PLAN DE MANAGEMENT din 1 iunie 2016

Notă …

Aprobat prin Ordinul nr. 1.024 din 1 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 9 august 2016 + 
LISTĂ DE ABREVIERIDJ – Drum JudețeanGNM – Garda Națională de MediuIUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (Internațional Union for Conservation of Nature)ONG – Organizație Non-GuvernamentalăPUG – Plan Urbanistic GeneralPUZ – Plan Urbanistic ZonalPATJ – Plan de Amenajare a Teritoriului Județeanu.a. – unitate amenajisticăU.P. – Unitate de Producție + 
CUPRINSCAPITOLUL I. INTRODUCERE ȘI CONTEXT1.1.Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale … 1.2.Scopul și categoria ariilor naturale protejate … 1.3.Baza legală pentru aria protejată și pentru planul de management … 1.4.Procesul elaborării planului … 1.5.Procedura de modificare și actualizare a planului de management … 1.6.Procedura de implementare … CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA BĂDEANA2.1.Informații generale2.1.1.Localizare … 2.1.2.Căi de acces … 2.1.3.Folosința și forma de proprietate a terenurilor …  … 2.2.Mediul fizico-geografic2.2.1.Geologia … 2.2.2.Geomorfologia … 2.2.3.Clima … 2.2.4.Hidrologia … 2.2.5.Solurile …  … 2.3.Mediul biotic2.3.1.Vegetația … 2.3.2.Zoocenoza – Fauna …  … 2.4.Informații socio-economice și culturale … 2.5.Evaluarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ2.5.1.Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere … 2.5.2.Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări … 2.5.3.Evaluarea stării de conservare pentru specia Bombina bombina …  … CAPITOLUL III. SCOP ȘI OBIECTIVE3.1.Scopul managementului … 3.2.Obiective pentru specii și habitate … CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE4.1.Acțiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor4.1.1.Acțiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea Bădeana … 4.1.2.Măsuri propuse pentru conservarea populațiilor de păsări de interes conservativ din ariile protejate din Pădurea Bădeana … 4.1.3.Măsuri propuse pentru conservarea speciei Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana … 4.1.4.Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din Pădurea Bădeana … 4.1.5.Planul de acțiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate și indicatorii de realizat …  … 4.2.Acțiuni care vizează desfășurarea activităților de prevenire și gestionare a incendiilor și a altor calamități naturale … 4.3.Resurse umane, financiare, instituționale pentru fiecare acțiune … 4.4.Calendar de implementare pentru fiecare acțiune … CAPITOLUL V. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa 1 la Planul de managementHarta cu limitele actuale ale sitului de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana și ale rezervației naturale 2.777 Pădurea BădeanaAnexa 2 la Planul de managementHarta cu localizarea sitului de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana și a rezervației naturale 2.777 Pădurea BădeanaAnexa 3 la Planul de managementDistribuția tipurilor de sol în situl de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea BădeanaAnexa 4 la Planul de managementDistribuția tipurilor de habitate în situl de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea BădeanaAnexa 5 la Planul de managementDistribuția potențială a speciei Picus canus în rezervația naturală de interes național 2.777 Pădurea BădeanaAnexa 6 la Planul de managementDistribuția potențială a speciei Dendrocopos syriacus în rezervația naturală de interes național 2.777 Pădurea BădeanaAnexa 7 la Planul de managementDistribuția potențială a speciei Falco vespertinus în rezervația naturală de interes național 2.777 Pădurea BădeanaAnexa 8 la Planul de managementDistribuția potențială a speciei Aquila heliaca în rezervația naturală de interes național 2.777 Pădurea BădeanaAnexa 9 la Planul de managementLimite actuale și propuse pentru ROSCI0133 Pădurea BădeanaBIBLIOGRAFIE + 
Capitolul IINTRODUCERE ȘI CONTEXT1.1.Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor salePlanul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana și al rezervației naturale 2.777. Pădurea Bădeana reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum și din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor.Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.Obiectivele planului de management sunt:a)Descrierea și evaluarea situației prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice; … b)Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor și în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse; … c)Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale. …  … 1.2.Scopul și categoria ariilor naturale protejatePlanul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanță comunitară și o rezervație naturală. Este vorba de situl de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana, desemnat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, în a cărui suprafață este inclusă aproape complet și rezervația naturală 2.777 Pădurea Bădeana, desemnată arie naturală protejată de interes național prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate.În ceea ce privește scopul ariilor protejate, în rezervația naturală de interes național 2.777 Pădurea Bădeana, conform fișei rezervației existente la Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, se urmărește protecția și conservarea a trei specii de păsări de importanță comunitară: acvila de câmp – Aquila heliaca; șoimuleț sau vânturel de seară – Falco vespertinus; ghionoaia sură – Picus canus.Situl de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana a fost desemnat pentru conservarea habitatului forestier de importanță comunitară 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și a unei specii de amfibieni de importanță comunitară, buhaiul de baltă cu burta roșie – Bombina bombina.Din punct de vedere al modului în care trebuie atinsă conservarea speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate ariile în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanță comunitară, care după desemnarea printr-un act statutar administrativ și/sau contractual, va face parte din categoria ariilor speciale de conservare, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale și populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervația naturală este inclusă în categoria IV IUCN – Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii, care conform definiției se referă la zone terestre și/sau marine supuse unor intervenții active de management pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau îndeplinirea necesităților anumitor specii. Ca atare și aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenții active de management. … 1.3.Baza legală pentru aria protejată și pentru planul de managementAcest plan de management este elaborat în concordanță cu următoarele acte normative:a)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; … b)Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, și prin care Pădurea Bădeana a fost desemnată rezervație naturală; … c)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, în care Pădurea Bădeana figurează ca sit de importanță comunitară la poziția 133 având codul ROSCI0133; … d)Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; … e)Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare. …  … 1.4.Procesul elaborării planuluiPlanul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:a)Evaluarea zonei – cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului fizic – geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri – din zona ariilor naturale protejate de la Bădeana; … b)Evaluarea elementelor de biodiversitate – identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii protejate; identificarea potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională; evaluarea stării de conservare a acestora; … c)Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu – planul de acțiune. … Pentru culegerea datelor necesare acestor pași au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității în ariile naturale protejate Pădurea Seaca-Movileni, Pădurea Bădeana și Pădurea Bălteni – Hârboanca, Județul Vaslui" COD: SMIS-CSNR 35985. Elaborarea planului de management are la bază informațiile din aceste studii, precum și din planul de management elaborat anterior de către custode. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informații din alte surse, cum ar fi legislație sau lucrări de specialitate. … 1.5.Procedura de modificare și actualizare a planului de managementPlanul de management al ariilor naturale protejate din Pădurea Bădeana este aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, după obținerea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui.Modificarea și actualizarea planului se face după cum urmează:a)la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare; … b)când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. … Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.Competența aprobării modificărilor în planul de management revine:a)Autorității publice centrale pentru protecția mediului – în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului ariei naturale protejate; … b)Custodelui – dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor. … Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate vizate de actualul plan de management se găsesc publicate pe site-ul web al autorității centrale de mediu. … 1.6.Procedura de implementareResponsabilitatea implementării planului revine custodelui sau Agenției de Protecție a Mediului Vaslui până la atribuirea în custodie. Organizarea activităților se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes: administrații publice locale, Autoritatea publică centrală pentru protecția Mediului, Inspectoratul de Regim Silvic și Vânătoare Focșani, Garda de Mediu Vaslui, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și alții asemenea.În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuție în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor vor fi incluse și limitele ariilor naturale protejate.Avizul custodelui ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism ce cuprind și suprafețe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii.Instituția prefectului, în virtutea atribuțiilor legale conferite, va veghea asupra îndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale a sarcinilor/răspunderilor care le revin sau care au fost asumate de către acestea.Pentru ca valoarea practică a informațiilor culese din teren să fie una ridicată, s-a realizat o aplicație dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informațiile spațiale referitoare la învelișul vegetal dar și a informațiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă. Componenta de management, prin fereastra principală, asigură interfața grafică pentru accesul la următoarele domenii: Hărți, Specii, Habitate și Metadate. Tot în fereastra principală a aplicației de management apar câmpurile referitoare la Utilizatori și Administrator precum și opțiunea de părăsire a aplicației, Logout.În cadrul aplicației GIS tabelele cu referință spațială au fost grupate în ordine alfabetică pentru a putea fi mai ușor identificate de utilizator, ca atare, speciile sunt intercalate cu alte subiecte, în funcție de litera cu care începe denumirea grupului. Lista acestora precum și o scurtă descriere este prezentată în continuare:a)Administrație/Proprietari/Folosințe – grupul conține informații despre proprietarii și administratorii suprafețelor din raza siturilor precum și detalii despre categoriile de folosință. … b)Amfibieni- grupul conține informații despre distribuția speciei de amfibieni de interes conservativ din ariile protejate … c)Baza – grupul conține limitele sitului și informații cartografice de bază, cum ar fi imagini satelitare și date administrative generale, preluate din serviciile puse la dispoziție de google maps. … d)Biodiversitate – grupul conține limitele ariilor protejate. … e)Căi de comunicație – grupul conține date referitoare la toate căile de acces din cadrul sitului – drumuri, căi ferate, linii de înaltă tensiune și conducte – în general reprezentând toate structurile de acces din cadrul zonei. … f)Elemente climatice – grupul conține informații de tip raster referitoare la precipitații, temperaturi, vânt și insolație – valori simulate din baza de date world clim și modelul digital de elevație. … g)Geologie – grupul conține informații despre straturile geologice, vârsta substraturilor geologice și faliile existente în zonă, datele fiind extrase din harta geologică 1:200000. … h)Geomorfologie – grupul conține informații despre geomorfologia zonei stocate în format raster, extrase din modelul digital de elevație. … i)Habitate – grupul conține informații despre distribuția habitatelor de importanță comunitară din ariile protejate … j)Hidrologie – grupul conține informații despre bazinele hidrografice și cursurile de apă din zona studiată stocate în format vectorial. … k)Limite administrative – conține informații despre limitele administrativ teritoriale din cadrul zonei și limitele localităților. … l)Păsări – grupul conține informații despre distribuția speciilor de păsări de interes conservativ din ariile protejate … m)Silvic – conține informații despre subparcelele și bornele silvice. … n)Soluri – conține date despre solurile existente în zonă, informații extrase din harta solurilor 1:200000. … o)Turism – grupul conține date despre punctele de interes turistic și traseele turistice existente. …  …  + 
Capitolul IIDESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA BĂDEANA2.1.Informații generalePrimele intenții de conservare a patrimoniului natural din zona Bădeana datează din perioada anilor '80-'90. Zona a atras atenția datorită bogăției floristice menționate în lucrări de specialitate, ca de exemplu Horeanu și colab. 1989 și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 1997, fiind propusă ca arie protejată pentru prima dată în anul 1973 prin decizia nr. 220/1973 a Consiliului Popular Județean Vaslui. Ulterior, a fost declarată arie naturală de interes județean prin Decizia Consiliului Județean Vaslui nr. 129/1994. În anul 2000 a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes național prin Legea nr. 5/2000, unde pădurea Bădeana figurează la poziția 2777, cu o suprafață de 126,7 ha. În prezent, conform documentației rezervației, aceasta urmărește conservarea a trei specii de păsări de importanță comunitară: acvila de câmp – Aquila heliaca; șoimuleț sau vânturel de seară – Falco vespertinus; ghionoaia sură – Picus canus.Relativ recent, la nivel european, au fost făcute noi eforturi privind conservarea biodiversității. În toate statele membre ale Uniunii Europene s-a decis luarea unor măsuri ferme pentru conservarea speciilor vulnerabile de plante și animale și a habitatelor acestora în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel a luat naștere Rețeaua Ecologică Natura 2000, formată din suprafețe bine delimitate, denumite "situri de importanță comunitară" sau "situri Natura 2000", răspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care găzduiesc speciile și habitatele care se doresc conservate. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, țara noastră a trebuit să implementeze acest nou concept de conservare a biodiversității. Pădurea de la Bădeana, datorită valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, ca sit de importanță comunitară, ROSCI0133 Pădurea Bădeana, pe o suprafață de 61 ha. Conform ultimelor reglementări, scopul desemnării îl reprezintă conservarea unui habitat forestier de importanță comunitară 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și a unei specii de amfibieni de importanță comunitară, buhaiul de baltă cu burta roșie – Bombina bombina.Cu toate că suprafețele sunt diferite ca mărime, conform limitelor cele două arii protejate se suprapun în mare măsură, după cum se poate observa din harta prezentată în Anexa 1 la planul de management.2.1.1.LocalizareCele două arii protejate din Pădurea Bădeana sunt localizate în partea de sud-est a județului Vaslui, la extremitatea nord-estică a colinelor Tutovei, pe un deal în apropierea satului Bădeana, pe teritoriul administrativ al comunei Tutova. Zona face parte din regiunea biogeografică Continentală. Mai precis, pădurea care adăpostește cele două arii protejate se află între localitățile Bădeana, la est și Pogonești la vest, în imediata apropiere a drumului național DN 24, după cum se poate observa din harta prezentată în Anexa 2 la planul de management.Coordonatele geografice în sistem Stereo 70 pentru cele două arii protejate sunt: Latitudine: 46, 16085° N Longitudine: 27, 55867° EConform SRTM – Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie față de nivelul mării este de 171 m, cea minimă de 103 m, iar cea maximă de 198 m.Din punct de vedere al administrației silvice, în conformitate cu documentația rezervației și cu limitele sitului de importanță comunitară, ariile protejate corespund următoarelor subparcele silvice din cadrul unității de producție I Bârlad Ocolul silvic Bârlad, Direcția silvică Vaslui: 1B, 2A, 3B, 3H, 4A, 4E, 4F, 5B, 5F, 5H, 5I, 5K, 5P, 6B, 6C pentru rezervația Pădurea Bădeana și 1B, 2A, 2B, 3B, 3F, 3H, 3I, 4A, 4C, 4G, 4B%, 4D%, 4E, 5A, 5F, 5H, 5I, 5P, 6B, 6C%, 6F, 6V1, 6V2 pentru situl de importanță comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana. După cum se poate observa din harta prezentată în Anexa 1 la planul de management, limitele rezervației conform amenajamentului silvic nu corespund cu cele existente la nivelul autorității centrale care răspunde de mediu. În urma cercetărilor din teren, pentru o conservare eficientă a habitatelor și speciilor, la subcapitolul 2.5.1. sunt propuse modificări ale limitelor celor două arii. … 2.1.2.Căi de accesAccesul către ariile naturale protejate se face în principal din partea de est, din drumul național DN 24 Bârlad – Tutova – Tecuci, pe un drum de pământ de cca 3 km sau din partea de Nord din DN 11A, pe un drum de pământ de aproximativ 2 km. Acestea sunt greu practicabile în perioade ploioase. Pe lângă aceste căi de acces mai există diverse drumuri de câmp, care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ limitat, iar aria nu se află în zona limitrofă a unor drumuri asfaltate intens circulate sau localități mari, presiunea antropică asupra ariilor protejate este relativ redusă. … 2.1.3.Folosința și forma de proprietate a terenurilor terenurilorÎntreaga suprafață a terenurilor din ariile protejate este inclusă în fond forestier având folosința pădure. Din punct de vedere al proprietății, întreaga suprafață reprezintă proprietate publică a statului român și este în administrarea Ocolului Silvic Bârlad, subunitate a Direcției Silvice Vaslui din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Terenurile din jurul ariei protejate reprezintă terenuri agricole în totalitate în proprietate privată a persoanelor fizice din localitățile limitrofe. …  … 2.2.Mediul fizico-geografic2.2.1.GeologiaConform Hărții Geologice elaborată în 1968 de către Institutul Geologic, Pădurea Bădeana se suprapune peste simbolul p+dc care, conform notei explicative aferente, se referă la depozite din perioada Ponțian-Dacian constituite din argile, argile nisipoase și nisipuri. … 2.2.2.GeomorfologiaPădurea Bădeana se află pe un deal în vestul localității Bădeana. Relieful este ușor denivelat, cu pante domoale de aproximativ 5 – 15 grade și expoziție predominant NE. Din punct de vedere fizico-geografic, după clasificarea unităților de relief din România făcută de Posea și Badea în 1984, locației ariei protejate îi corespunde codul XII.C.b.0.1 adică, aceasta se află pe Colinele Similei – 01, parte a Colinelor Tutovei – b, din Podișul Bârladului – C, care la rândul său face parte din unitatea majoră – Podișul Moldovei – XII. O mică parte din subparcela silvică 4E, din partea estică a pădurii, intră în Culoarul Bârladului – cod XII.C.b.0.0.4. … 2.2.3.ClimaDin punct de vedere climatic, în zona studiată regăsim sectorul de provincie climatică stepică de tip Dfax după sistemul de încadrare Koppen. Climatul este temperat-continental cu nuanță excesivă, cu veri foarte călduroase și secetoase și ierni foarte reci. Datorită faptului că în zona Pădurii Bădeana nu există nicio stație meteorologică, pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din modelul global WorldClim, care este un model climatic global ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei rețele de stații meteorologice.Temperatura aerului. Din datele obținute rezultă că cea mai rece lună din an este luna ianuarie, cu o medie multianuală a temperaturii de -2,9°C, cea mai scăzută medie a acestei luni fiind de -6,3°C. De asemenea, luna cea mai călduroasă este luna iulie cu o medie multianuală de 21,2°C, iar cea mai ridicată medie lunară de-a lungul anilor a fost de 27,2°C. Conform datelor referitoare la temperaturile medii lunare, sezonul de vegetație s-ar întinde din luna aprilie până în luna octombrie.Precipitațiile medii anuale în zona studiată sunt de 529 mm, cu un maxim de 78 mm în luna iunie care precede celei mai călduroase luni a anului și un minim de 28 mm în lunile decembrie, februarie și septembrie. Din datele obținute se poate observa că deși lunile de vară sunt foarte călduroase precipitațiile sunt totuși destul de ridicate. Deficite de precipitații apar la sfârșitul iernii – începutul primăverii dar și la începutul toamnei.Mișcările aerului. Pădurea Bădeana este situată într-o zonă cu vânturi de intensitate redusă, cu o viteză în jur de 4m/s. … 2.2.4.HidrologiaConform Atlasului Cadastrului Apelor din România, zona se încadrează în Bazinul hidrografic Siret. La nivel local, Pădurea Bădeana este localizată în bazinul hidrografic al râului Bârlad, foarte puțin din arie, în partea de vest, pătrunzând în marginea bazinului râului Tutova, mai precis între văile râurilor Tutova, la vest și Bârlad, la est. Aria protejată nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află la circa 3 km de râul Bârlad și în apropierea lacului natural Bădeana, la circa 1,5 km. În interiorul pădurii, dar în afara celor două arii protejate, a existat un lac artificial de mici dimensiuni utilizat pentru alimentarea cu apă a unei fazanerii, însă în prezent aceasta este dezafectată iar lacul colamtat. … 2.2.5.SolurileSolul, conform definiției date de Dokuceaev în 1881, reprezintă un corp natural specific format sub influența condițiilor de mediu, caracterizat prin anumite proprietăți, capabil să întrețină viața plantelor. În Pădurea Bădeana, conform Hărții Solurilor din România elaborată de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București se întâlnesc trei tipuri de sol: cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice și cernoziomuri argiloiluviale. Distribuția acestora în cuprinsul ariilor protejate este redată în harta din Anexa 3 la planul de management. …  … 2.3.Mediul bioticAșa cum s-a menționat în capitolul 1.2. Scopul și categoria ariilor naturale protejate, în Pădurea Bădeana, se urmărește protecția și conservarea a trei specii de păsări de importanță comunitară: acvila de câmp – Aquila heliaca; șoimuleț, vânturel de seară – Falco vespertinus; ghionoaia sură – Picus canus și a unui habitat forestier de importanță comunitară 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos.Cartarea speciilor și habitatelor are ca scop reprezentarea pe hartă a răspândirii acestora pe teritoriul ariilor naturale protejate. Cartografierea s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne și în special cu ajutorul sistemelor de informație geografică și a sistemelor de poziționare globală.Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoașterea fitocenozelor care le caracterizează și anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante și indicatoare ecologic și/sau cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor stațiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol.Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente de poziționare geospațială, preluându-se punctele de contur corespunzătoare limitelor fiecărui habitat în parte, la schimbarea fitocenozelor și a stațiunilor care le caracterizează. Informațiile culese în teren s-au prelucrat cu software geospațial, în vederea integrării datelor geospațiale în baza de date spațială și realizarea hărții de distribuție a habitatelor și a celorlalte hărți tematice realizate.2.3.1.VegetațiaÎn cuprinsul formularului standard al sitului de importanță comunitară, este menționată prezența unui singur habitat forestier și anume: 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. În urma analizei datelor din amenajamentele silvice și în urma vizitelor în teren s-a semnalat și confirmat deasemenea și prezența pe suprafețe restrânse a habitatului 91I0 * Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Ca atare, în continuare se prezintă o analiză a ambelor habitate la nivelul ariilor protejate. + 
Descrierea habitatelorPentru identificarea și mai ales validarea prezenței habitatelor forestiere menționate au fost folosite descrierile acestora din următoarele lucrări de specialitate:Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A.. 2005a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p.Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A.. 2005b. Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate – 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p.Gafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.* Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdfHabitatul 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufosÎn România acest habitat a fost echivalat cu următoarele tipuri de ecosisteme forestiere, potrivit Doniță și colab. 2005 a:a)R4161Păduri-rariști vest-pontice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Galium dasypodum, răspândit în sud-estul României, Dobrogea, Moldova de sud, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili; tip de pădure corespondent: 8223 Stejar pufos pur din silvostepă dobrogeană cu sol superficial – i; … b)R4162 Păduri vest-pontice mixte de stejar pufos – Quercus pubescens cu Paeonia peregrina, răspândit în Dobrogea, în etajul pădurilor submediteraneene; tipuri de pădure corespondente: 8212 Stejar pufos pe sol profund din Dobrogea – m; 8213 Stejar pufos cu cărpiniță din zona forestieră – m; 8214 Stejar pufos cu cărpiniță de productivitate inferioară – i; 8224 Stejar pufos cu cărpiniță din silvostepă – i; 8531 Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar pufos – m; … c)R4163 Păduri-rariști balcanice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Echinops banaticus, răspândit în Defileul Dunării, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec de gorun. … Având în vedere că dintre cele trei tipuri de habitate care se regăsesc în țara noastră doar primul este în zona cercetată, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta. + 
R4161 Păduri-rariști vest-pontice de stejar pufos – Quercus pubescens cu Galium dasypodumSuprafețele ocupate de habitat sunt restrânse, circa 8.000 ha. Apare la altitudini de 100 – 200 m. Temperatura medie anuală este de 10,5-10°C iar precipitațiile medii anuale de circa 450-500 mm. Habitatul apare pe versanți cu înclinări diferite, în general mici, însoriți, platouri cu substrat din roci în general calcaroase, uneori și vulcanice sau șisturi verzi. Solurile sunt de tip rendzină, superficiale, semischeletice, bogate în humus, eubazice, hidric puternic deficitare, eutrofice.Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate de specii submediteraneene. Stratul arborilor este compus, exclusiv, din stejar pufos – Quercus pubescens sau cu rare exemplare de Pyrus pyraster, P. elaeagrifolia, Fraxinus ornus, Sorbus domestica. Arboretul are acoperire redusă, 20-50%, și înălțimi de 8-10 m la 100 de ani. Frecvent este poienit, cu asociații stepice în poieni. Stratul arbuștilor este întotdeauna puternic dezvoltat, compus aproape exclusiv din Cotinus coggygria, cu acoperire până la 100%, dar local cu pâlcuri mai înalte de Prunus spinosa și Crataegus monogyna. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat variabil, în funcție de acoperirea stratului arbuștilor, și este compus din specii xerofile, sudice. Până la începutul verii se întâlnesc Paeonia peregrina și Veratrum nigrum, în timp ce vara domină Lithospermum purpurocoeruleum, Asparagus verticillatus, Galium dasypodum, Carex michelii.În ceea ce privește compoziția floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus pubescens și Cotinus coggygria. Specii caracteristice: Galium dasypodum.Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum virescens, Thalictrum minus, Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum hirundinaria, Bromus inermis și altele. + 
Habitatul 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spÎn urma vizitelor în teren, deși nu este menționat în formularul standard al sitului de importanță comunitară, a fost identificat și acest tip de habitat în câteva subparcele silvice. Conform manualului de interpretare european, acest tip de habitat este reprezentat de păduri și rariști xero-termofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. Climatul are un caracter pronunțat continental, cu o mare amplitudine termică, iar substratele pe care se dezvoltă sunt reprezentate în general de loess. Stejarul pedunculat – Quercus robur, cerul – Quercus cerris și stejarul pufos – Quercus pubescens domină în etajul arborilor, habitatul fiind bogat în specii continentale stepice caracteristice alianței Aceri tatarici – Quercion Zolyomi 1957. În prezent aceste păduri-rariști au un areal foarte fragmentat și adesea, în special în Austria, sunt degradate prin invazia salcâmului – Robinia pseudacacia.În România, habitatul 91I0 este întâlnit în zonele cu caracter conținental, începând din sudul țării, în Câmpia Dunării, până în nord, în zonele de nisipuri de la Carei. Având în vedere distribuția geografică largă a acestor păduri/rariști dar și particularitățile climatice și compoziția diversă în specii de cvercinee, potrivit Doniță și colab. 2005 a, se încadrează sub codul 91I0 următoarele tipuri de ecosisteme forestiere:a)R4138 – Păduri dacice de gorun – Quercus petraea și stejar pedunculat – Quercus robur cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie – m; 5412 Goruneto-stejăret de productivitate inferioară – i; … b)R4146 – Păduri-rariști moldave de stejar pedunculat – Quercus robur și cireș – Prunus avium cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 6161 Stejăret normal din silvostepă – m; 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă – m; … c)R4148 – Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat – Quercus robur cu Convallaria majalis; tipuri de pădure corespondente: 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră – m; 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă – i; … d)R4156 – Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora, cer – Q. cerris, gârniță – Q. frainetto și stejar pufos – Q. pubescens cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut – i; 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță – m; 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță – m; 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu – m; 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță – m; 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță – m; … e)R4157 – Păduri-rariști danubian – vest-pontice de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat, cu substrat de loess – m; 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat, cu substrat de loess – m; 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană – i; 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană, de productivitate mijlocie – m; 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană, de productivitate mijlocie – m; … f)R4159 – Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora și stejar pedunculat – Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana. tip de pădure corespondent: 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu – m. … În urma consultării autorilor lucrării Habitatele din România, habitatul R4142 "Păduri balcanice mixte de gorun – Quercus petraea și alun turcesc – Corylus colurna cu Paeonia dahurica" nu a mai fost inclus în corespondența cu 91I0*, ca atare nu se mai regăsește în listă.Având în vedere că, în urma cercetărilor din teren, habitatul găsit în Pădurea Bădeana se încadrează în R4159 Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu – Quercus pedunculiflora și stejar pedunculat – Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta.Habitatul este răspândit în câmpiile și dealurile joase din sudul Moldovei și estul Munteniei, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili, habitatul ocupă suprafețe restrânse de doar câteva sute de ha, având o valoare conservativă foarte mare. Este întâlnit la altitudini reduse, de 50-200 m. Clima este continentală, cu temperaturi medii ridicate de circa 11-10°C și precipitații medii anuale relativ reduse de aproximativ 450-475 mm. Forma de relief dominantă este câmpie plană sau cu mici depresiuni mai rar văi largi așezate pe depozite loessoide fine. Solurile sunt de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase, slab acide, eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate din specii europene nemorale, caucaziene și continentale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din stejar brumăriu și stejar pedunculat – Quercus robur, Q. pedunculiflora, iar în etajul inferior, arțar tătărăsc – Acer tataricum, ulm – Ulmus minor, U. procera, păr pădureț – Pyrus pyraster, jugastru – Acer campestre. Arboretul are acoperire variabilă, în rariște 20-40%, în pădure 60- 80% și înălțimi de 10-18 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, uneori Cornus mas. Stratul ierburilor și subarbuștilor este bine reprezentat, având sub masiv ca specii frecvente, Glechoma hirsuta, Geum urbanum și Lithospermum purpurocoeruleum, iar în poieni petece de pajiști stepice cu Festuca valesiaca, Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campanula sibirica.În ceea ce privește compoziția floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus robur și Q. pedunculiflora. Specii caracteristice: Tulipa bibersteiniana. Alte specii importante: Ajuga laxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Brachypodium sylvaticum, Betonica officinalis, Carex michelii, Dactylis polygama, D. glomerata, Doronicum hungaricum, Fragaria viridis, Heracleum sphondylium, Poa angustifolia, Polygonatum latifolium, Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta și altele. + 
Analiza vegetației – Metode de cercetarea.Evaluarea prezenței habitatelor.Pe baza descrierilor prezentate anterior s-a trecut la analiza datelor din amenajamentele silvice aferente suprafețelor analizate. Pe baza corespondențelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potențială a prezenței habitatelor în fiecare arie naturală protejată analizată.Fiecare subparcelă silvică a fost analizată și încadrată într-unul dintre habitatele analizate. Acolo unde datele erau neconcludente sau era indicată prezența probabilă a unui alt habitat, subparcela a fost analizată în detaliu pe teren. … b.Pregătirea materialelor pentru teren.Pentru teren au fost pregătite copii ale hărților amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafețele analizate și o copie după harta silvică suprapusă peste ortofotoplanuri. Pe aceasta din urmă au fost însemnate și limitele ariilor protejate. Hărțile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS. … c.Identificarea și inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren.Activitatea de identificare și inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfășurat în perioada 20.06.2012 – 15.07.2012. Pentru eficiență maximă a fost adoptată metoda de eșantionaj subiectiv – calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere și amenajărilor silvice și pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observații și estimații realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuitățile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general mult superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 și în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic și planul de management al ariei naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor în ceea ce privește compoziția, acoperirea, speciile diseminate; la stratul arbustiv în ceea ce privește compoziția, acoperirea, speciile diseminate; la semințiș în ceea ce privește compoziția, acoperirea, modul de regenerare, speciile diseminate; în cazul stratului ierbos s-a notat acoperirea, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eșantionajului. … d.Delimitarea și cartarea tipurilor de habitate.Ca bază de pornire au fost folosite hărțile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retușate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situațiile neclare din materialul cartografic semnalate din faza de birou au fost clarificate. Deasemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanță comunitară și eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS direct pe hărțile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obținute au fost integrate în baza de date GIS. …  + 
Analiza vegetației – RezultateÎn cuprinsul ariilor protejate analizate au fost identificate ambele habitate forestiere de interes conservativ atât cel semnalat în formularul standard cât și cel semnalat prin amenajamentele silvice. Deasemenea au fost identificate porțiuni care nu sunt ocupate de aceste habitate și cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafețele pe aceste categorii rezultate în urma activității de teren sunt următoarele*1):Notă …

*1) Suprafețele sunt preluate din harta geospațială elaborată– 91AA Vegetație ponto-sarmatică cu stejar pufos – pe 55,14 ha*2);Notă …

*2) Aici este inclusă și suprafața aferentă subparcelei silvice 5B (1,34 ha) care nu este inclusă în SCI la momentul actual dar este parte din rezervație și conține acest habitat. … – 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. – pe 3,97 ha; … – Suprafețe cărora nu li s-a putut atribui cod de habitat Natura 2000 – pe 2,8 ha … În tabelul de mai jos, tabelul 1, se prezintă detaliat situația acestor suprafețe: + 
Tabelul 1. Habitatele de importanță comunitară din Pădurea Bădeana – Unitatea de producție I Bârlad, Ocolul silvic Bârlad, Județul Vaslui

Pentru fiecare subparcelă silvică în care a fost identificat unul din cele două habitate forestiere au fost înregistrate date referitoare la elementele de caracterizare a vegetației forestiere și anume: pentru stratul arborilor, s-a evaluat compoziția în specii, consistența și modul de regenerare; pentru etajul regenerării tinere, s-a evaluat compoziția în specii, gradul de acoperire pe care îl realizează și modul de regenerare; pentru subarboret s-a evaluat compoziția în specii, gradul de acoperire pe care îl realizează iar pentru stratul ierbos s-a evaluat doar gradul de acoperire pe care îl realizează. O sinteză a acestora se prezintă în tabelul următor. + 
Elementele de caracterizare a vegetației forestiere din habitatele Natura 2000

Notă:STP = stejar pufos, ST = stejar, SC = salcâm, ULC = ulm de câmp, AR = arțar tătărăsc, CI = cireș, FR = frasin comun, VIT = vișin turcescÎn continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere:Achillea sp., Adonis vernalis – incert, Agrimonia eupatoria, Alliaria petiolata, Allium sp., Althaea sp., Amygdalus nana, Anchusa sp., Anthericum ramosum, Anthriscus sp., Arctium sp., Aristolochia clematitis, Asparagus tenuifolius, Asperula sp., Astragallus glycyphyllos, Athyrium filix-femina, Balotta nigra, Brachypodium sp., Bromus sp., Campanula bononiensis, Campanula ranunculoides, Cannabis sativa, Carex brevicollis – incert, Carex sp., Centaurea solstitialis, Centaurea sp., Cephalanthera longifolia, Chelidonium majus, Chenopodium album, Chenopodium hybridum – incert, Chrysopogon gryllus, Cirsium sp., Clinopodium vulgare, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Cytisus sp., Dactylis sp., Dianthus carthusianorum, Elymus sp., Epipactis helleborine, Erigeron annuus, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Falcaria vulgaris, Festuca sp., Filago sp., Fragaria sp., Galium sp., Galium verum, Geranium divaricatum, Geranium robertianum, Geranium sangineum, Geum urbanum, Glechoma sp., Hieracium sp., Hypericum perforatum, Inula ensifolia, Inula germanica, Inula sp., Iris graminea, Knautia sp., Lactuca quercina, Leonurus cardiaca, Linaria sp., Lithospermum purpureocoeruleum, Marrubium sp., Melampyrum cristatum, Melampyrum sylvaticum, Melica ciliata, Muscari botryoides – incert, Muscari sp., Mycelis muralis, Nepeta nuda, Onopordon sp., Origanum vulgare, Partenocisus quinquefolia, Phleum sp., Phlomis pungens, Physalis alkekengi, Plantago media, Polygonatum latifolium, Polygonatum odoratum, Polygonum – Fagopyrum sp., Potentilla argentea, Potentilla micrantha, Potentilla recta, Primula veris, Prunella laciniata, Rubus sp., Rumex sp., Salvia nemorosa, Sambucus ebulus, Scabiosa sp., Sedum maximum, Senecio sp., Silene donetzica, Silene sp., Silene vulgaris, Stachys officinalis, Stachys recta, Stipa sp., Tanacetum corymbosum, Tanacetum vulgare, Teucrium chamaedrys, Thalictrum sp., Thymus sp., Torilis sp., Trifolium arvense, Trifolium sp., Trinia ramosissima, Urtica dioica, Verbascum sp., Veronica chamaedrys, Veronica sp., Vicia sp., Vincetoxicum hirundinaria, Viola sp., Xeranthemum annuum.Harta de distribuție a habitatelor la nivelul sitului de importanță comunitară este prezentată în Anexa 4 la planul de management. … 2.3.2.Zoocenoza – FaunaFauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la speciile de păsări și amfibieni pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.2.3.2.1.PăsăriÎn cuprinsul documentației rezervației sunt menționate ca obiective de conservare următoarele specii de păsări: Aquila heliaca, Falco vespertinus și Picus canus.Dintre acestea, cu ocazia studiilor de teren a fost identificată doar ciocănitoarea sură – Picus canus. În plus, a mai fost identificată o specie de ciocănitori de interes conservativ: ciocănitoarea de grădini – Dendrocopos syriacus. Pentru speciile de răpitoare menționate în documentație, cum ar fi acvila de câmp – Aquila heliaca și vânturelul de seară – Falco vespertinus, în ciuda faptului că nu au fost observate exemplare cu ocazia vizitelor în teren, habitatul din cuprinsul ariilor protejate este favorabil acestora și deci posibilitatea existenței sau apariției acestora în zonă nu este exclusă. Ca urmare, se prezintă în continuare atât o descriere generală cât și metodologia de identificare utilizată în teren pentru toate cele patru specii menționate mai sus.Pentru descrierea speciilor au fost utilizate următoarele surse bibliografice:– Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. 1999 – Păsările din România și Europa, Hamlyn Guide; … – Ciochia V. 1984 -Dinamica și migrația păsărilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București; … – Ciochia V. 1992 – Păsările clocitoare din România, Ed. Științifică, București; … – Snow, D. W. Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK. … – Snow, D. W. Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK. … – Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. 1999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK. …  + 
Ciocănitoarea sură – Picus canusPerioada de observații: pe tot parcursul anului.Metoda utilizată: transecte. De-a lungul transectului Bădeana, în deplasările desfășurate în lunile mai și august 2012, au fost identificate 4 exemplare – 2 în luna mai și respectiv 2 exemplare în august. O hartă cu habitate potențiale este prezentată în Anexa 5 la planul de management.Criterii de identificare: Lungimea: 25 – 29 cm. Anvergura aripilor: 44 – 48 cm. Penajul aripilor e de culoare verde spre cenușiu, corpul fiind în totalitate de culoare cenușie, cu mai puțin negru și roșu la nivelul capului. Masculul are roșu doar pe partea frontală a capului, femela deloc. Juvenilul este asemănător cu femela, cu pete vagi doar pe abdomen. Juvenilul mascul are puțin roșu pe frunte.Fenologie și ecologie: specie sedentară și cuibăritoare în România. Pot fi observate adesea pe sol, dar hrănirea se desfășoară mai mult pe copaci. Își stabilește cuibul în general într-o scorbură, habitatul preferat fiind pădurile, dar iarna se retrage în parcurile și grădinile din orașe.Specii de confuzie: Se aseamănă cu ghionoaia verde Picus viridis, care este mai mare, are capul verde cu dunga neagră mai evidentă, iar banda roșie se extinde până la baza gâtului pe partea dorsală. Spre deosebire de ghionoaia verde, bate darabana în mod frecvent cu ciocănituri bruște care durează în jur de o secundă, mult mai puternice decât cele ale ghionoaiei verzi.Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare. + 
Ciocănitoarea de grădini – Dendrocopos syriacusPerioada de observații: pe tot parcursul anului.Metoda utilizată: transecte. De-a lungul transectului Bădeana, în deplasările desfășurate în lunile mai și august 2012, au fost identificate 4 exemplare – 1 în luna mai și respectiv 3 exemplare în august. O hartă cu habitate potențiale este prezentată în Anexa 6 la planul de management.Criterii de identificare: Lungimea: 18 – 21 cm. Anvergura aripilor: 30 – 34 cm. Ciocul este zvelt și întins. Scapularele sunt albe, benzile de pe remige late, traversând în continuare ambele steaguri. Tetricele anale și subcodale sunt de culoare roz până la roz deschis; aceiași culoare se găsește și pe pântece dar numai puțin și spălăcit. Retricele sunt negre, perechea externă are vârfuri albe înguste și una până la două albe subapicale apropiate, pe ambele steaguri sau numai pe cel extern. Partea de dedesubt albă murdar, cu o nuanță brunatică. Pe flancuri și pe gambe este mai mult sau mai puțin striată longitudinal, de-a lungul rahiselor cu negru sau brun negricios și uneori cu benzi mai mult sau mai puțin aparente albicioase. Perii nazali albi sau alb – gălbui. Fruntea brunatic – albicioasă la baza ciocului trecând spre creștet în alb – gălbui murdar. Partea superioară de un negru mat, masculii prezentând pe ceafă o bandă transversală roșu – carminie, lată de 8 – 12 mm. Femela este la fel ca masculul, doar negrul fiind ceva mai palid, în deosebi pe remige, lipsind banda roșie de pe ceafă.Fenologie și ecologie: specie sedentară și cuibăritoare în România. Cuibărește în apropierea caselor, în diferiți copaci bătrâni de prin curți și grădini. Deseori zboară prin coronamentul arborilor. Cuibul este amenajat în scorburi ale copacilor, ponta fiind de 5-6 ouă.Specii de confuzie: se deosebește de ciocănitoarea pestriță mare Dendrocopos major prin coloritul capului. Ciocănitoarea mare prezintă o dungă neagră care leagă mustața cu dunga neagră de pe ceafă. Pe lângă aceasta există și diferențe în extinderea penelor roșii pe abdomen și petele albe de pe rectricele exterioare.Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. + 
Vânturelul de seară – Falco vespertinusPerioada de observații: lunile Mai – August.Metoda utilizată: puncte de observație. O hartă cu habitate potențiale este prezentată în Anexa 7 la planul de management.Criterii de identificare: Lungimea: 32 – 34 cm. Anvergura aripilor: 46 – 52 cm. Aripile au aceeași lungime cu coada. Masculul are pleoapele, inelul orbital și picioarele roșii. Culoarea generală a penajului este vânăt-ardeziu. Coada este neagră-cenușie. Femela are penajul inferior ruginiu-deschis, iar spatele și aripile cenușii cu dungi negre. Coada este mai închisă cu dungi transversale negre.Fenologie și ecologie: specie oaspete de vară și cuibăritoare în România. Sosește în prima decadă a lunii mai și pleacă spre Africa Centrală și de Sud în a doua decadă a lunii august. Preferă habitatele de pajiști și fânațe cu mamifere mici din abundență și copaci răzleți de plopi, stejari sau fagi, unde cuibărește alături de coloniile de cioară de semănătură Corvus frugilegus, în coronamentul copacilor.Specii de confuzie: masculul nu are specii de confuzie. Femela are penajul asemănător cu vânturelul roșu Falco tinnunculus și șoimul rândunelelor Falco subbuteo, diferența față de primul fiind penajul de pe spate și aripi de culoare albastră și pe abdomen roșu, iar față de al doilea, diferența poate fi observată numai în zbor, partea inferioară fiind roșie și nu albă cu dungi negre.Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. + 
Acvila de câmp – Aquila heliacaPerioada de observații: pe tot parcursul anului.Metoda utilizată: puncte de observație. O hartă cu habitate potențiale este prezentată în Anexa 8 la planul de management.Criterii de identificare:Lungimea: 80 – 82 cm. Anvergura aripilor: 180 – 200 cm. Nu există diferențe ale penajului între mascul și femelă, sexele fiind diferite doar prin mărime. Penajul este maro închis cu excepția umerilor și a cozii, pe umeri având mici pete albe, iar coada este neagră, cu o bandă fină albă. La cap, în dreptul ochilor au culoare aurită sau maro deschisă. Au picioarele acoperite de fulgi pe toată suprafața, exceptând ghearele. Pielea este solzoasă, iar ghearele sunt puternice.Fenologie și ecologie: specie sedentară și cuibăritoare în România. Preferă habitatele de pajiști și fânațe cu mamifere mici din abundență și copaci răzleți de stejari sau fagi, unde cuibărește în coronamentul copacilor, cuiburile având diametrul de aproximativ 1 m. Femela depune 1-2 ouă, perechile fiind monogame.Specii de confuzie: se aseamănă la penaj cu acvila de munte Aquila chrysaetos, singurele diferențe fiind lipsa culorii aurite din dreptul ochilor, a benzii fine albe de pe coadă, dar diferența majoră e la habitat, acvila de munte preferând zonele montane cu altitudini de peste 1500 m, iar acvila de câmp, cele joase de câmpie și șes.Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. … 2.3.2.2.AmfibieniÎn cuprinsul documentației sitului de importanță comunitară ROSCI0133 este menționată ca obiectiv de conservare buhaiul de baltă cu burta roșie – Bombina bombina. Cu ocazia studiilor de teren specia nu a fost identificată. Habitatul favorabil acesteia este aproape inexistent pe suprafața sitului, aria în cauză fiind caracterizată de un regim de umiditate nefavorabil, așa cum arată și vegetația zonei formată din specii xerofite. Singurul loc în care specia poate să găsească unele condiții parțial favorabile este subparcela silvică 4T, care adăpostește un fost lac artificial utilizat în trecut pentru o fazanerie, în prezent abandonat și aproape secat, însă acesta este în afara sitului. Totuși, neidentificarea speciei în sit poate fi datorată numărului mai scăzut de ochiuri de apă și bălți ca urmare a secetei excesive din anul 2012, în special din lunile mai-iulie. Ca urmare, în continuare se prezintă atât o descriere generală cât și metodologia de identificare ce poate fi utilizată în teren. + 
Buhaiul de baltă cu burta roșie – Bombina bombinaBombina bombina se numește popular buhai de baltă cu burta roșie, datorită sunetelor emise de către masculi în perioada de reproducere, asemănătoare instrumentului popular denumit buhai; "cu burta roșie" datorită colorației ventrale, reprezentată de pete de culoare roșie sau oranj, pe un fundal negru.Buhaiul de baltă folosește avertizarea coloră printr-o poziție aposematică sau "Unken-reflex", de ridicare a bărbiei și a membrelor anterioare, pentru a atrage atenția asupra faptului că tegumentul este otrăvitor. Specia este de dimensiuni mici, până în 5 cm, având un colorit dorsal măsliniu, cenușiu-deschis, rar cenușiu-închis sau verde-olive; sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau verzi, ce reprezintă aglomerări de negi glandulari. Pupilele au formă triunghiulară sau cordiformă. Bombina bombina este o specie predominant diurnă, preferând bălțile permanente, smârcurile, mlaștinile eutrofe, bălțile temporare și ochiurile de apă din zona de șes și până spre 300 m sau 400 m în Transilvania. Perioada de reproducere este între aprilie și uneori chiar august, femela depunând ponta, între 10 și 100 ouă per pontă, izolat sau în grămezi mici, pe fundul apei sau pe vegetație. Aceeași femelă poate depune 2-3 ponte pe an. Trebuie precizat că Bombina bombina hibridează introgresiv cu Bombina variegata între 150 m și aproximativ 300 m, uneori și mai sus, spre 400 m, hibrizii având un fitness mai redus decât speciile parentale, conform lui Szymura, 1993. Hibrizii prezintă caractere intermediare, mai apropiate de una sau alta din speciile parentale.Spectrul trofic al speciei Bombina bombina este reprezentat de diptera chironomide, coleoptere, himenoptere, homoptere, colembole, larve de limoniide, oligochete, araneide, conform Nicoară și Nicoară, 2007.Deși în Europa specia se află într-un declin, statutul de conservare evaluat pentru România este de "aproape amenințată", efectivul speciei fiind de ordinul sutelor de mii. Specia este amenințată de tendința de modificare a habitatelor umede, de drenare a bălților/smârcurilor, de poluarea habitatelor acvatice lentice, în care specia este prezentă. De asemenea, specia este amenințată de folosirea pesticidelor în agricultură și silvicultură, conform Iftime 2005. + 
Metode de identificareMetodele de identificare pentru Bombina bombina sunt: căutare activă în habitatele considerate favorabile pentru reproducere – bălți, canale de irigații, ochiuri de apă, smârcuri și altele asemenea; transecte auditive; utilizarea unui mincioc pentru capturarea larvelor; căutarea de ponte. Ar trebui capturați și fotografiați pe partea ventrală un număr de minim 30 de adulți, pentru a verifica dacă există un anumit grad de hibridare cu Bombina variegata. Pentru fotografierea modelului ventral al adulților este utilizat un acvariu de teren și un aparat de fotografiat digital. Pentru înregistrarea coordonatelor geografice a fost utilizat un dispozitiv GPS. Datele au fost încărcate într-o bază de date în format Excel sau Acces. Pe baza înregistrărilor spațiale a fost realizată harta de răspândire a speciei la nivelul ariei naturale Pădurea Bădeana. …  …  … 2.4.Informații socio-economice și culturaleCadrul natural în care se află ariile protejate oferă posibilitatea desfășurării unei game reduse de activități economice, cele mai importante fiind cele de natură agricolă – culturi agricole și creșterea animalelor.Nu se cunosc referințe din trecut privitoare la pădurea Bădeana mai vechi de 1892. În anul 1892 se întocmește o hartă topografică a regiunii unde apare menționată și pădurea Bădeana care la momentul respectiv avea o suprafață considerabil mai mare decât cea actuală. Arboretele sunt constituite preponderent din specii de stejari xerofiți, solul este înierbat. Aria protejată reprezintă actualmente un fragment vestigiar dintr-o vastă formațiune stepică, ce acoperea în trecut mai ales versanții sudici ai dealurilor. Arealul pădurii a fost redus treptat din nevoia de noi exploatații agricole pentru locuitorii din zonă care erau proprietari ai pădurilor. Pădurea a aparținut până în 1948 marilor proprietari, persoane fizice. Recoltarea masei lemnoase se făcea în funcție de necesități, iar ca sortimente predomina lemnul de foc în steri, bile manele din foioase și lemn de mină. Nu se executau lucrări suplimentare pentru regenerare. În anul 1948 a avut loc naționalizarea pădurilor.Primul amenajament de după naționalizare apare în anul 1952. În acest amenajament nu este individualizat ca obiectiv de gospodărire și protecția deosebită a unor arborete valoroase. Abia la următorul amenajament care apare în anul 1968 se fixează ca obiectiv de gospodărire și protecția specială a arboretelor valoroase, iar rezervațiile sunt incluse în grupa funcțională 1.5 a cu protecție integrală și aveau propuse doar lucrări de igienizare a arborelelor. Următorul amenajament apare în anul 1979. Ca urmare a modificării clasificării tipurilor de grupe funcționale, din Normele tehnice pentru silvicultură din 1985, în amenajamentul silvic din anul 1988, pădurea apare încadrată în grupa funcțională 1.5 c – Păduri cu funcție de protecție specială – rezervații naturale. Ultimul amenajament care este încă în vigoare datează din anul 2009.Având în vedere faptul că în prezent întreg trupul aparține aceluiași proprietar, Statul Român, nu există presiuni economice asupra pădurii. Căile de acces sunt căi de pământ greu accesibile și ca atare posibilitatea tăierilor ilegale este redusă. În plus, o mare parte din trupul de pădure în care se află aria protejată este în prezent ocupat de păduri de salcâm gospodărite pentru obiective de producție și ca atare, nevoile de material lemnos ale populației din zonă sunt satisfăcute, presiunea asupra ariei protejate fiind inexistentă. … 2.5.Evaluarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ2.5.1.Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestierePotrivit Directivei nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a)arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere; … b)habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare; … c)speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. … În ceea ce privește habitatele de importanță comunitară luate în studiu, considerăm că menținerea structurii naturale și a funcțiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menținerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă și ca atare va fi îndeplinită și cea de-a treia condiție necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de față se concentrează în special pe structura arboretelor.În plus, starea de conservare, așa cum este definită în primul paragraf, se referă la habitat ca întreg la nivel de sit și nu la porțiuni din acesta – adică arborete individuale din cadrul sitului. Cu toate acestea, din motive tehnico-organizatorice, considerăm că aceasta trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărui arboret, ca unitate elementară în gospodărirea pădurilor, folosind ca model de referință structura tipurilor natural fundamentale de pădure. Astfel, dacă fiecare arboret va prezenta o stare de conservare favorabilă cu atât mai mult suma lor, întreaga suprafață a habitatului la nivel de sit, va fi într-o astfel de stare. În plus, existența unei porțiuni mici într-o stare nefavorabilă conservării ar putea trece neobservată, adică efectul ei asupra întregului ar putea fi considerat drept nesemnificativ, în cazul în care habitatul este evaluat ca întreg și nu la nivel de arboret individual.Plecând de la această abordare, în vederea evaluării stării de conservare a unui habitat forestier s-a propus a se analiza o serie de indicatori, conform Candrea și colab. 2009:a)Indicatori de suprafață … b)Indicatori de structură a habitatuluii.La nivel de arboret … ii.La nivelul regenerării … iii.La nivel de subarboret … iv.La nivel de pătură erbacee … v.Diverse perturbări …  … Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriți toți indicatorii din tabelul de mai jos. + 
Tabelul 2. Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea și colaboratorii 2009

În ceea ce privește utilizarea indicatorilor din tabelul de mai sus se impun următoarele clarificări, potrivit Stăncioiu și colab. 2008:a)Suprafața habitatului. Chiar dacă nu există limite de suprafață impuse de Rețeaua Natura 2000, în general, atunci când habitatul în cauză ocupă suprafețe prea mici, întrucât menținerea integralității și a continuității acestuia sunt dificil de asigurat, se recomandă fie să i se mărească suprafața, fie suprafața respectivă să fie considerată -fără cod de habitat Natura 2000; … b)Dinamica suprafeței. Trebuie reținut faptul că acest indicator se referă strict la diminuarea suprafeței pe care există habitatul de importanță comunitară. În plus, chiar și pentru cazurile în care diminuarea suprafeței este sub pragul maxim admis prezentat în tabel, se vor lua măsuri de revenire cel puțin la suprafața inițială, fie prin refacere pe vechiul amplasament, fie prin extindere într-o altă zonă. … c)Modul de regenerare al arboretului. Trebuie subliniat faptul că Rețeaua Ecologică Natura 2000 nu impune regenerarea exclusiv din sămânță a habitatelor forestiere. Cu toate acestea, având în vedere efectele negative ale regenerării repetate din lăstari, este de preferat ca regenerarea generativă sau cea din drajoni, atunci când cea din sămânță este dificil de realizat, să fie promovată ori de câte ori este posibil. Regenerarea generativă include și plantațiile, dar cu puieți obținuți din sămânță de proveniență corespunzătoare – locală sau din ecotip similar. … d)Arbori uscați în arboret. Rețeaua Ecologică Natura 2000 nu impune prezența lemnului mort sub formă de arbori uscați pe picior sau căzuți la sol. Cu toate acestea, prezența acestora în arboret denotă o biodiversitate crescută și ca atare existența lor trebuie promovată. La evaluarea acestui indicator se vor inventaria arborii de acest fel de dimensiuni medii la nivel de arboret. În plus, în arboretele tinere, sub 20 ani, în care eliminarea naturală este foarte activă, acești indicatori nu au relevanță. … e)Gradul de acoperire al semințișului. Acest indicator nu se va estima în primii 2 ani după executarea unei tăieri de regenerare, mai ales în cazul celor cu caracter de însămânțare. … f)Compoziția floristică a subarboretului și păturii erbacee. La evaluare se va ține seama de stadiul de dezvoltare al arboretului. În plus, în cazul păturii erbacee este de dorit ca evaluarea să surprindă atât aspectul vernal cât și cel estival. … g)Perturbări. Se includ aici suprafețe de pe care minim 50 % din exemplarele unui etaj al arboretului sunt vătămate, înțelegând prin aceasta că la nivel de fito-individ intensitatea distrugerilor reprezintă cel puțin 50 % din suprafața asimilatoare; nu vor face obiectul evaluării etajele care asigură o acoperire mai mică de 10%. Evaluarea se face la nivelul fiecărui etaj, nu se cumulează suprafețele afectate de la mai multe etaje. Factorii de stres/situațiile limitative care pot avea un impact major asupra habitatelor forestiere din sit sunt în general:i.de natură abiotică: doborâturi/rupturi produse de vânt și/sau de zăpadă, viituri/revărsări de ape, depuneri de materiale aluvionare și altele asemenea; … ii.de natură biotică: vătămări produse de insecte, ciuperci, plante parazite, microorganisme, faună și altele asemenea.; … iii.de natură antropică: tăieri ilegale, incendieri, poluare, exploatarea resurselor ca de exemplu rocă, nisip, pietriș, eroziunea și reducerea stabilității terenului, pășunatul și altele asemenea. …  … Cu toate că anumite perturbări – pășunatul și trecerea animalelor prin habitat, incendiile de litieră – nu au un efect imediat și foarte vizibil asupra etajului arborilor, suprafața afectată de acestea nu trebuie să depășească 20% din suprafața totală a arboretului.După analiza tuturor acestor indicatori, pentru a decide asupra stării de conservare a unui anumit arboret dintr-o anumită subparcelă silvică, s-a utilizat cheia de încadrare din documentului oficial emis de Comisia Europeană în 2004 referitor la monitorizarea stării de conservare a habitatelor prezentată în Tabelul 3. + 
Tabelul 3. Cheia de încadrare a stării de conservare a habitatelor

Pe baza acestor indicatori, analiza stării de conservare a habitatelor forestiere din ROSCI0133 Pădurea Bădeana se prezintă în tabelul următor: + 
Tabelul 4. Starea de conservare a habitatelor forestiere

Din analiza indicatorilor prezentați în tabelul anterior se constată că, în afară de o porțiune mică aferentă subparcelei silvice 5i, starea de conservare a ambelor habitate forestiere este favorabilă. Probleme de importanță secundară sunt regenerarea în proporție mare a cvercineelor din lăstari și lipsa lemnului mort din pădure. De asemenea în apropierea limitelor cu arboretele de salcâm, acesta are tendința de a deveni invadant și copleșitor pentru speciile de cvercinee, reprezentând un pericol mai ales în perioada tinereții când cvercineele cresc foarte greu față de salcâm.În ceea ce privește subparcela 5i menționată mai sus, trebuie subliniat faptul că starea de conservare a fost încadrată doar ca inadecvată și nu nefavorabilă. Acest lucru se datorează strict suprafeței totale a acesteia, și nu structurii habitatului în prezent, care este foarte redusă și ca atare poate pune în pericol existența habitatului 91AA în viitor. Încadrarea în categoria "stare inadecvată" reprezintă doar un semnal pentru acordarea unei atenții sporite în gospodărire pentru a menține tipul natural de pădure pe suprafața în cauză în ciuda unor dificultăți care pot să apară, cum ar fi datorită invaziei salcâmului din arboretele care înconjoară subparcela silvică în cauză.Pentru a eficientiza procesul de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ din zonă, se propune o armonizare a limitelor celor două arii protejate. Ca atare, în cazul rezervației Pădurea Bădeana se propune renunțarea la suprafețele aferente subparcelelor silvice 4F și 5K, acestea fiind ocupate anterior de ochiuri stepice însă au fost împădurite relativ recent, în anul 2004, și ca atare valoare lor conservativă este redusă. În plus suprafața totală acestora este mică.În ceea ce privește situl de importanță comunitară se propun următoarele:a)includerea subparcelei silvice 5B ocupată de habitatul 91AA, această subparcelă este în prezent inclusă doar în rezervație; … b)eliminarea porțiunilor din subparcelele 4B și 4D acestea fiind reprezentate de salcâmete, fără cod Natura 2000 și fără importanță din punct de vedere conservativ pentru speciile și habitatele ce fac obiectul managementului în Pădurea Bădeana; … c)includerea porțiunilor din subparcelele silvice 5A – o suprafață și 6C – trei suprafețe, care conform limitelor actuale nu sunt incluse. … Ca atare suprafața totală de conservat devine 55,4 ha pentru rezervație și 61,9 ha pentru situl de importanță comunitară.Diferențele și harta cu limitele finale propuse pentru situl de importanță comunitară și rezervație sunt prezentate în Anexa 9 la planul de management. … 2.5.2.Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsăriAșa cum s-a menționat la capitolul 2.3., dintre toate speciile de păsări menționate în documentația rezervației, a fost identificată doar Picus canus. În plus față de aceasta, a mai fost identificată încă o specie de ciocănitoare: Dendrocopos syriacus. Speciile de răpitoare menționate în documentație, acvila de câmp – Aquila heliaca și vânturel de seară – Falco vespertinus, nu au fost identificate în teren cu toate că habitatul este favorabil acestora. Ca atare, chiar dacă nu se poate vorbi de o stare de conservare a acesteia, activitățile de monitorizare în viitor se vor referi și la aceste specii.Pentru cele 2 specii de ciocănitori menționate mai sus, starea de conservare evaluată în anul 2012, pe baza metodologiei din Ghidul de Interpretare pentru Evaluarea Stării de Conservare elaborat de Centrul Tematic European pentru Protecția Naturii și Biodiversități este favorabilă.Amenințările potențiale la adresa populațiilor de păsări sunt:a)tăierea arborilor cu cuiburi sau doar distrugerea cuiburilor … b)turismul neorganizat și depozitarea deșeurilor. … c)incendiile de origine antropică utilizate pentru curățirea terenurilor din terenurile agricole limitrofe ariei naturale protejate și care pot pătrunde în pădure. … Trebuie menționat faptul că nici una dintre acestea nu reprezintă un pericol la momentul actual în Pădurea Bădeana

 … 2.5.3.Evaluarea stării de conservare pentru specia Bombina bombinaCondițiile de habitat pentru asigurarea unei populații viabile pe termen lung – minim 3 bălți cu succes reproductiv, apropiate între ele, apă limpede, fără pești, minim 50% din suprafața corpului de apă să fie de mică adâncime – sub 50 cm, vegetația trebuie să fie tipic de mlaștină, sub 1 m înălțime, mărimea efectivă a populației trebuie să fie de minimum 500 adulți, minimum 5000 mp suprafață acvatică de reproducere, minimum 25 mp/adult habitat acvatic de hrănire, distanța între 1 și 2 km între populații, în cazul structurii metapopulaționale, caz în care populațiile locale pot fi mai mici numeric, conform Meskee și colaboratorii, 2009 – sunt practic inexistente la nivelul sitului ROSCI0133, datorită climatului local în principal, cu episoade de secetă frecvente. Pentru aducerea populației de Bombina bombina din ROSCI0133 la un statut favorabil de conservare ar trebui realizate lucrări speciale de management, costisitoare și cu eficiență incertă, cum ar fi menținerea apei, alimentarea artificială a zonelor de reproducere și altele asemenea. Ca atare, întrucât habitatul nu este specific pentru această specie de amfibieni se propune monitorizarea timp de un an pentru a verifica dacă situația din anul 2012 se datorează secetei excesive din acest an și pentru a putea lua decizia finală de menținere sau eliminare din formularul standard a speciei. …  …  + 
Capitolul IIISCOP ȘI OBIECTIVE3.1.Scopul managementuluiScopul managementului ariilor naturale protejate din Pădurea Bădeana este de a menține sau a îmbunătăți acolo unde este cazul prin intervenții active de management starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate. … 3.2.Obiective pentru specii și habitatea)Informațiile din Formularul Standard al sitului de importanță comunitară ROSCI0133 și din documentația rezervației naturale 2.777:i.Obiectiv 1- Actualizarea informațiilor din Formularul Standard și revizuirea obiectivelor de conservare în cele două arii protejate din Pădurea Bădeana. …  … b)Habitatele forestiere 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.:i.Obiectiv 2 – Conservarea habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91I0* în ariile protejate din Pădurea Bădeana … ii.Obiectiv 3 – Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91I0* în ariile protejate din Pădurea Bădeana …  … c)Speciile de păsări Falco vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus și Dendrocopos syriacus:i.Obiectiv 4 – Conservarea populațiilor de Falco vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus și Dendrocopos syriacus în ariile protejate din Pădurea Bădeana … ii.Obiectiv 5 – Monitorizarea stării de conservare a populațiilor de Falco vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus și Dendrocopos syriacus în ariile protejate din Pădurea Bădeana …  … d)Buhaiul de baltă cu burta roșie – Bombina bombina:i.Obiectiv 6 – Conservarea speciei de importanță comunitară Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana … ii.Obiectiv 7 – Monitorizarea speciei de importanță comunitară Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana …  … e)Obiective comunei.Obiectiv 8 – Gestionarea activităților antropice în ariile naturale protejate din Pădurea Bădeana … ii.Obiectiv 9 – Conștientizarea și informarea populației locale din zonă …  …  …  + 
Capitolul IVIMPLEMENTARE4.1.Acțiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor4.1.1.Acțiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea BădeanaÎn ceea ce privește modul actual de planificare și aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier național, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic și deci reglementată prin legislația națională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice. Acestea sunt elaborate de către entități specializate autorizate de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, după norme unitare la nivel național, indiferent de natura proprietății și de forma de administrare. După elaborare amenajamentele sunt aprobate de autoritatea națională care răspunde de silvicultură. Aceste planuri au la bază obiective de interes național și nu urmăresc strict maximizarea profitului, obținerea de venituri pe termen scurt, ci continuitatea funcțiilor și mai ales conservarea biodiversității, așa cum sublinia și Golob în 2005. Activitatea de amenajare a pădurilor, conform Leahu 2001 și normelor tehnice de amenajare a pădurilor elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului în anul 2000, se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: Principiul continuității exercitării funcțiilor atribuite pădurii, Principiul exercitării optimale și durabile a funcțiilor multiple de producție ori de protecție, Principiul valorificării optimale și durabile a resurselor pădurii, Principiul estetic; Principiul conservării și ameliorării biodiversității. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure și regenerarea naturală din sămânță a arboretelor.Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucțiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerințelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar, potrivit lui Golob, 2005.Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat și funcțional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenție de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar și în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu strictețe prevederile planurilor de gospodărire și a instrucțiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura 2000, pe lângă valoarea științifică și turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu strictețe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare, inclusiv din Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare, în special capitolul III. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea.Pe baza experienței acumulate în alte zone ale Rețelei Natura 2000 și printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire vor trebui adaptate continuu la realitățile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor și habitatelor.Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informațiile referitoare la starea actuală de conservare precum și eventualele amenințări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare în general pentru menținerea și refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung și nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent și pe termen relativ scurt vor fi deasemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte. La baza lor au stat următoarele surse bibliografice:– Constantinescu N., 1976. Conducerea arboretelor, vol. I și II. Editura Ceres, București; … – Florescu I. I., 1991. Tratamente silviculturale. Editura Ceres, București; … – Florescu I. I., Nicolescu N. V., 1998. Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universității Transilvania, Brașov; … – Haralamb A. M., 1963. Cultura speciilor forestiere, ediția a II-a, revizuită și adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, București; … – Stăncioiu P.T. și colab., 2008. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176 – Măsuri de gospodărire. Editura Universității Transilvania, Brașov; … – Vlad I., Chiriță C., Doniță N., Petrescu L., 1997. Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, București; … – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor. București; … – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor. București; … – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. București. … Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menținerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual și cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent. + 
MĂSURI NECESARE MENȚINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂa)MĂSURI SILVICULTURALEHabitatul 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufosCu toate că etajul arborilor din aceste habitate are o compoziție puțin diversificată, fiind constituit aproape în exclusivitate din stejar pufos, datorită condițiilor de mediu specifice în care se găsesc în cele mai multe situații – climat uscat, expoziții însorite, soluri superficiale, înclinare accentuată a terenului, gospodărirea lor reclamă multă atenție. Toate intervențiile silviculturale trebuie să se adapteze condițiilor staționale limitative și în special să favorizeze regenerarea din sămânță a stejarului pufos, mai ales în cazul arboretelor situate pe versanți înclinați, cu sol superficial și înierbare puternică. Fructificația acestora trebuie valorificată din plin, având în vedere frecvența redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum și condițiile în general vitrege instalării și dezvoltării semințișurilor. De asemenea, un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanșării unor procese erozionale.Arboretele din acest tip de habitat din Pădurea Bădeana fac parte dintr-o rezervație naturală. În consecință, la momentul actual, din punct de vedere silvicultural sunt destinate ocrotirii integrale a naturii fiind exceptate de la orice fel de intervenție. Se poate interveni doar în cazuri excepționale, numai după obținerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuși, ținând cont că rezervațiile naturale corespund categoriei IUCN IV, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și/speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Ca atare, gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuității pădurii și menținerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcției de protecție atribuite. Reglementarea aplicării acestui tip de lucrări permit astfel o intervenție promptă și evitarea degradării stării de conservare. Chiar dacă modul lor de aplicare seamănă într-o anumită măsură cu lucrările silviculturale clasice, trebuie înțeles că lucrările speciale de conservare trebuie aplicate doar în cazurile în care starea de conservare a habitatului este în pericol, precum invazia unei specii, succesiunea spre un alt tip de habitat, dispariția unei părți din habitat datorită unor calamități naturale sau intervenții antropice, și nu urmăresc scopuri economice. Aceste lucrări se împart în trei categorii:i.Tăierile de conservare.Se practică în arborete mature, aflate în perioada exploatabilității de regenerare și au în vedere regenerarea treptată a acestora. Așa cum reiese însăși din denumirea lor, aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului, asigurarea continuității lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv și nu extracția de material lemnos, potrivit Giurgiu 1988.În ceea ce privește aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări:– de regulă, tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilității de protecție; … – prin tăieri se va urmări declanșarea regenerării naturale și promovarea nucleelor de regenerare deja existente; … – intensitatea tăierilor în primul deceniu de aplicare nu va depăși 10% din volumul arboretului, cu excepția unor situații deosebite precum uscări anormale, doborâturi și/sau rupturi provocate de vânt și/sau de zăpadă și altele asemenea. În deceniile ulterioare aceasta va fi corelată cu starea arboretului, dinamica regenerării și cu cerințele funcțiilor atribuite; … – tăierile se vor aplica în ochiuri. Acestea se vor amplasa treptat în timp și vor fi dispersate pe suprafața arboretului, potrivit stării acestuia; … – ochiurile vor avea un diametru de până la o înălțime de arbore; … – de preferință, în ochiuri, vegetația lemnoasă, inclusiv subarboretul, cu excepția speciilor rare, va fi extrasă integral, printr-o tăiere unică; … – tăierile se vor executa în anii cu fructificație abundentă a stejarilor pufoși, eventual în cel următor și de preferat iarna pe zăpadă, mai ales dacă există semințișuri instalate și sunt prezente specii rare. Doar dacă există semințișuri deja instalate, nu se va ține cont de anul de fructificație; … – dacă sunt porțiuni de arboret în care ponderea speciilor secundare sau invazive este importantă, acestea vor fi extrase cu precădere la prima intervenție. …  … ii.Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor.La fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producția, potrivit Giurgiu 1988, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare: degajări, curățiri, rărituri. Prin aceste lucrări se va urmări reglarea competiției cu alte specii, mai ales cu salcâmul care are potențial invaziv, formarea unor coroane și rădăcini optim dezvoltate pentru o rezistență sporită la secetă. În cazul arboretelor de pe versanți abrupți, cu soluri superficiale și/sau fenomene de eroziune, este indicat ca în cazul plantațiilor să se utilizeze puieți cu rădăcina protejată. Intensitatea și periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcția de protecție prioritară atribuită. În general, conform Giurgiu 1988, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcții de producție și protecție. … iii.Lucrări de regenerare.Conform Giurgiu 1988, aceste lucrări vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, urmărind realizarea unei compoziții naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a semințișurilor instalate, de introducere a subetajului și subarboretului și altele asemenea, după cum menționează.Cele mai importante măsuri silviculturale necesare pentru sprijinirea regenerării naturale din sămânță în arboretele bătrâne, care au depășit vârsta exploatabilității tehnice, sunt:– pentru crearea unor condiții bune de regenerare, având în vedere faptul că în general pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 – 30 % din suprafața ce se urmărește a fi regenerată, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare de plante; … – dacă subarboretul și/sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporție care să permită instalarea și apoi dezvoltarea semințișului, imediat după instalarea semințișului de stejar pufos, la sfârșitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat semințișul crescut la umbră și incomplet lignificat. Tăierea arbuștilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare; … – în cazul în care fructificațiile sunt foarte rare sau semințișul stejarului pufos nu se instalează în eventuale ochiuri apărute prin uscarea naturală a arborilor, se poate recurge la semănături directe eventual plantații. Materialul seminologic va fi de proveniență locală sau din ecotipuri similare; … – pentru protejarea semințișurilor valoroase de concurența speciilor ierboase și arbustive, se pot executa descopleșiri. Se recomandă ca în primii ani de la instalare, până la atingerea unei înălțimi de 40 – 50 cm, în funcție de condițiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte 2 descopleșiri pe an, una la începutul sezonului de vegetație, în luna mai și alta spre sfârșitul acestuia, în lunile septembrie – octombrie, însă cu atenție maximă pentru protejarea speciilor rare de plante; … – tot în acest stadiu se pot extrage și lăstarii și drajonii tineri care amenință dezvoltarea exemplarelor din sămânță. …  … Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului:Pentru deceniul următor, date fiind starea și vârsta, în general nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. Salcâmul trebuie ținut sub control strict în porțiunile unde pătrunde, sub formă de puieți sau drajoni, în interiorul arboretelor de stejari, având potențial invaziv deosebit, cu toate că cel mai mare pericol îl reprezintă doar în perioada de regenerare a stejăretelor. În plus, în cazul unor fructificații abundente la stejarul pufos, care pot asigura succesul regenerării în ciuda prădării de către ungulate, rozătoare, insecte, păsări, se recomandă aplicarea lucrări de ajutorare a regenerării naturale.Habitatul 91I0 Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp.Chiar dacă sunt ecosisteme mai puțin complexe decât pădurile de șleau, managementul acestora reclamă multă atenție. Gospodărirea lor trebuie să valorifice din plin fructificația stejarilor, având în vedere frecvența redusă a anilor în care aceasta este abundentă precum și necesitățile speciale de dezvoltare a semințișurilor. De asemenea, intervențiile silviculturale trebuie să se adapteze condițiilor staționale limitative, în special pentru regenerarea speciilor de cvercinee. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanșării unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele edificatoare de habitat, ca salcâmul, teiul argintiu, jugastrul, arțarul tătărăsc și altele asemenea. Ca și în cazul habitatului precedent, arboretele luate în studiu sunt fără rol productiv fiind incluse într-o rezervație naturală. Și aici însă gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare, așa cum sunt descrise pentru habitatul anterior.Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului:Pentru deceniul următor, cu atât mai puțin în următorii 5 ani – perioada de aplicare a acestui plan de management, date fiind starea și vârsta, nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. … b)ALTE INTERVENȚIIAlte măsuri necesare menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:i.Populațiile de ungulate se vor menține în efective optime pentru a nu periclita regenerarea stejarilor ele putând distruge ghinda dar și regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase și în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată și deci presiunea faunei asupra vegetației forestiere este în general redusă. Dacă este totuși necesar, se vor aplica substanțe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării stejarilor împotriva faunei sălbatice; … ii.Se va interzice pășunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmărește instalarea acesteia; … iii.Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condițiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorității competente pentru protecția mediului și cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, conform prevederilor art. 94 alin. (1) lit. n, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; … iv.Se va interzice abandonarea în habitat a deșeurilor de orice natură. … v.Chiar dacă la momentul actual turismul în arie este redus, reglementarea acestei activități este deosebit de importantă. În cazul în care în viitor se va urmări promovarea ariei pentru turism, afișarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului și evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât și utilizarea vehiculelor motorizate vor fi restricționate în funcție de cerințele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat și eventualele abateri trebuie sancționate prompt. Atât căile de vizitare prin habitatele protejate dar și locurile speciale de campare și modul de gestionare a deșeurilor trebuie respectate cu strictețe. …  …  + 
MĂSURI NECESARE REFACERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂa)INTERVENȚII SILVICULTURALEi.În urma unor perturbări catastrofale, pădurile de stejari se vor reface prin plantații, semănături directe sau prin regenerare naturală, dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de proveniență locală; … ii.Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung să domine și să elimine stejarii, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate, în funcție de stadiul de dezvoltare: descopleșiri, degajări, curățiri, rărituri, tăieri de regenerare, introducere prin însămânțări, plantații, ajutorarea regenerării naturale și altele asemenea. …  … b)ALTE INTERVENȚIIÎn cazul în care, din diverse cauze, stabilitatea versanților este afectată sau sunt prezente fenomene de eroziune accentuată, se va acționa prompt pentru înlăturarea factorilor declanșatori și se vor aplica măsuri tehnice specifice pentru reabilitare a stațiunilor. …  … 4.1.2.Măsuri propuse pentru conservarea populațiilor de păsări de interes conservativ din ariile protejate din Pădurea BădeanaDe reținut că pentru toate speciile identificate și cartate în ariile protejate statutul de conservare este favorabil ceea ce înseamnă că managementul de până acum al acestor suprafețe, din punct de vedere al avifaunei, a fost corespunzător. Se propun totuși în continuare câteva măsuri de conservare necesare:Măsuri de gospodărire pentru speciile de răpitoare, Falco vespertinus și Aquila heliaca.Cu toate că speciile nu au fost identificate în ariile protejate pe parcursul vizitelor în teren, habitatul este foarte favorabil acestora. Ca atare, în eventualitatea în care aceasta vor fi identificate în viitor, se propun următoarele măsuri:a)arborii cu cuiburi nu vor fi tăiați și cuiburile existente nu trebuie distruse indiferent dacă sunt active sau nu; … b)activitățile umane trebuie desfășurate în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de cuibărit; … c)în perioada de cuibărit este necesară stabilirea și respectarea unei zone tampon de formă circulară în jurul cuibului în care orice fel de activitate umană să fie interzisă, diametrul cercului fiind între 150 – 300 m; … Măsuri de gospodărire pentru speciile de ciocănitori, Picus canus și Dendrocopos syriacusCa regulă generală, sunt valabile aceleași măsuri ca la specia anterioară. În plus, se recomandă următoarele:a)păstrarea arborilor uscați pe picior asigură atât spații necesare cuibăritului dar și resurse de hrană, astfel se recomandă păstrarea la ha a minim 5 % din arborii uscați în picioare, aproximativ 15 mc/ha, în pădurile care au o suprafață de minimum 100 ha; … b)evitarea tratamentelor chimice contra insectelor; …  … 4.1.3.Măsuri propuse pentru conservarea speciei Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea BădeanaPentru menținerea unui habitat favorabil amfibienilor, este necesară asigurarea de condiții favorabile atât în mediu acvatic cât și pe uscat în ceea ce privește reproducere, hrănirea și hibernarea. Având în vedere condițiile necesare pentru conservarea speciei în ceea ce privește habitatul acvatic al acesteia dar și cel terestru, se recomandă următoarele măsuri:a)conservarea zonelor cu Juncus sp. și a smârcurilor care băltesc în mod natural; evitarea desecărilor sau a lucrărilor care pot distruge aceste zone. … b)pentru a asigura un habitat terestru favorabil, pentru hrănire și pentru hibernare se recomandă amplasarea unor grămezi de pietre și/sau de lemne în apropierea bălților. … c)amenajarea de adăpători în zonele cu adâncituri astfel încât să existe o rețea de adăpători cu distanțe de până la 1 km între ele; … d)limitarea utilizării pesticidelor la o zonă tampon de minim 100 m față de limitele ariilor protejate. …  … 4.1.4.Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din Pădurea BădeanaPentru a crește eficiența măsurilor de management în conservarea speciilor și habitatelor pentru care a fost declarată arie protejată Pădurea Bădeana, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, trebuie elaborat un plan de monitorizare a stării de conservare. Acesta trebuie să conțină următoarele:a)întrebări posibile de monitorizare, derivate din acțiunile de management; … b)măsură/indicator; … c)justificare; … d)atribute; … e)eșantionare – numărul transectelor/zonelor pentru monitorizare, distribuția și selecția transectelor/zonelor pentru monitorizare, dimensiunea transectelor/zonelor pentru monitorizare, localizarea/marcarea transectelor în teren; … f)protocoale de colectarea datelor – informații detaliate privind natura datelor și modalitatea de colectare a acestora, formatul de colectare a datelor, asigurarea calității și mecanisme de standardizare, frecvența și sincronizarea monitorizării; … g)managementul și analiza datelor – stocarea și managementul datelor, analiza datelor, modalitatea de prezentare a rezultatelor responsabilului cu managementul sitului; … h)alocarea resurselor necesare monitorizării – personal implicat, resurse/echipamente necesare; … i)fișă standard de monitorizare … Indicatorii aleși și frecvența monitorizării trebuie stabilită în conformitate cu particularitățile fiecărui habitat sau specie. Pentru Pădurea Bădeana se propune următorul plan, conform tabelului 5: + 
Tabelul 5. Planul de monitorizare pentru speciile și habitatele din Pădurea Bădeana

 … 4.1.5.Planul de acțiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate și indicatorii de realizatPe baza obiectivelor de management și a măsurilor propuse pentru conservarea celor două habitate forestiere, a speciilor de păsări și amfibieni, în tabelul 6 se prezintă planul de acțiuni. Pentru realizarea acestuia cât și pentru a evalua resursele umane și materiale necesare ducerii la îndeplinire a acestuia și pentru planificarea în timp a activităților s-a folosit modelul propus de Appleton în 2002. + 
Tabelul 6. Planul de acțiuni

Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism – PUZ, PUG, PATJ, precum și Amenajamentele silvice, trebuie să fie actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui/administratorului.Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar atât pentru actualizarea documentațiilor de urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor.În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, după aprobarea planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

 … 

 … 4.2.Acțiuni care vizează desfășurarea activităților de prevenire și gestionare a incendiilor și a altor calamități naturaleCustodele ariilor protejate vizate de prezentul plan de management dispune de personal pregătit în domeniul prevenirii și gestionării incendiilor, urmând să continue acțiunile pe care le desfășoară în mod normal pentru pregătirea personalului care deservește ariile naturale protejate precum și pentru asigurarea dotării cu mijloace tehnice adecvate de intervenție. De altfel, interzicerea utilizării focului deschis pentru diverse activități în perimetrul protejat este o măsură inclusă în planul de acțiuni prezentat în tabelul 6, la poziția 8.3.Direcția silvică Vaslui dispune de planuri de intervenție detaliate pentru cazurile de forță majoră care includ întreaga suprafață a fondului forestier aflat în administrare, inclusiv suprafața ariilor protejate ce fac obiectul prezentului plan de management. Aceste planuri de intervenție evidențiază modalitățile și mijloacele de intervenție pentru limitarea și/sau înlăturarea efectelor produse de calamitățile naturale inerente. … 4.3.Resurse umane, financiare, instituționale pentru fiecare acțiuneDin punct de vedere instituțional, ariile protejate din Pădurea Bădeana, sunt în custodia Direcției silvice Vaslui, reprezentată prin Ocolul silvic Bârlad, conform Convenției de custodie nr. 0104/04.03.2012 încheiată cu Ministerul Mediului și Pădurilor. Atât la nivelul direcției silvice cât și la nivel de ocol silvic există câte o persoană responsabilă pentru ariile protejate avut în custodie. În teren, paza și controlul sunt asigurate de personalul de teren sau de alte persoane specializate din cadrul ocolului cu responsabilități pe linie de pază, fond forestier, împăduriri, vânătoare.De menționat faptul că, după cum rezultă și din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acțiuni nu sunt foarte mari, după cum și necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuții pe linia implementării unora dintre acțiunilor stabilite.De asemenea, acțiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activități care sunt desfășurate în mod curent de către custode și reprezintă obligații de servici. Activitățile care nu sunt deja în sarcina custodelui, sunt însă eligibile pentru numeroase surse de finanțare, unele dintre ele cu finanțare 100% – Fondul Național de Mediu, POS Mediu, axa prioritară 4 și altele asemenea.În tabelul 7, resursele umane și financiare identificate respectiv estimate se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management, la nivelul organizației însărcinate cu custodia celor două arii protejate suprapuse. + 
Tabel 7: Detalierea resurselor umane și financiare pe obiective și acțiuni

Notă …

*3) Acțiunile din cadrul acestui obiectiv sunt efectiv în sarcina administratorilor fondului forestier ce trebuie să elaboreze și să aplice amenajamentele silvice și să asigure integritatea fondului forestier în condițiile prevăzute de regimul silvic.
*4) În mod normal această activitate se execută de către gestionarul fondului de vânătoare ca o obligație pe linia unei bune gospodăriri a faunei cinegeticeBugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management este redat în tabelul 8. + 
Tabel 8: Angajament bugetar al custodelui ariei naturale Pădurea Bădeana – lei

NOTE:1.1.– cuprinde cheltuieli aferente re-verificării în teren – în anul I de implementare – a prezenței speciei Bombina bombina – a cărei prezență nu a putut fi confirmată încă; … 1.2.– cuprinde cheltuieli aferente monitorizării în teren a stării de conservare pentru habitatele forestiere și pentru speciile de păsări și eventual amfibieni – dacă se confirmă prezența; dacă nu se confirmă, suma anuală se reduce la 7000 lei; … 1.3.– cuprinde cheltuieli de salarii și deplasări ale personalului de teren – pădurari, șef district – și de birou – responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, șef ocol – aferente activităților de pază și implementare, fără cheltuieli efective aferente lucrărilor silvice; … 1.4.– cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de teren -pădurari, șef district – și de birou -responsabil arii protejate, resp. cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, șef ocol – aferente culegerii de date și managementului acestora; … 2.3.– cuprinde cheltuieli aferente amenajării unui punct de informare pentru vizitatori – în anul I de implementare, la sediul custodelui, precum și cheltuieli anuale pentru consumabile; … 3.2.– cuprinde cheltuieli aferente elaborării și întreținerii unei pagini web aferente ariei protejate … 3.3.– cuprinde cheltuieli – de salarii și deplasări ale personalului de teren și birou al custodelui- aferente desfășurării unor activități educative cu prilejul Lunii Pădurii sau altor sărbători din zonă; … 4.2.– cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de birou – responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, șef ocol – aferente activităților de management și coordonare; … 4.4.Calendar de implementare pentru fiecare acțiune … Tabelul 9 prezintă calendarul de implementare al planului de acțiuni și posibilii parteneri. + 
Tabel 9: Calendarul de implementare a planului de acțiuni

 …  + 
Capitolul VANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT + 
Anexa nr. 1la Planul de management
Harta cu limitele actuale ale sitului de importanță comunitară ROSCI0133
Pădurea Bădeana și ale rezervației naturale 2.777 Pădurea Bădeana + 
Anexa nr. 2la Planul de management
Harta cu localizarea sitului de importanță comunitară ROSCI0133
Pădurea Bădeana și a rezervației naturale 2.777 Pădurea Bădeana + 
Anexa nr. 3la Planul de management
Distribuția tipurilor de sol în situl de importanță comunitară
ROSCI0133 Pădurea Bădeana + 
Anexa nr. 4la Planul de management
Distribuția tipurilor de habitate în situl de importanță comunitară
ROSCI0133 Pădurea Bădeana + 
Anexa nr. 5la Planul de management
Distribuția potențială a speciei Picus canus în rezervația naturală
de interes național 2.777 Pădurea Bădeana*5)Notă …

*5) Notă: cercurile mari roșii identifică pătratele unde specia este potențial prezentă + 
Anexa nr. 6la Planul de management
Distribuția potențială a speciei Dendrocopos syriacus
în rezervația naturală de interes național 2.777 Pădurea Bădeana*6)Notă …

*6) Notă: cercurile mari roșii identifică pătratele unde specia este potențial prezentă + 
Anexa nr. 7la Planul de management
Distribuția potențială a speciei Falco vespertinus în rezervația
naturală de interes național 2.777 Pădurea Bădeana*7)Notă …

*7) Notă: cercurile mari roșii identifică pătratele unde specia este potențial prezentă + 
Anexa nr. 8la Planul de management
Distribuția potențială a speciei Aquila heliaca în rezervația naturală
de interes național 2.777 Pădurea Bădeana*8)Notă …

*8) Notă: cercurile mari roșii identifică pătratele unde specia este potențial prezentă + 
Anexa nr. 9la Planul de management
Limitele actuale și propuse pentru ROSCI0133 Pădurea Bădeana + 
BIBLIOGRAFIEAppleton, M. R., 2002 Protected area management planning in România – A Manual and Toolkit. Fauna Flora InternaționalBorza, A., Boșcaiu, N., 1965 Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, București.Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. 1999 – Păsările din România și Europa, Hamlyn Guide;Candrea Bozga Șt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. 2009 Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" – Monitorizarea stării de conservare. Editura Universității Transilvania din Brașov, 74 pg.Ciocârlan, V., 2000 Flora ilustrată a României. Editura Ceres, București.Ciochia V. 1984 – Dinamica și migrația păsărilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București;Ciochia V. 1992 – Păsările clocitoare din România, Ed. Științifică, București;Constantinescu N. 1976 Conducerea arboretelor, vol. I și II. Editura Ceres, BucureștiDoniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p.Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. 2005-b. Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p.Florescu I. I. 1991 Tratamente silviculturale. Editura Ceres, BucureștiFlorescu, I. I., Nicolescu, N. V. 1998 Silvicultură, Vol. II – Silvotehnica. Editura Universității Transilvania din Brașov, 194 pGafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.Giurgiu, V., 1988 Amenajarea pădurilor cu funcții multiple. Editura Ceres, București.Golob, A., 2005 Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 – 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development – Proceedings of the 6th IUFRO Internațional Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen și P. Herbst editori. Editura Universității Transilvania din BrașovHaralamb A. M. 1963 Cultura speciilor forestiere – ediția a II-a, revizuită și adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, BucureștiHoreanu Cl., Chifu Th., Ștefan N. 1989 Rezervații naturale din județul Vaslui Ocrot. Nat. Med. Înconj. 33, nr. 1, p. 53-58, BucureștiIftime, A. 2005 Amphibia, în "Cartea Roșie a Vertebratelor din România", ed. Botnariuc, N., Tatole, V., Academia Română și Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", BucureștiLeahu, I. 2001 Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică și Pedagogică, București, 616 p.Nicoară, A., Nicoară, M. 2007 Study of a Bombina bombina – Anura, Amphibia population from the periurban ecosystems north of Iași city, Herpetologica Romanica Vol. 1, 2007, pp. 22-29Posea Gr., Badea L. 1984 România. Unitățile de relief – Regionarea geomorfologică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București.Săvulescu, T. ed, 1952 – 1976 Flora României vol. I – XIII, Editura Academiei Române.Snow, D. W. Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK.Snow, D. W. Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK.Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Șt. B., Predoiu Gh., Șofletea N. 2008 Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" – Măsuri de gospodărire. Editura Universității Transilvania din Brașov, 184 pg.Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. 1999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK.Szimura, J. 1993 Analysis of Hybrid Zones with Bombina, in "Hybrid Zones and the Evoluntionary Process", ed. by R.G. Harrison, Oxford University Press, New YorkVlad I., Chiriță C., Doniță N., Petrescu L. 1997 Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, București*** Institutul Geologic 1968 Harta Geologică 1:200.000 – vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, București*** I.G.F.C.O.T. 1992 Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului, București*** Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice*** Comisia Europeană 2007 – Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_0 7_im.pdf*** MAPPM 2000 – 2. Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului*** MAPPM 2000 – 3. Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului*** MAPPM 2000 – 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului*** Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 – Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România*** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos*** Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 1997 – Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, Facultatea de Biologie – Contract 7011, Tema pe 1997 8-cod 697 – Studiul complex al ariilor protejate din județul Vaslui și a situației lor actuale. Director Prof. Dr. Ion Iordache, Autori: N. Ștefan, I. Sârbu, A. Oprea, I. Ion, Gh. Mustață, I Moglan, M. Nicoară, C. Gache, Șt. Zamfirescu*** OMMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011*** OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice cu modificările și completările din Legea nr. 49/2011*** WorldClim – Global Climate Data – Free climate data for ecological modeling and GIS – http://www.worldclim.org/*** 2009, Great Crested Newt Survey and Mitigation Statement, compiled by Ecology Services Ltd. for United Utilities Plc, Thirlmere House, Lingley Mere Bussiness Park, Lingley Green Avenue, Great Sankey, Warrington, WA5 3LP, Woodgate Hill, UK–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește