ORDONANTA nr. 52 din 29 iulie 2003

pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002



În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 1 pct. I din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României adopta prezenta ordonanţă. + 
Articolul 1Se ratifica Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002. + 
Articolul 2În cadrul contractelor pentru executarea de lucrări, precum şi pentru furnizarea de bunuri şi servicii, încheiate cu contractorii locali în temeiul memorandumului de finanţare, plăţile pot fi efectuate şi în euro.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:–––––Ministrul integrării europene,Hildegard Carola Puwakp. Ministrul afacerilor externe,Cristian Diaconescu,secretar de statp. Ministrul finanţelor publice,Gheorghe Gherghina,secretar de statBucureşti, 29 iulie 2003.Nr. 52.MEMORANDUM DE FINANŢARE*)––––Notă …
*) Traducere.Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsura la care se face referire în art. 1 va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire în art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi obiectulCa parte a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:    Numărul programului: 2002/000-625    Titlul: Programul PHARE 2002 de cooperare                         transfrontaliera dintre România                         şi Bulgaria    Perioada: până la 30 noiembrie 2004 pentru                         contractare + 
Articolul 2Angajamentul ComunităţiiContribuţia financiară a Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 8 milioane euro, fiind denumita în cele ce urmează finanţarea nerambursabilă a CE. + 
Articolul 3Durata şi data de expirarePentru prezenta măsura, finanţarea nerambursabilă a CE este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2004, făcând obiectul prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice fonduri ale finanţării nerambursabile a CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Data limita pentru efectuarea plăţilor din finanţarea nerambursabilă a CE este 30 noiembrie 2005, cu excepţia proiectelor 2002/000-625-01 – "Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) – Nicopole (Bulgaria)" şi 2002/000 625-02 – "Reabilitarea drumului naţional DN 3B între intersectia cu DN 3 şi Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020", în cazul cărora data limita de efectuare a plăţilor este 30 noiembrie 2006. Toate plăţile trebuie efectuate până la expirarea termenului limita. Totuşi, în cazuri excepţionale, Comisia poate aproba o extindere a perioadei de contractare sau a celei de efectuare a plăţilor, dacă acest lucru este cerut în termenele prevăzute şi dacă este justificată corespunzător de către Beneficiar. Acest memorandum expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor din finanţarea nerambursabilă a CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate trebuie returnate Comisiei. + 
Articolul 4AdreseCorespondenta referitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul acesteia, trebuie transmisă la următoarele adrese:Pentru Comunitate:Delegaţia Comisiei Europene în RomâniaBd. Primaverii nr. 4871297 BucureştiRomâniaTelefon: 40 21 203 54 00Fax: 40 21 230 24 53Pentru Beneficiar:Hildegard Carola PuwakMinisterul Integrării EuropeneGuvernul RomânieiStr. Apolodor nr. 17BucureştiRomâniaFax: 00 40 1 336 85 09 + 
Articolul 5Numărul exemplarelor originalePrezentul memorandum este redactat în doua exemplare, în limba engleza. + 
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul memorandum intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Nici o cheltuiala efectuată înainte de această dată nu este eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.Anexele sunt parte integrantă a prezentului memorandum.Întocmit la Bucureşti la 11 decembrie 2002.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonator naţionalal asistenţeiPentru Comunitate,Jonathan Scheele,şeful Delegaţiei ComisieiEuropene în RomâniaAnexe:Anexa nr. 1: Acord-cadru (anexele A şi B)Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunităţilor Europene (anexa D) + 
Anexa 1 (A şi B)ACORD-CADRUComisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, şi împreună denumite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmează: + 
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. + 
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice disputa legată de acest acord care nu poate fi rezolvată prin consultare va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. + 
Articolul 6Acest acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza. + 
Articolul 7Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.Eugen Dijmarescu,ministru de statROMÂNIAFrans Andriessen,vicepreşedinte al Comisiei EuropeneCOMUNITATEA + 
Anexa ACONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. + 
Titlul IFinanţarea proiectelor + 
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuita a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2Disponibilitatea finanţării gratuite a CEEAcolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3CheltuireaContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. + 
Titlul IIAchiziţionarea + 
Articolul 4GeneralitatiProcedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, de livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. + 
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi de livrăriComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat mai repede posibil. + 
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. + 
Titlul IIIAcordarea de facilităţi + 
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţăÎn cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractantului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, de livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, de livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. + 
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a CEE.2. Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul se va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. + 
Titlul IVExecutarea contractelor + 
Articolul 14Originea livrărilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. + 
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. + 
Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar + 
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau a serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) se va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17Urmărirea măsurilorCa urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. + 
Titlul VIPrevederi generale şi finale + 
Articolul 18Consultări – dispute1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19Anunţ – adreseOrice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. + 
Anexa BARBITRAJOrice disputa între părţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. + 
Anexa 2 (C)PREVEDERI SPECIALE1. Strategie1.1. Obiectivele generale ale cooperării bulgaro-române sunt:● întărirea cooperării şi stimularea integrării dintre cele doua tari şi Uniunea Europeană şi sprijinirea stabilitatii şi securităţii în regiune;● promovarea bunelor relaţii de vecinătate şi a stabilitatii în regiunile de granita ale ţărilor din Europa Centrala şi de Est (şi în particular în zona de frontieră bulgaro-română) prin finanţarea unor proiecte capabile sa aducă beneficii concrete regiunilor şi comunităţilor de ambele părţi ale frontierei;● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand astfel aceste regiuni să depăşească problemele specifice de dezvoltare ce rezultă din poziţia lor în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunităţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;● promovarea creării şi dezvoltării în continuare a reţelelor de cooperare de ambele părţi ale frontierei şi stabilirea legăturilor între acestea şi reţelele mai cuprinzatoare ale Comunităţii.1.2. Orientarea şi priorităţile programelor PHARE de cooperare transfrontaliera dintre Bulgaria şi România sunt detaliate în Documentul de programare comuna (JPD), care constituie cadrul general pentru cooperarea dintre cele doua tari. JPD a fost convenit între cele doua tari în prima parte a anului 2000. Un scurt rezumat al acestui document este redat mai jos.I. Caracteristicile regiunii de frontierăRegiunea de frontieră dintre Bulgaria şi România consta din 15 regiuni de nivel NUTS III, cu o populaţie totală de 5,33 milioane de locuitori şi o suprafaţa totală de 69,250 kmp. Regiunea transfrontaliera se caracterizează prin:● o scădere considerabila a populaţiei, însoţită de o creştere pronunţată a vârstei medii a acesteia. Densitatea populaţiei este mai scăzută decât media naţionala din ambele tari, iar cauza principala o constituie rata ridicată a mortalitatii, care este mult peste rata natalitatii. Un alt factor major este balanţa migratorie negativa care se datorează în principal slabei infrastructuri sociale şi de transport;● ritm scăzut al activităţii şi rata crescută a somajului. O serie de factori contribuie la creşterea continua a nivelului somajului:– mulţi muncitori au fost concediati ca urmare a rationalizarii proceselor de producţie industriala;– nivelul educaţional scăzut al forţei de muncă;– lipsa unor noi oportunitati de locuri de muncă.Numărul şomerilor în rândul bărbaţilor este mai mare decât în rândul femeilor şi prezintă o tendinta de creştere;● infrastructura de transport ineficienta. Caracteristica principala a regiunii transfrontaliere este aceea de a fi separată de fluviul Dunarea, ce formează o frontieră naturala de aproape 650 km. Până acum, deşi exista trei puncte de trecere a frontierei pe uscat, de-a lungul frontierei formate de Dunăre exista doar un singur pod la Giurgiu-Ruse şi doar trei linii de feribot ce traverseaza fluviul Dunarea. Recent, în urma unui acord bilateral, s-a hotărât construirea unui al doilea pod peste Dunăre, la Vidin-Calafat. Acest pod va deschide noi oportunitati de cooperare între cele doua tari şi va promova dezvoltarea socioeconomica a regiunii de frontieră;● probleme de mediu în regiunea transfrontaliera pe fluviul Dunarea şi la Marea Neagra. Deteriorarea mediului reprezintă una dintre problemele majore cu care se confrunta regiunea de frontieră, ca urmare a poluarii aerului şi apei pe ambele părţi ale frontierei, de-a lungul Dunării şi la Marea Neagra. Concentrarea industriei chimice în regiune agravează poluarea aerului, iar fluviile care se vărsa în Marea Neagra maresc gradul de poluare. În special în regiunea frontierei de est echilibrul ecologic a fost deteriorat prin dezvoltarea intensiva a sectorului turistic. Mai mult, din cauza pescuitului intensiv, numărul pestilor a scăzut considerabil în ultimii ani;● structura economică este dominata în mod tradiţional de agricultura, datorită mediului geografic favorabil (campii vaste, climat favorabil, soluri fertile). Specializarea producţiei este variata şi se bazează pe folosirea potenţialului teritoriului (cereale, viţă de vie şi creşterea legumelor). Zonele mai înalte sunt specializate în exploatări forestiere;● dezvoltarea industriala constituie funcţia principala a unor mari aglomerari urbane, ca Ruse, Plevna, Vidin, Veliko Tarnovo şi Silistra – pe malul bulgaresc al Dunării – şi Craiova, Constanta, Giurgiu şi Calarasi – pe cel românesc. Potenţialul industrial al regiunii de frontieră este divers, de la industria metalurgica la cherestea şi hârtie, textile, tricotaje şi industria alimentara. Cel mai mare potenţial, aflat în prezent într-o criza puternica, este legat de distribuţia şi generarea de energie, distribuţia de gaze şi apa, produse chimice (produse chimice şi fibre sintetice, cauciuc şi mase plastice), fiind urmat de topirea, turnarea şi procesarea metalelor, inginerie şi producţia de echipamente, fabrici de hârtie şi celuloza, industria alimentara.II. Activităţile de cooperare transfrontaliera existenteRelaţiile de vecinătate tradiţional bune dintre Bulgaria şi România caracterizează şi dezvoltarea unor anumite forme de cooperare transfrontaliera dintre autorităţile regionale şi locale. Municipalitatile de pe ambele părţi ale frontierei au stabilit deja contacte. Până acum, contactele şi activităţile s-au realizat în principal în următoarele domenii:– transport – construirea liniilor de feribot;– comerţ – contacte regulate şi activităţi în cadrul camerelor de comerţ;– cultura – schimb de activităţi culturale şi sportive şi de delegaţii;– ecologie – implementarea unor proiecte comune etc.Cu toate acestea, potenţialul şi interesul pentru cooperare sunt considerabil crescute şi nu au fost epuizate prin contactele şi activităţile desfăşurate până acum.III. Prezentarea prioritatilor identificatePentru realizarea obiectivelor principale ale cooperării transfrontaliere, regiunea de frontieră a stabilit următoarele prioritati asupra cărora trebuie concentrate eforturile:Prioritatea 1 – Îmbunătăţirea infrastructurilor locale transnationaleScopul este de a îmbunătăţi infrastructurile: infrastructura de transport, inclusiv traversarea frontierei, dar şi alimentarea cu apa, gaze şi electricitate care aduc beneficii de ambele părţi ale frontierei. Pentru a se realiza dezvoltarea economicosociala a regiunilor, sunt importante nu numai modernizarea şi îmbunătăţirea structurilor existente, ci şi stabilirea bazelor pentru introducerea noilor tehnologii. Aceasta va duce la îmbunătăţirea potenţialului economic al regiunii de frontieră şi va contribui la stabilirea legăturilor internaţionale. Datorită caracterului lor local, ele trebuie planificate şi implementate în completarea altor acţiuni cu caracter general.Prioritatea 2 – Protecţia mediuluiRegiunile şi municipalitatile de pe ambele părţi ale frontierei beneficiază de un capital natural indubitabil (Dunarea, Marea Neagra) şi doresc protejarea acestui capital şi dezvoltarea sa. În acelaşi timp, dezvoltarea industriala şi energetica a cauzat în diferite locuri o serie de daune aerului, apei şi solului. În consecinţa, în cadrul programelor PHARE CBC dintre România şi Bulgaria s-a acordat o prioritate absolută măsurilor de imbunatatire a mediului. Exista un potenţial considerabil de iniţiere a unor proiecte comune în domeniul resurselor naturale în regiunile respective, mai ales în zona Dunării. Ambele tari considera a fi de importanţa majoră, în primul rând, problema poluarii aerului, în al doilea rând, problema apei reziduale, precum şi consolidarea solului şi protejarea contra eroziunii de-a lungul bazinului Dunării.Prioritatea 3 – Îndepărtarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor şi serviciilor de-a lungul frontiereiAceste acţiuni au ca scop îndepărtarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor şi serviciilor peste granita, ţinând cont de aspectele legate de securitatea acestor fluxuri, precum şi promovarea acţiunilor legate de justiţie şi de politica comunitara în privinta afacerilor interne. Datorită semnificatiei majore pe care aceste probleme o au pentru perioada de preaderare în cazul ambelor tari, acestea considera acţiunile în cauza ca fiind de mare importanţa, mai ales pentru standardizarea procedurilor de control ale poliţiei de frontieră, ale direcţiilor vamale şi ale direcţiilor veterinare şi fitosanitare, care să conducă la un control comun şi integrat între administraţiile similare din ambele tari.Prioritatea 4 – Dezvoltarea economicăPierderea pieţelor traditionale şi lipsa materiilor prime importate au afectat puternic aproape toate industriile principale. Multe întreprinderi din aceste regiuni lucrează în pierdere şi nu au găsit noi pieţe din cauza lipsei avantajelor competitive. Sunt necesare măsuri specifice pentru a îmbunătăţi dezvoltarea economică în regiunile de frontieră şi a tine sub control somajul în creştere, lipsa locurilor de muncă, deficitul de structuri de instruire şi slabă dezvoltare din domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. În acest scop sunt necesare promovarea cooperării în afaceri, dezvoltarea întreprinderilor şi cooperarea financiară dintre instituţiile reprezentând sectorul de afaceri. Trebuie luată în considerare şi cooperarea în domeniul sănătăţii, schimburilor culturale, ocupării forţei de muncă locale, iniţiativelor de instruire şi educaţie. În acest scop trebuie înfiinţat un fond comun pentru proiecte mici.1.3. O detaliere a alocării PHARE CBC 2002 România/Bulgaria pe priorităţile JPD este redata mai jos:● prioritatea 1 – Îmbunătăţirea infrastructurilor locale transnationale: 68,75%;● prioritatea 2 – Protecţia mediului: 21,25%;● prioritatea 3 – Îndepărtarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor şi serviciilor de-a lungul frontierei: 0,0%;● prioritatea 4 – Dezvoltarea economică: 6,25%;● prioritatea 5 – Altele – Asistenţa tehnica pentru Facilitatea de pregătire a proiectelor: 3,75%.1.4. Proiectele care vor fi finanţate în cadrul Programului PHARE CBC 2002 respecta în întregime Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind coordonarea asistenţei de preaderare. S-a asigurat o coordonare strânsă cu autorităţile care răspund de ISPA şi SAPARD pentru a se evita orice suprapunere.1.5. De asemenea, proiectele respecta dimensiunea minima de 2 milioane euro, cu excepţia proiectelor 2002/000-623-03 şi 2002/000-625-03 "Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic şi surse stationare în regiunea de frontieră Bulgaria – România" (1,9 milioane euro în România şi 1,5 milioane euro în Bulgaria), 2002/000-625-05 şi 2002/000-623-05 "Facilitatea de pregătire a proiectelor" (0,3 milioane euro pentru fiecare ţara) şi a proiectelor privind Fondul comun pentru proiecte mici (2002/000-625-04 şi 2002/000-623-04), care sunt limitate, de regula, la 10% din alocarea PHARE totală.2. Obiective, descriere şi condiţionalitati2.1. Obiectivele generale ale programului sunt:● promovarea bunei vecinătăţi şi a stabilitatii în regiunile de frontieră ale ţărilor din Europa Centrala şi de Est (în particular, cea bulgaro-română) prin finanţarea unor proiecte care vor aduce beneficii regiunilor şi comunităţilor de ambele părţi ale frontierei;● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand aceste regiuni să depăşească problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, între altele, datorită poziţiei pe care o ocupa aceste regiuni în economiile naţionale, în interesul comunităţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;● promovarea creării şi dezvoltării continue a reţelelor de cooperare de ambele părţi ale frontierei şi stabilirea legăturilor între acestea şi reţelele extinse ale Comunităţii;● promovarea coeziunii economice şi sociale în regiunile de frontieră.2.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:● îmbunătăţirea infrastructurii locale şi transnationale, în special în domeniul transportului, prin construirea unei noi cai de acces între cele doua tari: proiectele 2002/000-623-01 "Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) – Nicopole (Bulgaria)" şi 2002/000-625-01 "Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) – Nicopole (Bulgaria)" şi prin îmbunătăţirea drumului de acces către frontiera: proiectele 2002/000-623-02 "Reabilitarea şi reconstructia parţială a drumului II-15, secţiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România)" şi 2002/000-625-02 "Reabilitarea drumului naţional DN 3B între intersectia cu DN 3 şi Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020";● promovarea protecţiei mediului prin dezvoltarea unui sistem pentru controlul poluarii aerului în regiunea de frontieră între cele doua tari, pentru a permite acestora sa elaboreze programe pentru evaluarea calităţii aerului, controlul şi reducerea poluarii aerului, îmbunătăţirea calităţii aerului, inclusiv respectarea cerinţelor legislaţiei UE: proiectele 2002/000-625-03 "Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic şi surse stationare în regiunea de frontieră Bulgaria-România" şi 2002/000-623-03 "Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compuşi organici volatili (VOC), PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontieră dintre Bulgaria şi România, de-a lungul Dunării inferioare";● promovarea dezvoltării socioeconomice regionale în regiunea de frontieră prin continuarea unui fond comun de proiecte mici: proiectele 2002/000-623-04 şi 2002/000-625-04;● asigurarea asistenţei tehnice prin Facilitatea de pregătire a proiectelor: proiectele 2002/000-623-05 şi 2002/000-625-05.2.3. Descrierea programuluiProgramul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre Bulgaria şi România, a unei serii de consultări între delegatiile CE din ambele tari şi a recomandărilor Direcţiei Generale Extindere, reflectand de fapt Regulamentul Comisiei nr. 2.760/98 referitor la implementarea programelor CBC din cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi finanţate în cadrul Programului PHARE 2002 România-Bulgaria au fost aprobate în cadrul reuniunii Comitetului de cooperare comuna (JCC), care a avut loc pe 21 mai 2002 la Ruse, în Bulgaria, şi sunt în concordanta cu JPD.Ca dovada a creşterii cooperării dintre cele doua tari, majoritatea proiectelor aprobate pentru Programul PHARE CBC 2002 sunt proiecte "în oglinda".2.3.1. Prioritatea JPD: Îmbunătăţirea infrastructurilor locale şi transnationaleFluviul Dunarea formează o frontieră naturala între Bulgaria şi România şi a constituit multă vreme un obstacol în calea relaţiilor comerciale extinse şi a cooperării dintre regiunile de granita. În acest context, punctele de acces şi de trecere a frontierei nu sunt foarte numeroase. Este necesar să se creeze puncte noi şi să se imbunatateasca cele existente, astfel ca ele sa nu constituie o piedica în calea dezvoltării oricărei forme de cooperare transfrontaliera.Proiectul 2002/000-623-01 – Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) – Nicopole (Bulgaria)Proiectul 2002/000-625-01 – Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) – Nicopole (Bulgaria)Proiectele propuse constau în construirea unui nou punct de trecere a frontierei la Turnu Magurele (România) şi Nicopole (Bulgaria) şi achiziţionarea a doua feriboturi noi pentru traversarea Dunării. Aceste doua proiecte "în oglinda" au drept scop îmbunătăţirea cooperării de frontieră dintre Bulgaria şi România prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Aceste noi puncte de trecere a frontierei vor facilita trecerea peste granita a călătorilor şi a vehiculelor prin reducerea timpului de asteptare şi îmbunătăţirea formalităţilor vamale şi de control ale poliţiei de frontieră.În ceea ce priveşte impactul în domeniul trecerii frontierei, aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea cooperării la nivel local şi naţional, promovand schimburile culturale şi integrarea celor două regiuni de frontieră. De asemenea, va fi incurajata dezvoltarea economică de ambele părţi ale frontierei, într-o regiune defavorizată economic.Pentru partea bulgara activităţile prevăzute sunt următoarele:● Asistenţa tehnica pentru pregătirea documentelor de licitaţie va fi furnizată de o firma specializată, contractată conform regulilor PHARE, şi va cuprinde proiectarea şi planificarea detaliată pentru construirea punctului de control, dosar de licitaţie cuprinzând specificăţiile tehnice pentru procurarea echipamentului şi elaborarea termenilor de referinţa pentru supravegherea lucrărilor. Consultantul va pregati documentaţia cu sprijinul beneficiarilor: municipalitatea/municipalitatile de la Oriahovo/Mizia, în strânsă coordonare cu autorităţile române. Aceasta componenta va fi realizată sub forma unui contract-cadru şi va fi finanţată prin Programul PHARE.● Construirea punctului de control la trecerea frontierei se va face de către o firma specializată, contractată conform regulilor PHARE, şi va include: construirea utilităţilor de infrastructura, ca de pilda alimentarile cu apa, energie, sistemele de furnizare a energiei termice, reţelele de canalizare, de telecomunicaţii, construirea tuturor clădirilor necesare legate de activităţile specifice de trecere a frontierei, precum şi alte facilităţi, ca de exemplu: construirea platformelor de încărcare-descărcare a vehiculelor, reabilitarea şi consolidarea malurilor, construcţia reţelelor de drumuri interne, a parcarilor şi a depozitelor. Aceasta componenta se va realiza în cadrul unor contracte de lucrări şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Supravegherea lucrărilor va fi asigurata de către o companie specializată, contractată conform regulilor PHARE, sub forma unui contract-cadru, şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Achiziţionarea echipamentelor necesare se va face printr-o firma specializată, contractată conform regulilor PHARE, şi va include achiziţionarea de echipamente pentru infrastructura, ca de pilda pentru: reţele energetice, sisteme de încălzire, reţele de alimentare cu apa, de canalizare şi de telecomunicaţii. Aceasta componenta se va realiza în cadrul unui contract de achiziţii şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Furnizarea de echipamente de transport: se prevede că autorităţile bulgare (Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi/sau alte autorităţi locale/centrale) sa achizitioneze un vas de transport (feribot), ca parte a cofinanţării proiectului.    Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltării Regionale                                 şi al Lucrărilor Publice    Costul total al proiectului: 4,45 milioane euro    Fonduri PHARE: 3,20 milioane euro    Cofinantare: 1,25 milioane euro (bugetul de stat)Datorită coordonării complexe necesare implementarii proiectelor "în oglinda" (în cadrul fiecărei tari şi între România şi Bulgaria) şi structurării complexe pe faze a lucrărilor, se asteapta ca durata contractelor de lucrări să fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data de expirare pentru plata fondurilor, în cazul ambelor proiecte, va fi 30 noiembrie 2006.Pentru partea română activităţile prevăzute sunt următoarele:● Asistenţa tehnica pentru pregătirea documentelor de licitaţie va fi furnizată de o companie specializată, contractată conform regulilor PHARE, şi va cuprinde: proiectarea şi planificarea detaliată pentru construcţia punctului de control, dosar de licitaţie incluzând specificăţiile tehnice pentru cumpărarea echipamentelor şi elaborarea termenilor de referinţa pentru supravegherea lucrărilor. Consultantul va pregati documentaţia cu ajutorul beneficiarilor: Consiliul Judeţean Teleorman şi Consiliul Local al Municipiului Turnu Magurele, în strânsă coordonare cu autorităţile bulgare. Aceasta componenta va fi realizată sub forma unui contract-cadru şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Construirea punctului de control la trecerea frontierei va fi asigurata de o companie specializată, contractată conform regulilor PHARE, şi va include: construirea infrastructurii pentru alimentarea cu apa, energie, sistemele de furnizare a caldurii, reţelele de canalizare, telecomunicaţii, construcţia tuturor clădirilor necesare legate de activităţile specifice de trecere a frontierei, precum şi construirea platformelor de încărcare-descărcare a vehiculelor, reabilitarea şi consolidarea malurilor, reţele rutiere interne, zone de parcare şi depozite. Aceasta componenta va fi realizată în cadrul unui contract de lucrări şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Supravegherea lucrărilor va fi asigurata de o companie specializată, contractată conform regulilor PHARE, în cadrul unui contract-cadru, şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Cumpărarea echipamentelor necesare se va face de către o firma specializată, contractată conform regulilor PHARE, şi va cuprinde achiziţionarea echipamentului pentru infrastructura şi anume pentru: reţelele de energie, sistemele de încălzire, reţelele de alimentare cu apa, de canalizare şi telecomunicaţii. Aceasta componenta va fi realizată în cadrul unui contract de achiziţii şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Beneficiarii români (Consiliul Judeţean Teleorman şi Consiliul Local al Municipiului Turnu Magurele) vor asigura achiziţionarea unui vas de transport pentru traversarea Dunării şi echipamentul de transport, ca parte a cofinanţării proiectului.    Beneficiarul român: Consiliul Judeţean Teleorman,                                 Consiliul Local al Municipiului                                 Turnu Magurele    Costul total al proiectului: 4,50 milioane euro    Fonduri PHARE: 3,30 milioane euro    Cofinantare: 1,20 milioane euro (0,72 milioane euro                                 de la Consiliul Judeţean Teleorman                                 şi 0,48 milioane euro de la Consiliul                                 Local al Municipiului                                 Turnu Magurele)Datorită coordonării complexe necesare în timpul implementarii proiectelor "în oglinda" (în cadrul fiecărei tari şi între România şi Bulgaria) şi structurării complexe pe faze a lucrărilor, se asteapta ca durata lucrărilor contractate să fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data limita de plată a fondurilor în cazul ambelor proiecte este 30 noiembrie 2006.Sunt programate intalniri tehnice bilaterale comune cu omologii bulgari în cursul desfăşurării proiectului, pentru a se permite abordarea diferenţelor apărute (dacă exista), a se schimba informaţii şi date şi a se asigura implementarea corespunzătoare a proiectului.Proiectul 2002/000-625-02 – Reabilitarea drumului naţional DN 3B între intersectia cu DN 3 şi Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020Realizarea proiectului va îmbunătăţi şi va intensifica traficul de frontieră dintre România şi Bulgaria. Pentru a deschide punctul de frontieră Calarasi/Silistra traficului internaţional, este necesară asigurarea unor condiţii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteaza drumul de acces la punctul de trecere a frontierei de la Ostrov.Actualul drum are o platforma cu o latime de 10 m, cu margini de 1 m şi partea carosabilă de 8 m, din beton. Acest drum va fi clasificat ca drum deschis traficului internaţional, fiind o extensie către granita cu Bulgaria (Silistra) şi drumul naţional DN 3. Din pacate, actualul drum nu satisface standardele UE care să permită clasificarea sa ca drum deschis traficului internaţional.Drumul începe de la intersectia dintre DN 3 şi DN 3B, care este limita proiectului PHARE CBC România- Bulgaria 2001 "Trecerea frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria) pentru traficul internaţional de călători şi mărfuri", şi se termina în oraşul Calarasi. Oraşul Calarasi reprezintă limita proiectului finanţat în cadrul Programului de coeziune economică şi socială PHARE 2000 "Îmbunătăţirea accesului la Coridorul paneuropean 4 – Reabilitarea DN 21 între Drajna şi Calarasi, de la km 107+500 la km 129+602".Activităţile avute în vedere sunt următoarele:● Asistenţa tehnica pentru pregătirea documentaţiei de licitaţie, inclusiv planificarea şi proiectarea, va fi asigurata de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei prin Administraţia Naţionala a Drumurilor (AND) care va asigura cofinantarea proiectului. Pe baza proiectării detaliate şi conform cerinţelor şi procedurilor PHARE, AND va pregati dosarul de licitaţie, care va cuprinde specificăţiile tehnice şi termenii de referinţa pentru următoarele componente: Lucrări de construcţie a drumului, Lucrări de construcţie a podului şi Supravegherea lucrărilor.● Lucrările de construcţie a drumului vor fi efectuate de o firma specializată cu care se încheie un contract conform regulilor PHARE şi vor cuprinde reabilitarea drumului conform standardelor UE. Sectorul DN 3B, cuprins între km 0+000 şi km 0+480 (începutul podului), va fi reabilitat conform normelor tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998, cuprinzând: platforma cu lăţimea de 17 m, carosabil cu lăţimea de 14 m, fiecare cu margini de 1,50 m. Aceste lucrări cuprind şi abilitarea intersectiei dintre DN 3 şi DN 3B, conform standardelor româneşti şi ale UE. Aceste activităţi se vor realiza în cadrul unui contract de lucrări şi vor fi finanţate din fonduri PHARE.● Componenta "Lucrări de construcţie a podului" va fi asigurata de o firma specializată, pe bază de contract conform regulilor PHARE, şi va avea drept rezultat podul proiectat pentru clasa de greutate E, cu o latime de carosabil de 14 m, încadrat de margini pietonale de 1 m latime în afară localităţilor. Aceasta activitate se va realiza printr-un contract de lucrări şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Supravegherea lucrărilor. AND va furniza termenii de referinţa pentru supravegherea lucrărilor. Se va încheia un contract cu un consultant pentru supravegherea lucrărilor, pentru a se asigura respectarea cerinţelor naţionale şi ale UE. Aceasta componenta va fi realizată printr-un contract cadru şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Publicitate – aceasta componenta va fi finanţată de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei prin AND, ca parte a cofinanţării proiectului.    Beneficiarul român: Ministerul Lucrărilor Publice,                                 Transporturilor şi Locuinţei prin                                 Administraţia Naţionala a                                 Drumurilor (AND)    Costul total al proiectului: 3,05 milioane euro    Fonduri PHARE: 2,00 milioane euro    Cofinantare: 1,05 milioane euro (AND)Datorită perioadei de garanţie şi duratei lucrărilor, acest proiect de investiţii va necesita o perioadă de efectuare a plăţilor de 2 ani, până în noiembrie 2006.2002/000-623-02 – Reabilitarea şi reconstructia parţială a drumului II-15, secţiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România)Realizarea proiectului va duce la îmbunătăţirea şi intensificarea traficului de frontieră dintre România şi Bulgaria. Pentru a putea deschide traficului internaţional punctul de trecere a frontierei Calarasi/Silistra, trebuie asigurate condiţii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteaza drumul de acces către punctul de frontieră Ostrov.Acest proiect este în concordanta cu priorităţile indicate în cadrul general de cooperare dintre cele doua tari şi a fost convenit între autorităţile române şi bulgare. În cadrul priorităţii 1 "Îmbunătăţirea infrastructurilor locale transnationale", una dintre măsurile propuse este "reabilitarea infrastructurilor de comunicaţii în regiunea transfrontaliera, inclusiv reabilitarea reţelei de drumuri".Pavajul drumului II-15 de la Mizia la frontiera bulgaro-română (Oriahovo) este într-o condiţie relativ proasta, având caracteristici operationale scăzute. Secţiunea are parametrii verticali şi orizontali optimi, dar nu este omogenă în anumite secţiuni. Lăţimea drumului este extrem de variabila, iar în portiunile cele mai largi, în afară zonelor populate, are 6/8 m, incluzând o margine de 1,50 m (1,25 m), pavaj de asfalt – 6 până la 6,20 m de la partea liniei de măsurare şi de la partea de panta la aproximativ 3 m, asa-numita "transee de pământ" inclusiv marginea. Panta prezintă procese de alunecări evidente şi este impanzita de tufisuri.Proiectul propus consta din reabilitarea şi îmbunătăţirea a aproximativ 16 km din drumul II-15 (de la km 61+300 la km 77+872,36). Cea mai mare parte a lucrărilor de reabilitare implica consolidarea pavajului existent prin straturi de asfalt de grosimi diferite, în funcţie de condiţia structurii pavajului. Reabilitarea drumului presupune şi lucrări de drenare a apei de suprafaţa, reconditionarea suprafeţei marginii, marcaje rutiere, înlocuirea, refacerea sau amplasarea de noi semne de circulaţie, sine de siguranţă şi margini de pavaj.Pentru partea bulgara activităţile prevăzute sunt următoarele:● Servicii de supraveghere a construcţiei – Agenţia Administrativă a Drumurilor (AAD) va pregati dosarul de licitaţie pentru contractul de servicii, precum şi procedura de licitaţie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Acest contract se încheie conform Ghidului practic asupra procedurilor contractuale PHARE, IPSA şi SAPARD, prin procedura de licitaţie restrânsă. Buget estimativ: 0,300 milioane euro.● Lucrările de construcţie – AAD va răspunde de pregătirea dosarului de licitaţie pentru contractul de lucrări şi de procedura de licitaţie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Lucrările constau din reabilitarea unei secţiuni de 16 km a drumului existent. Secţiunea modernizata va respecta standardele UE prin mărirea în structura pavajului a capacităţii de încărcare a drumului şi în conformitate cu Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind dimensiunea şi greutatea maxima a vehiculelor. Contractul va fi acordat prin licitaţie deschisă, conform regulilor FIDIC.● Supravegherea lucrărilor – AAD va furniza termenii de referinţa pentru supravegherea lucrărilor. Pentru supravegherea lucrărilor se va încheia un contract cu un consultant, pentru a se asigura respectarea cerinţelor naţionale şi ale UE. Aceasta componenta va fi realizată în cadrul unui contract-cadru şi va fi finanţată din fonduri PHARE.● Publicitate – aceasta componenta va fi finanţată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Lucrărilor Publice prin AAD, sub forma de cofinantare a proiectului.    Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltării Regionale                                 şi al Lucrărilor Publice prin Agenţia                                 Administrativă a Drumurilor                                 (AAD)    Costul total al proiectului: 3,334 milioane euro    Fonduri PHARE: 2,500 milioane euro    Cofinantare: 0,834 milioane euro (AAD)Datorită perioadei de garanţie şi duratei lucrărilor, acest proiect de investiţii va necesita o perioadă de plată de 2 ani, până în martie 2006.2.3.2. Prioritatea JPD: Protecţia mediuluiRegiunile şi municipalitatile de ambele părţi ale frontierei sunt bine înzestrate din punct de vedere al capitalului natural şi doresc protejarea şi păstrarea acestui capital. În acelaşi timp, dezvoltarea industriala şi energetica a cauzat în mai multe localităţi deteriorări ale mediului, atât în cazul apei, aerului, cat şi al solului. Prin urmare, măsurile de monitorizare, de prevenire a poluarii şi de protejare a mediului au deveni o prioritate.2002/000-623-03 – Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compuşi organici volatili (VOC), PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontieră dintre Bulgaria şi România, de-a lungul Dunării inferioare2002/000-625-03 – Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic şi surse stationare în regiunea de frontieră Bulgaria-RomâniaAceste proiecte "în oglinda" vor contribui la îmbunătăţirea cooperării dintre cele doua tari în domeniul reducerii poluarii aerului şi la respectarea cerinţelor legislaţiei UE şi vor îmbunătăţi şi dezvolta cooperarea dintre regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand astfel aceste regiuni să depăşească eventualele probleme specifice de dezvoltare apărute, între altele, din cauza poziţiei pe care o ocupa în cadrul economiilor naţionale respective, şi toate acestea în interesul populaţiei autohtone şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului.Scopul proiectului este dezvoltarea unui sistem de control al poluarii aerului în regiunea de frontieră dintre cele doua tari, pentru a permite acestora să respecte prevederile următoarei legislaţii UE: Directiva-cadru 96/62/CE privind gestionarea şi evaluarea aerului ambiental, Directiva 88/609/CE, amendata prin Directiva 94/66/CE privind poluarea provenită de la uzinele cu combustie mare, Directiva 94/63/CE asupra controlului emisiilor VOC, Directiva IPPC 96/61/CE , Directiva 99/13/CE privind controlul emisiilor VOC datorate folosirii solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, precum şi alta legislaţie UE legată de aceasta problema.Acest sistem va furniza informaţii şi date specifice pentru rezolvarea problemelor care pot aparea între cele doua tari, legate de originea poluantilor. Pe baza acestor date şi informaţii, primite sub forma de rapoarte zilnice, trimestriale şi anuale, inspectoratele de mediu bulgar şi român (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi – de partea română – şi cele corespunzătoare de partea bulgara), municipalitatile şi ambele ministere ale mediului vor elabora programe de evaluare a calităţii aerului, de control şi reducere a poluarii aerului din surse bazate pe dispersia specifică a poluantilor de pe ambele maluri ale Dunării, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea aerului.Din partea română vor fi asigurate următoarele activităţi:● Procurarea echipamentelor necesare inspectoratelor române de protecţie a mediului (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi) pentru a se putea efectua controlul emisiilor în aer provenind din toate sursele de trafic şi stationare localizate în regiunea de granita dintre România şi Bulgaria. Mai mult, echipamentul va fi folosit pentru controlul calităţii aerului. Dosarul de licitaţie, inclusiv specificăţiile tehnice pentru procurarea echipamentelor, va fi furnizat de asistenţa tehnica printr-un contract-cadru (FWC) încheiat în cadrul proiectului BG0107.04.01 "Pregătirea viitoarelor proiecte de mediu". Echipamentul va fi procurat printr-un contract de achiziţii, încheiat conform procedurilor PHARE pentru licitaţiile internaţionale deschise. Furnizorul va asigura instruirea necesară a personalului responsabil cu folosirea acestor echipamente. Aceasta componenta va fi realizată sub forma unui contract de achiziţii şi va fi finanţată din fonduri PHARE şi prin cofinantare naţionala, asigurata de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.● Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analiza optica diferentiala (SAOD) pentru măsurarea emisiilor din trafic. Localizarea sistemelor SAOD va fi astfel stabilită încât să permită măsurarea celui mai mare efect al emisiilor poluante din trafic. În acest scop, în cadrul acestei componente, se va încheia un contract cu un institut de cercetări de mediu specializat care să efectueze un studiu în zona proiectului. În plus, se vor organiza intalniri bilaterale comune cu omologii bulgari pentru a se rezolva diferenţele apărute, a se schimba informaţii şi date şi a se asigura implementarea corespunzătoare a proiectului. Aceasta componenta va fi finanţată de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca parte a cofinanţării proiectului.    Beneficiarul român: Ministerul Apelor şi Protecţiei                                 Mediului, prin inspectoratele de                                 protecţie a mediului din                                 judeţele: Dolj, Olt, Teleorman,                                 Giurgiu şi Calarasi    Costul total al proiectului: 2,53 milioane euro    Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro    Cofinantare: 0,63 milioane euro (Ministerul                                 Apelor şi Protecţiei Mediului)Din partea bulgara se vor avea în vedere următoarele activităţi:● Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu şi ape (Montană, Vrasta, Pleven, Veliko Tarnovo şi Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic şi stationare localizate în regiunea de granita dintre România şi Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calităţii aerului. Dosarul de licitaţie, incluzând specificăţiile tehnice pentru achiziţionarea echipamentelor, va fi furnizat de asistenţa tehnica printr-un contract-cadru (FWC) încheiat în cadrul proiectului BG0107.04.01 "Pregătirea viitoarelor proiecte de mediu". Echipamentul va fi procurat în cadrul unui contract de achiziţii, încheiat conform procedurilor PHARE pentru licitaţiile internaţionale deschise. Furnizorul va asigura instruirea adecvată a personalului responsabil cu folosirea acestui echipament. Aceasta componenta se va realiza în cadrul unui contract de achiziţii şi va fi finanţată din fonduri PHARE şi prin cofinantare naţionala, asigurata de Ministerul Mediului şi Apelor.● Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analiza optica diferentiala (SAOD) pentru măsurarea emisiilor din trafic. Localizarea sistemelor SAOD va fi astfel stabilită încât să permită măsurarea celui mai mare efect al emisiilor poluante din trafic. În acest scop, în cadrul acestei componente, se va încheia un contract cu un institut de cercetări de mediu specializat care să efectueze un studiu în zona proiectului. În plus, se vor organiza intalniri bilaterale comune pentru a se putea rezolva diferenţele apărute, a se schimba informaţii şi date şi a se asigura implementarea corespunzătoare a proiectului. Aceasta componenta va fi finanţată de Ministerul Mediului şi Apelor.    Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului şi Apelor    Costul total al proiectului: 2,0 milioane euro    Fonduri PHARE: 1,5 milioane euro    Cofinantare: 0,5 milioane euro (buget de                                 stat)2.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomicaÎn ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontieră oferă un potenţial evident de dezvoltare a resurselor economice indigene. În acest scop trebuie dezvoltate iniţiativa individuală şi proiectele locale cu impact transfrontalier. Aceste proiecte mici urmează să contribuie la asigurarea unui model de dezvoltare sustenabila, incluzând aspectele de mediu, economice şi sociale ale acestui tip de dezvoltare.Proiectele 2002/000-623-04 şi 2002/000-625-04 – Fondul comun pentru proiecte mici (proiecte "în oglinda")Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanţează proiectele "pe scara restrânsă şi de la om la om", cu impact transfrontalier şi care se referă la: cooperare de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie şi marketing pentru întreprinderile mici şi mijlocii, instruire, ocuparea forţei de muncă, măsuri legate de sănătate şi schimburi culturale, îmbunătăţirea fluxului informaţional şi al comunicaţiilor între regiunile de frontieră etc.; pentru a avea un impact suficient, aceste planuri trebuie să fie implementate într-o perspectiva multianuala. Se propune deci continuarea acestei iniţiative.JSPF va funcţiona conform directivelor specifice stabilite pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) şi Ghidului practic pentru procedurile PHARE, ISPA şi SAPARD. Cele doua tari vor elabora directive comune şi precise care vor trebui să fie aprobate de delegatiile CE, atât din Bulgaria, cat şi din România.Instituţiile-cheie ale JSPF sunt agenţiile de implementare bulgara şi română (Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Lucrărilor Publice/Ministerul Dezvoltării şi Prognozei), care vor lansa o cerere de propuneri ce trebuie să fie deschisă şi egala pentru toate instituţiile eligibile, Comitetul comun de cooperare (JCC), Comitetul comun de evaluare (CCE), secretariatele (oficiile regionale pentru JSPF) şi echipa de evaluatori pentru evaluarea tuturor aplicatiilor. Deciziile finale se iau pe baza recomandărilor CCE.Secretariatul român a fost înfiinţat în regiunea de frontieră, la Giurgiu, pentru a asigura contactul permanent şi cooperarea cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcini specifice, stabilite în directivele pentru JSPF.Secretariatul bulgar a fost înfiinţat în regiunea de frontieră, la Ruse, pentru a asigura contactul permanent şi cooperarea cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcini specifice, stabilite în directivele pentru JSPF.Aplicantii vor avea nevoie, în multe cazuri, de asistenţa substantiala. Se pot organiza ateliere de instruire şi informare pentru susţinerea şi informarea eventualilor participanţi, astfel încât să se asigure o transparenta crescută şi să fie încurajate propunerile de calitate. Secretariatul va numi şi experţi care să îi viziteze pe posibilii aplicanti, oferindu-le asistenţa, în special în probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.JSPF are scopul de a pune la dispoziţie o contribuţie totală PHARE de 800.000 euro/regiune de frontieră (până la 10% din fondurile totale PHARE disponibile/ţara pentru acest program). Conform deciziei JCC, în acest an s-a pus la dispoziţie o contribuţie PHARE de 500.000 euro/regiune frontaliera. Până la 7% din aceasta contribuţie (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara) pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.Este necesară cofinantarea, care va reprezenta unul dintre criteriile de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima este de 10% din costul proiectelor soft (în numerar sau în natura).    Costul total al proiectului: 1,1 milioane euro (0,55 milioane euro                                 pentru fiecare ţara)    Contribuţia PHARE: 1,0 milioane euro (0,5 milioane                                 euro pentru fiecare ţara)    Cofinantare: 0,1 milioane euro (0,05 milioane euro                                 pentru fiecare ţara)2.3.4. Prioritatea JPD: Altele – Asistenţa tehnicaProiectele 2002/000-623-05 şi 2002/000-625-05 – Facilitatea de pregătire a proiectelor (proiecte "în oglinda")Facilitatea de pregătire a proiectelor (PPF) va sprijini pregătirea proiectelor în cadrul programelor viitoare PHARE CBC şi drept consecinţa va promova obiectivele-cheie ale Programului PHARE CBC dintre România şi Bulgaria. Se va acorda o atenţie deosebită pregătirii proiectelor comune şi celor care au un caracter predominant de cooperare transfrontaliera, lucru ce va fi realizat în cooperare cu autorităţile locale şi regionale din zonele de frontieră.Pentru partea română acest proiect are ca scop:– întărirea capacităţii agenţiei de implementare CBC din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei pentru a pregati programe şi proiecte adecvate în contextul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, în scopul obţinerii sprijinului financiar în cadrul unor programe PHARE CBC viitoare;– sprijinirea autorităţilor relevante în pregătirea unui flux de proiecte bine concepute, care vor fi propuse pentru programele PHARE CBC viitoare în următoarele domenii:● infrastructura şi mediu;● coeziune economică şi socială;● înlăturarea obstacolelor administrative şi instituţionale aflate în calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor şi serviciilor.Activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect sunt:● Stabilirea unei facilităţi de pregătire a proiectelor care va asigura asistenţa tehnica pe termen scurt, în cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini agenţia de implementare PHARE CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei în pregătirea programelor PHARE CBC România-Bulgaria. Aceasta asistenţa se referă la toate activităţile legate de ciclul de desfăşurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.● Autorităţilor române implicate în fazele de programare li se va acorda sprijin sub forma de expertiza pe termen scurt, pentru a se obţine o mai buna elaborare a documentaţiei de baza, a studiilor de fezabilitate, dezvoltarea proiectelor tehnice, a termenilor de referinţa, a specificatiilor tehnice şi a dosarelor de licitaţie etc.Beneficiarul român: Ministerul Dezvoltării şi Prognozei prin Direcţia de cooperare transfrontalieraPentru partea bulgara proiectul are drept scop următoarele:– întărirea capacităţii agenţiei de implementare CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Lucrărilor Publice, în scopul pregătirii programelor şi proiectelor adecvate în contextul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria şi al obţinerii de ajutor financiar în viitoarele programe PHARE transfrontaliere;– sprijinirea autorităţilor relevante în pregătirea unui flux de proiecte bine concepute, care vor fi propuse pentru viitoarele programe PHARE transfrontaliere în următoarele domenii:● infrastructura şi mediu;● coeziune economică şi socială;● înlăturarea obstacolelor administrative şi instituţionale aflate în calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor şi serviciilor.Activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect sunt următoarele:● Stabilirea unei facilităţi de pregătire a proiectelor care va asigura asistenţa tehnica pe termen scurt, în cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini agenţia de implementare PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Lucrărilor Publice în pregătirea programelor PHARE CBC Bulgaria-România. Aceasta asistenţa se referă la toate activităţile legate de ciclul de desfăşurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.● Autorităţilor bulgare implicate în fazele de programare li se va acorda sprijin sub forma expertizei pe termen scurt, în scopul de a produce documentaţia de baza relevanta, studii de fezabilitate, dezvoltarea de proiecte tehnice, termeni de referinţa, specificăţii tehnice şi dosare de licitaţie etc.    Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltării Regionale                                 şi al Lucrărilor Publice    Costul total al proiectului: 0,6 milioane euro (0,3 milioane                                 euro pentru fiecare ţara)    Contribuţia PHARE: 0,6 milioane euro (0,3 milioane                                 euro pentru fiecare ţara)2.4. CondiţionalitatiSprijinul PHARE se acordă pentru toate proiectele în funcţie de disponibilitatea cofinanţării naţionale, după cum este definit în tabelul de buget de mai jos.Toate proiectele de investiţii, după regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE , amendata prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu. Dacă directiva nu a fost încă transpusa, procedura trebuie să fie similară cu cea stabilită de directiva sus-menţionată.Toate proiectele de investiţii trebuie puse în aplicare respectându-se legislaţia de mediu în vigoare în cadrul Comunităţii. Fişele de proiecte vor conţine clauze specifice, conform cu legislaţia relevanta UE din domeniul mediului, potrivit tipului de activitate îndeplinită în cadrul fiecărui proiect de investiţii.Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate şi aprobate de către cele doua delegaţii CE.3. Buget┌─────────┬──────────────┬───────────────────────────┬─────────┬────────┬──────┐│ Codul │Prioritatea/ │ PHARE (milioane euro) │Cofinan- │ │ ││proiectu-│Titlul ├─────────┬──────────┬──────┤tare │ Total │ Codul││lui │proiectului │Construc-│Investiţii│ │naţionala│(milioa-│CRIS/ ││ │ │tia │ │ Total│(milioane│ne euro)│ DAC ││ │ │institu- │ │ │ euro) │ │ ││ │ │tionala │ │ │ │ │ ││ │ │ (B) │ │ │ │ │ │├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│Priorita- Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ ││tea JPD: infrastructu- │ │ │ │ │ │ ││ rilor │ 0,8 │ 10,2 │ 11,0 │ 4,334 │15,334 │ ││ locale şi │ │ │ │ │ │ ││ transnationale│ │ │ │ │ │ │├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Punct de │ │ │ │ │ │ ││625-01 │control la │ │ │ │ │ │ ││ │trecerea │ 0,3 │ 3,0 │ 3,3 │ 1,2 │ 4,5 │ 21010││ │frontierei şi │ │ │ │ │ │ ││ │feribot la │ │ │ │ │ │ ││ │Turnu Magurele│ │ │ │ │ │ ││ │(România) – │ │ │ │ │ │ ││ │ Nicopole │ │ │ │ │ │ ││ │(Bulgaria) │ │ │ │ │ │ │├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Punct de │ │ │ │ │ │ ││623-01 │control la │ │ │ │ │ │ ││ │trecerea │ │ │ │ │ │ ││ │frontierei │ 0,5 │ 2,7 │ 3,2 │ 1,25 │ 4,45 │ 21010││ │şi feribot la │ │ │ │ │ │ ││ │Turnu Magurele│ │ │ │ │ │ ││ │(România) – │ │ │ │ │ │ ││ │ Nicopole │ │ │ │ │ │ ││ │(Bulgaria) │ │ │ │ │ │ │├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Reabilitarea │ │ │ │ │ │ ││625-02 │drumului │ │ │ │ │ │ ││ │naţional DN 3B│ 0 │ 2,0 │ 2,0 │ 1,05 │ 3,05 │ 21020││ │între │ │ │ │ │ │ ││ │intersectia cu│ │ │ │ │ │ ││ │DN 3 şi │ │ │ │ │ │ ││ │Calarasi, │ │ │ │ │ │ ││ │de la km 0+000│ │ │ │ │ │ ││ │la km 3+020 │ │ │ │ │ │ │├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Reabilitarea │ │ │ │ │ │ ││623-02 │şi │ │ │ │ │ │ ││ │reconstructia │ │ │ │ │ │ ││ │parţială │ 0 │ 2,5 │ 2,5 │ 0,834 │ 3,334 │ 21020││ │a drumului │ │ │ │ │ │ ││ │II-15, │ │ │ │ │ │ ││ │secţiunea │ │ │ │ │ │ ││ │Mizia-Oriahovo│ │ │ │ │ │ ││ │(punct de │ │ │ │ │ │ ││ │trecere a │ │ │ │ │ │ ││ │frontierei │ │ │ │ │ │ ││ │Bulgaria/ │ │ │ │ │ │ ││ │România) │ │ │ │ │ │ │├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│Priorita- Protecţia │ │ │ │ │ │ ││tea JPD: mediului │ 0,2 │ 3,2 │ 3,4 │ 1,13 │ 4,53 │ │├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ ││625-03 │unui sistem de│ │ │ │ │ │ ││ │control pentru│ 0 │ 1,9 │ 1,9 │ 0,63 │ 2,53 │ 41020││ │emisiile în │ │ │ │ │ │ ││ │aer provenite │ │ │ │ │ │ ││ │din trafic şi │ │ │ │ │ │ ││ │surse │ │ │ │ │ │ ││ │stationare în │ │ │ │ │ │ ││ │regiunea de │ │ │ │ │ │ ││ │frontiera │ │ │ │ │ │ ││ │Bulgaria- │ │ │ │ │ │ ││ │România │ │ │ │ │ │ │├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ ││623-03 │unui sistem de│ │ │ │ │ │ ││ │control │ 0,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 0,5 │ 2,0 │ 41020││ │(monitorizare)│ │ │ │ │ │ ││ │pentru │ │ │ │ │ │ ││ │emisiile de │ │ │ │ │ │ ││ │compuşi │ │ │ │ │ │ ││ │organici │ │ │ │ │ │ ││ │volatili │ │ │ │ │ │ ││ │(VOC), PAH │ │ │ │ │ │ ││ │şi metale │ │ │ │ │ │ ││ │grele din │ │ │ │ │ │ ││ │surse │ │ │ │ │ │ ││ │stationare în │ │ │ │ │ │ ││ │regiunile de │ │ │ │ │ │ ││ │frontiera │ │ │ │ │ │ ││ │dintre │ │ │ │ │ │ ││ │Bulgaria şi │ │ │ │ │ │ ││ │România, de-a │ │ │ │ │ │ ││ │lungul Dunării│ │ │ │ │ │ ││ │inferioare │ │ │ │ │ │ │├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│Priorita- Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ ││tea JPD: socioeconomica│ 0,07 │ 0,93 │ 1,0 │ 0,1 │ 1,1 │ │├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Fondul comun │ │ │ │ │ │ ││625-04 │pentru │ │ │ │ │ │ ││ │proiecte mici │ 0,035 │ 0,465 │ 0,50 │ 0,05 │ 0,55 │ 43020││2002/000-│Fondul comun │ │ │ │ │ │ ││623-04 │pentru │ │ │ │ │ │ ││ │proiecte mici │ 0,035 │ 0,465 │ 0,50 │ 0,05 │ 0,55 │ 43020│├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│Priorita- Asistenţa │ │ │ │ │ │ ││tea JPD: tehnica │ 0,6 │ 0 │ 0,6 │ 0 │ 0,6 │ │├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│2002/000-│Facilitatea de│ │ │ │ │ │ ││625-05 │pregătire a │ │ │ │ │ │ ││ │proiectelor │ 0,3 │ 0 │ 0,3 │ 0 │ 0,3 │ 53010││2002/000-│ │ │ │ │ │ │ ││623-05 │Facilitatea de│ │ │ │ │ │ ││ │pregătire a │ │ │ │ │ │ ││ │proiectelor │ 0,3 │ 0 │ 0,3 │ 0 │ 0,3 │ 53010│├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│Subtotal │ │ │ │ │ │ │ ││România: │ │ 0,635 │ 7,365 │ 8,00 │ 2,93 │ 10,93 │ │├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│Subtotal │ │ │ │ │ │ │ ││Bulgaria:│ │ 1,035 │ 6,965 │ 8,00 │ 2,634 │ 10,634│ │├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤│TOTAL: │ │ 1,670 │ 14,330 │16,00 │ 5,564 │ 21,564│ │└─────────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────┴─────────┴────────┴──────┘Nu exista cofinantare IFI în acest program.4. Aranjamente de implementare4.1. Aranjamente de implementare în Bulgariaa) Management financiar şi de proiect de către ţara candidata … Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS)*1).––––*1) Ţinând cont de reglementările stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul DIS şi în alte instrucţiuni ale Comisiei, astfel încât toate contractele să fie pregătite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*2).––––-*2) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.NAC şi NAO vor împărţi responsabilitatea de coordonare între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va răspunde de raportarea către Comisia Europeană. NAO va deţine responsabilitatea generală de gestionare financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor PHARE, reglementărilor şi procedurilor referitoare la procurarea, raportarea şi managementul financiar, precum şi a regulilor comunitare de acordare de fonduri către o ţara. De asemenea, va asigura funcţionarea sistemului de raportare şi informare asupra proiectului. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor de frauda suspecte sau dovedite şi a neregularităţilor. NAO va avea responsabilitatea totală şi deplina asupra fondurilor PHARE ale unui program, până la încetarea acestuia.b) Dimensiunea proiectului … Toate proiectele trebuie să fie mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia celor din următoarele domenii:a) mediu, în cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontieră dintre Bulgaria-România, de-a lungul Dunării inferioare; … b) Fondul comun pentru proiecte mici; … c) Facilitatea de pregătire a proiectelor, în care ministerele bulgare interesate au o capacitate de absorbţie limitată şi nu pot utiliza sume atât de mari ca 2 milioane euro. … c) Termene de contractare şi plata … Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2004. Toate plăţile trebuie făcute până la 30 noiembrie 2005.Totuşi, în cazul următoarelor proiecte, acestea trebuie efectuate până la 30 noiembrie 2006. Justificarea este data în fişele de proiect:– 2002/000-623-01 – Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) – Nicopole (Bulgaria);– 2002/000-623-02 – Reabilitarea şi reconstructia parţială a drumului II-15, secţiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România).Aceste extinderi ale perioadei de plată sunt necesare dacă se tine cont de durata lucrărilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai multe luni) şi de termenul de garanţie de un an după încheierea lucrărilor.d) Recuperarea fondurilor … Orice nereguli dovedite sau fraude descoperite în orice moment în cursul implementarii programului duc la recuperarea fondurilor de către Comisie.Dacă implementarea unei măsuri pare sa nu justifice fie o parte, fie totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analiza atenta a cazului, cerând tarii beneficiare sa înainteze comentariile sale într-o perioadă determinata de timp şi sa corecteze orice neregularitate.În urma analizei la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de măsurile respective, în cazul în care rezultă nereguli, o combinare nepotrivita a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile menţionate în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condiţiile implementarii măsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor plătite.Acolo unde Comisia considera că nu a fost corectată o neregularitate sau ca toată operaţiunea ori o parte a ei nu justifica toate fondurile acordate sau o parte din acestea, Comisia va trece la o analiza a cazului şi va cere tarii beneficiare sa îi înainteze comentariile sale într-un interval de timp prestabilit. După efectuarea investigatiei, dacă ţara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:a) reduce sau anula orice avans; … b) anula în totalitate sau parţial fondurile acordate pentru măsura respectiva. … Comisia urmează sa determine dimensiunea măsurii corective necesare, ţinând cont de natura neregulii constatate şi de gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control şi de management.Orice fonduri neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie scrisă finala ce arata suma totală contractată şi plătită, însoţită de documentaţia aferentă, trebuie furnizată de către NAO imediat după terminarea perioadei de efectuare a plăţilor conform memorandumului de finanţare. Trebuie inclusă şi o balanţa finala din partea băncii ce arata soldurile existente la FN/agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU).Neluand în considerare recuperarea fondurilor nefolosite şi neeligibile după expirarea memorandumului de finanţare, se poate emite un ordin de recuperare complementar, după efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plăţilor, precum şi conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finanţare, ţinând seama de opinia independenta a auditului final.NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei sume plătite greşit, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu returnează suma pe care o datorează Comunităţii, ţara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Dobânzile calculate pentru plăţile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile Regulamentului financiar care reglementează bugetul Comunităţii.e) Fluxuri financiare … Comisia va transfera fondurile FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Guvernul Bulgariei în decembrie 1998. La cererea NAO, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil şi de comun acord cu Comisia.a.a) Transferul de fonduri către Fondul NaţionalO suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*3) va fi transferata la FN în urma semnării memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/CFCU. Prevederile stipulate în art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, să fie respectate. În continuare, NAO trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programului şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi agenţiile de implementare/CFCU şi modul în care vor decurge plăţile.––––*3) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% din fondurile gestionate local*), precum şi plata finala de până la 20% sau soldul bugetar, în funcţie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare se va opera atunci când 5% din buget*) vor fi plătite de către agenţiile de implementare şi de CFCU. A doua realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost plătite. A treia realimentare finala se va plati când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost achitate. În mod excepţional, NAO poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor stipulate în memorandumul de înţelegere deja menţionat. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.––––Notă …
*) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.b.b) Transferul de fonduri către agenţiile de implementare FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/CFCU, acolo unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele agenţiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.Fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul plătitor pentru CFCU/agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN la CFCU/AI. CFCU şi agenţiile de implementare trebuie să fie fiecare conduse de către un responsabil cu autorizarea programului (PAO) numit de NAO după consultarea NAC. PAO va răspunde de toate operaţiunile efectuate de către CFCU/AI.Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie care depăşeşte sfârşitul perioadei de efectuare a plăţilor programului, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de NAO şi stabilit de către Comisie, va fi plătit agenţiei de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depozita fondurile până la plata finala şi pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina faţă de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Dobânzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi plătite Comisiei după plata finala către contractanţi. Fondurile care nu au fost folosite pentru plata contractanţilor după ce s-au reglat plăţile finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situaţie generală a folosirii fondurilor depozitate în conturi cu garanţie şi în special a plăţilor efectuate din aceste fonduri, precum şi a dobânzilor calculate.c.c) DobândaÎn principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda*4). Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Dacă Comisia decide în acest sens, pe baza propunerii NAO, dobânda poate fi reinvestita în program.––––––*4) În special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de Fondul Naţional, CFCU şi agenţiile de implementare.f) Agenţiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează: … Agenţia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice pentru partea bulgara va răspunde de toate programele şi subprogramele.g) Evaluarea impactului asupra mediului şi ocrotirea naturii … Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, astfel cum sunt stipulate în Directiva Agenţiei de Implementare Europeană (EIA), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă directiva*5) EIA nu a fost transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva sus-menţionată. Dacă un proiect se afla sub incidenţa anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie corespunzător documentata*6).–––––*5) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.*6) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.Dacă este posibil ca proiectul sa afecteze zone importante pentru ocrotirea naturii, trebuie realizată o documentaţie corespunzătoare pentru efectuarea unei*7) evaluări adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele*8). Toate proiectele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei de mediu a Comunităţii. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia relevanta UE în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate îndeplinită în cadrul fiecărui proiect de investiţii.––––*7) În anexa "Ocrotirea naturii" la fişa proiectului de investiţii corespunzător.*8) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului … Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investiţii fizice altele decât proiecte mici de infrastructura care nu generează venit substanţial net.În cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, până la 7% din contribuţia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.4.2. Aranjamente de implementare în Româniaa) Management financiar şi de proiect de către ţara candidata … Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS)*9).––––-*9) Ţinând cont de reglementările stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul DIS şi în alte instrucţiuni ale Comisiei, astfel încât toate contractele să fie pregătite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*10).––––*10) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.NAC şi NAO vor împărţi responsabilitatea de coordonare între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va răspunde de raportarea către Comisia Europeană. NAO va deţine responsabilitatea generală pentru gestionarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor PHARE, reglementărilor şi procedurilor referitoare la procurarea, raportarea şi managementul financiar, precum şi a regulilor comunitare de acordare de fonduri către o ţara. De asemenea, va asigura funcţionarea sistemului de raportare şi informare asupra proiectului. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte sau dovedite de frauda şi neregularităţi. NAO va avea responsabilitatea totală şi deplina asupra fondurilor PHARE ale unui program, până la încetarea acestuia.b) Dimensiunea proiectului … Toate proiectele trebuie să fie mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia celor din următoarele domenii:a) mediu, în cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontieră dintre Bulgaria-România, de-a lungul Dunării inferioare; … b) Fondul comun pentru proiecte mici; … c) Facilitatea de pregătire a proiectelor, … în care ministerele române interesate au o capacitate de absorbţie limitată şi nu pot utiliza sume în valoare de 2 milioane euro.c) Termene de contractare şi plata … Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2004. Toate plăţile trebuie efectuate până la 30 noiembrie 2005.Totuşi, în cazul următoarelor proiecte, plăţile trebuie efectuate până la 30 noiembrie 2006. Justificarea este data în fişele de proiect:    – 2002/000-625-01 Punct de control la trecerea                            frontierei şi feribot la Turnu                            Magurele (România) – Nicopole                            (Bulgaria);    – 2002/000-625-02 Reabilitarea drumului naţional                            DN 3B între intersectia cu DN 3                            şi Calarasi, de la km 0+000 la                            km 3+020.Aceste extinderi ale perioadei de plată sunt necesare dacă se tine cont de durata lucrărilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai multe luni) şi de termenul de garanţie de un an după încheierea lucrărilor.d) Recuperarea fondurilor … Orice nereguli dovedite sau frauda descoperită în orice moment în cursul implementarii programului duc la recuperarea fondurilor de către Comisie.Dacă implementarea unei măsuri pare sa nu justifice fie o parte, fie totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analiza atenta a cazului, cerând tarii beneficiare sa înainteze comentariile sale într-o perioadă determinata de timp şi sa corecteze orice neregularitate.În urma analizei la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de măsurile respective, în cazul în care rezultă nereguli, o combinare nepotrivita a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile menţionate în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condiţiile implementarii măsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor plătite.Acolo unde Comisia considera că nu a fost corectată o neregularitate sau ca toată operaţiunea ori o parte a ei nu justifica toate fondurile acordate sau o parte din acestea, Comisia va trece la o analiza a cazului şi va cere tarii beneficiare sa îi înainteze comentariile sale într-un interval de timp determinat. După efectuarea investigatiei, dacă ţara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:a) reduce sau anula orice avans; … b) anula în totalitate sau parţial fondurile acordate pentru măsura respectiva. … Comisia urmează sa determine dimensiunea măsurii corective necesare, ţinând cont de natura neregulii constatate şi de gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control şi de management.Orice fel de fonduri neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisă, însoţită de documentaţia aferentă, trebuie furnizată de către NAO imediat după terminarea perioadei de plati a memorandumului de finanţare, declaraţie ce arata suma totală contractată şi achitată. Trebuie inclusă şi o balanţa finala a băncii arătând soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU).Neluand în considerare recuperarea fondurilor neutilizate şi neeligibile după expirarea memorandumului de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare, după auditul final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plăţilor, precum şi conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri nefolosite sau a oricărei sume plătite greşit, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu returnează suma pe care o datorează Comunităţii, ţara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Dobânzile calculate pentru plăţile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile Regulamentului financiar care reglementează bugetul Comunităţii.e) Fluxuri financiare … Comisia va transfera fonduri FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Guvernul Bulgariei în decembrie 1998. La cererea NAO, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil şi de comun acord cu Comisia.a.a) Transferul de fonduri către Fondul NaţionalO suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*) va fi transferata către FN în urma semnării memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/CFCU. Prevederile stipulate în art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, să fie respectate. În continuare, NAO trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programului şi o descriere a proiectului, scoţând în evidenta fluxul informaţional dintre FN şi agenţiile de implementare/CFCU şi modul în care vor decurge plăţile.Se vor face doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% din fondurile gestionate local*) şi plata finala de până la 20% sau soldul bugetar, în funcţie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare va opera atunci când 5% din buget*) vor fi cheltuite de către agenţiile de implementare şi de CFCU. A doua realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost plătite. A treia realimentare finala se va plati când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost plătite. În mod excepţional, NAO poate cere o plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor stipulate în memorandumul de înţelegere deja menţionat. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.––––Notă …
*) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.b.b) Transferul de fonduri către agenţiile de implementare FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/CFCU, acolo unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi în banca pentru subprograme în numele agenţiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.Fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazul în care FN este el însuşi agentul plătitor pentru CFCU/agenţia de implementare (AI), nu se vor face transferuri de fonduri de la FN la CFCU/AI. CFCU şi agenţiile de implementare trebuie să fie fiecare conduse de către un PAO numit de NAO după consultare cu NAC. PAO va răspunde de toate operaţiunile relevante îndeplinite de către CFCU/AI.Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie care depăşeşte sfârşitul perioadei de efectuare a plăţilor, totalul general de fonduri legat de acele contracte, asa cum a fost calculat de PAO şi stabilit de către Comisie, va fi plătit agenţiei de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depozita fondurile până la plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina faţă de contractanţi, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Dobânzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi plătite Comisiei după plata finala către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situaţie generală a utilizării fondurilor depuse în conturile de garanţie şi, în special, asupra plăţilor efectuate din aceste fonduri, precum şi asupra dobânzii acumulate.c.c) DobândaÎn principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda*11). Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Dacă Comisia decide în acest sens, pe baza propunerii NAO, dobânda poate fi reinvestita în program.–––––*11) În special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de FN, CFCU şi agenţiile de implementare.f) Agenţiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează: … Agenţia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, prin Direcţia de cooperare transfrontaliera, pentru partea română, va răspunde de toate programele şi subprogramele.g) Evaluarea impactului asupra mediului şi ocrotirea naturii … Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, după cum sunt stipulate în Directiva Agenţiei de Implementare Europeană (EIA), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă Directiva*12) EIA nu a fost total transpusa, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva sus-menţionată.Dacă un proiect intra sub incidenţa anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie documentata*13).Dacă este posibil ca proiectul sa afecteze zone importante pentru ocrotirea naturii, trebuie realizată o documentaţie corespunzătoare pentru efectuarea unei*14) evaluări adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele*15). Toate programele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei de mediu a Comunităţii. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia relevanta UE în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate îndeplinită în cadrul fiecărui proiect de investiţii.––––*12) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.*13) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.*14) În anexa "Ocrotirea naturii" la fişa proiectului de investiţii corespunzător.*15) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului … Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investiţii fizice altele decât proiecte mici de infrastructura care nu generează venit substanţial net.În cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, până la 7% din contribuţia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.4.3. Comitetul comun de cooperareUn comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza cerinţelor prevăzute în art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.Copresedintii acestui comitet comun de cooperare sunt la nivel de:● ministru adjunct/Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria;● secretar de stat/Ministerul Dezvoltării şi Prognozei din România.Copresedintii stabilesc alcătuirea delegatiilor respective la acest JCC, la nivel administrativ central şi local, şi pot înfiinţa grupuri de lucru pe teren, constând din reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai ministerelor de resort şi ai altor instituţii implicate, la nivel de experţi. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu progresul făcut în cadrul fiecărui proiect, făcând recomandări asupra unor aspecte de selectare, management şi evaluare, pe care le raportează către JCC.Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC în calitate de membri plini. Ei examinează conformitatea cu regulile UE, cerinţele măsurilor şi proiectelor propuse şi ale aranjamentelor de implementare, analizând complementaritatea propunerilor de proiect faţă de componenta corespunzătoare PHARE CBC.Intalnirile ordinare ale JCC vor avea loc la fiecare 6 luni în scopul trecerii în revista a implementarii programului, în fiecare dintre ţările implicate, pentru a se putea evalua progresul în îndeplinirea obiectivelor propuse. În decursul perioadei de pregătire a programelor şi a propunerilor anuale de finanţare comuna, pot fi necesare intalniri extraordinare, ca şi în cazul oricărei probleme speciale de implementare ce poate aparea. Astfel de intalniri pot fi convocate în orice moment, în urma acordului copresedintilor sau al Comisiei Europene. Intalnirile extraordinare organizate la cererea Comisiei Europene pot avea loc la Bruxelles.Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi şi a proceselor-verbale pentru şedinţele JCC sunt dispuse de către copresedinti şi de serviciile subordonate acestora.JCC decide printr-o aprobare unanima şi trebuie:– să îşi expuna părerea asupra prioritatilor, obiectivelor şi măsurilor de cooperare transfrontaliera propuse care să fie incluse în Documentul de programare comuna;– sa aprobe selecţia anuală finala a propunerilor de proiecte;– sa primească rapoarte de activitate, studii şi evaluări ale programelor deja aprobate şi ale părţilor componente ale acestora;– sa initieze şi sa susţină activităţile care ar putea promova măsurile de cooperare transfrontaliera şi sa eficientizeze programele CBC prezente şi viitoare.5. Monitorizare şi evaluareImplementarea proiectelor din acest program va fi monitorizata prin Comitetul comun de monitorizare (JMC). Acesta include responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (NAO), coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) şi serviciile Comisiei. JMC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a examina toate programele cu finanţare PHARE, în scopul evaluării progresului acestora legat de îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, o dată pe an, JMC va trece în revista progresul înregistrat în toate programele de asistenţa de preaderare finanţate de UE (PHARE, ISPA şi SAPARD).Pentru programul PHARE JMC va fi ajutat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC), care includ NAC, responsabilul cu autorizarea proiectului de la fiecare agenţie de implementare (şi de la CFCU, unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de către JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de către un SMSC pe baza unor rapoarte de monitorizare periodice elaborate de agenţia de implementare şi pe baza evaluărilor intermediare realizate de evaluatori independenţi. SMSC va prezenta recomandări asupra unor aspecte de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta JMC căruia îi va prezenta concluzii detaliate asupra tuturor programelor finanţate de PHARE din sectorul respectiv.Serviciile Comisiei trebuie să asigure realizarea unei evaluări ex post după încheierea programului.6. Măsuri antifraudaa) De către ţările candidate … În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor controalelor (audit) efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.Autoritatea naţionala de control financiar competenţa trebuie să efectueze un control financiar adecvat referitor la implementarea programului.Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi tratamentul corespunzător al cazurilor de frauda şi neregularităţi rezultate din controalele naţionale şi cele la nivelul Comunităţii.Neregularităţile implica orice încălcare a prevederilor legilor comunitare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui partener economic, care are sau poate avea efectul de a prejudicia bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunităţilor Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificată.Prin frauda se înţelege orice acţiune intenţionată sau omisiune legată de:(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaraţii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea fără drept ori reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de ori în numele acestora;(îi) nedeclararea informatiei reprezentând o violare a unei obligaţii specifice, cu acelaşi efect;(iii) deturnarea unor fonduri şi folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.Autorităţile naţionale trebuie să asigure funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevăzut în Reglementarea Comisiei nr. 1.681/94*16) .–––*16) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.În particular, toate cazurile reale sau suspecte de frauda şi neregularităţi, precum şi toate măsurile legate de acestea, luate de autoritatea naţionala, trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu exista nici un caz real sau suspect de frauda şi nici o neregularitate de raportat, ţara beneficiara trebuie să înştiinţeze Comisia despre acest lucru la sfârşitul fiecărui trimestru.b) De către Comisie … Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii şi controlului financiar de către Comisie (inclusiv Biroul European Antifrauda) şi controalelor de către Curtea de Conturi Europeană. Acestea includ măsuri cum ar fi verificarea ex ante a procedurilor de licitaţie şi contractare, efectuate de delegaţia tarii candidate implicate, precum şi controale inopinate la faţa locului.Pentru a asigura o protecţie eficienta a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia poate face controale la faţa locului şi inspecţii conform prevederilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96*17).–––––*17) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2-5.Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale CFCU şi ale tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi controlate după cum considera Comisia, de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi Europene, după cum se menţionează în Condiţiile generale privind memorandumurile de finanţare, anexate la Acordul-cadru.7. Transparenta/publicitateFiecare responsabil cu autorizarea programului va răspunde de asigurarea măsurilor necesare pentru o publicitate adecvată a tuturor activităţilor finanţate prin programe. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa nr. 3 privind informarea şi publicitatea.8. Condiţii specialeÎn cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului României, Comisia Europeană poate să revizuiasca programul cu scopul ca, la discretia Comisiei Europene, aceasta să poată anula tot programul sau o parte din acesta şi/sau sa realoce fondurile nefolosite în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului PHARE.Toate structurile adecvate pentru implementare şi management au fost deja înfiinţate în timpul desfăşurării unor programe similare anterioare, demonstrand ca părţile implicate pot sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoţi fiecare proiect aprobat de Comitetul comun de cooperare (JCC), prin care se va menţiona faptul ca beneficiarii vor asigura o cofinantare locală.a) În cazul celor două proiecte referitoare la protecţia mediului [Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontieră dintre România şi Bulgaria, de-a lungul Dunării inferioare], implementarea lor va lua în considerare şi va fi compatibila cu orice angajamente prezentate de oricare dintre cele doua tari în timpul procesului de negociere a capitolului 22. …  + 
Anexa 3 (D)INFORMAREA ŞI PUBLICITATEApentru programele PHARE, ISPA şi SAPARDale Comunităţilor Europene1. Obiectiv şi scopMăsurile de informare şi publicitate referitoare la asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE au ca scop creşterea gradului de constientizare a publicului şi transparenţei acţiunilor UE şi crearea unei imagini consistente privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie prin Programul PHARE.2. Principii generaleFiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţa va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate despre demersurile făcute în acest scop.Autorităţile regionale şi naţionale competente trebuie să ia toate măsurile administrative adecvate pentru a asigura aplicarea eficienta a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la faţa locului.Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor aplicabile fondurilor structurale. Acestea sunt următoarele:● Reglementarea (CEE) nr. 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 130/30, 31 mai 2000;● Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39, 18 iunie 1994.Prevederi specifice privitoare la ISPA sunt incluse în:● Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 182/58.Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor susmenţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia CE din ţara respectiva.3. Informarea şi publicitatea referitoare la programele PHAREInformarea şi publicitatea vor face obiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile competente naţionale, regionale şi locale în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pe durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costurile de informare şi publicitate referitoare la proiecte individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.Când se implementeaza programe PHARE, se vor aplica măsurile menţionate la lit. a) şi b) de mai jos:a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să se asigure ca aceste documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe întregul teritoriu al tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse. … b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) în cazul investiţiilor de infrastructura având un cost ce depăşeşte 1 milion euro:– panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în conformitate cu prevederile reglementării şi deciziei menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificăţiile tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;– plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, care să fie instalate în conformitate cu prevederile reglementării şi deciziei menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificăţiile tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;(îi) în cazul investiţiilor productive, măsurile pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de asistenţa financiară PHARE, ISPA sau SAPARD:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile citate la paragraful (i) de mai sus;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele de completat de către astfel de solicitanţi, conform căreia o parte a ajutorului vine din partea UE şi, în mod special, prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile menţionate mai sus.4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie să fie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în mod direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor adecvate pentru diseminarea informatiei către beneficiarii potenţiali, în special către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Acestea trebuie să includă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta unor canale adecvate pentru diseminarea informatiei către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsurile privind instruirea, ocuparea forţei de muncă ori dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de instruire profesională implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de pregătire şi organizaţii neguvernamentale.FormulareFormularele emise de către autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de asistenţa beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţa trebuie să indice clar ca UE – şi, în mod particular, prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD – este aceea care furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor va menţiona suma sau procentul de asistenţa finanţată prin programul în cauza. Dacă astfel de documente poarta emblema naţionala sau regionala, ele trebuie să poarte de asemenea şi însemnele UE, de aceeaşi dimensiune cu celelalte.4.3. Publicul largMass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acţiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectată corect în aceasta informare.În acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor măsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.Acţiuni informativeOrganizatorii acţiunilor informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea operaţiunilor parţial finanţate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmări să facă explicita participarea UE în cadrul acestor acţiuni. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile UE în sălile de conferinţe şi însemnul UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara trebuie să îşi dea concursul şi sa acorde ajutor, dacă este necesar, în pregătirea şi implementarea unor astfel de acţiuni.Materiale informativePublicaţiile (ca de exemplu broşuri şi pliante) referitoare la programe sau măsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe prima pagina o indicaţie clara a participării UE, precum şi însemnul UE alături de stema regionala sau naţionala.Acolo unde astfel de publicaţii includ o prefata, ea trebuie semnată atât de persoana răspunzătoare din ţara beneficiara, cat şi din partea Comisiei, de către delegatul acesteia, astfel ca participarea UE să fie cat se poate de clara.Astfel de publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale răspunzătoare cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se aplică şi materialului audiovizual.5. Măsuri speciale privind panourile de afisaj, placutele permanente şi afiselePentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare se vor asigura ca următoarele măsuri de informare şi publicitate sunt respectate:Panouri de afisajPanourile de afisaj furnizand informaţii asupra participării UE la finanţarea investiţiei trebuie amplasate la locaţia fiecărui proiect în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanţarea proiectului respectiv, asistenţa UE trebuie totuşi menţionată pe un panou special.Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mărimea operaţiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) şi trebuie să fie pregătite în conformitate cu instrucţiunile ce se găsesc în manualul tehnic care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni după terminarea respectivei lucrări, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placuta permanenta, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.Plăcuţe permanenteÎn locurile accesibile publicului larg trebuie plasate plăcuţe permanente (ca de pilda în sălile de congrese, aeroporturi, gări etc.). Pe lângă sigla UE, astfel de plăcuţe trebuie să menţioneze partea de finanţare UE, precum şi programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).Acolo unde autoritatea naţionala, regionala sau locală ori un alt beneficiar final decide sa plaseze un panou de afisaj, o placuta permanenta, sa pună un afis sau sa ia orice alta măsura pentru a furniza informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicată.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot, în orice împrejurare, sa ia măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele trebuie să se consulte cu delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel ca delegaţia să poată participa în mod corespunzător la realizarea lor.Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la faţa locului, va acorda asistenţa tehnica sub forma îndrumării privind cerinţele proiectelor, acolo unde este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate de proiectare în format electronic şi care va fi disponibil la cerere.–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește