ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 2 noiembrie 2023

Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 18 decembrie 2018 s-a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 14 lit. (b) coroborat cu art. 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, respectiv obligația de închidere a 68 de depozite de deșeuri neconforme municipale, industriale periculoase sau nepericuloase.În acest sens, prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 144/2019, s-au declarat de utilitate publică inclusiv lucrările de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri, efectuate de stat prin autoritățile administrației publice centrale, ca urmare a stabilirii în sarcina acestuia a unor măsuri, în baza unor hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar expropriatorul pentru lucrările de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu.Luând în considerare faptul că în situația nerespectării obligației de a lua măsuri pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, în contextul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, România riscă sancțiuni pecuniare drastice, care pot dezechilibra bugetul de stat, pe un termen considerabil,în baza faptului că Administrația Fondului pentru Mediu, instituție aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost desemnată pentru gestionarea activităților de închidere a 28 din cele 33 de depozite de deșeuri neconforme, iar 5 depozite de deșeuri neconforme vor fi închise de către operatorii economici sau administrațiile publice locale care le dețin, din fonduri proprii, a derulat o analiză-diagnostic – due diligence, finanțată din Fondul pentru mediu, în vederea stabilirii situației în care se află operatorii economici care dețin în proprietate depozitele neconforme de deșeuri care vor fi supuse exproprierii, precum și pentru stabilirea informațiilor de ordin tehnic necesare lansării procedurilor de achiziție pentru întocmirea studiilor de fezabilitate,luând în calcul faptul că analiza s-a efectuat pentru 25 de depozite de deșeuri industriale, respectiv 17 depozite de deșeuri periculoase și 8 depozite de deșeuri nepericuloase, prevăzute în Memorandumul aprobat de către Guvernul României în data de 11 august 2021, celelalte 3 depozite de deșeuri neconforme având deja demarate procedurile în vederea realizării activităților de elaborare de studii necesare în vederea închiderii,ca urmare a situațiilor analizate în cadrul celor 25 de depozite care fac obiectul analizei-diagnostic, s-a constatat că sunt necesare modificări legislative în cazul unora dintre depozitele ce fac obiectul analizei-diagnostic, ce au la bază diferențele de suprafețe ale acestor depozite, astfel cum sunt menționate în tabelele 5.3 și 5.4 din anexa nr. 5 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, și cele rezultate din măsurătorile întocmite pe parcursul realizării analizei-diagnostic,având în vedere aspectele menționate anterior, precum și faptul că în urma procedurii de tip analiză-diagnostic – due diligence au rezultat diferențe în suprafețele depozitelor, dar și datorită faptului că o serie de depozite au fost închise, tabelele 5.1, 5.3 și 5.4 din anexa nr. 5 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 trebuie actualizate, de urgență, în vederea gestionării activităților de închidere a depozitelor.Ținând cont de faptul că, în cazul unei viitoare sesizări a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 260 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în legătură cu neexecutarea hotărârii în Cauza C-638/18, sancțiunile posibile se pot concretiza atât în plata unei sume forfetare minime, stabilită în prezent pentru România la 1.708.000 euro, cât și în plata unor penalități cominatorii între 1.830 euro și 109.800 euro pe zi de întârziere,luând în considerare acțiunea introdusă la data de 15 februarie 2022 de Comisia Europeană împotriva României, Cauza C-109/22, prin care Comisia solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene să constate că, prin faptul că nu a luat toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții în Cauza C-301/17, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 260 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, acțiune în curs de soluționare, iar procedura scrisă s-a finalizat în data de 29 septembrie 2022,ținând cont de faptul că, prin acțiunea introdusă la data de 15 februarie 2022 de Comisia Europeană împotriva României, Cauza C-109/22, Comisia solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene să oblige România, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la plata unor penalități pe zi de întârziere pentru încălcarea obligației de a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii în Cauza C-301/17 și că 44 din cele 68 de depozite de deșeuri la care se referă această hotărâre nu sunt încă închise în conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, în cuantum de 29.781,3 euro pe zi de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză și până la adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii în Cauza C-301/17, precum și să oblige România, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare pronunțării hotărârii în Cauza C-301/17, până la data luării tuturor măsurilor necesare de către România pentru a se conforma acestei hotărâri sau, în lipsa luării acestor măsuri, până la data pronunțării hotărârii de către Curte în prezenta cauză, sub rezerva depășirii sumei forfetare minime de 1.643.000 euro.Având în vedere că în cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare a ambalajelor sistemului de garanție-returnare, producătorii, prin intermediul administratorului sistemului de garanție-returnare, sunt obligați să declare și să achite contribuțiile stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, impunându-se modificarea și completarea acestui act normativ,luând în considerare că sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile poate fi implementat cu succes numai prin trasarea unui cadru legislativ riguros care să permită evaluarea și perfecționarea actorilor vizați, în speță a producătorilor, prin respectarea obligației de plată a acestor contribuții de către operatorii economici, astfel încât să fie crescut gradul de conștientizare a importanței îndeplinirii obiectivelor de returnare și astfel să fie îndeplinite obiectivele naționale în domeniu, impuse de calitatea României de stat membru al Uniunii Europene,în baza faptului că din perspectiva autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, pentru ca sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje nereutilizabile să fie eficient, este important ca România să se asigure că obiectivele trasate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, republicată, cu modificările ulterioare, sunt îndeplinite,ținând cont că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să pună în aplicare obligațiile care derivă din acquis-ul Uniunii Europene și să adopte acte normative care creează cadrul necesar și predictibil pentru autoritățile administrației publice locale și mediul privat, în sensul stimulării performanței, concurenței echitabile, evitând astfel obstacolele în calea bunei funcționări a pieței interne,luând în considerare necesitatea instituirii unor măsuri care privesc modul de reglementare și organizare a sistemului de gestionare a deșeurilor, astfel încât să reflecte prevederile directivelor europene în ceea ce privește mecanismele care vor conduce la atingerea obiectivelor de pregătire pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor, care au devenit mult mai ambițioase, reflectând mai bine politica Uniunii Europene de a trece la o economie circulară,având în vedere importanța îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive,luând în considerare necesitatea utilizării instrumentelor economice în scopul de a promova aplicarea ierarhiei deșeurilor, care includ, printre altele, descurajarea eliminării deșeurilor prin depozitare și incinerare, schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată și schemele de răspundere extinsă a producătorilor, schema de garanție bănească pentru returnarea ambalajelor reutilizabile prin care se va aplica în mod eficient și transparent principiul răspunderii extinse a producătorului,având în vedere necesitatea introducerii unor definiții noi, din perspectiva corelării cu tipurile de investiții propuse prin Programul operațional de dezvoltare durabilă 2021-2027, program elaborat în acord cu Strategia privind economia circulară și care răspunde nevoilor de dezvoltare și continuare a proiectelor demarate prin programele precedente în domeniul gestionării deșeurilor municipale și sprijină îmbunătățirea guvernanței în acest sector,în baza faptului că prin Planul național de redresare și reziliență al României (PNRR) se urmăresc investiții în managementul sustenabil al gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile finanțate prin PNRR, care vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a metanului și a amoniacului rezultate din activitățile agricole specifice, precum și reducerea poluării cu nitrați și nitriți,pentru respectarea obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și valorizarea principiilor cooperării loiale, bunei-credințe și echivalenței,având în vedere importanța integrării sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, ca modalitate de îndeplinire a obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorilor în cadrul normativ existent, implementarea coerentă a noului sistem de garanție-returnare presupune inclusiv completări aduse Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, cu scopul de a contura distincția și particularitățile sistemului de garanție-returnare față de sistemele preexistente.Luând în considerare faptul că art. 297 alin. (2) și art. 300 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conferă dreptul instituțiilor publice titulare ale unui drept de administrare de a închiria bunuri astfel deținute, proprietate publică a statului, dar prin actul de constituire a Administrației Fondului pentru Mediu, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt prevăzute venituri rezultate în urma exercitării acestui drept,având în vedere faptul că, în cadrul aparatului administrativ al autorităților administrației publice centrale se desfășoară o serie de proiecte de protecție a mediului, cu impact semnificativ în rândul populației, care nu fac parte din categoriile de proiecte sau programe de protecție a mediului stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, Fondul pentru mediu neputând fi accesat prin ghidurile de finanțare, precum și faptul că la nivelul la care multe dintre aceste proiecte se desfășoară, respectiv cel local, de comunitate, fondurile alocate la nivel central sunt insuficiente pentru derularea acestora, care au, de altfel, un impact țintit, eficient, în ceea ce privește efectele derulării proiectelor care țin de protecția mediului, iar printre acestea se regăsește și Programul „Săptămâna verde“, program național, în acord cu prevederile raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile“, elaborat de către grupul de lucru de la nivelul Administrației Prezidențiale, ale Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 59/2023, și ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările și completările ulterioare,ținând cont de faptul că prin Ordinul ministrului educației nr. 3.629/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului „Săptămâna verde“ se realizează activități educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice și la protejarea mediului, precum și de faptul că programul contribuie la dezvoltarea competențelor antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor de investigare inter- și transdisciplinară a realității înconjurătoare și formarea unor comportamente responsabile față de mediul înconjurător,având în vedere că programul „Săptămâna verde“ are o durată de 5 zile lucrătoare consecutive în timpul anului școlar și se desfășoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unități de învățământ, conform prevederilor ordinului ministrului educației privind structura anului școlar, valabil în anul școlar respectiv, și că, potrivit Ordinului ministrului educației nr. 3.629/2023, unitățile și instituțiile de învățământ implicate în organizarea și implementarea Programului „Săptămâna verde“ beneficiază și de sprijinul Ministerului Educației și al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,întrucât se instituie posibilitatea acordării finanțării beneficiarului Ministerul Educației, prin alocarea de sume din Fondul pentru mediu destinate derulării Programului „Săptămâna verde“, și, în scopul creării cadrului legal necesar aplicării în totalitate a drepturilor și obligațiilor autorităților administrației publice centrale prevăzute la art. 300 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se completează veniturile la Fondul pentru mediu cu sumele rezultate din exercitarea dreptului de proprietate sau administrare asupra bunurilor deținute cu aceste titluri,luând în considerare că realizarea investiției I.1 – Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, din cadrul componentei 2 din PNRR, respectiv împădurirea a 56.700 ha, are ca scop îmbunătățirea condițiilor de mediu din România, dar și creșterea potențialului unor terenuri agricole slab productive sau neproductive, prin împădurire,având în vedere că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 236/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în Planul național de redresare și reziliență, a fost modificat art. 1 alin. (1) lit. a), prin excluderea din categoria terenurilor eligibile a tuturor categoriilor de pajiști permanente, inclusiv a pajiștilor fără valoare naturală ridicată, astfel încât ținta prevăzută în PNRR devine dificil de îndeplinit,în baza faptului că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, care au fost armonizate cu prevederile legislației europene, pajiștile permanente pot fi împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condițiilor de mediu potrivit legii, precum și a faptului că pentru împădurirea terenurilor a fost reglementată o schemă de ajutor de stat care a primit decizie favorabilă din partea Comisiei Europene,în scopul îndeplinirii obiectivului de a împăduri suprafața de 56.700 ha, este necesară introducerea în categoria terenurilor eligibile a pajiștilor care nu fac parte din categoria terenurilor agricole cu valoare naturală ridicată, precum și a terenurilor degradate și neproductive agricol, ce necesită ameliorare prin împădurire, cu mențiunea că prin această modificare nu se aduce atingere prevederilor Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale – 2022/C 485/01.Întrucât elementele antemenționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat și având în vedere consecința negativă asupra bugetului de stat pe care ar produce-o neadoptarea acestor măsuri,în considerarea faptului că aceste aspecte vizează interesul public general și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  + 
Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 9 alineatul (1), după litera y) se introduc două noi litere, lit. z) și aa), cu următorul cuprins:z)o contribuție datorată de către operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, republicată, cu modificările ulterioare, calculată începând cu data de 1 ianuarie 2024 astfel:1.pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil din metal pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuția este egală cu valoarea garanției prevăzute la art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările ulterioare; … 2.pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil din sticlă și/sau plastic, după caz, pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuția este egală cu valoarea dublă a garanției prevăzute la art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările ulterioare; … 3.plata contribuțiilor prevăzute la pct. 1 și 2 se efectuează în cazul neîndeplinirii obiectivelor minime anuale de returnare pentru diferența dintre cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare prevăzute la art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările ulterioare, și cantitățile de ambalaje validate în baza codului de bare ca fiind returnate în cadrul sistemului de garanție-returnare, conform art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările ulterioare; …  … aa)sumele încasate în urma închirierii bunurilor mobile sau imobile aflate în proprietatea sau în administrarea Administrației Fondului pentru Mediu, cu respectarea prevederilor legale. …  … 2.La articolul 10, după alineatul (3^5) se introduce un nou alineat, alin. (3^6), cu următorul cuprins:(3^6)Suplimentar față de obligațiile legale de raportare în vigoare, operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. z) sunt obligați să declare trimestrial, prin intermediul administratorului, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de raportare, următoarele informații despre ambalajele prevăzute la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare: a)cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile exprimate în kg, tip de material, respectiv în număr de unități de ambalaje primare nereutilizabile, raportate de operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. z) ca fiind introduse pe piață; … b)cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile exprimate în kg, tip de material, respectiv număr de unități, returnate conform Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările ulterioare; … c)cantitățile de deșeuri de ambalaje primare nereutilizabile exprimate în kg, tip de material, respectiv în număr de unități, încredințate de administratorul sistemului de garanție-returnare spre reciclare, respectiv cele care intră în instalații de reciclare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021, republicată, cu modificările ulterioare. …  … 3.La articolul 11, după alineatul (2^4) se introduce un nou alineat, alin. (2^5), cu următorul cuprins:(2^5)Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. z) se datorează anual de către operatorii economici prevăzuți la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se plătesc prin intermediul administratorului sistemului de garanție-returnare până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor. … 4.La articolul 13 alineatul (1), după litera ff) se introduce o nouă literă, lit. gg), cu următorul cuprins:gg)Programul «Săptămâna verde …  … 5.La articolul 13, alineatul (2^5) se modifică și va avea următorul cuprins:(2^5)Sumele rezultate din aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c), v) și z) se utilizează pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii gestionării deșeurilor în vederea atingerii obiectivelor naționale în domeniu, având la bază strategia stabilită de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. … 6.La articolul 13, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5)Categoriile de lucrări și/sau proiecte pentru protecția mediului care se pot finanța conform prevederilor alin. (1) lit. m), o), p), t), v), aa), bb) și ee), precum și sumele destinate finanțării acestora și mecanismul de finanțare pentru derularea proiectului prevăzut la lit. gg) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului. … 7.La articolul 13, după alineatul (5^3) se introduce un nou alineat, alin. (5^4), cu următorul cuprins:(5^4)Beneficiarul programului prevăzut la alin. (1) lit. gg) este Ministerul Educației. … 8.Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 17Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-f), i), j), p), q), s), ș), ț), v)-z) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului. …  + 
Articolul IIOrdonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 18 august 2021, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 38, după primul alineat, care devine alineatul (1), se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:(2)Actualizarea anexei nr. 5 se face prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor ori de câte ori autoritatea publică centrală pentru protecția mediului apreciază ca fiind necesar. … 2.La anexa nr. 5, tabelele 5.1, 5.3 și 5.4 se modifică și vor avea următorul cuprins: + 
Tabelul 5.1Depozite neconforme clasa «b» din zona urbană care au sistat depozitarea conform anilor înscriși în tabel^1^1 Depozite care fac obiectul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018.

…………………………………………………………………………………….. + 
Tabelul 5.3Depozite de deșeuri industriale periculoase care au sistat/încetat depozitarea până la 31 decembrie 2006^2^2 Depozite care fac obiectul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018.

 + 
Tabelul 5.4Depozite de deșeuri industriale nepericuloase care au sistat/încetat depozitarea între 1 ianuarie 2007 și 16 iulie 2009^3^3 Depozite care fac obiectul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018

 …  + 
Articolul IIILa anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 26 august 2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, după punctul 39 se introduc șase noi puncte, pct. 40-45, cu următorul cuprins:40.instalație de tratare mecano-biologică – instalație de tratare a deșeurilor municipale reziduale care implică atât tratarea mecanică, cât și cea biologică, din care rezultă deșeuri cu potențial de valorificare, deșeuri tratate, inclusiv, după caz, CLO și/sau digestat, biogaz, RDF/SRF și reziduuri; … 41.instalație integrată de tratare – instalație de tratare a deșeurilor care implică cel puțin două activități ale serviciului de salubrizare și care asigură tratarea deșeurilor colectate separat, în două trepte, treapta mecanică, inclusiv sortare, după caz, și cea biologică anaerobă și/sau aerobă. În funcție de fluxul tehnologic/caracteristicile tehnologice al/ale instalației integrate de tratare, din instalație pot rezulta, după caz: deșeuri cu potențial de valorificare prin reciclare, compost, deșeuri tratate, inclusiv, după caz, CLO și/sau digestat, biogaz, RDF/SRF și reziduuri rezultate din procesele de tratare mecanică și biologică; … 42.RDF – „Refuse Derived Fuel“ – mixtură provenită din deșeuri municipale solide nepericuloase tratate, inclusiv sortate, utilizată drept combustibil alternativ în instalații de incinerare și coincinerare, dar și în alte sectoare care produc căldură/energie; … 43.SRF – „Solid Recovery Fuel“ – produs rezultat din tratarea deșeurilor municipale solide nepericuloase, care respectă standardul european EN ISO 21640:2021, utilizat drept combustibil alternativ în instalațiile de incinerare și coincinerare a deșeurilor, dar și în alte sectoare care produc căldură/energie; … 44.CLO – „Compost Like Output“ – deșeu rezultat din tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale, maturat până la stabilizarea raportului C:N, carbon: azot și reducerea nivelului de acizi grași, utilizat pentru straturile de suport și de acoperire a depozitelor de deșeuri, pentru reabilitarea minelor abandonate și/sau a terenurilor contaminate. Acesta poate conține material contaminant față de compostul finit și nu îndeplinește criteriile complete ale unui compost; … 45.deșeuri municipale reziduale – fracția de deșeuri municipale rămasă după separarea la sursă a celorlalte fracții de deșeuri municipale, respectiv biodeșeuri, deșeuri de plastic, hârtie și carton, metale, sticlă, textile, deșeuri periculoase, deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori portabili, ulei alimentar uzat, precum și alte fracții de deșeuri municipale colectate separat în vederea reciclării/neutralizării. …  + 
Articolul IVArticolul 16 din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:1.După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:(2^1)La depunerea declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru mediu operatorii economici prevăzuți la alin. (1) au obligația de a menționa în cadrul acestora, distinct, ambalajele primare nereutilizabile care se supun prevederilor art. 10 alin. (5). … 2.După alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:(5^1)Începând cu data intrării în funcțiune a sistemului de garanție-returnare, obiectivele minime anuale ale operatorilor economici prevăzuți la alin. (1) în ceea ce privește ambalajele primare nereutilizabile care fac obiectul sistemului de garanție-returnare, prevăzut la art. 10 alin. (5) și (6), se realizează exclusiv prin intermediul administratorului SGR, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, republicată, cu modificările ulterioare. …  + 
Articolul VLa articolul 1 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în Planul național de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 7 aprilie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 236/2023, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a)întocmirea proiectelor, precum și efectuarea lucrărilor de împădurire și de întreținere a plantațiilor realizate pe terenurile pretabile pentru împădurire din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, cu excepția pajiștilor naturale permanente, zonelor umede și altor terenuri agricole cu o valoare naturală ridicată, la solicitarea persoanelor fizice și juridice, precum și a unităților administrativ-teritoriale; …  + 
Articolul VILa articolul 2 alineatul (4) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 10 octombrie 2023, punctele 8 și 14 se modifică și vor avea următorul cuprins:8.deșeuri reziduale – conform prevederilor pct. 45 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare; … ……………………………………………………………………………………14.instalație integrată de tratare – conform prevederilor pct. 41 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare; … 
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
p. Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului,
Lucian-Ioan Rus,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Adrian-Ioan Veștea
Ministrul educației,
Ligia Deca
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Câciu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan BoloșBucurești, 2 noiembrie 2023.Nr. 96.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește