privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire(actualizată până la data de 27 iulie 2007*)
–––––*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 27 iulie 2007 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: ORDONANŢA nr. 32 din 30 ianuarie 2000; LEGEA nr. 241 din 12 iulie 2007.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilorÎn temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit. I pct. 1 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, luând în considerare prevederile art. 76 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, şi ale Protocolului adiţional la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 iunie 1995,Guvernul României emite următoarea ordonanţa: +
Articolul 1Se aprobă participarea României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării şi demonstratiilor, denumite în continuare Programul- cadru V, prevăzute a se desfăşura în perioada 1998-2002, conform Deciziei nr. 182/1998/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire, denumite în continuare Programul- cadru V Euratom, prevăzute a se desfăşura în perioada 1998-2002, conform Deciziei nr. 1.999/64/98/Euratom a Consiliului Uniunii Europene, în termenii şi condiţiile stabilite prin Decizia nr. 3/99 a Consiliului de asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. +
Articolul 2(1) Din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare se suporta anual cheltuieli pentru: … a) plata contribuţiei României la bugetul Programului- cadru V şi al Programului-cadru V Euratom; … b) sprijin financiar acordat participanţilor români. … (2) Cuantumul sumelor necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute la lit. a) şi b) ale alin. (1) se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare. … +
Articolul 3Abrogat.––––Art. 3 a fost abrogat de lit. k) a art. unic din LEGEA nr. 241 din 12 iulie 2007 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 24 iulie 2007. +
Articolul 4Decizia nr. 3/99 a Consiliului de asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, Decizia nr. 1999/64/Euratom a Consiliului Uniunii Europene şi Decizia nr. 182/1998/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene sunt prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.––––Art. 4 a fost introdus de art. 1 din ORDONANŢA nr. 32 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 31 ianuarie 2000.PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemnează:–––––PreşedinteleAgenţiei Naţionale pentru Ştiinţa,Tehnologie şi Inovare,Lanyi SzabolcsMinistrul munciişi protecţiei sociale,Alexandru AthanasiuMinistrul finanţelor,Decebal Traian Remesp. Ministrul afacerilor externe,Ion Pascu,secretar de stat +
Anexa 1––-ASOCIEREA ÎNTRE ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ……………………– Consiliul de asociere – RO – UE 1805/99DECIZIA Nr. 3/99a Consiliului de Asociere România – Uniunea Europeană30/06/1999pentru adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor (1998-2002) şi în programele pentru cercetare şi activităţi de instruire (1998-2002)Consiliul de asociere,luând în considerare Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, denumit în cele ce urmează Acordul european,luând în considerare Protocolul adiţional la Acordul european cu privire la participarea României la programele Comunităţii şi, în mod deosebit, art. 1 şi 2 din acesta,(1) ţinând seama ca, în conformitate cu art. 1 din Protocolul adiţional menţionat, România poate participa la programele-cadru, programele specifice şi proiectele Comunităţii sau la alte acţiuni ale Comunităţii, în particular, în domeniile cercetării şi dezvoltării tehnologice; … (2) ţinând seama ca, la intalnirea sa de la Luxemburg din 12 şi 13 decembrie 1997, Consiliul European a solicitat în Concluziile sale deschiderea anumitor programe ale Comunităţii (cum ar fi cele din domeniul cercetării) pentru ţările candidate, ca o cale de familiarizare a acestora cu politicile şi metodele de lucru ale Uniunii, asteptandu-se ca fiecare ţara candidata să îşi aducă o contribuţie financiară proprie, în continua creştere (PHARE, dacă va fi necesar, va putea sa finanteze parţial contribuţiile naţionale ale statelor solicitante); … (3) ţinând seama ca, în Concluziile menţionate anterior, se solicita, de asemenea, participarea ţărilor candidate ca observatori şi pentru punctele care le privesc, în comitetele care asista Comisia în implementarea programelor la care ele contribuie financiar; … (4) ţinând seama ca prin Decizia nr. 182/1999/CE Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat un program-cadru al Comunităţii Europene pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii (1998-2002)*1), denumit în continuare al cincilea program-cadru; … (5) ţinând seama ca prin Decizia nr. 1999/64/Euratom, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică pentru activităţi de cercetare şi instruire (1998-2000)*1), denumit în continuare al cincilea program-cadru – Euratom; … –––––-*1) JO L 26, 1 februarie 1999, p. 1.(6) ţinând seama ca în conformitate cu art. 2 din Protocolul adiţional menţionat, termenii şi condiţiile de participare a României la activităţile la care se face referire la art. 1 se decid de Consiliul de asociere, … decide: +
Articolul 1România poate participa la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru – Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile, principiile şi regulile stipulate în anexele nr. I, II şi, respectiv, III, care constituie parte integrantă a acestei decizii. +
Articolul 2Aceasta decizie se va aplica pe durata celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom. +
Articolul 3Aceasta decizie va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare celei în care a fost adoptată. +
Anexa 1––-TERMENII ŞI CONDIŢIILEde participare a României la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi ale celui de al cincilea program-cadru – Euratom1. Unităţile de cercetare din România pot participa la toate programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi ale celui de al cincilea program-cadru – Euratom. Oamenii de ştiinţa sau unităţile de cercetare din România pot participa la activităţile Centrului Comun de Cercetare, în măsura în care acestea nu sunt acoperite de prima propozitie de mai sus.Unităţile de cercetare, la care se face referire în prezenta decizie, vor include: universităţi, organizaţii de cercetare, firme industriale, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii, sau persoane fizice.2. Paragraful 1 va implica următoarele:– participarea unităţilor de cercetare din România la realizarea tuturor programelor specifice adoptate în cadrul celui de al cincilea program-cadru, în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite prin "regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor şi de diseminare a rezultatelor cercetării pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene (1998-2002)";– participarea unităţilor de cercetare din România la realizarea tuturor programelor specifice adoptate în cadrul celui de al cincilea program-cadru – Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite prin "regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor şi de implementare a celui de al cincilea program-cadru – Euratom al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică (1998-2002)";– contribuţia financiară a României la bugetele programelor adoptate pentru realizarea celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom pe baza raportului între produsul intern brut al României şi suma produselor interne brute ale ţărilor membre ale Uniunii Europene şi al României.3. Unităţile de cercetare din România care participa la programele de cercetare comunitare vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unităţile de cercetare din Comunitate, în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, exploatarea şi diseminarea de informaţii şi proprietatea intelectuală rezultând din asemenea participare, în conformitate cu prevederile anexei nr. II.4. Subcomitetul corespunzător înfiinţat de Consiliul de asociere, în condiţiile prevăzute de Acordul european, va analiza şi va evalua, în mod regulat şi cel puţin o dată pe an, punerea în aplicare a prezentei decizii.5. Contribuţia financiară a României derivând din participarea la implementarea programelor specifice va fi stabilită proporţional şi ca supliment al sumei disponibile, în fiecare an, în bugetul general al Uniunii Europene, pentru repartizarea angajamentelor în scopul onorarii obligaţiilor financiare ale Comisiei, rezultate din activităţile ce trebuie realizate în formele necesare pentru implementarea, gestionarea şi operarea acestor programe.Factorul de proportionalitate, din care rezultă contribuţia României, va fi obţinut prin stabilirea unui raport între produsul intern brut al României, la preţul pieţei, şi suma produselor interne brute ale statelor membre ale Uniunii Europene şi României, la preţul pieţei. Aceasta proporţie va fi calculată pe baza ultimelor date statistice, referitoare la acelaşi an, ale Biroului de Statistica al Comunităţii Europene (Eurostat), disponibile la momentul publicării proiectului de buget preliminar al Uniunii Europene.Pentru a înlesni participarea sa la programele specifice contribuţia României va fi achitată după cum urmează:1999: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, înmulţit cu 0,42000: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, înmulţit cu 0,62001: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat în subparagraful precedent, înmulţit cu 0,82002: contribuţia, în concordanta cu factorul de proportionalitate fixat conform celui de al doilea paragraf.Regulile pentru participarea financiară a Comunităţii Europene sunt definite în anexa nr. IV la Decizia nr. 182/1999/CE şi cele pentru participarea financiară a Euratom în anexa nr. III la Decizia nr. 1999/64/Euratom.Regulile ce guvernează contribuţia financiară a României sunt definite în anexa nr. III la acest document.6. Fără a prejudicia prevederile paragrafului 3, unităţile de cercetare din România ce participa în cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii contractuale ca unităţile de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunităţii.Pentru unităţile de cercetare din România termenele şi condiţiile aplicabile pentru trimiterea şi evaluarea propunerilor şi acelea pentru acordarea şi încheierea unor contracte în programele Comunităţii vor fi identice ca cele aplicabile pentru contractele încheiate în aceleaşi programe cu unităţi de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunităţii.Experţii români vor fi luaţi în considerare alături de experţii Comunităţii la selecţia evaluatorilor sau a experţilor din programele de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii ale Comunităţii şi ca membri ai grupurilor de consiliere şi ai altor organisme consultative, care asista Comisia în implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru – Euratom.O unitate de cercetare din România poate fi coordonatoarea unui proiect, în aceiaşi termeni şi condiţii cu cele aplicabile unităţilor din Comunitate. În conformitate cu regulile financiare ale Comunităţii, angajamentele contractuale realizate cu sau de unităţi de cercetare din România, vor stipula posibilitatea de control şi revizie contabila care se va realiza de către sau sub autoritatea Comisiei şi Curţii de Conturi. Auditurile financiare se pot efectua cu scopul de a controla veniturile şi cheltuielile unor astfel de unităţi, referitoare la obligaţiile contractuale faţă de Comunitate. În spiritul cooperării şi interesului reciproc, autorităţile responsabile ale României vor pune la dispoziţie orice asistenţa rezonabila şi fezabila, ce poate fi necesară sau de ajutor în acele circumstanţe, pentru a executa astfel de controale sau audituri.7. România şi Comunitatea vor depune toate eforturile, în cadrul acestor prevederi, pentru a facilita mişcarea libera şi rezidenţă în România şi în Comunitate a lucrătorilor din cercetare, participanţi la activităţile realizate în cadrul acestei decizii, şi pentru a facilita mişcarea transfrontaliera a bunurilor ce se intenţionează a fi folosite în aceste activităţi.Activităţile realizate în cadrul prevederilor prezentei decizii vor fi scutite în România de taxele indirecte, taxele vamale, interdicţiile şi restricţiile asupra importurilor şi exporturilor pentru bunurile şi serviciile ce se intenţionează a fi folosite în astfel de activităţi.8. Reprezentanţii României vor participa ca observatori, la punctele de interes pentru ei, în comitetele de program ale celui de al cincilea program-cadru şi în Comitetul consultativ al celui de al cincilea program-cadru – Euratom. De asemenea, aceste comitete se vor intalni în lipsa reprezentanţilor României în momentul votului. România va fi informată. Participarea, astfel cum se face referire la ea în acest paragraf, va lua aceeaşi forma ca cea aplicabilă participanţilor din statele membre, inclusiv pentru procedurile de obţinerea de informaţii şi documentaţii.9. România şi Comunitatea pot proceda la încetarea activităţilor desfăşurate în cadrul acestei decizii, oricând după scurgerea a 12 luni, după notificarea în scris în acest sens. Proiectele şi activităţile în curs la data încetării valabilităţii vor continua până la încheierea lor, cu respectarea condiţiilor menţionate în aceasta decizie.În cazul în care Comunitatea ar decide sa revizuiasca unul sau mai multe programe comunitare, activităţile din cadrul acestei decizii ar putea înceta în condiţii de înţelegere reciprocă. Conţinutul exact al programului revizuit trebuie să fie notificat României în decurs de o săptămâna de la adoptarea sa de către Comunitate. România şi Comunitatea trebuie să îşi notifice reciproc orice intenţie de încetare a activităţilor din cadrul acestei decizii în decurs de o luna de la adoptarea deciziei Comunităţii.În condiţiile în care Comunitatea adopta un nou program-cadru multianual pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi demonstraţii şi/sau pentru activităţi de cercetare şi instruire, Consiliul de asociere poate decide termenii şi condiţiile pentru participarea României. +
Anexa 2––-PRINCIPIILEacordării drepturilor de proprietate intelectualăDrepturile de proprietate intelectuală (PI) create sau furnizate în cadrul acestei decizii trebuie să fie acordate astfel cum se prevede în cadrul acestei anexe.I. AplicabilitateaAceasta anexa este aplicabilă pentru cercetarea în comun, realizată în condiţiile acestei decizii (denumita în continuare cercetare comuna) cu excepţia a ceea ce s-a convenit altfel între România şi Comunitate (denumite în continuare părţile).II. Proprietatea, acordarea şi exercitarea drepturilor1. În sensul acestei decizii, proprietatea intelectuală, denumita în cele ce urmează PI, va avea înţelesul din art. 2 din convenţia prin care se înfiinţează Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, semnată la Stockholm, la 14 iulie 1967.2. Aceasta anexa se referă la acordarea drepturilor, intereselor şi indemnizaţiilor părţilor şi participanţilor acestora. Fiecare parte şi participanţii săi trebuie să se asigure ca cealaltă parte şi participanţii săi pot obţine drepturi de proprietate intelectuală acordate ei, în concordanta cu aceasta anexa. Aceasta anexa nu trebuie să modifice sau sa prejudicieze în nici un alt fel acordarea drepturilor, intereselor şi redevenţelor dintre o parte şi conationalii sau participanţii săi, care trebuie să fie determinate de legi şi practici aplicabile fiecărei părţi.3. Următoarele principii vor fi aplicate şi vor fi incluse în aranjamentele contractuale:a) protecţia adecvată a proprietăţii intelectuale. Părţile, agenţiile lor şi/sau participanţii lor, după caz, vor lua măsuri pentru a se notifica reciproc, într-un timp rezonabil cu privire la crearea oricărei proprietăţi intelectuale decurgând din aceasta decizie sau privind implementarea aranjamentelor şi pentru a cauta protecţie pentru o astfel de proprietate intelectuală în timp util; … b) luarea în considerare a contribuţiei părţilor sau participanţilor lor în determinarea drepturilor şi intereselor părţilor şi participanţilor; … c) exploatarea eficienta a rezultatelor; … d) tratamentul nediscriminatoriu al participanţilor celeilalte părţi comparativ cu tratamentul acordat participanţilor proprii; … e) protecţia informatiei de afaceri confidenţiale. … 4. Participanţii trebuie să dezvolte în comun un Plan de management tehnologic (PMT) referitor la proprietate şi folosinţa, inclusiv publicarea informatiei şi proprietăţii intelectuale care vor fi create în cursul cercetării în comun. Caracteristicile indicative ale Planului de management tehnologic sunt conţinute în apendicele la aceasta anexa. Planul de management tehnologic trebuie să fie aprobat de către agenţia finanţatoare responsabilă sau de departamentul părţii implicate în finanţarea cercetării, înainte de finalizarea contractelor de cooperare în cercetare şi dezvoltare, la care acesta se ataşează.Planurile de management tehnologic trebuie să fie elaborate ţinând seama de scopurile cercetării în comun, de contribuţiile financiare sau de alta natura ale părţilor sau participanţilor, de avantajele şi dezavantajele licentierii teritoriale sau pe domenii de utilizare, de solicitarile impuse de legile aplicabile, inclusiv acelea ale părţilor referitoare la drepturile de proprietate intelectuală şi la alţi factori apreciaţi ca adecvati de către participanţi. Drepturile şi obligaţiile referitoare la cercetarea generata de cercetătorii vizitatori în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală trebuie, de asemenea, să se regaseasca în planurile de management tehnologic.5. Informaţia sau proprietatea intelectuală creata în timpul cercetării comune şi care nu se regaseste în Planul de management tehnologic trebuie să fie acordată cu aprobarea părţilor, în concordanta cu principiile stabilite în Planul de management tehnologic. În caz de dezacord, o astfel de informaţie sau proprietate intelectuală trebuie să fie deţinuta în comun de către toţi participanţii implicaţi în cercetarea comuna din care au rezultat informaţia şi proprietatea intelectuală. Fiecare participant la care se referă aceasta prevedere trebuie să aibă dreptul de a utiliza aceasta informaţie sau proprietate intelectuală pentru propria exploatare comercială, fără limitări geografice.6. Fiecare parte trebuie să asigure ca cealaltă parte şi participanţii ei pot avea drepturi la proprietatea intelectuală acordată lor, în concordanta cu aceste principii.7. Pastrandu-se condiţiile de concurenta în zonele aflate sub incidenţa acestei decizii, fiecare parte trebuie să se straduiasca să asigure ca drepturile, obţinute ca urmare a acestei decizii şi a aranjamentelor făcute în cadrul ei, se exercită astfel încât sa încurajeze, în mod deosebit, (i) diseminarea şi folosirea informatiei create, dezvăluite sau accesibile în condiţiile acestei decizii şi (îi) adoptarea şi implementarea standardelor internaţionale.8. Încetarea acestei cooperări nu va afecta drepturile şi obligaţiile din aceasta anexa.III. Convenţii internaţionaleProprietăţii intelectuale aparţinând părţilor sau participanţilor lor trebuie să i se acorde tratamentul prevăzut în convenţiile internaţionale relevante aplicabile părţilor, inclusiv în Acordul TRIPS (Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, administrat de către Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi în Convenţia de la Berna (Paris, Act 1971) şi Convenţia de la Paris (Stockholm, Act 1967).IV. Lucrările literar-ştiinţificeFără sa prejudicieze secţiunea V şi în lipsa altor prevederi ale Planului de management tehnologic, publicarea rezultatelor cercetării trebuie făcuta, în comun, de către părţile sau participanţii la aceasta cercetare în comun. Următoarele proceduri trebuie aplicate în conformitate cu regulile generale anterioare.1. În cazul publicării de către o parte sau de un organism public al acelei părţi a materialelor ştiinţifice şi tehnice, articolelor, rapoartelor, cărţilor, incluzând material video şi software, provenite din cercetarea comuna ca urmare a acestei decizii, cealaltă parte va avea dreptul la o licenţa neafectata de redevenţe, fără limitare teritorială, neexclusiva, irevocabilă pentru a traduce, reproduce, adapta, transmite şi distribui public astfel de lucrări.2. Părţile trebuie să garanteze ca lucrările literare cu caracter ştiinţific, provenite din cercetarea comuna în condiţiile acestei decizii şi publicate de editori independenţi, vor fi diseminate cat mai larg posibil.3. Toate copiile unei lucrări protejate prin regimul drepturilor de autor, pentru a fi distribuite public şi pregătite în conformitate cu aceasta prevedere, trebuie să indice numele autorului sau autorilor lucrării, dacă autorul nu şi-a precizat în mod explicit dorinţa de a nu fi nominalizat. Ele trebuie, de asemenea, sa pună în evidenta sprijinul cooperativ al părţilor.V. Informaţii nedifuzabileA. Informaţii nedifuzabile cu caracter documentar1. Fiecare parte, agenţiile sale sau participanţii săi, după cum este cazul, trebuie să identifice în mod corespunzător, cat mai curând posibil şi preferabil în cadrul Planului de management tehnologic, informaţia care doresc sa rămână nedezvaluita, ţinând seama, între altele, de următoarele criterii:a) confidenţialitatea informatiei, în sensul că aceasta nu este general cunoscută sau uşor accesibila prin mijloace legale experţilor în domeniu, fie luată ca un întreg, fie într-o configuratie precisa sau într-un ansamblu de componente; … b) valoarea comercială reală sau potenţiala a informatiei, în virtutea confidenţialităţii ei; … c) protecţia anterioară a informatiei, în sensul că aceasta a fost supusă unor măsuri rezonabile ale unui control legal în circumstanţele respective, luate de către persoana legal responsabilă pentru control, cu scopul de a se menţine confidenţialitatea ei. … Părţile, agenţiile lor şi participanţii lor, după cum este cazul, pot în anumite cazuri conveni ca, dacă nu este altfel indicat, informaţia furnizată în parte sau în totalitate, schimbată sau creata în cursul cercetării în comun, sa nu fie dezvaluita.2. Fiecare parte va asigura ca ea sau participanţii săi identifica, în mod clar, informaţia nedifuzabila, de exemplu prin marcare corespunzătoare sau prin precizarea unei menţiuni restrictive. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru orice reproducere a informatiei respective, în întregime sau parţial.O parte şi un participant care primesc o informaţie nedifuzabila trebuie să respecte natura privilegiată a acesteia. Aceste limitări nu vor mai fi valabile când informaţia este dezvaluita de către proprietar în domeniul public.3. Informaţia nedifuzabila, comunicată conform acestei decizii, poate fi diseminată de către partea primitoare sau organizaţiile acesteia persoanelor din interior sau angajate de partea primitoare sau organizaţia autorizata pentru scopuri specifice în cadrul cercetării comune, cu condiţia ca orice informaţie nedifuzabila, astfel diseminată, să se facă în conformitate cu un acord de confidenţialitate şi imediat recunoscut ca atare, asa cum este precizată mai sus.4. Cu consimţământul anterior scris al părţii care oferă informaţie nedifuzabila, partea primitoare poate disemina o astfel de informaţie nedifuzabila mai larg decât este prevăzut în paragraful 3 de mai sus. Părţile trebuie să coopereze în dezvoltarea procedurilor de solicitare şi obţinere a consimţământului anterior, scris, pentru o astfel de diseminare larga, şi fiecare parte va oferi o astfel de aprobare în măsura permisă de politicile, reglementările şi legile ei interne.B. Informaţia nedifuzabila fără caracter documentarInformaţia nedifuzabila fără caracter documentar sau alta informaţie confidenţială, furnizată în cadrul seminariilor şi al altor intalniri organizate în cadrul acestei decizii, sau informaţia provenită prin angajarea de personal, folosirea facilităţilor sau din proiecte comune trebuie să fie tratata de către părţi sau de participanţii lor în conformitate cu principiile specificate pentru informaţia documentară din cadrul acestei decizii; aceasta se bazează totuşi pe înţelegerea ca primitorul unei astfel de informaţii nedifuzabile sau al altor informaţii confidenţiale ori privilegiate sa fi fost informat asupra caracterului confidenţial al informatiei comunicate, în momentul în care s-a făcut o astfel de comunicare.C. ControlulFiecare parte trebuie să se straduiasca să asigure ca informaţia nedifuzabila, primită de ea în cadrul acestei decizii, va fi controlată asa cum se prevede prin aceasta. Dacă una dintre părţi îşi da seama ca va fi sau se poate aştepta în mod rezonabil sa devină incapabila să respecte obligaţiile de nediseminare prevăzute la secţiunile A şi B de mai sus, va informa imediat cealaltă parte. Ulterior, părţile trebuie să se consulte pentru a stabili o cale de acţiune corespunzătoare. +
Apendice–––Aspecte indicative ale Planului de management tehnologic (PMT)Planul de management tehnologic reprezintă un acord specific care se încheie între participanţi cu privire la realizarea cercetării în comun şi la drepturile şi obligaţiile respective ale participanţilor.În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală, Planul de management tehnologic se va referi în mod normal, printre altele, la drepturile de proprietate, protecţie, drepturile utilizatorilor pentru scopuri de cercetare şi dezvoltare, exploatare şi diseminare, inclusiv aranjamente pentru publicarea în comun, drepturile şi obligaţiile cercetatorilor-vizitatori şi la procedurile de soluţionare a neintelegerilor. Planul de management tehnologic poate, de asemenea, să se refere la informaţiile generale şi de detaliu, la licentiere şi la rezultatele ce urmează a fi furnizate. +
Anexa 3––-REGULIprivind contribuţia financiară a României specificată în anexa nr. I paragraful 51. Comisia Comunităţilor Europene va comunică României şi va informa subcomitetul la care se face referire în anexa nr. I paragraful 4 cu privire la o asemenea comunicare, cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 septembrie a fiecărui an financiar, următoarele informaţii împreună cu materiale de fundamentare relevante:– sumele repartizate, în baza declaraţiei de cheltuieli a proiectului preliminar de buget al Comunităţilor Europene, corespunzător celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru – Euratom,– contribuţia estimată, derivata din proiectul preliminar de buget, corespunzător participării României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru – Euratom.Totuşi, în scopul simplificarii procedurilor bugetare interne, serviciile Comisiei vor furniza valorile indicative corespunzătoare până la data de 30 mai a fiecărui an.O dată ce bugetul general a fost definitiv adoptat Comisia va comunică României, în cadrul declaraţiei de cheltuieli care corespunde participării României, sumele menţionate în primul subparagraf.2. Comisia va emite, până cel mai târziu la data de 1 ianuarie şi, respectiv, 15 iunie ale fiecărui an financiar, o solicitare de fonduri către România, corespunzătoare contribuţiei sale ce îi revine în baza acestei decizii. Aceste solicitări de fonduri vor prevedea plăţile, după cum urmează:– a şase douasprezecimi din contribuţia României, cel mai târziu la data de 20 februarie;– şi a şase douasprezecimi din contribuţia sa, cel mai târziu la data de 15 iulie.Cele şase douasprezecimi, care se cuvin să fie plătite cel mai târziu la data de 20 februarie, sunt calculate pe baza sumei specificate în declaraţia de venituri din proiectul preliminar de buget: regularizarea sumei astfel plătite se va face o dată cu plata celor şase douăsprezecimi, nu mai târziu de 15 iulie.Pentru primul an de aplicare a acestei decizii Comisia va emite o primă solicitare de fonduri în termen de 30 de zile de la intrarea ei în vigoare. În cazul lansării acestei solicitări după 15 iunie, se va stipula plata a douasprezece douasprezecimi din contribuţia României în termen de 30 de zile, calculate pe baza sumelor specificate în declaraţia de venituri a bugetului.Contribuţia României va fi exprimată şi plătită în euro. România va plati contribuţia sa prevăzută în aceasta decizie corespunzător planificării din acest paragraf. Orice întârziere a plăţii va duce la plata unei dobânzi având o rata egala cu rata interbancara lunară oferită (IBOR), exprimată în euro, cotata de Asociaţia Internaţionala a dealerilor de Swap din pagina ISDA a Reuters. Aceasta rata va fi majorată cu 1,5% pentru fiecare luna de întârziere. Rata majorată se va aplica pentru întreaga perioadă de întârziere. Totuşi dobânda va fi datorată doar în cazul în care contribuţia este plătită după mai mult de 30 de zile de la datele planificate menţionate la acest paragraf.Costurile de călătorie realizate de reprezentanţii şi experţii din România pentru a participa la intalnirile de lucru ale grupurilor şi organismelor la care se face referire în anexa nr. I paragraful 6 şi ale comitetelor la care se face referire în paragraful 8 al acesteia şi cele implicate de aplicarea celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru – Euratom vor fi rambursate de către Comisie pe aceleaşi baze şi în conformitate cu procedurile curente în vigoare pentru reprezentanţii şi experţii din statele membre ale Uniunii Europene.3. Contribuţia financiară a României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, în conformitate cu anexa nr. I paragraful 5, va rămâne în mod normal neschimbata pentru anul financiar în discuţie.Comisia, la momentul închiderii conturilor privind fiecare an financiar (n), în cadrul stabilirii contului de venituri şi cheltuieli, va proceda la regularizarea conturilor în ceea ce priveşte participarea României, luând în considerare modificările care au avut loc, fie prin transferuri, anulări de plată, reportari, dezangajari sau prin suplimentari ori modificări ale bugetelor pe parcursul anului financiar. Aceasta regularizare se va face cu ocazia celei de-a doua plati pentru anul (n+1). Se vor face rectificari ulterioare în fiecare an până în iulie 2006.Plata de către România va fi creditata către programele Comunităţii sub forma de intrari bugetare repartizate capitolului bugetar corespunzător din declaraţia de venituri din cadrul bugetului general al Comunităţii Europene.La administrarea sumelor repartizate se vor aplica regulile financiare aplicabile bugetului general al Comunităţii Europene.4. Până cel mai târziu la data de 31 mai ale fiecărui an financiar (n+1) va fi pregatita şi transmisă României spre informare, în conformitate cu formatul contului de venituri şi cheltuieli al Comisiei, declaraţia privind sumele estimate a fi angajate pentru cel de al cincilea program-cadru şi pentru cel de al cincilea program-cadru – Euratom referitoare la anul financiar anterior (n)."Declaraţia comuna a României şi Comunităţii EuropeneRomânia şi Comunitatea Europeană sunt de acord ca, în completarea prevederilor acestei decizii a Consiliului de asociere, programele şi activităţile de cercetare din România, corespunzătoare celor cuprinse în al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi activităţi demonstrative (1998-2002) şi celor din al cincelea program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică pentru activităţi de cercetare şi formare (1998-2002), vor fi deschise unităţilor de cercetare din Comunitatea Europeană şi ca în acest scop va avea loc un schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeană."Întocmită la Bruxelles la 30 iunie 1999.Preşedinte, Secretari,J. Fischer G. Scaramucci R. Şerban–––-Anexa 1 a fost introdusă de art. 2 din ORDONANŢA nr. 32 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 31 ianuarie 2000. +
Anexa 2––-CONSILIULDECIZIA CONSILIULUIdin 22 decembrie 1998referitoare la al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică (Euratom) pentru cercetare şi activităţi de instruire (1998-2002)(1999/64/Euratom)Consiliul Uniunii Europene,având în vedere Tratatul stabilind Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică şi, în particular, art. 7 despre aceasta,având în vedere propunerea Comisiei*1),având în vedere opinia Parlamentului European*2),având în vedere opinia Comitetului Economic şi Social*3),(1) ţinând seama ca un program-cadru multianual, acoperind toate activităţile de cercetare, incluzând activităţi demonstrative şi activităţi de instruire în domeniul energiei nucleare, de implementat prin mijloacele programelor de cercetare şi instruire, poate fi adoptat urmărind art. 7 din tratat; … (2) ţinând seama ca a fost considerată corespunzătoare adoptarea, pentru perioada cuprinsă între 1998 şi 2002, a unui nou program-cadru, în scopul de a asigura continuitatea cercetării şi a activităţilor de instruire în domeniul energiei nucleare; … –––––*1) JO C 173, 7 iunie 1997, p. 30 şi JO C 291, 25 septembrie 1997, p. 16.*2) JO C 14, 19 ianuarie 1998, p. 59.*3) JO C 355, 21 noiembrie 1997, p. 38.(3) ţinând seama ca în concordanta cu art. 4(2) din Decizia Consiliului nr. 94/268/Euratom din 26 aprilie 1994 referitoare la programul-cadru al activităţilor comunitare în domeniul cercetării şi instruirii pentru Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (între 1994 şi 1998)*1), Comisia este solicitată să aibă o evaluare externa conducând la un management şi progresand cu activităţile comunitare desfăşurate în timpul celor 5 ani precedand aceasta evaluare, înaintea prezentării propunerii ei pentru cel de al cincilea program-cadru; ţinând seama ca aceasta evaluare, concluziile acesteia şi comentariile Comisiei au fost comunicate Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social; … (4) ţinând seama ca cercetarea în domeniul energiei nucleare a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică trebuie să reflecte contextul curent al nevoii de a dezvolta în siguranţa şi acceptabil sisteme energetice sigure şi acceptabile care respecta standardele şi mediul şi sunt competitive în termeni de costuri de producţie; … (5) ţinând seama ca cel de al cincilea program-cadru trebuie să se focalizeze asupra unui număr limitat de aspecte; ţinând seama ca aceste activităţi, în contextul activităţilor indirecte, trebuie să fie implementate prin: "acţiuni-cheie", care reunesc împreună activităţi (plecand de la cercetare de baza, incluzând-o pe cea aplicativa şi cercetarea generica, până la dezvoltare şi demonstraţii) într-un tot coerent, în scopul de a le concentra din punct de vedere strategic pe probleme şi provocari europene comune; cercetarea şi activităţi de dezvoltare tehnologică de natura generica; şi activităţi pentru a incuraja folosirea optima a infrastructurilor de cercetare şi creşterea accesului la acestea; … (6) ţinând seama ca, mai mult decât atât, cel de al cincilea program-cadru trebuie să includă, în plus faţă de aspectele tematice, aspecte orizontale acoperind cooperarea cu statele terţe şi cu organizaţiile internaţionale, diseminarea şi exploatarea rezultatelor cercetării şi activităţilor de instruire şi instruirea şi mobilitatea cercetatorilor; … (7) ţinând seama ca aceasta abordare presupune întreţinerea şi întărirea potenţialului de excelenta ştiinţifică şi tehnologică, existenta în comunitate, ţinând seama în mod absolut de eforturile principalilor ei parteneri internaţionali; … (8) ţinând seama ca cooperarea cu toate statele terţe şi cu organizaţiile internaţionale trebuie să crească în particular, pentru urmărirea obiectivului de folosire paşnică a energiei nucleare; ţinând seama ca este necesar ca Comunitatea sa continue sa joace un rol internaţional important în domeniul securităţii fisiunii nucleare, în particular cu privire la ţările din Europa Centrala şi de Est şi la statele care provin din fosta Uniune Sovietica; ţinând seama ca este, de asemenea, important să se continue, acolo unde este cazul, activităţile de cooperare internaţionala cu statele terţe în domeniul fuziunii termonucleare controlate; … (9) ţinând seama ca, conform art. 4(1) din tratat, activităţile de cercetare şi instruire comunitare în domeniul nuclear trebuie să aibă ca scop acţiunea complementara din statele membre; ţinând seama ca acţiunea comunitară trebuie să facă posibila aducerea împreună a valorii adăugate la eforturile desfăşurate în statele membre; … (10) ţinând seama ca un volum financiar de referinţa, în înţelesul pct. 2 al Declaraţiei Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei din 6 martie 1995*2), este inclus în aceasta decizie pentru întreaga durata a programului-cadru, fără să fie afectată astfel puterea autorităţilor bugetare, asa cum sunt definite prin tratat; … (11) ţinând seama ca volumul financiar de referinţa al celui de al cincilea program-cadru va trebui să fie revizuit, noile state membre ar trebui sa acceada înainte de expirarea programului-cadru; … (12) ţinând seama ca participarea Comunităţii la programul-cadru trebuie să corespundă perspectivelor financiare în vigoare pentru toată perioada programului; ţinând seama ca bugetul trebuie considerat ca un fapt ca o noua perspectiva financiară va fi negociata în timpul celui de al cincilea program-cadru; ţinând seama ca volumul financiar de referinţa este inconsistent cu volumul disponibil pentru cercetare în cadrul perspectivei financiare în vigoare sau, dacă nu exista o perspectiva financiară în vigoare, va fi necesar să se decidă asupra unui nou volum financiar de referinţa, în condiţiile prevăzute în tratat; ţinând seama ca trebuie să existe aranjamente echivalente pentru programele de cercetare şi instruire; ţinând seama ca, în absenta unor astfel de aranjamente, programele de cercetare şi instruire nu ar putea fi implementate, atâta timp cat ele sunt lipsite de o baza legală pentru cheltuielile pe care le-au prevăzut; … (13) ţinând seama ca criteriile care au fost stabilite pentru a alege domeniile acoperite de cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice corespunzătoare trebuie să ţină seama de principiile mai sus menţionate; ţinând seama ca acele criterii ar trebui, de asemenea, să fie aplicate consistent în implementarea celui de al cincilea program-cadru, în scopul de a asigura consistenta; … (14) ţinând seama ca centrele comune de cercetare (JRC) vor implementa acţiuni directe de cercetare prin activităţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice şi de cercetare cu un caracter instituţional, acolo unde deţin o expertiza specială sau chiar unica şi facilităţi în cadrul Comunităţii ori unde au fost mandatate cu activităţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi a sarcinilor decurgând din obligaţiile Comisiei de a respecta tratatul şi care solicită imparţialitatea JRC; ţinând seama ca, în plus, JRC va participa, progresiv într-o abordare competitivă, în contextul consortiilor, pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare şi instruire; … (15) ţinând seama ca raportul anual care trebuie trimis Consiliului, ca urmare a art. 7 din tratat, trebuie, de asemenea, să fie trimis de către Comisie Parlamentului European; ţinând seama ca, în concordanta cu recomandările de a implementa, în spiritul transparenţei şi al unui management eficient şi clar, aranjamentele ar trebui, de asemenea, adoptate pentru examinarea sistematica a stadiului celui de al cincilea program-cadru şi evaluării sale; … (16) ţinând seama ca, în scopul de a asigura consistenta între activităţile de cercetare desfăşurate în cadrul Tratatului Euratom şi acelea desfăşurate în cadrul Tratatului stabilind Comunitatea Europeană, Decizia referitoare la programul-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative ar trebui adoptată în acelaşi timp şi pentru aceeaşi perioadă ca şi acest program-cadru; … (17) ţinând seama ca Comitetul Ştiinţific şi Tehnic a fost consultat de către Comisie şi a transmis opiniile sale, a decis următoarele: … ––––––*1) JO L 115, 6 mai 1994, p. 31. Decizia asa cum a fost ea amendata prin Decizia nr. 96/253/Euratom (JO L 86, 4 aprilie 1996, p. 7).*2) JO C 102, 4 aprilie 1996, p.4. +
Articolul 11. Un program-cadru multianual pentru toate activităţile de cercetare, incluzând activităţi demonstrative şi activităţi de instruire în domeniul energiei nucleare, denumit în continuare al cincilea program-cadru, este adoptat aici pentru perioada cuprinsă între 1998 şi 2002.2. Cel de al cincilea program-cadru trebuie să acopere domeniul fuziunii termonucleare controlate şi al sistemelor energetice legate de fisiunea nucleara, precum şi pe acela al utilizării industriale şi medicale a radiatiei şi surselor naturale de radiaţie.Aceste domenii trebuie să cuprindă, în plus faţă de aspectele tematice, aspecte orizontale referitoare la cooperarea cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale, diseminarea şi exploatarea rezultatelor cercetării şi activităţilor de instruire şi stimularea instruirii şi mobilitatii cercetărilor din Comunitate.3. Criteriile pentru selectarea domeniilor precizate în paragraful 2 şi a obiectivelor corespunzătoare sunt prezentate în anexa nr. I. Ele se aplică pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru.4. Liniile generale ale domeniilor menţionate mai înainte, obiectivele lor ştiinţifice şi tehnologice şi priorităţile corespunzătoare sunt prezentate în anexa nr. II.5. Activităţile desfăşurate în cel de al cincilea program-cadru trebuie să fie strâns coordonate, acolo unde este cazul, cu activităţile din domeniul cercetării energetice descrise în cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (între 1998 şi 2002), cu respectarea integrală a naturii legale independente ale acestor doua programe. +
Articolul 21. a) Volumul financiar de referinţa pentru implementarea acestui program-cadru pentru perioada 1998-2002 va fi de 1.260 milioane ecu, din care 788 milioane ecu trebuie să fie pentru fuziune termonucleara şi 281 milioane ecu trebuie să fie pentru JRC.Din acest volum:– 310 milioane ecu sunt pentru perioada între 1998-1999;– 950 milioane ecu sunt pentru perioada 2000-2002.b) Suma de 950 milioane ecu va trebui să fie prevăzută pentru a fi confirmată dacă este în concordanta cu perspectivele financiare în vigoare în perioada dintre 2000 şi 2002. În cazul unei noi perspective financiare în vigoare, aceasta condiţie trebuie îndeplinită numai dacă: … – perspectiva financiară indica partea din cheltuieli disponibilă pentru cercetare; şi– aceasta parte permite o participare a Comunităţii de 950 milioane ecu în perioada dintre 2000 şi 2002.c) Dacă imaginea celor 950 milioane ecu nu este în concordanta cu perspectiva financiară în vigoare în perioada dintre 2000 şi 2002 sau dacă nu exista perspectiva financiară în vigoare în aceşti ani, Consiliul, actionand în condiţiile art. 7 din tratat, trebuie: … – sa stabilească un nou volum financiar de referinţa;– sa adapteze sumele prevăzute ca necesare pentru programe de cercetare şi de instruire, la care se referă art. 3, precum şi pentru a asigura concordanta lor cu noua suma de referinţa.În funcţie de deciziile prevăzute la primul şi al doilea alineat, programele de cercetare şi instruire nu trebuie implementate în afară obligaţiilor prevăzute în primul alineat al celui de-al doilea subparagraf al subparagrafului a).2. Sumele menţionate la paragraful 1 vor constitui subiectul revizuirii în cazul în care noi state vor deveni membre înainte de terminarea programului-cadru. +
Articolul 31. Cel de al cincilea program-cadru trebuie să fie implementat prin doua programe de cercetare şi instruire, dintre care unul specific pentru JRC.Fiecare program de cercetare şi instruire trebuie să specifice obiectivele sale precise cu privire la liniile obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prevăzute în anexa nr. II, sa definească regulile detaliate pentru implementarea lor, sa fixeze durata lor şi să ofere mijloacele necesare.Comisia va stabili şi va publică, pe responsabilitate proprie, un manual detaliat pentru liniile directoare şi procedurile operaţionale pentru selecţia activităţilor de cercetare şi instruire.2. Implementarea celui de al cincilea program-cadru poate conduce, acolo unde este necesar, la programe suplimentare. Poate, de asemenea, sa conducă la încheierea de acorduri cu ţările terţe sau organizaţiile internaţionale, în înţelesul art. 101 din tratat. +
Articolul 4Regulile detaliate pentru participarea financiară a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică la cel de al cincilea program-cadru trebuie să fie cele specificate în conformitate cu prevederile speciale referitoare la estimările pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, astfel cum sunt menţionate în anexa nr. III la aceasta decizie. +
Articolul 51. Comisia trebuie să monitorizeze continuu şi sistematic, în fiecare an, cu ajutorul unor experţi calificaţi independenţi, implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a programelor sale de cercetare şi instruire, în lumina criteriilor stabilite în anexa nr. I şi în cadrul obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice stabilite în anexa nr. II. Trebuie sa evalueze, în particular, dacă aceste obiective, prioritati şi resurse financiare sunt corespunzătoare cu noua situaţie. Unde este cazul, Comisia trebuie să transmită propuneri de adaptare sau de suplimentare a programului-cadru şi/sau a programelor de cercetare şi instruire, ţinând seama de rezultatele acestei evaluări.2. Înainte de trimiterea propunerii ei pentru cel de al saselea program-cadru Comisia trebuie să realizeze o evaluare externa condusă de experţi independenţi, cu calificare înalta, a implementării activităţilor în domeniile de referinţa prevăzute la art. 1(2), desfăşurate în timpul celor 5 ani precedand aceasta evaluare, în lumina criteriilor stabilite în anexa nr. I, obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice, stabilite în anexa nr. II, şi implementării deciziei prin programele de cercetare şi instruire pe care se bazează. Comisia trebuie să comunice concluziile privind aceasta evaluare, împreună cu comentariile sale, Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social.3. Experţii independenţi calificaţi, la care se referă paragrafele 1 şi 2, trebuie să fie aleşi, pe baza expertizei lor şi a aptitudinilor personale, de către Comisie, care trebuie să ţină seama, de o maniera echilibrata, de actorii diferiţi ai cercetării.Ca urmare a numirii lor, Comisia trebuie să facă cunoscută lista completa a experţilor şi calificările lor individuale.4. Comisia trebuie să informeze în mod regulat Parlamentul European şi Consiliul asupra progresului general al implementării programului-cadru şi a programelor specifice. În particular, Comisia trebuie să trimită un raport Parlamentului European şi Consiliului la începutul fiecărui an. Raportul trebuie să acopere, în particular, activităţile de cercetare şi de instruire desfăşurate în timpul anului precedent şi programul de lucru pentru anul în curs. +
Articolul 6La mijlocul perioadei celui de al cincilea program-cadru Comisia trebuie să analizeze stadiul programului şi sa trimită Parlamentului European şi Consiliului, pe baza evaluării diferitelor programe de cercetare şi instruire, o comunicare însoţită, dacă este cazul, de o propunere către Consiliu pentru adaptarea acestei decizii.Bruxelles, 22 decembrie 1998.Pentru Consiliu,C. Einem,preşedinte +
Anexa 1––-CRITERIILEpentru selectarea domeniilor şi a obiectivelor1. Politica de cercetare a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică în domeniul energiei nucleare este îndreptată spre întărirea bazei ştiinţifice şi tehnologice a industriei civile nucleare a Comunităţii şi încurajarea ei pentru a deveni mai competitivă la nivel internaţional promovand, în acelaşi timp, toate activităţile de cercetare şi instruire estimate a fi necesare pentru implementarea politicilor stabilite în Tratatul EAEC. De asemenea, trebuie să contribuie la promovarea calităţii vieţii cetăţenilor din Comunitate şi la dezvoltarea durabilă a Comunităţii ca întreg, incluzând şi aspectele ecologice. Implementarea ei este bazată pe cele doua principii: al excelentei ştiinţifice şi tehnologice şi al relevantei pentru obiectivele mai sus menţionate.Mai mult, în urmărirea unei abordări cost-beneficiu dictate de alocarea optima a finanţării publice europene şi în concordanta cu principiul subsidiarităţii, temele din cadrul celui de al cincilea program-cadru şi obiectivele corespunzătoare vor fi selectate pe baza faptului ca Comunitatea va acţiona numai dacă şi în măsura în care obiectivele nu pot fi în mod suficient atinse de către statele membre.2. În aplicarea principiilor precedente programul-cadru va fi definit pe baza unui set comun de criterii, împărţite în 3 categorii:– criterii legate de "valoarea adăugată" a Comunităţii şi principiul subsidiarităţii:● nevoia de a stabili o "masa critica" în termeni umani şi financiari, în particular prin combinarea expertizei complementare şi resurselor disponibile în diferite state membre;● contribuţia semnificativă la implementarea uneia sau mai multor politici comunitare;● abordarea problemelor apărute la nivel comunitar sau a problemelor legate de aspectele de standardizare ori a problemelor privitoare la dezvoltarea în zona europeană,astfel încât să se selecteze numai obiectivele care sunt mai eficiente de urmărit la nivel comunitar prin mijloacele activităţilor de cercetare conduse la acest nivel;– criterii legate de obiective sociale:● îmbunătăţirea situaţiei locurilor de muncă;● promovarea calităţii vieţii şi sănătăţii;● conservarea mediului,cu scopul de a atinge obiectivele sociale majore ale Euratom, reflectand asteptarile şi preocuparile cetăţenilor săi;– criterii legate de dezvoltarea economică şi perspectivele ştiinţifice şi tehnologice:● domenii care sunt în dezvoltare şi determina perspective favorabile de creştere;● domenii în care întreprinderile Comunităţii pot şi trebuie să devină mai competitive;● domenii în care perspectivele progresului semnificativ din punct de vedere ştiinţific şi tehnologic sunt deschise, oferind posibilitatea pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor pe termen mediu şi lung,cu scopul de a contribui la armonizarea şi dezvoltarea durabilă a Comunităţii ca un întreg.3. Aceste criterii vor fi folosite şi suplimentate, unde este necesar, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru, în scopul de a defini programele de cercetare şi instruire şi de a selecta activităţile de cercetare, incluzând activităţile demonstrative şi activităţile de instruire. Cele 3 categorii de criterii vor fi aplicate simultan şi trebuie să fie îndeplinite şi chiar se pot extinde în mod diferit de la caz la caz. +
Anexa 2––-LINIILE GENERALEale obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice ale domeniilor──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Energia nucleara oferă mai mult de 35% din electricitatea produsă în cadrul Comunităţii Europene. Ea aduce o contribuţie semnificativă la politicile de diversificare a surselor de energie şi la reducerea în ansamblu a emisiilor de CO(2).Eforturile de dezvoltare a securităţii sistemelor de energie nucleara pot întări, pe termen scurt şi mediu, competitivitatea industriala a Comunităţii, prin punerea în valoare a avansului tehnologic european. Pe termen lung, tehnologiile cu perspective promitatoare necesita eforturi de cercetare considerabile la nivelul Comunităţii şi în lume. Minimalizand expunerea radiatiei de la toate sursele, incluzând expunerile medicale şi radiatia naturala, se va îmbunătăţi calitatea vieţii şi sănătăţii şi va ajuta la problemele de mediu cărora se adresează.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────I. Domeniile şi organizarea celui de al cincilea program-cadru1. Cel de al cincilea program-cadru va acoperi fuziunea nucleara controlată, fisiunea nucleara, precum şi folosirea industriala şi medicală a radiatiei şi surselor naturale de radiaţie.2. Cu privire la aspectele tematice, programul-cadru va fi axat pe:a) acţiuni-cheie … Acţiunile-cheie vor fi orientate pe probleme şi definite clar, în conformitate cu criteriile, şi vor fi în mod special orientate spre obiectivele fiecărui program şi către rezultatele dorite, ţinând seama, unde este cazul, de punctele de vedere ale utilizatorilor. Vor avea o clara focalizare europeană. Acţiunea-cheie este privită ca un grup de proiecte mari şi mici, de cercetare aplicată, generica şi, unde este cazul, fundamentală, orientate direct către o problemă sau provocare europeană, neexcluzand şi aspectele globale.Activităţile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activităţi şi discipline necesare pentru atingerea obiectivelor plecand de la cercetarea fundamentală până la dezvoltare şi demonstraţii. Se va acorda atenţie şi legăturilor corespunzătoare cu iniţiative naţionale şi internaţionale (incluzând cadre europene complementare de cercetare şi dezvoltare tehnologică);b) activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologice de natura generica … Aceste activităţi, care sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor programului, vor fi realizate într-un număr limitat de domenii neacoperite de acţiunile-cheie. Ele vor fi complementare acţiunilor-cheie. Scopul principal este de a ajuta Comunitatea Europeană sa menţină şi sa imbunatateasca capabilitatea sa ştiinţifică şi tehnologică în acele domenii ale cercetării care să permită accesul la tehnologii care vor fi folosite pe scara larga;c) îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetare şi folosirea lor optima … 3. Aspectele orizontale cuprind:– cooperarea ştiinţifică şi tehnologică cu tari terţe şi cu organizaţii internaţionale; programul (atât cercetare, cat şi activităţi de instruire) trebuie să fie deschis participării entităţilor din tari terţe, astfel încât sa faciliteze cooperarea efectivă în domenii importante ale cercetării, în beneficiul reciproc;– diseminarea şi optimizarea rezultatelor cercetării şi activităţilor de instruire;– instruirea şi mobilitatea cercetatorilor. Sinergia între cercetare şi instruire va continua să fie dezvoltată. Mobilitatea oamenilor de ştiinţa şi tehnologilor va creşte şi va fi simplificat accesul la facilităţile pe scara larga.4. Activităţile Centrelor Comune de Cercetare (JRC)Acţiunile de cercetare directa, care vor fi implementate de JRC, vor cuprinde cercetare şi activităţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice cu caracter instituţional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiza specială sau chiar unica şi facilităţi în cadrul Comunităţii ori unde este însărcinat cu activităţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi sarcinilor ce revin Comisiei conform tratatului care necesita imparţialitatea JRC. JRC va desfăşura activităţi în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi antreprenoriala din Europa. Vor fi încurajate schimburile între JRC şi universităţi, institute de cercetare şi industrie.Alocaţiile puse la dispoziţie JRC constituie o sumă maxima. Suplimentar, JRC i se permite să îşi procure fonduri din alte surse. Acestor alocari li se vor aplica regulile aferente ale managementului JRC.De asemenea, JRC este implicat progresiv în activităţi competitive.II. Obiectivele ştiinţifice şi tehnologicea) Acţiuni-cheie … 1. Acţiuni-cheie: fuziunea termonucleara controlată(i) Obiectivul pe termen lung al activităţilor de fuziune, cuprinzând toate activităţile de cercetare realizate în statele membre având ca scop utilizarea fuziunii, este crearea în comun a reactoarelor prototip pentru centralele electrice care să răspundă nevoilor societăţii: securitate operaţională, compatibilitate ecologica, viabilitate economică.Strategia propusă pentru atingerea obiectivului pe termen lung include dezvoltarea unui reactor experimental (Pasul următor), urmat de un reactor demonstrativ (DEMO), însoţit de activităţi fizice şi tehnologice de cercetare-dezvoltare, de asemenea, cu implicarea industriei europene.În contextul acestei strategii construirea unui reactor experimental este necesară şi, în lumina progresului actual, pare să fie fezabila tehnic în următoarea decada. Aceasta trebuie să aibă loc în cadrul cooperării internaţionale, cum ar fi reactorul experimental termonuclear internaţional (ITER).Scopul acestei acţiuni-cheie este de a dezvolta în viitor bazele necesare pentru o posibila construcţie a unui reactor experimental. Aceasta acţiune-cheie trebuie astfel sa întărească gradul de pregătire al Comunităţii din punct de vedere ştiinţific, tehnic, financiar şi organizatoric, pentru a decide şi a sprijini construirea unui viitor reactor experimental.(îi) Pe perioada celui de al cincilea program-cadru, implementarea strategiei va cuprinde:– activităţile Pasului următor: activităţi fizice şi tehnologice de fuziune, necesare în principal asociaţiilor, Joint European Torus (JET) şi industriei europene pentru a dezvolta capacitatea de a construi un reactor experimental şi de a pregati funcţionarea lui; Europa va continua sa participe la activităţile detaliate de proiectare inginereasca (EDA), incluzând procurarea specificatiilor şi pregătirea licentierilor pentru ITER cu privire la posibilitatea construirii lui;– îmbunătăţiri de concept: activităţi structurate în domeniul fizicii pentru îmbunătăţirea conceptelor fundamentale ale aparaturii de fuziune, incluzând perspectiva de pregătire a Pasului următor şi definiţiei conceptuale a DEMO;– tehnologie pe termen lung: activităţile tehnologice structurate pe termen lung, care sunt esenţiale pentru a realiza progresul în utilizarea fuziunii, în particular pentru pregătirea DEMO şi apoi pentru reactorul prototip.(iii) În contextul acestei strategii va fi investigata contribuţia fuziunii la generarea de energie electrica curata şi sigura în contextul mai larg al studiilor asupra aspectelor socio-economice ale fuziunii.Va fi adusă la îndeplinire operarea la capacitate maxima a JET, ca instrument principal de la care datele pot fi extrapolate pentru reactorul experimental. Posibila utilizare extinsă a facilităţilor JET va fi explorata înaintea expirării activităţilor comune. Ele pot fi utilizate pentru acumularea unor noi cunoştinţe pentru Pasul următor.Ca o parte integrantă a acestei acţiuni-cheie vor fi realizate, de asemenea, următoarele activităţi: coordonarea, în contextul activităţii de informare reciprocă cu privire la activităţile de cercetare civilă ale statelor membre referitoare la limitări inertiale şi concepte alternative posibile; evaluarea la zi a siguranţei şi aspectelor de siguranţă şi mediu; diseminarea rezultatelor şi difuzarea informatiei către public; mobilitatea şi pregătirea.2. Acţiune-cheie: fisiunea nucleara(i) Scopul acestei acţiuni-cheie este de a ajuta asigurarea siguranţei instalaţiilor nucleare ale Europei şi de a îmbunătăţi competitivitatea industriei Europei; de a asigura protecţia muncitorilor şi a publicului faţă de radiatii; de a sprijini aplicarea măsurilor de securitate internaţionale asupra materialelor nucleare; şi de a ajuta securitatea şi managementul efectiv şi depozitarea finala a reziduurilor radioactive.(îi) Cercetarea va fi focalizata pe:– securitatea operaţională a instalaţiilor existente:măsuri pentru a menţine şi îmbunătăţi securitatea instalaţiilor existente, incluzând aspecte de securitate referitoare la prelungirea timpului de funcţionare a reactoarelor;– securitatea ciclului combustibilului:măsuri de menţinere şi îmbunătăţire a securităţii întregului ciclu, în particular; aspecte tehnologice ale accidentelor grave, strategii şi metode pentru prevenirea şi managementul situaţiilor de accident şi postaccident; o abordare pe baze ştiinţifice a managementului şi depozitarii reziduurilor radioactive, în special a reziduurilor radioactive cu timp lung de viaţa, şi reducerea lor la minimum, incluzând transformarea izotopilor cu viaţa lungă în izotopi cu viaţa scurta, soliditatea tehnica şi operaţională a depozitarilor finale, incluzând experimente cu facilităţi pe scara larga; dezvoltarea celor mai bune practici şi întreţinerea şi actualizarea bazelor de date, incluzând dezafectarea facilităţilor nucleare;– securitatea şi eficienta sistemelor viitoare:studii asupra celor mai avansati şi eficienti combustibili, asupra sistemelor viitoare şi inovative, facilităţilor şi conceptelor. Aceste studii vor acoperi analize de securitate, impactul asupra omului şi mediului şi cele mai promitatoare abordări din punct de vedere tehnologic, economic şi de competiţie, incluzând măsuri de siguranţă şi aspecte de neproliferare, într-o perspectiva de dezvoltare durabilă;– măsuri de siguranţă a materialelor nucleare:tehnologii şi metode de securitate a materialelor nucleare, în conformitate cu dezvoltarile recente; schimbări în ciclul combustibilului, forma crescătoare a stocurilor de materiale fisionabile datorată dezarmarii nucleare, obligaţii suplimentare reieşite din noile acorduri internaţionale, traficul ilicit al materialelor fisionabile, cooperarea ştiinţifică şi tehnologică, acolo unde este cazul, cu AIEA de la Viena;– protecţia la radiaţie:protecţia la radiaţie specifică instalaţiilor nucleare pentru protecţia muncitorilor şi a publicului, în sprijinul aspectelor operaţionale şi regulamentare; managementul situaţiilor de urgenta nucleara şi restaurarea mediilor contaminate.(iii) Cooperarea cu ţările din Europa Centrala şi de Est şi cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizata pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste tari şi state în îmbunătăţirea securităţii reactoarelor lor; managementul reziduurilor; protecţia la radiaţie; pagubele efectelor radiatiei pe termen lung şi controlul materialelor fisionabile.Participarea acestor tari şi state va fi incurajata prin sprijin financiar corespunzător de la Comunitate, unde asemenea participări vor aduce o contribuţie substantiala la scopurile programului şi, astfel, este în interesul Comunităţii. Unde este cazul, trebuie cautata sinergia cu alte instrumente comunitare relevante.b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … Eforturile vor fi focalizate asupra cercetării necesare pentru a consolida şi creşte cunoştinţele şi competenţa Europei în:– protecţie radiologica şi sănătate, cu întărirea înţelegerii şi constientizarii hazardului referitor la radiatia ionizanta şi radioactivitate, în mod special efectele radiatiei cu doza scăzută, în mod particular asupra oamenilor, inclusiv studii epidemiologice;– transferul ecologic al radioactivitatii;– creşterea securităţii şi eficacitatii folosirii medicale şi industriale a radiatiei şi o mai buna evaluare a expunerii faţă de sursele de radiaţie naturala;– îmbunătăţiri în dozimetria interna şi externa.c) Creşterea accesului şi optimizarea folosirii infrastructurilor de cercetare … Prioritatea o constituie folosirea optima, creşterea accesului şi îmbunătăţirea consistentei infrastructurii de cercetare europeană (instalaţii mari de cercetare, reţele de instalaţii distribuite, centre infrastructurale de competenţa), în măsura în care nu sunt realizate prin alte activităţi ale programului-cadru. În final sunt prevăzute măsuri pentru a sprijini cercetătorii să obţină acces transnational la infrastructuri de interes larg pentru Comunitate, ţinând seama de raritatea şi/sau de specializarea acestora.Măsurile complementare pot include, după caz, sprijin pentru înfiinţarea reţelelor între operatorii de infrastructura şi pentru proiecte de cercetare care permit acces la infrastructuri. +
Anexa 3––-REGULIpentru participarea financiară a EuratomComunitatea Europeană pentru Energie Atomică va contribui financiar la cercetări şi activităţi tehnologice, incluzând activităţi de demonstraţii şi activităţi de pregătire, numite în continuare acţiuni indirecte, realizate pentru programele care implementeaza programul-cadru. În plus vor fi realizate cercetări directe şi activităţi tehnologice, incluzând activităţile de demonstratie şi activităţile de pregătire, numite în continuare acţiuni directe.1. Acţiuni indirecteAcţiunile indirecte vor cuprinde: acţiuni cu împărţirea costurilor, care vor constitui mecanismul principal pentru implementarea programelor de cercetare şi pregătire, precum şi bursele de pregătire, sprijin pentru reţele, acţiuni concertate şi măsuri de însoţire.a) Acţiuni cu împărţirea costurilor … – cercetare şi proiecte tehnologice, proiecte demonstrative, proiecte combinate cercetare/demonstraţii:– proiecte de cercetare şi proiecte tehnologice: proiecte destinate obţinerii de noi cunoştinţe pentru a fi folosite fie pentru dezvoltarea de produse noi, fie pentru îmbunătăţirea semnificativă a produselor existente, proceselor şi serviciilor existente şi/sau pentru a răspunde necesităţilor politicilor Comunităţii;– proiecte demonstrative: proiecte destinate sa dovedească viabilitatea noilor tehnologii care oferă avantaj economic potenţial, dar care nu pot fi comercializate direct;– proiecte combinate de cercetare/demonstraţii: proiecte atât cu componenta de cercetare, cat şi cu componenta demonstrativa;– creşterea accesului la infrastructuri de cercetare.În afară măsurilor de sprijin pentru infrastructurile de cercetare, în cadrul altor acţiuni indirecte, va fi acordat sprijin pentru creşterea accesului la infrastructurile de cercetare prin costuri adiţionale pentru cercetătorii Comunităţii şi pentru punerea la dispoziţie a facilităţilor.b) Burse de pregătire … În contextul pregătirii şi mobilitatii cercetatorilor (burse "Marie Curie"), vor fi acordate burse conţinând alocaţii care vor include prevederi referitoare la o bunastare socială corespunzătoare şi o contribuţie la costurile implicate de acţiunile de mobilitate. Se va acorda, de asemenea, o contribuţie la costurile eligibile ale instituţiei gazda când aceasta îşi are sediul în Comunitate.c) Sprijin pentru reţele de pregătire a cercetării şi reţele tematice … – reţele de pregătire a cercetării: va fi acordat sprijin prin costuri eligibile adiţionale legate de înfiinţarea şi menţinerea reţelei;– reţele tematice: reţele ce reunesc împreună, de exemplu, producători, utilizatori, universităţi, centre de cercetare, organizaţii şi infrastructuri de cercetare în jurul unui obiectiv ştiinţific şi tehnologic, astfel încât sa faciliteze coordonarea activităţilor şi transferul cunoştinţelor. Va fi acordat sprijin prin costuri eligibile adiţionale pentru coordonarea şi implementarea reţelei.d) Acţiuni concertate … Acţiunile concertate vor fi destinate sa coordoneze proiecte aflate deja în asteptarea finanţării, în scopul de a schimba experienţa acumulată, pentru a extinde eforturile de cercetare ale diferiţilor actori, astfel încât să se atinga o masa critica, de a disemina rezultate şi de a-i informa pe utilizatori.e) Măsuri de însoţire … Măsurile de însoţire vor contribui la implementarea programelor de cercetare şi pregătire sau la pregătirea activităţilor viitoare, în scopul de a permite acestora sa atinga obiectivele strategice. Se va cauta, de asemenea, să se pregătească sau să se sprijine alte acţiuni indirecte. Sunt excluse măsuri dedicate comercializării produselor, proceselor sau serviciilor, activităţilor de marketing şi promovare a vânzărilor.Deciziile pentru adoptarea programelor de cercetare şi pregătire pot detalia acţiunile indirecte descrise mai sus, le pot suplimenta sau le pot supune unor condiţionari sau limitări suplimentare.Regulile pentru participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor la acţiunile indirecte sunt specificate în Decizia Consiliului 1999/66/Euratom din 22 decembrie 1998 referitoare la regulile pentru participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor în implementarea celui de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică (Euratom) (1998-2002). Diseminarea rezultatelor cercetării va fi desfăşurata în concordanta cu titlul II cap. 2 al tratatului.În plus, la acţiunile directe descrise mai jos JRC va concura din ce în ce mai mult pentru fonduri pentru acţiunile indirecte ale programului-cadru.2. Acţiuni directeAcţiunile directe implementate de către JRC vor cuprinde activităţi de cercetare şi sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiza specială sau chiar unica şi facilităţi în Comunitate sau unde este însărcinat cu activităţi necesare pentru formularea şi implementarea politicilor Comunităţii Europene pentru Energie Atomică şi sarcinile ce revin Comisiei în cadrul Tratatului european care solicită imparţialitatea JRC. JRC îşi va desfăşura activităţile sale în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi cu întreprinderile din Europa.3. Cotele de participareÎn deciziile prin care se adoptă programe de cercetare şi pregătire, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru Euratom, nu pot fi incluse derogări de la cotele financiare de participare menţionate mai jos, cu excepţia cazurilor cu justificare corespunzătoare.───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Activitate Cota participării la programul-cadru───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Acţiuni indirecte Proiecte tehnologice şi 50% din costurile eligibile totale*1) de cercetare Proiecte demonstrative 35% din costurile eligibile totale*2) Proiecte combinate de între 35% şi 50% din costurile eligibile cercetare/demonstraţii totale*1) şi *2) Sprijin pentru acces la maximum 100% din costurile eligibile infrastructuri de cercetare adiţionale Burse de pregătire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale*3) Reţele de pregătire în cercetare maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Reţele tematice Acţiuni concertate maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Măsuri de însoţire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Acţiuni directe 100% din costuri──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────––––-*1) În cazul special al entităţilor legale care nu ţin conturi analitice, costurile suplimentare generate ca rezultat al cercetării vor fi finanţate la o cota de 100% .*2) 35% pentru partea de demonstratie, 50% pentru partea de cercetare.*3) În cazul unei burse la o instituţie gazda, aceasta va fi în mod normal de aproximativ 50% din costurile eligibile totale.4. Alte acţiuniRegulile pentru participarea Comunităţii Europene pentru Energie Atomică în cadrul întreprinderii comune JET, activităţile ITER/Pasul următor, contractele de asociere şi în anumite sarcini care pot fi realizate numai de către industrie vor fi specificate în programele de cercetare şi pregătire corespunzătoare.–––-Anexa 2 a fost introdusă de art. 2 din ORDONANŢA nr. 32 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 31 ianuarie 2000. +
Anexa 3––-DECIZIA Nr. 182/1999/CEa Parlamentului European şi a Consiliuluidin 22 decembrie 1998cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europenepentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţidemonstrative (1998-2002)Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene,luând în considerare Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Europene şi, în special, art. 130 i) (1) din acesta,luând în considerare propunerea Comisiei*1),luând în considerare opinia Comitetului Economic şi Social*2),luând în considerare opinia Comitetului Regiunilor*3),actionand în concordanta cu procedura prevăzută la art. 189 b) din tratat*4) şi în lumina textului comun aprobat de Comitetul de Conciliere la 25 noiembrie 1998,–––––*1) JO C 173, 7 iunie 1997, p. 10 şi JO C 291, 25 septembrie 1997, p.15.*2) JO C 355, 21 noiembrie 1997, p. 38 şi JO C 73, 9 martie 1998, p.133.*3) JO C 379, 15 decembrie 1997, p.26.*4) Opinia Parlamentului European din 18 decembrie 1997 (JO C 14, 19 ianuarie 1998, p.171), Poziţia comuna a Consiliului din 24 martie 1998 (JO C 178, 10 iunie 1998, p. 49) şi Decizia Parlamentului European din 17 iunie 1998 (JO C 210, 6 iulie 1998, p.131), Decizia Parlamentului European din 15 decembrie 1998 şi Decizia Consiliului din 22 decembrie 1998.(1) ţinând seama ca, în conformitate cu art. 130 f) (3) şi 130 i) (1) din tratat, ar trebui adoptat un program-cadru multianual care să abordeze toate activităţile comunitare în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, inclusiv al activităţilor demonstrative, denumite în continuare CDT; … (2) ţinând seama ca s-a considerat necesară adoptarea unui nou program-cadru pentru perioada 1998-2002 în scopul de a asigura continuitatea cercetării comunitare; … (3) ţinând seama ca, în conformitate cu art. 4 (2) din Decizia nr. 1.110/94/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 aprilie 1994 privind cel de al patrulea program-cadru al activităţilor Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor (1994-1998)*1) , Comisia a fost solicitată să efectueze o evaluare externa a managementului şi a stadiului activităţilor comunitare realizate în perioada de 5 ani precedenta evaluării, înainte de a prezenta propunerea sa cu privire la cel de al cincilea program-cadru; ţinând seama ca evaluarea, concluziile acesteia şi comentariile Comisiei au fost comunicate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului Regiunilor; … (4) ţinând seama ca, în conformitate cu art. 130 f) (1) din tratat, politica de cercetare şi dezvoltare tehnologică a Comunităţii ar trebui sa abordeze cu prioritate problemele societăţii, îmbunătăţirea competitivitatii internaţionale a industriei comunitare, dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă, calitatea vieţii şi globalizarea cunoştinţelor, contribuind la dezvoltarea şi implementarea politicilor Comunităţii şi la rolul Comunităţii în lume, ca punct nodal al excelentei ştiinţifice şi tehnologice; … (5) ţinând seama ca ar trebui luate măsuri corespunzătoare pentru promovarea cooperării şi coordonării între statele membre; … (6) ţinând seama ca activităţile CDT realizate în contextul primei activităţi la care se face referire la art. 130 g) din tratat ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de probleme; ţinând seama ca aceste activităţi, în contextul acţiunilor indirecte, ar trebui să fie realizate prin "acţiuni-cheie", care reunesc activităţile (de la cercetarea fundamentală trecând la cercetarea aplicativa şi cercetare generica, până la dezvoltare şi demonstraţii) într-un întreg coerent în scopul de a le indrepta strategic spre o problemă sau ameninţare europeană comuna; activităţi de cercetare-dezvoltare de natura generica; şi activităţi destinate sa încurajeze utilizarea optima a infrastructurilor cercetării şi sa imbunatateasca accesul la acestea; … (7) ţinând seama ca activităţile realizate în contextul activităţilor a doua (cooperarea cu tari terţe şi cu organizaţii internaţionale), a treia (diseminarea şi optimizarea rezultatelor CDT) şi a patra (formarea şi mobilitatea cercetatorilor) la care se referă art. 130 g) din tratat ar trebui să se completeze, să se sprijine şi sa interactioneze între ele şi cu activităţile CDT menţionate mai sus; … (8) ţinând seama ca aceasta abordare presupune ca potenţialul de excelenta ştiinţifică şi tehnologică existent în Comunitate este menţinut şi intarit, în vreme ce se iau în considerare pe deplin eforturile făcute de către principalii săi parteneri internaţionali; … (9) ţinând seama ca, în acelaşi context, este adecvat să se pună un accent deosebit pe necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să se promoveze participarea lor efectivă la programele Comunităţii şi capacitatea lor de a beneficia de acestea; pe diseminarea şi transferul rezultatelor; pe inovare; şi pe formarea şi mobilitatea cercetatorilor, incurajandu-se prin aceasta apariţia unei noi generaţii de cercetători întreprinzători cu idei inovative; … (10) ţinând seama ca cercetarea şi dezvoltarea tehnologică pot stimula creşterea economică şi ca rezultat pot conduce la crearea de locuri de muncă durabile; … (11) ţinând seama ca cercetătorii, industria şi utilizatorii au contribuit substanţial la definirea acţiunilor ce urmează să fie realizate în cel de al cincilea program-cadru şi ar trebui să fie implicaţi în implementarea acestuia; … (12) ţinând seama ca formularea şi implementarea politicilor şi acţiunilor comunitare trebuie să ia în considerare obiective legate de coeziunea economică şi socială; ţinând seama ca în conformitate cu acest principiu, programul-cadru trebuie să contribuie la dezvoltarea armonioasă a Comunităţii şi, concomitent, sa încurajeze activităţile CDT de înalta calitate; ţinând seama ca de aceea este necesar să se respecte rolurile complementare ale acţiunilor CDT şi acţiunilor realizate de Comunitate prin alte instrumente corespunzătoare; … (13) ţinând seama ca este necesar sa promoveze şi sa faciliteze participarea regiunilor ultraperiferice la acţiunile CDT comunitare prin mecanisme adecvate adaptate la situaţia lor specială; … (14) ţinând seama ca, în conformitate cu principiile subsidiarităţii şi proportionalitatii, astfel cum sunt ele cuprinse la art. 3 b) din tratat, obiectivele politicii de cercetare şi dezvoltare tehnologică a Comunităţii, reflectate în cel de al cincilea program-cadru, garantează activităţile la nivel comunitar în măsura în care obiectivele nu pot fi realizate la nivel corespunzător de către statele membre; ţinând seama ca exista necesitatea de a stabili o "masa critica" în termeni de resurse umane şi financiare, în mod deosebit prin combinarea experienţei şi resurselor complementare disponibile în diferite state membre; ţinând seama ca aceste obiective pot fi, asadar, mai bine realizate la nivel comunitar; ţinând seama ca aceasta decizie nu trece dincolo de ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective; … (15) ţinând seama ca participarea financiară a Comunităţii la acţiunile programului-cadru poate varia în conformitate cu principiile prezentate în acest program-cadru, la nivelul programelor specifice potrivit naturii activităţilor respective şi apropierii de piaţa, în cazuri specifice şi justificate reglementar şi cu respectarea prevederilor cadrului comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare*2), în mod deosebit ale pct. 5.12 şi 5.13 ale acestuia, şi cu respectarea regulilor internaţionale; … (16) ţinând seama ca suma maxima totală a celui de al cincilea program-cadru ar trebui să fie revizuită în cazul în care noi state membre adera înainte de expirarea programului-cadru; … –––––-*1) JO C 126 din 18 mai 1994, p.1. Decizia asa cum a fost ultima data modificată prin Decizia nr. 253/97/CE (JO C 347, 18 decembrie 1997, p.1.*2) JO C 45, 17 februarie 1996, p. 5.(17) ţinând seama ca participarea Comunităţii la programul-cadru ar trebui sa corespundă perspectivelor financiare în vigoare pentru întreaga perioadă a programului; având în vedere ca trebuie să se ţină seama de faptul ca o noua perspectiva financiară va fi negociata în cursul celui de-al cincilea program-cadru, ţinând seama ca dacă suma maxima totală nu va corespunde sumei disponibile pentru cercetare în cadrul perspectivei financiare în vigoare la acel moment sau, dacă nu exista perspective financiare în vigoare, va fi necesar să se decidă cu privire la o noua suma în condiţiile prevăzute de tratat; ţinând seama ca ar trebui sa existe aranjamente echivalente pentru programele specifice; ţinând seama ca în absenta unor astfel de aranjamente programele specifice nu ar putea fi realizate, deoarece ele ar fi private de o baza legală pentru cheltuielile pe care acestea le prevăd; … (18) ţinând seama ca cheltuielile administrative decurgând din activităţile de cercetare trebuie să fie finanţate în cadrul sumei generale alocate pentru programul-cadru şi ar trebui incluse în buget de o maniera transparenta; … (19) ţinând seama ca criteriile care au fost stabilite pentru a alege problemele abordate de cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice aferente iau în considerare principiile menţionate mai sus; ţinând seama ca acele criterii ar trebui aplicate, de asemenea, în cursul realizării celui de al cincilea program-cadru în scopul de a se asigura consecventa; … (20) ţinând seama ca Centrul de Cercetări Comune va realiza acţiuni CDT directe prin cercetare şi activităţi de sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional acolo unde acesta deţine experienţa şi facilităţi speciale sau chiar unice în Comunitate ori unde îi sunt încredinţate activităţile necesare pentru conturarea şi aplicarea politicilor comunitare şi sarcini ce revin Comisiei ca urmare a tratatului, ce reclama imparţialitatea Centrului de Cercetări Comune; ţinând seama ca în plus el va participa în mod progresiv la o abordare competitivă, ca membru al consortiilor, în realizarea de activităţi de cercetare prevăzute prin intermediul acţiunilor indirecte; … (21) ţinând seama ca este necesar să se ia în considerare aspectele etice ale progreselor în cunoştinţe şi tehnologii şi aplicarea acestora şi pentru a realiza activităţi de cercetare în conformitate cu principiile etice fundamentale, cu protejarea confidenţialităţii; … (22) ţinând seama ca politica comunitară a oportunitatilor egale trebuie luată în considerare în aplicarea celui de al cincilea program-cadru; ţinând seama ca, prin urmare, participarea femeilor în CDT ar trebui incurajata; … (23) ţinând seama ca în plus faţă de raportul anual ce trebuie înaintat Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu art. 130 p) din tratat, ar trebui făcute aranjamente în conformitate cu recomandările ce trebuie puse în aplicare în ceea ce priveşte transparenta şi managementul sanatos şi eficient pentru examinarea sistematica a stadiului celui de al cincilea program-cadru şi evaluărilor sale; … (24) ţinând seama ca Parlamentul European, ca unul dintre organele de decizie pentru programele de cercetare viitoare, intenţionează sa urmărească stadiul programului-cadru pe parcursul realizării sale de către Comisie, fără a impieta sau constrânge rolul de implementare al Comisiei; … (25) ţinând seama ca un modus vivendi între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, cu privire la măsurile de implementare a actelor adoptate în conformitate cu procedura prezentată la art. 129 b) din tratat*1), a fost convenit la 20 decembrie 1994; … (26) ţinând seama ca este necesar sa întărească etapizarea în cadrul programului-cadru în conformitate cu criteriile de eligibilitate ale anumitor activităţi de cercetare în domeniul cărbunelui şi oţelului, aflate în curs de realizare pe baza Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului care expira în 2002; … (27) ţinând seama ca pentru a asigura consecventa între activităţile de cercetare realizate în cadrul Tratatului privind înfiinţarea Comunităţii Europene şi acelea realizate în cadrul Tratatului privind Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică, decizia cu privire la programul-cadru pentru activităţile de cercetare şi formare în domeniul nuclear ar trebui adoptată în acelaşi timp şi pentru aceeaşi perioadă ca acest program-cadru; … (28) ţinând seama ca Comitetul pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnica (CREST) a fost consultat, a decis următoarele: … ––––*1) JO C 102, 4 aprilie 1996, p. 1. +
Articolul 11. Prin prezenta decizie se adoptă un program-cadru multianual pe perioada 1998-2002, pentru toate activităţile comunitare, inclusiv activităţi demonstrative, în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, denumit în continuare cel de al cincilea program-cadru.2. Cel de al cincilea program-cadru, în conformitate cu art. 130 g) din tratat, va cuprinde patru activităţi comunitare:a) realizarea de programe de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii; … b) promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor comunitare cu tari terţe şi cu organizaţii internaţionale; … c) diseminarea şi optimizarea rezultatelor activităţilor Comunităţii în cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii; … d) stimularea formării şi mobilitatii cercetatorilor în Comunitate. … Prima activitate a Comunităţii se va referi la următoarele patru teme:1) calitatea vieţii şi managementul resurselor vii; … 2) societate informationala prietenoasa pentru utilizator; … 3) creştere durabilă şi competitivă; … 4) energie, mediu şi dezvoltare durabilă. … A doua, a treia şi a patra activitate a Comunităţii se vor referi la următoarele trei teme, respectiv:1) confirmarea rolului internaţional al Comunităţii de cercetare; … 2) promovarea inovarii şi încurajarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii; … 3) îmbunătăţirea potenţialului uman de cercetare şi a bazei de cunoştinţe social-economice. … Activităţile realizate în cadrul programelor tematice ale primei activităţi a Comunităţii vor contribui, de asemenea, la coordonarea şi interactiunea cu programele orizontale, la realizarea obiectivelor celor trei teme.Va fi cautata complementaritatea cu initiativele corespunzătoare ale statelor membre şi cu iniţiative cum ar fi COST şi EUREKA.3. Criteriile pentru selectarea temelor la care se face referire în paragraful 2 şi obiectivele aferente sunt prezentate în anexa nr. I. Ele se vor aplica pentru scopurile realizării celui de al cincilea program-cadru.4. Directivele generale ale activităţilor Comunităţii, obiectivele lor ştiinţifice şi tehnologice şi priorităţile aferente sunt prezentate în anexa nr. II. +
Articolul 21. a) Suma totală maxima pentru participarea Comunităţii la cel de al cincilea program-cadru va fi de 13.700 milioane ecu.Din această sumă:– 3.140 milioane ecu sunt alocate pentru perioada 1998-1999;– 10.560 milioane ecu sunt alocate pentru perioada 2000-2002.b) Cifra de 10.560 milioane ecu va fi considerată a fi fost confirmată dacă este consecventa cu perspectivele financiare în vigoare în perioada 2000-2002. În cazul unei noi perspective financiare în vigoare, aceasta condiţie va fi întrunită numai dacă: … – perspectiva financiară indica cota de cheltuieli disponibile pentru cercetare; şi– acea cota permite participarea Comunităţii cu 10.560 milioane ecu în perioada 2000-2002.c) Dacă cifra de 10.560 milioane ecu nu este consecventa cu perspectiva financiară în vigoare în perioada 2000-2002 sau dacă nu exista perspectiva financiară în vigoare în acei ani: … – Parlamentul European şi Consiliul, actionand în cadrul condiţiilor prevăzute la art. 130 i) (1) din tratat, vor stabili o noua suma maxima generală şi vor ajusta sumele cuprinse în anexa nr. III în mod corespunzător;– Consiliul, actionand în cadrul condiţiilor prevăzute la art. 130 i) (4) din tratat, va adapta sumele considerate necesare pentru programele specifice la care se face referire la art. 3, astfel încât să se asigure consecventa cu noua suma maxima generală.Până la luarea deciziilor prevăzute la cele doua alineate de mai sus, programele specifice nu vor fi implementate dincolo de prevederile primului alineat al subparagrafului a) al acestui paragraf.2. Suma la care se face referire în paragraful 1 va constitui subiectul unei revizii în cazul în care noi state membre se vor asocia înainte ca acest program sa expire.3. Anexa nr. III fixează sumele respective alocate pentru fiecare dintre activităţile Comunităţii avute în vedere la art. 1 şi indica eşalonarea pe temele primei activităţi a Comunităţii definite la art. 1(2).4. Toate cheltuielile administrative decurgând din activităţile de cercetare vor fi plătite din suma generală a programului. Ele vor trebui reglate în bugetul general al Comunităţilor Europene, conform procedurilor uzuale aplicabile pentru alte cheltuieli administrative comparabile. +
Articolul 31. Cel de al cincilea program-cadru va fi pus în aplicare prin opt programe specifice, patru dintre ele corespunzând celor patru teme ale primei activităţi a Comunităţii, trei fiind legate de activităţile a doua, a treia şi, respectiv, a patra ale Comunităţii, şi al optulea este un program specific pentru Centrul Comun de Cercetare.Comunităţile ştiinţifice, industriale şi de utilizatori vor fi strâns implicate pe parcursul acestui proces de implementare.Fiecare program specific va specifică obiectivele sale precise, ţinând seama de obiectivele sale ştiinţifice şi tehnologice prezentate în anexa nr. II, va defini regulile detaliate de implementare, va fixa durata sa şi va asigura mijloacele considerate necesare.Comisia va stabili şi va publică pe răspundere proprie un manual de proceduri operaţionale şi directive pentru selectarea acţiunilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică.2. Punerea în aplicare a celui de al cincilea program-cadru poate da naştere, acolo unde este necesar, unor programe suplimentare în sensul art. 130 k) din tratat, unor participări ale Comunităţii la programe de cercetare şi dezvoltare realizate de diverse state membre în sensul art. 130 l) sau înfiinţării de întreprinderi comune sau orice alta structura în sensul art. 130 n). Ea poate da naştere, de asemenea, cooperării cu tari terţe sau cu organizaţii internaţionale în înţelesul art. 130 m). +
Articolul 4Regulile detaliate pentru participarea financiară a Comunităţii la cel de al cincilea program-cadru vor fi acelea stabilite în conformitate cu prevederile speciale privind repartizarile pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, prezentate în Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţilor Europene*1), completate cu anexa nr. IV la aceasta decizie. +
Articolul 51. Comisia va monitoriza continuu şi sistematic în fiecare an, cu ajutorul unor experţi independenţi calificaţi, implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a programelor sale specifice în lumina criteriilor prezentate în anexa nr. I şi a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prezentate în anexa nr. II. Ea va evalua în mod deosebit dacă obiectivele, priorităţile şi resursele financiare sunt încă adecvate situaţiei în continua schimbare. Acolo unde este necesar ea va înainta propuneri de adaptare sau suplimentare a programului-cadru şi/sau a programelor specifice, luând în considerare rezultatele acestei evaluări.2. Înainte de a înainta propunerea sa pentru al saselea program-cadru Comisia va dispune realizarea unei evaluări externe de către experţi independenţi de înalta calificare a implementării şi realizarilor activităţilor Comunităţii desfăşurate în perioada a 5 ani ce preced evaluarea în lumina criteriilor prezentate în anexa nr. I, a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prezentate în anexa nr. II şi a implementării acestei decizii prin programele specifice care se bazează pe aceasta. Comisia va comunică concluziile acesteia, însoţite de comentariile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului Regiunilor.3. Experţii independenţi calificaţi, la care se face referire în paragrafele 1 şi 2, vor face parte în special din comunităţile ştiinţifice industriale şi de utilizatori şi vor fi aleşi de către Comisie, care va tine seama într-o maniera echilibrata de diferiţii actori în cercetare.––––-*1) JO L 356, 31 decembrie 1977, p.1. Reglementare, conform ultimei modificări prin reglementarea (CE CSCE, Euratom) nr. 2548/98, JO L 320, 28 noiembrie 1998, p.1.Ca urmare a numirii lor, Comisia va face cunoscută lista completa cuprinzând experţii şi calificările lor individuale.4. Comisia va informa cu regularitate Parlamentul European şi Consiliul cu privire la stadiul implementării programului-cadru şi al programelor specifice. +
Articolul 6La jumătatea duratei celui de al cincilea program-cadru Comisia va analiza stadiul programului şi va înainta Parlamentului European şi Consiliului, pe baza evaluării diferitelor programe specifice, o comunicare însoţită, dacă este cazul, de o propunere pentru adaptarea acestei decizii. +
Articolul 7Toate activităţile de cercetare desfăşurate în conformitate cu cel de al cincilea program-cadru vor fi realizate cu respectarea principiilor etice fundamentale, inclusiv a cerinţelor pentru protecţia animalelor, în conformitate cu dreptul comunitar.Întocmită la Bruxelles la 22 decembrie 1998.Pentru Parlamentul European,J.M. Gill Robles,preşedintePentru Consiliu,C. Einem,preşedinte +
Anexa 1––-CRITERIIpentru selectarea temelor şi obiectivelor Comunităţii1. Politica CDT a Comunităţii Europene este orientata către întărirea bazei ştiinţifice şi tehnologice a industriei Comunităţii şi încurajarea acesteia de a deveni mai competitivă la nivel internaţional, concomitent cu promovarea tuturor activităţilor de cercetare considerate necesare în virtutea altor capitole ale tratatului. Ea trebuie, de asemenea, să contribuie la promovarea calităţii vieţii cetăţenilor Comunităţii şi la dezvoltarea durabilă a Comunităţii ca un întreg, inclusiv a aspectelor ecologice. Implementarea să se bazează pe un dublu principiu, al excelentei ştiinţifice şi tehnologice şi al relevantei faţă de obiectivele menţionate mai sus.În plus, urmărindu-se o abordare cost-beneficiu dictata de preocuparea pentru o alocare optima a finanţării publice europene şi în conformitate cu principiul subsidiarităţii, temele pentru cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele corespunzătoare sunt selectate pe baza principiului conform căruia Comunitatea va acţiona numai dacă şi în măsura în care obiectivele nu pot fi realizate în măsura suficienta de către statele membre.2. În aplicarea principiilor de mai sus programul-cadru va fi definit pe baza unui set de criterii comune, împărţit în trei categorii.– criterii referitoare la "valoarea adăugată" a Comunităţii şi la principiul subsidiarităţii:● necesitatea de a stabili o "masa critica" în termeni de resurse umane şi financiare, în mod deosebit prin combinarea experienţei complementare şi a resurselor disponibile în diferite state membre;● contribuţia semnificativă la punerea în aplicare a uneia sau a mai multor politici comunitare;● abordarea problemelor ce apar la nivel comunitar sau a chestiunilor legate de aspectele standardizarii ori a chestiunilor legate de dezvoltarea zonei europene, astfel încât să se selecteze numai obiective care sunt urmărite mai eficient la nivelul Comunităţii cu ajutorul activităţilor de cercetare realizate la acest nivel;– criterii referitoare la obiective sociale:● îmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă;● promovarea calităţii vieţii şi sănătăţii;● conservarea mediului,în scopul de a potenta mai mult obiectivele sociale ale Comunităţii, reflectand asteptarile şi preocuparile cetăţenilor săi;– criterii legate de dezvoltarea economică şi de perspectivele ştiinţifice şi tehnologice:● domenii care sunt în expansiune şi care creează bune perspective de creştere;● domenii în care comunitatea de afaceri poate şi trebuie să devină mai competitivă;● domenii în care se deschid perspective pentru un progres ştiinţific şi tehnologic semnificativ, care oferă posibilităţi pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor pe termen mediu şi lung,în scopul de a contribui la o dezvoltare armonioasă şi durabilă a Comunităţii ca un întreg.3. Criteriile la care se face referire în paragraful 2 vor fi utilizate şi, unde este necesar, suplimentate, în scopul punerii în aplicare a celui de al cincilea program-cadru, pentru a defini programele specifice şi pentru a selecta activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică, inclusiv activităţile demonstrative. Cele trei categorii de criterii se vor aplica simultan şi trebuie să fie toate îndeplinite, posibil într-o măsura diferita, de la caz la caz. +
Anexa 2––-DIRECTIVE GENERALEale activităţii Comunităţii, obiective ştiinţifice şitehnologice şi prioritati aferenteI. Teme şi organizareCu privire la temele şi la organizarea celui de al cincilea program-cadru se reaminteste ca în conformitate cu art. 130 g) din tratatul Comunităţii Europene, cel de al cincilea program-cadru va cuprinde patru activităţi:– prima activitate se referă la programe de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii;– a doua activitate urmăreşte promovarea cooperării în cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii cu tari terţe şi organizaţii internaţionale;– a treia activitate priveşte diseminarea şi optimizarea rezultatelor activităţilor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii;– activitatea a patra urmăreşte sa stimuleze formarea şi mobilitatea cercetatorilor.1. Conţinutul şi organizarea primei activităţiProgramele de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii vor cuprinde:– "acţiuni-cheie";– activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica;– activităţi în sprijinul infrastructurii de cercetare.Aceste programe vor include, acolo unde este cazul, studii şi activităţi de cercetare asupra aspectelor etice şi legale relevante în cadrul unui context al respectului fundamental pentru valorile umane. Finanţarea Comunităţii pentru proiecte de cercetare în cadrul acestui program va fi utilizata exclusiv pentru scopuri civile, inclusiv cercetare pentru detectarea minelor de teren şi deminare.În cadrul acestor programe o atenţie deosebită se va acorda implicaţiilor socio-economice ale punerii în aplicare, utilizării şi efectelor tehnologiilor, proceselor şi scenariilor realizate în cadrul fiecăruia din aceste programe. Ca o parte integrantă a acţiunilor în cadrul primei activităţi vor fi realizate cercetări social-economice relevante. Un efort deosebit se va face pentru a se asigura coerenta între aceste activităţi, în scopul de a optimiza valorificarea şi diseminarea rezultatelor de către utilizatori. Aceste acţiuni vor fi completate de o cercetare social-economică pe probleme orizontale, realizată în cadrul celei de a patra activităţi.Un accent deosebit se va acorda necesităţii de a incuraja participarea femeilor în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice.În plus, în cadrul unei abordări coerente implicând şi activităţile a doua, a treia şi a patra, aceste programe vor pune în aplicare, în domeniile lor respective, acţiuni ce vor contribui la realizarea scopurilor acestor activităţi.Un efort deosebit se va face pentru a incuraja o participare reală a întreprinderilor mici şi mijlocii la programe, în special la acţiuni cu suportarea în comun a costurilor.Se va cauta sinergia cu alte instrumente relevante ale Comunităţii.a) Acţiuni-cheie … Acţiunile-cheie vor fi orientate în funcţie de probleme, vor fi clar definite în funcţie de criterii şi vor fi în mod specific orientate către obiectivele fiecărui program şi rezultatele dorite, ţinându-se seama de opiniile utilizatorilor. Ele se vor concentra asupra unui obiectiv clar la nivel european. Acţiunea-cheie este considerată ca fiind un set de proiecte de cercetare de mica şi mare anvergura, aplicative, generice şi, unde este cazul, de cercetare fundamentală, îndreptate către o preocupare sau problema europeană comuna, fără a se exclude aspectele la nivel global.Activităţile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activităţi şi discipline necesare pentru a realiza obiectivele şi se vor extinde de la cercetarea fundamentală, prin dezvoltare, spre demonstraţii. Se va acorda o atenţie corespunzătoare legăturilor adecvate cu initiativele naţionale şi internaţionale relevante (inclusiv cadre de CDT europene complementare).b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … Aceste activităţi, care sunt esenţiale pentru a realiza obiectivele programelor tematice, vor fi realizate într-un număr limitat de domenii neacoperite de acţiuni-cheie. Ele vor completa acţiunile-cheie. Scopul lor principal este de a ajuta Comunitatea să îşi menţină şi să îşi imbunatateasca capacităţile ştiinţifice şi tehnologice în acele domenii ale cercetării şi tehnologiilor de deschidere care ar trebui să fie larg utilizate.c) Sprijin pentru infrastructurile de cercetare … Având în vedere ca atât construirea, cat şi funcţionarea infrastructurilor de cercetare constituie responsabilitatea autorităţilor naţionale, sprijinul comunitar pentru infrastructuri de cercetare în conformitate cu obiectivele programelor tematice ar trebui să contribuie la îndeplinirea a doua cerinţe esenţiale la nivel comunitar: 1. nevoia de utilizare optima a infrastructurilor de cercetare existente; şi 2. nevoia de cooperare transnationala pentru dezvoltarea raţională şi eficienta din punct de vedere al costurilor a infrastructurilor de cercetare.Rolul Comunităţii ar trebui să fie acela de a asigura valoare adăugată complementar iniţiativelor naţionale sau multinationale. Suportul comunitar poate potenta accesul la infrastructuri şi va fi asigurat în mod deosebit pentru reţelele de infrastructuri de cercetare, conducând la adâncirea complementaritatii, combinarea eforturilor şi/sau specializarea la nivel european (inclusiv compatibilitatea bazelor de date).2. Conţinutul şi organizarea acţiunilor a doua, a treia şi a patraTemele orizontale sunt la intersecţia politicilor de cercetare ale Comunităţii şi a politicilor sale pentru relaţii externe, inovare, întreprinderi mici şi mijlocii şi resurse umane şi pentru probleme sociale şi de forta de muncă.Fiecare dintre acestea cuprinde:– activităţi specifice – incluzând, acolo unde este necesar, acţiuni-cheie – legate de obiectivele generale ale politicii comunitare privind relaţiile externe, inovarea, întreprinderile mici şi mijlocii şi resursele umane, care nu sunt realizate ca parte a temelor primei activităţi;– activităţi, în special sub forma coordonării, sprijinului, şi activităţile insotitoare pentru a asigura coerenta activităţilor echivalente realizate în cadrul temelor primei activităţi.În coordonare şi interactiune cu programele orizontale programele tematice vor lua măsurile necesare pentru a aduce o contribuţie activa în contextul activităţilor proprii pentru realizarea obiectivelor generale ale programelor orizontale.Sprijinul comunitar pentru infrastructuri de cercetare, în contextul activităţii a patra, se va concentra în mod deosebit pe măsuri pentru întărirea accesului la astfel de infrastructuri.3. Centrul de Cercetări ComuneAcţiunile CDT directe ce urmează a fi realizate de Centrul de Cercetări Comune vor include activităţi de cercetare şi sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional. Centrul de Cercetări Comune poate asigura sprijin acolo unde are experienţa şi facilităţi speciale sau chiar unice în Comunitate ori unde este însărcinat cu activităţi necesare pentru conturarea şi realizarea politicilor Comunităţii şi sarcinilor ce revin Comisiei în conformitate cu tratatul care solicită imparţialitatea Centrului Comun de Cercetări (de exemplu, în cazul standardizarii).Centrul Comun de Cercetări îşi va realiza activităţile în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi cu întreprinderile din Europa. Vor fi încurajate schimburile între Centrul Comun de Cercetări şi universităţi, institutele de cercetări şi industrie.Centrul Comun de Cercetări este implicat, de asemenea, în mod progresiv în activităţi competitive.Repartizarile disponibile pentru Centrul Comun de Cercetări constituie o sumă maximala. În plus Centrul Comun de Cercetări poate incerca să îşi asigure fonduri din alte surse. Pentru aceste alocari se vor aplica regulile şi reglementările relevante pentru conducerea Centrului Comun de Cercetări.II. Obiective ştiinţifice şi tehnologice1. PRIMA ACTIVITATETEMA 1Calitatea vieţii şi managementul resurselor vii──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a sănătăţii constituie o provocare majoră şi Comunitatea îşi propune sa o abordeze prin sprijinirea aprofundarii cunoştinţelor şi pentru dezvoltarea tehnologiilor în domeniul vieţii ştiinţifice.În acest context este necesar să se imbunatateasca calitatea vieţii tuturor cetăţenilor europeni, luând în ordine problemele particulare ale sectoarelor sigure ale populaţiei, ca de exemplu: vârsta şi invaliditatea.În acelaşi timp progresul în acest domeniu va ajuta la creşterea competitivitatii întreprinderilor Comunităţii, deschizand noi perspective în domenii în care Comunitatea are deja o poziţie solida, ca biotehnologie, agroindustrie şi în domeniul sănătăţii şi al mediului, în care continua să se realizeze progrese rapide.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────a) Acţiuni-cheie … (i) Hrana, alimentaţie şi sănătateScopul acestei acţiuni-cheie este sa promoveze dezvoltarea cunoştinţelor, tehnologiilor şi a metodelor, inclusiv aspectele prenormative bazate pe abordări multidisciplinare pentru a produce o ofertă de alimente sigure, sanatoase, echilibrate şi variate pentru consumatori, care să acopere întregul lant alimentar. Aceasta necesita cu prioritate:– dezvoltarea de tehnologii de producţie sigure, flexibile şi noi şi/sau îmbunătăţite, pentru a îmbunătăţi calitatea alimentelor şi acceptarea de către consumatori a acestora, în acelaşi timp asigurându-se detectabilitatea materiilor prime şi a produselor finite;– dezvoltarea testarilor de detectare şi a proceselor de eliminare a infectiilor şi agenţilor toxici din întregul lant alimentar;– cercetarea rolului alimentar în promovarea şi menţinerea sănătăţii, în ceea ce priveşte dieta şi alimentaţia, toxicologia, epidemiologia, interactiunea ambientala, selecţia consumatorilor şi sănătatea publică.(îi) Controlul bolilor infectioaseScopul prioritar al acestei acţiuni-cheie este de a combate şi preveni bolile infectioase atât la oameni, cat şi la animale, inclusiv zoonozele, cu un impact din ce în ce mai mare, care sunt fie identificate, fie nou-apărute sau care reapar, bazate pe cercetări orientate spre o mai buna înţelegere a sistemului imunitar. O atenţie deosebită trebuie acordată:– dezvoltării de vaccinuri combinate şi multivalente cu monocomponente îmbunătăţite sau noi, în special împotriva bolilor virale, inclusiv sprijinului pentru testări clinice în mai multe centre;– strategiilor noi şi îmbunătăţite pentru a identifica şi a controla bolile infectioase, îndreptate spre tratare şi prevenire şi bazate pe studii privind patogeneza, apariţia rezistentei şi a controlului imunologic;– aspectelor legate de sistemele de sănătate publică şi acordării îngrijirii, în special managementului, prevenirii şi supravegherii, aspectelor comportamentale şi reactiilor la bolile infectioase (inclusiv modelarea bolilor umane).(iii) "Uzina celula"Aceasta acţiune-cheie are ca scop ajutarea întreprinderilor Comunităţii pentru a exploata progresele făcute în ştiinţele şi tehnologiile vieţii, în special în domeniile sănătăţii, mediului, agriculturii, agroindustriilor şi al produselor cu înalta valoare adăugată, precum produsele chimice.Ea este îndreptată spre dezvoltarea de tehnologii multidisciplinare, bazate pe exploatarea proprietăţilor microorganismelor, plantelor şi animalelor, cu deosebire la nivel celular şi subcelular.Obiectivul este de a înţelege funcţionarea celulelor pentru a dezvolta biomolecule şi bioprocese de înalta valoare adăugată, capabile sa sporeasca calitatea vieţii şi sănătatea, şi include:– noi procese şi produse inovatoare, în special prin inginerie moleculara (de exemplu: diagnostice, antibiotice, factori anticancer, inclusiv terapeutică bazată pe produse din plante);– procese eficiente din punct de vedere al energiei de bioremediere şi biotratare a deşeurilor;– noi procese şi produse biologice, noi tehnologii de prelucrare pe bază de noi caracteristici ale plantelor şi animalelor pentru agroalimente sau agroindustrie şi aplicaţii chimice cu înalta valoare adăugată.Aceasta acţiune-cheie ar putea avea ca scop, de asemenea, ca prin CDT să facă disponibile culturi de celule ca modele pentru medicina, farmacologie, toxicologie şi monitorizarea mediului, pentru a substitui experientele pe animale şi pentru scopuri prenormative.(iv) Mediul şi sănătateaScopul acestei acţiuni-cheie este de a realiza o mai buna înţelegere a interactiunilor între factorii genetici, fiziologici, ambientali şi sociali, implicaţi în menţinerea bunei sănătăţi, şi astfel sa ajute la reducerea impactului negativ asupra sănătăţii al modificărilor din ambient şi de la locul de muncă şi a costurilor imense pentru sistemul de sănătate ce decurg din acesta. Ea acoperă aspecte deosebite, precum prevenirea şi efectele poluarii aerului, metalelor grele şi ale substanţelor toxice, zgomotului, modificărilor climaterice şi ale radiatiei electromagnetice, precum şi efectele poluarii la locul de muncă asupra sănătăţii. Ca prioritati sunt incluse:– calea multidisciplinara pentru obţinerea unei mai bune înţelegeri a interactiunii între mediul social şi fizic şi sănătate, incluzând cercetarea bolilor şi a alergiilor legate sau influentate de mediu şi cercetări pentru tratamentul şi prevenirea lor;– studii epidemiologice şi cercetări patologice;– dezvoltarea noilor metode de diagnoza, evaluare a riscurilor şi de prevenire a lor;– dezvoltarea proceselor de identificare şi, unde este posibil, reducerea efectelor dăunătoare asupra sănătăţii şi cauzele acestora.(v) Agricultura, piscicultura şi silvicultura durabile şi dezvoltarea integrată a zonelor ruraleScopul este de a dezvolta cunoştinţele şi tehnologiile pentru producerea şi exploatarea resurselor vii, inclusiv a pădurilor, acoperind întregul lant de producţie, adaptate la cerinţele recente în politicile comune agricole şi de pescuit, asigurând în acelaşi timp baza ştiinţifică pentru reglementările şi standardele Comunităţii.Similar scopul este de a promova rolul multifunctional al pădurilor şi managementul durabil şi utilizarea resurselor pădurii ca factor integral al dezvoltării rurale. Domeniile prioritare includ:– sisteme noi şi durabile de producţie, inclusiv metodele de creştere şi exploatare în agricultura, silvicultura, piscicultura şi acvacultura, având în vedere profitabilitatea, managementul durabil al resurselor, calitatea produselor şi utilizarea forţei de muncă, precum şi sănătatea şi bunăstarea animalelor;– producţia integrată şi exploatarea materialelor biologice (pentru utilizări nealimentare);– utilizarea durabilă şi în multiple scopuri a resurselor forestiere; lantul integrat silvicultura-lemn;– dezvoltarea metodelor de control, supraveghere şi protecţie, inclusiv protecţia terenului şi prevenirea eroziunii solului;– cercetarea prelegislativă menita să asigure o baza ştiinţifică pentru legislaţia Comunităţii;– producţia noilor instrumente şi modele pentru dezvoltarea integrată şi durabilă a zonelor rurale şi a altor zone relevante, pe baza optimizarii potenţialului specific al fiecărei zone, inclusiv la nivel regional, diversificarea activităţilor şi folosirea terenului şi implicarea persoanelor interesate.(vi) Populaţia în vârstaAceasta acţiune-cheie urmăreşte sa ajute Europa sa răspundă provocarilor creşterii populaţiei în vârsta prin CDT pentru a sprijini dezvoltarea de politici şi intervenţii pentru a creşte calitatea vieţii şi independenta oamenilor în vârsta şi pentru a reduce necesitatea îngrijirii pe termen lung şi a costurilor corespunzătoare acestora. Ea da prioritate CDT multidisciplinare privind procesele care conduc la o imbatranire sanatoasa, incluzând aspectele demografice, sociale şi economice şi la intervenţii conducând la amânarea şi un management îmbunătăţit al invaliditatii. Ea urmăreşte sa genereze avantaje competitive pentru o gama larga de industrii şi sectoare legate de sănătate. Domeniile prioritare includ:– CDT privind bolile şi problemele de sănătate cu morbiditate ridicată*1), care sunt legate de vârsta şi unde exista o perspectiva reală în prevenire, tratament sau întârziere în instalare;–––––*1) Boli indelungate şi grave, implicând o povara pentru societate, familii, indivizi şi carierele lor.– CDT privind determinantii biologici, fiziologici, sociali şi economici ai unei imbatraniri sanatoase şi ai mecanismelor care conduc la invaliditate şi amânarea acesteia;– cercetare demografică şi epidemiologică asupra imbatranirii şi tendinţelor de invaliditate, pentru a permite prognozarea dimensiunii şi naturii populaţiei în vârsta ca baza pentru politica şi planificare;– CDT pentru a asigura o baza pentru noi abordări privind întârzierea instalării invaliditatii, pentru a reduce ameninţarea mediului social şi fizic asupra populaţiei în vârsta (de exemplu în locuinţe şi mijloace de transport) şi pentru sprijinirea funcţionarii mentale şi fizice;– CDT privind furnizarea de servicii de sănătate şi sociale eficiente pentru populaţia în vârsta, inclusiv cercetarea comparativa privind finanţarea îngrijirii şi a pensiilor pe termen lung.b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … – Bolile cronice şi degenerative (în particular cancer şi diabet), boli cardiovasculare şi boli foarte rareProvocarile majore în cercetarea biomedicala sunt reprezentate de elucidarea etiologiei şi a patogenezei bolilor pentru care exista mai mult decât o cauza interactiva (genetica, de mediu, stil de viaţa, de morbiditate ridicată – de exemplu: boli cardiovasculare, cancer, diabet – sau joasa de exemplu, boli rare). Exista o nevoie urgenta de a îmbunătăţi diagnoza, tratamentul, prevenirea şi supravegherea prin epidemiologie şi aplicarea progreselor din tehnologia moderna, care reclama o abordare multinationala.– Cercetarea genomurilor şi a bolilor de origine geneticaScopul acestei activităţi este de a identifica funcţiile fiziologice ale genelor şi de a îmbunătăţi înţelegerea semnificaţiei informaţiilor secventiale. Noile cunoştinţe şi tehnologii derivând din acţiunea generica trebuie să promoveze exploatarea informaţiilor despre genom în folosul sănătăţii, industriei şi mediului înconjurător din Europa. Organizarea colaborării în acest domeniu va sprijini dezvoltarea sistemelor de expresie pentru a facilita studiul genelor de interes industrial şi agronomic, precum şi proiectarea de strategii moleculare eficiente şi de strategii preventive şi terapeutice bazate pe gene pentru bolile umane şi animale.– NeurostiinteAceasta activitate va asigura noi aprofundari şi o mai buna înţelegere a mecanismelor care guvernează interrelatia proceselor biologice şi fiziologice, pentru a promova noi diagnostice (de exemplu: imagistica), şi abordări terapeutice pentru tulburarile neurologice şi psihice şi pentru a sprijini oportunitatile pentru inovaţie în industriile pentru îngrijirea sănătăţii.– Cercetarea în domeniul sănătăţii publice şi în serviciile sănătăţiiÎmbunătăţirea sistemului de sănătate: pentru a îmbunătăţi sănătatea cetăţenilor europeni şi eficacitatea şi eficienta din punct de vedere al costului, pentru promovarea sănătăţii şi tehnologiilor de îngrijire a sănătăţii şi a interventiilor, pentru a spori sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, pentru a evalua modelele de îngrijire a sănătăţii, pentru a dezvolta baza de dovezi pentru practica clinica şi politica în domeniul sănătăţii şi pentru a studia variatiile sănătăţii în Europa.Problemele legate de lupta împotriva drogurilor: prevenirea şi, unde este cazul, controlul problemelor de sănătate legate de droguri prin stabilirea factorilor psihologici şi social-economici implicaţi în luarea de droguri, dezvoltarea unei mai bune înţelegeri a consecinţelor pe termen lung pentru sănătate şi sociale ale abuzului şi dezvoltarea strategiilor de tratament mai eficient.– Cercetarea privind persoanele handicapateScopul acestei activităţi este de a spori calitatea vieţii şi independenta persoanelor infirme, în special prin îmbunătăţirea mediului lor social şi fizic şi asigurarea efectivă şi eficienta a serviciilor de sănătate şi îngrijire socială disponibile pentru ele.– Studierea problemelor legate de etica biomedicala şi bioetica în contextul spectrului pentru valorile umane fundamentale*1)– Studierea aspectelor socioeconomice ale dezvoltării stiintelor şi tehnologiilor vieţii în perspectiva dezvoltării durabile (impact asupra societăţii, economiei şi ocupării forţei de muncă)c) Suport pentru infrastructurile cercetării … În acord cu obiectivele generale descrise mai sus, activităţile ar trebui concentrate, spre exemplu, pe bazele de date şi colectionarea materialului biologic, centre de cercetări clinice şi experimente şi facilităţi pentru cercetarea în piscicultura şi acvacultura.–––––-*1) Luând în considerare declaraţia Consiliului European de la Amsterdam şi Rezoluţia Parlamentului European privind interzicerea clonarii umane (JO C 115, 14 aprilie 1997, p. 92) şi legislaţia comunitară corespunzătoare, cercetarea realizată la nivelul Comunităţii va fi efectuată ţinându-se seama de autorităţile competente, în mod deosebit de Grupul european pentru etica în ştiinţa şi noi tehnologii şi de Grupul pentru embrion uman şi protejarea fatului, precum şi de opiniile organizaţiilor internaţionale corespunzătoare, concomitent cu respectarea principiilor stipulate în Declaraţia de la Helsinki şi în rezoluţiile corespunzătoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi în alte convenţii internaţionale corespunzătoare.În prezentul program-cadru nu se vor realiza activităţi de cercetare care modifica sau care intenţionează sa modifice moştenirea genetica a fiintelor umane prin modificarea celulelor germinative sau prin intervenţia în orice etapa a dezvoltării embrionare şi care pot face aceste modificări ereditare. În mod similar nu se va realiza activitate de cercetare, inteleasa în sensul termenului "clonare", în scopul de a înlocui un germen sau un nucleu al celulei unui embrion cu acela al celulei vreunui alt individ, o celula dintr-un embrion sau o celula provenind dintr-o etapa ulterioară a dezvoltării la embrionul uman. În măsura în care este posibil, experimentarile şi testarile pe animale vor trebui înlocuite cu metode în vitro sau cu alte metode alternative. Modificarea moştenirii genetice a animalelor şi clonarea animalelor vor fi avute în vedere în prezentul program-cadru numai pentru obiective care sunt justificate prin motive etice şi în măsura în care operaţiunile implicate sunt efectuate pe o baza etica, cu respectarea sănătăţii animalelor şi a principiilor diversitatii genetice.(Efectele practice ale acesteia vor fi elaborate în continuare în programele specifice.)TEMA 2Societatea informationala prietenoasa pentru utilizatori──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Convergenta dintre procesarea informatiei, comunicaţiilor şi a conţinutului informaţional pătrunde într-un ritm susţinut în tot mai multe activităţi sociale şi industriale, contribuind la creşterea competitivitatii şi calităţii vieţii în Europa.Dezvoltarea societăţii informationale deschide posibilitatea pentru o gama larga de noi activităţi atât pentru persoane, cat şi pentru firme din Comunitate, de exemplu în domeniul comerţului, muncii, transportului, mediului, educaţiei şi instruirii, sănătăţii şi culturii. Pentru punerea în valoare a întregului potenţial al societăţii informationale sunt necesare eforturi permanente privind cercetarea, dezvoltarea tehnologică, activităţi demonstrative şi iniţiative tehnologice. Gama tehnologică a acţiunilor-cheie permite posibilitatea unei concentrari dinamice şi a unei implementari flexibile a activităţilor, reflectand prioritati social-economice.Aceste eforturi trebuie să abordeze în toate activităţile subiecte generale cum ar fi: accesibilitate, uşurinţa în utilizare, eficienta costurilor, interoperabilitate şi standardizare. Acestea ar trebui, de asemenea, să se adreseze impactului socioeconomic al activităţilor, în special schimbărilor sociale determinate de introducerea şi de răspândirea utilizării noilor tehnologii ale informatiei şi comunicaţiilor, inclusiv de efectul lor asupra diferitelor grupuri de populaţie, acordându-se atenţie efectului lor asupra femeilor şi tinerilor. O prioritate importanţa în acest context va fi abordarea subiectelor privind accesul şi uşurinţa în utilizare.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────a) Acţiuni-cheie … (i) Sisteme şi servicii pentru cetăţeniScopul acestei acţiuni-cheie este sa răspundă politicii şi nevoilor utilizatorilor şi sa simplifice accesul la un cost cat mai scăzut la servicii calitative de interes general, sa stimuleze industria în dezvoltarea acestor servicii şi sa deschidă calea către "comunităţi digitale" atât în zone urbane, cat şi în zone rurale. În acest context acţiunea-cheie se va baza pe următoarele prioritati:● referitor la sănătate: sisteme clinice computerizate, reţele de sănătate de înalta capacitate şi telemedicina;● referitor la persoane defavorizate, inclusiv persoane varstnice sau cu handicap: interfete avansate şi telesisteme pentru integrarea persoanelor în vârsta sau cu handicap în societate;● referitor la administraţia publică: sisteme multimedia avansate pentru simplificarea accesului şi furnizarea serviciilor de interes public;● referitor la mediu: sisteme inteligente pentru analiza, supraveghere şi management, avertizare din timp, sisteme suport pentru detectia şi curăţarea zonelor minate;● referitor la transport şi turism: sisteme inteligente avansate, necesare pentru management şi teleservicii asociate.(îi) Noi metode de lucru şi de comerţ electronicScopul acestei acţiuni-cheie este sa dezvolte tehnologii pentru sprijinirea operarii mai eficiente a firmelor, pentru eficientizarea comerţului cu bunuri şi servicii şi pentru simplificarea îmbunătăţirii condiţiilor de lucru şi a calităţii muncii. Temele prioritare vor fi:● metode de lucru la distanta, flexibile şi mobile, şi instrumente pentru persoane şi pentru lucrul în grup sau în cooperare, precum şi metode lucrative bazate pe simulare şi realitate virtuala, inclusiv instruire specifică;● sisteme de management pentru furnizori şi consumatori, inclusiv sisteme care să permită adaptarea la cerinţele grupurilor mari de clienţi, interoperabilitate şi sisteme de plată securizate;– securitatea informaţiilor şi a reţelelor, inclusiv criptografia, tehnici de combatere a infracţiunilor pe calculator, mijloace tehnice pentru autentificarea şi protecţia integrităţii şi proprietăţii intelectuale şi "tehnologii de creştere a confidenţialităţii".(iii) Conţinut şi instrumente multimediaScopul acestei acţiuni-cheie este sa simplifice învăţarea pe termen foarte lung, sa stimuleze creativitatea, să permită diversitatea culturală şi lingvistica şi sa imbunatateasca produsele şi serviciile de informare viitoare, luând în considerare acceptabilitatea şi uşurinţa în exploatare pentru utilizator. Cercetările pun accentul pe sisteme inteligente pentru educaţie şi instruire, cu forme inovatoare ale conţinutului multimedia, inclusiv ale conţinutului audiovizual, şi instrumente pentru structurarea şi procesarea lor. Accentul se va pune pe patru direcţii:● publicare electronică interactiva cu noi metode pentru crearea şi structurarea publicaţiilor: diseminarea personalizata a informaţiilor şi accesul la informaţii ştiinţifice, culturale şi de alt gen prin intermediul bibliotecilor, arhivelor şi al muzeelor interconectate;● educaţie şi instruire: sisteme, servicii şi software care să permită dezvoltarea şi demonstrarea noilor metode de utilizare a multimedia, comunicaţii de banda larga, simulare şi realitate virtuala;● noi tehnologii ale limbajului, inclusiv interfete, care să ajute la orientarea spre o utilizare mai prietenoasa a sistemelor de informare şi comunicare;● tehnologii avansate pentru accesarea, filtrarea, analiza şi pentru manipularea informaţiilor, care să ajute la gestionarea exploziei informationale şi la simplificarea utilizării conţinutului multimedia, inclusiv sisteme de informare geografică.(iv) Tehnologii esenţiale şi infrastructuriScopul acestei acţiuni-cheie este sa promoveze excelenta în tehnologii cu rol crucial pentru societatea informationala şi sa accelereze introducerea şi răspândirea domeniului lor de aplicare. Aceasta acţiune este orientata pe următoarele prioritati:● tehnologii pentru managementul procesarii informaţiilor, comunicaţiilor şi al reţelelor, inclusiv al celor de banda larga, împreună cu implementarea acestora, interoperabilitate şi aplicaţii;● tehnologii şi inginerie pentru software, sisteme şi servicii, inclusiv statistici de înalta calitate;● tehnologii de vizualizare şi simulare pe scara larga şi în timp real;● sisteme de comunicaţii mobile şi personale, inclusiv sisteme şi servicii legate de comunicaţiile prin satelit;● interfete senzoriale;● periferice, subsisteme şi microsisteme;● microelectronica (tehnologii, instrumente, echipamente şi hardware necesar pentru proiectarea şi fabricarea circuitelor şi a componentelor şi dezvoltarea aplicatiilor).b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … În scopul dezvoltării de tehnologii ale viitorului cu o perspectiva vizionara şi cu un impact industrial, tematicile de cercetare ar putea include, într-o maniera neprescriptiva:● tehnologii pentru reprezentarea, crearea şi manipularea cunoştinţelor;● tehnologii la scara nano, cuantice, fotonice, bioelectronice, inclusiv circuite integrate de generaţie următoare, calculatoare de performanţă ultra-înalta şi reţele superinteligente.c) Sprijin pentru infrastructurile de cercetare … Prioritatea este asigurarea sprijinului pentru implementarea rapida şi interoperabilitatea sistemelor de comunicaţii şi de calcul de mare viteza, avansate şi larg răspândite în Europa, necesare pentru cercetare în toate domeniile ştiinţei şi tehnologiei, în contextul evoluţiei globale a Internetului.TEMA 3Creşterea durabilă şi competitivă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Obiectivul este de a produce şi de a disemina cunoştinţele şi tehnologiile necesare pentru a elabora şi a realiza procese şi produse de înalta calitate, nepoluante şi adecvate cerinţelor consumatorilor, produse care vor fi competitive pe piaţa de maine, pentru a sprijini creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă în Europa şi pentru a susţine efortul continuu de inovare al firmelor producătoare (inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii), o dată cu îmbunătăţirea competitivitatii lor.Aceasta se corelează cu dezvoltarea sistemelor de transport economice, sigure şi care protejeaza mediul şi calitatea vieţii.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────a) Acţiuni-cheie*1) … (i) Organizare, produse şi procese inovativeScopul acestei acţiuni-cheie este de a facilita dezvoltarea de produse şi servicii inovative de înalta calitate, care satisfac nevoile cetăţenilor şi ale pieţelor, şi de noi metode de producţie şi fabricaţie, inclusiv inovarea şi modernizarea industriilor tradiţionale care economisesc resurse şi sunt nepoluante, oricare ar fi metoda de producţie. Cercetarea se va concentra în principal pe:–––––-Coordonarea va fi asigurata între diferitele acţiuni-cheie şi tehnologii generice referitoare la transportul feroviar şi rutier.● elaborarea, dezvoltarea şi integrarea de noi tehnologii pentru proiectare, fabricaţie, control şi producţie, inclusiv tehnologii şi inginerie la scara micro şi nano;● desfăşurarea, integrarea şi adaptarea tehnologiilor societăţii informationale pentru fabricaţie inteligenta (inclusiv sisteme flexibile de producţie şi sisteme pentru managementul flexibil al lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie, sisteme inglobate şi teleservicii pentru tehnologii de funcţionare, întreţinere şi tehnologii de simulare şi diviziune a muncii);● tehnologii pentru îmbunătăţirea controlului calităţii şi pentru procese curate şi eficiente din punct de vedere ecologic, inclusiv tehnici de sinteza şi separare, urmărind reducerea utilizării resurselor şi promovarea utilizării resurselor regenerabile, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor şi dezvoltarea proceselor şi produselor curate, bazate pe conceptul "analizei ciclului de viaţa";● noi metode de organizare a producţiei şi a muncii şi de utilizare şi dezvoltare a abilităţilor (incluzând analize socio-economice), inclusiv în industriile tradiţionale.(îi) Mobilitate şi intermodalitate durabilăScopul este de a asigura dezvoltarea politicii pe deplin integrate şi a optiunilor operaţionale pentru un sistem european de transport integrat interoperabil feroviar şi rutier, aerian şi naval, pe baze larg intermodale, pentru a asigura mobilitatea persoanelor şi a mărfurilor, concomitent cu îmbunătăţirea eficientei transportului, siguranţei şi fiabilitatii şi reducerea congestiei şi a altor daune aduse mediului. Acestea necesita următoarele prioritati:● dezvoltarea, validarea şi demonstrarea sistemelor de management de transport, rationale, modale şi intermodale, inclusiv o mai buna utilizare a sistemelor de navigaţie şi pozitionare, inclusiv utilizând generatia a doua de sateliti şi servicii avansate de informare pentru călători şi operatori;● cercetarea în domeniul infrastructurilor transportului şi interfetelor lor cu mijloace şi sisteme de transport, concomitent cu reducerea oricărui impact negativ asupra mediului şi siguranţei şi luarea în considerare a accesibilitatii şi integrării politicilor de transport şi planificare regionala;● dezvoltarea de scenarii tehnologice şi social-economice pentru mobilitatea durabilă a persoanelor şi a bunurilor.(iii) Transport terestru şi tehnologii marineScopul este de a incuraja, concomitent cu conservarea mediului şi îmbunătăţirea siguranţei, dezvoltarea şi integrarea cunoştinţelor şi tehnologiilor specifice pentru activităţi de transport terestru şi maritim. Aceasta va permite Comunităţii sa dezvolte tehnologii pentru a menţine şi a consolida poziţia competitivă a industriei auto şi feroviare europene prin dezvoltarea tehnologiilor inovatoare şi a materialelor noi, a modurilor şi sistemelor pentru mijloace de transport terestru durabile şi eficiente şi pentru exploatarea deplina a potenţialului maritim şi îmbunătăţirea competitivitatii industriei navale. Aceasta acţiune va fi completată cu acţiunile-cheie vizând mobilitatea şi intermodalitatea durabilă şi ecosistemele maritime durabile. Acţiunea va acoperi următoarele prioritati:● dezvoltarea tehnologiilor pentru vehicule rutiere şi feroviare inteligente şi economice curate, sigure, eficiente şi cu consum mic de energie, care funcţionează în mediul de transport total integrat;● concepte de vehicule inovatoare, utilizând materiale şi tehnici de construcţie noi, cu accent pe îmbunătăţirea siguranţei (inclusiv reducerea greutatii şi îmbunătăţirea caracteristicilor în caz de accident), reciclabilitatea şi reducerea costurilor întregului ciclu de viaţa;● interactiunea om/vehicul în vehiculele rutiere şi feroviare şi metode inovatoare pentru adaptarea la noi necesitaţi a sistemelor feroviare;● dezvoltarea navelor avansate, care sunt sigure, eficiente şi neagresive faţă de mediul înconjurător;● utilizarea marii şi a căilor de navigaţie interioare ca mijloace economice şi sigure de transport al mărfurilor şi al pasagerilor (incluzând infrastructuri portuare avansate) prin maximizarea performantelor şi a interoperabilitatilor navelor în legătură cu acţiunea-cheie "mobilitate şi intermodalitate durabilă";● tehnologii pentru studierea şi observarea marilor şi exploatarea durabilă a resurselor minerale şi energetice ale marilor, inclusiv tehnologii off-shore şi subacvatice, precum şi tehnologii pentru vehicule fără oameni la bord şi acustici submarine.(iv) Noi perspective în aeronauticaScopul acestei acţiuni-cheie este de a ajuta Comunitatea să îşi consolideze poziţia în acest sector prin dezvoltarea autorităţii sale, într-o maniera prietenoasa faţă de mediu, utilizând cele mai avansate tehnologii aeronautice. Aceasta va avea în vedere următoarele prioritati:● dezvoltarea şi demonstrarea de tehnologii avansate pentru proiectare şi producţie integrată şi pentru reducerea consumului de energie, a emisiilor şi a zgomotului pentru diferite concepte aeronautice;● fezabilitatea tehnologică şi economică a tehnologiilor critice pentru noi generaţii de concepte aeronautice, incluzând sisteme şi subsisteme avansate;● dezvoltarea tehnologiilor pentru îmbunătăţirea siguranţei operaţionale şi eficiente, inclusiv integrarea la bord a tehnologiilor managementului traficului aerian, în coordonare cu alte acţiuni-cheie legate de transport.b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … Efortul se va concentra pe cercetarea prioritara necesară pentru a reintari competitivitatea europeană şi calitatea vieţii:● prin sprijinirea şi dezvoltarea materialelor industriale noi şi îmbunătăţite şi a proceselor pentru producerea lor: materiale rezistente la temperaturi şi presiuni ridicate (de exemplu, pentru generarea de energie şi motoare); materiale uşoare (pentru transport şi construcţii); materiale functionale (optoelectronice, biomateriale, senzori) proiectate şi dezvoltate având în vedere uşurarea proceselor de reciclare; inginerie de suprafaţa şi de interfata, ca şi tehnologii la scara nano şi cu fascicule;● prin asigurarea ca standardele europene şi laboratoarele de testare pot face măsurători şi teste complete care sunt echivalente cu măsurători similare făcute de partenerii comerciali importanţi ai Europei; prin disponibilizarea testelor tehnice, materialelor şi instrumentelor de măsura de referinţa, certificate pentru utilizare în statele membre în scopul de a asigura concordanta cu directivele Comunităţii; prin sprijinirea standardizarii şi a certificării, inclusiv acţiuni de combatere a fraudei şi de asigurare a calităţii produselor şi serviciilor;● prin dezvoltarea de materiale noi şi îmbunătăţite şi de tehnologii de producţie în domeniul oţelului.c) Sprijin pentru infrastructurile de cercetare … În concordanta cu obiectivele generale evidenţiate mai sus, activităţile trebuie focalizate, de exemplu, pe centre computerizate de cercetare, tuneluri aerodinamice de mare putere, laboratoare şi instalaţii pentru măsurare şi testare, precum şi pe baze de date specializate.TEMA 4Energie, mediu şi dezvoltare durabilă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în domeniul managementului mediului, energiei şi dezvoltării durabile a resurselor ecosistemului sunt esenţiale pentru implementarea politicilor Uniunii. Utilizarea cunoştinţelor şi a tehnologiilor necesare va contribui la satisfacerea unei game largi de necesitaţi. Rezultatele acestei cercetări vor asigura bazele politicilor formulate la nivelul Comunităţii sau provenite din tratate internaţionale.Aceste obiective sunt strâns legate de dezvoltarea economică în condiţiile calităţii vieţii şi mediului înconjurător. Aceasta necesita sisteme şi servicii energetice diversificate economice, eficiente şi curate, inclusiv introducerea tehnologiilor noi, reciclabile. În special acestea trebuie să conducă la reducerea substantiala a emisiilor de CO(2) şi de alte gaze nocive.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşi cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în domeniul mediului şi al energiei sunt în strânsă legătura, ele rămân domenii distincte, fiecare cu capitolele financiare şi administrative specifice.1. Mediul şi dezvoltarea durabilăa) Acţiuni-cheie … (i) Managementul durabil şi calitatea apeiScopul acestei acţiuni consta în producerea cunoştinţelor şi tehnologiilor necesare care pot asigura un management raţional al resurselor de apa pentru necesitaţi casnice, industriale şi agricole. Activitatea de cercetare va pune accentul pe:● tehnologii de tratare şi purificare, folosite la prevenirea poluarii, la purificarea apei şi la utilizarea şi/sau la reutilizarea raţională a apei, precum şi la dezvoltarea unei metode integrate pentru gestionarea resurselor de apa şi a terenurilor mlăştinoase;● tehnologii pentru monitorizarea şi combaterea poluarii, protecţia şi managementul apei subterane şi al resurselor de apa de suprafaţa, inclusiv aspectele calitative;● sisteme de supraveghere, atenţionare din timp şi de comunicare;● tehnologii pentru regularizarea şi managementul rezervelor şi tehnologii pentru regiunile aride, semiaride şi, în general, pentru regiunile deficitare în apa.(îi) Modificarea globală, clima şi biodiversitateaScopul acestei acţiuni-cheie este de a dezvolta baza şi instrumentele ştiinţifice şi tehnologice necesare pentru înţelegerea implementării politicilor Comunităţii, mai ales a programelor CE de acţiune pentru mediu şi a strategiilor privind biodiversitatea, precum şi pentru asigurarea sprijinului cercetării care deriva din tratatele şi convenţiile semnate de Comunitatea Europeană şi de statele membre. În ansamblu acţiunea-cheie cauta sa sporeasca înţelegerea în aceste domenii pentru a ajuta la îndeplinirea scopurilor Comunităţii de dezvoltare durabilă, acolo unde este posibil, în interactiune cu industria. În acest context priorităţile sunt:● înţelegerea, detectarea, evaluarea şi prognozarea proceselor de modificare a climei la nivel global, cu accentuare pe cauzele şi impactul asupra Europei şi regiunilor europene, cu înţelegerea atât a fenomenelor naturale, cat şi antropice, în contextul folosirii rationale a resurselor naturale;● promovarea unei mai bune înţelegeri a ecosistemelor terestre şi marine şi interactiunea dintre acestea şi alte ecosisteme;● dezvoltarea de scenarii şi strategii pentru prevenirea, combaterea, adaptarea la modificarea la nivel global a climei şi pentru conservarea biodiversitatii în contextul unei dezvoltări durabile;● sa sprijine dezvoltarea componentei europene a sistemelor de observare a climei, ecosistemelor terestre (inclusiv biodiversitatea) şi oceanice (de exemplu Euro-GOOS).(iii) Ecosisteme marine durabileScopul acestei acţiuni-cheie este sa promoveze managementul durabil integrat al resurselor marine şi să contribuie la aspectele marine din cel de al cincilea plan de acţiune al mediului. Sinergia cu alte activităţi relevante din programul-cadru va fi asigurata printr-un mecanism de coordonare specific.Cercetarea va fi directionata pe:● dezvoltarea bazei necesare de cunoştinţe ştiinţifice referitoare la procesele marine, ecosisteme şi interactiuni pentru utilizarea durabilă a mediului şi a resurselor marine;● reducerea activităţii umane asupra biodiversitatii, funcţionarea în bune condiţii a ecosistemelor marine şi dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru facilitarea resurselor marine, în mod sigur, economic şi durabil;● monitorizarea şi managementul fenomenelor costiere pentru a diminua poluarea, inundatiile şi eroziunea, în special de-a lungul coastelor fragile, şi pentru a facilita redarea unor suprafeţe de teren acoperite de apa;● posibilitatea prognozarii operaţionale a condiţiilor nefavorabile de mediu în vederea unor operaţiuni costiere sigure şi durabile, incluzând componentele necesare unui sistem corespunzător de observare marina.(iv) Oraşul viitorului şi moştenirea culturalăScopul acestei acţiuni-cheie este dezvoltarea armonioasă a mediului urban pornind de la o viziune globală inovatoare şi bazată pe economisirea resurselor, într-o maniera neagresiva faţă de mediul înconjurător, folosind modele avansate de organizare, reunind în particular îmbunătăţirea calităţii vieţii, restabilirea echilibrului social şi al protecţiei, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii culturale pentru exploatarea durabilă a potenţialului sau social-economic, pentru angajarea forţei de muncă şi turism. Activitatea va fi concentrata mai ales pe următoarele prioritati:● noi modele de dezvoltare durabilă a oraşelor europene şi a regiunilor urbane, precum şi elaborarea de scenarii şi cercetări social-economice pe termen mediu şi lung, activităţi de dezvoltare şi demonstraţii concentrate mai ales pe sprijin economic şi competitivitate, planificare urbana şi arhitecturala, integrare socială, securitate, eficienta energetica şi conservarea energiei (în special la clădiri şi în transportul urban) şi reţelele informationale (conceptul de "oraşe digitale");● dezvoltarea şi demonstrarea de tehnologii şi produse pentru diagnoza, protecţia, conservarea, restaurarea şi exploatarea raţională a moştenirii culturale europene, punându-se accent atât pe promovarea valorilor culturale fixe, cat şi mobile şi pe calitatea vieţii;● dezvoltarea şi demonstrarea unor tehnologii pentru conservare, recuperare, renovare şi construcţie, care sunt sigure, economice, curate, eficiente şi durabile, în particular pentru grupuri mari de clădiri;● evaluarea comparativa şi implementarea eficienta a strategiilor pentru sisteme de transport durabile într-un mediu urban.b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … ● lupta împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor tehnologice grave, prin prevenirea, evaluarea impactului şi tehnici de prevenire;● dezvoltarea tehnologiilor generice pentru observarea Pământului prin sateliti*1), pentru monitorizarea mediului, resurselor şi alte aplicaţii în managementul ecosistemului;● studii referitoare la aspectele de dezvoltare social-economică ale modificării mediului înconjurător în perspectiva unei dezvoltări durabile (impact asupra societăţii, economiei şi forţei de muncă).c) Sprijinul pentru infrastructurile cercetării … În concordanta cu obiectivele generale prezentate, activităţile se vor axa, de exemplu, pe bazele de date, infrastructuri de cercetare marina şi centre computerizate pentru studiul climei.2. EnergieActivităţile din acest domeniu vor fi coordonate în mod corespunzător cu activităţile celui de al cincilea program-cadru Euratom de cercetare şi instruire, respectându-se diferenţele bazelor legale ale acestor doua programe.a) Acţiuni-cheie … (i) Sisteme energetice mai curate, inclusiv surse de energie regenerabileScopul acestei acţiuni-cheie este diminuarea impactului asupra mediului, cauzat de producerea şi utilizarea energiei în Europa. Activitatea se va concentra pe căutarea unor surse de energie mai curate, în special cele regenerabile, de asemenea, pe sprijinirea reducerii impactului asupra mediului, ca urmare a utilizării combustibililor fosili. Activitatea se va concentra pe:● producerea pe scara larga a electricitatii şi/sau a caldurii, cu reducerea emisiilor de CO(2) din cărbune, biomasa sau din alţi combustibili, inclusiv prin combinarea caldurii şi energiei;● dezvoltarea şi demonstrarea, inclusiv în scopul producerii descentralizate, în principal a resurselor de energie noi şi regenerabile, în special biomasa, celula de combustie, de tehnologii şi energie eoliana şi solara;● integrarea surselor de energie noi şi regenerabile în sistemul energetic;● tehnologii cu cost redus, pentru combaterea problemelor de mediu, în cazul producerii de energie.(îi) Energie economică şi eficienta pentru o Europa competitivăScopul acestei acţiuni-cheie este de a furniza Europei energie în mod sigur, eficient, curat şi economic, în beneficiul cetăţenilor, al funcţionarii societăţii şi al competitivitatii industriei. Vor fi efectuate activităţi în toate etapele ciclului energiei – producţie, distribuţie şi utilizare finala -, pentru a îmbunătăţi eficienta şi pentru a reduce costurile. Activitatea se va axa pe:● tehnologii pentru utilizarea raţională şi eficienta a energiei;● tehnologii pentru transportul şi distribuţia energiei;● tehnologii pentru stocarea energiei pe scara macro şi micro;● îmbunătăţirea extracţiei, explorării şi producţiei eficiente a hidrocarburilor;● îmbunătăţirea eficientei surselor noi şi regenerabile;● elaborarea scenariilor pentru cerere şi oferta în economie/mediu/sisteme energetice şi interactivitatea lor şi analiza eficacitatii costurilor (bazată pe costuri pe întreaga durata de viaţa) şi eficienta tuturor surselor de energie.b) Activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică de natura generica … ● studierea aspectelor socio-economice ale energiei în perspectiva dezvoltării durabile (impactul asupra societăţii, economiei şi forţei de muncă).–––––*1) Se va asigura o coordonare specifică a activităţilor referitoare la "tehnologiile spatiale", aplicaţie desfăşurata în cadrul fiecărui program tematic.2. A DOUA ACTIVITATETema orizontala "Confirmarea rolului internaţional al Comunităţii de cercetare"──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Scopurile principale ale acestei teme orizontale sunt acelea de a promova cooperarea ştiinţifică şi tehnologică internaţionala, de a întări capacităţile Comunităţii în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, de a asigura sprijin general pentru realizarea excelentei ştiinţifice în cadru larg, internaţional, şi de a contribui la aplicarea politicii externe a Comunităţii, ţinând seama şi de accesul de noi state membre.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Obiectivele generale ale cooperării ştiinţifice internaţionale sunt:● sa promoveze cooperarea ştiinţifică şi tehnologică între întreprinderi, organizaţii şi cercetători din tari terţe şi din Comunitate, care probabil va produce beneficii semnificative, reciproce şi echilibrate, luându-se în considerare nevoile şi circumstanţele diferite ale grupurilor individuale de tari şi regiuni, respectându-se totodată protecţia proprietăţii intelectuale;● sa faciliteze accesul centrelor de cercetare şi al întreprinderilor cu sediul în Comunitate la cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologice disponibile în afară Comunităţii, care servesc intereselor Comunităţii;● sa întărească poziţia şi rolul cercetării Comunităţii în arena ştiinţifică şi tehnologică internaţionala şi sa promoveze cultura ştiinţifică şi tehnologică europeană;● sa pregătească accesul de noi state membre, de exemplu prin încurajarea asocierii lor depline la programele-cadru, prin contribuţia la stabilizarea potenţialului CDT al ţărilor din Europa Centrala şi de Est, în general, şi al noilor state independente ale fostei Uniuni Sovietice, prin sprijinul şi dezvoltarea parteneriatelor euro-mediteraneene şi prin contribuţia la dezvoltarea durabilă economică, socială şi ştiinţifică a ţărilor în curs de dezvoltare;● sa ajute actorii europeni în cercetare sa dobândească informaţii şi sa câştige experienţa privind capacităţile de cercetare, activităţile şi priorităţile ţărilor terţe industrializate şi ale ţărilor cu "economii în formare", astfel încât să facă mai competitivă industria Comunităţii şi sa întărească prezenta acesteia pe noi pieţe.Cooperarea ştiinţifică şi tehnologică internaţionala se va realiza pe baza acordurilor de cooperare, acolo unde acestea exista, şi prin acest program orizontal de cooperare internaţionala, precum şi prin activităţi realizate în cadrul altor programe din acest program-cadru.1. Acţiuni specifice în programul de "cooperare internaţionala"Pe baza politicilor de cooperare în domenii specifice pe care Comunitatea le urmăreşte împreună cu diversii săi parteneri potenţiali, se vor pune în practica trei categorii de acţiuni cu o dimensiune internaţionala specifică, legate de problemele specifice cu care se confrunta aceste tari şi care nu sunt abordate prin alte activităţi ale programului-cadru. Numai aceste acţiuni vor fi finanţate prin programul specific de "cooperare internaţionala".a) Cooperarea cu anumite categorii de tari terţe: … ● state în faza de preaderare: promovarea centrelor lor de excelenta, măsuri insotitoare pentru facilitarea participării lor la alte programe ale programului-cadru, inclusiv la reţelele de cooperare;● noi state independente şi tari din Europa Centrala şi de Est, neaflate în faza de preaderare: sprijin pentru dezvoltarea potenţialului lor ştiinţific şi tehnologic (inclusiv INTAS pentru noile state independente, sub rezerva convenirii unui nou acord între membrii săi cu privire la continuarea sa), cooperarea în domenii de interes reciproc (inclusiv aplicaţii pe sateliti, probleme regionale legate de mediu şi sănătate);● ţările partenere mediteraneene: îmbunătăţirea capacităţilor lor CDT prin acţiuni comune şi promovarea inovarii; cooperarea în domenii de interes reciproc, mai ales aspecte regionale mediteraneene, inclusiv aspecte de mediu, sprijinul dezvoltării socio-economice, inclusiv dimensiunea urbana, tranzitia la societatea informationala şi conservarea moştenirii culturale, măsuri insotitoare pentru facilitarea participării la alte programe ale programului-cadru, inclusiv prin reţele de cooperare;● ţările în curs de dezvoltare: se va realiza un dialog politic cu privire la priorităţile şi necesităţile CDT pe grupe de tari şi regiuni. Activităţile de cooperare vor fi avute în vedere în particular în următoarele domenii: mecanisme şi condiţii pentru dezvoltare durabilă; managementul şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv aspecte privind producţia agricolă, mediul şi energia; sănătate, nutriţie şi securitate alimentara;● tari cu economii în curs de formare şi tari industrializate: schimburi de cercetători; organizarea de seminarii; măsuri insotitoare pentru promovarea de parteneriate şi pentru întărirea accesului reciproc la activităţile CDT, inclusiv, acolo unde este cazul, prin acorduri de cooperare ştiinţifică şi tehnologică.b) Formarea cercetatorilor … Se va înfiinţa un sistem de burse pentru a da tinerilor cercetători din ţările în curs de dezvoltare, din ţările mediteraneene şi din ţările cu economie în curs de formare ocazia de a colabora în laboratoare ale Comunităţii la proiecte specifice ale programului-cadru. O alta schema de burse va fi asigurata pentru un număr limitat de tineri cercetători din Comunitate, astfel încât să le permită acestora sa lucreze în laboratoare de înalta calitate, orientate spre industrie, în tari terţe, în domenii de interes pentru Comunitate.c) Coordonarea … Coordonarea cu acţiuni COST şi sprijinul pentru administraţia COST, coordonarea cu EUREKA şi cu organizaţii internaţionale implicate în activităţi de cercetare; coordonarea activităţilor urmărite prin alte programe ale programului-cadru corelate cu acelea urmărite prin alte acţiuni de cooperare ale Comunităţii (în mod deosebit PHARE, TACIS şi MEDA) şi cu activităţile de cooperare ale statelor membre.2. Cooperarea internaţionala urmărită prin alte activităţi ale programului-cadruParticiparea entităţilor din tari terţe va avea în principal doua forme:● participare la program pe baza asocierii depline cu programul-cadru: participarea entităţilor din tari terţe în condiţii similare cu cele ale entităţilor din statele membre. Asocierea deplina a statelor în faza de preaderare ar putea fi facilitata prin mecanisme adecvate de finanţare degresiva, putându-se utiliza, dacă se decide în acest sens, alte instrumente relevante ale Comunităţii (de exemplu PHARE). Pentru alte state în faza de preaderare, care considera ca participarea deplina la programul-cadru nu este fezabila pentru ele, poate fi avută în vedere asocierea parţială cu unul sau mai multe programe specifice complete;● participarea la programe specifice pe o baza proiect cu proiect: dacă în interesul Comunităţii este necesară semnarea unui acord de cooperare bilateral sau multilateral, în scopul de a asigura accesul la programe de înalta calitate ale ţărilor terţe şi aranjamente de drepturi de proprietate intelectuală, participarea proiect cu proiect va fi subiectul încheierii unui astfel de acord. Entităţile participante ale tarii terţe în principiu nu vor beneficia de fonduri în aceste programe, cu excepţia unor cazuri justificate în mod reglementar în interesul Comunităţii.Condiţiile detaliate în care entităţile din tari terţe şi organizaţiile internaţionale implicate în activităţi de cercetare pot participa la programul-cadru, inclusiv la aranjamentele financiare, vor fi specificate în decizia ce va fi adoptată ca urmare a art. 130 j) din tratat.3. A TREIA ACTIVITATETema orizontala "Promovarea inovarii şi încurajarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii"──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Inovarea este un factor-cheie pentru competitivitatea industriala, dezvoltarea durabilă socială şi economică şi crearea de locuri de muncă. Scopul este promovarea activităţilor de inovare, inclusiv crearea de întreprinderi inovatoare, şi facilitarea diseminarii şi exploatării rezultatelor cercetării şi sprijinirea transferului tehnologic.Întreprinderile mici şi mijlocii sunt factori şi actori cu rol important în inovare.Dezvoltarea IMM poate avea o contribuţie vitala la dezvoltarea economică şi socială, la activităţi economice noi, crearea de locuri de muncă şi competitivitate. IMM trebuie de aceea să aibă asigurat un acces mai uşor la tehnologiile avansate de care au nevoie, dar şi la oportunitatile oferite de Comisie, precum şi la cele oferite de programele de cercetare ale statelor membre.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Promovarea inovarii şi participarea IMM, deşi nu sunt sinonime, sunt strâns legate între ele. În măsura în care este posibil, aceasta tema va fi prin urmare implementata printr-o acţiune comuna care să acopere ambele aspecte. Mai mult decât atât, activităţile realizate în acest program vor fi complementare activităţilor întreprinse de statele membre şi activităţilor de promovare a inovarii şi vor incuraja participarea IMM, realizată în cadrul programului de lucru, care, în consecinţa, va fi sprijinita, suplimentata şi, acolo unde este necesar, directionata.1. Obiective generalea) Promovarea inovarii: … ● sprijinirea implementării politicilor de inovare în Uniunea Europeană, în special prin contribuţia la crearea unui mediu inovator;● creşterea constientizarii publicului în privinţa avantajelor inovarii;● îmbunătăţirea impactului economic şi social al activităţilor programelor-cadru de cercetare, prin asigurarea unei mai bune diseminari şi exploatări a rezultatelor acestora, precum şi transferul şi diseminarea tehnologiilor provenind din diferite surse, pornind de la cerinţele consumatorilor şi ale utilizatorilor;● simplificarea accesului participanţilor la program (în special IMM), prin asigurarea informării şi asistenţei instrumentelor care sprijină inovarea.b) Încurajarea participării IMM: … ● stimularea participării IMM la programele de cercetare şi transfer tehnologic către IMM, atât către IMM active în cercetare şi tehnologie înalta, cat şi către acelea cu capacitate redusă de cercetare sau fără, dar cu cerinţe tehnologice substanţiale şi capacitatea de absorbire a noilor tehnologii; asistarea IMM din Uniunea Europeană să îşi dezvolte capacităţile tehnologice, luând în considerare, de asemenea, problemele specifice ale IMM din regiunile mai puţin favorizate;● asistarea IMM în iniţierea de reţele transnationale şi parteneriate pentru absorbtia şi difuzia noilor tehnologii;● încurajarea dezvoltării legăturilor transnationale între IMM, firme mari, centre de cercetare şi universităţi.2. Acţiuni specifice din programele orizontalea) Promovarea inovarii: … ● identificarea şi diseminarea, împreună cu alte programe din programul-cadru, a unor mecanisme adecvate care să simplifice ciclul de viaţa al proiectelor, exploatarea, finanţarea din surse private, transferul de tehnologii şi rezultatele acestora, cu garantarea protecţiei cunoştinţelor dobândite;● dezvoltarea, validarea şi implementarea metodologiilor pentru acţiuni de transfer tehnologic integrand aspecte tehnologice, economice şi sociale ale inovarii şi, unde este necesar, diseminarea transnationala şi valorificarea rezultatelor ce nu deriva din programele tematice (luând în considerare caracteristici speciale ale fiecărui sector de activitate);● coordonarea studiilor şi analizelor realizate în diverse foruri şi integrarea rezultatelor acestora, în vederea stabilirii unui cadru comun de referinţa în domeniul politicilor de inovare.b) Încurajarea participării IMM: … ● managementul unui unic punct de intrare complementar pentru IMM, pentru toate programele de cercetare, în departamentele Comisiei, cu sprijinul reţelelor existente în statele membre; definirea şi managementul instrumentelor comune care să faciliteze participarea IMM la aceste programe (utilizarea pe cat posibil a metodelor electronice pentru dosare de informaţii, prezentarea de propuneri, ╙linii de sprijin", Intranet specializat pentru stimularea IMM în inovare etc.); furnizarea de informaţii despre programe şi instruire asupra pregătirii de propuneri;● creşterea implicarii IMM în toate fazele procesului de consultare/evaluare; după caz, asociaţiile lor reprezentative pot fi, de asemenea, consultate; asigurarea unei structuri şi a unui sistem cu reactie rapida pentru toţi potenţialii participanţi; asistenţa la stabilirea de consortii; simplificarea procedurilor şi creşterea ulterioară a eficientei aranjamentelor contractuale şi de plată; creşterea transparenţei;● apeluri pentru propuneri, deschise permanent, pentru măsuri specifice IMM, cum sunt activităţi de cercetare cooperativa şi acordarea de premii;● asistenţa către IMM în identificarea nevoilor tehnologice curente şi de perspectiva şi furnizarea de informaţii şi asistenţa în vederea îndeplinirii acestor necesitaţi.c) Acţiuni comune pentru inovare/IMM: … ● acţiuni la nivelul Comunităţii pentru raţionalizarea şi coordonarea reţelelor de informare şi asistenţa a cercetării comunitare şi ale activităţilor de inovare; management, împreună cu alte programe din programul-cadru, sprijinirea reţelei pentru inovare şi transfer tehnologic, utilizând cel mai bine centrele releu de inovare şi punctele focale CRAFT; consolidarea mecanismelor pentru culegerea şi diseminarea informaţiilor, cum ar fi serviciul de informare CORDIS;● asigurarea informării şi asistenţei, precum şi a activităţilor-pilot, în domeniul:– drepturilor de proprietate intelectuală;– accesului la finanţarea din surse private, îndeosebi capital de risc;– înfiinţării de firme inovatoare, în principal prin fonduri şi organizaţii europene (Fondul European de Investiţii, Banca Europeană de Investiţii şi schema Eurotech Capital).Obiectivul activităţilor-pilot va fi sa imbunatateasca capacităţile existente de informare, asistenţa şi analiza şi sa faciliteze accesul la instrumentele publice şi private existente, la nivel naţional sau comunitar, fără asigurarea de subvenţii pentru întreprinderi sau crearea unui instrument financiar competitiv;● identificarea şi promovarea, împreună cu alte programe ale programului-cadru, a celor mai bune practici de inovare.3. Interactiune cu acţiuni legate de activităţile programului-cadrua) Promovarea inovarii: … ● încurajarea pregătirii pentru exploatarea şi diseminarea rezultatelor pe durata fazei de cercetare;● asigurarea consistentei între activităţi pentru a evidenţia inovarea din alte programe şi a celor realizate în acest program;● coordonarea activităţilor "unităţilor de inovare" care sunt înfiinţate în cadrul programelor tematice, în scopul suplimentarii dimensiunii inovative în implementarea programelor (de exemplu, la selectarea şi monitorizarea proiectelor) şi, după caz, securizarea rezultatelor transferului tehnologic, inclusiv a proiectelor de transfer tehnologic cu un efect demonstrativ.b) Încurajarea participării IMM … Sprijin pentru participarea IMM în CDT şi activităţi demonstrative care să fie realizate în cadrul programelor:● activităţi de "cercetare cooperativa", la care să participe cel puţin 3 IMM reciproc independente, provenind din cel puţin două state membre, care să caute rezolvarea problemelor tehnologice comune, interne, sau prin delegarea unei a treia entităţi juridice cu capacitate corespunzătoare de cercetare;● activităţi care să sprijine şi sa încurajeze participarea IMM la proiecte de cercetare cooperativa (de exemplu, pe baza acordării de "premii exploratorii"), în acord cu cerinţele IMM pentru un sistem de sprijin flexibil şi accesibil.Sprijin pentru asigurarea şi îmbunătăţirea diseminarii şi valorificării rezultatelor din cadrul programelor tematice.4. A PATRA ACTIVITATETema orizontala "Îmbunătăţirea potenţialului uman de cercetare şi a bazei de cunoştinţe social-economice"──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Lumea îşi imbunatateste baza de cunoştinţe. Prioritatea Comunităţii în acest domeniu este calitatea cercetatorilor, inginerilor şi tehnicienilor săi. Scopul sau este de a păstra şi de a ajuta la dezvoltarea acestui potenţial printr-un sprijin important în sensul instruirii şi mobilitatii cercetatorilor şi prin îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetare.Comunitatea are, de asemenea, o tradiţie puternica de cercetare în domeniul stiintelor sociale şi economice şi al stiintelor umane, care trebuie să fie mobilizata pentru identificarea necesităţilor şi cerinţelor economice şi sociale, în prezent şi viitor, pentru a contribui la competitivitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor Comunităţii.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────1. Obiective generaleObiectivele generale ale acestei activităţi, care trebuie realizate în legătură cu acţiunile din întregul program-cadru, sunt concentrate în doua domenii importante de activitate, şi anume: îmbunătăţirea potenţialului uman de cercetare şi îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe social-economice. În cele din urma acţiunile vor fi în sensul:– dezvoltării potenţialului uman de cercetare al Comunităţii, prin eforturi speciale de asigurare a egalităţii accesului şi stabilirii unui mai bun echilibru între bărbaţi şi femei, prin instruirea şi mobilitatea cercetatorilor pentru a contribui, inter alia, la eforturile de creare de noi locuri de muncă;– îmbunătăţirii accesului la infrastructurile de cercetare;– sprijinirii Comunităţii pentru a deveni o atractie pentru cercetători şi pentru promovarea cercetării europene pe scena internaţionala, precum şi pentru promovarea unei culturi europene ştiinţifice şi tehnologice;– intaririi bazei de cunoştinţe social-economice printr-o acţiune-cheie specifică, pentru o mai buna înţelegere a problemelor-cheie cu care se confrunta societatea europeană;– sprijinirii dezvoltării ştiinţifice şi a politicilor tehnologice, precum şi a altor politici comunitare.2. Acţiuni specifice programului orizontala) Îmbunătăţirea potenţialului uman de cercetare … Sprijinirea instruirii şi mobilitatii cercetatorilorAcţiunile vor acoperi:– stabilirea de reţele de instruire pentru cercetare, pe proiecte de înalta calitate, inclusiv pentru acelea provenind din domenii noi de cercetare, axate pe subiecte liber alese de cercetători. Accentul se va pune pe instruirea şi pe dezvoltarea tinerilor cercetători la nivel pre-doctoral şi post-doctoral;– stabilirea unui sistem coerent de burse "Marie Curie", axat pe burse individuale pentru tineri cercetători de valoare, cu experienţa de cercetare corespunzătoare, acordate pentru subiecte alese de cercetătorii înşişi.Schemele suplimentare şi complementare includ:– burse gazduite de industrie, acordate în regim de finanţare comuna întreprinderilor (inclusiv IMM) pentru instruirea tinerilor cercetători;– burse de dezvoltare pentru sprijinirea dezvoltării capacităţii cercetării de vârf în regiunile defavorizate ale Comunităţii;– burse pentru cercetătorii cu experienţa pentru promovarea mobilitatii între industrie şi academie;– sprijin pentru vizite scurte ale studenţilor doctoranzi în locuri de instruire.Îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetareScopul principal este de a îmbunătăţi accesul la infrastructurile de cercetare (instalaţii mari, reţele de distribuţie a facilităţilor, centre infrastructurale de competenţa), cu specificăţia ca aceste măsuri nu sunt preluate de alte activităţi ale programului-cadru. În cele din urma măsurile sunt luate pentru sprijinul cercetatorilor cu acces transnational la infrastructurile care sunt de interes pentru Comunitate, ţinând seama de raritatea şi/sau de specializarea lor, incluzând, acolo unde este necesar, măsuri complementare pentru sprijinul stabilirii reţelelor dintre infrastructurile operaţionale şi proiectele aferente de cercetare.Promovarea excelentei ştiinţifice şi tehnologiceAcest obiectiv este necesar pentru stimularea, prin schimb, a excelentei ştiinţifice şi tehnologice şi pentru obţinerea celor mai bune realizari ale cercetării. Activităţile vor fi construite pe activităţile naţionale complementare şi vor include sprijin pentru conferinţe ştiinţifice de înalt nivel, interconectarea cercetatorilor din Comunitate cu colegi care îşi desfăşoară activitatea în afară Comunităţii, distincţii pentru activitatea de cercetare de nivel înalt, inclusiv "Premiul European Descartes" acordat cercetatorilor pentru rezultate ştiinţifice şi tehnologice deosebite, obţinute din cercetarea europeană desfăşurata în colaborare, şi acţiuni care cresc constientizarea publicului şi produc informaţii asupra unor subiecte de importanţa ştiinţifică, disponibile publicului la nivelul Comunităţii, inclusiv prin intermediul reţelelor electronice.b) Acţiuni-cheie: îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe socio-economice … Scopul acestei acţiuni-cheie este sa definească fundamentul dezvoltării culturale, economice şi sociale, cu crearea de noi locuri de muncă şi pentru crearea societăţii bazate pe cunoaştere în Europa. Ea acoperă un număr de subiecte care corespund obiectivelor generale din programul-cadru. Activitatea se va concentra pe:– analizarea schimbărilor sociale, demografice şi structurale, inclusiv a fenomenului de xenofobie, rasism şi emigrare în Europa, precum şi a impactului acestora asupra dezvoltării economice, integrării sociale şi protecţiei sociale;– relaţii între dezvoltarea tehnologică, ocuparea forţei de muncă şi societate, inclusiv condiţii de lucru şi calificarea forţei de muncă, precum şi inovarea în educaţie şi instruire, inclusiv pentru noile profesiuni apărute;– analizarea rolului în schimbare al instituţiilor europene, sistemelor de guvernare şi cetateniei în procesul integrării europene, luând în considerare impactul cultural, mediul social şi legal. Validarea noilor modele de dezvoltare, urmărind creşterea coeziunii economice şi sociale, reducerea somajului şi calitatea vieţii, luând în considerare dezvoltarea de servicii şi economia paralela.c) Alte activităţi vor fi realizate în sprijinul politicilor de dezvoltare ştiinţifice şi tehnologice … Scopul consta în sprijinirea dezvoltării bazei de cunoştinţe specifice, necesare elaboratorilor de politici şi altor utilizatori, pe teme legate de politici în domeniul ştiinţei şi tehnologiei europene. Fundamentată şi complementara activităţilor naţionale şi internaţionale, aceasta acţiune va acoperi dezvoltarea indicatorilor corespunzători şi de comparaţie, urmărirea şi evaluarea tehnologică, analiza strategica a elementelor specifice de politica şi, acolo unde este necesar, promovarea unui schimb de informaţii şi experienţa între elaboratorii de politici şi cercetători.3. Interactiunea cu acţiuni legate de alte activităţi din programul-cadruAceasta activitate va include acţiuni de coordonare, sprijin şi însoţire, necesare pentru asigurarea consistentei cu acţiuni întreprinse în alte programe din programul-cadru, asupra aspectelor legate de obiectivele şi de activităţile acestui program. Programul va asigura, de asemenea, prin mecanisme corespunzătoare de monitorizare şi coordonare, includerea adecvată a consideratiilor de natura strategica şi social-economică în activităţi de cercetare ale programelor tematice. +
Anexa 3 ––- CEL DE AL CINCILEA PROGRAM-CADRU (1998-2002) Sume şi repartiţie – milioane ecu – (preţuri curente)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Acţiuni indirecte: – prima activitate 10.843*1) – cea de a doua activitate 475 – cea de a treia activitate 363 – cea de a patra activitate 1.280 Acţiuni directe*2) 739────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Suma totală maxima 13.700────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *1) din care, în medie 10% pentru IMM. *2) vor fi realizate de JRC. – milioane ecu –────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Repartizare indicativa între temele primei activităţi: – calitatea vieţii şi managementului resurselor vii 2.413 – societatea informationala prietenoasa pentru utilizator 3.600 – creştere competitivă şi durabilă 2.705 – energie, mediu şi dezvoltare durabilă: – mediu şi dezvoltare durabilă 1.083 – energie 1.042────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10.843────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── +
Anexa 4––-REGULIpentru participarea financiară a ComunităţiiComunitatea va contribui financiar la activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică, inclusiv la activităţile demonstrative, denumite în continuare acţiuni indirecte CDT, realizate în cadrul programelor specifice de implementare a programului-cadru. În completare se vor realiza activităţi directe de cercetare şi dezvoltare în domeniile acoperite de programul-cadru, denumite în continuare acţiuni directe CDT.1. Acţiuni indirecte CDTAcţiunile indirecte CDT vor cuprinde: acţiuni cu împărţirea costurilor, care vor fi mecanismul principal pentru implementarea programelor specifice, cum ar fi burse de instruire, sprijin pentru reţele, acţiuni concertate şi măsuri de însoţire.a) Acţiuni cu împărţirea costurilor: … ● proiecte de cercetare şi dezvoltare tehnologică, proiecte demonstrative, proiecte combinate CDT/demonstrative:– proiecte de cercetare şi dezvoltare tehnologică: proiecte destinate sa conducă la obţinerea de cunoştinţe noi, utile la dezvoltarea de noi produse, procese şi/sau servicii şi/sau la îmbunătăţirea celor existente, pentru a răspunde cerinţelor politicilor comunitare;– proiecte demonstrative: proiecte destinate sa demonstreze viabilitatea noilor tehnologii, care oferă un avantaj economic potenţial, dar care nu pot fi comercializate direct;– proiecte combinate CDT/demonstrative: proiecte atât cu componenta de cercetare şi dezvoltare tehnologică, cat şi cu componenta demonstrativa;● îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetare.În completare vor fi acordate măsuri de sprijin al infrastructurii de cercetare în cadrul altor acţiuni indirecte CDT, sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetare, la costurile adiţionale primite de cercetătorii Comunităţii şi punerea la dispoziţie de instalaţii;● stimularea tehnologiilor pentru încurajarea şi facilitarea participării IMM la activităţi CDT:Proiecte de "cercetare cooperativa": proiecte ce permit participarea a cel puţin 3 IMM independente din cel puţin două state membre, pentru transferarea rezolvării problemelor tehnologice comune către entităţi legale terţe cu capacităţi corespunzătoare de cercetare."Premii exploratorii" pentru sprijinirea fazei exploratorii a proiectului. Aceasta poate consta în studii de fezabilitate, pregătirea şi validarea proiectului, căutare de parteneri pentru o perioadă care nu va depăşi 12 luni.b) Burse de instruire … Bursele de instruire se definesc în contextul celei de-a patra activităţi (burse "Marie Curie"). Bursele ce se acordă în cadrul activităţilor 1, 2 şi 4 vor asigura o indemnizaţie pentru bursier, care va include cheltuielile de asigurare socială şi o contribuţie la costurile implicate de mobilitate. Va fi inclusă o contribuţie la costurile eligibile ale instituţiei gazda, în cazul în care aceasta se afla în Comunitate.c) Sprijin pentru reţele de instruire de cercetare şi reţele tematice: … ● reţele de instruire de cercetare în contextul celei de-a patra activităţi. Sprijinul va fi acordat pentru costurile adiţionale eligibile legate de înfiinţarea şi funcţionarea reţelei;● reţele tematice: reţelele grupează, de exemplu, întreprinderi, utilizatori, universităţi, centre de cercetare, organizaţii şi infrastructuri de cercetare, constituite în jurul unui obiectiv ştiinţific şi tehnologic dat, astfel încât să se faciliteze coordonarea activităţilor şi transferul de cunoştinţe. Sprijinul va fi acordat pentru costurile adiţionale eligibile de coordonare şi implementare a reţelei.d) Acţiuni concertate … Acţiunile concertate vor fi destinate coordonării proiectelor CDT care au primit deja finanţare în scopul schimbului experienţei acumulate, extinderii efortului de cercetare la diversi factori implicaţi pentru atingerea masei critice, pentru diseminarea rezultatelor şi informarea utilizatorilor.e) Măsuri de însoţire … Măsurile de însoţire vor contribui la implementarea programelor specifice sau la pregătirea activităţilor viitoare pentru atingerea obiectivelor lor strategice. Ele vor cauta sa pregătească sau sa sprijine alte acţiuni indirecte CDT. Se exclud măsurile dedicate comercializării produselor, proceselor sau serviciilor, activităţilor de marketing şi promovării vânzărilor.Deciziile adoptate pentru programele specifice pot detalia acţiunile indirecte CDT descrise mai sus, aducând condiţii suplimentare sau limitări.Regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universitatilor la acţiuni indirecte CDT şi pentru diseminarea rezultatelor vor fi specificate în decizia Consiliului, adoptată conform art. 130 j) din tratat. Costurile eligibile vor fi definite în aceasta decizie şi specificate detaliat în contract.În completarea acţiunilor directe CDT descrise mai jos JRC vor concura progresiv pentru finanţarea acţiunilor indirecte CDT ale programului-cadru.2. Acţiuni directe CDTAcţiunile directe CDT, implementate prin Centre Comune de cercetare (JRC), vor acoperi cercetarea şi activităţile de sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional. JRC poate asigura sprijin acolo unde are expertiza specială sau chiar unica, comunitară, sau unde i s-au încredinţat activităţi necesare de încadrare şi implementare a sarcinilor şi politicilor comunitare care implica Comisia, conform tratatului, şi care necesita imparţialitatea JRC. JRC va realiza activităţile sale în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi cu întreprinderile din Europa.3. Cotele de participareÎn deciziile de adoptare a programelor specifice care implementeaza cel de al cincilea program-cadru nu vor exista derogări de la cotele financiare de participare specificate mai jos, cu excepţia unor cazuri speciale bine justificate.────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Activitate Cota participării la programul-cadru────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Acţiuni indirecte Proiecte tehnologice şi 50% din costurile eligibile totale*1) şi *2) de cercetare Proiecte demonstrative 35% din costurile eligibile totale*1) şi *2) Proiecte combinate între 35% şi 50% din costurile eligibile cercetare/demonstraţii totale*1), *2) şi *3) Sprijin pentru acces la maximum 100% din costurile eligibile infrastructuri de cercetare adiţionale Proiecte de "cercetare 50% din costurile eligibile totale*1) cooperativa" "Premii exploratorii" 75% din costurile eligibile totale Burse de instruire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale*4) Reţele de instruire în cercetare maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Reţele tematice Acţiuni concertate maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Măsuri de însoţire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Acţiuni directe 100% din costuri──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Aceste cote pot fi modificate în cazuri individuale care se conformează cadrului de lucru al Comunităţii pentru ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare şi art. 8 din Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii ale Acordului OMC.2*) În situaţia specială a entităţilor legale care nu ţin evidenţa contabilă analitica, costurile eligibile adiţionale generate ca rezultat al cercetării vor fi finanţate până la 100% . … *4) În cazul burselor gazduite de industrie, aceasta va fi în mod uzual de circa 50% din totalul costurilor eligibile.4. Întreprinderi comuneOrice decizie a Consiliului luată ca urmare a art. 130 o), conform art. 3 (2) din prezenta decizie, se va supune, acolo unde este necesar, regulilor de participare financiară ale Comunităţii.–––-Anexa 3 a fost introdusă de art. 2 din ORDONANŢA nr. 32 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 31 ianuarie 2000.––––
