ORDONANTA nr. 26 din 28 august 1993

privind tariful vamal de import al României



În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. e) din Legea nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractării unor împrumuturi de stat, Guvernul României emite prezenta ordonanţă.  + 
Articolul 1Tariful vamal de import al României, în vigoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 martie 1993, cu modificările din anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă, se aplică la toate mărfurile care fac obiectul importurilor. + 
Articolul 2La importurile de mărfuri din ţările cu care se întreţin relaţii comerciale pe baza unor convenţii sau înţelegeri internaţionale, aplicarea taxelor vamale se face potrivit prevederilor acestora. + 
Articolul 3Taxele vamale prevăzute în tariful vamal de import sunt exprimate în procente şi se aplică la valoarea în vama a mărfurilor importate, exprimată în lei. Taxele vamale se percep de către organele vamale şi se vărsa la bugetul de stat. + 
Articolul 4Taxele vamale aplicabile sunt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import al mărfurilor. + 
Articolul 5Este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:– ajutoare şi donaţii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe ale administraţiei publice, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive, instituţii de învăţământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenţionarea campaniei electorale sau a unor activităţi ce pot constitui ameninţări la siguranţa naţionala;– bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;– mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclama şi documentare;– alte bunuri prevăzute în legi sau în hotărâri ale Guvernului. + 
Articolul 6Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca bunurile enumerate la articolul precedent sa beneficieze de scutire de taxe vamale sunt:– să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;– sa nu facă obiectul unor comercializari ulterioare;– sa nu fie utilizate pentru prestaţii către terţi, aducatoare de venituri;– să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă proprie.Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai în scopurile pentru care au fost importate. La schimbarea destinaţiei bunurilor, importatorii sunt obligaţi sa îndeplinească formalităţile legale privind importul mărfurilor şi sa achite taxele vamale de import. În acest caz, valoarea în vama se calculează la cursul valabil în ziua constatării schimbării destinaţiei bunurilor.Organele de control financiar şi ale Gărzii financiare sunt obligate sa urmărească destinaţia data acestor bunuri şi sa sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în ţara a bunurilor. + 
Articolul 7De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:– bunurile de origine română;– bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanţie;– bunurile care se înapoiază în ţara ca urmare a unei expedieri eronate. + 
Articolul 8Valoarea în vama reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevăzute în tariful vamal de import al României.Valoarea în vama a mărfurilor importate se determina potrivit regulilor prevăzute în Acordul privind aplicarea art. VII din Acordul general pentru tarife şi comerţ.La aceasta valoare se adauga, în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost incluse în preţ, următoarele:a) cheltuielile de transport pe parcurs extern ale mărfurilor importate; … b) cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare conexe transportului mărfurilor importate, pe parcurs extern; … c) costul asigurării pe parcurs extern. … Dacă valoarea în vama a mărfurilor importate nu poate fi stabilită pe baza valorii de tranzacţie, aceasta se determina pe baza prevederilor art. 3, 4, 5, 6, 7 din Acordul privind aplicarea art. VII din Acordul general pentru tarife şi comerţ. În acest caz, cuantumul cheltuielilor menţionate la prezentul articol se calculează potrivit tarifelor practicate în mod obişnuit pentru astfel de cheltuieli. + 
Articolul 9Transformarea în lei a preţurilor şi a cheltuielilor exprimate în valută se face la cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Naţionala a României, în fiecare vineri. Acest curs se utilizează pe toată durata saptaminii următoare pentru determinarea valorii în vama a mărfurilor importate ale căror declaraţii vamale se înregistrează în cursul saptaminii respective. + 
Articolul 10Valoarea în vama se determina şi se declara de către importatori, direct sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestora, care sunt obligaţi să depună la vama, împreună cu celelalte documente necesare vamuirii mărfii, o declaraţie pentru valoarea în vama, însoţită de facturi sau alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia.Modelul şi instrucţiunile de completare a declaraţiei pentru valoarea în vama se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor. + 
Articolul 11În vederea încadrării tarifare corecte a mărfurilor, organele vamale pot cere ca importatorii să depună expertize tehnice sau de laborator privind felul, natura, compozitia mărfurilor sau bunurilor.Asemenea expertize pot fi prezentate de importatori şi din iniţiativa proprie.Cheltuielile privind expertiza sunt în sarcina importatorului.Expertizele tehnice sau de laborator se pot efectua numai la organizaţiile sau laboratoarele acceptate de Direcţia Generală a Vamilor sau în laboratoarele administraţiei vamale. + 
Articolul 12Importatorii sau comisionarii în vama sunt obligaţi sa înscrie în declaraţia vamală încadrarea tarifara, valoarea în vama a mărfurilor şi bunurilor, coeficientul tarifar, cuantumul taxelor vamale, precum şi felul, numărul şi data instrumentului de plată.Declaraţia vamală va fi însoţită de dovada plăţii taxelor vamale datorate. + 
Articolul 13Organele vamale verifica încadrarea tarifara, calculul taxelor vamale înscrise în declaraţia vamală şi urmăresc încasarea acestora. + 
Articolul 14Plata taxelor vamale se face de către importator sau de către comisionarul în vama, în contul unităţii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor şi instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuării plăţilor. Aceasta obligaţie revine importatorului şi în cazul taxelor vamale garantate. + 
Articolul 15Mărfurile se considera introduse legal în ţara pe baza liberului de vama, care se acordă în scris, dacă sunt îndeplinite condiţiile efectuate formalităţile de vamuire şi numai după prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea plăţii taxelor.Până la încasarea efectivă, în contul unităţii vamale, a taxelor vamale şi drepturilor cuvenite bugetului de stat, liberul de vama are caracter provizoriu.Unităţile vamale pot acorda liber de vama provizoriu, în scris, pe termen de cel mult 30 de zile în cazul în care valoarea în vama nu poate fi determinata la data declarării. În acest caz, mărfurile pot fi ridicate din vama dacă importatorul instituie o garanţie suficienta pentru acoperirea achitării taxelor vamale şi a drepturilor cuvenite bugetului de stat. + 
Articolul 16Organele vamale au dreptul să efectueze verificări şi investigaţii privind aplicarea prezentei ordonanţe atât în momentul vamuirii, cît şi ulterior, la vama sau la sediul importatorilor. Dreptul de verificare ulterioară poate fi exercitat în decursul unei perioade de 5 ani de la data intrării în ţara a mărfurilor sau a bunurilor. + 
Articolul 17Importatorii şi comisionarii în vama sunt obligaţi sa păstreze şi sa pună la dispoziţia organelor specializate din administraţia vamală, care efectuează controlul ulterior, în cadrul termenului legal, toate documentele care se referă la mărfurile importate. + 
Articolul 18Diferenţele în minus constatate la verificarea taxelor vamale se plătesc în termen de 7 zile de la data comunicării, iar diferenţele în plus se restituie, în acelaşi termen, sau se compensează cu taxe ulterioare, la cererea importatorului.Diferenţele de taxe se stabilesc în termen de 5 ani de la data vamuirii.Restituirea taxelor nedatorate se face de către unitatea vamală care le-a perceput din încasări curente de taxe sau de la bugetul de stat. + 
Articolul 19Declaraţiile vamale şi actele constatatoare ale organelor vamale privind taxele şi drepturile cuvenite bugetului de stat constituie titluri executorii.Băncile pun în aplicare aceste titluri fără acceptul plătitorilor. + 
Articolul 20Neplata la termen legal a taxelor vamale şi a altor drepturi cuvenite bugetului de stat atrage majorarea sumei de plată cu 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua imediat următoare expirării termenului legal de plată până în ziua plăţii taxei datorate, inclusiv, iar cuantumul acestora se suporta, în toate cazurile, de către importatori. + 
Articolul 21Taxele vamale încasate în plus ca urmare a neacordarii regimurilor preferenţiale stabilite prin acordurile internaţionale se restituie la cererea scrisă a importatorilor în baza documentelor care justifica acordarea preferintelor, dacă acestea au fost depuse la organele vamale în termen de 2 ani de la data înregistrării declaraţiei vamale de import şi în termenul de valabilitate a documentelor. + 
Articolul 22Contestaţiile cu privire la aplicarea tarifului vamal de import, la stabilirea valorii în vama şi a încadrării tarifare se depun în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţa de către agentul economic şi se soluţionează de şeful unităţii vamale unde s-a efectuat vamuirea.Împotriva soluţiei date se poate face intimpinare în termen de 30 de zile la Direcţia Generală a Vamilor.În termen de 15 zile de la luarea la cunoştinţa a modului de rezolvare de către Direcţia Generală a Vamilor se poate face plîngere la instanţa judecătorească competenţa. + 
Articolul 23Termenul de prescripţie a taxelor şi a altor drepturi cuvenite bugetului de stat este de 5 ani şi curge de la data înregistrării declaraţiei vamale de import. + 
Articolul 24Mărfurile aflate sub un regim vamal care suspenda temporar încasarea taxelor vamale de import sunt admise pe teritoriul tarii numai cu garantarea plăţii taxelor vamale.Garantarea plăţii taxelor vamale se face de către importator sau reprezentantul acestuia, prin depunerea la unitatea vamală a unei sume băneşti egala cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor sau prin depunerea unei scrisori de garanţie prin care o unitate bancară, cu sediul în România, se angajează sa plătească organelor vamale suma reprezentind cuantumul taxelor vamale.Direcţia Generală a Vamilor poate acorda scutiri de la garantarea plăţii taxelor vamale, în cazuri justificate, în baza metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor. + 
Articolul 25Pentru operaţiunile temporare care nu au fost încheiate în termen şi pentru operaţiunile de import admise cu liber de vama provizoriu, dacă taxele nu au fost achitate de titularul operaţiunii până la expirarea termenului acordat, încasarea taxelor vamale, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor se face din oficiu de către organele vamale, prin organele bancare şi financiare, după caz. + 
Articolul 26Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă egala cu 50% din valoarea în vama a mărfurilor depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor insotitoare conţinând date nereale privind felul, cantitatea, originea şi valoarea mărfurilor. + 
Articolul 27Încercarea de sustragere sau sustragerea de la vamuire a mărfurilor sau bunurilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă egala cu valoarea în vama a acestora şi confiscarea lor. + 
Articolul 28Neprezentarea în termen la unitatea vamală de destinaţie a mărfurilor sau bunurilor transportate în tranzit ori prezentarea acestora pentru vamuire la o alta unitate vamală decît cea menţionată în declaraţia vamală de tranzit, fără acordul direcţiei regionale vamale în subordinea căreia se afla vama de destinaţie, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă egala cu 10% din valoarea mărfii. + 
Articolul 29Descărcarea, încărcarea sau transbordarea mărfurilor pe nave, fără permis vamal, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă egala cu valoarea în vama a mărfurilor şi confiscarea acestora. + 
Articolul 30Prezentarea la organele vamale, de către transportator, a unor documente de transport internaţionale cu date eronate privind felul şi cantitatea mărfurilor sau bunurilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă egala cu valoarea în vama a mărfurilor sau a bunurilor constatate în plus. În acest caz se aplică şi măsura confiscării acestora. + 
Articolul 31Aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonanţă se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârşirii faptei.Contravenţiile se constata de organele vamale în incintele vamale, precum şi în oricare alte locuri unde se desfăşoară operaţiuni de supraveghere vamală.Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor se aproba prin încheiere de şeful unităţii vamale. + 
Articolul 32Împotriva procesului-verbal de contravenţie, aprobat prin încheiere, contravenientul poate formula plîngere în termen de 15 zile de la comunicare.Plîngerea se depune la unitatea vamală unde s-a constatat contravenţia, care o va inainta, în termen de cel mult 5 zile, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul sau domiciliul contravenientului. + 
Articolul 33Sancţiunile prevăzute în prezenta ordonanţă se aplică contravenientilor persoane juridice sau persoane fizice, după caz.În măsura în care în prezenta ordonanţă nu se dispune altfel, se aplică normele generale privind regimul contravenţiilor, cu excepţia reglementărilor privind reducerea amenzilor în cazul plăţilor pe loc sau într-un anumit termen. + 
Articolul 34Amenzile aplicate prin procesele-verbale de contravenţie rămase definitive şi executorii se încasează de organele vamale, prin organele bancare şi financiare, fără acceptul plătitorului. + 
Articolul 35Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Comerţului, poate aproba pentru unele mărfuri ori contingente de mărfuri taxe reduse sau exceptate, cu caracter temporar.Reducerile şi exceptarile de la taxele vamale se vor stabili şi aplica numai pe poziţii tarifare, în mod nediscriminatoriu faţă de agenţii economici importatori sau beneficiari. + 
Articolul 36Regulile generale pentru încadrarea în nomenclatura vamală, precum şi cele de stabilire a originii bunurilor sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanţă. + 
Articolul 37Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga: art. 21, 22, 23 24, 25, 26, 30, 31 şi 66 din Codul vamal al României, aprobat prin Legea nr. 30/1978; Decretul nr. 395/1976; art. 67, 68, 77, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 107, 145, 146 alin. 2, art. 147, 148, 149 lit. a) şi c), 150, 236, 237 şi anexa nr. 6 din Regulamentul vamal, aprobat prin Decretul nr. 337/1981; Hotărârea Guvernului nr. 673/1991 privind tariful vamal de import al României; Hotărârea guvernului nr. 120/1993 privind detalierea clasificarii mărfurilor în tariful vamal de import al României de la 6 la 8 cifre, precum şi orice alte dispoziţii contrare. + 
Articolul 38Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă. PRIM-MINISTRUNICOLAE VACAROIUContrasemnează:–––––-Ministru de stat, ministrul finanţelor,Florin GeorgescuMinistrul comerţului,Cristian IonescuMinistrul industriilor,Dumitru Popescu + 
Anexa 1LISTAmărfurilor exceptate de la plata taxelor vamale

Notă …
*) Capitolul 72 din tariful vamal de import al României.  + 
Anexa 2NORMEprivind nomenclatura vamală şi stabilirea originii bunurilor I. Nomenclatura vamalăÎncadrarea mărfurilor în nomenclatura folosită pentru tariful vamal de import se determina în conformitate cu următoarele principii:1. Titlurile secţiunilor, capitolelor şi subcapitolelor sunt considerate ca având numai un rol indicativ, încadrarea mărfii se considera corecta numai atunci când este determinata în concordanta cu textul poziţiilor, al notelor secţiunilor sau capitolelor corespunzătoare, cu condiţia ca prevederile acestora sa nu fie contradictorii, după următoarele reguli:2. a) un bun incomplet sau nefinit care prezintă caracteristicile esenţiale ale bunului complet sau finit se încadrează la poziţia din nomenclatura care se referă la bunul complet. Aceste dispoziţii se aplică corespunzător şi bunului complet sau finit când acesta este în stare demontata sau nemontata;b) menţiunile cu privire la o materie dintr-o poziţie a nomenclaturii se referă la aceasta materie, fie în stare pura, fie amestecata sau asociata cu alte materii. Orice referire la un bun dintr-o anumită materie priveşte bunul constituit în întregime sau parţial din aceasta materie. Încadrarea bunurilor compuse din materii, substanţe, materiale sau articole diferite se face în conformitate cu regula 3. … 3. Când bunurile pot fi încadrate la doua sau mai multe poziţii, prin aplicarea regulii 2 b) sau din orice alt motiv, încadrarea se face după cum urmează:a) poziţia cea mai specifică are prioritate asupra celor cu o sfera mai generală. Bunurile compuse din materii, substanţe, materiale sau articole diferite (prezentate în asortimente destinate vinzarii cu amănuntul) ale căror părţi componente au acelaşi nivel specific se încadrează după regula 3 b); … b) bunurile compuse din materii, substanţe, materiale sau articole diferite (prezentate în asortimente destinate vinzarii cu amănuntul) care nu pot fi încadrate în conformitate cu regula 3 a) se încadrează după natura sau articolul care le conferă caracterul esenţial atunci când este posibil să se facă aceasta determinare; … c) în cazul în care bunurile nu pot fi încadrate prin aplicarea regulilor 3 a) sau b) ele se încadrează la poziţia cu numărul cel mai mare dintre poziţiile susceptibile de a fi luate în considerare. … 4. Bunurile care nu pot fi încadrate prin aplicarea regulilor de mai sus se încadrează la poziţia aferentă celor mai asemănătoare bunuri.5. În completare la prevederile anterioare, pentru produsele specificate mai jos, se aplică următoarele reguli:a) cutiile pentru aparate fotografice, instrumente muzicale, arme, instrumente de desen, bijuterii şi cutii similare, special destinate sa conţină anumite articole sau sortimente de articole, susceptibile de a fi utilizate o perioadă îndelungată şi prezentate împreună cu articolele cărora le-au fost destinate, se încadrează cu acele articole dacă, în mod normal, se vînd împreună. Regula nu se aplică, totuşi, cutiilor care conferă întregului caracterul sau esenţial; … b) prin derogare de la regula 5 a), materialele şi cutiile de impachetat prezentate împreună cu produsele se încadrează la poziţiile corespunzătoare acelor produse dacă sunt folosite în mod uzual la impachetarea lor. Totuşi, aceasta prevedere nu se aplică când materialele şi cutiile de impachetat sunt evident susceptibile utilizării repetate. … 6. Încadrarea produselor în subpozitiile unei poziţii se determina prin respectarea prevederilor acelor subpozitii şi notelor de subpozitii cu care se afla în relaţie şi, obligatoriu, cu respectarea regulilor de mai sus, înţelegînd prin aceasta că nu pot fi comparate decît subpozitiile aflate pe acelaşi nivel. În scopul aplicării acestei reguli se vor utiliza şi notele de secţiuni şi capitole corespunzătoare, cu excepţia situaţiei în care conţin dispoziţii contrare. II. Stabilirea originii bunurilor7. La stabilirea originii bunurilor importate se au în vedere următoarele criterii:a) criteriul bunurilor produse în întregime într-o ţara, atunci când numai o ţara intră în considerare în atribuirea originii; … b) criteriul transformarii substanţiale, atunci când doua sau mai multe tari iau parte la producerea bunurilor. … 8. Sunt considerate bunuri produse în întregime într-o ţara următoarele:a) produsele minerale şi alte produse obţinute din solul şi subsolul acelei tari, inclusiv din apele teritoriale, precum şi din solul şi subsolul zonelor marine aflate sub jurisdicţia sa naţionala dincolo de limita apelor sale teritoriale; … b) produsele vegetale recoltate în acea ţara; … c) animalele născute şi crescute în acea ţara; … d) produsele obţinute de la animalele vii crescute în acea ţara; … e) produsele obţinute din vânătoarea şi pescuitul practicate în acea ţara; … f) produsele obţinute din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare de navele acelei tari, precum şi produsele obţinute la bordul navelor-uzina ale acelei tari; … g) articolele uzate care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor prime extrase din ele; … h) deşeurile şi rebuturile provenind de la operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare, precum şi bunurile care nu pot fi folosite, colectate, în acea ţara şi care pot servi numai pentru recuperarea materiilor prime; … i) bunurile obţinute în întregime în acea ţara din produsele prevăzute la lit. a)-h). … Bunurile produse în întregime într-o ţara se considera ca fiind originare din acea ţara.9. Bunurile produse în doua sau mai multe tari sunt considerate ca fiind originare din ţara în care bunurile sunt supuse unor operaţiuni de fabricaţie şi prelucrarea substantiala, care le conferă caracteristici de încadrare în tariful vamal la o poziţie diferita de acea aferentă fiecărui material utilizat la obţinerea bunului.10. Fac excepţie de la prevederile pct. 9:a) operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare care, deşi impun o schimbare a poziţiei tarifare, nu sunt considerate ca fiind substanţiale ori sunt considerate ca substanţiale numai în condiţii speciale; … b) operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare care, deşi sunt considerate ca substanţiale în condiţii speciale, nu impun o schimbare a poziţiei de încadrare în tariful vamal. … Stabilirea caracterului de operaţiune substantiala se face de organele vamale, luindu-se în considerare operaţiunea de fabricaţie care conferă articolului caracteristicile esenţiale.11. Accesoriile, piesele de schimb şi sculele destinate a fi utilizate la o masina, aparat sau vehicul sunt considerate ca având aceeaşi origine cu masina, aparatul sau vehiculul cu care sunt importate şi puse în vînzare în mod normal şi corespund ca fel şi număr unei echipari uzuale a acestora.12. Bunurile importate în mai multe transporturi, în stare neasamblata, sunt considerate, în vederea stabilirii originii, ca un singur bun.13. Ambalajele sunt considerate ca având aceeaşi origine cu bunurile pe care le conţin.În cazul în care ambalajele sunt declarate separat de bunuri, originea acestora va fi stabilită pe baza regulilor din prezentul capitol.14. Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în considerare originea produselor energetice, instalaţiilor, maşinilor şi sculelor utilizate în fabricatia şi prelucrarea bunurilor.15. Sunt considerate operaţiuni substanţiale operaţiunile care conferă produsului finit cel puţin 50% din valoarea sa.16. Nu sunt considerate operaţiuni substanţiale şi nu conferă caracterul de bun originar dintr-o ţara, următoarele operaţiuni:a) manipularea pentru asigurarea conservării ca atare a produselor în timpul transportului şi depozitarii (aerare, prefirare, uscare, refrigerare, conservare în saramura, apa sulfitata sau conţinând alte substanţe, îndepărtarea părţilor alterate şi operaţiuni similare); … b) operaţiunile simple de desprafuire, cernere, triere, clasificare, asortare (inclusiv alcătuirea seturilor de mărfuri), spalare, vopsire, transare; … c) schimbarea ambalajului şi recompartimentarea coletelor, simpla imbuteliere în sticle, flacoane, ambalarea în saci, cutii, lăzi, fixarea pe plansete etc. şi orice alte operaţiuni simple de condiţionare; … d) aplicarea, pe produse sau ambalajele lor, de mărci, etichete sau alte semne distinctive similare; … e) simplul amestec de produse, chiar din categorii diferite, atunci când unul sau mai multe componente ale amestecului nu îndeplinesc condiţiile de bun originar; … f) simpla asamblare a părţilor de articole pentru a constitui un articol complet; … g) cumulul mai multor operaţiuni din cele specificate la lit. a)-f); … h) sacrificarea animalelor. … 17. Pentru stabilirea originii bunurilor, importatorii prezintă organelor vamale un certificat de origine în care autorităţile sau organismele împuternicite sa stabilească originea declara expres ca bunurile sunt originare dintr-o anumită ţara.–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește