ORDONANTA nr. 76 din 30 august 1999

pentru aprobarea Aranjamentului stand-by dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului Guvernului României privind politicile economice, convenit cu Fondul Monetar Internaţional



În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 lit. C pct. 26 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României emite următoarea ordonanţa: + 
Articolul 1Se aprobă Aranjamentul stand-by dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 400 milioane DST, acordat la 5 august 1999, şi Memorandumul Guvernului României privind politicile economice, convenit cu Fondul Monetar Internaţional. + 
Articolul 2Echivalentul în lei al sumei de 400 milioane DST se acoperă de Banca Naţionala a României şi se virează, pe măsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional, deschis la Banca Naţionala a României. + 
Articolul 3Rambursarea creditului prevăzut la art. 1, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suporta de Banca Naţionala a României. + 
Articolul 4Se autorizeaza Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României, sa introducă, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul Aranjamentului stand-by, care privesc detaliile acestuia şi nu sunt de natura sa sporeasca obligaţiile financiare ale României faţă de Fondul Monetar Internaţional.PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemnează:––––– Ministrul finanţelor,Decebal Traian Remesp. Ministrul afacerilor externe,Ion Pascu,secretar de statGuvernatorul Băncii Naţionale a României,Mugur Isarescu + 
ARANJAMENT STAND – BY*)––––-Notă …
*) Traducere.Notă …
**) Vezi EBS/99/141 (27/7/99) şi Suplimentul 1 (5/8/99).Anexate la prezentul**) se afla o scrisoare a ministrului finanţelor şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, din data de 26 iulie 1999 (scrisoarea), cu un memorandum privind politicile economice (Memorandumul), anexat, precum şi o scrisoare, din data de 5 august 1999, a ministrului finanţelor al României, care solicită un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar Internaţional, şi care stabilesc:a) obiectivele, politicile şi măsurile pe care autorităţile din România intenţionează să le adopte pe perioada acestui aranjament stand-by; … b) înţelegerile dintre România şi Fond privind analizele care vor fi efectuate asupra progresului înregistrat în realizarea obiectivelor programului şi al politicilor şi măsurilor pe care autorităţile din România le vor adopta pe perioada aranjamentului stand-by. … Pentru a sprijini aceste obiective şi politici Fondul Monetar Internaţional acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi:1. Până la 31 martie 2000, România va avea dreptul să efectueze cumpărări de la Fond într-o sumă echivalenta cu 400 milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fără o analiza ulterioară din partea Fondului.2. a) Cumpărările efectuate în cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depăşi, fără acordul Fondului, echivalentul a 53 milioane DST până la 15 septembrie 1999, echivalentul a 200 milioane DST până la 15 decembrie 1999 şi echivalentul a 300 milioane DST până la 15 februarie 2000.b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unei cumpărări supuse răscumpărării peste cota de 25%, efectuată în cadrul acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilităţile Fondului exprimate în moneda naţionala a României. … 3. România nu va efectua cumpărări supuse răscumpărării în cadrul acestui aranjament de credit stand-by, care să sporeasca disponibilităţile Fondului în moneda naţionala a României peste cota de 25%:a) pe parcursul oricărei perioade în care datele de la sfârşitul perioadei precedente arata ca: … (i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României; sau(îi) nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României; sau(iii) plafonul pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat; sau(iv) plafoanele pentru fondurile cumulate de salarii ale sectorului bugetar, regiilor autonome, companiilor naţionale şi ale întreprinderilor cu cele mai mari pierderi; sau(v) limita pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor; sau(vi) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadenţa mai mare de un an; sau(vii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadenţa de peste un an până la 3 ani inclusiv; sau(viii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe pe termen scurt; sau(ix) plafonul privind arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM; sau(x) limita minima privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat,specificate la paragraful 41 din Memorandum şi în anexa B la acesta, nu a fost respectat(a); saub) dacă, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, România acumuleaza orice alte noi arierate externe faţă de creditorii oficiali; sau … c) după 14 septembrie 1999, 14 decembrie 1999 şi 14 februarie 2000, până când se finalizează analizele descrise în paragraful 43 din Memorandum; sau … d) dacă, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, România: … (i) impune sau intensifica restricţiile privind efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţiile internaţionale curente; sau(îi) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau(iii) încheie acorduri de plati bilaterale care sunt incompatibile cu art. VIII; sau(iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanţa de plati,numai dacă condiţiile stabilite în paragraful 3 a) nu sunt aplicabile cumpărărilor efectuate la sau înainte de 15 august 1999.În cazul în care România este împiedicată să facă cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by, datorită acestui paragraf, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi dacă s-a ajuns la o înţelegere a circumstanţelor în care cumpărările pot fi reluate.4. România nu va efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by pe parcursul oricărei perioade în care România are obligaţii financiare restante către Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate: a) în cazul unei cumpărări neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul privind acţiunile de corectare; b) în cazul unei cumpărări destinate sustinerii operaţiunilor de reducere a datoriei şi a serviciului datoriei, conform Deciziei nr. 9.331-(89/167), asa cum a fost amendata; c) în conformitate cu subparagraful 16 (a) sau cu subparagraful 33 (a) din Decizia nr. 8.955-(88/126), asa cum a fost amendata, privind facilităţile de finanţare contingente şi compensatorii; sau d) în conformitate cu secţiunea 2, paragraful (f) din Ghidul referitor la sprijinul Fondului pentru constituirea fondurilor de stabilizare monetara.5. Dreptul României de a se angaja în tranzacţii acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în ceea ce priveşte cererile primite de către Fond după: a) declararea oficială a neeligibilitatii; sau b) decizia Consiliului executiv de a suspenda tranzacţiile fie în general, fie în vederea luării în considerare a unei propuneri făcute de un director executiv sau de directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficială a eligibilităţii României. Când este data notificarea neeligibilitatii oficiale sau a deciziei de luare în considerare a propunerii, în conformitate cu acest paragraf, cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate numai după consultări între Fond şi România şi după ce se ajunge la o înţelegere cu privire la circumstanţele în care astfel de cumpărări pot fi reluate.6. Cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate în monedele altor membri, selectate în concordanta cu politicile şi procedurile Fondului, cu excepţia cazului în care, la cererea României, Fondul este de acord sa furnizeze DST la momentul cumpărării.7. România va plati un cost pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului.8. a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului şi cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la rascumpararile efectuate pentru îmbunătăţirea balanţei de plati şi a poziţiei rezervei valutare ale României.b) Orice diminuare a sumei în moneda României, deţinută de către Fond, va reduce sumele supuse răscumpărării prevăzute în acest paragraf, în conformitate cu principiile aplicate de Fond pentru acest scop la momentul reducerii. … 9. Pe perioada aranjamentului stand-by România va rămâne în strânsă consultare cu Fondul. Aceste consultări pot include corespondenta şi vizite ale oficialilor Fondului în România sau ale reprezentanţilor României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale sau date solicitate de Fond, informaţiile pe care Fondul le solicita în legătură cu progresul realizat de România în atingerea obiectivelor şi politicilor stabilite în scrisoare şi în Memorandum.10. În conformitate cu al doilea paragraf al scrisorii, România va consulta Fondul în ceea ce priveşte adoptarea oricărei măsuri ce poate fi necesară, la iniţiativa Guvernului sau oricând directorul general solicita consultarea din cauza nerespectării oricăruia dintre criteriile menţionate în paragraful 3 de mai sus sau când directorul general considera ca este necesară o consultare asupra programului. În plus, după încheierea perioadei aranjamentului, atâta timp cat România are cumpărări restante în tranşele superioare de credit, Guvernul va avea consultări periodice cu Fondul, la iniţiativa Guvernului sau la cererea directorului general, referitor la politicile României privind balanţa de plati.Domnului Michel CamdessusDirector generalFondul Monetar InternaţionalWashington DC 2043126 iulie 1999Stimate domnule Camdessus,România se confrunta cu o situaţie economică foarte dificila, asa cum o arata dezechilibrul mare extern, declinul producţiei şi investiţiilor, precum şi slabiciunile structurale ale sectorului bancar şi al întreprinderilor. De aceea, de-a lungul ultimelor câteva luni, în cooperare cu F.M.I. şi Banca Mondială, am formulat şi am început sa implementam un program cuprinzator de stabilizare şi reforma, menit sa micşoreze deficitul contului curent extern, astfel încât să se recastige încrederea pieţei, să se reducă inflatia şi să se pună bazele unei redresari economice sustenabile. Programul nostru pentru realizarea acestui obiectiv dublu, de stabilizare şi reforma, este descris în detaliu în Memorandumul Guvernului României privind politicile economice, anexat la aceasta scrisoare. Pentru sprijinirea acestui program, solicitam prin prezenta, în numele Guvernului României, un aranjament stand-by în valoare de 400 milioane DST, cu data expirării pe 31 martie 2000.Suntem încredinţaţi ca politicile şi măsurile descrise în Memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa luam măsuri suplimentare şi sa cautam noi înţelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a tine programul în parametri. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, şi va furniza Fondului toate informaţiile solicitate de acesta pentru a evalua implementarea programului. Recunoastem în aceasta privinta ca datele statistice economice corecte şi furnizate la timp sunt esenţiale pentru analiza politica şi pentru monitorizarea realizarilor în cadrul programului şi de aceea vom acordă prioritate maxima elaborării acestor statistici. Programul va fi analizat de Fond până la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 şi 15 februarie 2000. În timpul primei analize dintre acestea se va conveni cu privire la bugetul rectificat pentru anul 1999, iar cea de-a doua analiza va constitui un prilej pentru a ajunge la înţelegeri privind proiectul bugetului pentru anul 2000.Ai dumneavoastră sinceri,Decebal Traian Remes,ministrul finanţelorMugur Isarescu,guvernatorul Băncii Naţionale a României + 
MEMORANDUMUL GUVERNULUI ROMÂNIEIprivind politicile economiceI. Introducere1. Acest memorandum stabileşte obiectivele şi politicile economice ale Guvernului României pentru anul 1999. Programul economic descris mai jos este cuprinzator ca domenii şi include politicile pentru soluţionarea atât a dezechilibrelor macroeconomice acute, cat şi a problemelor structurale din sectorul întreprinderilor şi cel bancar.II. Cadrul general2. Performanta economică a României din anii '90 a fost dezamagitoare, după cum arata creşterea sa economică negativa din ultimii ani şi persistenta unor dezechilibre externe mari. Deficitele fiscale mari şi slabiciunile structurale nesolutionate din sectorul întreprinderilor şi cel bancar stau la baza acestor probleme.3. Produsul intern brut (P.I.B.) real a continuat sa scada în 1998 – cu un procent estimat de 7,3% faţă de 6,9% în 1997 – şi o producţie industriala înregistrând o scădere deosebit de puternica. Cu toate acestea, deficitul contului curent a crescut în 1998 cu aproape jumătate, la o valoare estimată de 3 miliarde dolari S.U.A. (8% din P.I.B.). Aceasta a fost în principal rezultatul inrautatirii dramatice a competitivitatii externe: salariile exprimate în dolari şi costurile unitare relative ale forţei de muncă (faţă de principalii parteneri comerciali) au crescut semnificativ în 1998 (cu 26% şi, respectiv, 38%), pe fundalul intensificării concurentei din partea exportatorilor din Asia de Est. În acelaşi timp România a înregistrat un progres prin reducerea inflaţiei de la 150% la sfârşitul anului 1997 la 41% la sfârşitul anului 1998.4. Ingrijorarile pieţei legate de poziţia externa a României – asa cum sunt reflectate în scăderea calificativelor de ţara de către principalele agenţii de rating şi în marjele uriase incluse în ratele dobânzilor asupra datoriei guvernamentale existente – au contribuit la diminuarea puternica a intrărilor de capital în contul datoriei. În aceste condiţii, Banca Naţionala a României (B.N.R.) a constatat ca este din ce în ce mai dificil de a rezista presiunilor de depreciere a cursului de schimb al leului şi de diminuare a rezervelor ei valutare, cu toate ca ratele dobânzilor au rămas destul de ridicate.5. Aceste evolutii economice nefavorabile au fost, în principal, consecinţa unei combinatii de politici financiare neechilibrate şi a slabiciunilor structurale din sectorul întreprinderilor şi din cel bancar.În mod specific, deficitul bugetar, excluzând veniturile din privatizare, a rămas destul de ridicat, la aproximativ 5,7% din P.I.B. în anul 1998. Mai mult, deficitul înregistrat exclude deficitele cvasifiscale substanţiale în contul pierderilor sectorului întreprinderilor de stat şi creditele neperformante aferente din portofoliile băncilor de stat. Politica monetara a contribuit la diminuarea inflaţiei, dar cu preţul unei mari aprecieri reale a leului.Aceasta a atras după sine dobânzi destul de mari, care reflecta anticipari inflationiste persistente, împrumuturi neperformante ale băncilor cu probleme, precum şi cereri mari de împrumuturi ale bugetului.6. În domeniul politicilor structurale, progresul legat de restructurarea şi privatizarea băncilor şi a întreprinderilor a fost limitat încă de la începutul reformei, în pofida intensificării eforturilor spre sfârşitul anului 1998. Pe lângă alocarea necorespunzătoare a resurselor şi sufocarea activităţii economice, aceasta a incurajat indisciplina financiară printr-o slabă administrare a societăţilor, asa cum se vede din creşterile exagerate de salarii pe fundalul pierderilor înregistrate în productivitatea muncii. Aceste evolutii au fost determinate de sectorul public: salariile în regiile autonome şi în companiile naţionale au crescut semnificativ mai repede decât pe ansamblul economiei.7. Situaţia economică a României s-a agravat din cauza recentului conflict din Republica Federala Iugoslavia, din cauza, în primul rând, a stoparii comerţului cu ţările vecine, ca şi a legăturilor de transport din regiune. Estimarile preliminare arata un impact negativ asupra balanţei de plati de ordinul a cel puţin 200 milioane dolari în 1999.III. Politici macroeconomice şi financiareA. Strategia de baza şi obiectivele8. Fără o intarire majoră a politicilor economice, perspectivele pentru restul anului 1999 şi în continuare vor fi precare. Deficitul contului curent va rămâne mare şi, legat de vârful de plati aferente serviciului datoriei externe, efectuate în mai şi iunie, şi de scăderea în consecinţa a rezervelor valutare, ar putea intensifica presiunile de pe piaţa valutară. Mai mult, o refacere economică sustenabila va rămâne evaziva atâta timp cat politica monetara continua să fie impovarata de deficite fiscale şi cvasifiscale mari şi de cresteri excesive de salarii, iar ineficientele din sectorul întreprinderilor şi din cel bancar nu sunt abordate în mod decisiv.9. Prin urmare, programul nostru economic pentru anul 1999 are ca obiective diminuarea deficitului contului curent, scăderea în continuare a inflaţiei şi stabilirea condiţiilor pentru o creştere susţinută, pe baza unui set cuprinzator de politici macroeconomice şi structurale. Progresul rapid în realizarea acestor obiective va ajuta la întărirea încrederii în politici şi la refacerea accesului României la pieţele financiare internaţionale. Politicile macroeconomice se vor concentra pe consolidarea fiscală şi restrictionarea salariilor, pentru a limita cererea interna şi a îmbunătăţi competitivitatea şi, totodată, pentru a despovara politica monetara. În paralel, vom urmări realizarea unei reduceri decisive a pierderilor întreprinderilor publice, care au subminat în trecut eforturile de stabilizare şi au împiedicat creşterea, prin restructurarea şi privatizarea accelerata a băncilor şi întreprinderilor de stat.10. În mod specific, programul tinteste o reducere a deficitului contului curent cu 0,8 miliarde dolari S.U.A. la 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.) în 1999 şi o creştere a rezervelor valutare ale B.N.R. cu 0,5 miliarde dolari S.U.A. Cu toată deprecierea accelerata a leului de la finele anului 1998, anticipam o reducere în continuare a inflaţiei, indicele preţurilor de consum (IPC) la 12 luni, la aproximativ 38% până la sfârşitul anului 1999. P.I.B. real este proiectat sa scada cu încă 3,5% în 1999, ca efect al capacităţii ineficiente largite şi al pierderii temporare a pieţelor-cheie de export din regiune, care se asteapta să fie parţial compensata prin schimbarea destinaţiei cheltuielilor, datorată îmbunătăţirii competitivitatii costurilor exporturilor româneşti şi a inlocuitorilor importului. Se asteapta totuşi ca producţia sa atinga pragul cel mai scăzut în 1999, după care să fie reluată creşterea pozitiva în anul următor, ca rezultat al combinatiei îmbunătăţite de politici.11. Pentru atingerea acestor obiective programul va urmări: a) reducerea semnificativă a deficitului bugetului consolidat în anul 1999; b) limitarea creşterii salariului nominal din sectorul de stat cu mult sub rata inflaţiei şi a deprecierii leului; c) menţinerea condiţiilor severe la acordarea creditelor, în concordanta cu scăderea în continuare a inflaţiei şi stabilitatea în general a cursului de schimb, după deprecierea accelerata de corectare din ultimele luni; şi d) reducerea pierderilor întreprinderilor din sectorul public şi creşterea rolului sectorului privat în economie, în special prin privatizarea şi restructurarea accelerata a sectorului întreprinderilor şi a celui bancar.B. Politica fiscală12. Programul nostru fiscal are ca obiectiv o reducere a deficitului bugetului general consolidat (excluzând veniturile din privatizare şi donaţiile) la 3,9% din P.I.B. în 1999, de la 5,7% din P.I.B. în 1998. Creşterea finanţării externe va permite rambursări ale datoriei interne de 1,1% din P.I.B. în 1999 faţă de împrumuturile interne de 3,0% din P.I.B. în anul anterior. Vom monitoriza acest obiectiv pe baza plafoanelor pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (a se vedea anexa B-III). Ajustarea fiscală urmărită va ajuta la diminuarea deficitului contului curent şi va reduce necesitatea finanţării inflationiste, luând în considerare gradul scăzut de monetizare al economiei româneşti şi necesitatea refinantarii titlurilor de stat existente, echivalenta cu 5% din P.I.B. Programul presupune ca sumele din privatizare, echivalente cu 1,1% din P.I.B. în 1999, pot fi tratate ca venituri bugetare; orice sume suplimentare din privatizare vor fi folosite pentru refinantarea datoriei publice interne.13. Atingerea unei astfel de ajustari fiscale ambitioase – în timp ce se permit costuri de restructurare mai mari şi protejarea sectoarelor critice ale economiei – va fi dificila din cauza contractiei economiei şi măsurilor luate anul trecut pentru reducerea impozitării directe. Măsurile adoptate recent privind veniturile includ: suspendarea facilităţilor fiscale pentru investitori (promulgate anterior); o creştere a contribuţiilor la asigurările sociale; introducerea taxelor de autorizare pentru comerţul cu băuturi alcoolice, tutun şi alte produse; majorarea valorilor estimate la care se aplică impozitul pe proprietate; şi o creştere de 70% a accizelor la produsele petroliere. Totuşi întârzierile în adoptarea unora dintre aceste măsuri fiscale, împreună cu amendamentele la bugetul pe 1999, asa cum a fost aprobat de către Parlament, au majorat efectiv deficitul fiscal peste obiectivul din program. În mod specific, alocaţia bugetară pentru cheltuielile cu reforma a fost, în mare parte, atribuită unor scopuri care nu sunt legate de reforma – o subvenţie pentru compania de transport de călători pe calea ferată, precum şi alte subvenţii pentru agricultura, întreprinderi mici şi mijlocii şi fonduri pentru recapitalizarea EXIMBANK – echivalenta cu 1,1% din P.I.B. Ca rezultat, cheltuielile pentru restructurarea băncilor (îndeosebi pentru BANCOREX), estimate la aproximativ 2% din P.I.B. în 1999, nu au fost prevăzute în buget.14. De la aprobarea de către Parlament a bugetului, la mijlocul lunii februarie, am intarit politica fiscală pentru a asigură realizarea obiectivelor programului. Pe partea veniturilor, vom continua şi vom revigora acţiunea de colectare a tuturor impozitelor datorate. Mai mult, am decis sa eliminam în continuare excepţiile care afectează impozitul pe profit, T.V.A., accizele şi taxele vamale. Pe lângă impactul pozitiv asupra veniturilor, de 0,5% din P.I.B., acesta este un nou pas în transformarea sistemului nostru fiscal într-unul mai echitabil şi eficient. În special, pe baza unei ordonanţe, care a fost adoptată de Guvern la 24 iunie 1999, ca o preconditie pentru luarea în considerare a acestui program de către directorii executivi ai Fondului, am suspendat prevederea privind amortizarea accelerata; am anulat exceptarile la impozitul pe profit şi reducerile pentru asigurări, construcţii şi activităţile de sponsorizare, precum şi pentru activităţile comerciale ale organizaţiilor non profit; am impus o rata standard pentru T.V.A. la serviciile turistice; am eliminat reducerea accizelor pentru produsele din tutun fabricate în România; am eliminat toate excepţiile temporare la tariful de import; şi am eliminat excepţiile vamale privind importul de autovehicule de către organizaţiile non profit. Accizele la alte produse decât cele petroliere au fost, de asemenea, majorate cu 25% . Realizand continuarea experienţei cu plăţile neperformante ale întreprinderilor mari de stat, Guvernul a decis în prezent sa pună în aplicare o schema de executare silită privind arieratele fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM. Astfel, arieratele lor fiscale la bugetul general consolidat vor fi reduse cu 2.000 miliarde lei până la sfârşitul anului 1999 (vezi anexa B-VIII). Guvernul nu va implementa nici o reducere de impozit decât după consultări cu Fondul şi numai dacă măsurile de acoperire a insuficienţei veniturilor bugetare care rezultă au fost implementate. În particular, ne vom abţine de la luarea în considerare a recentelor propuneri de reducere a impozitului pe salariu şi a T.V.A. înainte de prima analiza a programului.15. Pe partea cheltuielilor, date fiind dificultăţile cu care ne-am confruntat în limitarea alocaţiilor pentru salarii în primele 4 luni ale anului 1999, Guvernul a adoptat, la începutul lunii iunie, o ordonanţa care limitează alocaţiile lunare pentru salarii în sectorul bugetar la un nivel în concordanta cu realizarea alocaţiei anuale de 21,4 trilioane lei. De asemenea, alocaţiile pentru subvenţii, de 2,7 trilioane lei, pentru agricultura, industrie şi întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru recapitalizarea EXIMBANK au fost inghetate şi 400 miliarde lei au fost reduse din subvenţia pentru transportul pe calea ferată, pentru ca bugetul sa absoarba costurile cu prioritate mai mare pentru restructurarea bancară. De asemenea, Guvernul a decis sa reducă alocaţiile bugetare pentru cheltuielile materiale şi de capital cu 1 trilion lei şi, respectiv, 400 miliarde lei. Mai mult, Guvernul va respecta strict alocaţiile nominale de cheltuieli bugetare prevăzute în program, chiar dacă se va confrunta cu o inflaţie mai mare decât cea anticipata iniţial, cu excepţia catorva domenii în care unele depăşiri vor fi inevitabile, asa cum se descrie mai jos. În sfârşit, Guvernul se va abţine sa utilizeze depozitele F.P.S. drept colaterale pentru împrumuturile băncilor comerciale, acordate întreprinderilor de stat (a se vedea anexa B-IV).16. Considerentele pentru protecţia socială, legate de deteriorarea mediului economic, vor avea probabil ca rezultat depăşirea cheltuielilor pentru pensii, plati compensatorii şi salarii. În prezent se prevede o creştere a cheltuielilor pentru pensii cu 6,2% în termeni reali comparativ cu 1998, în conformitate cu intenţia noastră de a decomprima structura pensiilor, şi o creştere de 3,5% a numărului pensionarilor. În plus, cheltuielile legate de şomaj (alocaţiile de şomaj şi plăţile compensatorii clasificate drept cheltuieli pentru reforma) se prevede acum sa crească la 1,5% din P.I.B., reflectand o rata a somajului mai mare decât cea preconizata, precum şi cheltuieli suplimentare cu pachetele compensatorii, pe care speram să le finantam în principal printr-o donaţie de la Uniunea Europeană. Ca o reflectare parţială a creşterii mari a contribuţiilor pentru asigurări sociale (cu 11%), am decis, de asemenea, sa asiguram alocaţii suplimentare de 12% pentru salarii. Cheltuielile legate de reforma economică sunt prevăzute acum sa insumeze 2,6% din P.I.B., pentru restructurarea băncilor, plăţile compensatorii şi închiderea de mine. În sfârşit, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt în prezent conservator estimate sa insumeze 6,6% din P.I.B., în conformitate cu o posibila recastigare treptata a încrederii care ar putea împiedica dobânzile sa scada rapid corelat cu inflatia.17. Poziţia fiscală de mai sus este încă supusă unei incertitudini considerabile şi riscului, care pot reclama măsuri suplimentare pentru a asigura menţinerea programului fiscal în coordonatele sale. Contractia economică continua poate să submineze veniturile fiscale; costul restructurării băncilor ar putea depăşi cu mult 2% din P.I.B. prevăzut în program; somajul ar putea creşte chiar mai mult, solicitând plata unor ajutoare suplimentare de şomaj, iar ratele de dobânda ar putea sa nu înregistreze nici chiar scăderea foarte modesta proiectata în prezent, declansand plati mai mari de dobânzi. De asemenea, comprimarea cheltuielilor în termeni reali este posibil să aibă loc ca urmare a atacului din mai multe direcţii. Pentru a facilita măsuri preventive rapide, a fost introdus un sistem cuprinzator de monitorizare bugetară, asa cum este descris într-un memorandum tehnic. Într-adevăr, Guvernul a identificat deja o lista de măsuri pentru situaţii neprevăzute, pe care este gata să le ia în cazul în care situaţia fiscală s-ar inrautati. Acestea includ reduceri în continuare ale cheltuielilor de capital – care sunt facilitate de natura de autofinanţare a fondurilor de investiţii, care în prezent conduc la nerealizari de venituri – şi colectarea energica a datoriei existente. În plus, Guvernul va rezista presiunilor pentru o rectificare timpurie a alocaţiilor de cheltuieli bugetare pentru a face faţa unei inflatii mai mari. Acordul asupra rectificarii bugetului va fi subiectul primei analize în cadrul aranjamentului stand-by.18. În ceea ce priveşte anul 2000, vom avea ca obiectiv o imbunatatire în continuare a echilibrului general fundamental al bugetului consolidat, astfel încât sa nu fie puse în pericol refacerea economică şi credibilitatea politicilor. Data fiind necesitatea cheltuielilor în continuare pentru reforma economică pe termen mediu, va fi esenţial să se consolideze colectarea veniturilor printr-o intarire generală a regimului fiscal. Aceasta implica lărgirea bazei de impozitare, astfel încât distribuţia poverii fiscale să fie îmbunătăţită. În acest scop, am început, cu asistenţa de la Fond şi Banca Mondială, sa reformam actualul sistem distorsionat şi inechitabil de impozitare directa prin introducerea unui impozit pe venitul global şi reformarea impozitului pe profitul întreprinderilor. Aceasta va permite Guvernului să justifice eliminarea multitudinii de facilităţi acordate ad-hoc – stabilite prin legile nr. 92 şi 241 – şi sa abordeze corespunzător problema stimulentelor generalizate pentru încurajarea investiţiilor fără erodarea excesiva a bazei de impozitare. Cu aceasta acţiune în curs am adoptat un moratoriu privind autorizarea investitorilor prin recenta ordonanţa privind investiţiile strategice până când o misiune comuna din partea Băncii Mondiale şi a Fondului poate să ne furnizeze recomandări alternative privind îmbunătăţirea mediului pentru investiţii. Se va ajunge la înţelegeri privind cadrul revizuit de facilităţi pentru investitori în timpul celei de-a doua analize a aranjamentului stand-by. O limitare efectivă a erodarii bazei impozabile prin mijloacele acestui moratoriu a fost o preconditie pentru luarea în considerare a acestui program de către Consiliul directorilor executivi ai Fondului şi a fost implementata la 3 iunie 1999.19. Având în vedere constrangerile bugetare, caracterizate prin resurse disponibile limitate şi pretenţii crescande asupra acestora, va fi necesar ca în anii următori să se facă o mai mare selecţie a proiectelor de cheltuieli. Pentru a orienta deciziile în acest domeniu, vom începe, până în septembrie 1999, sa lucram la analiza şi rationalizarea cheltuielilor publice, cu asistenţa de la Banca Mondială şi Fond. Alocaţiile de cheltuieli vor trebui sa reflecte priorităţile României, în special sectoarele sociale-cheie şi infrastructura. În aceasta privinta, Guvernul va rezista presiunilor pentru lărgirea programului de acordare a tichetelor de masa. Mai mult, proiectele cu cheltuieli mari de tichete, precum şi cele pentru tehnica militară şi construcţia de locuinţe, de exemplu, vor fi analizate cu atenţie, pentru a fi siguri ca astfel de scheme nu compromit obiectivele efortului de stabilizare.C. Politica monetara şi a cursului de schimb20. Obiectivele-cheie ale politicii monetare vor fi reducerea inflaţiei, astfel încât să se păstreze avantajele de competitivitate realizate prin deprecierea recenta, şi stabilizarea treptata a cursului de schimb al leului datorită importantei acestuia ca ancora nominală. Dat fiind mediul nefavorabil, caracterizat prin anticiparile inflationiste persistente, printr-un sistem bancar fragil, prin nesiguranta determinata de plăţile mari ale serviciului datoriei şi presiunea de reducere a rezervelor valutare oficiale, îndeplinirea acestor obiective va reclama un efort determinant din partea B.N.R.21. B.N.R. va menţine condiţii monetare foarte severe, în special în următoarele luni, şi va trece cu atenţie la restructurarea băncilor pentru a stopa efectele negative sistemice şi macroeconomice. Vor exista unele posibilităţi de realizare a unei reduceri treptate şi susţinute a ratelor dobânzii în a doua jumătate a anului, pe măsura ce nesiguranta privind sectorul extern va fi depăşită şi încrederea pieţei în politici se va îmbunătăţi. Programul stabileşte limite maxime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R. şi plafoane pentru activele sale interne nete, desemnate drept criterii de performanţă în cadrul aranjamentului stand-by (anexa B-I şi B-II). În cazul în care creşterea bazei monetare va fi mai mare decât cea programata ca urmare a superperformantelor externe, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului şi va reexamina aceste obiective ţinând seama de evoluţia poziţiei fundamentale externe şi de progresul obţinut în reducerea inflaţiei. Dacă, pe de altă parte, presiunile de depreciere vor aparea, B.N.R. va majoră în continuare ratele dobânzii şi vom proteja rezervele valutare printr-o inasprire generală a tuturor politicilor financiare.22. Menţinerea unei politici monetare severe va fi complicata de nevoia efectuării operaţiunilor de restructurare a băncilor, care va implica injectii mari de lichiditate, ce ar putea fi dificil de sterilizat într-un climat de încredere redusă în leu şi în sistemul bancar. Aceasta, în special, datorită faptului ca în prezent B.N.R. se bazează, în principal, pe operaţiunile de preluare de depozite pentru retragerea lichidităţii. Aceste operaţiuni s-au dovedit a fi un instrument relativ ineficient în condiţiile actuale ale pieţei pentru ca pun B.N.R. în poziţia de debitor net faţă de sectorul bancar, obligat sa reactioneze pasiv la ofertele de depozit ale băncilor. În plus, abilitatea noastră de a conduce operaţiuni de open-market este într-o anumită măsura franata de structura termenilor obligaţiunilor din portofoliul B.N.R. Astfel, cu o oarecare opoziţie, B.N.R. este gata sa majoreze rezervele minime obligatorii la 20% de la 15%, începând cu 15 iulie 1999, temporar, în scopul facilitării operaţiunii de sterilizare. În ceea ce priveşte depozitele în valută, această măsură are avantajul suplimentar al reducerii, într-o oarecare măsura, a expunerii nete a sistemului bancar. Pentru a reduce efectele perturbatoare ale acestei măsuri, B.N.R. a majorat simultan remunerarea rezervelor obligatorii la un nivel mai apropiat de nivelul ratelor medii ale dobânzilor băncilor comerciale pentru depozite. Majorarea ponderii rezervelor obligatorii poate crea nevoia băncilor de acces la facilitatea Lombard la B.N.R. Pe baza condiţiilor de pe piaţa monetara şi a băncilor individuale, B.N.R. este pregatita sa satisfacă aceste cereri la rate ale dobânzii superioare celor care prevalează pe piaţa interbancara. În sfârşit, intentionam sa institutionalizam o piaţa secundară pentru titlurile de stat, ca modalitate de sporire a eficientei politicii monetare.D. Politica veniturilor şi disciplina financiară23. Politica veniturilor va juca un rol esenţial în restrangerea cererii interne şi în îmbunătăţirea rentabilitatii întreprinderilor şi a competitivitatii externe. În acest scop, intentionam sa introducem cu stricteţe plafoane pentru salariile nominale în domeniul administraţiei de stat, regiilor autonome şi al companiilor naţionale şi la cele 24 dintre cele mai mari societăţi comerciale cu pierderi, care, împreună, reprezintă aproximativ 30% din totalul forţei de muncă înregistrate în economie. În mod specific:* Conform programului fiscal revizuit pentru anul 1999, creşterea fondului de salarii nominal brut pentru sectorul bugetar va fi limitată la 28%, implicând o reducere cu 9% în termeni reali pe baza creşterii proiectate a preţurilor de consum.* În conformitate cu legea bugetului (art. 29), fondul anual de salarii brute din regiile autonome şi companiile naţionale va fi limitat la echivalentul a de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998; aceasta presupune o majorare cu 16% a fondului salariilor nominale ale acestor societăţi, ceea ce reprezintă o reducere cu 18% în termeni reali; bugetele acestor entităţi au fost aprobate de Guvern în luna mai 1999.* Pe baza unei ordonanţe de urgenţă, adoptată la 8 aprilie, fondul de salarii brute nominale pe anul 1999 pentru cele 24 dintre cele mai mari societăţi comerciale cu pierderi a fost limitat la de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998.Anticipam ca politica descrisă mai sus va frana evoluţia salariilor în economia generală în mare, pe lângă sectoarele direct afectate de aceasta. În aceasta privinta, trebuie notat faptul ca F.P.S. a emis instrucţiuni pentru reprezentanţii săi în adunările generale ale acţionarilor din toate societăţile comerciale din portofoliul sau pentru a limita salariile în conformitate cu legea bugetului. Am stabilit plafoane cumulative trimestriale privind fondul de salarii brut în sectorul bugetar, regii autonome, companii naţionale şi la 24 dintre cele mai mari societăţi comerciale. Aceste plafoane vor constitui criterii de performanţă în cadrul aranjamentului stand-by (vezi anexa B-IX).24. Pentru o disciplina financiară mai mare a întreprinderilor, vom implementa, de asemenea, în forta şi consistent, o politica de sistare a furnizarii de energie de către CONEL şi ROMGAZ şi a livrărilor de petrol de către PETROM către întreprinderile care nu îşi plătesc datoriile. Totalul arieratelor existente faţă de aceste 3 entităţi insuma 10,6 trilioane lei la sfârşitul lunii februarie 1999, care constituie un plafon pentru valoarea acestor arierate pentru întregul sold al anului 1999. Acest plafon reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanţă în cadrul aranjamentului stand-by.E. Balanţa de plati şi administrarea datoriei externe25. Deficitul contului curent este prognozat sa scada în 1999 de la un nivel de 3,0 miliarde dolari S.U.A. la aproximativ 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.), pe baza reducerii deficitului fiscal şi a unei substanţiale îmbunătăţiri a competitivitatii externe. Dat fiind acest deficit al contului curent, soldul prognozat al contului de capital şi creşterea stabilită pentru activele externe nete, golul de finanţare pentru 1999 este prognozat la 1,0 miliarde dolari S.U.A., care poate fi acoperit prin sprijinul excepţional pentru balanţa de plati, acordat de creditorii oficiali (Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Fondul).26. Anul 1999 cunoaşte o creştere a plăţilor pentru serviciul datoriei externe, datorită parţial celor 0,8 miliarde dolari S.U.A., obligaţii ale serviciului datoriei externe pentru obligaţiunile emise de B.N.R. Rata serviciului datoriei externe este prognozata sa crească de la 22% în 1998 la 29% în 1999 şi să se stabilizeze la un nivel cu puţin peste 20%, pe termen mediu. În scopul împărţirii poverii între creditorii oficiali şi cei privati, analizam în prezent cu creditorii privati asigurarea unei noi finanţări, în valoare de 0,6 miliarde dolari S.U.A., echivalenta cu 80% din obligaţiunile externe scadente ale B.N.R. Aceasta refinantare va fi realizată în doua etape: vom asigura o noua finanţare, în valoare de 350 milioane dolari S.U.A. de la creditori privati, ca o preconditie, înainte ca Consiliul directorilor executivi ai F.M.I. sa ia în considerare aranjamentul stand-by la începutul lunii august 1999, iar restul de 250 milioane dolari S.U.A. va fi obţinut din surse private, înainte de prima examinare a realizării programului, în septembrie 1999. Vom contracta ambele împrumuturi de la creditori privati, cu o structura a scadentelor de cel puţin 2 ani, şi ambele vor avea risc pur românesc (adică nu vor fi garantate).27. Pentru a evita exacerbarea plăţilor pentru serviciul datoriei pe termen mediu, vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu şi lung la 3,1 miliarde dolari S.U.A. în 1999, cu un subplafon de 0,8 miliarde dolari S.U.A. pentru împrumuturile cu scadente între 1-3 ani (vezi anexa B-V şi B-VI). Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile (inclusiv cele legate de apărare) contractate de Guvern, B.N.R., bănci şi întreprinderi de stat. Împrumuturile externe ale entitatilor publice locale vor fi strict controlate şi vor necesita aprobarea expresă a Ministerului Finanţelor. Ca un criteriu de performanţă, în cadrul aranjamentului stand-by vom asigura ca în perioada programului sa nu se înregistreze arierate de plati externe către creditorii oficiali.28. În ultimul trimestru al anului 1998 ne-am confruntat cu încercări ale investitorilor străini în România de a pune în aplicare clauza de "put option" (solicitarea de rambursare anticipata) a obligaţiunilor/creditelor contractate de una dintre regiile autonome (RENEL/CONEL) şi una dintre băncile de stat (BANCOREX). În consecinţa, ca o chestiune de principiu şi pentru a evita plati neplanificate în cadrul serviciului datoriei externe, vom limita contractarea de instrumente pentru datoria Guvernului, care au încorporate în ele clauza "put option".29. În perioada aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii valutare sau nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple şi nu vom impune sau intensifica restrictii la import din ratiuni de balanţa de plati sau fiscale. În legătură cu aceasta, ne-am angajat sa eliminam suprataxa la import până la sfârşitul anului 1999, după ce a fost redusă la 4% la 1 ianuarie 1999. Eliminarea suprataxei va fi un subiect în cadrul celei de-a doua analize. Mai mult, nu vor fi încheiate noi acorduri bilaterale de plati care nu sunt conforme cu art. VIII. Am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia pentru reglementarea arieratelor externe în discuţie şi vom continua aceste discuţii pentru a soluţiona aceasta chestiune într-o maniera consistenta cu obiectivele programului nostru.IV. Reforma structurală şi politica socială30. Am ajuns la un acord cu Banca Mondială asupra unui program de reforme structurale, concentrat pe restructurarea bancară, privatizare şi reducerea pierderilor din sectorul public; programul va fi sprijinit de un împrumut de ajustare a sectorului privat (PSAL) în valoare de 300 milioane dolari S.U.A., care a fost recent aprobat de Consiliul directorilor executivi ai Băncii Mondiale.A. Reducerea pierderilor întreprinderilor publice şi privatizarea 31. Asteptam sa reducem semnificativ pierderile sectorului public din economie prin privatizari, inchideri şi restructurari iniţiate în cadrul programului cu Banca Mondială. În parte, aceasta se va realiza prin lichidarea a 40 de societăţi reprezentând 5% din pierderile sectorului de stat şi prin privatizarea unor întreprinderi ce reprezintă 7,7% din pierderile sectorului de stat. În timp ce aceasta reducere a pierderilor nu va fi realizată în cursul anului 1999, ne asteptam sa vedem beneficii semnificative chiar pe termen scurt, mai ales sub forma sporirii disciplinei financiare. În plus, ne-am angajat sa reducem pierderile operationale din sectorul de minerit, cărbune şi metalurgic – care acumuleaza aproape o treime din pierderile sectorului de stat – cu 25% în termeni reali până la finele anului 1999. Aceasta reducere a pierderilor va fi realizată prin închiderea activităţii a 46 de mine, reducerea forţei de muncă cu 8.000 de persoane şi eliminarea subvenţiilor cu 40% în echivalent dolari. Mai general, noua lege a privatizării (care a intrat în vigoare la 30 de zile după publicarea sa în Monitorul Oficial al României pe 27 mai 1999) şi normele care o guvernează permit o implementare mai expeditiva şi eficienta a inchiderilor efective de întreprinderi şi ar putea contribui în mod semnificativ la o reducere a pierderilor prin închiderea anumitor întreprinderi mari neprivatizabile.32. În primul trimestru al anului 1999 am privatizat 585 de întreprinderi, din care 35 sunt mari. Împreună, aceste întreprinderi totalizează 5,7% din capitalul social al F.P.S., comparativ cu privatizarea a 8% din capitalul social al F.P.S. în cursul întregului an 1998 şi a altor 10% din capitalul F.P.S. în perioada 1990-1997. În ciuda acestei accelerari recente a ritmului privatizării (am privatizat ROMTELECOM, Banca Română pentru Dezvoltare, Banc Post, pentru a numi câteva din cele mai importante întreprinderi, şi o serie de întreprinderi mici şi mijlocii) realizarea pe ansamblu este până în prezent dezamagitoare. Astfel, în colaborare cu Banca Mondială, vom experimenta câteva noi metode de privatizare. În timp ce unele dintre aceste metode ar putea sa nu aibă rezultate imediate, ele vor accelera procesul de privatizare pe termen mediu. Astfel, programul prevede în cursul anului 1999: a) iniţierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială, prin asa-numita metoda "în pachet" (aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al F.P.S.); b) iniţierea privatizării a 9 întreprinderi mari acceptabile pentru Banca Mondială, prin metoda caz cu caz, care implica oferte internaţionale (aceste întreprinderi reprezintă 7,8% din capitalul social al F.P.S.); c) iniţierea restructurării/lichidării altor 5 întreprinderi mari prin aceasta metoda (aceste întreprinderi reprezintă 6,4% din capitalul social al F.P.S.); precum şi d) continuarea privatizarilor directe de către F.P.S. (întreprinderi reprezentând cumulat 8%, 11% şi 14% din capitalul social al F.P.S. la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi, respectiv, decembrie 1999). Ne angajăm sa depasim obiectivele stabilite cu Banca Mondială, în special în lumina importantei veniturilor din privatizare pentru buget şi finanţarea balanţei de plati. Progresul înregistrat în realizarea obiectivelor privatizării vor fi evaluate în cursul analizelor aranjamentului stand-by.B. Reforma sistemului bancar33. Administrarea temporară a BANCOREX ne-a atenţionat serios asupra slabiciunilor sistemului bancar românesc şi a determinat B.N.R. sa initieze examinari active ale sectorului bancar din România. Cel mai important, B.N.R. va stabili strategia şi instrumentele pentru refacerea solvabilităţii şi profitabilitatii băncilor considerate viabile, în timp ce cu celelalte va acţiona corespunzător şi prudent. Acest efort va fi realizat cu asistenţa tehnica de la Fond (vezi paragraful 36 de mai jos). În plus, vom analiza legislaţia existenta în ideea sporirii puterilor manageriale ale administratorului special, îndeosebi în ceea ce priveşte pregătirea băncilor pentru privatizare sau – în absenta perspectivelor viabile – pentru închiderea şi lichidarea ordonată.34. Cu privire la restructurarea bancară, ne aflam în procesul de implementare a lichidării BANCOREX, o măsura-cheie pentru îmbunătăţirea sănătăţii generale a sistemului bancar. Transferul pasivelor (o preconditie în cadrul programului) este într-un stadiu avansat de realizare, cu toate depozitele persoanelor fizice şi juridice la Banca Comercială Română (B.C.R.) şi la alte bănci. Ministerul Finanţelor a emis titluri de stat cu scadenţa de un an, denominate în lei, plătind dobânda medie la împrumut, permitand astfel ca aceste pasive să fie onorate. Am transferat 5,9 trilioane lei, aproximativ 39% din activele neperformante ale acestei bănci, la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), la sfârşitul lunii iunie 1999, unde vor fi administrate. Transferul activelor rămase ale acestei bănci se va încheia cu asistenţa tehnica a unei echipe numite de Banca Mondială până la sfârşitul lunii iulie 1999. Licenta BANCOREX va fi retrasă până la sfârşitul lunii iulie şi până atunci BANCOREX se va abţine să se angajeze în orice noi activităţi bancare. În plus, a fost initiata în forta vânzarea altor active ale BANCOREX. Împreună cu Banca Mondială am cuantificat veniturile probabile şi intentionam să le utilizam pentru ameliorarea costurilor lichidării.35. Cu privire la Banca Agricolă, cooperam activ cu Banca Mondială pentru a elabora un plan complet de restructurare financiară şi operationala pentru a pregati banca în vederea privatizării, acest plan urmând a fi convenit cu Banca Mondială înainte de aprobarea Consiliului directorilor executivi. Până la sfârşitul lunii august 1999 ne asteptam să fie identificate şi transferate la A.V.A.B. cel puţin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole. Anticipam, de asemenea, ca până la această dată vom numi consilierul în privatizare pentru Banca Agricolă.36. În domeniul-cheie al supravegherii bancare, avem în vedere măsuri pentru întărirea capacităţilor B.N.R. de supraveghere şi de constrângere pentru a asigura respectarea de către bănci a reglementărilor prudentiale. În aceasta privinta, am solicitat asistenţa tehnica de la Fond, în mod specific sub forma unui consilier al guvernatorului pentru probleme legate de supravegherea bancară. Printre altele, expertul va acorda asistenţa în implementarea recomandărilor din Raportul de audit operational (RAO) privind funcţiile de supraveghere ale B.N.R. şi care a fost elaborat în conformitate cu termenii de referinţa emisi de UE – PHARE. În conformitate cu aceste recomandări, B.N.R.: a) a constituit un grup special de lucru, condus de către viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară; şi b) va întocmi o lista a băncilor cu probleme, cărora urmează sa li se facă alocari speciale de resurse, atât on-site, cat şi off-site. B.N.R. va lua măsuri prompte şi adecvate pentru a aborda problema lipsei substanţiale de personal la Departamentul de supraveghere prudentiala, precum şi a lipsei echipamentelor corespunzătoare de tehnologia informatiei. În plus, vom organiza un audit extern al B.C.R. pe baza standardelor internaţionale de contabilitate (IAS), care va fi încheiat până la sfârşitul lunii iulie 1999, şi vom comunică personalului Fondului rezultatele acestui audit.37. În plus, sunt necesare reglementări noi sau revizuite pentru a motiva băncile să îşi soluţioneze problemele şi să îşi consolideze poziţia financiară. Ca urmare, B.N.R. va majoră cerinţa existenta de adecvare a capitalului minim şi va ajusta definitia elementelor de gradul 1 privind Acordul de la Basel asupra capitalului. Reglementarea revizuită va autoriza B.N.R. sa reducă capitalul disponibil al băncilor pentru a putea face faţa riscurilor care nu sunt cuantificate corespunzător (de exemplu, riscul unei rate excesive a dobânzii). Regulile revizuite vor fi promulgate înainte de sfârşitul lunii septembrie 1999. B.N.R. va emite, de asemenea, norme privind controlul intern, auditul intern şi administrarea riscului, în conformitate cu documentele existente emise de către Comitetul de supraveghere bancară de la Basel. De asemenea, B.N.R. va introduce, până în luna septembrie 1999, o reglementare care să ceara băncilor sa constituie lunar provizioane de 100% pentru: (i) dobânzi restante cu mai mult de 90 de zile; (îi) toate dobânzile acumulate anterior, dar neîncasate; şi (iii) expunerea bilanţurilor altor instituţii de credit, cu o întârziere mai mare de 30 de zile. Măsurile necesare vor fi luate înainte de sfârşitul lunii septembrie pentru a permite băncilor sa stabilească şi să prezinte conturile anuale care reflecta o imagine corecta a condiţiilor lor financiare.C. Protecţia socială38. Declinul economic continuu din economia românească în ultimii ani, împreună cu măsurile de privatizare şi restructurare adoptate vor pune segmente mai largi ale populaţiei într-o poziţie precara. Somajul, care a înregistrat un nivel de 12% la sfârşitul lunii martie 1999, se asteapta sa crească semnificativ până la sfârşitul anului. În afară dorintei noastre de a ameliora dificultăţile şi suferinţele economice, noi recunoastem, de asemenea, ca motivele de nemulţumire economică ale populaţiei trebuie rezolvate, pentru a evita ca sansele politice ale proiectului nostru ambitios de reforma să fie umbrite. În aceasta privinta, am intensificat un dialog cu partenerii nostri sociali, în vederea obţinerii unui consens larg pentru implementarea programului.39. În primul rând, desigur, diminuarea preconizata a dezechilibrelor economice şi restructurarea întreprinderilor vor îmbunătăţi perspectivele pentru o creştere susţinută a forţei de muncă şi a nivelului de trai. În plus, ne-am stabilit ca obiectiv transferuri sociale – reprezentând 10,5% din P.I.B. pe anul 1999 – către grupurile vulnerabile ale populaţiei: ajutoarele de şomaj sunt planificate sa rămână constante în termeni reali; au fost prevăzute plati compensatorii de 0,7% din P.I.B.; vor fi introduse măsuri active pe piaţa muncii, concentrate pe recalificare; subvenţiile pentru salarii, valabile până acum numai pentru proaspetii absolvenţi de universitate, vor fi acordate mai multor beneficiari, iar alocaţiile pentru copii vor insuma 1,1% din P.I.B.40. De asemenea, am luat iniţiativa de imbunatatire a sistemului mai larg de furnizare a serviciilor sociale. Pensiile vor continua să fie decomprimate, prin aceasta înţelegandu-se ca se acordă recompense şi stimulente celor care nu se sustrag sistemului plăţilor contribuţiilor de asigurări sociale. Pentru a îmbunătăţi eficienta serviciilor de sănătate, am dezvoltat administrarea asigurărilor de sănătate la 43 de case naţionale de asigurare, aplicând astfel principiul de subsidiaritate adoptat în alte tari.V. Monitorizarea programului41. Criteriile de performanţă cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (îi) plafoane trimestriale pentru creditul sistemului bancar acordat bugetului consolidat; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale aferente bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale cu pierderi; (v) plafoane trimestriale totale pentru contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale, cu subplafoane pentru scadentele de la un an la trei ani; (vi) plafoane trimestriale pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta mai mica de un an inclusiv, contractată sau garantată de stat; (vii) plafoane trimestriale pentru asumarea datoriilor întreprinderilor către bănci şi garantarea creditelor bancare către întreprinderi de către Guvern; (viii) plafoane trimestriale pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM; şi (ix) limite minime trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM. Se va aplica, de asemenea, un criteriu de performanţă continuu privind neacumularea de noi arierate externe către creditorii oficiali. Obiectivele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru baza monetara; (îi) plafoane trimestriale pentru volumul arieratelor de plati externe; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale sistemului bancar; şi (iv) plafoane trimestriale pentru masa monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a poziţiilor zilnice pentru luna respectiva.42. Criteriile structurale includ: (i) obiective trimestriale pentru vânzările prin privatizare; (îi) reducerea pierderilor din sectorul de stat; (iii) până la sfârşitul lunii august 1999, identificarea şi transferul a cel puţin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare şi numirea unui consilier pentru privatizare; şi (iv) transferul tuturor activelor rămase ale BANCOREX la A.V.A.B. până la sfârşitul lunii iunie 1999.43. Programul va fi examinat de Fond de trei ori în perioada aranjamentului stand-by (august 1999 – martie 2000): la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 şi 15 februarie 2000. În cursul primei analize, intentionam sa ajungem la o înţelegere, printre altele, asupra unei rectificari a bugetului pe anul 1999, în timp ce finalizarea celei de-a doua analize va necesita acordul asupra proiectului de buget pe anul 2000. + 
Anexa AROMÂNIA: STADIUL ACŢIUNILOR PRECONDITIE

 + 
Anexa BI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României

Activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definită în anexa B-XI) şi media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite în anexa B-II), ambele exprimate în moneda locală.În scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei, în vederea calculării activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 15.884 lei/dolar, iulie 1999; 16.625 lei/dolar, octombrie 1999; 17.297 lei/dolar, decembrie 1999. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în anexa B-II.Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenţa contabilă a Băncii Naţionale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către Banca Naţionala a României. La 31 martie 1999 activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României erau de 15.538 miliarde lei, calculate ca diferenţa între baza monetara medie de 19.463 miliarde lei şi media activelor externe nete de 3.925 miliarde lei [calculate prin transformarea celor 279 milioane dolari (din anexa B-II) la cursul de schimb mediu al lunii martie de 14.053 lei/dolar].Plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României va fi ajustat în următoarele condiţii:(1) Plafonul va fi coborat în mod proporţional pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta, asa cum este definită în anexa B-II, depăşeşte nivelurile programate, specificate în anexa B-II. … (2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporţional pentru fracţiunea din luna şi în limita insuficientelor din finanţarea externa bruta (specificată în anexa B-II) până la sfârşitul lunii iulie şi de până la 200 milioane dolari, valoare cumulată pentru restul anului 1999. … (3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform anexei B-XI. Înainte de a efectua orice schimbare Banca Naţionala a României se va consulta cu personalul F.M.I. … (4) Activele interne nete ale Băncii Naţionale a României vor fi majorate cu întreaga suma a titlului de stat care reprezintă contrapartida pasivelor externe ale BANCOREX care sunt preluate de B.N.R. Aceasta majorare va fi parţial redusă la sfârşitul lunii decembrie 1999, când Guvernul va amortiza obligaţiunile în măsura în care B.N.R. a achitat plăţile ratelor de capital ale acestor împrumuturi (81 milioane dolari S.U.A. estimat) în numele sau. Tratamentul pasivelor externe este redat în anexa B-II (3). … II. Obiective pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe.Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilităţile în DST, orice poziţie de rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva utilizate în contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie şi disponibilităţile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 martie 1999, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.107 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. se definesc ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenţi şi nerezidenti, ca şi obligaţiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX); achiziţiile F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; şi creditele "punte" de la Banca Reglementelor Internaţionale (B.R.I.), bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. Rascumpararile obligaţiunilor B.N.R. (valoare nominală) vor fi excluse din obligaţiile externe ale B.N.R. Obligaţiile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap (Samurai I la 108,25/dolar S.U.A. şi Samurai II la 111,9/dolar S.U.A.). La 31 martie 1999, pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.912 milioane dolari S.U.A., inclusiv 296 milioane dolari S.U.A. reprezentând depozite în valută ale băncilor comerciale la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX).Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb faţă de dolarul S.U.A. din 31 martie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor privind vânzările, cumpărările sau operaţiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I. Pe perioada programului AEN ale B.N.R. vor fi subiectul a doua ajustari automate. Prima va corecta AEN ale B.N.R. pentru sumele finanţării externe brute*1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulată).

Concret, dacă intrările din finanţarea externa:(1) depăşesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi marita cu valoarea integrală a finanţării suplimentare; … (2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micşorată cu 330 milioane dolari S.U.A. la 31 iulie, dar pentru restul anului suma ajustarii cumulate nu poate depăşi valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.; … (3) atunci când B.N.R. va prelua obligaţiile BANCOREX către băncile străine, în valoare de 287 milioane dolari S.U.A., ţinta AEN va fi ajustata în sensul scaderii cu o sumă echivalenta. Ţinta pentru sfârşitul lunii decembrie va fi ajustata, în sensul majorării, în măsura în care activul corespunzător este retras. Modul de tratare a activului corespunzător este redat în anexa B-I. … III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele locale, fondurile de protecţie socială*2), Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraţilor, Fondul special pentru aviaţia civilă, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor în afară cadrului bugetar, alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finanţate din credite externe, resurse în contrapartida din creditări externe şi Fondul Proprietăţii de Stat. Orice fonduri noi, create în perioada programului pentru preluarea operaţiunilor de natura fiscală, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internaţional de statistica financiară guvernamentală, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat.Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanţele sistemului bancar asupra statului minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar.Depozitele statului la bănci, la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referinţa a B.N.R. pentru continuarea creditarii agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită cuprinzând conturile care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru obiectivele programului este inclusă în FAD aide memoire "România: Măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, februarie 1994.Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situaţii:(1) Plafoanele vor fi ajustate în jos, cu creşterea cumulată a datoriei statului faţă de sectorul nebancar începând cu data de 31 martie 1999, şi în sus, cu orice descresteri ale acesteia. … (2) Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi ajustate în jos cu contrapartida în lei a intrărilor reprezentând finanţarea externa a bugetului general consolidat, care depăşesc nivelurile specificate în anexa B-II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (lei/dolar S.U.A.): … 

Plafoanele vor fi ajustate în sus cu 100% din minusul în finanţarea externa (faţă de nivelurile din anexa B-II) a bugetului general consolidat la sfârşitul lunii iulie şi cu până la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru restul anului 1999.(3) Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanţare externa (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plati) către bugetul general consolidat, faţă de următoarea evoluţie (date cumulate de la 1 ianuarie 1999): … 

a) plafoanele vor fi ajustate în jos cu 100% din orice plus de finanţare externa (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plati) către bugetul general consolidat, de şi peste 200 milioane dolari S.U.A., faţă de evoluţia de mai sus; … b) plafoanele vor fi ajustate în sus cu 100% din orice minus de finanţare externa (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plati) către bugetul general consolidat, până la un maxim de:  … 

(4) Plafoanele vor fi ajustate în jos cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depăşeşte limita legală de 146 miliarde lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situaţia în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft stabilite prin Statutul B.N.R.). … (5) Plafoanele vor fi ajustate în sus cu orice emisiune de obligaţiuni guvernamentale legată de restructurarea BANCOREX, până la un maxim de 1,7 miliarde dolari S.U.A., la cursul de schimb existent. … (6) Plafoanele vor fi ajustate în jos (sus) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare în conturile F.P.S., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 1999: … 

Plafoanele pot fi ajustate numai în sus, cu condiţia ca următoarele niveluri minime ale încasărilor din privatizare în conturile F.P.S. să fie realizate:

(7) Plafoanele vor fi ajustate în jos cu minusul de cheltuieli efective pentru restructurarea băncilor, comparativ cu nivelurile programate. În cheltuielile pentru restructurarea băncilor se includ dobânzile şi amortizarea pentru obligaţiunile Guvernului, emise în contextul restructurării BANCOREX, precum şi depozitele F.P.S. la BANCOREX (65 milioane dolari S.U.A.) care se asteapta să fie pierdute. Cheltuielile programate, cumulat, pentru restructurarea băncilor sunt: … 

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea unei garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care Guvernul plăteşte sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Aceste limite exclud datoria externa contractată sau garantată, pentru care sunt stabilite limite separate în anexa B-V şi B-VI.Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor.V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu şi lung

Plafoanele se aplică la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadente iniţiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, B.N.R., regiile autonome şi alte întreprinderi şi bănci comerciale, la care statul sau F.P.S. este acţionar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, şi tuturor preluarilor de împrumuturi pentru datoria externa care nu au fost garantate şi contractate anterior de către bugetul general consolidat. Pentru B.N.R. refinantarea obligaţiunilor scadente la mijlocul anului 1999, datorate lui Merrill Lynch şi Nomura Samurai, va fi inclusă în plafonul datoriei.Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. În ceea ce priveşte băncile comerciale, acestea includ: BANCOREX, Banca Comercială Română (B.C.R.), Banca Agricolă, EXIMBANK şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finanţare a importului de tip revolving, cu scadenţa de peste un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum şi pasivele către F.M.I., creditele bridge primite de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare. Datoria aflată în cadrul acestor plafoane va fi evaluată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garanţia intră în vigoare. Vânzările de bonuri de tezaur către nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane, în cazul în care vânzările sunt efectuate prin mecanismul obişnuit de licitaţie şi nu implica nici o garanţie a cursurilor de schimb şi credite care sunt considerate concesionale.Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanţe:În cazul în care oricare dintre băncile comerciale, la care bugetul general consolidat sau F.P.S. este acţionar majoritar, este privatizata, contractarea sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu şi lung va fi exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor împrumuturi va fi stabilit pe baza costurilor finanţării externe (dobânzi şi alte costuri) şi pe baza termenilor rambursarii (scadentei), după cum urmează: vor fi considerate credite concesionale cele cu un element de donaţie de cel puţin 35% . Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii nete prezente a plăţilor de dobânzi şi rambursarilor de împrumut cu valoarea nominală a creditului. Valoarea neta prezenta a dobânzilor şi rambursarilor de împrumut va fi redusă pe baza ratelor de referinţa pentru dobânzile comerciale OECD (CIRR) pentru valuta creditului plus o marja. Pentru creditele cu o perioadă de rambursare mai mica de 15 ani, reducerea va fi egala cu rata medie CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o marja de 0,75% . Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari, rata de reducere va fi egala cu media dobânzilor CIRR a celor 10 ani care preced data contractării creditului plus o marja ce variaza în funcţie de scadenta creditului. Pentru creditele ale căror scadente sunt cuprinse între 15-19 ani, marja va fi de 1%, pentru creditele între 20-29 de ani, marja va fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25% .Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor şi B.N.R. VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

Plafoanele se aplică stocului datoriei externe pe termen scurt cu scadente iniţiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome şi alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. are o participare majoritara de capital. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Datoria externa pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obişnuite; soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse în calculul datoriei pe termen scurt. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, asa cum sunt ele definite în anexa B-VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în U.S.D. la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plati cu Bulgaria şi Pakistan a insumat 1,7 milioane U.S.D. la sfârşitul lunii martie 1999.Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanţe:(1) În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deţine capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane. … Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi B.N.R. VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM

Plafoanele se vor aplica oricărei cresteri a plăţilor de arierate faţă de nivelul de la 31 martie 1999. Arieratele se referă la conturile de creditori cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului, arieratele de plati faţă de CONEL, ROMGAZ şi PETROM cuprind arierate de la toţi clienţii interni, inclusiv entităţi ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite în anexa B-III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum şi persoane private juridice şi fizice. Toate arieratele care se reesaloneaza vor fi specificate în raportare.Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor.VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III.Limitele minime se vor aplica oricărei scaderi nete începând cu sfârşitul lunii mai 1999. Arieratele includ toate obligaţiile de plată restante către bugetul general consolidat, adică includ impozite, accize, contribuţii la asigurări sociale, redevenţe de exploatare şi rambursări de credite.Reesalonarea arieratelor nu va fi luată în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performanţă.IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi sectorului bugetarFondurile de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 24 de societăţi comerciale cele mai mari producătoare de pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele:Fondul de salarii pentru bugetul de stat va creşte cu 28% în termeni nominali pe întregul an 1999. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1998 (de patru ori 4.128 miliarde lei pentru regiile autonome şi companiile naţionale şi de patru ori 353 miliarde lei pentru societăţile comerciale).Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 24 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi:

La baza acestor tinte totale stau următoarele plafoane pe sector:Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat în cadrul acestei politici sunt: 5.110 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 12.920 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 17.673 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; şi 21.140 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.Plafoanele salariilor pentru cele 24 de societăţi comerciale: 367 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 856 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 1.223 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; şi 1.440 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 4.417 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 10.306 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 14.723 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; şi 17.172 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.Acest criteriu de performanţă va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare şi în timp.Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanţelor (pentru sectorul bugetar), diferitele ministere (pentru regiile autonome şi companiile naţionale) şi F.P.S. (pentru cele 24 de societăţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului.X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar

Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezerva minus pasivele externe.Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilităţile în DST, poziţia de rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile în valute convertibile ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilităţile în DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST. La 31 martie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, insumau 3.300 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu şi lung, în valute convertibile, ale B.N.R. şi băncilor comerciale faţă de nerezidenti, precum şi pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. şi creditele punte (bridge) de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau orice alta instituţie financiară, indiferent de scadentele lor. La 31 martie 1999, pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.810 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele denominate în alte monede convertibile decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb faţă de dolar la 31 martie 1999. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum şi în detaliile operaţiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat în următoarele împrejurări: activele externe nete ale B.N.R. (AEN) vor fi subiectul a doua ajustari automate în perioada programului. Prima va corecta AEN ale B.N.R. cu sumele din finanţare externa care se abat de la nivelurile programate (menţionate în tabelul de mai jos, pe o baza cumulată). Mai precis, dacă intrările din finanţarea externa:a) depăşesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru trimestrul respectiv va fi mărit cu 100% din finanţarea suplimentară; … b) sunt sub limitele din program, limita inferioară a AEN va fi micşorată cu 330 milioane dolari S.U.A. la finele lunii iulie, dar suma ajustarilor cumulate pentru perioada rămasă până la sfârşitul anului nu poate depăşi 200 milioane dolari S.U.A.; … 

XI. Obiective indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

Baza monetara medie este definită ca suma a mediei numerarului în circulaţie din afară B.N.R. şi a depozitelor medii ale băncilor comerciale la B.N.R. (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve). Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi excesul de rezerve în valută, constituite pentru depozitele în valută.Datele privind baza monetara vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise săptămânal Fondului de către B.N.R. La data de 31 martie 1999 numerarul în circulaţie în afară B.N.R. a fost de 12.283 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 7.180 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situaţiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului.Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarea circumstanţă:Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 15 procente pentru toate rezervele obligatorii în lei, obiectivele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulţirea ratei schimbate a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt în lei, dacă motivul modificării ratei rezervelor este o schimbare între diferite instrumente de sterilizare. Înainte de a face aceste schimbări, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.Ajustarea poate fi reconsiderata în perioada examinării programului.XII. Obiective indicative pentru masa monetara

Masa monetara este definită ca pasive ale sistemului bancar faţă de sectorul nebancar.Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele Guvernului şi depozitele instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenti.Pentru scopurile programului, activele externe nete şi depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârşitul perioadei: 31 iulie 1999, 15.987 lei/dolar S.U.A.; 31 octombrie 1999, 16.821 lei/dolar S.U.A.; 31 decembrie 1999, 17.476 lei/dolar S.U.A. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 10.951 lei/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii decembrie 1998. Cursul de schimb la sfârşitul lunii martie a fost 14.925 lei/dolar S.U.A. Datele pentru masa monetara vor fi urmărite pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului, lunar, de B.N.R. La data de 31 martie 1999 masa monetara era constituită din: numerar în circulaţie de 11.523 miliarde lei; depozite în lei de 50.250 miliarde lei; şi depozite în valută de 2.612 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 1999 de 14.925 lei/dolar S.U.A.Plafonul pentru sfârşitul lunii decembrie 1999 include estimari ale plăţilor de dobânzi de la sfârşitul anului, ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plati de dobânzi de 2,5 trilioane lei la sfârşitul lunii decembrie 1999.Plafonul pentru masa monetara va fi ajustat în următoarea circumstanţă:Dacă depozitele ROMTELECOM de 227 milioane dolari S.U.A. sunt mutate la "alte pasive" ale B.N.R. datorită restructurării BANCOREX, plafonul pentru masa monetara va fi ajustat în jos cu o sumă echivalenta.–––––-*1) Finanţarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori bilaterali şi multilaterali, precum şi din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor de la F.M.I. În cazul în care Ministerul Finanţelor se imprumuta pentru a refinanta titlurile B.N.R. ajunse la scadenta, se va aplica o ajustare corespunzătoare.*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, Fondul pentru sănătate, Fondul asigurărilor sociale de sănătate, Fondul de risc şi accident.*3) Suma efectivă pentru 31 martie 1999 include împrumuturile acordate COMTIM, ROMAN şi SIDEX, garantate prin depozite F.P.S.*4) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurări sociale şi bugetele locale, care sunt, oricum, acoperite de criteriul de performanţă. + 
Anexa CPROBLEME ALE SUPRAVEGHERII BANCARE1. Probleme ale riscului sistemicData fiind ingrijorarea autorităţilor faţă de riscurile importante din sectorul bancar, Comisia specială de supraveghere (CSS) din cadrul B.N.R. va elabora instrumentele şi strategia de restructurare şi menţinere a încrederii în sectorul bancar şi de prevenire a situaţiilor grave sistemice bancare. În acest scop, în conformitate cu graficul care a fost transmis F.M.I., B.N.R. va rezolva următoarele probleme:* o examinare a fiecărei bănci, pe baza tuturor datelor disponibile, pentru a stabili valoarea lor neta;* distincţia care se face între băncile viabile şi neviabile;* definirea criteriilor pe baza cărora va fi efectuată aceasta analiza;* o lista cuprinzând băncile cu probleme care vor trebui tratate cu o alocare specială de resurse, atât local, cat şi în afară acestuia;* organizarea de către B.N.R. a expertizelor contabile externe, bazate pe standardele IAS, ale căror rezultate vor fi raportate F.M.I. Asa cum s-a convenit cu Fondul, primele expertize se vor referi la Banca Comercială Română şi Banca Agricolă. Ele vor fi transmise Fondului până la finele lunii iunie 1999 ca o condiţie pentru efectuarea primei examinari în cadrul aranjamentului stand-by;* pe baza expertizelor externe, B.N.R. va elabora o lista cuprinzând băncile cu probleme, cu o descriere detaliată a problemelor şi a acţiunii de supraveghere ce urmează a fi întreprinsă, precum şi rezultatul acţiunii. Vor fi explicate metodologia şi criteriile utilizate în aceasta privinta.2. Plan pentru neprevăzuteCSS va stabili, de asemenea, măsurile care trebuie anticipate dacă totuşi va aparea o situaţie grava bancară generalizata. O abordare proactiva în acest domeniu constituţie într-adevăr o preocupare standard a fiecărui supraveghetor bancar. Măsurile care urmează a fi luate trebuie să fie, de asemenea, compatibile cu strategia generală de restructurare a sectorului:* încrederea publicului trebuie sporită printr-un sistem transparent şi eficient de garanţie a depozitelor; o atenţie specială va fi acordată asigurării existenţei acestor condiţii şi, îndeosebi, posibilităţii de efectuare cu promptitudine a plăţilor către public;* băncile care prezintă perspective rezonabile de viabilitate trebuie să primească, dacă şi când este nevoie, lichiditatea necesară pentru a face faţa obligaţiilor curente; pe cat posibil, acest sprijin trebuie să fie garantat în mod normal; dacă garanţia tradiţionala este insuficienta, poate fi luată în considerare o garanţie netraditionala, ca de exemplu bunuri imobiliare şi împrumuturi către bănci;* băncile care solicită sprijin în condiţii favorabile, în timp ce situaţia lor se inrautateste, vor fi trecute în administrare specială şi vor prezenta un plan de activitate, din care să rezulte capacitatea lor de a-şi reface capitalul adecvat şi rentabilitatea într-o perioadă dată de timp. Cele care apar ca neviabile vor trebui să fie închise;* vor fi luate măsurile necesare pentru a asigura proceduri line de lichidare spre a nu perturba pieţele importante;* având în vedere o posibila situaţie de urgenta, declaraţiile de presa trebuie să fie astfel elaborate încât sa îndeplinească, pe cat posibil, următoarele obiective:– recunoaşterea problemelor din sectorul bancar şi a faptului ca autorităţile iau toate măsurile posibile;– anunţarea impunerii administrării asupra băncii X;– anunţarea ca deţinătorii de depozite la banca X vor beneficia de garantarea depozitului;– anunţarea unei politici de reabilitare a acestei bănci şi a retragerii sprijinului din partea altora;– consensul politicii B.N.R. şi Ministerului Finanţelor;* toate comunicările privind restructurarea sectorului bancar vor fi centralizate; informaţiile incompatibile din diferite surse vor fi evitate prin măsuri de coordonare adecvate, luate de B.N.R.3. Măsuri legislativeB.N.R. s-a angajat sa examineze cadrul juridic general în care funcţionează băncile, în vederea reducerii sau eliminării impedimentelor care stau în calea unei gestionari (conduceri) eficiente. O evaluare generală preliminară a următoarelor probleme a fost transmisă Fondului:* atribuţiile de conducere ale administratorului special, îndeosebi în ceea ce priveşte pregătirea băncilor pentru privatizare sau, în absenta perspectivelor de viabilitate, pentru închiderea sau lichidarea esalonata;* impedimentele ce stau în calea efectuării plăţilor rapide de către sistemul de garantare a depozitelor, care trebuie eliminate prin schimbările corespunzătoare de legislaţie.4. Întărirea capacităţii de supraveghere a B.N.R.Un grup special de lucru al B.N.R., condus de viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară, se va ocupa de îmbunătăţirea supravegherii prudentiale. În luna mai acest grup a raportat Fondului despre căile de urmat în vederea implementarii recomandărilor făcute în Raportul operational de expertiza (ROE) care a fost elaborat în concordanta cu termenii de referinţa emisi de UE-PHARE. Grupul special de lucru al B.N.R. va raporta lunar Consiliului de administraţie al B.N.R.Primul raport normal al acestui grup a fost transmis Fondului. Expertul Fondului va primi un exemplar al raportului şi va asista la şedinţe. Până la sosirea lui un exemplar al raportului va fi transmis Fondului.5. Monitorizarea poziţiei monetare a băncilorÎn ceea ce priveşte proiectul de propunere privind monitorizarea poziţiilor monetare, s-a recunoscut ca aceasta propunere vizează numai poziţia monetara totală a băncilor, fără referire la o posibila concentrare într-un număr limitat de monede, poziţiile care se compensează în diferite intervale de timp, riscul elementului de concentrare, necesitatea unei abordari consolidate a riscului din cursul zilei datorat poziţiilor monetare excesive. Proiectul va fi în continuare modificat pentru a se impune băncilor să prezinte o descriere detaliată a organizării lor administrative, a procedurilor şi a măsurilor în vigoare de administrare a riscului, în scopul de a desfăşura într-un mod profesional activităţile în valută. Băncile care nu prezintă garanţiile necesare în aceasta privinta nu vor fi autorizate să se angajeze în operaţiuni valutare.6. Principiile de baza ale supravegherii bancare, stabilite la BaselÎntr-un mod mai general, cadrul instituţional şi abordarea operationala a supravegherii bancare în România vor fi strâns legate de Principiile de baza ale supravegherii bancare, stabilite de Comitetul de la Basel. Asupra acestei probleme va fi cerut în saptamanile următoare avizul expertului rezident al Fondului, iar o lista detaliată cuprinzând principalele lacune, însoţită de un grafic care va fi respectat pentru ca aceste principii să fie integral îndeplinite, va fi transmisă Fondului. + 
Anexa DSISTEM DE MONITORIZAREpentru implementarea bugetuluiImplementarea bugetului în conformitate cu obiectivele noastre este de importanţa critica pentru succesul programului nostru. În scopul asigurării unui sistem de avertizare din timp care să declanseze recurgerea la măsurile deja identificate pentru evenimente bugetare neprevăzute, am elaborat următorul sistem cuprinzator de monitorizare în timp.A. Executarea bugetului consolidatExecuţia lunară a bugetului consolidat, pe o baza de clasificare funcţională, va fi furnizată în săptămâna de după cea de-a 25-a zi a lunii următoare. Estimarile pe o baza economică vor fi furnizate trimestrial, la 3 săptămâni după încheierea trimestrului.B. Date privind salariileRealizarea fondului de salarii aferent bugetului de stat va fi monitorizata în doua moduri:* datele lunare privind liniile de credit pentru salariile din bugetul de stat, la o săptămâna după încheierea lunii;* datele lunare privind cheltuielile efective de personal (defalcate pe fond de salarii, contribuţii pentru asigurările sociale, contribuţii la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, contribuţii la asigurările sociale de sănătate, călătorii şi alte alocaţii) urmează a fi transmise la 3 săptămâni după încheierea lunii.C. Fondurile pentru asigurări socialeDatele lunare privind alocaţia medie, numărul mediu de beneficiari şi cheltuielile totale de fonduri pentru Fondul asigurărilor sociale de stat şi Fondul pentru plata ajutorului de şomaj vor fi furnizate după cea de-a 25-a zi a lunii următoare.D. VeniturileDatele lunare privind colectarea veniturilor bugetului de stat vor fi furnizate la o săptămâna după încheierea lunii.E. Operaţiunile de finanţare a bugetuluiDatele lunare cuprinzatoare privind operaţiunile de finanţare a deficitului bugetar vor fi furnizate la 3 săptămâni de la încheierea lunii (vezi tabelul nr. 1). Datele saptamanale privind finanţarea bancară interna (adică blocul 1 din tabelul nr. 1) vor fi, de asemenea, furnizate.    Tabelul nr. 1: Finanţarea bugetului consolidat

Domnului Michel CamdessusDirector generalFondul Monetar InternaţionalWashington D.C.5 august 1999Stimate domnule Camdessus,1. Va scriu pentru a va informa asupra stadiului la zi al recentelor demersuri ale Guvernului român pentru a trece la implementarea angajamentelor noastre politice, scoase în evidenta în Memorandumul privind politicile economice.2. În ceea ce priveşte bugetul, datele recente arata o performanta fiscală în iunie, contrară celei estimate de noi anterior. Cauza principala a problemei poate fi datorată slabei colectari a veniturilor, care a apărut din implementarea cu întârziere a bugetului şi a impozitelor majorate adoptate prin acesta, precum şi din activitatea economică mai slabă în general. Chiar dacă am fost de acord sa adoptam măsuri de creştere a veniturilor – cele mai recente în contextul discuţiilor noastre cu misiunea Fondului de la sfârşitul lunii iunie -, nu am reuşit până în prezent sa limitam cheltuielile corespunzător veniturilor mai mici. Prin urmare şi ca o problemă de urgenta, Guvernul ia următoarele măsuri pentru a urgenta implementarea măsurilor privind veniturile rămase a se realiza şi pentru a întări controlul cheltuielilor:* Pe data de 18 iunie 1999 accizele la alte produse decât combustibilii au fost majorate în medie cu 25% .* În săptămâna care urmează vom începe colectarea arieratelor din impozite ale CONEL, PETROM şi ROMGAZ prin executare silită. Avem încrederea ca în scurt timp vom colecta cele 300 miliarde lei, prevăzute iniţial pentru luna iulie, precum şi încă 300 miliarde lei în perioada rămasă din luna august şi încă 300 miliarde lei în luna septembrie. (Aceste tinte de colectare sunt tinte indicative.) Date relevante vor fi trimise în mod regulat.* Tot în luna august ministrul finanţelor va emite un ordin prin care să se majoreze accizele la produsele petroliere, cu aplicabilitate de la 1 septembrie, astfel încât să se compenseze erodarea acestora în termeni reali în ultimul trimestru.* O alta componenta a programului nostru fiscal este să se schimbe estimarea accizelor pentru tutun (de la acciza specifică la acciza ad valorem la preţul de vânzare cu amănuntul), care va conduce, de asemenea, la o majorare a impozitării efective. O iniţiativa parlamentară, totuşi, a fost respinsă, ceea ce reflecta că nu se pot accepta în general cu usurinta implicatiile unei astfel de miscari – în termenii schimbărilor frecvente necesare ale preţurilor cu amănuntul – într-o economie care nu a ajuns la o stabilitate rezonabila a preţurilor şi cursului de schimb. În aceasta situaţie, Guvernul fie va efectua o schimbare în estimarea impozitului pe tutun printr-o ordonanţa, în cursul lunii august, fie va introduce o majorare a accizei specifice cu un coeficient echivalent. În oricare caz, majorarea va deveni efectivă în septembrie.* Am dezvoltat, de asemenea, sistemul nostru de atenţionare din timp şi de control bugetar. În consultare cu personalul Fondului, am specificat tintele lunare indicative anexate pentru venituri, totalul cheltuielilor şi cheltuiala primara, care sunt în concordanta cu îndeplinirea criteriilor de performanţă relevante pentru finele lunii octombrie şi finele lunii decembrie. Stabilirea tintelor indicative lunare a fost suplimentata de managementul cheltuielilor bugetare recent regandit. Până de curând ministerele au primit alocaţii lunare ca suma globală, în mare parte pro-rata din alocaţia lor bugetară anuală. Începând cu luna august, în loc de aceasta, lor li se acordă alocaţii lunare pe principalele articole de cheltuieli. Acest nou sistem va asigura ca reducerile în categoriile de cheltuieli selectate (în principal subvenţiile şi cheltuielile pentru bunuri şi servicii) vor fi efective şi aceasta ne va permite, de asemenea, sa menţinem cheltuielile asupra cărora ei decid sub limita alocaţiei anuale pro-rata, atâta timp cat persista nerealizarea veniturilor. Date relevante vor fi furnizate în mod regulat.* Recent Guvernul a decis indexarea pensiilor, din nefericire fără o consultare prealabilă cu Fondul. Impactul acestei măsuri asupra bugetului şi modul de acoperire a acestuia va propunem să le discutam cu misiunea Fondului pentru prima analiza a programului. Oricum, nu vom lasă să fie afectate în vreun fel tintele din programul convenit.3. În numele autorităţilor române, as dori sa va asigur ca intentionam sa trecem la implementarea prompta a tuturor măsurilor convenite şi sa adoptam noi măsuri, după cum va fi necesar, pentru a asigura îndeplinirea obiectivului programului fiscal.4. După cum cunoasteti, în primele 7 luni ale acestui an România nu a beneficiat de nici o finanţare externa pentru susţinerea balanţei de plati, în timp ce a achitat în întregime serviciul datoriei publice externe, inclusiv a vârfurilor de plată din lunile mai şi iunie. Datorită celor menţionate mai sus, precum şi emisiunilor de titluri de stat mai mari decât cele estimate pentru restructurarea sistemului bancar, în special a BANCOREX, datoria publică interna a crescut considerabil, ceea ce a făcut ca cheltuielile cu dobânzile să fie mai mari decât cele estimate.* **5. Cu privire la eforturile în curs de a mobiliza finanţarea suplimentară din sectorul privat, doresc sa va informez despre stadiul acestei operaţiuni:* Pe data de 2 iulie, Ministerul Finanţelor a acordat mandatul lui Credit Suisse First Boston de a aduna minimum 200 milioane dolari S.U.A. (sau echivalentul acestei sume în euro) de pe pieţele internaţionale de capital, cu o dobânda de maximum 12% .* Cu asistenţa firmei de avocaţi Linklaters (care a fost numita de Ministerul Finanţelor sa îl asiste în aceasta tranzacţie) am terminat prospectul de emisiune şi Credit Suisse First Boston a început operaţiunile pe piaţa pentru aceasta tranzacţie.* Amândouă firmele juridice (Linklaters şi Clifford Chance – firma care reprezintă Credit Suisse First Boston) au încheiat întocmirea documentelor legate de aceasta tranzacţie: Acordul de subscriere, Acordul pentru agentul fiscal, Actul solemn de angajament şi Acordul cu agentul de plată.* În acest stadiu tranzacţia este gata de a fi lansata.6. Din informaţiile pe care le-am primit de la Credit Suisse First Boston se pare ca piaţa nu este favorabilă pentru România, deoarece după testarea pe piaţa a tranzacţiei ei au reuşit să obţină doar 50 milioane dolari S.U.A. cu un cost de 17% pentru euro (18,5% echivalent pentru dolari S.U.A.). Ministerul Finanţelor a contactat deja celelalte bănci de investiţii iniţial interesate, pentru a cauta alternative de finanţare în scopul creşterii sumei până la 200 milioane dolari S.U.A.7. În aceste circumstanţe, având în vedere piaţa nefavorabila şi costul foarte ridicat, ar fi foarte util pentru România dacă Fondul ar fi de acord cu o sumă mai redusă, care să fie asigurată acum, şi cu majorarea sumei în stadiul al doilea pentru prima analiza a programului, atunci când piaţa poate fi mai favorabilă.Al dumneavoastră sincer,Decebal Traian Remes, ministrul finanţelor + 
Anexă    Tabelul nr. 1: Tinte indicative, august-septembrie 1999 (în miliarde lei)

–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește