PLAN DE MANAGEMENT din 10 mai 2016

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 873 din 10 mai 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 22 august 2016.

ANEXA Nr. I

Plan de management al rezervaţiei naturale Pădurea Fundeanu, 2.407

CUPRINS

Lista tabelelor

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

I.I. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

1. I.2. Scopul şi categoria ariei naturale protejate

2. I.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

3. I.4. Procesul elaborării planului de management

4. I.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

5. I.6. Procedura de implementare

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE PĂDUREA FUNDEANU

2.I. Informaţii generale

2.I.I. Localizare

1. 2.I.2. Căi de acces

2. 2.I.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor

1. 2.2. Mediul fizico-geografic

   1. 2.2.I. Geologia

      2.2.2. Geomorfologia 2.2.3.Clima

      2.2.4. Hidrologia

      2.2.5. Solurile

2. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.I. Habitate naturale

      2.3.2. Fauna

3. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

4. 2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

   1. 2.5.I. Evaluarea stării de conservare a habitatelor

1. 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere

2. 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

3. 2.5.4. Concluzii şi recomandări

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.I. Scopul managementului

3.2. Obiective pentru specii şi habitate CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

4.I. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

4.I.I. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor

1. 4.I.2. Măsuri propuse pentru conservarea mamiferelor de interes conservativ din aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

2. 4.I.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de păsări din aria protejată Pădurea Fundeanu

3. 4.I.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din aria protejată Pădurea Fundeanu

4. 4.I.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

4.2. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

4.3. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune BIBLIOGRAFIE

Anexa nr.I la planul de management -Hărţi

Lista tabelelor

Tabel I: Distribuţia habitatelor forestiere în Pădurea Fundeanu Tabel 2: Inventar sumar al florei ierboase în Pădurea Fundeanu

Tabel 3: Parametri stabiliţi în timpul lucrărilor de teren în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

Tabel 4: Speciile de păsări inventariate şi numărul de indivizi observaţi în fiecare lună Tabel 5: Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare

Tabel 6: Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Fundeanu

Tabel 7: Evaluarea stării de conservarea populaţiei de viezure din rezervaţia naturală Pădurea Fundeanu

Tabel 8: Măsuri de gospodărire a arboretelor cu stare nefavorabilă de conservare şi/sau ameninţate

Tabel 9: Plan de monitorizare pentru aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

Tabel I0: Plan de acţiuni cu evidenţierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni Tabel II: Buget estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management

Tabel I2: Calendarul de implementare a planului de acţiuni

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

I.I. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale

Planul de management al rezervaţiei naturale 2.407 Pădurea Fundeanu reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a sa. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariei naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării sale.

Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă naţională pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.

Obiectivele planului de management sunt:

I. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariei naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;

1. 2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariei şi în imediata sa vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;

2. 3. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.

1. I.2. Scopul şi categoria ariei naturale protejate

   Planul de management se referă la rezervaţia naturală 2.407 Pădurea Fundeanu, desemnată arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, – secţiunea a III-a, – zone protejate, poziţia 2.407 din Anexa I.

   Aria protejată de interes naţional 2.407 Pădurea Fundeanu, conform fişei rezervaţiei înaintată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi a fost declarată pentru conservarea habitatului natural de pădure cu gorun balcanic, Quercus daleschampii, precum şi pentru ocrotirea următoarelor specii de fauna prezente în anexele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/20II, cu modificările şi completările ulterioare: Alauda arvensis, Upupa epops, Dendrocopos medius şi Meles meles.

   Sunt menţionate şi specii de interes vânătoresc: Capreolus capreolus, Lepus europaeus, Vulpes vulpes, Sus scrofa şi Phasianus colchicus.

   Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate, se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN, care conform definiţiei se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.

2. I.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

   Acest plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:

   • – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/20II, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, – secţiunea a III-a, – zone protejate;

   • – Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. I052/20I4 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

   • – Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată.

3. I.4. Procesul elaborării planului de management

   Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:

   • – Evaluarea zonei prin cartarea limitei ariei protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din aria protejată; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic: geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri, din zona ariei naturale protejate Pădurea Fundeanu;

   • – Evaluarea elementelor de biodiversitate prin identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în aria protejată; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă conservative: evaluarea stării de conservare a acestora;

   • – Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu, elaborarea planului de acţiune.

     Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate: Pădurea Breana-Roşcani, Pădurea Pogăneşti, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălăşmăni, Pădurea Camniţa" COD SMIS- CSNR 35635, beneficiar Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi. Elaborarea propriu- zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse: legislaţie, lucrări de specialitate şi altele asemenea.

4. I.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   Planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Fundeanu se aprobă prin Ordin de ministru.

   Planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care a fost desemnată aria protejată în cauză.

5. I.6. Procedura de implementare

Responsabilitatea implementării planului revine custodelui în conformitate cu prevederile din convenţia de custodie nr. 298/08.I2.20I2 încheiată între autoritatea pentru protecţia mediului şi Consorţiul Local Pro Natura Galaţi, format din Direcţia silvică Galaţi, Asociaţia Human Nature şi Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes: administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, Garda de Mediu Galaţi, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi altele asemenea.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/200I privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management/ regulamentului pentru ariile naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să actualizeze documentaţiile de amenajarea teritoriului şi cele de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planurilor de management/regulamentelor, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală. Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor, în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.

Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate: Pădurea Breana – Roşcani, Pădurea Pogăneşti, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălăşmăni, Pădurea Camniţa" COD SMIS- CSNR 35635, s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informaţiile spaţiale referitoare la învelişul vegetal dar şi a informaţiilor legate de mediul abiotic, geologie, geomorfologie, sol, climă. Aplicaţia poate fi accesată în internet la adresa http://biodiversity-geoportal.ro/RN407/.

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE PĂDUREA FUNDEANU

2.I. Informaţii generale

Primele intenţii de conservare a patrimoniului natural din Pădurea Fundeanu datează din perioada anilor '90. Zona a fost declarată zonă naturală protejata prin Hotărârea nr.46/I0.II.I994 a Consiliului Judeţean Galaţi. Bogăţia floristică şi faunistica a zonei a fost recunoscută de Legea nr 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional,

– secţiunea a III-a, – zone protejate, fiind desemnata arie naturală protejată de interes naţional, cod 2.407, pe o suprafaţa 53.2 ha.

2.I.I. Localizare

Aria naturală Pădurea Fundeanu este localizată în Podişul Covurlui, regiunea biogeografică a Colinelor Covurlui, dealuri de platformă de tip Tutova, în partea de centru-nord a judeţului Galaţi. Mai precis, aria protejată se află între localităţile Fundeanu la sud-est, Nicopole la sud,

Căuleşti la nord şi Cărăpceşti la sud vest. Din punct de vedere administrativ, aria este localizată în judeţul Galaţi, raza comunei Drăguşeni, în imediata vecinătate a satului Fundeanu. Coordonatele sunt: Latitudine 45,5900o N, Longitudine 27,4300o E.

Conform sistemului Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 253 m, cea minimă este de 220 m iar cea maximă de 25I m.

1. 2.I.2. Căi de acces

   Către satul Fundeanu, parte a comunei Drăguşeni se poate ajunge astfel: dinspre Tecuci pe DJ25I până în Matca, apoi pe DJ25IA până în Fundeanu sau dinspre Galaţi, pe DN 24 până la intersecţia cu DJ 25IA, apoi până în Fundeanu pe DJ 25IA. Din satul Fundeanu, accesul către arie se face pe DJ 25IJ. Pe lângă această cale de acces mai există diverse drumuri de câmp, utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă, care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ facil, iar aria se află în calea unui drum asfaltat, presiunea antropică asupra ariei protejate este semnificativă.

2. 2.I.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor

Pe raza ariei naturale protejate Pădurea Fundeanu a fost identificat un singur tip de proprietate: proprietate publică a statului. Pădurea este administrată de către Ocolul silvic Griviţa din cadrul Direcţiei silvice Galaţi, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

Toată suprafaţa inclusă în aria natural protejată de interes naţional are folosinţa pădure.

1. 2.2. Mediul fizico-geografic

   1. 2.2.I. Geologia

      Aria naturală protejată se află în zona colinelor Covurluiului al căror relief e dezvoltat pe formaţiuni neogene, cu structură monoclinală, fragmentat în culmi şi poduri prelungi, separate de văi paralele sculptate în pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile pliocene, pe alocuri însoţite de cruste şi alunecări. Geologic se caracterizează printr-o cuvertură depusă în cadrul a patru cicluri de sedimentare: devonian, permian – triasic, jurasic – cretacic – eocen, badenian superior – romanian.

      În zona podişului Covurlui, apar la suprafaţă depozite cuaternare loessoide, din pleistocen, mediu şi superior. Depozitele loessoide sunt formate din prafuri nisipoase şi prafuri argiloase nisipoase, cu concreţiuni calcaroase. În masa depozitelor loessoide se întâlnesc nivele mai argiloase de culoare roşcată. Pe văile mai adânci depozitele loessoide au fost spălate şi apar la

      zi formaţiuni levantine. Pe suprafaţa ariei protejate se găsesc depozite loessoide aparţinând câmpului înalt, cu grosimi de 3-50 m alcătuite din nisipuri prăfoase, bogate în carbonat de calciu, reprezentate de intercalaţii de argile şi nisipuri cu loess şi nisipuri. Rocile fundament sunt bazice.

      1. 2.2.2. Geomorfologia

         Suprafaţa aferentă ariei protejate Pădurea Fundeanu se încadrează geografic în Podişul Covurlui. Dealurile platformă, de tip Tutova pe care se găseşte aria protejată, sunt caracterizate prin culmi deluroase, prelungi, monoclinale, orientate paralel şi separate de văi consecvente cu procese de panta destul de dezvoltate.

         Pădurea Fundeanu este situată în subţinutul culmilor deluroase, la o altitudine medie de cca 250 m cu pante reduse de circa 6 grade cu expoziţie generală sud-estică.

      2. 2.2.3. Clima

         Aria naturală protejată Pădurea Fundeanu se află în condiţiile unui climat continental de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. După raionarea climatică a ţării teritoriul aparţine formulei climatice II As3, semnificând condiţii de climă continentală de câmpie, districtul stepei, subdistrictul Bărăgan.

         Regimul termic

         Temperatura medie anuală este de 9,5 – 9,6 oC. Temperatura medie a lunii ianuarie este între 3 şi 4o C, iar a lunii iulie între 2I şi 23o C. Temperatura medie a anotimpului cald este de 2Io C, iar a celui rece de -I,7o C. Temperatura maximă absolută lunară a fost de 39,5o C, iar minima absolută de -28o C.

         Perioada cu temperaturi mai mari de I0o C, favorabile vegetaţiei forestiere, este de circa I90 de zile, între I0 aprilie şi 20 octombrie iar primul îngheţ se produce în medie la 25 octombrie, iar ultimul îngheţ la I0 aprilie.

         Regimul pluviometric

         Precipitaţiile medii anuale ating valorile de 460-470 mm. Cel mai secetos anotimp este iarna, atingându-se un cuantum mediu de precipitaţii de 80 mm, iar vara de I50-I60 mm. În perioada de vegetaţie cad în medie precipitaţii totalizând 260-290 mm, indicele de ariditate are valori cuprinse între I8 şi 2I. Evapotranspiraţia potenţială se situează în jur de 690 mm, în perioada de vegetaţie se înregistrează un deficit al precipitaţiilor atmosferice comparativ cu

         evapotranspiraţia potenţială de 2I0-240 mm. Distribuţia valorilor precipitaţiilor a fost extrasă din baza de date WorldClim şi reinterpolată la o valoare a pixelului mai mică. Valoarea medie anuală a umezelii aerului este de 72%.

         Regimul eolian

         În medie anual, frecvenţa cea mai mare, de 26 % o au vânturile din nord, Crivăţul şi cele din sud, cu o pondere de I4 %. Iarna, vânturile din nord sunt aducătoare de zăpadă şi foarte frecvent de viscole, iar vara transportă aer cald accentuând perioadele de secetă.

      3. 2.2.4. Hidrologia

         Zona se încadrează în bazinul hidrografic Siret. La nivel local, întreaga suprafaţă a ariei protejate se găseste în bazinul pârâului Corozel, ce se varsă în Bârlad şi aceasta în râul Siret. Resursele de apă subterană sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorită reliefului. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, pe teritoriul ariei analizate se găsesc văi temporare, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii. Nivelul hidrostatic al pânzei freatice se află I5 – 30 m. Pentru cartarea limitelor hidrologice s-au urmărit două caracteristici importante: cursurile râurilor şi limitele bazinelor hidrografice

      4. 2.2.5. Solurile

      Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un amestesc de substanţe minerale, apă, aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea fitocenozelor. Solurile întâlnite în interiorul ariei natural protejate Pădurea Fundeanu sunt: argiloiluviale şi soluri cenuşii.

2. 2.3. Mediul biotic

   În Pădurea Fundeanu se urmăreşte conservarea habitatului natural de pădure cu gorun balcanic, Quercus daleschampii, precum şi ocrotirea următoarelor specii de fauna, prezente în anexele OUG 57/2007 cu completările şi modificările ulterioare: Alauda arvensis, Upupa epops, Dendrocopos medius, Meles meles.

   Pentru aceste obiective de conservare s-a realizat inventarierea şi cartarea. Cartarea speciilor şi habitatelor are ca scop reprezentarea pe hartă a răspândirii acestora pe teritoriul ariei naturale protejate. Cartografierea s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică GIS şi a sistemelor de poziţionare globală.

   Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuţia speciilor de interes conservativ, având în vedere suprafaţa şi configuraţia spaţială a suprafeţei protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 250 m. Prezenţa fiecărei populaţii a unei specii de interes conservativ a fost ulterior evaluată şi validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărţi tematice privind distribuţia acelei specii.

   Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante, şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor biotopului, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

   Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date GIS şi realizarea hărţilor de distribuţie.

   Odată cu cartarea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată s-au făcut observaţii cu privire la alte specii importante de floră şi faună, fără însă a se face lucrări de cartare sau inventariere detaliate.

   1. 2.3.I. Habitate naturale

2.3.I.I Habitatele naturale Descrierea habitatelor

Habitatul R4I28, Păduri geto-dacice de gorun, Quercus petraea cu Dentaria bulbifera,

Răspândire: în toate dealurile României în special în Subcarpaţii şi podişurile Moldovei, în dealurile vestice, Podişul Transilvaniei, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun.

Staţiuni: altitudini între 200 şi 700 m, relief de versaţi slab – moderat înclinaţi, cu expoziţii diferite, mai mult umbrite, funduri largi de văi.

Structura: fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun, Quercus petraea ssp petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puţine exemplare de fag, Fagus sylvatica, tei, Tilia cordata, cireş, Prunus avium, stejar pedunculat, Quercus robur, paltini, Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, iar în etajul inferior jugastrul, Acer campestre, măr şi par pădureţ, Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% şi înălţimi de 20 – 30 m la I00 ani. Stratul arbuştilor slab dezvoltat compus din Corylus avellana, Craegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sangvineea, Sambucus nigra,

Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica s.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, bine dezvoltat, cu bogată flora de mull dominate de Gallium odoratum, Asarum europaeum, Stelaria holostea.

Compoziţia floristică: Specii edificatoare: Quercus petraea. Alte specii importante: Ajuga reptans, A. genevensis, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, C. sylvatica, Convallaria majalis, Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus,

L. niger, Mercurialis perenis, Millium effusum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea, Bromus benekeni.

Conform Doniţă şi colaboratorii, 2005, acest habitat se încadrează în habitatul European 9IY0 Păduri dacice de stejar şi carpen. La nivel european acest tip de habitat este descris ca păduri formate din diverse specii de cvercinee, Quercus robur, Q. petraea, Q. petraea ssp. dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto, în amestec cu carpen, Carpinus betulus, localizate pe flancurile şi piemonturile Carpaţilor de est şi sud şi în Podişul Ucrainei de vest. Azonal, pot apărea păduri de stejar cu carpen şi în zona Moesiacă a alianţei Quercion frainetto, în partea estică a zonei Panonice şi vestică a zonei Pontice de silvostepă şi în zona dealurilor pre – pontice ale Europei de sud-est. Ecosistemele se caracterizează printr-un amestec al speciilor sub-mediteraneene din alianţa Quercion frainetto şi, în est, din specii Euxinice.

Metoda de cercetare pentru habitate forestiere

Cercetarea s-a efectuat prin parcurgerea următoarelor etape:

1. a. Evaluarea prezenţei habitatelor: pe baza corespondenţelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potenţială a prezenţei habitatelor, fiecare subparcelă silvică a fost încadrată într-unul dintre habitatele analizate.

2. b. Pregătirea materialelor pentru teren: pentru teren au fost pregătite copii ale hărţilor amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafeţele analizate şi o copie după harta silvică; hărţile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS.

3. c. Identificarea şi inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren: pentru eficienţă maximă a fost adoptată metoda de eşantionaj subiectiv, calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere şi amenajărilor silvice. Metoda se bazează pe observaţii şi estimaţii realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuităţile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic. Astfel au fost culese date referitoare la stratul arborilor: compoziţie, acoperire, specii diseminate, la stratul arbustiv: compoziţie, acoperire, specii diseminate, la seminţiş: compoziţie, acoperire, mod de regenerare,

   specii diseminate şi stratul ierbos: acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eşantionajului.

4. d. Delimitarea şi cartarea tipurilor de habitate: ca bază de pornire au fost folosite hărţile amenajistice, la scara I:20000, care au fost retuşate pe baza ortofotoplanurilor, la scara I:5000. Acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanţă comunitară şi eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS.

   Rezultate ale cercetării pentru habitate forestiere

   A fot parcursă întreaga suprafaţă descrisă în fişa rezervaţiei înaintate de către ARPM Galaţi. Au fost identificate habitatul R4I28 Păduri geto-dacice de gorun, Quercus petraea cu Dentalia bulbifera, ce face obiectul conservării în aria protejată Pădurea Fundeanu, precum şi habitatul R4I6I Păduri rarişti vest pontice de stejar pufos, Quercus pubescens cu Galium dasypodum. De asemenea a fost identificată o suprafaţă ocupată de terenuri lipsite de vegetaţie forestieră precum şi plantaţii de salcâm. Suprafeţele identificate pe aceste categorii, în urma activităţii de teren, sunt următoarele:

   • – R4I28 Păduri geto-dacice de gorun, Quercus petraea cu Dentalia bulbifera, pe I33.I ha;

   • – R4I6I Păduri rarişti vest pontice de stejar pufos, Quercus oubescens cu Galium dasypodum pe 32,3 ha.

   • – plantaţii de salcâm pe circa I,I ha;

   • – terenuri fără vegetaţie forestieră, pe restul suprafeţei.

Distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice, este prezentată în tabelul următor: Tabel I: Distribuţia habitatelor forestiere în Pădurea Fundeanu

În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul habitatului analizat:

Tabel 2: Inventar sumar al florei ierboase în Pădurea Fundeanu

Unele subparcele silvice sunt ocupate de salcâmete care nu fac obiectul conservării în aria protejată. Se recomandă ca pe viitor, eventual la prima revizuire a planului să fie excluse din perimetrul acesteia. Ca atare, a rezultat distribuţie a habitatelor la nivelul ariei protejate prezentată în Anexa nr. I la planul de management.

1. 2.3.2. Fauna

   Fauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la speciile de mamifere şi la speciile de păsări menţionate în fişa de descriere a ariei naturale protejate, Pădurea Fundeanu, cod 2.407.

   1. 2.3.2.I. Mamifere

      În fişa de caracterizare a rezervaţiei natural se regăseşte viezurele, Meles meles şi specii de interes vânătoresc: iepurele, Lepus europaeus, vulpea, Vulpes, mistreţul, Sus scrofa şi căpriorul, Capreolus capreolus. Starea lor de conservare este favorabilă.

      Metoda de culegere a datelor din teren:

      1. i) metoda observaţiei directe a fost folosită pentru culegerea datelor din teren în vederea stabilirii indicatorilor de prezenţă ai speciilor şi a modului de estimare a populaţiei.

      2. ii) metoda chestionării a fost folosită în principal pentru identificarea ameninţărilor directe la adresa speciilor;

      3. iii) metoda analizei cea mai complexă şi folosită metodă de lucru a permis corelarea tuturor datelor din teren şi a tuturor informaţiilor culese în vederea evaluării stării de conservare a speciilor.

La parcurgerea traseelor de observaţii au fost notate în fişa de teren toate datele referitoare la speciile de interes conservativ pentru rezervaţia naturală.

Principalii parametrii stabiliţi şi incluşi în baza de date, verificaţi şi monitorizaţi în timpul lucrărilor de teren care afectează în mod direct dar mai ales indirect speciile de mamifere, cu precădere cele de interes conservativ comunitar sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabel 3: Parametri stabiliţi în timpul lucrărilor de teren în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

Centralizarea datelor şi observaţiilor pentru cele cinci specii de mamifere din rezervatia Pădurea Fundeanu arată că întreaga arie protejată este frecventată de cele cinci specii de mamifere iar gradul de frecventare variază în raport de oferta trofică. Pe baza datelor intermediare se poate concluziona că rezervaţia Pădurea Fundeanu a fost frecventată în perioada de studiu de un număr de 6 exemplare de căprior, I5 exemplare de iepure, 3 exemplare de vulpe I0 exemplare de mistreţ şi 2 exemplare de viezure.

Cele cinci specii protejate sunt bine reprezentate la nivelul ariei protejate, aria de distribuţie pentru toate speciile corespunzând cu întraga suprafaţă a ariei.

Pe raza ariei protejate au mai fost observate exemplare de alunar, Muscardinus avellanarius, habitatul de păduri de foioase pe bază de gorun fiind unul dintre cele apreciate de această specie. Nu au fost identificate ameninţări semnificative la adresa acestei specii.

2.3.2.2. Păsări

În cuprinsul documentaţiei rezervaţiei sunt menţionate ca obiective de conservare următoarele specii: ciocănitoarea de stejar, Dendrocopos medius, pupăza, Upupa epops, ciocârlia de câmp, Alauda arvensis. Este prezentă si o specie de interes vânătoresc, fazanul, Phasianus colchicus.

Metoda de cercetare

A fost folosită metoda transectelor combinată cu metoda punctului fix de observaţie. În etapa de documentare au fost colectate şi analizate informaţii cu privire la distribuţia speciilor vizate la nivel regional; identificarea în teren a limitelor, calibrarea transectelor realizate în etapa de birou, transecte prestabilite încărcate în GPS. Numărul transectelor şi a punctelor fixe a fost stabilit în funcţie de suprafaţa ariei şi particularităţile fizico-geografice iar în timpul parcurgerii unui transect s-au notat următorii indicatori: speciile de păsări observate; numărul exemplarelor; activitatea desfăşurată de specie; habitatul unde a fost observată specia; impact negativ sau pozitiv. În fiecare punct de observaţie s-a stat cel mult I5 minute şi s-au notat următoarele aspecte: punctul fix din care se face observaţia; speciile de păsări observate; numărul indivizilor din fiecare specie; tipul de activitate desfăşurat de către pasăre; habitatul unde a fost observată specia; impact negativ sau pozitiv. Pentru observaţii din puncte fixe şi transecte s-au completat fişe de observaţie diferite.

Au fost inventariate I7 specii de păsări. Însumând un număr de I4I de indivizi, inventariaţi în deplasările desfăşurate în lunile mai-august 20I2. În tabelul de mai jos sunt redate speciile de păsări inventariate şi numărul de indivizi observaţi în fiecare lună.

Tabel 4: Speciile de păsări inventariate şi numărul de indivizi observaţi în fiecare lună

Hărţile de distribuţie ale speciilor pot fi urmărite în Anexa nr. I la prezenta anexă.

1. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

   Datele cuprinse în această secţiune se referă în principal la teritoriul comunei pe raza căreia este localizată aria protejată şi se bazează pe studiul socio-economic al zonei efectuat odată cu activitatea de elaborare a studiilor privind biodiversitatea în procesul de elaborare a planului de management.

   Demografia

   La nivelul anului 20I0 în comuna Drăguşeni exista o populaţie stabilă de 5740 locuitori, cu peste 99% dintre ei de etnie română. Distribuţia pe sexe a populaţiei, la nivelul comunei Drăguşeni, arată o uşoară creştere în rândul bărbaţilor şi o scădere mai importantă în cadrul persoanelor de sex feminin.

   Declinul sporului natural duce la o îmbătrânire a populaţiei, la care contribuie şi migraţia tinerilor din mediul rural, în special a celor cu pregătire profesională, din cauza lipsei de oportunităţi de dezvoltare.

   În comună şomajul se menţine relativ constant, observându-se că rata de ocupare a populaţiei este mai mare vara, datorită ponderii activităţilor agricole şi mă scăzută în lunile de iarnă. În general numărul şomerilor la nivel de comună a variat în anii 20I0 – 20II între 350 şi 550, cea mai afectată perioadă fiind septembrie 20I0 – martie 20II.

   Activităţi economice

   Majoritatea locuitorilor lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii continua să rămână scăzute în legatură şi cu specificităţi legate de sol, relief, climă, biodiversitate.

   Investiţiile în comună Drăguşeni se referă la: alimentare cu apă şi sistem de canalizare ape uzate; reabilitare/modernizare/extindere alimentare cu apă, reabilitare şcoli, construcţie bază

   sportivă, modernizare drumuri comunale. Comună Drăguşeni necesită în acest moment o serie de investiţii direcţionate către crearea de locuri de muncă pentru locuitorii acestei comune. O soluţie care ar putea ajuta comuna să se dezvolte pe termen lung este legată de sprijinirea agriculturii, aceasta fiind una din activităţile specifice zonei, alături de creşterea animalelor.

   Agricultura din zona Drăguşeni este reprezentată în special de mici proprietari de pământ ce nu practică o exploatare agricolă organizată.

   Din punct de vedere silvic, Pădurea Fundeanu este administrată de către Ocolul silvic Griviţa din cadrul Direcţiei silvice Galaţi, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Toată suprafaţa rezervaţiei este fond forestier proprietate publică a statului.

   Peste suprafaţa rezervaţiei naturale Pădurea Fundeanu se suprapun limitele a două fonduri de vânătoare: Adam şi Cerţeşti, administrate de Ocolul silvic Griviţa din cadrul Direcţiei silvice Galaţi.

   Patrimoniul cultural şi istoric al zonei

   Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Drăguşeni figurează ca şi monument istoric fortificaţia de la Căuieşti, din sat Căuieşti, com. Drăguşeni.

   Pe teritoriul comunei Drăguşeni se găseşte Mânăstirea Adam care este considerată una din cele mai importante lăcaşuri monastice din zona de sud a Moldovei şi poartă hramurile "Adormirea Maicii Domnului" şi "Izvorului Tămăduirii".

   În postul Adormirii Maicii Domnului are loc în judeţul Galaţi pelerinajul cu Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Adam. Pelerinajul se desfăşoară în perioada I – I3 august şi cuprinde peste 50 de comunităţi mânăstireşti şi parohiale din Protopopiatele Galaţi, Tecuci, Tg. Bujor şi Covurlui.

   Turism

   Dezvoltarea turismului impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice, învechită şi insuficientă, lipsa spaţiilor de parcare, puncte de informare şi promovare a obiectivelor turistice culturale, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.

   Prezenţa în zona Drăguşeni a rezervaţiei naturale Pădurea Fundeanu este un prilej pentru creşterea silvoturismului. Din cadrul D.S. Galaţi pot fi folosite pentru cazare cabana de vânătoare Stroiu şi Cantonul silvic Banciu.

   Cabana de vânătoare Stroiu este amplasată pe raza localităţii Drăguşeni, lângă satul Adam, în partea de nord a judeţului Galaţi. Acest obiectiv a fost construit în anii I979 – I980 având destinaţia de cazare pentru şeful statului cu ocazia vânătorilor organizate pe fondul republican de vânătoare Adam. După anul I989 aceasta a rămas în continuare ca spaţiu de cazare pentru vânătorii străini care participau la acţiunile de vânătoare de pe fondul de vânătoare Adam şi de pe cele învecinate. În perioada 2002-2004 au avut loc ample lucrări de modernizare atât la exterior cât şi în interiorul clădirii, de reutilare şi recompartimentare a spaţiului existent astfel încât în prezent din cele cinci dormitoare cu câte două paturi trei dintre acestea dispun de grup sanitar propriu. Camerele sunt dotate cu aparate TV şi au încălzire asigurată prin centrala cu combustibil solid. La dispoziţia turiştilor se află şi o bucătărie modernă, reutilată.

   Cantonul silvic Banciu se află în apropierea cabanei Stroiu şi în raza de administrare a Ocolului Silvic Griviţa şi este la doar câţiva kilometri de drumul naţional Galaţi – Drăguşeni – Bârlad, dar totuşi în inima pădurii de codru care se întinde pe latura stângă a şoselei, înainte de localitatea Bălăbăneşti. Cantonul dispune de trei camere de cazare cu 6 paturi, sală de mese, baie şi bucătărie. Este un loc ideal pentru plimbări de agreement în una din cele mai frumoase păduri ale judeţului şi în apropiere de aria naturala protejata Pădurea Fundeanu.

2. 2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ

   1. 2.5.I. Evaluarea stării de conservare a habitatelor

      Conform Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 2I mai I992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

      • – arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

      • – habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

      • – speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

În ceea ce priveşte habitatul luat în studiu, considerăm că menţinerea structurii naturale şi a funcţiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de faţă se concentrează în special pe structura arboretelor.

Evaluarea stării de conservare a habitatului forestier s-a realizat prin analizarea unor indicatori de suprafaţă şi dinamica şi a unor indicatori de structură a habitatului la nivel de arboret, de regenerare, de subarboret, de pătură erbacee sau în cazul unor perturbări diverse. Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriţi toţi indicatorii din tabelul 5.

Tabel 5: Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare

În tabelul de mai jos se prezintă aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Fundeanu.

Tabel 6: Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Fundeanu

Se observă că cea mai mare parte dintre arborete au stare de conservare nefavorabilă. Cauzele principale care au stat la baza stării nefavorabile de conservare sunt:

• – tendinţa de derivare a arboretelor, reducerea accentuată a proporţiei gorunului în regenerările tinere în favoarea teiului şi frasinului, chiar a frasinului american;

• – apariţia fenomenului de uscare în arboretele sursă de seminţe, ceea ce ar putea duce la compromiterea capacităţii regenerative.

Din cauza statutului de rezervaţie naturală, respectiv de sursă de seminţe, în care orice intervenţie este în principiu interzisă, există pericolul ca anumite arborete sa îşi piardă capacitatea de regenerare pe cale naturală.

Suprafaţa rezervaţiei naturale de pe site-ul autorităţii centrale de mediu. include trei trupuri de pădure însumând I98,8 ha, deşi în Legea nr. 5 / 2000 suprafaţa rezervaţiei este de numai 53,2 ha.

1. 2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere

   Statutul de conservare al speciilor Capreolus capreolus, Lepus europaeus, Vulpes vulpes, Sus scrofa şi Meles meles în rezervaţia naturală Pădurea Fundeanu, evaluat în anul 20I2, pe baza metodologiei din Ghidul de Interpretare pentru Evaluarea Stării de Conservare elaborat de Centrul Tematic European pentru Protecţia Naturii şi Biodiversităţii este favorabil.

   Tabel 7: Evaluarea stării de conservarea populaţiei de viezure din rezervaţia naturală Pădurea Fundeanu

   Atribut	Limite acceptabile	Statul de conservare
   		Favorabil	Nefavo rabil	Total nefavorabil	Necunos cut
   POPULAŢIA
   Cantitate
   Mărimea populaţiei în rezervaţie	Mai mult de 2 exemplare în rezervaţie	x
   Prezenţa populaţiei	Prezenţă permanentă în ultimii 5 ani	x
   Tendinţa populaţiei	Reducerea populaţiei cu mai puţin de 25% pe an	x
   Dinamica populaţiei
   Reproducţia	Pui de viezure observaţi anual	x
   Reducerea populaţiei	Mai puţin de 5% din populaţie este vânată	x
   Bolile

   Lipsa bolilor HABITATUL	Lipsa rezervaţie	rabiei în	x
   Mărimea habitatului
   Suprafaţa habitatului în care se regăseşte specia	Pădure sau vegetaţie arbustivă pe mai mult de 30% din suprafaţa rezervaţiei		x
   Conectivitatea habitatelor cheie	Trupuri de pădure sau vegetaţie arbustivă conectate cu rezervaţia		x
   Condiţii de habitat
   Menţinerea condiţiilor specifice de habitat	Păduri şi terenuri agricole cultivate		x
   Structura geologică	Terenuri drenate cu structura şi textură favorabilă pentru vizuini		x
   Menţinerea cerinţelor de hrană
   Asociaţii vegetale	Mai mult de 5 specii agricole cultivate şi păduri cu clase de vârstă I-II pe mai mult de I0% din total suprafaţă pădure din rezervaţie		x
   Disponibilitatea hranei	Prezenţa speciilor de insecte, păsări, reptile şi amfibieni		x

   Competiţie/prădare
   Braconajul	Inexistent în rezervaţie	x
   Specii introduse/invazive	Nu mai mult de 2câini la stână	x
   Factori disturbatori
   Păşunatul	Existent moderat în zonele limitrofe pădurii	x
   Activităţi forestiere	La mai puţin de I00 m de zona de vizuinilor	x
   Recreere şi turism	Doar pe trasee marcate şi zone amenajate	x
   Perspective viitoare	Nu se afla sub influenţă semnificativă din punct de vedere al presiunilor şi ameninţărilor	x
   Evaluarea statutului de conservare		favorabil

   Principalele vulnerabilităţi care pot afecta speciile de mamifere indirect prin schimbarea condiţiilor de habitat şi direct prin reducerea populaţiei sub pragul minim ecologic de refacere al acesteia identificate la nivelul rezervaţiei sunt:

   1. A. Habitat

      • – managementul agro-silvic actual nu permite identificarea nici unei ameninţări care să influenţeze condiţiile de habitat excepţie făcând doar apariţia unui incendiu de proporţii mari.

   2. B. Specie

      • – reducerea populaţiei prin vânătoare legală sau ilegală sub pragul minim ecologic de refacere;

      • – managementul populaţiilor de prădători în cazul iepurelui şi al căpriorului;

      • – managementul populaţiei de şacal aflată în expansiune care duce treptat dar sigur la eliminarea vulpii din habitat;

      • – lipsa măsurilor de control prind limitarea contactului dintre animale domestice şi exemplarele de căprior, iepure şi mistreţ, contact ce poate permite transmiterea bolilor specifice speciilor.

2. 2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

   Statutul de conservare al speciilor Dendrocopos medius, Upupa epops, Alauda arvensis şi Phasianus colchicus în rezervaţia naturală Pădurea Fundeanu, evaluat în anul 20I2, pe baza metodologiei din Ghidul de Interpretare pentru Evaluarea Stării de Conservare elaborat de Centrul Tematic European pentru Protecţia Naturii şi Biodiversităţii este favorabil.

   Ameninţările potenţiale la adresa populaţiilor de păsări sunt:

   • – Depozitarea deşeurilor în locuri neamenajate;

   • – Incendiile de origine antropică utilizate pentru curăţirea terenurilor din terenurile agricole limitrofe ariei naturale protejate şi care pot pătrunde în pădure.

     Trebuie menţionat faptul că nici una dintre acestea nu reprezintă un pericol la momentul actual în Pădurea Fundeanu.

3. 2.5.4. Concluzii şi recomandări

Ca urmare a analizelor efectuate cu ocazia inventarierii şi cartării speciilor şi habitatelor precum şi a evaluării stării de conservare a acestora s-au conturat o serie de concluzii şi recomandări de care trebuie a se ţine seama în managementul general al ariei natural protejate.

Pentru a eficientiza procesul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ din zonă, se propune clarificarea limitelor rezervaţiei naturale. Având în vedere obiectivele rezervaţiei se propune ca suprafaţa acesteia să se limiteze la unităţile amenajistice 33A şi 32B, ocupate de habitatul de interes conservativ aflat în stare favorabilă de conservare. Limitele rezervaţiei trebuie să urmărească limitele amenajistice ale acestor două subparcele. Motivaţia rezidă din:

1. a) Starea de conservare favorabilă a habitatului şi speciilor protejate pe tot cuprinsul unităţilor amenajistice 33A şi 32B;

2. b) Absenţa habitatului protejat din unităţile amenajistice I8A, 24V, 29F, 30F;

3. c) Starea nefavorabilă a habitatului protejat din unităţile amenajistice 24A, 25, 29A, 30A, 30F, determină necesitatea unor intervenţii active de management în cadrul acestor arborete pentru menţinerea tipului natural fundamental de pădure, intervenţii care se vor efectua conform prevederilor amenajamentului. Introducerea acestor arborete în perimetrul rezervaţiei ar determina dificultăţi în ceea ce priveşte aprobarea acţiunilor de management care pot avea efect contrar obiectivelor de conservare;

4. d) În ceea ce priveşte speciile de faună protejate, ele se găsesc într-o stare bună de conservare pe întreg perimetrul fondului forestier, deci şi în raza propusă.

CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE

3.I. Scopul managementului

Scopul managementului ariei naturale protejate Pădurea Fundeanu este de a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul prin intervenţii active de management starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.

3.2. Obiective pentru specii şi habitate

Habitatul R4I28 Păduri geto-dacice de gorun, Quercus petraea cu Dentaria bulbifera

I. Conservarea habitatului forestier R4I28 în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

1. 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier R4I28 în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

   Speciile de păsări: ciocănitoarea pestriţă, Dendrocopos medius, pupăza, Upupa epops, ciocârlia de câmp, Alauda arvensis

2. 3. Conservarea populaţiilor de păsări în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

3. 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de păsări în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

   Alte specii de faună importante

4. 5. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor aparţinând altor specii importante din aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

   Obiective comune

5. 6. Actualizarea limitelor rezervaţiei naturale Pădurea Fundeanu

6. 7. Gestionarea activităţilor antropice în aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

7. 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă

CAPITOLUL IV.IMPLEMENTARE

4.I. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

4.I.I. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor

În ceea ce priveşte modul actual de planificare şi aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic şi deci reglementată prin legislaţia naţională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice, elaborate de către entităţi specializate după norme unitare la nivel naţional şi aprobate de autoritatea naţională care răspunde de silvicultură. Activitatea de amenajare a pădurilor se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii, principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie, principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii, principiul estetic; principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure şi regenerarea naturală din sămânţă a arboretelor. Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucţiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar.

Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la starea actuală de conservare precum şi eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă măsurile necesare în general pentru menţinerea şi refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung şi nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent şi pe termen relativ scurt vor fi de asemenea subliniate habitatul protejat din aria vizată.

Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menţinerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual şi cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent.

MĂSURI NECESARE MENŢINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ

1. I. MASURI SILVICULTURALE

   R4I28 – Păduri geto-dacice cu gorun, Quectus petraea cu Dentalia bulbifera

   Aceste habitate sunt printre cele mai complexe habitate de pădure, din punct de vedere al compoziţiei specifice, întrucât condiţiile staţionale sunt puţin restrictive. Din această cauză, managementul lor necesită o atenţie deosebită. Alte două aspecte importante care trebuie luate în considerare sunt periodicitatea mare a anilor în care fructificaţia gorunului pedunculat este abundentă şi necesităţile speciale privind dezvoltarea seminţişurilor acestor specii. La acestea se adaugă şi capacitatea competitivă deosebită, în special la vârste tinere, a teilor carpenului, frasinului, jugastrului şi arţarului tătărăsc. Pentru evitarea declanşării unor succesiuni nedorite şi degradarea structurii habitatelor, proporţionarea optimă a amestecului de specii trebuie să fie unul din obiectivele principale ale gospodăririi silvice.

   Pădurile luate în studiu sunt încadrate atât în categoria celor care sunt excluse de la reglementarea procesului de producţie, subparcelele: I8A, 29A, 30A, 32B, 33A, cât şi a celor în care recoltarea de masă lemnoasă este o activitate importantă restul subparcelelor silvice, care conţin habitatul în cauză, adică 24A, 25, 29F, 30F.

   Deşi momentan, în amenajamentul silvic nu sunt propuse toate categorii de lucrări detaliate în prezentul plan de management, am considerat necesară această prezentare lărgită pentru ca planul de management al ariei naturale respective să acopere inclusiv lucrările care ar putea fi propuse de un viitor amenajament. Astfel pentru arboretele cu rol important de producţie facem următoarele recomandări:

   1. a) la lucrările de regenerare, îngrijire şi conducere: prin toate operaţiunile culturale, cel puţin în primii 20 – 25 ani de viaţă, stejarul şi gorunul vor fi sprijiniţi fără rezerve, mai ales pe porţiunile în care dezvoltarea lor este împiedicată de alte specii, în principal de tei, salcâm şi carpen;

   2. b) la lucrările de regenerare:

      1. i) speciile edificatoare vor fi introduse în funcţie de cerinţele lor ecologice, ţinând cont de condiţiile microstaţionale existente;

      2. ii) pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazurile în care pătura erbacee este foarte dezvoltată, se va recurge la mobilizarea solului, pe 30 – 40 % din

         suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, îndeosebi sub semincerii de stejar şi gorun şi în funcţie de desfăşurarea procesului de regenerare a acestora;

      3. iii) dacă subarboretul şi / sau speciile secundare sunt abundente şi nu au fost extrase din timp, acestea trebuie înlăturate imediat după instalarea seminţişului speciilor edificatoare, la sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi insuficient lignificat. Tăierea se recomandă să se execute sub colet;

      4. iv) excepţional, în cazurile în care fructificaţiile cvercineelor sunt foarte rare sau seminţişul nu reuşeşte să se instaleze în ochiurile deschise prin tăieri de regenerare, se va recurge la semănături directe, eventual plantaţii sub masiv. Se va folosi numai material seminologic de provenienţă locală sau din ecotipuri similare. Pe lângă speciile edificatoare, în microstaţiuni favorabile, pot fi introduse şi alte esenţe preţioase ca cireşul, frasinul, arţarul, sorbul, în proporţie apropiată de cea a tipului natural fundamental de pădure, crescând astfel biodiversitatea şi valoarea ecologică şi economică a arboretelor;

   3. c) la lucrările de îngrijire a arboretelor

      1. i) lucrările vor promova fenotipurile valoroase şi exemplarele regenerate din sămânţă în detrimentul celor din lăstari şi drajoni;

      2. ii) lucrările vor urmări proporţionarea amestecului, prin protejarea stejarului pedunculat şi gorunului, dar fără a se neglija speciile principale de amestec valoroase, inclusiv teii;

      3. iii) speciile secundare nu vor fi extrase în totalitate, fiind importante ca sursă de hrană pentru faună şi pentru obţinerea de material lemnos valorificabil la vârste mici;

      4. iv) se recomandă ca, în urma aplicării lucrărilor, solul să nu rămână descoperit, iar consistenţa arboretului să nu se reducă, în nici un punct, sub 0,75;

   4. d) la tăieri de igienă:

      1. i) acestea se vor aplica, în special, în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, socotit până la atingerea vârstei exploatabilităţii, cu recomandarea de a menţine I – 5 arbori uscaţi / ha, căzuţi sau / şi în picioare, pentru conservarea biodiversităţii. Totuşi, în cazul acestui habitat, ar trebui ţinută seama de specificul pădurilor de

         şleau, în care speciile de cvercinee au vârste ale exploatabilităţii mult mai mari faţă de cele ale speciilor secundare.

   5. e) pentru conservarea biodiversităţii, menţinerea capacităţii adaptive şi vitalităţii populaţiilor de arbori, considerăm că regimul codru este singurul care poate fi avut în vedere; vor fi preferate ciclurile lungi care depăşesc longevitatea speciilor secundare şi invazive, în special a carpenului, salcâmului şi teilor;

   6. f) tot pentru conservarea biodiversităţii, poate fi avută în vedere şi exceptarea de la tăierea de regenerare a câtorva exemplare mature, care vor fi păstrate în compoziţia noului arboret, I0 – 20 arbori / ha, de preferinţă exemplare de cvercinee care s-au dezvoltat în condiţii de lumină suficientă;

   7. g) dacă este posibil, este de dorit ca în cuprinsul habitatului să se creeze şi să se menţină un mozaic echilibrat de arborete cu vârste diferite, din care în permanenţă să existe şi cel puţin unul matur;

   8. h) pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului cvercineelor, vor fi promovate subarboretul şi speciile arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc şi nu se instalează în mod natural aceste specii pot fi introduse pe cale artificială;

      Arboretele fără rol productiv, sunt de două categorii:

      • – cele care fac parte din rezervaţie, aşa cum a fost ea desemnată şi cum este propus în continuare adică unităţile amenajistice 32B şi 33A;

      • – cele supuse regimului de conservare deosebită ca fiind rezervaţii de seminţe grupa funcţională I-5H, adică unităţile amenajistice I8A, 29A şi 30A.

        În consecinţă, la momentul elaborării planului de management, din punct de vedere silvicultural sunt destinate ocrotirii integrale, fiind exceptate de la orice fel de intervenţie. Totuşi, ţinând cont că rezervaţiile naturale corespund categoriei IUCN IV, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi / speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, gospodărirea arboretelor urmează a fi făcută prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite. Reglementarea aplicării acestui tip de lucrări, intervenţii strict necesare

        din punct de vedere al conservării unui habitat sau a unei specii şi nu din punct de vedere economic, permit astfel o intervenţie promptă şi evitarea degradării stării de conservare. Chiar dacă modul lor de aplicare seamănă într-o anumită măsură cu lucrările silviculturale clasice, trebuie înţeles că lucrările speciale de conservare trebuie aplicate doar în cazurile în care starea de conservare a habitatului este în pericol, de exemplu invazia unei specii, succesiunea spre un alt tip de habitat, dispariţia unei părţi din habitat datorită unor calamităţi naturale sau intervenţii antropice şi nu urmăresc scopuri economice. Aceste lucrări se împart în trei subcategorii:

        1. 1. Lucrări de regenerare.

           Acestea vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, descrise mai jos, urmărind realizarea unei compoziţii naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a seminţişurilor instalate, de introducere a subetajului şi subarboretului.

           Cele mai importante măsuri silviculturale necesare pentru sprijinirea regenerării naturale din sămânţă în arboretele bătrâne, care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice sunt:

      • – pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, dacă pătura erbacee este bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 – 30 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi regenerată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare de plante;

      • – dacă subarboretul şi / sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporţie care să permită instalarea şi apoi dezvoltarea seminţişului, imediat după instalarea seminţişului de cvercinee şi fag, la sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi incomplet lignificat. Tăierea arbuştilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare;

      • – în cazul în care fructificaţiile sunt foarte rare sau seminţişul cvercineelor şi fagului nu se instalează natural, se poate recurge la semănături directe, eventual la plantaţii. Materialul seminologic va fi de provenienţă locală sau din ecotipuri similare;

      1. 2. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.

         La fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producţia, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare: degajări, curăţiri, rărituri. Prin aceste lucrări se va urmări reglarea competiţiei cu alte specii, mai ales cu carpenul, teiul pucios şi cel argintiu, formarea unor

         coroane şi rădăcini optim dezvoltate pentru o rezistenţă sporită la secetă. În cazul arboretelor de pe versanţi abrupţi, cu soluri superficiale şi/sau fenomene de eroziune, este indicat ca în cazul plantaţiilor să se utilizeze puieţi cu rădăcina protejată. Intensitatea şi periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcţia de protecţie prioritară atribuită. În general, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie.

      2. 3. Tăierile de conservare.

         Se practică în arborete mature, aflate în perioada exploatabilităţii de regenerare, şi au în vedere regenerarea treptată a acestora. Aşa cum reiese însăşi din denumirea lor, aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului, asigurarea continuităţii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv, şi nu extracţia de material lemnos.

         În ceea ce priveşte aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări:

         •  de regulă, tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilităţii de protecţie;

         •  prin tăieri se va urmări declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare deja existente;

         •  intensitatea tăierilor în primul deceniu de aplicare nu va depăşi I0% din volumul arboretului, cu excepţia unor situaţii deosebite cum ar fi uscări anormale, doborâturi şi/sau rupturi provocate de vânt şi/sau de zăpadă. În deceniile ulterioare aceasta va fi corelată cu starea arboretului, dinamica regenerării şi cu cerinţele funcţiilor atribuite;

         •  tăierile se vor aplica în ochiuri. Acestea se vor amplasa treptat în timp şi vor fi dispersate pe suprafaţa arboretului, potrivit stării acestuia;

         •  ochiurile vor avea un diametru de până la o înălţime de arboret;

         •  de preferinţă, în ochiuri, vegetaţia lemnoasă, inclusiv subarboretul, cu excepţia speciilor rare, va fi extrasă integral, printr-o tăiere unică;

         •  tăierile se vor executa în anii cu fructificaţie abundentă a cvercineelor şi fagului, eventual în cel următor, şi de preferat iarna pe zăpadă, mai ales dacă există seminţişuri instalate şi sunt prezente specii rare. Doar dacă există seminţişuri deja instalate, nu se va ţine cont de anul de fructificaţie;

         •  dacă sunt porţiuni de arboret în care ponderea speciilor secundare sau invazive este importantă, acestea vor fi extrase cu precădere la prima intervenţie.

2. II. ALTE INTERVENTII

Alte măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:

I. Populaţiile de ungulate se vor menţine în efective optime pentru a nu periclită regenerarea gorunului, a stejarului şi fagului, ele pot distruge ghinda dar şi regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase şi în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată şi deci presiunea faunei asupra vegetaţiei forestiere este în general redusă.

1. 2. Se va interzice păşunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmăreşte instalarea acesteia;

2. 3. Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condiţiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor art. 94, litera n, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. I95/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006;

3. 4. Se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură.

4. 5. Reglementarea turismului este deosebit de importantă. În cazul în care în viitor se va urmări promovarea ariei pentru turism, afişarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului şi evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât şi utilizarea vehiculelor motorizate, în scopuri turistice, vor fi restricţionate în funcţie de cerinţele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat şi eventualele abateri trebuie sancţionate prompt. Atât căile de vizitare prin habitatele protejate dar şi locurile speciale de campare şi modul de gestionare a deşeurilor trebuie respectate cu stricteţe.

MĂSURI NECESARE REFACERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ

I. INTERVENŢII SILVICULTURALE

I. În urma unor perturbări catastrofale, pădurile de stejari se vor reface prin plantaţii, semănături directe sau prin regenerare naturală, dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de provenienţă locală.

2. Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung să domine şi să elimine stejarii, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate, în funcţie de stadiul de dezvoltare: descopleşiri, degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, introducere prin însămânţări, plantaţii, ajutorarea regenerării naturale.

Tabel 8: Măsuri de gospodărire a arboretelor cu stare nefavorabilă de conservare şi/sau ameninţate

Chiar dacă în zonă condiţiile sociale sunt delicate şi costurile referitoare la paza eficientă a arboretelor ridicate, este de dorit să se menţină măcar un minim de lemn mort în arborete şi să se stopeze păşunatul în sit.

1. 4.I.2. Măsuri propuse pentru conservarea mamiferelor de interes conservativ din aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

   1. A. Măsuri generale de conservare

      Măsurile de conservare generale vizează managementul agro-silvo-cinegetic al terenurilor din aria protejată astfel:

      1. I. Lucrările silvice de gospodărire a pădurilor trebuie aplicate conform normelor metodologice astfel încât să fie asigurată dezvoltarea durabilă a acestora şi în consecinţă condiţiile de viaţă pentru speciile pradă.

         2. Lucrările agricole de pregătire a terenurilor, însămânţare, îngrijire şi recoltare trebuie aplicate respectând normele legale astfel încât să fie menţinute populaţiile pradă pentru vulpe precum şi condiţiile de dezvoltare şi hrană pentru iepure, căprior, mistreţ şi viezure.

   2. B. Măsuri detaliate de conservare

      Meles meles

      1. I. Asigurarea condiţiilor de linişte în zona vizuinilor la distanţe de 200 m prin controlul lucrărilor silvice.

2. 4.I.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de păsări din aria protejată Pădurea Fundeanu

   De reţinut că pentru toate speciile identificate şi cartate în ariile protejate statutul de conservare este favorabil ceea ce înseamnă că managementul de până acum al acestor suprafeţe, din punct de vedere al avifaunei, a fost corespunzător. Se propun totuşi în continuare câteva măsuri de conservare necesare:

   Măsuri de gospodărire pentru speciile de ciocănitori: Dendrocopos medius

   Ca regulă generală, se recomandă următoarele:

   • – arborii cu cuiburi nu vor fi tăiaţi şi cuiburile existente nu trebuie distruse indiferent dacă sunt active sau nu;

   • – activităţile umane trebuie desfăşurate în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de cuibărit;

   • – în perioada de cuibărit este necesară stabilirea şi respectarea unei zone tampon de formă circulară în jurul cuibului în care orice fel de activitate umană să fie interzisă diametrul cercului între 50 – I00 m;

   • – păstrarea arborilor uscaţi pe picior asigură atât spaţii necesare cuibăritului dar şi resurse de hrană; se recomandă păstrarea la ha a minim 5 % din arborii uscaţi în picioare adică circa I5 m3/ha.

   • – evitarea tratamentelor chimice contra insectelor.

   Măsuri de gospodărire pentru speciile Upupa epops, Alauda arvensis

   Ca regulă generală, păstrarea tufărişurilor la marginea şi în interiorul pădurilor este măsura cea mai potrivită. Desigur protejarea cuiburilor identificate este de dorit.

3. 4.I.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din aria protejată Pădurea Fundeanu

   Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ specie sau habitat au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de conservare.

   Indicatorii aleşi şi frecvenţa monitorizării sunt stabiliţi în conformitate cu particularităţile fiecărui habitat sau specie. Pentru aria protejată Pădurea Fundeanu se propune următorul plan, descris în tabelul de mai jos.

   Tabel 9: Plan de monitorizare pentru aria naturală protejată Pădurea Fundeanu

   Specia/habitat	Frecvenţa	Perioada
   RI428 Păduri geto-dacice de gorun, Quercus petraea cu Dentaria bulbifera	Cu ocazia amenajarii la I0 ani, sau la 5 ani pentru arboretele în curs de regenerare	mai-sept.
   Meles meles	anual	nov-mart
   Dendrocopos medius	anual	pe tot parcursul anului
   Upupa epops	anual	mai-aug.

   Alauda arvensis

   anual

   apr – iul

4. 4.I.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea habitatelor şi speciilor, în continuare se prezintă planul de acţiuni în tabelul I0. Pentru realizarea acestuia cât şi pentru a evalua resursele umane şi materiale necesare ducerii la îndeplinire a acestuia şi pentru planificarea în timp a activităţilor s-a folosit modelul propus de Appleton în anul 2002.

46

Tabel I0: Plan de acţiuni cu evidenţierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

47

48

49

50

51

52

53

4.2. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune

Din punct de vedere instituţional, aria protejată Pădurea Fundeanu este în custodia Consorţiului Local Pro Natura Galaţi, format din Direcţia silvică Galaţi, Asociaţia Human Nature şi Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi, conform convenţiei de custodie nr. 298/08.I2.20I2. La nivelul ocolului şi la nivelul Direcţiei silvice există câte o persoană responsabilă pentru aria protejata avuta în custodie. În teren, paza şi controlul sunt asigurate permanent de personal de teren. În tabelul de mai jos, resursele umane şi financiare identificate respectiv estimate se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management de către custodele ariei protejate.

Tabel II: Buget estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management

4.3. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

Tabelul de mai jos prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

55

Tabel I2: Calendarul de implementare a planului de acţiuni

56

57

58

59

BIBLIOGRAFIE

Appleton, M. R., – 2002- Protected area management planning in Romania – A Manual and Toolkit. Fauna Flora International

Borza, A., Boşcaiu, N., – I965- Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, Bucureşti.

Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. – I999- – Păsările din România şi Europa, Hamlyn Guide

Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. – 2009- Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.

Candrea – Bozga Şt.B., Indreica A. V., Lazăr G., Niţă M. D., Ştefan V., Vlăduţi S. 20II. Raport floristic – Sit de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida –

„Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâş-Hida – sit de interes comunitar" COD: 7050; Beneficiar: Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj.

Ciocârlan, V., – 2000- Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti.

Ciochia V. – I984- -Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti Ciochia V. – I992- – Păsările clocitoare din România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti Constantinescu N. – I976- Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. – 2005-a. Habitatele

din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.

Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. – 2005-b. Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate – 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.

Florescu I. I. – I99I- Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti

Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. – I998- Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, I94 p

Gafta D., O. Mountford – eds. – 2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, I0I pg.

Giurgiu, V., – I988- Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti.

Golob, A., – 2005- Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile I05 – II4 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development – Proceedings of the 6th IUFRO International Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori. Editura Universităţii Transilvania din Braşov

Haralamb A. M. – I963- Cultura speciilor forestiere – ediţia a II-a, revizuită şi adăugită.

Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti

Leahu, I. – 200I- Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 6I6 p. Negruţiu A. – I983- Vânătoare şi Salmonicultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Posea Gr., Badea L.- I984- România. Unităţile de relief – Regionarea geomorfologică, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Săvulescu, T. – ed, – I952 – I976- Flora României vol. I – XIII, Editura Academiei Române. Snow, D. W. Perrins, C. M. – I998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition,

Vol. I, UK

Snow, D. W. Perrins, C. M. – I998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK

Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N. – 2008- Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, I84 pg.

Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. – I999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK

Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L. – I997- Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti

*** Institutul Geologic – I968- Harta Geologică I:200.000 – vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, Bucureşti

***I.G.F.C.O.T. – I992- Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a Româniai, scara I:I00.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului, Bucureşti

***Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice

***Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, – http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf–

*** Comisia Europeană – 2004- NOTE TO THE HABITATS COMMITTEE: Assessment monitoring and reporting of conservation status Preparing the 200I-2007 report under Article I7 of the Habitats Directive – DocHab-04-03/03 rev.3-

***MAPPM 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 2II p.

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 2II p.

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***MAPPM 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, I63 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

***Monitorul Oficial 29 noiembrie 20II – Anexele I-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/20II pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile I964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

*** O.M. nr. I540 din 3 iunie 20II pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemons

***OMMDD I964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 20II

***OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările din Legea nr. 49/20II

***WorldClim – Global Climate Data – Free climate data for ecological modeling and GIS – http://www.worldclim.org/

Anexa nr.I la planul de management -Hărţi

Harta de distribuţie a habitatului protejat

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește