PLAN DE ACŢIUNE din 8 iulie 2004

pentru reforma sectorului de sănătate



A. Pe termen scurt (sfârşitul anului 2004)1. Finalizarea cadrului legislativ pentru direcţiile prioritare ale sistemului de sănătate: hotărâre a Guvernului privind strategia naţională de sănătate publică, ordin al ministrului sănătăţii privind serviciile de urgenţă prespitaliceşti, ordin al ministrului sănătăţii privind competenţele spitalelor (inclusiv legate de conducerea spitalelor), revizuirea Hotărârii Guvernului nr. 412/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, ordin al ministrului sănătăţii privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea centrelor de sănătate multifuncţionale, reglementări privind politica naţională a medicamentului2. Elaborarea primei versiuni a planurilor naţionale, regionale şi locale de sănătate pentru structuri şi servicii furnizate în domenii specifice3. Planificarea şi restructurarea serviciilor de sănătate în vederea creşterii accesului populaţiei urbane şi rurale la servicii de calitate pe baza planurilor de sănătate dezvoltate4. Finanţare eficientă şi transparentă a spitalelor prin: monitorizarea execuţiei bugetare a acestora în vederea încadrării în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, extinderea sistemului de finanţare bazată pe caz la toate unităţile care furnizează servicii spitaliceşti de internare continuă pentru pacienţi acuţi, publicarea pe paginile de web ale instituţiilor abilitate a rapoartelor de activitate clinică şi financiare ale spitalelor5. Creşterea disponibilităţii medicamentelor pentru populaţie, în limita fondurilor existente prin derularea licitaţiilor centralizate pentru medicamente de bază în spitale, derularea licitaţiilor electronice pentru achiziţii în spitale şi introducerea primelor ghiduri de practică (diabet)6. Reabilitarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească7. Îmbunătăţirea fluxului electronic de informaţii şi a distribuirii informaţiilor publice în sistemul de sănătate (de la furnizori la instituţiile locale şi/sau centrale şi înapoi şi între instituţiile locale şi centrale din sistem) prin introducerea semnăturii electronice, publicarea documentelor oficiale pe paginile de web, conceperea unui format unic de raportare clinică şi/sau financiară8. Standardizarea codificării şi implementarea registrelor naţionale de date în sistemul de sănătate (de exemplu, pentru diabet)9. Monitorizarea şi finalizarea investiţiilor în derulare10. Stimularea participării sectorului privat la serviciile de sănătate prin: elaborarea unui ordin al ministrului sănătăţii privind normele de aplicare a Legii asigurărilor private de sănătate, extinderea parteneriatelor public-private legate de externalizarea serviciilor de dializă, imagistică şi laborator, finalizarea procesului de privatizare a managementului de spital pentru un spital-pilot11. Finalizarea şi pregătirea programelor cu finanţare externă, mai ales a celor referitoare la asistenţa mamei şi copilului, consolidarea capacităţii de management şi de control a Ministerului Sănătăţii şi a serviciilor de medicină de urgenţă12. Implementarea recomandărilor Proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România13. Susţinerea în continuare a dezvoltării îngrijirilor primare şi în ambulatoriu prin concesionarea cabinetelor medicale către mediciB. Pe termen mediu (până în 2008)1. Îmbunătăţirea furnizării serviciilor de sănătate comunitare (medicină generală/de familie, medicamente în ambulatoriu, planificare familială, centre de sănătate multifuncţionale, servicii de specialitate în ambulatoriu etc.) şi integrarea acestora cu serviciile spitaliceşti, precum şi cu îngrijirile sociale şi pentru vârstnici, în regim public sau privat2. Finalizarea programelor cu finanţare externă pentru asistenţa mamei şi copilului, consolidarea capacităţii de management şi de control din Ministerul Sănătăţii şi a serviciilor de medicină de urgenţă3. Îmbunătăţirea performanţei serviciilor spitaliceşti prin reglementarea unor noi tipuri de servicii furnizate la acest nivel (asistenţă ambulatorie integrată, proceduri efectuate în regim de spitalizare de zi, spitalizare de o zi) şi prin îmbunătăţirea infrastructurii bazei de diagnostic şi tratament4. Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei îngrijirilor spitaliceşti prin susţinerea abordării de tipul medicinei bazate pe dovezi, pe baza ghidurilor clinice şi realizarea a două ghiduri model până în 2005 (pentru diabet şi hipertensiune)5. Continuarea reducerii numărului de paturi de spital iniţiată în cursul anului 2003 (în vederea atingerii ţintei finale de planificare naţională pe termen lung a paturilor, de 4,3 paturi la 1.000 de locuitori în anul 2014). Implicarea susţinută în identificarea unei combinaţii de mecanisme de reducere a numărului de paturi pentru a atinge un rezultat real de aproximativ 5,5 paturi la 1.000 de locuitori (până în 2008) prin:a) reducerea duratei medii de spitalizare în cazul afecţiunilor acute şi extinderea serviciilor care se furnizează într-o singură zi (cum ar fi: spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, ambulatoriul integrat, servicii diagnostice etc.); … b) reducerea ratei de internări în spital în cazul afecţiunilor acute şi cronice (cu excepţia bolilor psihice şi infecţioase); … c) creşterea numărului de zile de spitalizare disponibile şi a ratei de ocupare a paturilor în spital în cazul afecţiunilor acute şi în spitalizarea de zi; … d) transferul zilelor/pat din spitale în unităţi cu specific nemedical acut (îngrijiri sociale, unităţi medico-sociale etc.). … 6. Dezvoltarea şi rafinarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat a spitalelor şi aplicarea acestuia la toate unităţile spitaliceşti de îngrijiri acute care au fost restructurate şi reducerea treptată până la eliminare a ponderii finanţării istorice în calcularea tarifelor; introducerea şi adaptarea sistemului de finanţare bazată pe caz şi pentru serviciile ambulatorii7. Stabilirea politicilor de sănătate referitoare la utilizarea noilor tehnologii medicale, medicamente, echipamente, bazate pe de o parte pe studii de cost-eficienţă şi cost-eficacitate şi pe de altă parte pe nevoile de sănătate, în vederea furnizării unor servicii medicale de calitate8. Stabilirea cadrului de reglementări privind operaţionalizarea unor centre de sănătate multifuncţionale referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/managementul. Implementarea în cel puţin 15 judeţe a acestor centre, acolo unde este necesar prin restructurarea centrelor medicale rurale, centrelor de permanenţă, staţiilor de ambulanţă, a spitalelor rurale şi urbane mici şi a spitalelor de monospecialitate9. Stabilirea cadrului de reglementări privind extinderea îngrijirilor la domiciliu, referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/managementul, în vederea reducerii internărilor în spital cu metode cost-eficiente. Atingerea obiectivelor determinate, cum ar fi reabilitarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu, implementarea lor pe scară largă în 20 de judeţe10. Stabilirea cadrului de reglementări privind extinderea serviciilor ambulatorii integrate, referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/ managementul; se va sprijini astfel transferul anumitor servicii de îngrijiri cronice furnizate în spitale (diabet, astm, hipertensiune etc.) către ambulatoriul spitalului: vor fi stabilite sisteme integrate ambulatorii în cel puţin câte un spital judeţean sau universitar din fiecare judeţ11. Implementarea unor mecanisme de finanţare sustenabile, echitabile şi transparente, bazate pe descentralizarea responsabilităţii financiare, având structuri de responsabilitate şi de raportare corespunzătoare. Finalizarea şi adoptarea reglementărilor privind managementul datoriilor, a clasificaţiei bugetare, a planului de conturi şi a altor recomandări financiare cheie ale proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România, în consens cu legislaţia românească în domeniu. Implementarea unor mecanisme de finanţare susţinute, echitabile şi transparente pentru a asigura viabilitatea financiară a schemei de asigurări de sănătate şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate12. Decizia asupra modelelor de alocare regională a resurselor care să fie aplicate în România: implementarea modelului agreat şi obţinerea de îmbunătăţiri semnificative în echitatea alocării resurselor la nivel naţional13. Implementarea de politici, proceduri şi reglementări noi în vederea îmbunătăţirii conducerii şi managementului serviciilor de sănătate şi reducerii semnificative a nivelului corupţiei la nivel judeţean şi regional; implementarea reţelelor de conducere judeţene/regionale în cel puţin 10 judeţe14. Planificarea serviciilor de sănătate şi reformă instituţională:a) actualizarea planurilor de sănătate judeţene, regionale şi naţionale în ceea de priveşte numărul unităţilor şi serviciile furnizate în domeniile specifice; … b) reorganizarea spitalelor bazată pe planul nevoilor de servicii de sănătate, în concordanţă cu infrastructura, echipamentele, tehnologia şi personalul necesar; … c) stabilirea unui plan de dezvoltare profesională pentru personalul medical de la toate nivelurile; … d) înfiinţarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor de sănătate; … e) stabilirea unui set minim de indicatori pentru monitorizarea calităţii serviciilor de sănătate. … 15. Identificarea nevoilor de formare pentru a implementa noile metode de management financiar, de conducere, managementul operaţional şi reforma serviciilor şi formarea unei structuri de pregătire corespunzătoare16. Implementarea unor sisteme îmbunătăţite de management al informaţiei pentru planificare, managementul serviciilor şi monitorizarea largă a performanţei sistemului, pe baza parametrilor de performanţă ce urmează a fi definiţi şi a metodelor ce urmează a fi agreate17. Colaborarea, în principal, cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a găsi oportunităţile şi stimulentele necesare în vederea continuării stimulării investiţiilor din sectorul privat în infrastructură, furnizarea de servicii şi management prin stimularea parteneriatelor public-private, folosind experienţa proiectelor-pilot de parteneriat public-privat iniţiate începând cu anul 200218. Continuarea investiţiilor în dezvoltarea viitoare a funcţiei de planificare la nivel central şi judeţean şi revizuirea atât a Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate, cât şi a planurilor de sănătate judeţene, regionale şi naţionale în funcţie de realizările de până în acel moment şi de posibilităţile de dezvoltare, de exemplu, programe naţionale de servicii clinice, programe sau proiecte cu finanţare externă etc.19. Obţinerea consensului asupra măririi ponderii finanţării pentru sănătate20. Codificarea şi corelarea tuturor actelor normative din domeniul sănătăţii într-un cod sanitar sau cod al sănătăţii publice.C. Pe termen lung (până în 2014)1. Atingerea obiectivelor finale ale strategiei privind serviciile de sănătate la nivel naţional până la o medie naţională de aproximativ 4,3 paturi la 1.000 de locuitori, prin implementarea combinaţiei de mecanisme de reducere a numărului de paturi stabilite prin Strategia naţională de raţionalizare a serviciilor spitaliceşti:a) reducerea duratei medii de spitalizare prin tratarea a cel puţin 25% din pacienţii acuţi în structuri de spitalizare de zi şi prin reducerea cu 10% a duratei de spitalizare pentru internările continue; … b) reducerea cu 10% a ratei internărilor în spital pentru pacienţii acuţi şi cronici (cu excepţia bolilor psihice şi a bolilor infecţioase); … c) stabilirea la 365 a numărului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internările în spitalizare continuă; … d) stabilirea la 250 a numărului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internările în spitalizare de zi; … e) transferul a 10% din numărul zilelor de spitalizare din spitale în unităţile de îngrijiri sociale şi pentru vârstnici. … 2. Încheierea restructurării şi reorganizării tuturor unităţilor sanitare şi implementarea serviciilor care sunt adecvate şi bazate pe nevoile de sănătate ale populaţiei.–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește