul respectiv – printre care cresc alte plante ierboase de pădure sau de pajişte.

În aria naturală protejată au fost identificate următoarele asociaţii vegetale: Caricetum vesicariae Chouard 1924; Phalaridetum arundinaceae-; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar et So6 1933; Molinio-Quercetumroboris Scam. et Pass 1959; Junco-Molinietum

Preising 1951, subas. narcissetosum stellaris -Sanda et Popescu 1991; Nardeto-Molinietum- narcissetosum stellaris Şerb. 1960; Deschampsietum caespitosae Horv. 1930; Calamagrosti- Salicetum cinereae So6 et Zol. în So6 1955 subas. spiraeetosum salicifoliae Fl. Raţiu 1978; Frangulo-Salicetum cinereae Malcuit 1929; Carici brizoides-Quercetum roboris Raţiu et all 1977.

Fauna de nevertebrate

În aria naturală protejată au fost ientificate 368 specii de fluturi. Sub aspect calitativ există o mare diversitate de specii, de la cele de pădure, până la cele de stepă. Sub aspect cantitativ predomină speciile carcteristice zonelor umede şi mlaştinilor: Calamotropha paludella, Thaumatha senex karwajszki, Mythimna comma, Mythimna impura, Brenthis ino, Maculinea telejus, Lycaena helle.

Dintre speciile importante fac parte: Lycaena helle, Euphydryas aurinia, Euthrix potatoria, Gastropacha populfolia, Maculinea teleius, Plebejus idas, Argynnis laodice, Brenthis ino, Hypoxistis pluviaria, Odezia atrata, Anticollix sparsata, Dicallomera fascelina, Cybosia mesomella.

Fauna de vertebrate

În aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului au fost identificate 160 specii de vertebrate.

În râul Bucium, din partea de est a ariei naturale protejate, au fost identificate mai multe specii de peşti: clean – Squalius cephalus, boiştean – Phoxinus phoxinus, porcuşor – Gobio gobio, ţipar – Misgurnus fossilis, molan – Nemachilus barbatulus, zvârlugă – Cobitis taenia.

Dintre amfibieni, au fost semnalate: salamandra – Salamandra salamandra, specii de tritoni – Triturus vulgaris şi Triturus cristatus, buhaiul de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata.

Dintre reptile au fost identificate: şopârla de câmp – Lacerta agilis, guşterul – Lacerta viridis, şarpele lui Esculap – Elaphe longissima.

În aria naturală protejată au fost identificate peste 120 de specii de păsări, caracteristice zonei: barza neagră – Ciconia nigra, potârnichea – Perdix perdix, porumbelul de scorbură – Columba palumbus, acvila ţipătoare mică – Aquila pomarina, şoimul călător – Falco peregrinnus, pupăza – Upupa epops, cucul – Cuculus canorus, ciuful de pădure – Asio otus, piţigoi, cinteze, ciocănitori şi multe altele.

Dintre mamifere au fost identificate 26 de specii: iepurele de câmp – Lepus europaeus,

veveriţa – Sciurus vulgaris, porcul mistreţ – Sus scrofa, cerbul – Cervus elaphus, căpriorul – Capreolus caprelous, vulpea – Vulpes vulpes, specii de jderi, lilieci, chiţcani de pădure, pârşi. În aria naturală protejată se mai pot întâlni, mai rar, mai ales iarna, pentru hrănire: lupul – Canis lupus, ursul – Ursus arctos, râsul – Lynx lynx şi pisica sălbatică – Felis sylvestris.
2.4. Tipurile de habitate şi speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată
1. 2.4.1. Tipurile de habitate pe baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului
  
  Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menţionează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele tipuri de habitate:
  1. 1) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase –Molinion caeruleae;
  2. 2) 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii;
  3. 3) 6510 Pajişti de altitudine joasă –Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis;
  4. 4) 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin;
  5. 5) 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
    
    Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri –Ulmenion minoris;
  6. 6) 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.
  În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului anexat Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007,cu modificările şi completările ulterioare este menţionat tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medio – europene de stejar sau stejar cu carpen, din Carpinion betuli. În Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007, acest tip de habitat a fost înlocuit cu tipul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.
  
  În urma studiilor realizate în teren, au fost identificate următoarele habitate:
  1. 1) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase –Molinion caeruleae;
  2. 2) 6510 Pajişti de altitudine joasă –Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis;
  3. 3) 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. Acest habitat ocupă întreaga suprafaţă
  împădurită. Studiile din teren arată acest habitat are numeroase elemente care îl încadrează mai degrabă la tipul 9190 – Stejărete acidofile bătrâne cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, un habitat foarte rar şi valoros din punct de vedere conservativ.
  
  Descrierea habitatelor de interes comunitar
  1. 1. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase –
    
    Molinion caeruleae.
    
    Descriere generală
    
    Pajişti cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puţin umede şi sărace în nutrienţi. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori cositul întârziat al pajiştilor, spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaştinilor de turbă drenate.
    
    Subtipuri:
    
    37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii –Eu-molinion. Solul este uneori turbos şi devine uscat, vara.
    
    37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion –Juncion acutiflori, cu excepţia pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate.
    
    Plante:
    
    37.311 – Molinia caerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus;
    
    37.312 – Viola persicifolia, Viola palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, Potentilla anglica, Carex pallescens.
    
    În unele regiuni, aceste pajişti sunt în contact direct cu comunităţi de Nardetalia.
    
    În pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranziţie către alianţa Cnidion
    
    dubii.
    
    Asociaţii vegetale: Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano
    
    rocheliani- Molinietum caeruleae Boşcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex So6 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958.
    
    Corespondenţă cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 37.31. Corespondenţă cu tipurile de habitate din România: R3710, R3711.
    
    Suprafaţă
    
    Habitatul ocupă o suprafaţă de 138,7 ha. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate
    
    Acest habitat se regăseşte în toate zonele ariei naturale protejate, ocupând şi luminişurile habitatelor forestiere.
  2. 2. 6510 Fâneţe de joasă altitudine –Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis
    
    Descriere generală
    
    Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori şi nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şi după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.
    
    Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, Leontodo nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
    
    Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scade rapid.
    
    Asociaţii vegetale: Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925. Corespondenţă cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 38.2. Corespondenţă cu tipurile de habitate din România: R3802.
    
    Suprafaţă
    
    Habitatul ocupă o suprafaţă de 6 hectare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate
    
    Habitatul este prezent în zonele marginale ale ariei naturale protejate în sectoarele nordic şi sudic.
  3. 3. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
  Descriere generală
  
  Păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei.
  
  Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto
  
  şi, în est, de specii pontice -euxinice.
  
  Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Quercus petraea, Quercus dalechampii, Quercus cerris, Quercus frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, Carex brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus.
  
  Asociaţii vegetale: Aro orientalis-Carpinetum-; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum -Borza 1941 So6 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum -Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978.
  
  Corespondenţă cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 41.2C. Corespondenţă cu tipurile de habitate din România: R4124, R4125, R4126, R4143,
  
  R4147.
  
  Suprafaţă
  
  Habitatul ocupă 254,3 hectare – 64% din suprafaţa ariei naturale protejate. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate
  
  Habitatul este prezent pe întreg teritoriul ariei naturale protejate.
2. 2.4.2. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate
  
  Hărţile de distribuţie ale tipurilor de habitate se regăsesc în Anexa nr. 12 la Planul de management.
  
  Informaţiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate.
3. 2.4.3. Specii pentru care a fost declarată aria naturală protejată
  
  Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menţionează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele specii:
  1. 1) specii de amfibieni: Bombina variegata;
  2. 2) specii de nevertebrate: Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Lycaena helle;
  3. 3) specii de plante: Eleocharis carniolica.
  Pe lângă speciile menţionate în formularul standard, în teren au fost identificate alte patru specii de fluturi de interes conservativ: Leptidea morsei, Callimorpha quadripunctaria, Neptis sappho, Parnassius mnemosyne.
  1. 2.4.3.1. Specii de amfibieni
    
    1. 1193 Bombina variegata – buhaiul de baltă cu burtă galbenă
    
    Descriere generală, distribuţie, habitat
    
    Specie de anur relativ mica, până la 5 cm lungime, cu aspect robust, îndesat, dar şi turtit. Pe spate are aspect rugos dat de negii proeminenţi, fiecare prevăzut cu spinişori ascuţiţi. Pupila în formă de „inimioară". Coloraţia dorsală este pământie sau cenuşiu-cafenie, cu pete neregulate, de culoare mai închisă. Pe partea ventrală, coloraţia este vie, predominant galbenă, cu marmoraţie cenuşiu-verzuie, predominând însă coloraţia deschisă. Masculul nu are saci vocali. De aceea, cântecul se aseamănă cu un „hum… hum…hum" rapid şi slab.
    
    Specia este prezentă în Europa Centrală şi Sudică.
    
    Pe teritoriul României apare în zone de munte şi deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente – bălţi, băltoace, mlaştini, şanţuri, gropi cu apă, fiind prezentă însă şi în ape curgătoare – pâraie, râuri.
    
    Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată
    
    Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Specia este prezentă în bălţile permanenente şi temporare sau în bălţile formate în preajma izvoarelor.
    
    Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată
    
    Se estimează o populaţie de 100-500 exemplare. Prezenţa speciei depinde de formarea şi de menţinerea bălţilor permanente şi temporare.
    
    Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate
    
    Bălţile de reproducere ale speciei Bombina variegata sunt localizate mai ales în zona de la marginea sitului – în special în zona de nord şi de sud.
    Descriere generală, distribuţie, habitat
    
    Pipiriguţul este o plantă perenă de 10-20 cm, rar atingând 30 de cm. Spre deosebire de alte specii înrudite, nu prezintă stoloni. Tulpinile sunt numeroase, filiforme, prezentând patru muchii, care în secţiune par să formeze paralelipipede dreptunghiulare sau pătrate.
    
    Floarea este de tip spic şi este lungă de până la 10 mm, având o formă alungită, ovoidă de culoare brun-închis. Prezintă marginile de culoare uşor deschisă care contrastează cu nervura mediană de culoare verde mai închis.
    
    Eleocharis carniolica este o specie sporadică pentru România, caracteristică pajiştilor temporar inundate sau înmlăştinite.
    
    Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă.
    
    Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată
    
    Conform estimărilor din teren populaţia speciei este formată din minimum 200 – maximum 1000 de exemplare. Este o specie de dimensiuni mici, greu de identificat.
    
    Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate
    
    Planta apare în zonele mlăştinoase şi în pajiştile umede.
    
    2.3.3.6. Hărţile de distribuţie ale speciilor
    
    Hărţile de distribuţie ale speciilor se regăsesc în Anexa nr. 11 la Planul de management. Informaţiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate.
4. 2.4.4. Alte tipuri de habitate, specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
  Deşi narcisa nu este o specie protejată la nivel european, ea reprezintă unul dintre elementele care au stat la baza declarării Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, constituind şi o specie emblemă pentru zonă, dând şi numele ariei protejate. Specia este reprezentativă pentru personalizarea ei în plan estetic, în particular, datorită perioadei de înflorire care se suprapune cu o serie de sărbători ale calendarului creştin: Paşte, Florii, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
  
  Descriere generală, distribuţie, habitat
  
  În sol, planta prezintă un bulb alungit sau rotunjit, ovoidal. Frunzele în număr de 2-5 au o culoare verde-alburie, sunt lungi, liniare, mai scurte decât tulpina. Tulpina este subţire şi lungă de 20-40 cm. Florile sunt solitare, mai rar căte 2 pe aceeaşi tulpină, cu tepale albe, uneori verzui sau gălbui, cu aspect de stea, având 50-65 mm în diametru.
  
  Narcisele vegetează pe soluri bogate în substanţe nutritive, bazice – Munţii Ţarcu, Muntele Pop Ivan, Munţii Ciucaş – sau zonele joase cu soluri mai sărace, dar mai umede primăvara – Căuaşd, Preajba, Dealul Ciocârlău – Tg. Jiu, Vad – Şercaia.
  
  Specie vest-mediteraneană, ca origine, narcisa a evoluat dintr-o formă străveche a genului, după o serie de cercetători, probabil în prima jumătate a Pliocenului,–acum 5,3-2,6 milioane ani. Odată apărută s-a înmulţit spre centrul şi estul Europei. Există o ipoteză care susţine că centrul de orgine ar fi în Munţii Alpi Orientali, unde se regăseşte densitatea maximă a populaţiilor acestei specii.
  
  Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă.
  
  Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată
  
  Populaţia este viabilă, cu efectiv populaţional mare, de câteva zeci de mii de exemplare. Tendinţa efectivului general este în scădere în ultimii 20 de ani.
  
  Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate
  
  Pajiştile cu Molinia caerulea, prezente aproape în întreaga aria naturală protejată, constituie habitatul acestei specii.

2.5. Informaţii socio-economice

Încadrarea în teritoriu

Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului se situează pe raza administrativă a judeţului Braşov, cea mai mare parte fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Şercaia – 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Şinca – 4,76 hectare. O suprafaţă foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra.

Comuna Şercaia este situată în partea de sud-est a Transilvaniei, cuprinsă între apele Oltului şi Carpaţii Meridionali. Comuna Şercaia se găseşte în parte de est a depresiunii, la confluenţa râului Şercaia cu râul Olt şi întretăierea drumului naţional DN 1 cu drumul naţional DN 73.

Harta poziţiei ariei naturale protejate în cadrul unităţii teritorial administrative este reprezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management.

2.5.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

2.5.1.1. Comunităţi locale

Caracterizarea unităţii administrativ-teritoriale Comuna Şercaia
1. 1. Date demografice privind comunitatea locală
  
  Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Şercaia se ridică la 2822 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3050 locuitori.
  
  Majoritatea locuitorilor sunt români – 81,33%. Principalele minorităţi sunt maghiarii – 10,31% şi romii – 4%. Pentru 3,4% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută.
  
  Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi – 80,23%, dar există şi minorităţi de evanghelici-luterani – 6,63%, greco-catolici – 2,83%, adventişti de ziua a şaptea – 2,59%, reformaţi – 1,7% şi romano-catolici – 1,03%. Pentru 3,69% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.
2. 2. Date privind activităţile economice
Activitatea economică a Comunei Şercaia are la bază activităţi agricole, de cultivare a terenurilor şi creştere a animalelor, unităţi de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare şi valorificare a produselor cerealiere şi animaliere, unităţi de prelucrare a materialelor de construcţie, microunităţi de confecţionat produse betonate, fabricare nutreţuri concentrate.

În Comuna Şercaia au fost înregistraţi 32 de de agenţi economici activi.

Caracterizarea unităţii administrativ-teritoriale Comuna Şinca
1. 1. Date demografice privind comunitatea locală
  
  Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Şinca se ridică la 3401 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3545 locuitori.
  
  Majoritatea locuitorilor sunt români – 90,18%, cu o minoritate de romi – 3,59%. Pentru 6% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută.
  
  Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi – 86,62%, dar există şi minorităţi de greco-catolici – 5,15% şi adventişti de ziua a şaptea – 1,21%. Pentru 6,09% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională
2. 2. Date privind activităţile economice
Activitatea economică a Comunei Şinca are la bază activităţi agricole, de cultivare a terenurilor şi creştere a animalelor, unităţi de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare şi valorificare a produselor cerealiere şi animaliere, unităţi de prelucrare a materialelor de construcţie, microunităţi de confecţionat produse betonate, activităţi turistice.

În Comuna Şinca au fost înregistraţi 34 de de agenţi economici activi.

2.5.1.2. Factorii interesaţi

Lista celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la aria naturală protejată este prezentată în tabelul nr. 1.

Lista celor mai importanţi factori interesaţi

Tabelul nr. 1.

Nr.	Denumire factor interesat	Aria de interes
1	Primaria Şercaia	Dezvoltare durabilă
2	Primaria Şinca	Dezvoltare durabilă
3	Custode	Menţinerea statutului de conservare
4	Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov	Monitorizarea activităţilor de conservare, autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului, implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel ariei naturale protejate
5	Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov	Controlul activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, controlul activităţii custodelui
6	Comunitate rurală de proprietari teren	Terenurile din aria naturală protejată, management durabil, venituri
7	Vizitatori	Drumeţii, diverse activităţi recreative, mai ales în perioada înfloririi narciselor
8	Ocoale Silvice	Asigurarea continuităţii habitatului forestier
9	Organizaţii nonguvernamentale	Dezvoltare durabilă, conservarea biodiversităţii, educaţie
10	Consiliul Judeţean Braşov	Promovarea valorilor naturale, reducerea poluării, dezvoltare turistică
11	Operatori de turism locali	Diversificarea programelor turistice
12	Garda Forestieră Braşov	Dumbrava Vadului ca model de gospodărire silvică

2.5.2. Utilizarea terenurilor

Modul principal de utilizare a terenului este managementul silvic.

Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor se regăseşte în tabelul nr. 2.

Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor

Tabelul nr. 2.

Nr.	Clasele de utilizare a terenului conform Corine Land Cover	Suprafaţă totală ocupată – ha	Ponderea din suprafaţa totală a sitului -%
1.	Pădure	398,47	99,86
2.	Construcţii şi curţi construcţii	0,53	0,14
Total		399	100

Harta categoriilor de folosinţă ale terenurilor este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

2.5.3. Situaţia juridică a terenurilor

În prezent pe suprafaţa de 399 hectare sunt următorii proprietari:
1. 1) 7,16 hectare proprietar Consiliul Local al Comunei Şercaia;
2. 2) 288,37 hectare validate către persoane fizice din satul Vad;
3. 3) 103,47 hectare statul român – Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Braşov.
Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor se regăseşte în Anexa nr. 9 la Planul de management.
2.5.4. Infrastructură şi construcţii

Circulaţia în satul Vad se desfăşoară pe străzi ce constituie artere principale provenite din drumurile naţionale DN73A şi DC65, constituite în străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte asfaltică. Reţeaua secundară de deservire locală este alcătuită din străzi de categoria a III-a şi a IV-a cu îmbrăcăminţi diverse.

Drumul naţional DN73A penetrează intravilanul satului Vad în direcţia nord-sud pe o lungime de 1600 m asigurând relaţia între Şercaia şi Zărneşti şi constituie strada Principală.

Drumul comunal DC65 penetrează intravilanul satului Vad în direcţia est-vest asigurând relaţia Poiana Narciselor – intersecţia cu drumul naţional DN73A. Aceasta se

desfăşoară în intravilan pe o lungime de 650 m şi constituie strada Peste Vale.

Teritoriul comunei Şercaia este străbătut de calea ferată Braşov – Făgăraş – Sibiu.

În prezent, în cadrul ariei naturale protejate naturale, infrastructura este reprezentată de drumul forestier de acces şi cantonul silvic.

La cele două puncte de intrare în aria protejată este montată câte o barieră.
2.5.5. Patrimoniu cultural

Pe teritoriul ariei naturale protejate nu există obiective culturale.

În comuna Şercaia au loc în fiecare an obiceiul tradiţional Plugarul, Sărbătoarea Narciselor precum şi Ceata Feciorilor.

Plugarul este un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieşit primul la arat în acel an.

Ceremonialul cuprinde mai multe secvenţe rituale: după alegerea plugarului urmează ca în prima zi de Paşte fetele să împletească legături din grâu verde cu care a doua zi plugarul va fi „gătit". Grâul verde este simbol al începutului unui nou ciclu. Serbarea plugarului începe cu ascunderea acestuia în incinta gospodăriei sale, urmată de căutarea lui.

După ce este găsit, urmează gătirea cu grâul verde; plugarul este apoi urcat pe o grapă de lemn şi purtat spre râu de către ceilalţi feciori. Aici este scufundat în râu, cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul îi stropeşte apoi pe sătenii adunaţi pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile şi căsnicia lor să fie rodnice şi îmbelşugate.

Sărbătoarea narciselor din comuna Şercaia are loc în fiecare duminică imediat urmatoare datei de 21 mai – Sfinţii Constantin şi Elena.

Ceata Feciorilor colindători îşi are originea, dupa părerea etnografilor, în ciclul agrar după care se hotărau anotimpurile în vremurile pre-romane şi pre-creştine. Ele invocau zeii, oamenii crezând că simpla lor numire era ca o vrajă, ce provoca realizarea în fapt a lucrului dorit.

Odată cu apariţia creştinismului, colinda a asimilat puternice elemente religioase. Cele două lumi au rămas contopite într-un colind până în zilele noastre. Se consideră ca fiind mai autentice colindele care nu pierd din elementele acelor ritualuri pre-creştine. În satele de sub Muntii Făgăraş accesoriul specific al cetei este Steagul. Cetele de feciori mai au un aspect interesant: ele se formează, de fapt, după un sistem de organizare clar stabilit. Întâi e vătaful, apoi urmează alegerea ajutoarelor sale: ghirăul, colăcarul şi crâşmarul, având fiercare rolul

său precis. Alegerea acestora a rămas în unele sate asemănătoare ritualurilor arhaice de iniţiere prin care, la o anumită vârstă, băieţii intrau sau nu în rândul feciorilor. În majoritatea satelor, însă, alegerea se face dupa un obicei lăsat din generaţie în generaţie. Ceata se adună de Sfântul Nicolae şi se hotărăsc şefii cetei – vătaf mare, vătaf mic, colăcar, crâşmar. În perioada de timp rămasă până la Crăciun toţi feciorii trebuie să înveţe toate textele şi cântecele colindelor.

Pe teritoriul Comunei Şercaia se găseşte o biserică săsească, în stil gotic, atestată în anul 1429, dărâmată şi reconstruită între 1868 şi 1875.

Patrimoniul cultural istoric al comunei Şinca este reprezentat prin valori materiale multiple:
1. 1) situl arheologic de pe Dealul Sălauş, situat la 1 km de localitatea Şinca Veche, o aşezare din a doua epocă a fierului – Latene;
2. 2) ruinele a trei schituri, în fundul Văii Creţului, pe valea Strâmbei şi la locul numit
  
  „Din Jos", la 1,5 km nord-vest spre Ohaba;
3. 3) ruinele mănăstiri rupestre de pe Dealul Creţului – datând din secolul XVIII, şi morminte princiare, mai la sud, la 500 – 600 m;
4. 4) Biserica ortodoxa Sfinţii Arhangheli din Perşani, datând din anul 1793;
5. 5) Biserica ortodoxa Sfânta Maria din Ohaba, datând din secolul XVIII,;
6. 6) Biserica ortodoxa Cuvioasa Paraschiva din Şercăiţa, datând din perioada 1700 – 1720,;
7. 7) Mănăstirea Bucium, din Bucium, construită pe locul unui aşezământ monahal mai vechi, datând din anul 1737;
8. 8) casa erarhială din Şinca Veche, construită în anul 1770;
9. 9) crucea cu litere chirilice din Şinca Veche, datând din anul 1800;
10. 10) clădirea poştalionului din Perşani, datând din secolul XIX;
11. 11) şcoala grănicerească din Ohaba, care funcţiona în anul 1772;
12. 12) crucea de piatră cu litere chirilice, de la intersecţia drumului naţional DN 73 cu drumul judeţean DJ 104, la intrarea în Ohaba.
2.5.7. Obiective turistice

Obiectivul turistic principal îl constituie aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, principalul scop al vizitării zonei fiind reprezentat de vizionarea narciselor în perioada înflorii.

În Şinca Veche, se află o mănăstire şi un lacaş de cult săpat în piatră. Se presupune că acest lăcaş de cult, denumit „Templul Ursitelor", „Mănăstirea Săpată în Piatră" sau „Templul de la Şinca Veche", are o vechime de aproximativ 7000 de ani. Turiştii care vizitează acest templu, ajung de multe ori şi în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului.

În comuna Şinca, la marginea localităţii Perşani, lângă şoseaua naţionala Făgăraş – Braşov, o serie de izvoare sărate cu debit mic şi concentraţie medie sunt colectate în două bazine de agrement şi tratament în aer liber. În afara de complexitatea hidrochimică a apei din aceste izvoare, este de menţionat prezenţa bromului şi a nămolului terapeutic. În unele cazuri, turiştii care vizitează Băile Perşani, ajung şi în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului.

Traseu de vizitare în aria naturală protejată

Traseul propus pentru vizitarea ariei naturale protejate, urmează în totalitate drumurile forestiere, şi are o lungime de 4,3 km şi se parcurge în circa 4 ore de plimbare obişnuită pentru o zi însorită.

Direcţia către către Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului este marcată pe drumul european E68 din localitatea Şercaia care orientează turistul către satul Vad de la al cărui nume vine şi denumirea ariei naturale protejate. La intersecţii există indicatoare vizibile către aria naturală protejată. Practic, rulând cu 50 km/h în 10 minute se poate parcurge distanţa Şercaia – Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului.

Intrarea în aria naturală protejată se poate face dinspre localitatea Vad, judeţul Braşov.

La intrarea în aria naturală protejată, după barieră apare o pajişte aparţinând tipului de habitat 6510 Pajişti de altitudine joasă –Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, invadată de arbuşti. Spre interior, pădurea seculară de stejari se profilează maiestoasă.

Din păcate narcisele lipsesc în pajiştile situate pe prima porţiune a traseului, datorită colectării lor excesive.

Se poate remarca în această pajişte prezenţa puieţilor de stejar, regeneraţi natural a căror înălţime variază de la câţiva centimetrii până la peste 1 m.

Traseul străbate, şerpuind pădurea dumbrăvită de stejari, aparţinând tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, cu un strat arbustiv bogat format preponderent din păducel şi cruşin.

În zonele cu umiditate mai ridicată, întâlnite de-a lungul traseului se remarcă formele

globuloase ale tufelor de salcie cenuşie.

Poienile din pădurea de stejari dominate de iarba albastră aparţin tipului de habitat de interes comunitar 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase – Molinion caeruleae. Ochiurile de pajişte sunt invadate, treptat, de mesteacăn, păducel, specii de sălci, ca urmare a abandonării cositului tradiţional.

În zilelele însorite, din mai până în augut, în ochiurile de pajişte apar numeroase specii de fluturi, unelel dintre ele protejate conform legislaţiei: fluturele auriu – Euphydryas aurinia, fluturaşul purpuriu – Lycaena dispar, fluturaşul punctat – Lycaena helle, fluturaşul albastru cu puncte negre – Maculinea teleius.

Poteca parcurge o zonă bine umbrită de coronamentele stejarilor. După alţi zeci de metri parcurşi se observă o altă pajişte invadată de mesteacăn şi cruşin.

Urmând traseul, vizitatorul ajunge la o răscruce de două poteci, după o zonă umbrită, unde se pot observa şi câteva exemplare de ienupăr.

Spre dreapta, poteca se îndreaptă spre un observator de faună.

Spre stânga, traseul merge spre marginea ariei potejate. De aici se poate admira silueta Munţilor Făgăraş. Pe partea dreaptă a traseului se remarcă prezenţa unui pârâu care în sezonul uscat este aproape secat. În bălţile temporare care se formează în acestă zonă se poate remarca prezenţa buhaiului de baltă cu burta galbenă – Bombina variegata.

Urmând poteca, se ajunge din nou în pădurea de stejari, traversând zone de umbră şi luminişuri. De-a lungul traseului pot fi observate urme ale trecerii porcilor mistreţi, specie frecventă pe teritoriul ariei naturale protejate.

Traseul de vizitare ajunge la o răscruce dominată de un stejar, în care este construit un observator pentru speciile de faună. Alegând poteca din dreapta, vizitatorul se poate întoarce, pe drumul pe care a venit, până la intrarea în aria naturală protejată.

Continuând drumul pe poteca din stânga, se poate ajunge spre cea de a doua zonă de intrare în aria naturală protejată. Drumul conduce, la umbra pădurii de stejari spre o poiană cu narcise situată în partea stângă a traseului, care va continua sinuos prin luminişuri şi zone de umbră unde se remarcă bogăţia botanică a pajiştilor de iarbă albastră.

Ultima parte a traseului, după ce părăseşte pădurea, presărată aici cu irişi, străbate o pajişte bogată în narcise şi sorbestrea, zonă importantă pentru speciile e fluturi din aria naturală protejată.

Traseul de vizitare se termină la o altă barieră, care marchează a doua intrare în aria naturală protejată. În depărtare, pe partea stângă, se poate admira admira Colina cu Mesteceni

aflată în exteriorul ariei naturale protejate.
2.5.6. Peisajul

Peisajul ariei naturale protejate este o formă de expresie a echilibrului natural rezultat în urma acţiunii în timp a factorilor naturali şi antropici.

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, din punct de vedere peisagistic, aparţin peisajului de podiş, de tip forestier aflat la limita localităţii Vad de lângă Făgăraş. Pădurea dumbrăvită aparţine peisajului sălbatic care are capacitatea de a se autoregla şi este reprezentat în particular de habitatele tipice zonei şi bine conservate.

2.6. Impacturi şi ameninţări

2.6.1. Lista presiunilor actuale şi a ameninţărilor cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale – viitoare asupra ariei naturale protejate sunt sintetizate în tabelul nr. 3.

Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale – viitoare asupra ariei naturale

protejate – sinteză

Tabelul nr. 3.

Activitate	Categorie impact
Fertilizarea cu îngrăşământ	Presiune, ameninţare în viitor
Depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din bazele de agrement	Presiune, ameninţare în viitor
Specii native, indigene, problematice	Presiune, ameninţare în viitor
Specii invazive non-native, alogene	Presiune, ameninţare în viitor
Canalizare şi deviere de apă	Ameninţare în viitor
Statutul de protecţie excesivă, impus de legislaţia românească în rezervaţiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică	Presiune, ameninţare în viitor
Daune cauzate de erbivore – inclusiv specii de vânat	Presiune, ameninţare în viitor
Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber,	Presiune, ameninţare în viitor

Activitate	Categorie impact
activităţi recreative
Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale	Presiune, ameninţare în viitor
Evoluţie biocenotică, succesiune	Presiune, ameninţare în viitor
Secete şi precipitaţii reduse	Presiune, ameninţare în viitor
Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate	Ameninţare în viitor
Abandonarea/lipsa cositului	Presiune, ameninţare în viitor
Cositul vegetaţiei în perioade nefavorabile pentru dezvoltarea speciilor de fluturi	Ameninţare în viitor
Călcarea, tasarea şi distrugerea vegetaţiei de către vizitatori	Presiune, ameninţare în viitor
Colectarea speciilor de lepidoptere protejate	Presiune, ameninţare în viitor
Colectarea ciuperci, licheni, fructe de pădure – adunare manuală	Presiune, ameninţare în viitor
Incendii	Presiune, ameninţare în viitor
Canalizare şi deviere de apă	Presiune, ameninţare în viitor
Schimbarea compoziţiei de specii	Presiune, ameninţare în viitor
Evoluţie biocenotică, succesiune/ înlocuirea şi deteriorarea habitatului	Presiune, ameninţare în viitor
Prădarea staţiunilor floristice – rezervaţiile floristice	Presiune, ameninţare în viitor

2.6.2. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale – viitoare asupra speciilor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr. 4.

Intensitatea presiunilor şi ameninţărilor a fost cuantificată astfel: ridicată – R – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie – M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută – S

– viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale – viitoare asupra speciilor

Tabelul nr. 4.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
1193 Bombina variegata
Fertilizarea cu îngrăşământ	Presiune, ameninţare în viitor	S	Folosirea substanţelor chimice în zonele agricole ce înconjoară aria naturală protejată poate afecta populaţia speciei, prin poluarea apelor.	Întregul habitat al speciei.
Depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din bazele de agrement	Presiune, ameninţare în viitor	S	În cazul ariei naturale protejate, din fericire, în prezent, nu se poate vorbi de o depozitare propriu-zisă a deşeurilor, zona fiind situată destul de departe de sat. De-a lungul traseelor turistice sunt aruncate, de multe ori, de către turişti, ambalaje provenite de la produsele alimentare, ţigări. Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în aria naturală protejată şi de-a lungul traseelor turistice/de vizitare. Este afectată populaţia speciei.	Întregul habitat al speciei.
Specii native, indigene, problematice	Presiune, ameninţare	R	Specii problematice pentru habitatele cu exces de umiditate sunt plopul – Populus tremula, salcia albă – Salix alba, răchita roşie – Salix	Întregul habitat

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
	în viitor		purpurea, şi zălogul – Salix cinerea. Este afectat, se reduce, habitatul favorabil al speciei.	al speciei.
Canalizare şi deviere de apă	Presiune, ameninţare în viitor	R	Realizarea canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei. Este afectat, se reduce, habitatul favorabil al speciei.	Întregul habitat al speciei.
Evoluţie biocenotică, succesiune	Presiune, ameninţare în viitor	R	Datorită alterării condiţiilor abiotice provocate de drenaj se declanşează procesele de succesiune spre alte tipuri de habitate, mai uscate. Este afectat, se reduce, habitatul favorabil al speciei.	Întregul habitat al speciei.
Secete şi precipitaţii reduse	Presiune, ameninţare în viitor	R	În ultimii ani, seceta şi precipitaţiile reduse au reprezentat constante climatice. În condiţiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăşi existenţa speciei. Existenţa canalui de drenaj care înconjoară aria naturală protejată constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei. Ameninţarea majoră asupra speciei Bombina variegata la nivelul sitului o reprezintă, în primul rând, deteriorarea şi dispariţia în mod natural, în principal din cauza secetei, a bălţilor de reproducere.	Întregul habitat al speciei.
Înlocuirea şi deteriorarea	Presiune,	R	Seceta conduce la succesiunea habitatelor, cauzând reducerea bălţilor	Întregul habitat

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
habitatului	ameninţare în viitor		favorabile existenţei speciei.	al speciei.
Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate	Presiune, ameninţare în viitor	S	Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în aria naturală protejată şi de-a lungul traseelor turistice/de vizitare. Este afectat, se reduce habitatul favorabil al speciei.	Întregul habitat al speciei.
1065 Euphydryas aurinia, 1060 Lycaena dispar, 1059 Maculinea teleius, 4038 Lycaena helle, 1078 Callimorpha quadripunctaria, 4036 Leptidea morsei, Parnassius mnemosyne, Neptis sappho
Lipsa cositului	Presiune, ameninţare în viitor	R	Abandonarea cositului duce la închiderea luminişurilor. Acest fapt conduce la dispariţia speciilor de plantă preferate de diferitele specii de fluturi şi la dispariţia furnicilor din genul Myrmica de care este legat ciclul biologic al speciei Maculinea teleius. Reducerea bazei trofice larvare şi reducerea populaţiei speciilor de fluturi.	Întregul habitat al speciilor de fluturi.
Cositul vegetaţiei în perioade nefavorabile pentru dezvoltarea	Ameninţare în viitor	S	De exemplu, pentru specia Maculinea teleius, cositul vegetaţiei în perioada de depunere a ouălor şi dezvoltarea larvelor până la părăsirea platei gazdă, poate afecta grav populaţia speciei.	Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
speciilor de fluturi			Distrugerea ouălor şi larvelor şi reducerea populaţiei speciilor de fluturi.
Călcarea, tasarea şi distrugerea vegetaţiei de către vizitatori	Presiune, ameninţare în viitor	M	Numărul mare de vizitatori care părăsesc traseul de vizitare poate conduce la o tasare şi disturgere a vegetaţiei, a habitatului speciilor de fluturi. Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de reducerea populaţiilor acestora.	Întregul habitat al speciilor de fluturi, cu precădere în vecinătatea traseului de vizitare.
Colectarea speciilor de lepidoptere protejate	Presiune, ameninţare în viitor	S	Deoarece zona este bine cunoscută de colecţionarii de fluturi şi de oamenii de ştiinţă. Colectarea excesivă poate deveni o problemă pentru populaţiile speciilor de lepidoptere. Reducerea populaţiilor speciilor de fluturi.	Întregul habitat al speciilor de fluturi.
Colectarea ciuperci, licheni, fructe de pădure – adunare manuală	Presiune, ameninţare în viitor	S	Unii localnici colectează fructe, păducele, plante medicinale sau trufe din zona ariei naturale protejate, fără a fi îndepărtate însă cantităţi însemnate. Prin această activitate se produce un uşor deranj al habitatului speciilor de fluturi.	Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra speciei

Localizare

Specii invazive non- native, alogene

Presiune, ameninţare în viitor

În urma studiilor efectuate în teren au fost identificate exemplare izolate de bunghişor american – Erigeron anuus şi nap porcesc – Helianthus tuberosus, salcâm – Robinia psedacacia.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populaţiilor acestora.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Specii native, indigene, problematice

Presiune, ameninţare în viitor

O problema majoră pentru habitatele fluturilor din aria naturală protejată o reprezintă expansiunea unor specii indigene, care invadează habitatul, deoarece abandonarea cositului influenţează în mod favorabil dezvoltarea lor. Asemenea specii problematice sunt în primul rând speciile arbustive şi puieţii unor specii lemnoase, care într-un timp foarte scurt invadează fâneţele necosite, eliminând prin competiţie speciile sensibile, caracteristice acestor habitate.

Datorită prezenţei a numeroase exemplare mature de mesteacăn în zona Colina cu Mesteceni, aria naturală protejată este permanent invadată de seminţele acestora. În condiţiile în care nu se coseşte corespunzător, mesteacănul – Betula pendula poate invada habitatele de pajişti.

Alte specii problematice sunt cruşinul – Frangula alnus, păducelul –

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra speciei

Localizare

Crataegus monogyna, plopul – Populus tremula, salcia albă – Salix alba, răchita roşie – Salix purpurea şi zălogul – Salix cinerea.

Întufărirea pajiştilor reprezintă un factor major care contribuie la diminuarea efectivelor populaţionale ale speciilor de fluturi, putând duce în cazuri extreme la extincţia populaţiilor acestora. Luminişurile din aria naturală protejată au fost menţinute în această stare printr-un păşunat extensiv sau cosit. Ca urmare a lipsei oricărei activităţi, tufărişul, cu precădere cel de plop se extinde rapid, poienile pierzând luminiozitatea cerută de caracteristicile ecologice ale speciilor de fluturi şi implicit ale speciilor de plante gazdă.

Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de

reducerea populaţiilor acestora.

Incendii

Presiune, ameninţare în viitor

Incendierea fâneţelor şi a tufărişurilor nu este o metodă utilizată în sit. Poate să apară accidental, în exteriorul sitului, sub forma unor incendii accidentale provocate de ciobani sau turişti.

Incendiile pot să apară şi să se extindă cu foarte mare uşurinţă, mai ales în cazul existenţei unei cantităţi mari de necromasă care nu a fost

îndepărtată prin cosit.

Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
			Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de reducerea populaţiilor acestora.
Canalizare şi deviere de apă	Presiune, ameninţare în viitor	R	Existenţa canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei. În condiţiile actuale şi prognozate de secetă, drenajul are ca efect imediat uscarea habitatului fapt ce influenţează negativ ciclul de viaţă al speciilor de plante caracteristice tipului de habitat. Pe termen mai lung, schimbarea regimului hidric induce procesul de succesiune a habitatului prin invazia speciilor arbustive sau chiar spre tipuri de pajişti mai uscate. Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de reducerea populaţiilor acestora.	Întregul habitat al speciilor de fluturi.
Schimbarea compoziţiei de specii. Succesiunea/înlocuirea şi deteriorarea habitatului	Presiune, ameninţare în viitor	R	Este un fenomen natural care se instalează în lipsa activităţilor tradiţionale de utilizare a terenurilor prin cosit. În urma succesiuni naturale, vegetaţia ierbioasă se îndeseşte în defavoarea speciilor slab concurente, care sunt şi cele mai valoroase – Narcissus stellaris, Succisa pratensis, Polygonum bistorta, Gladiolus imbricatus. În faza a 2-a a succesiunii se instalează vegetaţia arbustivă prin care habitatul	Întregul habitat al speciilor de fluturi.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra speciei

Localizare

se schimbă radical, speciile protejate de fluturi fiind obligate să caute alte habitate cu luminozitate, umiditate şi structură vegetală corespunzătoare.

In lipsa oricăror activităţi tradiţionale – cosit, păşunat – succesiunea naturală a pajiştilor conduce spre o dezvoltare a speciilor dominate, în dauna speciilor slab concurente, printre care se numără şi plante utilizate preferenţial de către larvele speciilor de fluturi de interes conservativ.

Împădurirea prin succesiune naturală. Acest fenomen este de durată mai lungă, dar succesiunea naturală evoluează în această direcţie. Dacă extragerea de material lemnos este cu desăvârşire interzisă pe o perioadă lungă de timp, de exemplu 100 de ani, coronamentul se încheagă tot mai mult, ceea ce are ca urmare dispariţia luminişurilor, caracteristice speciilor de lepidoptere diurne protejate.

Prăbuşirile de arbori maturi în urma fenomenelor naturale nu compensează efectele benefice ale codrului grădinărit. În acest caz extragerea ilegală a unui număr restrâns de arbori, vine în favoarea

speciilor de lepidoptere diurne silvicole. Preferabil este însă

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
			extragerea selectivă, dirijată a unor exemplare în vederea menţinerii structurilor necesare. Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de reducerea populaţiilor acestora.
Secete şi precipitaţii reduse		M	În ultimii ani seceta şi precipitaţiile reduse au reprezentat constante climatice. Având în vedere faptul că habitatele de pajişti caracteristice speciei se dezvoltă pe soluri cu umiditate ridicată, uscarea zonei poate afecta grav stare de conservare favorabilă a habitatului. În condiţiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăşi existenţa acestui tip de habitat. Existenţa canalui de drenaj care înconjoară rezervaţia constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei. Reducerea/degradarea habitatului speciilor de fluturi, urmată de reducerea populaţiilor acestora.	Întregul habitat al speciilor de fluturi.
1898 Eleocharis carniolica
Abandonarea/lipsa cositului	Presiune, ameninţare	S	Specia vegetează la marginea fâneţelor umede şi în mici enclave în zonele inundate tempoarar ce aparţin tipului de habitat 6410. Acestea	Întregul habitat al speciei.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra speciei

Localizare

în viitor

sunt formaţiuni vegetale care nu numai că s-au adaptat bine la modul de utilizare prin cosit, dar diversitatea mare de cormofite din cadrul fitocenozelor este menţinută prin cosit.

Cositul împiedică pătrunderea tufărişurilor în aceste zone, care ar umbri exemplarele de Eleocharis carniolica şi ar degrada enclavele în care aceasta se dezvoltă.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populaţiei speciei.

Depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din bazele de agrement

Presiune, ameninţare în viitor

În cazul ariei naturale protejate Poienile cu Narcise de la Dumbrva Vadului, în prezent, nu se poate vorbi de o depozitare propriu-zisă a deşeurilor, zona fiind situată destul de departe de sat.

De-a lungul traseelor turistice sunt aruncate, de multe ori, de către turişti, ambalaje provenite de la produsele alimentare, ţigări. În urma ploilor, aceste deşeuri sunt purtate spre canale şi bălţile în care vegetează specia.

Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor",

manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în aria naturală

Întregul habitat al speciei, mai ales în

vecinătatea traseelor turistice.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
			protejată şi de-a lungul traseelor turistice/de vizitare. Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea populaţiei speciei.
Prădarea staţiunilor floristice – rezervaţiile floristice	Presiune, ameninţare în viitor	S	Din cele mai vechi timpuri, sătenii din Şercaia, Vad, Ohaba şi Şinca se adunau pe Colina cu Mesteceni pentru maialul de pe 21 mai. În această perioadă, cu precădere, localnicii pătrundeau în aria naturală protejată, culegând braţe întregi de narcise şi distrugând pajiştile. În prezent, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", organizată la sfârşitul lunii mai de Primăria Şercaia, afluxul mare de vizitatori care culeg narcisele şi pătrund în habitatele de pajişti ale ariei naturale protejate afectează într-o măsură mică specia Eleocharis carniolica. Impactul este ceva mai mare, în special în vecinătatea barierei şi în punctele de intrare din sit. Sunt afectate în special exemplarele care vegeteză în zona traseului de vizitare şi în vecinătatea pajiştilor cu narcise.	Întregul habitat al speciei, mai ales în vecinătatea traseelor turistice.
Canalizare şi deviere de apă	Presiune, ameninţare în viitor	R	În trecut, drenajul în cadrul sitului a redus considerabil suprafaţa habitatului speciei Eleocharis carniolica. Realizarea canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei şi la reducerea	Întregul habitat al speciei.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra speciei	Localizare
			habitatelor favorabile speciei. În unele zone, specia îşi găseşte adăpostul chiar în acest canal de drenaj care păstreză apa un timp mai îndelungat. În condiţiile actuale şi prognozate de secetă, drenajul are ca efect imediat uscarea habitatului speciei, fapt ce influenţează negativ ciclul de viaţă al acesteia. Pe termen mai lung, schimbarea regimului hidric induce procesul de succesiune a habitatului prin invazia speciilor arbustive sau chiar spre tipuri de pajişti mai uscate. Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea populaţiei speciei.
Evoluţie biocenotică, succesiune/ înlocuirea şi deteriorarea habitatului	Presiune, ameninţare în viitor	R	Datorită alterării condiţiilor abiotice provocate de drenaj în aceste habitate se declanşează procesele de succesiune spre alte tipuri de habitate deschise, mai uscate sau habitate de pădure. Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea populaţiei speciei.	Întregul habitat al speciei.
Secete şi precipitaţii reduse	Presiune, ameninţare	R	În ultimii ani seceta şi precipitaţiile reduse au reprezentat constante climatice.	Întregul habitat al speciei.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra speciei

Localizare

în viitor

Având în vedere faptul că specia Eleocharis carniolica se dezvoltă pe soluri cu umiditate ridicată, uscarea zonei poate afecta grav starea de conservare favorabilă a speciei. În condiţiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăşi existenţa acestei specii.

Existenţa canalui de drenaj care înconjoară aria naturală protejată constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populaţiei speciei.

Incendii

Presiune, ameninţare în viitor

Incendierea fâneţelor şi a tufărişurilor nu este o metodă practicată în sit. Poate să apară accidental, în exteriorul sitului, sub forma unor incendii provocate de ciobani sau turişti.

În condiţiile aridizării, incendiile pot să apară şi să se extindă cu foarte mare uşurinţă, mai ales în cazul existenţei unei cantităţi mari de necromasă care nu a fost îndepărtată prin cosit.

Reducerea/degradarea habitatului speciei, urmată de reducerea

populaţiei speciei.

Întregul habitat al speciei.

2.6.3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale – viitoare asupra habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr. 5.

– viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale – viitoare asupra habitatelor

Tabelul nr. 5.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra habitatului	Localizare
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase –Molinion caeruleae; 6510 Fâneţe de joasă altitudine –Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis
Abandonarea/li psa cositului	Presiune, ameninţar e în viitor	R	Abandonarea cositului poate duce la extinderea tufărişurilor şi declanşarea proceselor de succesiune, la înmulţirea şi extinderea speciilor străine invazive. Deoarece acest habitat are în principal o origine secundară, apărând ca urmare a tăierii arborilor din trecut, abandonarea cositului poate conduce la restrângerea drastică a acestui tip de habitat, datorită instalării tufărişurilor iar apoi a pădurii. Se poate ajunge, astfel, la pierderea unui habitat important, atât pentru speciile de floră cât şi pentru speciile de faună.	Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.
Păşunatul ne- intensiv în amestec de animale	Presiune, ameninţar e în viitor	S	Păşunatul nu constituie în prezent o problemă în cadrul sitului. Oficial, păşunatul este interzis în aria naturală protejată. În vecinătatea sitului există o stână cu oi, capre şi vaci, animalele pătrunzând ocazional în aria naturală protejată, fără a produce distrugeri importanate.	În zona de sud a ariei naturale protejate.
Depozitarea	Presiune,	M	În cazul ariei naturale protejate, din fericire, în prezent, nu se poate vorbi de	Zonele de

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra habitatului	Localizare
deşeurilor menajere/deşeur i provenite din bazele de agrement	ameninţar e în viitor		o depozitare propriu-zisă a deşeurilor, zona fiind situată destul de departe de sat. De-a lungul traseelor turistice sunt aruncate, de multe ori, de către turişti, ambalaje provenite de la produsele alimentare, ţigări Acest fenomen este mai accentuat în luna mai, când afluxul de vizitatori este mai mare, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", manifestându-se în principal în zonele de la intrarea în rezervaţie şi de-a lungul traseelor turistice/de vizitare.	habitate de pajişte din vecinătatea taseelor de vizitare, în imediata vecinătate a acestora.
Prădarea staţiunilor floristice – rezervaţiile floristice	Presiune, ameninţar e în viitor	R	Din cele mai vechi timpuri, sătenii din Şercaia, Vad, Ohaba şi Şinca se adunau pe Colina cu Mesteceni pentru maialul de pe 21 mai. În această perioadă, cu precădere, localnicii pătrundeau în aria naturală protejată, culegând braţe întregi de narcise şi distrugând pajiştile. În prezent, cu ocazia „Sărbătorii narciselor", organizată la sfârşitul lunii mai de Primăria Şercaia, afluxul mare de vizitatori care culeg narcisele şi pătrund în habitatele de pajişti ale ariei naturale protejate afectează într-o măsură foarte mare habitatele de pajişte, în special în vecinătatea barierei şi în punctele de intrare din sit, din care narcisele au început să dispară.	Pe tot teritoriul ariei naturale protejate, mai ales în zonele de intrare în aria naturală protejată din sectorul nordic.
Colectarea –	Presiune,	S	Unii localnici, colectează fructe sau plante medicinale din aria naturală	Întreaga suprafaţă

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra habitatului

Localizare

ciuperci, licheni, fructe de pădure – adunare manuală

ameninţar e în viitor

protejată, pentru uzul propriu, sau comercializare la scară redusă, fără a fi îndepărtate însă cantităţi însemnate.

De asemenea, zona este vizitată de căutătorii de trufe.

a habitatelor de pajişte, dar mai ales în imediata vecinătate a

habitatelor de

pădure.

Specii invazive non-native, alogene

Presiune, ameninţar e în viitor

În urma studiilor efectuate în teren au fost identificate exemplare izolate de bunghişor american – Erigeron anuus, nap porcesc – Helianthus tuberosus şi salcâm – Robinia psedacacia.

Degradarea habitatelor naturale şi abandonarea câmpurilor şi pajiştilor favorizează instalarea speciilor invazive care beneficiază de competiţia redusă care urmează degradării habitatului. Speciile de plante invazive conduc, în timp, la eliminarea speciilor de plante native – caracteristice acelei zone, adică la scăderea biodiversităţii. Astfel, aceste plante invazive, elimină treptat speciile valoroase – rare, protejate, sau plantele bune furajere.

Schimbările climatice favorizează uneori instalarea şi dezvoltarea acestor

specii străine, în defavoarea plantelor native. Dezastrele ecologice produse

Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.

Activitate

Categorie

impact

Intensitate

impact

Descriere influenţă asupra habitatului

Localizare

de aceste plante vor deveni în curând de mari proporţii.

În ceea ce priveşte limitarea extinderii speciilor străine invazive este mult mai eficientă prevenirea pătrunderii acestora în habitatele naturale sau în zonele cultivate, decât aplicarea oricăror măsuri ulterioare de combatere.

Specii native, indigene, problematice

Presiune, ameninţar e în viitor

O problema majoră pentru fâneţe o reprezintă expansiunea unor specii indigene, care invadează habitatul, deoarece abandonarea cositului influenţează în mod favorabil dezvoltarea lor. Asemenea specii problematice sunt în primul rând speciile arbustive şi puieţii unor specii lemnoase, care într-un timp foarte scurt invadează fâneţele necosite, eliminând prin competiţie specile sensibile, caracteristice acestor habitate. Datorită prezenţei a numeroase exemplare mature de mesteacăn în zona Colina cu Mesteceni, aria naturală protejată este permanent invadată de seminţele acestora.

Alte specii problematice sunt cruşinul – Frangula alnus, păducelul – Crataegus monogyna, plopul – Populus tremula, salcia albă – Salix alba, răchita roşie – Salix purpurea, şi zălogul – Salix cinerea.

Feriga ţolul lupului – Pteridium aquilinium are de asemenea un mare

potenţial invaziv, în special pentru sectoarele de pajişti situate în

Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra habitatului	Localizare
			vecinătatea pădurii.
Incendii	Presiune, ameninţar e în viitor	M	Incendierea fâneţelor şi a tufărişurilor nu este o metodă practicată în aria naturală protejată. Poate să apară accidental, în exteriorul acesteia, sub forma unor incendii provocate de ciobani sau turişti. Incendiile pot să apară şi să se extindă cu foarte mare uşurinţă, mai ales în cazul existenţei unei cantităţi mari de necromasă care nu a fost îndepărtată prin cosit.	Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.
Canalizare şi deviere de apă	Presiune, ameninţar e în viitor	R	În trecut, drenajul în cadrul sitului a facilitat, probabil, dezvoltarea habitatelor de pajişte pe o suprafaţă mai mare, în condiţiile unor precipitaţii abundente şi a unui sol mlăştinos. Realizarea canalului de drenaj, care înconjoară aria naturală protejată, a contribuit în mod semnificativ la uscarea zonei. În condiţiile actuale şi prognozate de secetă, drenajul are ca efect imediat uscarea habitatului, fapt ce influenţează negativ ciclul de viaţă al speciilor de plante caracteristice tipului de habitat. Pe termen mai lung, schimbarea regimului hidric induce procesul de succesiune a habitatului prin invazia speciilor arbustive sau chiar spre tipuri de pajişti mai uscate.	Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra habitatului	Localizare
Evoluţie biocenotică, succesiune; înlocuirea şi deteriorarea habitatului	Presiune, ameninţar e în viitor	R	Datorită alterării condiţiilor abiotice provocate de drenaj şi speciile invazive în aceste habitate se declanşează procesele de succesiune spre alte tipuri de habitate – habitate de pădure, cu pierderea compoziţiei şi structurii caracteristice habitatului.	Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.
Secete şi precipitaţii reduse	Presiune, ameninţar e în viitor	R	În ultimii ani seceta şi precipitaţiile reduse au reprezentat constante climatice. Având în vedere faptul că habitatele de pajişte din aria protehjată se dezvoltă pe soluri cu umiditate ridicată, uscarea zonei poate afecta grav starea de conservare favorabilă a acestora. În condiţiile în care seceta este persistentă, poate fi compromisă însăşi existenţa acestor tipuri de habitate. Existenţa canalui de drenaj care înconjoară aria naturală protejată constituie un factor în plus care contribuie la uscarea zonei.	Întreaga suprafaţă a habitatelor de pajişte.
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
Statutul de protecţie excesivă, impus	Presiune	R	Datorită lipsei lucrărilor silvice s-a ajuns la: compoziţia necorespunzătoare a seminţişului, în arborete în curs de regenerare, arborete bătrâne având consistenţă redusă – 43% – 111,8 ha; compoziţia necorespunzătoare a	Unităţile amenajistice: 111 A + B, 112 B,

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra habitatului	Localizare
de legislaţia românească în rezervaţiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică			etajului arborilor, privitor la ponderea speciilor principale de bază – 7% – 19,0 ha; lipsa lemnului mort din pădure şi compoziţia necorespunzătoare a seminţişului instalate în unele arborete bătrâne.	112 C, 112 D + AA1, 112 E + AA3, 113 A+ B, 114 B + C, 114 E, 114 F, 115 A, 116 B, 116 D, 117 D, 118 A + B, 118 D, 118 E2, 119 B, 120 A1, 120 D.
Canalizare şi deviere de apă	Presiune, ameninţar e în viitor	M	Existenţa reţelei de canale, create în jurul pădurii pentru a drena umiditatea ridicată din zonă – toată suprafaţa păduroasă este afectată, mai puternic zona sudică, care este puţin mai ridicată altitudinal şi unde efectul canalelor din amonte se simte mai pregnant. În general, efectul asupra pădurii nu pare a fi foarte puternic, dar este important mai ales în perioadele secetoase şi pe fundalul unei posibile aridizări a climatului. Poate fi luată în calcul şi o posibilă coborâre a nivelului pânzei de apă freatică, pe măsura adâncirii naturale a albiilor apelor de suprafaţă.	Întreaga suprafaţă a habitatului.
Daune cauzate	Presiune,	M	Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă, datorită adăpostului şi	Întreaga suprafaţă

Activitate	Categorie impact	Intensitate impact	Descriere influenţă asupra habitatului	Localizare
de erbivore – inclusiv specii de vânat	ameninţar e în viitor		siguranţei oferită de acest trup izolat de pădure – 98% din suprafaţă este predispusă, în prezent pagubele nu sunt mari, fiind afectate mai ales seminţişul şi flora ierboasă.	a habitatului.
Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative	Presiune, ameninţar e în viitor	M	Activităţi turistice nedorite – culegerea florilor, recoltarea plantelor medicinale, recoltarea ciupercilor, cioplirea arborilor, tăierea în delict a unor arbori de mici dimensiuni – 43% din suprafaţa păduroasă este predispusă, dar potenţialele pagube nu sunt importante.	Întreaga suprafaţă a habitatului.
Colectarea – ciuperci, licheni, fructe de pădure	Presiune, ameninţar e în viitor	M	Unii localnici, colectează fructe sau plante medicinale din aria naturală protejată, pentru uzul propriu, sau comercializare la scară redusă, fără a fi îndepărtate însă cantităţi însemnate. De asemenea zona este vizitată de căutătorii de trufe.	Întreaga suprafaţă a habitatului.
Incendii	Presiune, ameninţar e în viitor	M	Aprinderea unor focuri în apropierea pădurii, de către turişti şi localnici – 32% din suprafaţa pădurilor este predispusă, în acest caz potenţialele pagube pot fi mari.	Întreaga suprafaţă a habitatului.

3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE

3.1. Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

Conform art. 2.2. al Directivei 92/43/CEE, măsurile prevăzute în directivă sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.

Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă" reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară din aria naturală protejată.

Pentru definirea şi evaluarea stării de conservare, respectiv a stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor, în cadrul studiilor care au satat la baza elaborării Planului de management s-a utilizat abordarea din Directiva 92/43/CEE, considerând că:
1. 1. starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuţie, structura şi funcţiile sale, precum şi supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice;
2. 2. starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă: arealul natural al habitatului şi aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere; şi structura şi funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil; şi starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă;
3. 3. starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiei acesteia;
4. 4. starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; şi specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung.
Evaluarea stării de conservare este critică în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de

interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.

Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu art. 17 al Directivei 92/43/ CEE, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, pentru siturile din cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional, aceeaşi metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări.

Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: suprafaţa ocupată de tipul de habitat; structura şi funcţiile tipului de habitat; perspectivele viitoare ale tipului de habitat.

Astfel, starea de conservare a unei specii într-o arie naturală protejată presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: mărimea populaţiei speciei; habitatul speciei; perspectivele viitoare ale speciei.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a tipurilor de habitate. Metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă aceşti parametri sunt „favorabili" sau „nefavorabili", respectiv

„nefavorabil-inadecvat" sau „nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate.

3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a speciilor de interes comunitar/naţional din formularul standard al sitului Natura 2000 – ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, şi a altor specii de intres naţional/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandaţi în „Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000 – SINCRON".

Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de interes naţional/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr. 6.

Specia	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei	Evaluarea globală a stării de conservare
Specii de amfibieni
1193 Bombina variegata	nefavorabilă – inadecvată	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
Specii de nevertebrate
1065 Euphydryas aurinia	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
4038 Lycaena helle	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
1059 Maculinea teleius	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
1060 Lycaena dispar	nefavorabilă – rea	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – rea
1078 Callimorpha quadripunctaria	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
4036 Leptidea morsei	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
Neptis sappho	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
Parnassius mnemosyne	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată
Specii de plante
1898 Eleocharis carniolica	nefavorabilă – inadecvată	nefavorabilă – inadecvată	favorabilă	nefavorabilă – inadecvată

3.3. Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar

În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a habitatelor de interes comunitar/naţional din formularul standard al sitului Natura 2000 – ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi a altor habitate de intres naţional/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandaţi în „Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000 – SINCRON".

Starea de conservare se referă la habitat ca întreg, la nivel de sit şi nu la porţiuni din acesta.

Rezultatele evaluării stării de conservare a habitatelor de interes naţional/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr. 7.

Habitat		Starea de conservare din punct de vedere al suprafeţei	Starea de conservare din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice	Starea de conservare din punct de vedere perspectivelor tipului de habitat în viitor	Evaluarea globală a stării de conservare
6410 Pajişti cu Molinia calcaroase, turboase sau Molinion caeruleae.	pe soluri argiloase –	nefavorabilă – rea	nefavorabilă – rea	nefavorabilă – inadecvată	nefavorabilă rea	–
6510 Pajişti de altitudine joasă – Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis.		nefavorabilă – rea	nefavorabilă – rea	nefavorabilă – inadecvată	nefavorabilă rea	–
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen		nefavorabilă inadecvată	–	nefavorabilă -inadecvată	favorabilă	nefavorabilă inadecvată	–

Suprafaţa cu arboretelor care au stare de conservare favorabilă este aproape egală cu cea a arboretelor cu stare nefavorabilă. Pe tipuri de habitate situaţia este următoarea:

1. pentru tipul de habitat 91Y0 – 50%, adică 127,5 hectar, au stare de conservare favorabilă şi 50%, adică 126,8 hectar, au stare de conservare nefavorabilă;
2. pentru habitatele fără cod Natura 2000, toate au stare de conservare nefavorabilă. Situaţia pe categorii de parametrii care determină stare nefavorabilă de conservare este:
1. 1. compoziţia necorespunzătoare a seminţişului, în arborete în curs de regenerare, arborete bătrâne având consistenţă redusă – 43%, adică 111,8 ha;
2. 2. compoziţia necorespunzătoare a etajului arborilor, privitor la ponderea speciilor principale de bază – 7%, adică 19,0 ha.

Cauza principală care a determinat această situaţie este reprezentată de statutul de protecţie excesivă, impus de legislaţia românească în rezervaţiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică.

Din punct de vedere al amenajamentului silvic au fost sesizate câteva deficienţe mai importante:

1. există zone în care separarea subparcelelor este insuficientă sau incorectă. Exemple sunt unităţile amenajistice: 112 E, 118 E1, 120 A2, 115 C;
2. există subparcele în care descrierea parcelară este greşită, în sensul că în loc de pădure este menţionată pajişte. Exemple sunt unităţile amenajistice: 111 B, 112 AA3, 113 B, 115 A, 118 E.

Probleme de importanţă secundară sunt: lipsa lemnului mort din pădure şi compoziţia necorespunzătoare a seminţişului instalat în unele arborete bătrâne.

Evidenţa stării de conservare a arboretelor şi a ameninţărilor din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului se regăseşte prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică, în tabelul nr. 8.

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafaţa –

hectare

Suprafaţa –

hectare

Cauza

111 A + B

91Y0

25,6

–

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă;

reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori

uscaţi la sol.

112 B

91Y0

1,5

–

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă;

reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori

uscaţi la sol.

112 C

91Y0

3,7

–

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Compoziţia seminţişului nu este

corespunzătoare.

112 D + AA1

91Y0

4,4

–

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

112 E + AA3

91Y0

–

15,0

Compoziţia etajului arborescent.

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare şi nu sunt suficienţi la

sol.

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafaţa –

hectare

Suprafaţa –

hectare

Cauza

113 A+ B

91Y0

33,1

–

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă;

reţeaua de canale de drenaj.

–

114 B + C

91Y0

9,7

–

Activităţi turistice nedorite; concentrarea

populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori

uscaţi în picioare sau la sol.

114 E

91Y0

7,0

–

Activităţi turistice nedorite; concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de

canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

114 F

91Y0

4,5

–

Activităţi turistice nedorite; concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de

canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

115 A

91Y0

–

33,9

Compoziţia

seminţişului.

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă;

reţeaua de canale de drenaj.

–

116 B

91Y0

–

19,0

Compoziţia seminţişului.

Activităţi turistice nedorite; focurile aprinse de turişti; concentrarea populaţiilor de mistreţ

din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

–

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafaţa –

hectare

Suprafaţa –

hectare

Cauza

116 D

91Y0

21,1

–

Activităţi turistice nedorite; focurile aprinse de turişti; concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Stare favorabilă la limită, din cauza compoziţiei

seminţişului.

117 B

91Y0

–

17,5

Compoziţia

seminţişului.

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă;

reţeaua de canale de drenaj.

–

117 D

–

2,0

Compoziţia etajului

arborescent.

Reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

118 A + B

91Y0

–

7,4

Compoziţia seminţişului.

Activităţi turistice nedorite; concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de

canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

118 D

91Y0

16,9

–

Activităţi turistice nedorite; focurile aprinse

de turişti; concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori

uscaţi în picioare sau la sol.

118 E2

91Y0

–

5,7

Compoziţia

Activităţi turistice nedorite; focurile aprinse

Nu sunt arbori

Unitate amenajistică

Tip habitat

Stare de conservare

Ameninţări identificate

Observaţii

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafaţa –

hectare

Suprafaţa –

hectare

Cauza

seminţişului.

de turişti; concentrarea populaţiilor de mistreţ

din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

uscaţi în picioare

sau la sol.

119 B

91Y0

–

11,0

Compoziţia seminţişului.

Concentrarea populaţiilor de mistreţ din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori

uscaţi în picioare sau la sol.

120 A1

91Y0

–

17,3

Compoziţia seminţişului.

Activităţi turistice nedorite; focurile aprinse de turişti; concentrarea populaţiilor de mistreţ

din zonă; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

120 D

–

2,0

Compoziţia etajului

arborescent.

Activităţi turistice nedorite; focurile aprinse de turişti; reţeaua de canale de drenaj.

Nu sunt arbori uscaţi în picioare

sau la sol.

Total

127,5 –

49%

130,8 –

51%

–

4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI DE CONSERVARE – PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE REPREZENTATIVE

Obiectivul principal de management al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului este reprezentat de menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar, ţinând cont de ameninţările identificate până în prezent precum şi de starea de conservare actuală.

Obiectivul principal de management al Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului constă în conservarea menţinerea pe termen lung a populaţiei de narcise şi a habitatelor caracteristice acestora.

Ca urmare, obiectivul de management global al ariei naturale protejate este menţinerea stării ecologice favorabile a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a teritoriului ariei naturale protejate este ocupat de habitate de importanţă naţională/comunitară iar conservarea speciilor de interes comunitar implică şi protejarea habitatelor favorabile ale acestora, măsurile de management propuse pentru conservarea acestor elemente de interes comunitar/naţional vizează întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate. Ca urmare, aceste măsuri contribuie şi la menţinerea obiectivelor pentru care a fost declarată Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului – conservarea speciilor de plante şi a peisajului.

4.1. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată

Măsuri cu caracter general

1) Măsurile de conservare propuse sunt în general axate pe menţinerea sau readucerea habitatelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce priveşte compoziţia etajului arborescent şi/sau seminţişului şi compoziţia habitatelor de pajişte, definiţi potrivit tipului natural de pădure şi de habitat.
2) Eliminarea tufărişurilor invadante din pajişti şi cosirea anuală sau bianuală, după caz, a pajiştilor.
3) Din punct de vedere al ameninţărilor, cea mai importantă măsură este legată de

luarea tuturor măsurilor privind prevenţia unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acţiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile.
4) Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate şi interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizaţie din partea custodelui.
5) Mangementul eficient al deşeurilor, astfel încît acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori – realizarea unor facilităţi de depozitare şi transport al deşeurilor, activităţi de pază şi patrulare.
6) Realizarea unor activităţi de pază şi patrulare constante şi aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci şi plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deşeuri; culeg pplante sau insecte rare sau/şi ocrotite.
7) Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate a lizierelor.
8) Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale.
9) Adaptarea amenajamentului silvic conform prevederilor actualului Plan de management şi remediere erorilor legate de stabilirea tipurilor naturale de pădure, de separarea şi/sau descrierea unor subparcele.
10) Atât siturile Natura 2000 cât şi rezervaţiile naturale care corespund categoriei de management IV a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, permit măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, pentru fiecare tip de habitat vor fi implementate măsuri de conservare care să permită menţinerea habitatului într-o stare de conservare favorabilă, sau să îl în aducă într-o stare de conservare favorabilă – pentru habitatele aflate într-o stare de conservare nefavorabilă. Aceste măsuri vor fi detaliate în Planul de management pentru fiecare tip de habitat.
11) Având în vedere faptul că aria naturală protejată este o zonă importantă din punct de vedere turistic, se vor permite intervenţii operative, cu acordul custodelui, pentru îndepărtarea arborilor care periclitează siguranţa persoanelor, construcţiilor şi amenajărilor, sau care blochează circulaţia pe traseele turistice amenajate.

Măsuri specifice

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

1) Pentru menţinerea stării de conservare favorabile sau pentru aducerea porţiunilor de habitat cu stare de conservare nefavorabilă în stare de conservare favorabilă, se aplică măsuri silviculturale de conservare dinamice prin: lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; realizarea unor tratamente silviculturale intensive cât mai prietenoase ecosistemelor forestiere.
2) Se va evita plantarea de specii aflate în afara arealului lor natural în zonele neregenerate din habitatele forestiere şi se va evita substituirea speciilor native cu specii repede crescătoare chiar în cazul în care acest lucru se face în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului.
3) Activităţile turistice vor fi strict controlate, pentru a nu conduce la degradarea habitatului. La nevoie se vor aplica măsuri coercitive persoanelor care: rănesc sau taie arbori; recoltează flori, ciuperci şi plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deşeuri în pădure; culeg pplante sau insecte rare sau/şi ocrotite.
4) Interzicerea strictă a aprinderii focului în pădure, în poienile din interiorul ariei naturale protejate, dar şi în imediata vecinătate a lizierelor. Având în vedere pericolul legat de apariţia unor posibile incendii se impune luarea tuturor măsurilor privind prevenţia acestora. De asemenea se impune elaborarea unor planuri de acţiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile.
5) Menţinerea efectivelor de mistreţ în parametrii optimi şi evitatea concentrării în sit a populaţiilor din zonele învecinate – interzicerea atragerii în sit a mistreţilor.
6) Astuparea canalelor de drenaj, care reduc umiditatea din habitatele sitului şi conduc la uscarea solului şi la degradrea habitatului.
7) Revizuirea amenajamentului forestier în sensul corectării erorilor legate de separarea şi/sau descrierea unor subparcele şi a includerii măsurilor de conservare pentru habitatele forestiere.

Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare favorabilă de conservare din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăseşte, prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică în tabelul nr. 9.

Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a menţine aceste habitate într-o stare de conservare favorabilă.

Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 9.

Unitate

amenajistică

Tip

habitat

Suprafaţa

– hectare

Măsuri

111 A + B +

retrocedat

91Y0

25,6

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a

minim un arbore uscat la hectar, la sol.

112 B

91Y0

1,5

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a

minim un arbore uscat la hectar, la sol.

112 C

91Y0

3,7

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării, eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă

locală şi de îngrijire a seminţişului de stejar.

112 D + AA1

91Y0

4,4

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a

minim un arbore uscat la hectar, la sol.

113 A+ B

91Y0

33,1

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi

de îngrijire a seminţişului de stejar

114 B + C

91Y0

9,7

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a minim un arbore uscat la hectar, atât în picioare cât şi

la sol.

114 E

91Y0

7,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a minim un arbore uscat la hectar, atât în picioare cât şi

la sol.

114 F

91Y0

4,5

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a

minim un arbore uscat la hectar, atât în picioare cât şi

Unitate amenajistică	Tip habitat	Suprafaţa – hectare	Măsuri
			la sol.
116 D	91Y0	21,1	Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării, eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală şi de îngrijire a seminţişului de stejar.
118 D	91Y0	16,9	Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar.
Total		127,5	–

Arboretele respective fiind bătrâne, 130-150 ani, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea şi/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar şi pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată.

Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare nefavorabilă din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăseşte în tabelul nr. 10.

Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a aduce aceste habitate, aflate în prezent într-o stare de conservre nefavorabilă, într-o stare de conservare favorabilă.

Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare nefavorabilă

Tabelul nr. 10

Unitate amenajistică

Tip habitat actual sau

potenţial

Suprafaţ a

– hectare

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

112 E + AA3

91Y0

15,0

Dacă este posibil, să se execute rărituri, pentru a se extrage treptat mesteacănul şi plopul tremurător şi să se promoveze stejarul, inclusiv cel aflat în stadiu de seminţiş; menţinerea a minim 3 arbori uscaţi la

hectar, atât în picioare cât şi la sol.

Unitate amenajistică

Tip habitat actual sau

potenţial

Suprafaţ a

– hectare

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

115 A

91Y0

33,9

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării – eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de

stejar.

116 B

91Y0

19,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării – eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de

stejar.

117 B

91Y0

17,5

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării – eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de

stejar.

117 D

91Y0

2,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării – eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de

stejar.

118 A + B

91Y0

7,4

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării – eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a minim un arbore uscat la hectar,

atât în picioare cât şi la sol.

118 E2

91Y0

5,7

atât în picioare cât şi la sol.

119 B

91Y0

11,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării –

Unitate amenajistică

Tip habitat actual sau

potenţial

Suprafaţ a

– hectare

Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare

eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de stejar; menţinerea a minim un arbore uscat la hectar,

atât în picioare cât şi la sol.

120 A1

91Y0

17,3

atât în picioare cât şi la sol.

120 D

91Y0

2,0

Dacă este posibil, lucrări de ajutorare a regenerării – eventual semănături directe cu ghindă de provenienţă locală – şi de îngrijire a seminţişului de

stejar.

Total

130,8

–

Rărituri sunt necesare într-un arboret parţial derivat – ponderea mesteacănului şi plopului tremurător fiind de 70% – cu vârsta de aproximativ 50 ani, momentul executării lucrării fiind condiţionat şi de existenţa unei consistenţe corespunzătoare, de 0,9 – 1,0, pe suprafaţa în cauză.

În arboretele bătrâne, de 130-140 ani, rărite şi fără o compoziţie corespunzătoare a seminţişului, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea şi/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar şi pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată.

În cazul ameninţărilor identificate în aceste arborete, trebuie să se procedeze în mod asemănător celor propuse pentru arboretele care au stare favorabilă de conservare.

Măsurile propuse sunt în general axate pe menţinerea sau readucerea arboretelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce priveşte compoziţia etajului arborescent şi/sau seminţişului, definiţi potrivit tipului natural de pădure şi de habitat.

Habitate de pajişte: 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto- argiloase –Molinion caeruleae. şi 6510 Fâneţe de joasă altitudine –Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis.

Măsurile care vizează conservarea pajiştilor, ca tip de habitat, sunt identice cu cele care vizează conservarea speciilor de interes conservativ care trăiesc aici.

Aceste măsuri vizează, în egală măsură şi conservarea populaţiei de narcise – Narcisus poeticus subspecia radiiflorus.

1. Pentru controlarea invaziei de arbuşti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă:
1. a) îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni – Betula pendula din habitatele de pajişte prin tăiere, cu menţiunea de la punctul 1c;
2. b) îndepărtarea tufărişurilor invadante formate din cruşin – Frangula alnus, păducel – Crataegus monogyna, plop – Populus tremula, mesteacăn – Betula pendula, specii de sălcii – Salix prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil, cu menţiunea de la punctul 1c;
3. c) se vor menţine tufărişurile: la liziera pădurii, în componenţa pădurii ca strat arbustiv şi în zonele identificate ca şi loc de cuibărit pentru speciile de păsări şi pe toată suprafaţa pajiştilor, cu o acoperire între 10% şi 15%.
  
  Este important ca tăierea arbuştilor să fie efectuată manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna.
  
  Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte.
2. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului.

Pajiştile aparţinând acestui tip de habitat sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiştile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fâneţe variază puţin în funcţie de precipitaţii/creşterea biomasei, dar de obicei se practica tradiţional o singură tăiere pe sezon.

Cositul reglementat, aplicat o dată pe an şi întârziat spre sfârşitul anului, trebuie promovat şi menţinut ca şi măsură de conservare.

În cazurile în care cositul extensiv se transformă în unul intensiv şi practicile de exploatare includ şi o utilizare abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea de specii scade rapid în aceste fâneţe. Astfel, aceste practici de intensificare a exploatării vor trebui interzise.

Cositul se va efectua anual sau o dată la doi ani, după caz.

Cositul trebuie să fie efectuat manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna.

Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte.
3. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă.

Lucrările de drenaj afectează în mod negativ acest tip de habitat. Pe lângă desecare care cauzează dispariţia rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanşează procesele de succesiune spre alt tip de habitat mai adaptat la condiţii mai uscate, cu altă compoziţie specifică.

Pentru a asigura menţinerea fragmentelor de habitat într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

În cazul proprietarilor privaţi vor trebui luate în considerare măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producţia de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundaţiilor periodice.

Măsura se va aplica pe toată suprafaţa sitului.
4. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată.

În condiţiile schimbărilor climatice prognozate şi a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiţie obligatorie pentru menţinerea umidităţii zonei. Astuparea şanţului trebuie să se facă cu pământ, pentru a se asigura circulaţia optima a apei subterane din şi înspre aria naturală protejată. Este total contraindicată depozitarea în şanţul de drenaj a crengilor şi resturilor rezultate din îndepărtarea tufărişurilor şi acoperirea lor ulterioară cu pământ.

Măsura propusă se va aplica pe toată lungimea canalului de drenaj.
5. Interzicerea păşunatului intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat.

Chiar dacă păşunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, păşunatul intensiv trebuie interzis prin Planul de management.

Se va lua în discuţie posibilitatea realizării unui păşunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic.

Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte.
6. Pază şi controlul strict al vizitării.

Se recomandă o întărire a pazei şi controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiştii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate.

Activităţile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui şi administratorilor de terenuri.
7. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

4.2. Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată

Măsuri cu caracter general
1. 1) Luarea tuturor măsurilor privind prevenirea unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acţiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile.
2. 2) Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate şi interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizaţie din partea custodelui.
3. 3) Mangementul eficient al deşeurilor, astfel încât acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori – realizarea unor facilităţi de depozitare şi transport al deşeurilor, activităţi de pază şi patrulare.
4. 4) Realizarea unor activităţi de pază şi patrulare constante şi aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci şi plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deşeuri; culeg plante sau insecte rare sau/şi ocrotite.
5. 5) Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate a lizierelor.
6. 6) Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale.
7. 7) Adaptarea amenajamentului silvic conform prevederilor actualului Plan de management.
  
  1193 Bombina variegata
  1. 1. Reducerea deteriorării sau a dispariţiei habitatelor de reproducere prin menţinerea habitatelor acvatice existente şi crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălţilor deja existente cu apă din pâraie şi alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor şi a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone
    
    unde apa să stagneze. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru specia Bombina variegata.
    
    Aceste măsuri se pot aplica pentru toate zonele din sit în care a fost identificată
    
    specia.
  2. 2. Atenuarea intrării substanţelor chimice – îngrăşăminte chimice, insecticide,
    
    pesticide – în apele din aria naturală protejată.
    
    Problema este generală în tot situl şi poate afecta toate speciile.
    
    Se recomandă monitorizarea activităţii pe terenurile agricole, lângă pâraie, în perioada folosirii substanţelor chimice pe terenuri agricole şi sesizarea autorităţilor responsabile, în măsura în care sunt observate nereguli.
    
    Ameninţarea venind mai ales din afara sitului Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, agenţii de teren ar trebui să supravegheze şi porţiunile din afara sitului.
  3. 3. Pază şi controlul strict al vizitării.
    
    Se recomandă o întărire a pazei şi controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiştii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate.
    
    Activităţile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui şi administratorilor de terenuri.
  4. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă.
    
    Pentru a asigura menţinerea habitatului speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.
  5. 5. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată.
    
    În condiţiile schimbărilor climatice prognozate şi a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiţie obligatorie pentru menţinerea umidităţii zonei.
  6. 6. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.
1065 Euphydryas aurinia

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se

cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.
1. 1. Eliminarea speciilor de arbuşti invadanţi din pajişti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei.
  
  Datorită lipsei oricărei activităţi tradiţionale – cosit, păşunat – are loc un fenomen natural normal soldat cu închegarea vegetaţiei ierboase şi apoi apariţia tufelor de diferite specii, predominant de plop. Se impune îndepărtarea parţială a lăstarilor şi tufelor pentru menţinerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriş nu trebuie să depăşească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălţime, utilizate de mascul speciei Euphydryas aurinia ca posturi de observare şi apărare a teritoriului.
  
  Trebuie avut însă în vedere că prezenţa tufelor este un element important din structura habitatului preferat de Euphydryas aurinia. Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajişte este total contraindicată.
  
  În vederea eliminării parţiale a tufărişurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferinţă în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din aria naturală protejată. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate.
  
  Măsura se va aplica în toate luminişurile şi poienile cu suprafaţă mai mare de 300 m2.
2. 2. Extragerea selectivă de arbori adulţi pentru menţinerea luminişurilor semiumbrite necesare speciilor Euphydryas aurinia. Această operaţiune se efectuează numai la indicaţia şi supravegherea specialistului, în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei.
  
  Măsura se va aplica în toate luminişurile şi poienile cu suprafaţă mai mare de 300 m2.
3. 3. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului
  
  Îndesirea vegetaţiei ierboase în detrimentul bazei trofice larvare – Succisa pratensis se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau în mod excepţional, cu utilaje uşoare sub 350 kg. Cositul se va practica după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanţă. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în acelaşi an.
  
  Măsura se va aplica în toate poienile şi luminişurile.
4. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.
  
  Lucrările de drenaj afectează în mod negativ habitatul speciei. Pe lângă desecare care cauzează dispariţia rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanşează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiţii mai uscate, cu altă compoziţie specifică.
  
  Pentru a asigura menţinerea fragmentelor de habitat care adăposteşte specia într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.
5. 5. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. Măsura a fost descrisă anterior.
6. 6. Verificarea interdicţiei cu privire la păşunatul intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat.
  
  Chiar dacă păşunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, păşunatul intensiv trebuie interzis prin planul de management.
  
  Se va lua în discuţie posibilitatea realizării unui păşunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic.
  
  Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte.
7. 7. Pază şi controlul strict al vizitării.
  
  Se recomandă o întărire a pazei şi controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiştii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate.
  
  Activităţile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui şi administratorilor de terenuri.
8. 8. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.
4038 Lycaena helle

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia Euphydryas aurinia.
1. 1. Eliminarea speciilor de arbuşti invadanţi din pajişti şi stoparea proceselor de
  
  succesiune a habitatului speciei.
  
  Se impune îndepărtarea parţială a lăstarilor şi tufelor pentru menţinerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriş nu trebuie să depăşească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălţime, utilizate de mascului speciei Lycaena helle ca posturi de observare şi apărare a teritoriului.
  
  Trebuie avut însă în vedere că prezenţa tufelor este un element important din structura habitatului preferat de Lycaena helle. Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajişte este total contraindicată.
  
  În vederea eliminării parţiale a tufărişurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferinţă până în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din rezervaţie. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate.
  
  Măsura se va aplica în toate luminişurile şi poienile cu suprafaţă mai mare de 300 m2.
2. 2. Extragerea selectivă de arbori adulţi pentru menţinerea luminişurilor semiumbrite necesare speciei Lycaena helle. Această operaţiune se efectuează numai la indicaţia şi supravegherea specialistului în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei Lycaena helle în aria naturală protejată.
3. 3. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului
  
  Îndesirea vegetaţiei ierboase în detrimentul bazei trofice larvare – Polygonum bistorta se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau cu utilaje uşoare, sub 350 kg. Cositul se va după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanţă. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în acelaşi an.
  
  Măsura se va aplica în toate poienile şi luminişurile cu suprafaţă.
4. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.
5. 5. Asigurarea umidităţii necesare prin eliminarea, astuparea, unor canale de drenaj, chiar şi din afara rezervaţiei, dar situate în imediata apropiere a acesteia. Prin această măsură se asigură regimul hidric necesar populaţiei de Narcissus poeticus dar şi speciei Lycaena helle şi a plantei gazdă Polygonum bistorta.
6. 6. Verificarea interdicţiei cu privire la păşunatul intensiv în aria naturală protejată şi
  
  promovarea păşunatului controlat.
7. 7. Pază şi controlul strict al vizitării.
8. 8. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.
1059 Maculinea teleius

Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.

Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia Euphydryas aurinia.
1. 1. Eliminarea specilor de arbuşti invadanţi din pajişti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei.
2. 2. Extragerea selectivă de arbori adulţi pentru menţinerea luminişurilor semiumbrite.
3. 3. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului.
  
  Lipsa oricăror activităţi tradiţionale, extensive de pe suprafeţele cu Molinia caerulea şi Sanguisorba officinalis duce la îndesirea vegetaţiei şi acumularea de material vegetal uscat, care se degradează ulterior, aspect incompatibil cu biologia şi ecologia furnicilor gazdă din genul Myrmica – Myrmica scabrinodis şi Myrmica rubra, ceea ce duce în final la reducerea efectivelor populaţionale la Maculinea teleius. Recomandăm cosirea vegetaţiei, după data de 10 august, odată la doi ani şi în mod alternativ. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în acelaşi an.
  
  Măsura se va aplica în toate poienile şi luminişurile.
4. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.
5. 5. Asigurarea umidităţii necesare prin eliminarea, astuparea, unor canale de drenaj, chiar şi din afara rezervaţiei, dar situate în imediata apropiere a acesteia. Prin această măsură se asigură regimul hidric necesar populaţiei de Maculinea teleius şi a plantei gazdă Sanguisorba officinalis.
6. 6. Verificarea interdicţiei cu privire la păşunatul intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat.
7. 7. Pază şi controlul strict al vizitării,
8. 8. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.
  
  1060 Lycaena dispar
  
  Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.
  
  Este o specie higrofilă, caracteristică malurilor de ape curgătoare sau stătătoare, zonelor înmlăştinite dar prezentă şi în alte zone umede în care vegetează specii de Rumex. Poate fi întâlnită în orice habitat ruderalizat sau semiruderalizat, deschis, pe soluri bogate în substanţă organică, prielnice dezvoltării speciilor de Rumex.
  
  Populaţia din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului ocupă două tipuri de habitate distincte:
  1. a. habitatele din lungul micilor cursuri de ape;
  2. b. poieni umede din luminişurile pădurii de stejari.
Considerăm că măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle şi Euphydryas aurinia în interiorul ariei naturale protejate, pot asigura şi menţinerea populaţiei de Lycaena dispar în starea actuală, cu un efectiv redus de indivizi.

Importante sunt însă măsurile care ar trebui aplicate de-a lungul cursurilor de apă din interiorul şi mai ales din exteriorul ariei naturale protejate, dar din imediata apropiere a sitului.
1. 1. În interiorul sitului în lungul firavelor cursuri de apă trebuie asigurată luminozitatea necesară, pătrunderea razelor solare, condiţie esenţială pentru fluturele Lycaena dispar, prin îndepărtarea tufărişurilor invadante, prin metodele prezentate anterior.
2. 2. După asigurarea unei luminozităţi corespunzătoare, etapa următoare o reprezintă sporirea numărului de exemplare din speciile Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex sanguineus, plantele gazdă larvară pentru fluturele Lycaena dispar, pe baza unor studii prealabile. Pe lângă planta gazdă, importantă este şi sursa de nectar, care constă în flori de preferinţă de culoare galbenă – specii de Senecio, Crepis biennis, Ranunculus repens sau de alte culori – Mentha longifolia, specii de Achilea, Cirsium palustre, Cirsium arvensis, Lythrium salicaria. Aceste specii de plante necesită o umiditate ridicată a solului, care va fi obţinută prin implementarea măsurilor referitoare la interzicerea activităţilor de drenare în interiorul şi în vecinătatea ariei naturale protejate şi astuparea canalului de drenaj.
3. 3. În lungul cursurilor de apă de la graniţa de est a ariei naturale protejate se impune interzicerea sau reducerea masivă a păşunatului care a determinat alterarea accentuată a vegetaţiei de la malurile cursurilor de ape şi implicit a habitatului cu Rumex crispus, specific fluturelui Lycaena dispar.
4. 4. Interzicerea păşunatului pentru 3-5 ani, pe porţiunile de pâraie din aria naturală protejată. În situaţia actuală populaţia de Lycaena dispar este mai mare în afara ariei naturale protejate decât în interiorul acesteia.
1078 Callimorpha quadripunctaria
1. 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphyddras aurinia în interiorul perimetrului sitului, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Callimorpha quadripunctaria.
2. 2. Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menţionate anterior, se impune refacerea şi menţinerea lizierelor de pădure cu o structură diferenţiată din care să nu lipsească tufişurile, murul şi unele plante ierboase de talie înaltă – Eupatorium cannabinum dar şi diferite specii de Lamium precum şi Urtica dioica. Se impune includerea acestei prevederi şi în amenajamentul forestier.
3. 3. Se va urmări păstrarea mozaicului de habitate tufărişuri – pajişti – liziere necesar menţinerii speciei într-o stare bună de conservare, care reprezintă şi o caracteristică a diversităţii botanice şi a peisajului ariei naturale protejate, în conformitate şi cu obiectivelor de management ale Rezervaţiei Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.
Limitarea extinderii acestor specii în habitatul de pajişte şi păstrarea structurii de mozaic de habitate tufărişuri – pajişti – liziere este o măsură ce trebuie să se realizeze anual, prin tăiere sau dezrădăcinare, după caz. Se va evita astfel intervenţia brutală de eliminare a unor suprafeţe mari de tufărişuri, activitate cu impact mai mare.

Parnassius mnemosyne
1. 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphrydias aurinia în interiorul perimetrului sitului, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Parnassius mnemosyne într-o stare de conservare favorabilă.
2. 2. Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menţionate anterior, se impune la modul general conservarea mozaicului de pajişti cu tufărişuri, liziere şi luminişuri, habitate de pădure bogate în specii de brebenei – Corydalis.
Leptidea morsei
1. 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphydryas aurinia în interiorul ariei naturale protejate, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Leptidea morsei major într-o stare de conservare favorabilă.
2. 2. Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menţionate anterior, se impune la modul general conservarea mozaicului de pajişti cu tufărişuri, liziere şi luminişuri, habitate de pădure bogate în specii de Lathyrus – principala sursă de nectar.
Neptis sappho
1. 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphrydias aurinia în interiorul perimetrului sitului, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Neptis sappho într-o stare de conservare favorabilă.
2. 2. Se impune, la modul general conservarea mozaicului de pajişti cu tufărişuri, liziere şi luminişuri, habitate de pădure bogate în specii de Lathyrus, cu frunzele cărora se hrănesc larvele.
1898 Eleocharis carniolica
1. 1. Eliminarea arbuştilor invadanţi şi stoparea proceselor de succesiune a habitatelor de pajişti umede care adăpostesc specia.
  
  Pentru controlarea invaziei de arbuşti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă:
  1. a) îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni – Betula pendula din habitatele de pajişte prin tăiere;
  2. b) îndepărtarea tufărişurilor invadante formate din salcie albă – Salix alba, răchită roşie
    
    – Salix purpurea şi zălog – Salix cinerea prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil din zonele care adăpostesc specia.
    
    Este important ca tăierea arbuştilor să fie efectuată manual, primăvara devreme sau toamna târziu, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna. Se vor vedea indicaţiile prezentate la habitatelor de pajişte.
    
    Măsura propusă se va aplica în tot habitatul potenţial al speciei.
2. 2. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului speciei.
  
  Pajiştile umede care adăpostesc specia sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiştile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fâneţe variază puţin în funcţie de precipitaţii/creşterea biomasei, dar de obicei se practica, tradiţional, o singură tăiere pe sezon.
  
  Cositul reglementat, aplicat o dată pe an sau o dată la doi ani şi întârziat spre sfârşitul anului, trebuie promovat şi menţinut ca şi măsură de conservare.
  
  Cositul trebuie să fie efectuate manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna.
  
  Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în toate pajiştile umede care constutie habitatul potenţial al speciei.
3. 3. Interzicerea strictă a incendierii lizierei sau a vegetaţiei în zonă.
4. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate.
  
  Lucrările de drenaj afectează în mod negativ specia Eleocharis carniolica. Pe lângă desecare care cauzează dispariţia rapidă a habitatului speciei, drenajul declanşează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiţii mai uscate, cu altă compoziţie specifică.
  
  Pentru a asigura menţinerea speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
  
  În cazul proprietariilor privaţi trebuie vor trebui luate în considerare măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producţia de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundaţiilor periodice.
  
  Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafaţa sitului.
5. 5. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată.
6. 6. Interzicerea păşunatului intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat.
7. 7. Pază şi controlul strict al vizitării.
În vederea atingerii obiectivelor este necesară implementarea complexului de măsuri de management care se pot grupa în funcţie de domeniul de aplicabilitate a acestora în mai multe programe şi subprograme, prezentate în tabelul nr. 11.

Indicatorii de realizare a acţiunilor de management grupate în subprograme şi programe

sunt măsurabili şi bazaţi pe parametri şi valori limită. Fiecare acţiune este prioritizată în funcţie de urgenţa şi importanţa realizării acesteia în contextul atingerii obiectivelor de management.

Perioada de timp pentru implementarea Planului de management şi respectiv pentru atingerea obiectivelor este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

5. IMPLEMENTARE

Acţiunile şi măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor, prioritizarea acestora, partenerii de implementare precum şi durata şi periodicitatea acţiunilor sunt prezentate în tabelul nr. 11.

Prioritatea 1: Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a Planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec.

Prioritatea 2: Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o explicaţie serioasă dacă nu vor fi realizate.

Prioritatea 3: Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse.

Activităţile prevăzute în Planul de management şi sintetizate în tabelul nr. 11 sunt responsabilitatea custodelui. Pentru implementarea activităţilor, custodele colaborează cu diferiţi parteneri, în funcţie de responsabilităţile legale sau de domeniul de interes al acestora.

100

Acţiunile şi măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

Tabelul nr. 11.

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului

1.1. Subprogram: Identificare şi cartare specii şi habitate

1.1.1. Recunoaşterea în teren a habitatelor de interes conservativ

Cunoaşterea habitatelor de interes conservativ şi a celor relevante pentru speciile de interes conservativ şi a localizării acestora în

teren; raport

Specialişti în domeniu, institute de cercetare

1.1.2. Recunoaşterea în teren a populaţiilor speciilor de interes

conservativ

Cunoaşterea speciilor de interes conservativ şi a localizării acestora în

teren; raport

Specialişti în domeniu, institute de cercetare

1.1.3. Continuarea

studiilor de inventariere,

Informaţii completate şi

actualizate pentru

Specialişti în

domeniu, institute de

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

evaluare şi cartare pentru specii de interes conservativ din aria naturală protejată care nu au fost cuprinse în formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava

Vadului

speciile de interes conservativ; raport

cercetare

Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului

1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor

1.2.1. Actualizarea permanentă a

informaţiilor privind habitatele de interes

comunitar/naţional

Informaţii actualizate; raport

Specialişti în domeniu, institute de cercetare, administratorul

fondului forestier

101

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

1.2.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a

habitatatelor şi evaluarea eficienţei măsurilor de management în conservarea habitatelor de interes

comunitar/naţional prin

monitorizare

Rapoarte periodice de monitorizare privind starea de conservare a habitatelor de interes comunitar/naţional

Specialişti în domeniu, institute de cercetare, administratorul fondului forestier

1.2.3. Actualizarea permanentă a

informaţiilor privind speciile de interes

comunitar/naţional

Informaţii actualizate; raport

Specialişti în domeniu, institute de cercetare

1.2.4. Evaluarea

periodică a stării de

Rapoarte periodice de

monitorizare privind

Specialişti în

domeniu, institute de

102

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

conservare a speciilor şi evaluarea eficienţei

măsurilor de

management în conservarea speciile de interes comunitar/naţional prin monitorizare

starea de conservare a speciilor de interes comunitar/naţional

cercetare

Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului

1.3. Subprogram: Pază şi implementare măsuri de conservare

1.3.1. Revizuirea şi implementarea amenajamentului silvic, pentru aplicarea măsurilor de conservare în unităţile amenajistice

cu stare de conservare

Amenajament revizuit şi activităţi implementate în teren; raport

Proprietari de pădure, ocoale silvice

103

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

nefavorabilă precum şi în unităţile amenajistice cu stare de conservare favorabilă conform prevederilor Planului de

management

1.3.2. Efectuarea lucrărilor de ajutorarea regenerării naturale în habitatele forestiere cu stejărete – îndepărtarea puieţilor de plop, mobilizarea solului în ani de fructificaţie conform indicaţiilor din

Planul de management

Activităţi implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

Proprietari de pădure, ocoale silvice

1.3.3. Reglementarea

Activităţi implementate

Proprietari de

104

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

păşunatului din zona sitului ariei naturale protejate, respectiv

interzicerea acestuia conform legislaţiei în vigoare în unităţile amenajistice cu pădure şi permiterea acestuia în mod excepţional în suprafeţe cu habitate de pajişti la sfârşitul verii cu obţinerea aprobărilor legale, cu îndrumarea şi avizul custodelui pentru habitatelor de pajişte, conform indicaţiilor din

Planul de management

în teren.

terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale

105

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

1.3.4. Cositul fâneţelor anual sau cel puţin odată la doi ani la sfârşitul verii cu îndepărtarea resturilor vegetale în maxim 10 zile, conform indicaţiilor din Planul de

management

Activităţi implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii nonguvernamentale

1.3.5. Adoptarea de măsuri de protecţie a habitatelor de pajişte împotriva distrugerilor cauzate de mistreţi, respectiv hrănirea acestora de către gestionarul fondului

cinegetic în afara sitului

Activităţi implementate în teren; raport

Gestionar fond cinegetic, proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii nonguvernamentale

Garda Naţională de

106

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

în zone învecinate şi realizarea cotelor de recoltă adecvate, conform indicaţiilor din

Planul de management

Mediu –

Comisariatul Judeţean Braşov

1.3.6. Îndepărtarea mestecenilor şi plopilor precum şi a tufărişurilor formate din păducel, cruşin, mesteacăn din habitatele de pajişti., conform indicaţiilor din

Planul de management

Activităţi implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii

1.3.7. Realizarea unor activităţi de pază şi patrulare constante şi

implementarea

Numărul de contravenţii; raport

Garda Naţională de Mediu –

Comisariatul

Judeţean Braşov,

107

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

restricţiilor din Planul de management

Poliţie Locală, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei, proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii

nonguvernamentale

1.3.8. Reducerea deteriorării sau a dispariţiei habitatelor de reproducere ale speciilor de amfibieni prin menţinerea habitatelor

acvatice existente şi

Activităţi implementate în teren; număr de bălţi pentru care s-au realizat lucrarile; raport

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii

nonguvernamentale

108

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

crearea de noi habitate,

conform indicaţiilor din Planul de management

1.3.9. Propunerea de revizuire a formularului standard pentru includerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar identificate în

teren

Propunere înaintată autorităţii responsabile cu protecţia mediului

Agenţia Pentru Protecţia Mediului Braşov

Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului

1.4. Subprogram: Reconstrucţie ecologică

1.4.1. Realizarea documentaţiilor tehnice pentru eliminarea lucrărilor de drenaj a

apei existente în zonă

Documentaţie tehnică realizată şi avizată

Specialişti în domeniu, institute de cercetare, proprietari de terenuri, ocoale

silvice, autorităţi ale

109

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

prin astuparea canalelor de dren cu pământ şi obţinerea avizelor aferente

administraţiei publice locale,

Agenţia Pentru Protecţia Mediului Braşov, organizaţii

nonguvernamentale

1.4.2. Executarea lucrărilor de eliminarea lucrărilor de drenaj a apei existente în zonă prin astuparea canalelor de dren cu pământ

Lucrări realizate în teren, şanţuri de drenaj eliminate; raport

Proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii

nonguvernamentale

1.4.3. Realizarea unui studiu în vederea refacerii populaţiilor

speciilor gazdă ale

Documentaţie tehnică realizată şi avizată

Specialişti în domeniu, institute de cercetare, proprietari

de terenuri, ocoale

110

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

speciilor de fluturi

silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale,

Agenţia Pentru Protecţia Mediului Braşov, organizaţii

nonguvernamentale

1.4.4. Activităţi de refacere a populaţiilor speciilor gazdă ale speciilor de fluturi, conform indicaţiilor din Planul de management

Lucrări realizate în teren; suprafaţa pe care au fost refăcute populaţiile speciilor de plante; raport

Specialişti în domeniu, institute de cercetare, proprietari de terenuri, ocoale silvice, autorităţi ale administraţiei publice locale,

Agenţia Pentru Protecţia Mediului

Braşov, organizaţii

111

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

nonguvernamentale

Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului

1.5. Subprogram: Managementul datelor

1.5.1. Actualizarea permanentă a bazei de date

Baza de date actualizată

–

Program 2. Turism

2.1. Subprogram: Infrastructura de vizitare

2.1.1. Menţinerea numărului actual de trasee de acces în sit, marcarea corespunzătoare şi întreţinerea acestora

Număr constant de trasee; trasee marcate şi întreţinute

Proprietari de terenuri, administratorii fond forestier, autorităţi ale administraţiei publice locale organizaţii

nonguvernamentale,

112

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

asociaţii locale de

turism

2.1.2. Amenajarea spaţiului de parcare şi primire vizitatori în sezonul de vârf şi menţinerea amenajărilor

Spaţiu de parcare şi primire vizitatori amenajat

Primăria Comunei Şercaia, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri, organizaţii

nonguvernamentale

2.1.3. Realizarea şi amplasare în teren a unui punct de informare temporar şi a mai multor panouri informative şi

menţinerea amenajărilor

Punct de informare temporar şi panouri informative realizate şi amplasate în teren

Primăria Comunei Şercaia, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri, organizaţii

nonguvernamentale

Program 2. Turism

2.2. Subprogram: Servicii şi facilităţi de promovare a turismului

2.2.1. Promovarea creerii

Asociaţie realizată;

Operatori din turism,

113

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

unei asociaţii de proprietari pentru dezvoltarea de afaceri locale legate de ecoturism

număr de inţiative legate de activităţi ecoturistice; raport

Primăria Comunei Şercaia, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri, organizaţii

nonguvernamentale

2.2.2. Dezvoltarea unui program turistic care să promoveze valorile ariei naturale protejate – narcisele, pădurea de stejari, tradiţiile locale, cu implicarea

comunităţii

Program turistic realizat; număr de activităţi turistice; raport

Operatori din turism, Primăria Comunei Şercaia, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri, organizaţii nonguvernamentale

Program 2. Turism

2.3. Subprogram: Managementul vizitatorilor

2.3.1. Promovarea

Număr de ghizi locali;

Operatori din turism,

114

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

formării de ghizi locali pentru informarea şi dirijarea vizitatorilor în perioada de înflorire a narciselor

raport

Primăria Comunei Şercaia, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri, organizaţii

nonguvernamentale

2.3.2. Crearea şi implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor şi iubitorilor de

natură

Sistem de rangeri voluntari funcţional; raport

Organizaţii nonguvernamentale

Program 3 Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale

3.1. Subprogram: Conştientizare şi comunicare

3.1.1. Promovarea ariei

naturale protejate naturale pe pagina web a

Pagină web funcţională şi permanent actualizată

Specialişti în domeniu

115

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

custodelui, pe diverse

medii de socializare online

3.1.2. Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă

Populaţie informată; raport

Autorităţi ale administraţiei publice locale, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov, asociaţii locale de turism, Consiliul

Judeţean Braşov,

proprietari de structuri turistice şi de cazare,

organizaţii

nonguvernamentale

116

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Program 3 Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale

3.2. Subprogram: Tradiţii şi comunităţi

3.2.1. Organizarea şi promovarea zilei satului şi a festivalului narciselor

Manifestări culturale organizate; raport

Autorităţi ale administraţiei publice locale, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov, asociaţii locale de turism, Consiliul

Judeţean Braşov,

proprietari de structuri turistice şi de cazare,

organizaţii

nonguvernamentale

3.2.2. Identificarea şi

promovarea tradiţiilor şi

Număr de tradiţii şi

produse locale

Autorităţi ale

administraţiei

117

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

produselor locale autentice

identificate şi promovate

publice locale, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov, asociaţii locale de turism, Consiliul

Judeţean Braşov,

proprietari de structuri turistice şi de cazare,

organizaţii

nonguvernamentale

Program 3 Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale

3.3. Subprogram: Educaţie ecologică

3.3.1. Promovarea ghidului educativ pentru copii şi retipărirea

acestuia

Copii educaţi şi informaţi; raport

Autorităţi ale administraţiei publice locale, cadre

didactice din şcoli,

118

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Inspectoratul Şcolar

Judeţean Braşov

3.3.2. Promovarea creării unui club ecologic cu copii interesaţi, inclusiv formarea lor ca ghizi locali

Club ecologic creat; raport

Autorităţi ale administraţiei publice locale, cadre didactice din şcoli, Inspectoratul Şcolar

Judeţean Braşov

3.3.3. Implementarea de activităţi educative în aria naturală protejată şi la sediile instituţiilor şcolare

Minimum 2 prezentări anual; elevi

educaţi/informaţi; raport

Autorităţi ale administraţiei publice locale, cadre didactice din şcoli, Inspectoratul Şcolar

Judeţean Braşov

Program 4 Management şi administrare

4.1. Subprogram: Echipament şi infrastructură de funcţionare

4.1.1. Realizare şi

Facilităţi de informare

Autorităţi ale

119

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

echipare punct de informare turişti şi punct de lucru custode

vizitare permanente/sezoniere

administraţiei publice locale, operatori în turism,

producători locali

4.1.2. Asigurarea de echipament de teren şi de birou adecvat şi autovehicule pentru patrulare, implementare

sistem informatic

Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte patrulare

– custode/admi nistrator

4.1.3. Propunerea de revizuire a limitelor sitului, conform indicaţiilor din Planul de

management

Propunere înaintată autorităţii responsabile cu protecţia mediului

Agenţia Pentru Protecţia Mediului Braşov

4.1.4. Materializarea pe

teren a limitei sitului

Limite materializate în

teren

Proprietari de

terenuri,

120

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale

administratorii fond forestier, autorităţi ale administraţiei publice locale organizaţii

nonguvernamentale

Program 4 Management şi administrare

4.2. Subprogram: Personal, conducere, coordonare, administrare

4.2.1. Monitorizarea

implementării Planului de management

Acţiunile din Planul de management realizate

–

4.2.2. Identificare şi accesare surse de finanţare

Acţiunile din Planul de management realizate; cereri de finanţare completate şi depuse pentru proiecte cu

diverse finanţări

–

121

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

4.2.3. Adaptarea organigramei custodelui la necesităţile de aplicare ale Planului de

management

Organigramă adecvată

–

4.2.4. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în

managementul sitului.

Raport anual privind necesarul de instruire

–

4.2.5. Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire, schimburi de

experienţă, conferinţe

Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare

Specialişti în domeniu

4.2.6. Asigurarea sprijinului şi promovarea asigurării de plăţi

compensatorii pentru

Număr de acţuni realizate; raport

Proprietari de terenuri, administratorii fond

forestier, autorităţi

122

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

proprietarii de terenuri

ale administraţiei publice locale organizaţii nonguvernamentale, Agenţia Pentru Protecţia Mediului

Braşov

4.2.7. Realizarea unui studiu privind cuantificarea pierderilor economice suferite de proprietarii de fond forestier

Studiu realizat

Specialişti în domeniu, proprietari de terenuri, administratorii fond forestier, autorităţi ale administraţiei publice locale organizaţii nonguvernamentale,

Agenţia Pentru

123

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Protecţia Mediului

Braşov

Program 4 Management şi administrare

4.3. Subprogram: Documente strategice de planificare, rapoarte

4.3.1. Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar

implementării

Activităţi bine organizate

–

4.3.2. Elaborarea rapoartelor de activitate

şi financiare

Număr de rapoarte elaborate

–

4.3.3. Eliberarea de avize

– negative/pozitive/cu restricţii pentru planurile şi proiectele care se realizează pe teritoriul sitului

Număr avize – negative/pozitive/cu restricţii

–

124

Acţiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru – S

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

4.3.4. Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V- lea an şi întocmirea

noului plan

Raport final de activitate, Plan de management revizuit

–

125

6. RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

În baza activităţilor şi măsurilor de management propuse pentru implementarea Planului de management, ţinând cont de priorităţi şi de ţintele – indicatorii propuşi, a fost estimată resursa umană precum şi resursa financiară necesară implementării planului, la nivel de acţiuni, suprograme şi programe.

Costurile estimate depăşesc cu mult resursele disponibile, fiind necesară atragerea de finanţări precum şi asigurarea de resurse financiare din bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de arii naturale protejate pentru implementarea Planului de management. Custodele poate utiliza resursele proprii, poate depune proiecte în cadrul diferitelor linii de finanţare, disponibile la un anumit moment, eventual poate solicita chiar donaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Costurile anuale necesare implementării Planului de management, precum şi lipsa de finanţare sunt astfel redate în Anexa nr. 1 la Planul de management – angajament bugetar.
7. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE

Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor protejate se realizează conform Planului de monitorizare a eficienţei măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată, care se află la dispoziţia custodelui. Acest plan a fost realizat în cadrul proiectului care a stat şi la baza elaborării Planului de management.

Activitatea de monitorizare în cazul managementului resurselor naturale este foarte utilă, chiar indispensabilă, pentru a determina dacă obiectivul de management a fost îndeplinit. Monitorizarea are, de asemenea, rolul de a semnala pericolul apariţiei unor situaţii de criză, folosindu-se de tehnici care necesită un aport financiar minim. Datele obţinute din monitorizare pot demonstra succesul sau insuccesul unei anumite strategii de management. Acest lucru este de o importanţă deosebită în cazul managementului resurselor naturale, în care multe din acţiunile întreprinse sunt aplicate preponderent pe o bază experimentală, deoarece cunoaşterea ecosistemelor, chiar a celor mai simple şi la o scară mai redusă este, încă, incompletă. Monitorizarea reprezintă tocmai înregistrarea rezultatelor acestor

experimente, foarte frecvent nereplicate, aducând informaţii importante referitoare la funcţionarea sistemului şi la răspunsul acestuia sub acţiunea diferiţilor factori.

Monitorizarea este un instrument puternic, pentru identificarea problemelor, în stadiile lor incipiente, înainte ca acestea să devină acute sau să se transforme în adevărate crize, fiind totodată şi foarte eficiente din punct de vedere economic. O activitate de monitorizare eficientă demonstrează dacă strategia de management este adecvată şi eficientă sau nu – şi poate susţine continuarea sau modificarea acesteia.

Toate persoanele responsabile cu managementul resurselor naturale sunt implicate, de asemenea, în cel puţin una din etapele monitorizării: proiectarea studiilor de monitorizare, implementarea studiilor în teren, analiza rezultatelor, aplicarea rezultatelor.

Obiectivul monitorizării biodiversităţii ariei naturale protejate sau a eficienţei măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor este acela de a îmbunătăţi calitatea informaţiilor disponibile custodelului ariei naturale protejate, prin colectarea cu regularitate a datelor referitoare la starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar/naţional. Monitorizarea este axată pe identificarea tendinţelor de evoluţie a biodiversităţii de pe teritoriul ariei naturale protejate, oferind o imagine realistă asupra eficienţei acţiunilor de protejare a biodiversităţii incluse în Planul de management.

.

8. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Planul de monitorizare al activităţilor

Tabelul nr. 12.

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
Recunoaşterea în teren a habitatelor de interes conservativ	1.1.1.	N	Cunoaşterea habitatelor de interes conservativ şi a celor relevante pentru speciile de interes conservativ şi a localizării acestora în teren; raport
Recunoaşterea în teren a populaţiilor speciilor de interes conservativ	1.1.2.	N	Cunoaşterea speciilor de interes conservativ şi a localizării acestora în teren; raport
Continuarea studiilor de inventariere, evaluare şi cartare pentru specii de interes conservativ din aria naturală protejată care nu au fost cuprinse în formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului	1.1.3.	C	Informaţii completate şi actualizate pentru speciile de interes conservativ; raport
Actualizarea permanentă a	1.2.1.	P	Informaţii actualizate;

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
informaţiilor privind habitatele de interes comunitar/naţional			raport
Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatatelor şi evaluarea eficienţei măsurilor de management în conservarea habitatelor de interes comunitar/naţional prin monitorizare	1.2.2.	P	Rapoarte periodice de monitorizare privind starea de conservare a habitatelor de interes comunitar/naţional
Actualizarea permanentă a informaţiilor privind speciile de interes comunitar/naţional	1.2.3.	P	Informaţii actualizate; raport
Evaluarea periodică a stării de conservare a speciilor şi evaluarea eficienţei măsurilor de management în conservarea speciile de interes comunitar/naţional prin monitorizare	1.2.4.	P	Rapoarte periodice de monitorizare privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar/naţional
Revizuirea şi implementarea amenajamentului silvic, pentru aplicarea măsurilor de conservare în unităţile amenajistice cu stare de	1.3.1.	C	Amenajament revizuit şi activităţi implementate în teren; raport

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
conservare nefavorabilă precum şi în unităţile amenajistice cu stare de conservare favorabilă conform prevederilor Planului de management
Efectuarea lucrărilor de ajutorarea regenerării naturale în habitatele forestiere cu stejărete – îndepărtarea puieţilor de plop, mobilizarea solului în ani de fructificaţie conform indicaţiilor din Planul de management	1.3.2.	C	Activităţi implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport
Reglementarea păşunatului din zona sitului ariei naturale protejate, respectiv interzicerea acestuia conform legislaţiei în vigoare în unităţile amenajistice cu pădure şi permiterea acestuia în mod excepţional în suprafeţe cu habitate de pajişti la sfârşitul verii cu	1.3.3.	C	Activităţi implementate în teren.

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
obţinerea aprobărilor legale, cu îndrumarea şi avizul custodelui pentru habitatelor de pajişte, conform indicaţiilor din Planul de management
Cositul fâneţelor anual sau cel puţin odată la doi ani la sfârşitul verii cu îndepărtarea resturilor vegetale în maxim 10 zile, conform indicaţiilor din Planul de management	1.3.4.	C	Activităţi implementate în teren; număr de hectare pe care s-au realizat lucrarile; raport
Adoptarea de măsuri de protecţie a habitatelor de pajişte împotriva distrugerilor cauzate de mistreţi, respectiv hrănirea acestora de către gestionarul fondului cinegetic în afara sitului în zone învecinate şi realizarea cotelor de recoltă adecvate, conform indicaţiilor din Planul de management	1.3.5.	N	Activităţi implementate în teren; raport
Îndepărtarea mestecenilor şi plopilor precum şi a	1.3.6.	N	Activităţi implementate în teren; număr de hectare

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
tufărişurilor formate din păducel, cruşin, mesteacăn din habitatele de pajişti, conform indicaţiilor din Planul de management			pe care s-au realizat lucrarile; raport
Realizarea unor activităţi de pază şi patrulare constante şi implementarea restricţiilor, conform indicaţiilor din Planul de management	1.3.7.	C	Numărul de contravenţii; raport
Reducerea deteriorării sau a dispariţiei habitatelor de reproducere ale speciilor de amfibieni prin menţinerea habitatelor acvatice existente şi crearea de noi habitate, conform indicaţiilor din Planul de management	1.3.8.	C	Activităţi implementate în teren; număr de bălţi pentru care s-au realizat lucrarile; raport
Propunerea de revizuire a formularului standard pentru includerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar identificate în teren	1.3.9.	N	Propunere înaintată autorităţii responsabile cu protecţia mediului
Realizarea documentaţiilor tehnice pentru eliminarea	1.4.1.	N	Documentaţie tehnică realizată şi avizată

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
lucrărilor de drenaj a apei existente în zonă prin astuparea canalelor de dren cu pământ şi obţinerea avizelor aferente
Executarea lucrărilor de eliminarea lucrărilor de drenaj a apei existente în zonă prin astuparea canalelor de dren cu pământ	1.4.2.	N	Lucrări realizate în teren, şanţuri de drenaj eliminate; raport
Realizarea unui studiu în vederea refacerii populaţiilor speciilor gazdă ale speciilor de fluturi	1.4.3.	N	Documentaţie tehnică realizată şi avizată
Activităţi de refacere a populaţiilor speciilor gazdă ale speciilor de fluturi, conform indicaţiilor din Planul de management	1.4.4.	N	Lucrări realizate în teren; suprafaţa pe care au fost refăcute populaţiile speciilor de plante; raport
Actualizarea permanentă a bazei de date	1.5.1.	C	Baza de date actualizată
Menţinerea numărului actual de trasee de acces în sit, marcarea corespunzătoare şi	2.1.1.	C	Număr constant de trasee; trasee marcate şi întreţinute

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
întreţinerea acestora
Amenajarea spaţiului de parcare şi primire vizitatori în sezonul de vârf şi menţinerea amenajărilor	2.1.2.	C	Spaţiu de parcare şi primire vizitatori amenajat
Realizarea şi amplasare în teren a unui punct de informare temporar şi a mai multor panouri informative şi menţinerea amenajărilor	2.1.3.	C	Punct de informare temporar şi panouri informative realizate şi amplasate în teren
Promovarea creerii unei asociaţii de proprietari pentru dezvoltarea de afaceri locale legate de ecoturism	2.2.1.	N	Asociaţie realizată; număr de inţiative legate de activităţi ecoturistice; raport
Dezvoltarea unui program turistic care să promoveze valorile ariei naturale protejate – narcisele, pădurea de stejari, tradiţiile locale, cu implicarea comunităţii	2.2.2.	N	Program turistic realizat; număr de activităţi turistice; raport
Promovarea formării de ghizi locali pentru informarea şi dirijarea vizitatorilor în perioada de înflorire a narciselor	2.3.1.	N	Număr de ghizi locali; raport

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
Crearea şi implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor şi iubitorilor de natură	2.3.2.	C	Sistem de rangeri voluntari funcţional; raport
Promovarea ariei naturale protejate naturale pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online	3.1.1.	C	Pagină web funcţională şi permanent actualizată
Realizarea de acţiuni de informare a populaţiei din zonă	3.1.2.	P	Populaţie informată; raport
Organizarea şi promoverea zilei satului şi a festivalului narciselor	3.2.1.	P	Manifestări culturale organizate; raport
Identificarea şi promovarea tradiţiilor şi produselor locale autentice	3.2.2.	N	Număr de tradiţii şi produse locale identificate şi promovate
Promovarea ghidului educativ pentru copii şi retiparirea acestuia	3.3.1.	P	Copii educaţi şi informaţi; raport
Promovarea creării unui club ecologic cu copii interesaţi, inclusiv formarea lor ca ghizi locali	3.3.2.	N	Club ecologic creat; raport

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
Implementarea de activităţi educative în aria naturală protejată şi la sediile instituţiilor şcolare	3.3.3.	P	Minimum 2 prezentări anuale; număr elevi educaţi/informaţi; raport
Realizare şi echipare punct de informare turişti	4.1.1.	N	Facilităţi de informare vizitare permanente/sezoniere
Asigurarea de echipament de teren şi de birou adecvat şi autovehicule pentru patrulare, implementare sistem informatic	4.1.2.	N	Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte patrulare
Propunerea de revizuire a limitelor sitului, conform indicaţiilor din Planul de management	4.1.3.	N	Propunere înaintată autorităţii responsabile cu protecţia mediului
Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale	4.1.4.	N	Limite materializate în teren, număr borne
Monitorizarea implementării Planului de management	4.2.1.	P	Acţiunile din Planul de management realizate
Identificare şi accesare surse de finanţare	4.2.2.	N	Acţiunile din Planul de management realizate; cereri de finanţare completate şi depuse

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
			pentru proiecte cu diverse finanţări
Adaptarea organigramei custodelui la necesităţile de aplicare ale Planului de management	4.2.3.	N	Organigramă adecvată
Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul sitului.	4.2.4.	P	Raport anual privind necesarul de instruire
Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire, schimburi de experienţă, conferinţe	4.2.5.	N	Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare
Asigurarea sprijinului şi promovarea asigurării de plăţi compensatorii pentru proprietarii de terenuri	4.2.6.	N	Număr de acţuni realizate; raport
Realizarea unui studiu privind cuantificarea pierderilor economice suferite de proprietarii de fond forestier	4.2.7.	N	Studiu realizat
Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar	4.3.1.	P	Activităţi bine organizate

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
implementării
Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare	4.3.2.	P	Număr de rapoarte elaborate
Eliberarea de avize – negative/pozitive/cu restricţii pentru planurile şi proiectele care se realizează pe teritoriul sitului	4.3.3.	N	Număr de avize – negative/pozitive/cu restricţii
Pregătirea evaluării rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului plan	4.3.4.	P	Raport final de activitate, Plan de management revizuit
Asigurarea că personalul care participă la evenimente, cursuri, instruiri, vizite de studiu întocmeşte rapoarte şi aplică lecţiile învăţate în activităţile proprii	4.2.5.	C	Raportări; activităţi în domeniile de aplicabilitate ale cursurilor
Monitorizarea documentaţiilor realizate de custode	toate activităţile	C	Registru de intrări ieşiri
Menţinerea unei arhive cu toate documentaţiile şi publicaţiile produse de	toate activităţile	C	Arhiva custodelui

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
custode
Monitorizarea activităţilor interne şi externe, activităţi înregistrate, documente oficiale şi acorduri	toate activităţile	C	Număr activităţi interne şi externe; număr documente oficiale, acorduri
Asigurarea unor formate adecvate pentru contracte, acorduri, şi a includerii mijloacelor de raportare, revizuire şi monitorizare	toate activităţile	C	Modele de contracte, acorduri
Producerea de minute şi procese verbale în urma întâlnirilor de lucru, şedinţe	toate activităţile	C	Minute şi procese verbale
Realizarea unui sistem de raportare a activităţilor personalului	toate activităţile	C	Raportări
Menţinerea unei biblioteci cu studii şi publicaţii despre aria naturală protejată, precum şi cu literatură de specialitate	toate activităţile	C	Studii, publicaţii, literatură de specialitate
Asigurarea că toţi cercetătorii şi oamenii de teren depun copii ale muncii prestate	toate activităţile	C	Contracte de cercetare, voluntariat; Fişe de raportare
Menţinerea înregistrărilor veniturilor financiare ale ariei	toate activităţile	C	Acte contabile

Tema	Monitorizarea implementării Planului de management
Obiectiv	Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător
Activităţi	Corespondenţa subprogram – acţiuni	Frecvenţa	Indicatorul monitorizat
naturale protejate

Legendă:

Frecvenţa: C – continuu; P – periodic; N – în funcţie de necesităţi.

9. BIBLIOGRAFIE

Ciobanu V., 1994 – Rezervaţia naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Triada, 1.

Ciobanu V., 2002 – Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului – trecut, prezent şi viitor, Ed.

Pentru Viaţă, Braşov.

Ciochia V., Barbu A., 1979 – Propunere pentru amenajarea rezervaţiei naturale Poienile cu narcise de la Vad-Şercaia, Judeţul Braşov, CVMIDAVA, XII-a, Ştiinţele Naturii, Braşov.

Cogălniceanu D., 1996 – Distribution and status of the yellow-bellied toad – Bombina

v. variegata in Romania, Naturschutzreport, 11: 225-230.

Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Ruben I., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F,, Rozylowicz L., 2013 – Diversity and distribution of amphibians in Romania, ZooKeys, 296: 35-57.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 – Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 – Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti.

Gafta D., Mountford J.O., coord., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Editura Risoprint, Cluj – Napoca.

Habel J.C., Schmitt T., Meyer M., Finger A., Rădder D., Assmann T., Zachos E.F., 2010 – Biogeography meets conservation: the genetic structure of the endangered lycaenid butterfly Lycaena helle, Biological Journal of the Linnean Society, 101: 155-168.

Porter K., 1984 – Sunshine, Sex-ratio and Behaviour of Euphydryas aurinia Larvae, în Vane-Wright R. I., Ackery P.R., ed., The Biology of Butterflies, Symp. R. ent. Soc. Lond. 11: 309-311, Academic Press, London.

Rakosy L., 2003 – Lista roşie a lepidopterelor diurne din România –Lepidoptera:

Hesperioidea şi Papilionoidea), Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 13: 9-21.

Rakosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003 – Verzeichnis der Schmetterlinge Rumăniens/Catalogul lepidopterelor din România – ediţie bilingvă, Ed. Soc. Lepid. Române, Cluj-Napoca.

Rakosy L., 2013 – Fluturii diurni din România. Cunoaştere, protecţie şi conservare. Ed.

Honterus, Sibiu.

Rakosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003 – Verzeichnis der Schmetterlinge Rumăniens/Catalogul lepidopterelor din România – ediţie bilingvă, Ed. Soc. Lepid. Române, Cluj-Napoca.

Şerbănescu I., 1960, Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului – Şercaia, Ocrotirea Naturii, Bucureşti.

Settele J., Kudrna O., Harpke A., Ktihn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Hanspach J., Hickler T., Ktihn E., von Halder I., Veling K., Viegenthart A., Wynhoss I., Schweiger O., 2008 – Climatic Risk Atlas of European Butterflies, Pensoft, Sofia-Moscow.

Szekely L., Kocs I., Szabo G., Stanciu S. 2001. Rezultatele taberei entomologice a Societăţii Lepidopterologice Române, 8-12.06.2000, de la Poienile cu Narcise-Dumbrava Vadului, Şercaia, judeţul Braşov. Bul. inf. Soc. Lepid. Rom. Cluj-Napoca, 6: 189-190.

Szekely L., 2008 – The Butterflies of Romania/Fluturii de zi din România, Brastar-Print, Braşov;

Szekely, L., 2010 – Moth of Romania 1/Fluturii de noapte din România 1, Disz-Tipo, Săcele.

Van Swaay C., Cuttelod A., Collins S., Maes D., Lopez Munguira, M., Sasic M., Settele J., Verovnik R., Verstrael T., Warren M., Wiemers M., Wynhof I., 2010 – European Red List of Butterfies, Publications Office of the European Union, Luxembourg.

Vodă R., Timuş N., Paulini I., Popa R., Mihali C., Crişan A., Rakosy L., 2010 – Demographic parameters of two sympatric Maculinea species în a Romanian site, Lepidoptera: Lycaenidae, Entomologica romanica 15: 25-32.

***, 2004 – Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic, Twining Project Phare 2004/IB/EN – 03.

***, Comisia Europeană, 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf;

***, 2006 – Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project RO2006/IB/EN-02 Phase II.

*** – „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" – manual şi instrumente – elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului

„Managementul conservării biodiversităţii în România" – facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176.

***, 2012 – Studiu de evaluare a stării de conservare, incluzând date despre efectivele populaţiilor, pentru speciile de importanţă comunitară şi/sau naţională din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului – raport final în cadrul proiectului „Conservarea speciilor şi habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa şi Leaota", SMIS-CSNR 36856, S.C. Giscotop CV S.R.L.

***, 2012 – Studiu privind identificarea ameninţărilor actuale şi potenţiale şi stabilirea măsurilor de management în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi/sau naţională din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului – raport final în cadrul proiectului „Conservarea speciilor şi habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa şi Leaota", SMIS-CSNR 36856, S.C. Giscotop CV S.R.L.

***, 2014 – Structura planului de management şi recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON şi Structura recomandată a datelor geospaţiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON" realizat în cadrul proiectului „Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, disponibil online http://www.anpm.ro/proiect-sincron/-

/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospatiale- nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_
10. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

145

Anexa nr. 1 la Planul de management – angajament bugetar

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe,

subprograme, activităţi

Buget naţional

Surse

internaţ ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului

1.1. Subprogram: Identificare şi cartare specii şi habitate

1.1.1., 1.1.2., 1.1.3.

200

80.952

200

161.905

200

80.952

200

161.90

Investiţii

1.1.3.,1.1.4. – studii

50.000

70.000

50.000

70.000

Subtotal 1.1.

200

130.95

200

231.905

200

130.95

200

231.90

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor

1.2.1, 1.2.2., 1.2.3.,

1.2.4.

500

202.38

500

404.762

500

202.38

500

404.76

Investiţii

1.2.1, 1.2.2 –

echipamente

20.000

40.000

20.000

40.000

Subtotal 1.2.

500

222.38

500

444.762

500

222.38

500

444.76

1.3. Subprogram: Pază şi implementare măsuri de conservare

146

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

1.3.1. 1.3.2., 1.3.3.,

1.3.4., 1.3.5., 1.3.6.,

1.3.7., 1.3.8., 1.3.9.

2.500

1.011.

905

2.500

2.023.810

2.500

1.011.9

2.50

2.023.8

Investiţii

1.3.1. 1.3.2., 1.3.3.,

1.3.4., 1.3.5., 1.3.6.,

1.3.7., 1.3.8., 1.3.9. –

echipamente

50.000

70.000

50.000

70.000

Subtotal 1.3.

2.500

1.061.

2.500

2.093.810

2.500

1.061.9

2.50

2.093.8

147

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

905

1.4. Subprogram: Reconstrucţie ecologică

1.4.1., 1.4.2., 1.4.3,

1.4.4.

1.000

404.76

1.000

809.524

1.000

404.76

1.00

809.52

Investiţii – studiu

1.4.1., 1.4.2., 1.4.3

30.000

60.000

30.000

60.000

Subtotal 1.4.

1.000

434.76

1.000

869.524

1.000

434.76

1.00

869.52

1.5. Subprogram: Managementul datelor

148

ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului	Resurse Disponibile						Resurse necesare				Lipsa financiară
	Total						Minim pentru implementar e plan		Implementare optimă plan		Minim pentru implementare plan		Implementa re optimă plan
Programe, subprograme, activităţi	Buget naţional	Surse internaţ ionale	Surse private	Venituri proprii	Zile om	Fonduri	Zile om	Fondu ri	Zile om	Fonduri	Zile om	Fondu ri	Zile om	Fondu ri
1.5.1.	0	0	0	0	0	0	100	40.476	150	60.714	100	40.476	150	60.714
Program 2. Vizitare, turism
2.1. Subprogram: Infrastructura de vizitare
2.1.1., 2.1.2., 2.1.3.	0	0	0	0	0	0	200	80.952	200	161.905	200	80.952	200	161.90 5
Investiţii – realizare de amenajări
2.1.1., 2.1.2., 2.1.3.	0	0	0	0	0	0	0	20.000	0	60.000	0	20.000	0	60.000
Subtotal 2.1.	0	0	0	0	0	0	200	100.95	200	221.905	200	100.95	200	221.90

149

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

2.2. Subprogram: Servicii şi facilităţi de promovare a turismului

2.2.1., 2.2.2.

200

80.952

150

161.905

200

80.952

150

161.90

2.3. Subprogram: Managementul vizitatorilor

2.3.1., 2.3.2.

250

101.19

250

202.381

250

101.19

250

202.38

Program 3 Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale

3.1. Subprogram: Conştientizare şi comunicare

150

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

3.1.1, 3.1.,2

200

80.952

200

161.905

200

80.952

200

161.90

Investiţii – materiale

informative

3.1.3.

10.000

20.000

10.000

20.000

Subtotal 3.1.

200

90.952

200

181.905

200

90.952

200

181.90

3.2. Subprogram: Tradiţii şi comunităţi

3.2.1., 3.2.2

150

40.476

150

121.429

150

40.476

150

121.42

151

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

3.3. Subprogram: Educaţie ecologică

3.3.1., 3.3.2

250

101.19

250

151.786

250

101.19

250

151.78

Investiţii – tiparire

ghid copii

3.3.1.

100.00

150.000

100.00

150.00

Subtotal 3.3.

250

201.19

250

301.786

250

201.19

250

301.78

152

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

Program 4 Management şi administrare

4.1. Subprogram: Echipament şi infrastructură de funcţionare

4.1.1., 4.1.2.

24.286

48.571

24.286

48.571

Investiţii

4.1.1., 4.1.2.

250.00

300.000

250.00

300.00

Subtotal 4.1.

274.28

348.571

274.28

348.57

153

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

4.2. Subprogram: Personal, conducere, coordonare, administrare

4.2.1., 4.2.2., 4.2.3.,

4.2.4., 4.2.5, 4.2.6.,

4.2.7.

500

202.38

500

404.762

500

202.38

500

404.76

Investiţii – studiu

4.2.1., 4.2.2., 4.2.3.,

4.2.4., 4.2.5

30.000

50.000

30.000

50.000

Subtotal 4.2.

30.000

50.000

30.000

50.000

4.3. Subprogram: Documente strategice de planificare, rapoarte

154

ROSCI0205

Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiea Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

Resurse Disponibile

Resurse necesare

Lipsa financiară

Total

Minim pentru implementar e plan

Implementare optimă plan

Minim pentru implementare plan

Implementa re optimă plan

Programe, subprograme,

activităţi

Buget naţional

Surse internaţ

ionale

Surse private

Venituri proprii

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fonduri

Zile om

Fondu ri

Zile om

Fondu ri

4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.,

4.3.4.

554.28

698.571

554.28

698.57

Total Investiţii

560.00

820.000

560.00

820.00

Total general

cheltuieli/5 ani

5.610

2.780.

476

5.610

5.240.595

5.610

2.780.4

5.61

5.240.5

155

Notă: Bugetul prezentat este unul estimativ şi nu incumbă nicio responsabilitate custodelui ariei naturale protejate, iar finanţarea se va asigura din surse externe / linii de finanţare.

Anexa nr. 2 la Planul de management – hărţi cu localizarea ariei naturale protejate

Anexa nr. 3 la Planul de management – harta cu limitele ariei naturale protejate

Asociafia Renaturopa, „Braşov

strada Poienelor, nr. 2, bi. 2llB, se. B, ap. 37

R imn!' fi _gestiaoore bmă de date

GIS, elaborare plam.mMde 1'11Wlihvizare

p management peflltru ariil_eprotejate

Mulltf?le- Tâmpa, lb1em"le w Nani de la DlA'PJb.rava Vad.Jiu; fi L CJ1ta Consef'Yillrea speciiloc habitatelor- din arii le protejate Poienile cu narcise

de :Ia DumbraYill Iadului, iM ..-1.tele, l.amp.a

şi l..eaot.a, SMISS-<:shr 361!56

ROSCI0205 Poienile cu 11arcisil de la Dumbrava Vadului

Limite adm'inistrative

-s

..<,

N –' ,._,_,c_

_,t"=af"'-+––-,,. –-jf––='”–+ +-_J_– if

A

l,1

,11n ..

….

..,..,.

.l411'f,

MANDRA

'•

.,'"

limite administrative

=…

BunarnxleJlildlgllmlal LII= f-lM:li ,lert

1il70

Neagra ROMA!;IA

•––– -+––…._–t ,,,

Legendă

D Unităţi administrativ teritoriale

c::::J Limită ROSCI0205 Poienile cu naircise de la Dwnbrnva Vadului

– Apă per.m.a.nenl:ă

– Apă ne.permanentă

=Canal

a. Vâtl

III R

li.

..-,,,. 'li l”‘l‘.111

1:2G,DH

"1Clllp!!pbr.l-25011’1pe'

JOC

JOC 600 … 1200 500 HIOO

Proiect ţ:a. jnCJldr,jJIOSJ‘ledi11.A, mpim"it:ai +7rnp.eme,m-e11. Rdem,llll!, dl!t pnnaţi11 –

Anexa nr. 4 la Planul de management – harta geomorfologică

Anexa nr. 5 la Planul de management – harta geologică

Anexa nr. 6 la Planul de management – harta hidrografică

Anexa nr. 7 la Planul de management – harta solurilor

Anexa nr. 8 la Planul de management – harta categoriilor de folosinţă ale terenurilor

Anexa nr. 9 la Planul de management – harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

Anexa nr. 10 la Planul de management – harta formelor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management – hărţi de distribuţie pentru speciile de interes conservativ

posmed1u

.v;u–.a;,1.,

Re:aliz:are st.udH de inventariere, cartare si evalU!are a stă.ni de conservare a :Specii r -si habitat.el.or si recomandări de

man.a t p@'filtru arii e pr:uteja:te

Mun.tele Tâmpa, Poienile cu Narcise de la

Dumb.r.ava Vildului si l.eilOt.a SMIS5-CSNR 36856

Asociaµa Renahuopa, Bil'aşov

!ltrada Poienelor, n:r. 2, bi. 2118, se. B, ap. 37

ROSCI0205 Poienfle cu narcise

de la Dumbrava Vadului

Hartă ele distrib,ţie sp.

Eup'hydryas aurinia

.S..u..r_.m..I.B..p.t.z,ilal u'ul:

– 1

IRCIClll2D:5 Polllfll9c:u oaclln dliilll

Durlll.rwa …–u –Gl1d EEA

Legendă,

• Puncte de prezenţă pentru Euphydryas aurini.a

D Habitat favorabil pentru sp. Euphyd:cyas aurinia

D limită ROSCI0205 Poienile cu rw:cise de la Dumbrava Vadului

– Apă permanentă

– A_pă nepermanentă

=Canal

–lnri"Brt fflwţ.at.ii, oC!D"LII

"'10

-:1:15,,NO

1cnpt:.-.- t mpcll:l"C1

JIii] …, 12111 151ll 1611]

,.,,–– =–-====––==== ===='

?05 Mediu, ho1111rion2i + lmpl,emen.ta'Hi a-:1,deaw:Cil! dem:m tpentr11prDtffţia ftld:Lrii_-

Asociaţia Renahuopa, Biraşov

strada Poienelor, m:. 2, bi. 2118, se. B, ap. 37

Realizare studii de irwentariere,

cai seiv.aluare -il 5U.lim de ,conseniare a speciilo'r $i ha.bita.telor si reccma.ndări de

mana t pentru arfiLe prroteja:te

Muntele Tâmpa, Poienile cu Uartise de la

Dumbrava ViKlului L..eaota

SMIS5–(5NR 36856

_.l

ROSCI0205 ,Poienrle cu narcise de la Dumbrava Vadul11i

Hartă de distribuţie sp.

Lvcaena dispar

A

n.lllDMlddullllg:lzlll!IIIERIILflll:

RllmlDIJll,gn!D:;IIElfl

RDSClll2D:5Pollml cunacind•IIII

DllTmmft hMIIJI– Q1dEEA

Legendă

• Puncte de prezenţă pentru Lycaena displl!I

D Habitat potenţial pentru sp. Lycaerui displl

D Limită ROSCI0205 Poienile cu !lllfcise dela Dumbrava Vadului

– Apă pecm:mentă

– Apă nepecmanentă

rrn-rr Canal

,,.,….

SOI 1llll 151IJ, 1600

…,

,.,,"'"– ==––=====––===== =====I

Pn:iieatffl111tţ.atir, ru1?05,Mediu,Ax111prion""mri,+1mpl,ementaiea tede tper.rttupro’l:Mţia –

strada Poienelor, nL 2, bi. 211.B, se. B, ap. 37

Re.altziire s:tudii de inventariere, Ciilrtill'”e si ev.aluare .a.!itirii de,oon5ef'Yilll!'

a :specii .- s:i habitatela- Sf rreoama.ndări de man.a t pentru iiU'Tite pric14lejate Munteile,Tâmpa Poienile,cuiHar:-cise de la Dumbf"ava VilcluhA :Si L..eaota

SMISS-CSNR 56

j_L

ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadullli

Harta de distributie sp.

Lycaena helle

nlll!IKlcMul lllllrrcrnflll:

limb le.t

S 1Q7D

Ftan dereferinta M.rea

Neagra Row.NIA

RDKlll2D:5 Polln.h cu nat:tn l:HI tl:

Dlflllrnl V'all:IU • Grkl EEA

Legenruii

• Puncte de prezenţă pentru Lycaena helle

D Habitat potenţial pentru sp_ Lycaena helle

D limită ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

– Apâ penrnnentă

– Apă nepecmanentă

rrmr Canal

JOO

"11:15.ND

1JfJl1pepiall•tg:JmlPI!

600

….

12'11 1BOO

'"''-– ==––=====––==== ====='

millllţrl: ii, a.adnJ POS.Mei:llu, Ax1111rion””.2i + lmplemen.ta.ea, de pffl’tnl lll'l:urii_-

[–

posmed1u

'O;J..1–..IOI.

Realizare studii de inventariere, J.

cart.are siluare astirim de conservare

Asociaţia Renaturopa, Brnşov

stra(la Poienelor, m. 2, bi. 2118, se. B, ap. 37

a specii .--sihabitatela-:si recomandări de mana t pentru a'.i··file protejate Ml!Jntele Tâmpa, Poienile cu Harcise de la Dumbrava Vaduh:ri s:i Leaota

5MIS5-(SNR 361156

ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

Hartă de distribuţie sp.

M'acuJinea t:eleius

•.

•

• • 1– –

I 1

•

j,•,.J

I –

–·

_ _.."'l ….

J-

.S..U.I.DIDM.ieUlil.lJ.I.Wtzlillll lflll:

RDICIG:2D5 Polllnl8 cu na-cin H iii

DJl'lllr:na lftdaU • Grld EEA

Legenda

• Puncte de prezenţă pentru Maculinea teleius

D Habitat potenţial pentru Maculinea teleius

D LimităROSCI0205 Poienile cu ruu:cise dela Dumbrava Vadului

– Apă peurumentă

– Apă nepermanentă

rrrn. Canal

,•..• ,,.,..r_.,J,. ,, ,e.....,,,

1:1″-„‘D

tanpe •t51Jmlll!!

JOO 611]

….

11111 151E 1600

Jlrvi,e,o't frtllllţm in ,amiJ POS Mediu, AA11111rioria-i +·1mpkmcn’Urca ri::.tcmel-ar adeo-.ratc de na1 pen11"11pm:cgţia r:ud:Lrii.-

strada Poienelor, nr. 2, bi. 211B, se. B, ap. 37

Realizare :rtudf.i de invenuriere,

Glltare si evaluare .a surii de conservare a specliUOI" $1 h.al)itatelcr s:i r omandiiri de

m.n pentru .i'.rilte protejate

o11.Jntele Tâmpa, fmenile cu Harcise de la

Dumbrava Vadului si ta

5MISS-C511R J6B56

, ROSCI0205 Poienile cu narcise

1 de la Dumbrava Vadului

lll.n.lm:.zt.fti t:11.S :

i-w'ta Es/1

ROICIDllQ5PolalllJ!lmn.m:t.m llll IJUmtnD –G(‘t:fEEA

.Legendă

• Puncte de prezenţă pentru Leptidea morsei

D Habitat potenţial pentru sp. Leptidea morsei

D limită ROSCI0205 Poienile Cil narcise de la Dumbrnw Vildulu,i;

– .Apă permanentă

– Apiî nepennanentă

III

=Canal

1:1li,H•

lt:e11pe:pla, –tSllmi;e

,….

priontri

311]

Dl tillll 900 j:,00 mm

––===––=====––=== ======'

Ptoieat.fin t5nGadrul l'OS./Jrt:iu, Am 4- "'1mplernentarN t..enBll" ;iit.e-de m pe11t:ru P'O ll 11wri…–

strada Poienelor, nr..2, bl 211B, se. B, ap. 37

Realizare :Stlldfi de inventaliere,

Gllt..re si f?lt aluare ;ai :rtării de cooserv..:re a spedilci.- s:i h.alJitatelo.-s:i recomandări de

man pentru a'.ri1te protejate

Nuntele Tâmpa, Pc»enile cu t artise de la

Dumbrava Vadului si Leaota

SMISS-C5HR 36B56

Hartă de disUib,ţie sp.

Callimorplla <1aadripunctaria

8uR.!I lfl'DdN:IIJ dglll d :

H.lrtll IU.Esrt:

ROSC■ms PDIHJJJ!! m n.a Hdil Iii

llmnlnn v..dUI –Grm EEA

–Proieot lin tinoa::lru'l

Legendă

• Puncte de prezenţă pentru Callim.01pb.a quadripunctaria

D Habi t potenţial pentru sp. Callim.orpha quadripunctaria

D Limită ROSCI0205 Poienile cu nru:cise de la Dumbrn.va Vadului

–Apă permanentă

– Apă nepennanentă

ITTTTT" Canal

JI!(]

f:1li/llll lta!:!peplai-1511m

a SO!] 'lOO '1200 1500 1000

……._ =–-1=====1–-===== ======i

POS Med'u, JJllllprioritn + „‘1mp1emrntarm rist.emdor-iaibN;ii m JElltn.l pn:itl!icţia r,1111:ri:_·

P.ealizar,e situdli de inventarien:,

GlJUn!' si evaluare a i doonseerv.are a :speciiLc°.–si ha.bitateta- :si recomandări de

management peratru aÎ-fil@ p ja1te

Muntele Tâmpa, Poienile cu 1-lar:-cise de la

Dumi:M"ava VD.Jlui s:i l..eaoliii

SMIS>-(SNR 36856

strada Poienelor, ru. 2, bL 211B, t. B, -ap. 37 ,.,..,.

ROSCI0205 Poienile cu lilarcise de la Dumbrava Vadului

I/Iartă de distribL,tie sp.

Neptis S'IJ>Pho

.S.U..I.D _m.u..t:1.1111111 21811flll :

RDIClll2D:5,Polm!IICU nat:lnl2• ta Dumlmln ‘lf’adlilllll • Gl1d EEA

Legendă

• Puncte de prezenţă pentru Neptis sappho

D Habitat potenţi:i.1 pentru Neptis sappho

D Limită ROSCI0205 Poienile cu naJ:cise de la Dumbrava Vadului

– Apă permanentă

– Apă nepermanentă

= Canal

IK >•1Lllh”.J, • "1""'411

,,,,…

JIii] OOO 900 12111 101E

,…,

,.,,. ==––=====––==== "=====I

Pnrie-at fr.u1nţat.ir, ca,J POS,Mediu, AA11prion"ai + 1mplemcni:.c-. ri:.tcmelur IIQC"G'l'lil,u: de,man t F’Cffll”u pfD1:cilţia c.d:Lrii.-

e ROSCI0205 Poiemile cu narcise de la Dumbrava Vadului

lilartă de distiib,ţie sp.

Pamassius mnemosyne

;'-1–+"r–-cl'-l–––+–––-+––=""'"––',c–-.:,–––-"",s::--+–-'-¾,,,

0' ½--+-3-–-+ ––t–

strada Poienelor, nr. 2, bi. 211B, se. B, ap. 37 ,..,.,..

Realjzare :Studf:i de inventaliere, GlrtMe si etaluare .iii stăm de coo:serv.:re a speciiLDI" $ii h.abita.telor s:i recomandări d

man pentru a'.rfite protejate

Nuntele Tâmpa, Prneflile ru NaJtise de I.

Dumbr:ava Vadului si leilOta

SMISS–CSHR 36B56

ITDZUJlclgtll.S :

Klrlll IEsl

ROICIIDll05 Pol.Mitlll cun.an:tn €11 li Dumtn/Aivadlalll– EEA

.Lq,,ndă

• Puncte de prezenţă pentru Pamassius mnemosyne

D Habitat potenţial pentru Pamassius mnemosyne

D Limită ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrn.rva Vadului,

– Apă permanentă

– Apă nepermanentă

III

= Canal

f:1li,IH

lcmpe-plm'l•ISll'mr;elc'cl

JOO 3)() …, goo 1>111 1500

""'"'"– ==––=====––==== <====a

l!Oieat lww:ţ.t Ul udn.1lPOS JJ, ha:Prioritari + 'lm llf"CI ic:;t.emdor- aibiv.11 de: m p!Clltn.t pn:il a.nw.iL–

strada Poienelor, ru:. 2, bl. 211B, se. B, ap. 37

,….. ,,…..

RealizaresJtucfii de inventariere, r-•1_!––'11!!! –––-"'!L––––––, ,

cartdl"e si ev.aluare a i de,conservare

a speciiio’r si habitatelor si rec,amarldăn de ROSCI0205 Poienile cu narcise

mana l!IDE!flt pe>fltru arnte protejate de la Dumbrava Vadului

Hartă de distnbuţie sp.

Eleocharis camiolica

,' ….

r=e……e;s,.,––,,––-'–"s,._--+-f”,,c–./ 1-

•

i-c–-+–ai–+–1+––

'; =

Puncte de prezenţă pentru Eleocha.ris camiolica

– Gcid distribuţie sp_ Bleocha.cis camiolica

D Grile :u:elllogrnfice lk

D Limită ROSCI0205 Poienile cu i=cise de la Dumbrava Vadului

– A_pă peurumentă

– A_pă nepermanentă

rrm-r Canal

Muntele Tâmpa, Poienile cu l4iir:’ci!E de la

Dumbrava Vadului si Leaot.a

SMISS–CSNR3.6156

8una !Dplzlll 1111 ms,lfUI:

HWlilDflagnlflclert

RCIClll2D:5 Poillnhcu nacUDll11:

"ladlllllll – Q1d EEJ;

–

ailD

"'1:1li,,IN

lan pnl'l-151lmpc

JOO 6111] """ 1200 Hi[I}, 1600

,.,,– =–-'===='–-==== ====a

lln:ri"eat ffllll'ţ.llt ii, P05 Me,:ffu, .b.o11 priori”?ai -4- lmplemen.ta-ea. de man t pentrullll’ii––

Anexa nr. 12 la Planul de management – hărţi de distribuţie pentru habitatele de interes conservativ

Realizare :>ttKrn de inventariere, cartare :si evaluare a $Qfli de conservare

a specnLc'r si habitate-lor si recomandări dmanageinent pentru arfite plfcMiejate Muntele Tâmpa, Poienile cU1 Harare de la DumbraYa Vaduhri si LeiiOta

SMl5S-CSNR J6856

strada Poienel.or, ru:. 2, bl. 211B, se. B, ap. 37

,…,.

ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadul11i

Hartă.de distriblltie habitat 6510

!Pajişti de altiludine joasă

(Alopecurus pra.tensis, Saanguisorrba officinalis>

…..

.:r·

…..

A ,!li_l'.ilip:rtl

–l'-,–-'",Ji'––i––– +–––,,.,- ––.––.,–-+–„‘7–, +

i _,: fţ/ li

7' '

1–I n ,- I-,,T

.,,

.,.,-;

':.1:

…:::-

sur.m, al ilul:

,:!;!.1117□

Neagra ROMil.NIA

iRCISClll2D5 Poilnlacu naclstt Hlllt

Dmlllrftl IJINl;allJI – Gr1d EEA

=–

' –,II

''–

li•

–

11+ >•1L11••·..-,• "l"'‘.411 "·''>

':–

Legendă

– 6510 – Paµ ti de altitudine jrnisă (Alopecurus prat:ensis, Sanguisorba officiruilis)

D Limită ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumhrava Vadufu.i

– Apă permanentă

– Apă nepermanentă

1:1li,,NII

anpcP1111•m1pcfc"!21

"10 300 600 12'Il 1500 1000

·–– ––'====='–-==== ======a

llnriem fr.lllllţit ii, ol1adNI PDS.Medfu, Â:tllfriori!ml’ii -1––implementar.ea, zt te.dema,. pe-mr11pfD’tNţia Mtllrii_-

Asociaţfa Renahu'opa, Braşov

strada Poi.enelor, nr. 2, bi. 211B, se. B, ap. 37

Realizare studii de inver,tariere. caiftiln!o si ev.alu.are a.s:tini de ,consefVilll!' a.s.pecii r-si habitaltel.a- si rec1J11J.1Jndări de

maRill t pentru aÎ7lte protejate Muntele Tâmpa, Poienile,cu Uarcise de la Dumbrava vadului s:i L..eaot.a

SMISS-(5NR 361156

ROSClll205 Poienile cu narcise de la Dumbntva Vadului

H!lrtă de distributie habitat 91YO Păduri dacice de stejar şi carpen

––ţ ..

…..

s––l-"-r–-+ll–'-–i––'-"_" –+–– -"–"-<- –'-'~-+–"' –1

"–,,,.

-"-

, ' I

.8.u..rD..r.m.d..e.M.u.1..d.lw.l.llll ;ii HEl'lllul:

Prno,cţ;e S 1Q7 Flandereferinta!M;;re.;1 i’leagraROWINIA

..,_

FtOSCD:105 Poflidlll cu ardN dit l:a

llln1n't Vl4JIL11–GIICIEEA

:•n

–

' –,II

'•· .!

I_,,

–..L"t

,,,, ,-,,,.,

111 -y"T'Ţ Iii 1111

-.J Lo.,: _, LL

.(..a

91Y0 – Păduri.dacice de stejar i;i carpen

LimităROSCI0205 Poienile cu rurcise de la Dumbrava Vadului

Apă permanentă

– Apă nepermanentă Canal

1:,1i,MG

–

1icmpc.-.- t!Dmpcllcr='l

300 OOO

–––,f •

11'Il 15111 1800

""'"'"– ==–-"=====l–-==== ======i

Proiect fi:umţ.m:. _, cadnJ POS Mediu, Axapriorimi "i– 7mp,emen:t•,ea sr.temd.m- adea.ratc dr- penttu protaJţia rmlri_-

179

Anexa nr. 13 la Planul de management – harta traseelor turistice din aria naturală protejată

180

Anexa nr. 14 la Planul de management – distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice

Judeţul	Ocolul silvic	Unitatea de producţie	Unitatea amenajistică	Suprafaţa – hectare	Cod tip habitat Natura 2000	Observaţii
Braşov	Făgăraş	II Făgăraş	111 A + B	25,6	91Y0	–
			111 C	2,0	–	Pajişte
			112 A	26,8	–	Pajişte
			112 B	1,5	91Y0	–
			112 C	3,7	91Y0	–
			112 D + AA1	4,4	91Y0	–
			112 E + AA3	15,0	91Y0	–
			112 F	3,0	–	Pajişte
			112 AA2 + CC	0,5	–	Canton silvic + curte
			113 A+ B	33,1	91Y0	–
			113 C	1,5	–	Pajişte
			113 D	1,5	–	Pajişte
			114 A	3,6	–	Pajişte
			114 B + C	9,7	91Y0	–
			114 D	20,9	–	Pajişte

Judeţul	Ocolul silvic	Unitatea de producţie	Unitatea amenajistică	Suprafaţa – hectare	Cod tip habitat Natura 2000	Observaţii
			114 E	7,0	91Y0	–
			114 F	4,5	91Y0	–
			115 A	33,9	91Y0	–
			115 B	2,0	–	Pajişte
			115 C	7,0	–	Pajişte
			116 A1	5,8	–	Pajişte
			116 A2	0,5	–	Pajişte
			116 B	19,0	91Y0	–
			116 C	21,7	–	Pajişte
			116 D	21,1	91Y0	–
			116 E	3,1	–	Pajişte
			117 A	5,5	–	Pajişte
			117 B	17,5	91Y0	–
			117 C	2,1	–	Pajişte
			117 D	2,0	–	Regenerare de plop tremurător, în afara fondului forestier
			118 A + B	7,4	91Y0	–

181

Judeţul	Ocolul silvic	Unitatea de producţie	Unitatea amenajistică	Suprafaţa – hectare	Cod tip habitat Natura 2000	Observaţii
			118 C	12,5	–	Pajişte
			118 D	16,9	91Y0	–
			118 E1	1,0	–	Pajişte
			118 E2	5,7	91Y0	–
			119 A	4,0	–	Pajişte
			119 B	11,0	91Y0	–
			120 A1	17,3	91Y0	–
			120 A2	0,5	–	Pajişte
			120 B	10,0	–	Pajişte
			120 C	1,8	–	Pajişte
			120 D	2,0	–	Regenerare de plop tremurător, în afara fondului forestier
Total				395,6	–	–

182

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0205 POIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI ŞI REZERVAŢIEI NATURALE

POIENILE CU NARCISE DIN DUMBRAVA VADULUI

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 (1) Scopul prezentului regulament este de a stabili regulile care trebuie respectate pe teritoriul sitului Natura 2000 – ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, în acord cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare.

(2) În prezentul regulament va fi utilizat termenul de arie naturală protejată, atunci când se face referire la întregul teritoriu ocupat de ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.

Art. 2 Respectarea acestor reguli este obligatorie atât pentru custode, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariei naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

Art. 3 Aria naturală protejată nu este atribuită în custodie.

Art. 4 Responsabilitatea managementului sitului Natura 2000 – ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului revine custodelui sau, în lipsa unui custode desemnat, managementul sitului se realizează conform legislaţiei în vigoare. În acest scop responsabilul cu managementul sitului:

a) îşi însuşeşte Planul de management prin care se realizează gospodărirea sitului;
b) urmăreşte respectarea Planului de management;
c) organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul sitului, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale sitului, în conformitate cu obiectivele de sit de importanţă comunitară

stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II. ÎNFIINŢARE, SCOP, CATEGORIE, SUPRAFAŢĂ, LIMITE

Art. 5 (1) ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, denumit în continuare sit, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, cu o suprafaţă de 399 ha.

(2) Limitele în format electronic ale sitului se regăsesc pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului.
(3) Obiectivele de conservare ale sitului sunt speciile şi habitatele de interes comunitar/naţional din formularul standard al acestuia din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Scopul principal pentru care a fost constituit acest sit este conservarea, menţinerea şi acolo unde este cazul readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/naţional, din formularul standard.

Art. 6 (1) Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, denumită în continuare rezervaţie naturală, a fost declarată prin Dispozitia Consiliului de Ministri nr. 485 din 1964. În Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional

– Secţiunea a III-a – zone protejate, Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului sunt incluse in Capitolul I – Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii, punctul 2 – Rezervaţii şi monumente ale naturii, avînd o suprafaţă de o suprafaţă de 394,90 ha.

(2) Limitele în format electronic ale rezervaţiei naturale se regăsesc pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului.
(3) Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului corespunde categoriei de management IV a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii – arie protejata, administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
(4) Scopul principal pentru care a fost constituită rezervaţia naturală este conservarea, pădurii de stejari, a narciselor şi a habitatului specific acestora.

CAPITOLUL III. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR

Art. 7 (1) La data întocmirii prezentului regulament nu se propune o zonare funcţională a sitului conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului cuprinde două zone distincte: zona ştiinţifică, declarată ca atare încă de la legalizarea rezervaţiei, din 1964, prin îngrădirea a 87 ha cu gard de plasă de sârmă; restul rezervaţiei, până la 394,9 ha.
(3) Zonarea funcţională a ariei protejată se va realiza, dacă va fi cazul, pe baza rezultatelor monitorizărilor din teren realizate de custode.

Art. 8 (1) Orice studii care planifică activităţi de utilizare/exploatare a resurselor naturale pe suprafaţa ariei naturale protejate: silvice, agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice şi altele asemenea, orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice fel, activităţi sportive, culturale şi educative, se supun în mod obligatoriu de către proiectanţi sau organizatori avizării custodelui.

(2) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul sitului de importanţă comunitară, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte aflate în derulare sau în fază de proiect, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare ale acesteia, conform prevederilor art. 28, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9 Emiterea actelor de reglementare de către autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului pentru planurile, proiectele şi activităţile de pe teritoriul ariei naturale protejate sau în vecinătate, se face cu avizul custodelui, în conformitate cu prevederile legale. Art. 10 Custodele are dreptul să verifice existenţa tuturor actelor de reglementare emise pentru activităţile realizate în aria protejată şi în vecinătatea acesteia precum şi modul de respectare a acesteora şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor din actele de reglementare.

Art. 11 În Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale, cu excepţiile prevăzute de lege.

Accesul şi circulaţia în aria naturală protejată

Art. 12 (1) Sunt interzise accesul şi circulaţia cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei naturale protejate.

(2) Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu autovehicule sunt valabile pentru:
1. i) personalul custodelui;
2. ii) personalul silvic al administratorului fondului forestier;
3. iii) personalul instituţiilor statului cu competenţe pe teritoriu – poliţie, protecţia civilă, autorităţi de mediu, autorităţi de gospodărirea apelor, ambulanţă şi altele asemenea;
4. iv) personalul împuternicit pentru patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de delegaţie.
(3) Pentru personalul agenţilor economici şi ai instituţiilor care desfăşoară activităţi specifice pe suprafaţa ariei naturale protejate, accesul motorizat va fi reglementat prin convenţii stabilite cu custodele ariei naturale protejate şi cu administratorul fondului forestier.

Art. 13 (1) Accesul publicului este permis doar pe traseele de vizitare marcate sau pe drumurile forestiere.

(2) Părăsirea traseelor turistice de către turişti se face numai însoţiţi de personalul custodelui sau de către personalul împuternicit de acesta încluzând ghizi specializaţi.

Art. 14 (1) Accesul câinilor cu stăpâni în aria naturală protejată este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă şi poartă botniţă.

(2) Pentru fiecare câine stăpânii trebuie să deţină asupra lor şi să prezinte personalului de control, toate actele care fac dovada vaccinării şi deparazitării.

(3) Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari.

Agrementul/turismul

Art. 15 (1) În perimetrul ariei naturale protejate sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a ariei protejate, potrivit prezentului regulament.

(2) Vizitarea ariei naturale protejate este permisă numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale.

Art. 16 (1) Pentru public, la solicitare prealabilă efectuată cu minim 5 zile lucrătoare în avans, se organizează contra cost excursii cu ghid specializat, cu grupuri între 5 şi 20 de

persoane. Conform prevederilor legale, custodele poate percepe tarif de vizitare cu ghid specializat.

(2) În cazul în care se construieşte punct de informare/centru de vizitare pentru aria naturală protejată, se pot desfăşura activităţi educative şi ştiinţifice, utilizând facilităţile oferite de punctul de informare/centrul de vizitare, în urma unei solicitări prealabile către custodele ariei naturale protejate.

Art. 17 (1) Excursiile organizate în grup de agenţii de turism pe teritoriul ariei naturale protejate, se desfăşoară numai cu participarea unui reprezentant al custodelui sau cu ghid agreat de custode.

(2) În cazul în care există solicitări pentru vizitarea anumitor zone din aria naturală protejată, vizionarea unor habitate sau specii de floră şi faună caracteristice, turiştii vor fi însoţiţi obligatoriu de către agenţii de teren ai custodelului şi/sau ghizi specilizaţi agreaţi de custode, dacă în prezentul regulament nu sunt prevăzute alte restricţii. Pentru serviciile de vizitare a acestor zone va fi perceput un tarif de vizitare, cu ghid specializat.

Art. 18 Aprinderea focului pe teritoriul ariei naturale protejate este strict înterzisă. Art. 19 (1) Camparea pe teritoriul ariei naturale protejate este interzisă.

(2) Camparea este permisă doar în situaţii speciale, în folosul ariei naturale protejate, cu acordul scris al custodelui.

Art. 20 Pentru realizarea şi amplasarea de noi marcaje turistice şi panouri indicatoare este necesar acordul custodelui. În cazul traseelor noi, acestea se vor omologa conform prevederilor legale.

Art. 21 Perturbarea liniştii în aria naturală protejată prin orice fel de mijloace – strigăte, utilizarea de pocnitori, folosirea de echipamente audio – este strict interzisă. Orice depăşire a nivelului de zgomot de maximum 45 dB de către o sursă antropică constituie o abatere de la prezentul regulament a celui care generează zgomotul.

Art. 22 Sunt interzise:
1. a) nerespectarea semnificaţiei marcajelor, indicatoarelor şi a atenţionărilor/interdicţiilor de pe panourile de informare;
2. b) degradarea panourilor informative, a indicatoarelor turistice, a locurilor de popas sau a oricărei alte construcţii sau amenajări realizate pentru administrarea ariei naturale protejate;
3. c) distrugerea, degradarea, colectarea florei şi faunei sălbatice de interes comunitar şi/sau protectiv;
4. d) colectarea artefactelor sau organismelor ori părţi dintr-un organism vegetal sau
  
  animal;
5. e) colectarea rocilor, seminţelor şi a altor materiale de interes ştiinţific sau cinegetic;
6. f) hrănirea animalelor sălbatice;
7. g) modificarea habitatelor naturale;
8. h) orice alte activităţi care pot să genereze poluare sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor de interes comunitar sau protectiv;
9. i) toate tipurile de poluare chimică, biologică, vizuală – vandalism, graffiti, olfactive şi sonore;
10. j) utilizarea detergenţilor în apele de suprafaţă.
  
  Art. 23 Fotografierea şi filmarea în scop comercial sunt permise numai cu acordul custodelui, pe bază achitării unui tarif, conform prevederilor legale.
  
  Art. 24 (1) Competiţiile sportive, manifestările de grup de orice fel, cursurile de orice fel, taberele care presupun accesul pe teren în aria naturală protejată se organizează doar cu cu avizul custodelui. Pentru obţinerea avizului, programul acestor acţiuni se trimite cu cel puţin două luni înainte, în scris, la custode, care va emite aprobare scrisă, cu precizarea condiţiilor şi a eventualelor excepţii de la prevederile prezentului regulament.
  
  Art. 25 (2) Custodele poate percepe un tarif de vizitare, conform prevederilor legale.
(3) Excepţii de la plata tarifului de vizitare vor face:
1. a) personalul custodelui;
2. b) personalul silvic de la ocoalele silvice şi personalul gestionarului fondului de vânătoare de pe raza sitului;
3. c) persoanele care realizează studii şi cercetării, cu acordul custodelui;
4. d) voluntarii care îşi dovedesc activitatea cu adresă oficială sau cu contract de voluntariat emis de custode;
5. e) personalul de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;
6. f) persoane care deţin terenuri în aria naturală protejată sau care dovedesc cu acte de identitate, că au domiciliul stabil în una din unităţile administrativ-teritoriale din perimetrul ariei naturale protejate;
7. g) ghizii turistici agreaţi de custode;
8. h) persoanele cu dizabilităţi.

Art. 26 Custodele monitorizează turismul pe teritoriul ariei naturale protejate, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra habitatelor, florei şi faunei din sit şi

pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare.

Construcţiile

Art. 27 Pe teritoriul ariei naturale protejate este interzisă realizarea de construcţii permanente, cu excepţia celor de utilitate publică, care vor deservi activităţile de cercetare sau de administrare şi gospodărire a ariei naturale protejate.

Art. 28 Realizarea de construcţii noi cu scop ştiinţific, adăposturi necesare administrării şi gospodăririi ariei, este permisă numai în condiţiile legii, cu avizul custodelui.

Art. 29 Pentru orice activitate existentă în momentul aprobării Planului de management şi a regulamentului ariei naturale protejate se va actualiza autorizaţia de mediu, şi după caz se va evalua impactul antropic al activităţii asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ din aria naturală protejată.

Regimul deşeurilor

Art. 30 Regimul deşeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate se reglementează astfel:

(1) Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul ariei.
(2) Deşeurile rezultate din activităţile de turism şi/sau vizitare a ariei naturale protejate se evacuează de pe teritoriul acesteia, de către cei care le-au produs, urmând a fi depuse la staţiile sau punctele de colectare amenajate.
(3) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor şi construcţiilor din cuprinsul ariei au obligaţia de a asigura salubrizarea/curăţarea terenurilor şi construcţiilor.

Silvicultura şi exploatările forestiere

Art. 31 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în aria naturală protejată se execută numai lucrările care sunt în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi cu Planul de management al acesteia.

(2) Alte lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută cu avizul custodelui, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Reamenajarea pădurilor de pe teritoriul ariei se va face în colaborare cu custodele,

ţinându-se cont de obiectivele de conservare stabilite în cadrul ariei.
(4) Amenajamentele silvice nu pot fi supuse aprobării decât cu avizul custodelui, în scopul punerii în concordanţă cu Planul de management al ariei.
(5) Adoptarea soluţiilor tehnice pentru lucrările forestiere prevăzute în amenajamentele silvice se va realiza după consultarea şi obţinerea acordului custodelui. Custodele are dreptul de a verifica modul de aplicare în practică a tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier de pe raza ariei ariei naturale protejate, pentru a se asigura de menţinerea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor.
(6) Administratorul fondului forestier va transmite custodelui, anual, situaţia aplicării amenajamentului silvic pe suprafaţa ariei naturale protejate.
(7) Se interzice introducerea de specii de arbori/plante alohtone, atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier, cât şi pe terenurile din afara fondului forestier.

Art. 32 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic a terenurilor din perimetrul ariei naturale protejate, se poate face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Vânătoarea

Art. 33 Activităţile de gospodărire a vânatului se vor organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 34 Activităţile legate de gospodărirea vânatului şi vânătoare se vor face doar cu avizul prealabil al custodelui.

Art. 35 (1) Acţiunile de evaluare a speciilor de interes cinegetic şi de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarii fondurilor de vânătoare cu informarea custodelui. Gestionarii fondurilor de vânătoare informează custodele cu 5 zile lucrătoare înainte despre intenţia de organizare a evaluării speciilor de interes cinegetic, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce priveşte data evaluării. Custodele poate participa la acţiunile de evaluare a vânatului.

Art. 36 Vânătoarea speciilor protejate se face numai cu derogare de la autoritatea centrală de mediu, în baza nivelului maxim de intervenţie stabilit.

Art. 37 Acţiunile de monitorizare a efectivelor din specii de interes cinegetic, a speciilor protejate, a stării de sănătate a acestora precum şi paza împotriva acţiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc, se efectuează de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor de vânătoare legal constituite. Custodele poate participa la activităţile mai sus menţionate împreună cu gestionarii sau separat în funcţie de necesităţi.

Art. 38 (1) Pentru evitarea accidentelor la patrularea agenţilor de teren ai custodelui, sau în rândul vizitatorilor, gestionarii fondului de vânătoare au obligaţia sa transmită o informarea scrisă cu privire la datele şi locul organizării partidelor de vânătoare în interiorul ariei protejate.

(2) În cazul realizării partidelor de vânătoare se vor monta panouri de atenţionare cu data şi intervalul orar de realizare a vânătorii, la toate intrările în aria protejată, cu cel puţin două zile înainte.

Art. 39 Pentru asigurarea controlului asupra braconajului în interiorul ariei naturale protejate, gestionarul fondului de vânătoare are obligaţia de a prezenta custodelui, la solicitarea acestuia, autorizaţia de vânătoare cu toate înscrisurile ei, atât la momentul şi locul unde se desfăşoară partida de vânătoare, cât şi pe toata suprafaţa ariei naturale protejate.

Art. 40 Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic exotice a fondurilor de vânătoare din cuprinsul ariei naturale protejate. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a custodelui şi numai pe baza studiilor ştiinţifice aprobate de instituţiile competente.

Păşunatul

Art. 41 (1) Pe suprafaţa ariei naturale protejate este interzis păşunatul.

(2) Ca excepţie de la prevederile articolului (1) se poate practica un păşunat controlat, în vederea managementul habitatelor de pajişte, sub supravegherea custodelui.

Activităţi ştiinţifice

Art. 42 Cercetarea ştiinţifică în aria naturală protejată va fi orientată spre realizarea

scopului primordial, cel de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ.

Art. 43 (1) Activităţile de cercetare ştiinţifică şi cele instructiv-educative de pe teritoriul ariei naturale protejate, se desfăşoară cu avizul custodelui, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.

(2) Pentru realizarea temelor de cercetare se va încheia un contract care să asigure accesul custodelui la rezultate, în vederea utilizării lor în activitatea de management a ariei naturale protejate. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabileşte prin contract.

Art. 44 La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziţia custodelui un raport de cercetare.

Art. 45 În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate, custodele propune şi adaptează măsurile de conservare pentru realizarea obiectivelor ariei naturale protejate.

Reglementarea altor activităţi de pe teritoriul ariei naturale protejate

Art. 46 (1) Pe teritoriul ariei naturale protejate reconstrucţia ecologică se poate realiza conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(2) Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se realizează cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare. În cazul în care degradarea habitatelor se datorează unor activităţi umane desfăşurate în mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie va fi suportată de către cei vinovaţi.
(3) Acţiunile de repopulare cu specii de plante şi animale se realizează cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei documentaţii ştiinţifice.

Art. 47 Proprietarii/administratorii obiectivelor care utilizează sursele de apă de pe teritoriul ariei naturale protejate sunt obligaţi să asigure debitele de servitute conform legislaţiei în vigoare şi conform actelor de reglementare emise în scopul desfăşurării activităţii.

Art. 48 Organizarea de acţiuni specifice Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului

Administraţiei şi Internelor se va face conform prevederilor legale şi cu informarea custodelui.

Art. 49 Activităţile comerciale neautorizate în perimetrul ariei naturale protejate sunt interzise. Activităţile comerciale ocazionale, autorizate în aria naturală protejată, sunt permise numai cu acordul custodelui şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind evacuarea deşeurilor.

Art. 50 (1) Avizarea amplasărilor de stupine se va face în baza unor angajamente ferme din partea solicitantului de a amplasa stupinele la o distanţă mai mare de 300 metri de traseele turistice în vederea asigurarării securităţii turiştilor.

(2) Nu este permisă aducerea de animale domestice – câini, păsări şi altele asemenea, în vatra stupinei, nu este permis focul direct pe sol şi nici compactarea solului, toate aceste prevederi urmând a fi specificate într-un protocol ce se va încheia între apicultorul solicitant şi custode;

Art. 51 Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât pe teritoriul ariei naturale protejate cât şi în afara ei, sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;
b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
d) recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;
e) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente.

Art. 52 Persoanele fizice sau juridice, care obţin avizul custodelui au obligaţia să respecte prezentul regulament, să nu modifice sau deterioreze habitatele, flora, fauna sau să aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor terenurilor şi clădirilor situate în aria naturală protejată.

CAPITOLUL IV. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR

Art. 53 (1) Finanţarea activităţilor din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, se asigură din fonduri provenite:

a) din bugetul de stat;
b) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife al custodelui conform legislaţiei specifice în vigoare şi din amenzi;
c) din proiecte de finanţare elaborate de către custode sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;
d) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii legale.

(2) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate, potrivit regulamentului, custodele poate institui un sistem de tarife, cu avizul autorităţii de mediu competente.
(3) Tarifele prevăzute la punctul (2) se constituie ca venituri proprii se pot institui pentru vizitarea sau pentru facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în aria naturală protejată, în conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate.
(4) Veniturile provenite din încasarea tarifele prevăzute punctul (2) vor fi contabilizate separat şi pot fi folosite numai în scopul desfăşurării unor activităţi în legătură cu buna administrare a ariei naturale protejate.

Art. 54 Tariful de vizitare al ariei se stabileşte de custode şi se aprobă de către autoritatea de mediu competentă în condiţiile legii.

CAPITOLUL V. PROCEDURA DE AVIZAREA A ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ

Art. 55 Toate activităţile, proiectele, planurile şi programele, care vizează situl, rezervaţia naturală sau obiective din şi din vecinătatea acestora se supun avizării custodelui în conformitate cu prevederile art. 35 şi Anexei nr. 9 din Ordinul ministrului mediului şi

schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

Art. 56 Pe baza prevederilor din art. 55 custodele ariei naturale protejate emite avize care conţin principalele motive şi considerente care au stat la baza deciziei de emitere a avizului favorabil/nefavorabil.

Art. 57 În afara avizului descris mai sus custodele mai poate emite adeverinţe necesare proprietarilor/deţinătorilor de terenuri pentru a beneficia de facilităţi prevăzute de actele normative în vigoare pentru terenurile din arii naturale protejate.

Art. 58 Emiterea adeverinţelor se realizează pe baza următoarelor documente:
1. a) cerere scrisă din partea titularului/beneficiarului sau a reprezentantului acestuia;
2. b) plan de încadrare în zonă şi plan de amplasament cu limitele sitului şi ale rezervţiei naturale – disponibile pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului, cu precizarea coordonatelor geografice de tip Stereo 70 ale amplasamentului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau ca un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului – X, Y – în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;
3. c) extras de carte funciară în original sau copie certificată de conformitate cu originalul, valabilă la momentul depunerii cererii, precum şi alte acte care dovedesc că titularul este deţinătorul legal al terenului pe care doreşte realizarea activităţilor/proiectelor/ planurilor/programelor;
4. d) copie certificată de conformitate cu originalul după cartea de identitate a titularului, dacă acesta este persoană fizică sau copie certificată de conformitate cu originalul după codul unic de înregistrare a titularului, dacă acesta este persoană juridică.
5. e) dovada achitării tarifului de emitere a adeverinţei stabilit.

CAPITOLUL VI. SANCŢIUNI

Art. 59 Aplicarea prezentului regulament se va face de către custode şi de către personalul instituţiilor statului, abilitat să constate şi să aplice sancţiuni potrivit competenţelor legale.

Art. 60 Custodele poate colabora cu instituţiile abilitate să constate şi să aplice

sancţiuni pentru contravenţii/infracţiuni în baza actelor normative care reglementează Codul Silvic, stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, stabilirea cuantumului prejudiciilor din tăierile ilegale, vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora, precum şi stabilirea termenelor, modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional

Art. 61 Actele de constatare a contravenţiilor întocmite de agenţii constatatori sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 62 Custodele stabileşte acţiuni de urmărire a respectării prezentului regulament, împreună cu Inspectoratele Judeţene de Jandarmi, precum şi protocoale şi planuri de colaborare, conform competenţelor acestora.

Art. 63 Pentru realizarea acţiunilor de control şi aplicare a sancţiunilor se va respecta procedura prevăzută în art. 28 şi art. 31. din Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare.

Art. 64 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate de făptaş, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte".

Art. 65 Încălcarea prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 66 (1) Încălcarea prevederilor legale se sancţionează conform următoarelor acte normative:

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
c) alte acte normative specifice.

(2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice.

Art. 67 Cuantumul amenzilor este stabilit de legislaţia specifică privind protecţia mediului şi a regimului ariilor naturale protejate, precum şi a altor reglementări.

Art. 68 (1) Contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal,

(2) Dispoziţiile referitoare la alin. 1 se completează cu, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VII. DISPOZIŢII FINALE

Art. 69 Personalul custodelui, împuternicit cu legitimaţie de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul ariei naturale protejate, indiferent de forma de proprietate.

Art. 70 Orice persoană fizică sau juridică ce deţine proprietăţi în cadrul ariei naturale protejate sau care se află în perimetrul acestuia are obligaţia de a furniza informaţiile sau datele solicitate de custode, în vederea unui management eficient al ariei naturale protejate.

Art. 71 Orice persoană fizică sau juridică ce deţine proprietăţi în cadrul ariei naturale protejate sau care se află în perimetrul acestuia are obligaţia să asiste personalul custodelui în activitatea de verificare şi control şi de a facilita controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe.

Art. 72 Orice persoană fizică sau juridică ce se află în perimetrul ariei naturale protejate are obligaţia să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de control al custodelui.

Art. 73 Custodele are obligaţia să prezinte anual la autoritatea competentă pentru protecţia mediului un raport corect şi complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acţiunile întreprinse în baza planului de management, precum şi situaţia realizării obligaţiilor asumate în convenţia de custodie.

Art. 74 În cazul producerii de fenomene de forţă majoră, precum inundaţii, incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţii, şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înştiinţării custodelui, care va participa la acţiunile de alertare şi mobilizare în vederea prevenirii şi eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Art. 75 După aprobarea planului de management şi a regulamentului ariei naturale protejate, custodele va informa autorităţile administraţiei publice locale competente şi administratorii de terenuri asupra obligativităţii de a actualiza documentaţiile de amenajarea

teritoriului şi urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

Art. 76 Regulamentul va fi adus la cunoştinta publicului prin publicare pe pagina web a custodelui şi popularizare prin intermediul primăriilor/unităţilor administrativ-teritoriale care au teritorii în cuprinsul ariei naturale protejate.

Art. 77 Custodele ariei naturale protejate avizează documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în care sunt incluse limitele sitului şi rezervaţiei naturale.

Art. 78 Prevederile prezentului regulament se completează cu celelalte dispoziţii legale în materie, pe domenii de reglementare.

Art. 79 Prezentul regulament poate fi modificat de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, la propunerea custodelui, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 08/12/2024