pentru ratificarea Convenţiei europene privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. C pct. 11 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României emite următoarea ordonanţa: +
Articolul 1Se ratifica Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972. +
Articolul 2Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare se vor formula următoarele declaraţii:În baza art. 13 paragraful 3:(1) Cererile formulate în temeiul prezentei convenţii în faza de urmărire penală vor fi adresate Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. … (2) Cererile formulate în temeiul prezentei convenţii în faza de judecată vor fi adresate Ministerului Justiţiei. … În baza art. 18 paragraful 2:Fără a aduce atingere prevederilor art. 18 paragraful 3, cererile formulate în temeiul prezentei convenţii şi documentele anexate vor fi trimise autorităţilor române, însoţite de o traducere în limba franceza sau engleza.În baza art. 41 paragraful 1:(1) România va refuza o cerere de urmărire, dacă apreciază ca infracţiunea are un caracter pur religios – anexa nr. 1 lit. a). … (2) România va refuza o cerere de urmărire pentru o faptă a carei sancţionare, conform propriei legislaţii, este de competenţa exclusiva a unei autorităţi administrative – anexa nr. 1 lit. b). … (3) România nu accepta art. 30 şi 31 – anexa nr. 1 lit. g). … (4) În sensul prezentei convenţii, termenul resortisant înseamnă cetăţean – anexa nr. 2. … PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemnează:–––––Ministru de stat,ministrul justiţiei,Valeriu StoicaMinistru de interne,Constantin Dudu-Ionescup. Ministrul afacerilorexterne,Ioan Pascu,secretar de stat +
CONVENŢIA EUROPEANĂprivind transferul de proceduri în materie penală*)––––Notă …
*) Traducere.Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii,considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai strânsă uniune între membrii săi,intentionand sa completeze ceea ce deja au adoptat în domeniul dreptului penal pentru a ajunge la o sancţiune mai justa şi mai eficienta,considerând a fi utila pentru acest scop, în spiritul încrederii reciproce, organizarea urmăririi infracţiunilor la nivel internaţional,evitand inconvenientele care pot aparea ca rezultat al unor conflicte de competenţa,au convenit următoarele: +
Titlul IDefiniţii +
Articolul 1În sensul prezentei convenţii, termenul:a) infracţiune se referă la acele fapte care constituie infracţiuni, precum şi la cele care sunt vizate de dispoziţiile legale menţionate în anexa nr. 3 la prezenta convenţie, cu condiţia ca, atunci când infracţiunea este de competenţa unei autorităţi administrative, persoana interesată să aibă posibilitatea de a aduce cazul respectiv în faţa unei instanţe judecătoreşti; … b) sancţiune se referă la orice pedeapsa sau alta măsura ocazionată de/sau pronunţată pentru o încălcare a prevederilor legale menţionate în anexa nr. 3. … +
Titlul IICompetenţa +
Articolul 21. În vederea aplicării prezentei convenţii, orice stat contractant va avea competenţa de a efectua urmărirea, conform propriilor legi penale, a oricărei infracţiuni căreia i se aplică legea penală a unui alt stat contractant.2. Competenţa recunoscută unui stat contractant exclusiv în temeiul paragrafului 1 din acest articol poate fi exercitată numai în urma unei cereri de urmărire formulate de către un alt stat contractant. +
Articolul 3Orice stat contractant competent, în temeiul propriilor legi, de a urmări o infracţiune poate, în vederea aplicării prezentei convenţii, sa renunţe la angajarea procedurii de urmărire în justiţie sau sa o abandoneze pentru o persoană suspecta care este sau va fi urmărită pentru aceeaşi infracţiune de către un alt stat contractant. Ţinând seama de dispoziţiile art. 21 paragraful 2, orice decizie de renunţare la procedura este provizorie atâta timp cat n-a intervenit o hotărâre definitivă în celălalt stat contractant. +
Articolul 4Statul solicitat încetează urmărirea bazată în exclusivitate pe dispoziţiile art. 2 atunci când, după cunoştinţa sa, dreptul de pedeapsa se întinde, conform legii statului solicitant, pentru o alta cauza decât prescripţia, situaţie în care se face aplicarea prevederilor art. 10 lit. c) ale art. 11 lit. f) şi g), ale art. 22, 23 şi 26. +
Articolul 5Dispoziţiile titlului III din prezenta convenţie nu limitează competenţa conferita statului solicitat de către legislaţia sa interna în materie de urmărire. +
Titlul IIITransmiterea urmăririi +
Secţiunea 1Cererea de urmărire +
Articolul 61. În cazul în care o persoană este suspectata de a fi comis o infracţiune conform legii unui stat contractant, acel stat poate solicita unui alt stat contractant sa înceapă urmărirea în cazurile şi conform condiţiilor prevăzute de prezenta convenţie.2. Dacă, conform prevederilor acestei convenţii, un stat contractant poate solicita unui alt stat contractant sa înceapă urmărirea, autorităţile competente ale primului stat vor lua în considerare aceasta posibilitate. +
Articolul 71. Urmărirea nu poate fi exercitată în statul solicitat decât atunci când fapta în legătură cu care s-a solicitat începerea urmăririi ar fi infracţiune în cazul comiterii pe teritoriul acestui stat şi când autorul ar fi pasibil de o condamnare şi în baza legilor acestui stat.2. Dacă infracţiunea a fost comisă de o persoană investită cu o funcţie publică în statul solicitant sau cu privire la o persoană investită cu o funcţie publică la o instituţie ori la un bun care are caracter public în acest stat, aceasta va fi considerată în statul solicitat ca şi cum ar fi fost comisă de o persoană investită cu o funcţie în acest stat sau cu privire la o persoană, instituţie ori bun corespunzând, în acest din urma stat, aceluia ce face obiectul infracţiunii. +
Articolul 81. Un stat contractant poate solicita unui alt stat contractant sa înceapă urmărirea în unul sau mai multe dintre cazurile următoare:a) dacă acuzatul are reşedinţa obişnuită în statul solicitat; … b) dacă acuzatul este cetăţean al statului solicitat sau dacă acest stat este statul sau de origine; … c) dacă acuzatul executa sau urmează să execute o pedeapsă privativă de libertate în statul solicitat; … d) când acuzatul face obiectul, în statul solicitat, al unei urmăriri judiciare pentru aceeaşi infracţiune sau pentru alte infracţiuni; … e) dacă se considera ca transferul urmăririi este justificat prin interesul de a descoperi adevărul şi, mai ales, dacă elementele de proba cele mai importante se găsesc în statul solicitat; … f) dacă se considera ca executarea unei eventuale condamnări în statul solicitat este susceptibilă sa amelioreze posibilităţile de reintegrare socială a condamnatului; … g) dacă se considera ca prezenta acuzatului la audieri nu poate fi asigurata în statul solicitat; … h) dacă statul solicitant considera că nu este în măsura să execute o eventuala condamnare, chiar atunci când are calea extrădării, şi ca statul solicitat este în măsura sa o facă. … 2. În cazul în care acuzatul a fost condamnat efectiv într-un stat contractant, acest stat nu poate solicita transferul urmăririi pentru unul sau mai multe dintre cazurile menţionate la paragraful 1 al acestui articol decât atunci când nu poate executa condamnarea respectiva, chiar având calea extrădării, şi atunci când celălalt stat contractant nu accepta principiul executării unei hotărâri date în străinătate sau refuza executarea unei astfel de hotărâri. +
Articolul 91. Autorităţile competente din statul solicitat vor examina cererea pentru transferul urmăririi, care le-a fost adresată în aplicarea articolelor precedente. Acestea vor decide, în conformitate cu propria legislaţie, cum vor acţiona în continuare.2. Atunci când legea statului solicitat prevede pedepsirea infracţiunii de către o autoritate administrativă, acest stat va informa, cat mai curând posibil, statul solicitant, cu excepţia cazului în care statul solicitat a făcut o declaraţie conform paragrafului 3 al acestui articol.3. Orice stat contractant poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare ori de aderare sau în orice alt moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să facă cunoscute condiţiile în care legea sa naţionala permite pedepsirea anumitor infracţiuni de către o autoritate administrativă. O asemenea declaraţie înlocuieşte înştiinţarea prevăzută la paragraful 2 al acestui articol. +
Articolul 10Statul solicitat nu va da curs cererii:a) dacă aceasta nu este conformă cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 şi ale art. 7 paragraful 1; … b) dacă exercitarea urmăririi este contrară dispoziţiilor art. 35; … c) dacă, la data menţionată pe cerere, prescripţia acţiunii publice este împlinită în statul solicitant, conform legislaţiei sale. … +
Articolul 11Fără a prejudicia dispoziţiile art. 10, statul solicitat nu poate refuza complet sau parţial acceptarea cererii, decât în unul sau mai multe dintre cazurile următoare:a) dacă considera ca motivul pe care se bazează cererea, în aplicarea art. 8, nu este justificat; … b) dacă acuzatul nu are reşedinţa obişnuită în statul solicitat; … c) dacă acuzatul nu este cetăţean al statului solicitat şi nu avea reşedinţa sa obişnuită pe teritoriul acestui stat în momentul comiterii infracţiunii; … d) dacă considera ca infracţiunea în legătură cu care se solicita urmărirea are un caracter politic sau este o infracţiune pur militară ori pur fiscală; … e) dacă estimeaza ca exista motive serioase sa creadă ca cererea de urmărire este determinata de considerente de rasa, naţionalitate sau opinii politice; … f) dacă propria sa lege este deja aplicabilă faptei şi dacă, conform acestei legi, acţiunea publică este prescrisă la momentul primirii cererii; în acest caz, nu se va putea face aplicarea prevederilor art. 26 paragraful 2; … g) dacă competenţa să se bazează exclusiv pe prevederile art. 2 şi dacă, în momentul primirii cererii respective, acţiunea publică este prescrisă conform legii proprii, luându-se în considerare prelungirea cu 6 luni a termenului de prescripţie prevăzut la art. 23; … h) dacă fapta s-a comis în afară teritoriului statului solicitant; … i) dacă urmărirea este contrară angajamentelor internaţionale ale statului solicitat; … j) dacă urmărirea este contrară principiilor fundamentale ale ordinii juridice din statul solicitat; … k) dacă statul solicitant a încălcat o regulă de procedura prevăzută în aceasta convenţie. … +
Articolul 121. Statul solicitat revoca acceptarea cererii dacă, ulterior acestei acceptări, se descoperă un motiv pentru a nu se da curs cererii, conform art. 10.2. Statul solicitat poate să îşi revoce acceptarea cererii:a) dacă ar fi evident ca prezenta acuzatului nu poate fi asigurata pentru audiere în acest stat sau dacă o eventuala condamnare nu poate fi executată în statul respectiv; … b) dacă unul dintre motivele de refuz prevăzute la art. 11 este descoperit înainte de începerea judecării cazului de către o instanţa; sau … c) în alte cazuri, dacă statul solicitant este de acord. … +
Secţiunea a 2-aProcedura de transfer +
Articolul 131. Cererile prevăzute în aceasta convenţie sunt făcute în scris. Acestea sunt adresate, ca şi toate comunicările necesare aplicării prezentei convenţii, fie de către Ministerul Justiţiei din statul solicitat, fie, conform unor acorduri speciale, direct de către autorităţile statului solicitant către cele ale statului solicitat şi returnate pe aceeaşi cale.2. În cazuri urgente, cererile şi comunicările necesare vor putea fi trimise prin Organizaţia Internationala a Poliţiei Criminale (INTERPOL).3. Orice stat contractant va putea, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să facă cunoscută intenţia sa de a deroga de la regulile de transfer cele menţionate în paragraful 1 al acestui articol. +
Articolul 14Dacă un stat contractant considera informaţiile furnizate de către un alt stat contractant insuficiente pentru a-i permite să aplice prezenta convenţie, cere completarea informaţiilor necesare. El poate fixa un termen pentru primirea informaţiilor. +
Articolul 151. Cererea de urmărire este însoţită de originalul sau de o copie certificată a dosarului penal, precum şi de toate documentele utile. Totuşi, dacă acuzatul se afla în arest preventiv, în temeiul prevederilor secţiunii a 5-a, şi dacă statul solicitant nu este în măsura sa anexeze documentele la cererea de urmărire, acestea pot fi trimise ulterior.2. Statul solicitant informează în scris statul solicitat în legătură cu toate actele de procedura sau cu măsurile relative la acţiunea publică luate în statul solicitant după transmiterea cererii. Aceasta notificare este însoţită de orice documente utile. +
Articolul 161. Statul solicitat informează, fără întârziere, statul solicitant despre decizia sa asupra cererii de urmărire.2. Statul solicitat trebuie să informeze statul solicitant despre abandonarea urmăririi sau referitor la decizia luată în urma desfăşurării procedurii. O copie certificată de pe orice hotărâre scrisă trebuie să fie transmisă statului solicitant. +
Articolul 17Dacă competenţa statului solicitat se bazează exclusiv pe prevederile art. 2, acest stat trebuie să anunţe acuzatul despre cererea de urmărire, cu scopul de a-i permite acestuia să îşi expuna argumentele înainte ca acest stat sa ia o hotărâre în legătură cu cererea respectiva. +
Articolul 181. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 2 al acestui articol, traducerea documentelor referitoare la aplicarea prezentei convenţii nu este necesară.2. Orice stat contractant poate, în momentul semnării sau depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare ori de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să îşi rezerve dreptul de a solicita ca documentele sus-menţionate, cu excepţia copiei de pe hotărârea scrisă la care s-a făcut referire la art. 16 paragraful 2, sa îi fie adresate însoţite de o traducere. Celelalte state contractante vor trebui sa trimită traducerile respective fie în limba naţionala a statului destinatar, fie în una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei, după cum va indica statul destinatar. Totuşi o asemenea indicaţie nu este obligatorie. Celelalte state contractante pot aplica regula reciprocităţii.3. Acest articol nu aduce atingere dispoziţiilor referitoare la traducerea cererilor şi a documentelor anexate, conţinute în acordurile sau aranjamentele în vigoare ori care urmează să fie încheiate între doua sau mai multe state contractante. +
Articolul 19Documentele transmise în vederea aplicării acestei convenţii sunt scutite de toate formalităţile de legalizare. +
Articolul 20Fiecare dintre statele contractante renunţa sa reclame rambursarea cheltuielilor rezultate din aplicarea acestei convenţii. +
Secţiunea a 3-aEfectele cererii de urmărire în statul solicitant +
Articolul 211. Când statul solicitant a prezentat cererea de urmărire nu mai poate să îl urmărească pe acuzat pentru fapta care a motivat aceasta cerere sau sa mai execute o hotărâre pe care a pronunţat-o anterior acesteia. Totuşi, până la notificarea deciziei statului solicitat asupra cererii de urmărire, statul solicitant îşi păstrează dreptul de a proceda la toate actele de urmărire, cu excepţia celor care au drept efect sesizarea instanţei judecătoreşti sau, eventual, a autorităţii administrative competente pentru a se pronunţa asupra infracţiunii.2. Statul solicitant îşi reia dreptul de urmărire şi de executare:a) dacă statul solicitat îl informează despre decizia sa de a nu da curs cererii, în cazurile prevăzute la art. 10; … b) dacă statul solicitat îl informează ca refuza acceptarea cererii, în cazurile prevăzute la art. 11; … c) dacă statul solicitat îl informează ca revoca acceptarea cererii, în cazurile prevăzute la art. 12; … d) dacă statul solicitat îl informează despre hotărârea sa de a nu începe urmărirea sau de a o întrerupe; … e) dacă îşi retrage cererea înainte ca statul solicitat sa îl informeze referitor la hotărârea sa de a da curs cererii respective. … +
Articolul 22În statul solicitant cererea de urmărire facuta conform prezentei secţiuni are drept efect prelungirea cu 6 luni a termenului de prescripţie a acţiunii publice. +
Secţiunea a 4-aEfectele cererii de urmărire în statul solicitat +
Articolul 23Dacă competenţa statului solicitat se bazează exclusiv pe prevederile art. 2, termenul de prescripţie a acţiunii publice în acest stat se prelungeşte cu 6 luni. +
Articolul 241. Dacă urmărirea este subordonata unei plângeri în cele doua state, plângerea depusa în statul solicitant are aceeaşi valoare ca şi cea din statul solicitat.2. Dacă plângerea este necesară doar în statul solicitat, acest stat poate începe urmărirea chiar şi în absenta plângerii, dacă persoana indreptatita sa o formuleze nu se opune în termen de o luna de la data primirii înştiinţării prin care autoritatea competentă o informează despre acest drept. +
Articolul 25În statul solicitat sancţiunea aplicabilă infracţiunii este cea prevăzută de legea acestui stat, cu excepţia cazului în care legea respectiva prevede altfel. Când competenţa statului solicitat se bazează exclusiv pe prevederile art. 2, sancţiunea pronunţată în acest stat nu poate fi mai severă decât cea prevăzută de legea statului solicitant. +
Articolul 261. Orice act în scopul urmăririi, îndeplinit în statul solicitant conform legilor şi reglementărilor sale în vigoare, are aceeaşi valoare în statul solicitat ca şi cum ar fi fost îndeplinit de către autorităţile acestui stat, fără ca aceasta asimilare să poată avea efectul de a-i da acestui act o forta probanta superioară aceluia pe care o are în statul solicitant.2. Orice act întrerupător de prescripţie, valabil întocmit în statul solicitant, are aceleaşi efecte în statul solicitat şi invers. +
Secţiunea a 5-aMăsurile provizorii în statul solicitat +
Articolul 271. Când statul solicitant îşi anunta intenţia de a transmite o cerere de urmărire şi dacă competenţa statului solicitat se bazează exclusiv pe prevederile art. 2, statul solicitat poate, în urma cererii statului solicitant, sa treacă, în temeiul prezentei convenţii, la arestarea preventivă a învinuitului, dacă:a) legea statului solicitat autorizeaza detenţia preventivă pentru infracţiunea respectiva; … b) exista motive să se creadă ca invinuitul va disparea sau va crea un pericol de distrugere a probelor. … 2. Cererea de arestare preventivă va menţiona existenta unui mandat de arestare sau a oricărui alt act de aceeaşi forta, emis în formele prescrise de legea statului solicitant; va mai menţiona pentru ce fel de infracţiune se solicita urmărirea penală, când şi unde infracţiunea respectiva a fost comisă, precum şi descrierea cat mai precisa a învinuitului. Trebuie sa conţină, de asemenea, o expunere succintă a circumstanţelor comiterii faptei.3. Cererea de arest preventiv este trimisa direct de către autorităţile statului solicitant, menţionate la art. 13, autorităţilor corespondente din statul solicitat, fie prin posta sau telegraf, fie prin orice alt mijloc scris sau care a fost acceptat de către statul solicitat. Statul solicitant este informat, fără întârziere, în legătură cu rezultatul cererii sale. +
Articolul 28După primirea cererii de urmărire, însoţită de documentele prevăzute la art. 15 paragraful 1, statul solicitat are competenţa de a aplica toate măsurile provizorii, inclusiv arestarea preventivă a învinuitului şi sechestrul de bunuri, a căror aplicare ar fi permisă de legea sa, dacă infracţiunea pentru care este cerută urmărirea ar fi fost comisă pe teritoriul sau. +
Articolul 291. Măsurile provizorii menţionate la art. 27 şi 28 sunt reglementate de prevederile acestei convenţii şi de legea statului solicitat. Legea acestui stat sau convenţia determina şi condiţiile în care aceste măsuri pot inceta.2. Aceste măsuri pot inceta în toate cazurile menţionate la art. 21 paragraful 2.3. O persoana deţinută trebuie să fie eliberata în cazul în care a fost arestata în temeiul art. 27, iar statul solicitat nu a primit cererea de urmărire în termen de 18 zile de la data arestării.4. O persoana deţinută trebuie să fie eliberata în cazul în care a fost arestata în temeiul art. 27, iar documentele care însoţesc cererea de urmărire nu au fost primite de către statul solicitat într-un termen de 15 zile de la primirea cererii de urmărire.5. Perioada de detenţie, aplicată exclusiv în temeiul art. 27, nu va fi în nici un caz mai mare de 40 de zile. +
Titlul IVPluralitatea de proceduri penale +
Articolul 301. Orice stat contractant care, înainte de începerea sau în cursul urmăririi pentru o infracţiune pe care nu o apreciază ca având caracter politic sau militar, are cunoştinţa de existenta într-un alt stat contractant a unei proceduri de urmărire în curs, împotriva aceleiaşi persoane, pentru aceleaşi fapte, examinează dacă poate fie sa renunţe la propria urmărire, fie sa o suspende, fie sa o transmită celuilalt stat.2. În cazul în care considera oportun ca în stadiul respectiv sa nu renunţe la propria urmărire sau sa nu o suspende, anunta celălalt stat contractant despre aceasta în timp util şi, în orice caz, înainte de pronunţarea hotărârii în fond. +
Articolul 311. În situaţia descrisă la art. 30 paragraful 2, statele interesate se straduiesc să facă tot ceea ce este posibil sa determine, după aprecierea în fiecare caz de speta a circumstanţelor menţionate la art. 8, căruia dintre ele îi incumba grija continuării unei urmăriri unice. În timpul acestei proceduri de consultări statele interesate amana pronunţarea hotărârii în fond, fără să fie totuşi obligate sa prelungească aceasta amânare mai mult de 30 de zile de la expedierea înştiinţării prevăzute la art. 30 paragraful 2.2. Prevederile paragrafului 1 nu se impun:a) statului care a expediat înştiinţarea prevăzută la art. 30 paragraful 2, atunci când dezbaterile principale în fond au fost declarate deschise în prezenta învinuitului, înainte de expedierea înştiinţării; … b) statului căruia i se adresează înştiinţarea, atunci când aceste dezbateri au fost declarate deschise, în prezenta învinuitului, înainte de primirea înştiinţării. … +
Articolul 32În interesul descoperirii adevărului şi aplicării unei sancţiuni adecvate, statele interesate examinează dacă este oportun ca o urmărire unica să fie intentată de unul dintre ele şi, în caz afirmativ, se straduiesc sa determine care dintre ele va intenta urmărirea atunci când:a) mai multe fapte distincte, care constituie toate infracţiuni după legea penală a fiecăruia dintre aceste state, sunt atribuite fie unei singure persoane, fie mai multor persoane care au acţionat împreună; … b) o faptă unica, care constituie infracţiune după legea penală a fiecăruia dintre aceste state, este atribuită mai multor persoane care au acţionat împreună. … +
Articolul 33Orice hotărâre pronunţată în aplicarea prevederilor art. 31 paragraful 1 şi ale art. 32 produce între statele interesate toate efectele unui transfer de urmărire prevăzut de aceasta convenţie. Statul care renunţa la propria sa urmărire este considerat ca şi cum ar fi transferat urmărirea sa celuilalt stat. +
Articolul 34Transferul urmăririi penale menţionate în secţiunea 2 din titlul III se aplică prin acelea dintre prevederile sale care sunt compatibile cu prezentul titlu. +
Titlul VNe bis în idem +
Articolul 351. O persoana care a făcut obiectul unei hotărâri penale definitive şi executorii nu poate, pentru aceeaşi fapta, să fie urmărită, condamnata sau supusă executării unei sancţiuni în alt stat contractant:a) când aceasta a fost achitată; … b) când sancţiunea impusa: … (i) a fost executată în întregime sau este în curs de executare;(îi) a fost gratiata sau amnistiată în totalitate sau pentru partea din sancţiune neexecutata;(iii) nu mai poate fi executată datorită prescripţiei;c) dacă instanţa a constatat culpabilitatea autorului infracţiunii, fără sa pronunţe sancţiunea. … 2. Totuşi un stat contractant nu este obligat, cu excepţia cazului când el însuşi a solicitat urmărirea, sa recunoască efectul ne bis în idem, dacă fapta care a dat loc judecaţii a fost comisă împotriva unei persoane, instituţii sau unui bun ce are un caracter public în acest stat, sau dacă persoana judecata avea ea însăşi un caracter public în acest stat.3. În plus, un stat contractant în care a fost comisă fapta respectiva sau este considerată ca fiind comisă conform legii acestui stat nu este obligat sa recunoască efectul ne bis în idem decât atunci când statul însuşi a solicitat urmărirea. +
Articolul 36Dacă o noua urmărire este intentată împotriva unei persoane judecate pentru aceeaşi fapta în alt stat contractant, atunci orice perioada privativă de libertate, efectuată în executarea hotărârii respective, trebuie să fie dedusă din pedeapsa care va fi, eventual, pronunţată. +
Articolul 37Acest titlu nu va împiedica aplicarea dispoziţiilor naţionale mai favorabile, care se referă la efectul ne bis în idem aferent hotărârilor judecătoreşti pronunţate în străinătate. +
Titlul VIDispoziţii finale +
Articolul 381. Prezenta convenţie este deschisă semnării de către statele membre ale Consiliului Europei. Ea va fi ratificată sau acceptată. Instrumentele de ratificare sau de acceptare vor fi depuse la Secretariatul general al Consiliului Europei.2. Convenţia va intra în vigoare după 3 luni de la depunerea celui de-al treilea instrument de ratificare sau de acceptare.3. Aceasta va intra în vigoare, pentru orice stat semnatar care o va ratifica sau o va accepta ulterior, după 3 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare sau de acceptare. +
Articolul 391. După intrarea în vigoare a prezentei convenţii Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului Europei sa adere la prezenta convenţie. Rezoluţia privind aceasta invitaţie va trebui sa primească acordul unanim al membrilor consiliului, care au ratificat convenţia.2. Aderarea se va realiza prin depunerea la secretarul general al Consiliului Europei a unui instrument de aderare, care va avea efect la 3 luni după data depunerii sale. +
Articolul 401. Orice stat contractant poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aderare, sa menţioneze teritoriile cărora li se va aplica prezenta convenţie.2. Orice stat contractant poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare ori de aderare sau în orice moment după aceea, sa extindă aplicarea prezentei convenţii, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, asupra oricărui teritoriu menţionat în declaraţie şi căruia îi asigura relaţiile internaţionale sau pentru care este abilitat sa stipuleze.3. Orice declaraţie facuta în temeiul paragrafului precedent va putea fi retrasă, în privinta oricărui teritoriu menţionat în aceasta declaraţie, în condiţiile prevăzute la art. 45. +
Articolul 41Orice stat contractant poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare sau de aderare, sa declare ca va face uz de una sau mai multe dintre rezervele cuprinse în anexa nr. 1 sau ca va face o declaraţie conform anexei nr. 2.2. Orice stat contractant poate să îşi retragă, în totalitate sau în parte, o rezervă sau o declaraţie formulată în temeiul paragrafului precedent, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, care va avea efect la data primirii sale.3. Statul contractant care a formulat o rezervă asupra unei dispoziţii a prezentei convenţii nu poate pretinde aplicarea acestei dispoziţii de către un alt stat contractant; totuşi, dacă rezerva este parţială sau condiţională, acesta poate să pretindă aplicarea acestei dispoziţii în măsura în care a acceptat-o. +
Articolul 421. Orice stat contractant poate, în orice moment, sa indice, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, dispoziţiile legale care să fie incluse în anexa nr. 3.2. Orice modificare a dispoziţiilor naţionale menţionate în anexa nr. 3 trebuie notificată secretarului general al Consiliului Europei, dacă prin aceasta informaţiile cuprinse în anexa nr. 3 devin inexacte.3. Modificările aduse anexei nr. 3 în aplicarea paragrafelor precedente au efect pentru fiecare stat contractant după o luna de la data notificării lor de către secretarul general al Consiliului Europei. +
Articolul 431. Prezenta convenţie nu aduce atingere nici drepturilor şi obligaţiilor decurgând din tratate de extrădare şi convenţii internaţionale multilaterale referitoare la domenii speciale, nici dispoziţiilor care privesc aspecte ce fac obiectul prezentei convenţii şi care sunt conţinute în alte convenţii existente între statele contractante.2. Statele contractante nu vor putea încheia, între ele, acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la probleme reglementate de prezenta convenţie decât pentru completarea dispoziţiilor acesteia sau pentru a facilita aplicarea principiilor conţinute de aceasta.3. Totuşi, dacă doua sau mai multe părţi contractante au stabilit sau urmează să îşi stabilească relaţiile lor pe baza unei legislaţii uniforme sau a unui regim deosebit, ele vor avea facultatea să îşi reglementeze raporturile lor reciproce în materie bazându-se exclusiv pe aceste sisteme, indiferent care sunt dispoziţiile prezentei convenţii.4. Statele contractante care vor urma sa excludă din raporturile lor reciproce aplicarea prezentei convenţii conform dispoziţiilor paragrafului precedent vor adresa, în acest sens, o notificare secretarului general al Consiliului Europei. +
Articolul 44Comitetul European pentru Probleme Criminale al Consiliului Europei va urmări executarea prezentei convenţii şi va facilita tot ce este necesar pentru soluţionarea amiabila a oricărei dificultăţi ce va aparea în executarea convenţiei. +
Articolul 451. Prezenta convenţie va rămâne în vigoare pe durata nelimitată.2. Orice stat contractant va putea, în ceea ce îl priveşte, sa denunţe prezenta convenţie printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.3. Denunţarea va avea efect după 6 luni de la data primirii notificării de către secretarul general. +
Articolul 46Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei şi oricărui alt stat care a aderat la prezenta convenţie:a) orice semnare; … b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare sau de aderare; … c) orice data a intrării în vigoare a prezentei convenţii conform dispoziţiilor art. 38; … d) orice declaraţie primită în aplicarea dispoziţiilor art. 9 paragraful 3; … e) orice declaraţie primită în aplicarea dispoziţiilor art. 13 paragraful 3; … f) orice declaraţie primită în aplicarea dispoziţiilor art. 18 paragraful 2; … g) orice declaraţie primită în aplicarea dispoziţiilor art. 40 paragrafele 2 şi 3; … h) orice rezerva şi declaraţie formulată în aplicarea dispoziţiilor art. 41 paragraful 1; … i) retragerea oricărei rezerve sau declaraţii efectuate în aplicarea dispoziţiilor art. 41 paragraful 2; … j) orice declaraţie primită în aplicarea dispoziţiilor art. 1 şi orice notificare ulterioară primită în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 2 al acestui articol; … k) orice notificare primită în aplicarea dispoziţiilor art. 43 paragraful 4; … l) orice notificare primită în aplicarea dispoziţiilor art. 45 şi data la care denunţarea va avea efect. … +
Articolul 47Prezenta convenţie, declaraţiile şi notificările pe care le autorizeaza nu se vor aplica decât infracţiunilor comise ulterior intrării sale în vigoare între statele contractante interesate.Drept care, subsemnaţii, deplin autorizaţi în acest scop, au semnat prezenta convenţie.Adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copie certificată fiecăruia dintre statele semnatare sau aderente. +
Anexa 1Orice stat contractant poate să declare ca îşi rezerva dreptul:a) de a refuza o cerere de urmărire, dacă considera ca infracţiunea vadeste un caracter pur religios; … b) de a refuza o cerere de urmărire motivată de o faptă a carei pedepsire, conform legislaţiei sale, este de competenţa exclusiva a unei autorităţi administrative; … c) de a nu accepta art. 22; … d) de a nu accepta art. 23; … e) de a nu accepta dispoziţiile conţinute de fraza a doua a art. 25, pentru motive de ordin constituţional; … f) de a nu accepta dispoziţiile prevăzute la art. 26 paragraful 2, în cazul în care acesta este competent în baza legislaţiei sale interne; … g) de a nu aplica art. 30 şi 31 pe motivul unei fapte a carei pedepsire, conform legislaţiei proprii sau a unui alt stat, este de competenţa exclusiva a unei autorităţi administrative. … h) de a nu accepta titlul V. … +
Anexa 2Orice stat contractant poate să declare ca, pentru motive de ordin constituţional, nu poate formula sau primi cereri de urmărire decât în cazurile care sunt precizate în legea sa interna.Orice stat contractant poate, printr-o declaraţie, sa definească, în ceea ce îl priveşte, termenul resortisant în sensul prezentei convenţii. +
Anexa 3LISTAcuprinzând infracţiunile, altele decât infracţiunile penaleUrmează să fie asimilate infracţiunile sancţionate de legea penală:– în Franţa – orice comportament ilegal, sancţionat printr-o contravenţie de grande voirie (la regulile de circulaţie);– în Republica Federala a Germaniei – orice comportament ilegal pentru care se aplică procedura instituită de Legea incalcarilor regulilor de ordine (Gesetz uber Ordnungswidrigkeiten din 24 mai 1968 BGB 1, 1968, I, 481);– în Italia – orice comportament ilegal căruia îi este aplicabilă Legea nr. 317 din 3 martie 1967.––
