Având în vedere invocarea la 29 martie 2017 de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a art. 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care a determinat inițierea procesului de retragere a acestuia din Uniunea Europeană, denumit în continuare Brexit,în contextul în care Acordul de retragere negociat între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care prevede condițiile unei retrageri ordonate a acestui stat din Uniunea Europeană, va intra în vigoare doar după ratificarea acestuia de către Parlamentul britanic și aprobarea de către Parlamentul European,ținând cont de deznodământul imprevizibil al procesului de retragere, în condițiile în care Parlamentul britanic nu a aprobat încă Acordul de retragere, sporind posibilitatea ca retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană să se desfășoare de o manieră nereglementată, fără un acord,având în vedere că retragerea fără acord este o ipoteză posibilă, care excedează voinței individuale a statelor membre, a cărei materializare ar pune în pericol interesul public prin afectarea nemijlocită și iremediabilă a drepturilor cetățenilor, fiind necesară luarea unor măsuri urgente pentru prevenirea unor asemenea consecințe, în considerarea faptului că protejarea drepturilor cetățenilor a constituit prioritatea principală a României și a Uniunii Europene în cadrul procesului Brexit, întrucât, în absența unor prevederi specifice, retragerea fără acord a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra vieții cetățenilor români din acest stat și a cetățenilor britanici din România, care nu ar trebui să suporte costul procesului Brexit, având în vedere că, în lipsa unei reglementări specifice, regimul cetățenilor britanici din România și al membrilor de familie ai acestora devine unul incert, inclusiv din punctul de vedere al legalității șederii acestora pe teritoriul României,dată fiind necesitatea adoptării unui cadru normativ în baza căruia să fie adoptate în timp util măsurile subsecvente necesare pentru asigurarea continuității exercițiului drepturilor cetățenilor vizați, respectiv reglementarea coerentă a statutului juridic al acestora,în baza angajamentului asumat de către Guvernul României prin Memorandumul cu titlul „Plan de măsuri privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord“ adoptat în ședință de Guvern, la 19 martie 2019, care prevede o abordare generoasă față de cetățenii britanici care și-au exercitat dreptul la libera circulație în România, în vederea protejării drepturilor și intereselor legitime ale acestora, în spiritul reciprocității, în contextul adoptării de către Uniunea Europeană a unor măsuri de contingență în domenii specifice și limitate care nu acoperă totalitatea aspectelor prevăzute de legislația Uniunii Europene în vigoare aplicabilă în prezent în domeniul drepturilor cetățenilor,în considerarea faptului că stadiul actual al retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană constituie o situație extraordinară, complexă și fără precedent, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune luarea, de îndată, a tuturor măsurilor necesare pentru protejarea drepturilor cetățenilor în eventualitatea unei retrageri fără acord, în lipsa acestor măsuri statutul juridic al acestora fiind afectat nemijlocit și iremediabil,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. +
Capitolul IDispoziții generale +
Articolul 1(1)Prezenta ordonanță de urgență reglementează unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, fără acordul întemeiat pe art. 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. (2)Pentru scopul aplicării prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a)persoană cu statut Brexit:(i)cetățenii britanici și membrii de familie ai acestora înregistrați pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv; … (ii)cetățenii britanici și membrii de familie ai acestora intrați în România, dar neînregistrați, până la data retragerii inclusiv; … (iii)cetățenii britanici și membrii de familie ai acestora care au obținut rezidența permanentă pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv; … … b)membru de familie – persoanele care se află în una dintre următoarele situații:(i)soțul sau soția cetățeanului britanic; … (ii)descendenții în linie directă care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului britanic, precum și cei ai soțului/soției; … (iii)ascendenții în linie directă care se află în întreținerea cetățeanului britanic, precum și cei ai soțului/soției; … (iv)persoană aflată în întreținere – orice alt membru de familie care, în țara de reședință sau de cetățenie, se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul britanic ori se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia; … (v)partener – persoana care conviețuiește cu cetățeanul britanic, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau din Confederația Elvețiană sau înregistrat conform legii din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord anterior datei retragerii sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relația de conviețuire poate fi dovedită; … … c)persoană cu statut post-Brexit – membri de familie ai cetățenilor britanici, prevăzuți la lit. b) pct. (i)-(iii), care nu și-au exercitat dreptul la liberă circulație până la data retragerii inclusiv, dar care aveau calitatea de membri de familie ai acestora la această dată, care intră pe teritoriul României în perioada de tranziție pentru a se alătura cetățeanului britanic aflat pe teritoriul României; … d)perioada de tranziție – perioada până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv în care persoanele cu statut post-Brexit pot intra pe teritoriul României în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și pot beneficia de dispozițiile relevante ale prezentei ordonanțe de urgență; … e)data retragerii fără acord (în continuare, data retragerii) – data la care în mod efectiv încetează statutul de membru al Uniunii Europene pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. … +
Capitolul IIDispoziții privind dreptul de ședere +
Secţiunea 1Intrarea și șederea pe teritoriul României +
Articolul 2Prezenta ordonanță de urgență utilizează termeni și expresii având semnificația prevăzută în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 3Persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit se bucură, pe teritoriul României, de drepturile prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 4(1)Persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit au următoarele obligații:a)să respecte legislația română pe timpul șederii în România; … b)să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade; … c)să se supună controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii; … d)să se supună, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens; … e)să declare, în termen de 30 de zile, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care le-a acordat dreptul de ședere următoarele: (i)orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României; … (ii)prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat; … … f)să solicite un nou document de identitate în cazul în care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală; … g)să declare, în termen de 48 de ore, la organul de poliție competent teritorial, furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat sau a documentelor de identitate. … (2)În cazul persoanelor cu statut Brexit și al persoanelor cu statut post-Brexit care își schimbă domiciliul sau reședința, termenul prevăzut la alin. (1) lit. e) curge de la data stabilirii la noua adresă. +
Articolul 5Persoanelor cu statut Brexit care au obținut rezidența permanentă pe teritoriul României sau au fost înregistrate pe teritoriul României în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la data retragerii inclusiv li se recunosc până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv documentele eliberate de către Inspectoratul General pentru Imigrări. +
Articolul 6Intrarea persoanelor cu statut Brexit și a celor cu statut post-Brexit în România se face cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen). +
Secţiunea a 2-aDispoziții privind obținerea vizei de lungă ședere +
Articolul 7(1)Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei pentru persoanele cu statut post-Brexit se eliberează gratuit de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care acestea își au reședința sau domiciliul.(2)Viza de lungă ședere se eliberează fără obligativitatea depunerii la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări a unei cereri de reîntregire a familiei de către persoana cu statut Brexit. (3)Solicitarea de viză trebuie însoțită de următoarele documente:a)certificatul de căsătorie sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie; … b)dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei; … c)certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului. … +
Secţiunea a 3-aDispoziții privind dreptul de ședere temporară +
Articolul 8(1)Persoanele cu statut Brexit intrate pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv, dar neînregistrate în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot solicita, în termen de maximum 90 de zile de la data retragerii, prelungirea dreptului de ședere temporară în România, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.(2)Dreptul de ședere temporară în România se prelungește dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a)nu sunt semnalați de autoritățile competente că prezintă un pericol pentru apărarea și securitatea națională ori sănătatea publică; … b)posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, cu excepția cazurilor în care acesta a expirat după intrarea în România și, din motive independente de voința persoanei în cauză, respectivul document nu a putut fi prelungit; … c)fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit și locuiesc efectiv la adresa la care declară că au reședința sau domiciliul pe teritoriul României; … d)fac dovada că dețin mijloace de întreținere pentru ei și membrii lor de familie, cel puțin la nivelul venitului minim garantat în România. … (3)Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical, eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada mijloacelor de întreținere, precum și, după caz, de unul dintre următoarele documente: a)dovada legăturii de rudenie în cazul membrilor de familie; … b)documente emise de autoritățile din statul de cetățenie sau de rezidență prin care se face dovada că membrul de familie al cetățeanului britanic se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul britanic sau se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia; … c)documentul prin care se atestă faptul că relația de parteneriat cu cetățeanul britanic a fost înregistrată, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relație de conviețuire cu cetățeanul britanic, în cazul parteneriatului neînregistrat. … (4)Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente. +
Articolul 9(1)Persoanele cu statut Brexit înregistrate până la data retragerii inclusiv, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, prelungirea dreptului de ședere temporară în România, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.(2)Dreptul de ședere temporară în România se prelungește dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2).(3)Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 8 alin. (3).(4)Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 8 alin. (4). +
Articolul 10(1)Persoanele cu statut post-Brexit pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în România, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.(2)Dreptul de ședere temporară în România se prelungește dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2).(3)Dreptul de ședere temporară în România se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere cetățeanului britanic.(4)Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 8 alin. (3).(5)Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 8 alin. (4). +
Articolul 11(1)Dreptul de ședere temporară în România al persoanelor cu statut Brexit prevăzute la art. 8 și 9 se prelungește pentru o perioadă de cinci ani, pentru scopul prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2)Dreptul de ședere temporară în România al persoanelor cu statut post-Brexit se prelungește pentru scopul prevăzut la art. 62 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (3)Dacă se constată că la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, prelungirea dreptului de ședere temporară se refuză cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 52 alin. (1^1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare. +
Secţiunea a 4-aDispoziții privind dreptul de ședere pe termen lung +
Articolul 12(1)Persoanelor cu statut Brexit care au obținut rezidența permanentă pe teritoriul României în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la data retragerii inclusiv li se recunoaște acest drept ca drept de ședere pe termen lung acordat în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă solicită eliberarea permisului de ședere pe termen lung până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a)-c). (2)Cererea de eliberare a permisului de ședere pe termen lung va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical, eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, și de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României. +
Articolul 13(1)Dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioadă nedeterminată, persoanelor cu statut Brexit prevăzute la art. 8 și 9 care la data soluționării cererii sunt titulari ai unui drept de ședere temporară, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a)au avut drept de ședere temporară pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, iar în această perioadă împotriva acestora nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național; … b)fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul venitului minim garantat în România; … c)fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii; … d)nu prezintă pericol pentru securitatea națională; … e)nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani. … (2)Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.(3)Minorii pot obține drept de ședere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinți sunt titulari ai unui drept de ședere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere pe termen lung, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică. (4)La stabilirea continuității perioadei de ședere temporară nu sunt considerate întreruperi:a)absențele temporare de pe teritoriul României care nu depășesc 6 luni în decurs de un an; … b)absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu; … c)absența de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate și de naștere, boală gravă, participarea la programe de învățământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau o țară terță, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive. … (5)Dovada continuității șederii temporare pe teritoriul României prevăzute la alin. (1) lit. a) cade în sarcina solicitantului și poate fi făcută prin orice mijloc de probă.(6)Acordarea dreptului de ședere pe termen lung se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 4 din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice și a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările și completările ulterioare.(7)Dreptul de ședere pe termen lung se aprobă în condițiile prevăzute la art. 73 alin. (1), (2), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(8)Dacă se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propune șefului Inspectoratului General pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 74 alin. (2) și (5) din același act normativ.(9)Dreptul de ședere pe termen lung încetează în una dintre următoarele situații:a)persoana prezintă pericol pentru securitatea națională; … b)persoana absentează de pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de 5 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un alt stat membru al Uniunii Europene; … c)persoana formulează o cerere în acest sens; … d)persoana dobândește cetățenia română. … +
Secţiunea a 5-aDispoziții privind cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, de recunoaștere sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung și permisele de ședere eliberate +
Articolul 14(1)Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, precum și cele de recunoaștere sau acordare a dreptului de ședere pe termen lung se depun personal de către solicitanți.(2)Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară și cele de recunoaștere a dreptului de ședere pe termen lung vor fi soluționate în termen de 30 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.(3)Cererile de acordare a dreptului de ședere pe termen lung vor fi soluționate în termen de 60 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. +
Articolul 15(1)Prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 3 din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările și completările ulterioare.(2)În permisele de ședere eliberate persoanelor cu statut Brexit se înscriu mențiunile „Statut Brexit“ și „Drept de muncă“.(3)În permisele de ședere eliberate persoanelor cu statut post-Brexit se înscrie mențiunea „Reîntregirea familiei“. +
Articolul 16Fiecărei persoane cu statut Brexit și fiecărei persoane cu statut post-Brexit căreia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere pe termen lung i se atribuie sau i se menține, în cazul în care a fost atribuit deja, de către Inspectoratul General pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere. +
Articolul 17Persoanelor cu statut Brexit și persoanelor cu statut post-Brexit le sunt aplicabile prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește regimul șederii ilegale și documentele care se eliberează străinilor. +
Secţiunea a 6-aContravenții +
Articolul 18(1)Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:a)neîndeplinirea de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit a obligației de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de ședere în România prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b); … b)nedeclararea de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit a informațiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e) și f); … c)nerespectarea de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit a obligației prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g); … d)nedepunerea solicitării de prelungire a dreptului de ședere de către persoanele cu statut Brexit în termenul prevăzut la art. 8 alin. (1), dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020 inclusiv. … (2)În temeiul prezentei ordonanțe de urgență sunt considerate contravenții și faptele prevăzute la art. 134 pct. 10 teza 1 și pct. 13 teza 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art. 135 lit. a) din același act normativ.(3)Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă care se aplică după cum urmează:a)de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei șederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de ședere; … b)de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei șederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de ședere; … c)de la 800 lei la 1.200 lei, în cazul unei șederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de ședere. … (4)Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.(5)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori, după caz, de agenți constatatori anume desemnați ai altor instituții, potrivit competențelor.(6)Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. +
Capitolul IIIDispoziții privind accesul la piața muncii, coordonarea sistemelor de securitate socială, accesul la educație, recunoașterea calificărilor profesionale și exercitarea profesiilor +
Secţiunea 1Accesul la piața muncii +
Articolul 19(1)Persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit au acces nerestricționat pe piața muncii din România, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(2)Persoanele cu statut Brexit beneficiază de tratament egal cu cetățenii români sau ai altor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește:a)condițiile de angajare și de muncă, inclusiv în ceea ce privește salarizarea și măsurile de protecție împotriva concedierii sau a altor tratamente defavorabile din partea angajatorului, plățile restante care urmează a fi efectuate de către angajatori, referitoare la eventualele remunerații restante, precum și cerințele în materie de securitate și sănătate în muncă; … b)accesul la toate formele de pregătire profesională, potrivit legii; … c)accesul la serviciile oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. … +
Secţiunea a 2-aCoordonarea sistemelor de securitate socială +
Articolul 20Regulamentul (UE) 2019/500 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de stabilire a măsurilor de contingență în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2019/500, acoperă perioadele de activitate și de asigurare realizate în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord până la data retragerii inclusiv și se aplică tuturor ramurilor securității sociale prevăzute la art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. +
Articolul 21(1)Drepturile la prestații familiale și drepturile la prestații de șomaj stabilite până la data retragerii inclusiv, în temeiul legislației naționale, al Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, se mențin și după această dată, până la încetarea dreptului, în condițiile legii, în cazul persoanelor cu statut Brexit.(2)Drepturile la pensie în sistemul public de pensii și sistemele neintegrate sistemului public de pensii, stabilite până la data retragerii inclusiv, în temeiul legislației naționale, al regulamentelor prevăzute la alin. (1), se mențin și după această dată, fără discriminare, în cazul persoanelor cu statut Brexit.(3)Drepturile la prestații de accidente de muncă și boli profesionale stabilite în temeiul regulamentelor prevăzute la alin. (1) se mențin până la data retragerii inclusiv, în cazul persoanelor cu statut Brexit.(4)Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile A1 emise în temeiul regulamentelor prevăzute la alin. (1), pe numele cetățenilor trimiși pe teritoriul României cu menținerea la sistemul de securitate socială britanic, își încetează valabilitatea, aceștia având obligația de a respecta legislația de securitate socială din statul unde își desfășoară activitatea, respectiv România. +
Secţiunea a 3-aDreptul la prestații de securitate socială +
Articolul 22Drepturile la alocație de stat pentru copii, precum și drepturile la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, solicitate începând cu prima zi următoare datei retragerii de către persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit, se stabilesc în condițiile prevăzute de legislația națională pentru cetățenii străini, precum și în condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/500. +
Articolul 23Drepturile la prestații de șomaj solicitate începând cu prima zi următoare datei retragerii, în România, de persoanele cu statut Brexit se vor stabili în condițiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și în condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/500. +
Articolul 24Începând cu prima zi următoare datei retragerii, în sistemul de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale persoanelor cu statut Brexit le sunt recunoscute aceleași drepturi și obligații de asigurare ca cetățenilor români, cetățenilor străini și apatrizilor, în condițiile Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 25Începând cu prima zi următoare datei retragerii, în sistemul public de pensii și în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, persoanelor cu statut Brexit le sunt recunoscute aceleași drepturi și obligații de asigurări sociale ca cetățenilor români, cetățenilor străini și apatrizilor, în condițiile legislației naționale în materie de pensii și în condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/500. +
Articolul 26Începând cu prima zi următoare datei retragerii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, persoanelor cu statut Brexit și persoanelor cu statut post-Brexit le sunt recunoscute aceleași drepturi și obligații ca cetățenilor români, cetățenilor străini și apatrizilor, în condițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare. +
Secţiunea a 4-aRecunoașterea calificărilor profesionale și exercitarea profesiilor pentru persoanele cu statut Brexit +
Articolul 27(1)Calificările profesionale și experiența profesională, definite potrivit Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 200/2004, recunoscute anterior datei retragerii, continuă să fie recunoscute pe teritoriul României ulterior datei retragerii, în vederea asigurării unei exercitări neîntrerupte a unei profesii reglementate în România.(2)Calificările profesionale și experiența profesională, definite potrivit Legii nr. 200/2004, în curs de recunoaștere la data retragerii, sunt recunoscute conform normelor legale privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.(3)Recunoașterea calificărilor profesionale și a experienței profesionale, definite potrivit Legii nr. 200/2004, în vederea exercitării unei profesii reglementate pe teritoriul României, inițiate ulterior datei retragerii, pentru calificările profesionale obținute în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord anterior datei retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.(4)Recunoașterea calificărilor profesionale și a experienței profesionale, definite potrivit Legii nr. 200/2004, în vederea exercitării unei profesii reglementate pe teritoriul României, inițiate ulterior datei retragerii, pentru calificările profesionale obținute în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ulterior datei retragerii, având o formare începută înaintea retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.(5)Recunoașterea calificărilor profesionale din domeniul transporturilor se realizează potrivit prevederilor alin. (1)-(4) dacă prin alte reglementări specifice ale Uniunii Europene, acte normative, convenții și tratate internaționale la care România este parte nu este prevăzut altfel.(6)Recunoașterea calificărilor profesionale în vederea exercitării profesiei de auditor financiar se realizează potrivit prevederilor alin. (1)-(4) dacă prin alte reglementări specifice ale Uniunii Europene, acte normative, convenții și tratate internaționale la care România este parte nu este prevăzut altfel.(7)Calificările profesionale de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moașă, fizioterapeut, recunoscute anterior datei retragerii, continuă să fie recunoscute pe teritoriul României ulterior datei retragerii, în vederea asigurării unei exercitări neîntrerupte a unei profesii reglementate în România.(8)Calificările profesionale de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moașă, fizioterapeut, în curs de recunoaștere la data retragerii, vor fi recunoscute conform procedurii reglementate privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România prin procedura aplicabilă unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene.(9)Procedura de recunoaștere a calificărilor profesionale de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moașă, fizioterapeut, inițiată ulterior datei retragerii, pentru calificările profesionale obținute în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord anterior datei retragerii, se va derula conform procedurii reglementate privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România prin procedura aplicabilă unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene. +
Articolul 28Recunoașterea calificărilor profesionale și a experienței profesionale definite potrivit Legii nr. 200/2004 permite accesul la exercitarea pe teritoriul României de către persoanele cu statut Brexit a unei profesii reglementate în România în aceleași condiții ca și cetățenii români. +
Articolul 29Prestarea temporară de servicii de către persoanele cu statut Brexit în cadrul unei profesii reglementate pe teritoriul României după data retragerii continuă să se realizeze în aceleași condiții aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene. +
Articolul 30(1)Studiile recunoscute anterior datei retragerii continuă să fie recunoscute pe teritoriul României ulterior datei retragerii, în vederea asigurării unei exercitări neîntrerupte a activității pe care o desfășoară pe piața muncii sau a continuării studiilor pe teritoriul României.(2)Studiile aflate în curs de recunoaștere la data retragerii sunt recunoscute conform normelor legale aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene în vederea accesului la piața muncii sau la continuarea studiilor pe teritoriul României.(3)Recunoașterea studiilor în vederea accesului la piața muncii sau la continuarea studiilor, inițiată ulterior datei retragerii, în cazul în care acestea au fost absolvite sau efectuate anterior datei retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.(4)Recunoașterea studiilor în vederea accesului la piața muncii sau la continuarea studiilor, inițiată ulterior datei retragerii, în cazul în care acestea au fost absolvite sau efectuate ulterior datei retragerii și începute anterior retragerii, se realizează conform procedurii aplicabile unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene. +
Secţiunea a 5-aAccesul la educație +
Articolul 31Persoanele cu statut Brexit beneficiază de aceleași condiții de școlarizare cu cele aplicabile cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, dacă prin alte acte normative sau tratate internaționale nu este prevăzut altfel. +
Secţiunea a 6-aDecontarea tratamentelor în curs +
Articolul 32(1)Persoanele asigurate în sistemul de asigurări de sănătate al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și care la data retragerii se află în tratament, pe teritoriul României, la furnizori de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice și altele asemenea, aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, acordat pe baza unui card european de asigurări sociale de sănătate/certificat provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate/document de deschidere de drepturi la tratament planificat – S2, valabile, beneficiază de decontarea serviciilor medicale în continuarea tratamentului, până cel târziu la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.(2)Furnizorii de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice și altele asemenea, aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, au obligația:a)să acorde persoanelor prevăzute la alin. (1) servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice și altele asemenea, potrivit Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actelor normative subsecvente acesteia, precum și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare; … b)să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, medicamentele, dispozitivele medicale, materialele sanitare specifice și altele asemenea acordate și decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele prevăzute la alin. (1); … c)să prezinte casei de asigurări de sănătate, în vederea decontării, facturile pentru serviciile prevăzute la lit. b), însoțite de copii ale documentelor care au deschis dreptul la servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice și altele asemenea și, după caz, de documentele justificative/documentele însoțitoare, la tarifele/prețurile de referință stabilite pentru cetățenii români asigurați, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale actelor normative subsecvente. … (3)Casa de asigurări de sănătate are obligația să deconteze furnizorilor de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice și altele asemenea, aflați în relații contractuale cu aceasta, contravaloarea serviciilor medicale, a medicamentelor, a dispozitivelor medicale, a materialelor sanitare specifice și a altora asemenea, acordate persoanelor prevăzute la alin. (1), la termenele prevăzute în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în actele normative subsecvente acesteia. (4)Casa de asigurări de sănătate are obligația să factureze instituțiilor competente din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord contravaloarea serviciilor medicale, a medicamentelor, a dispozitivelor medicale, a materialelor sanitare specifice și altora asemenea, acordate persoanelor prevăzute la alin. (1), potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și Regulamentului (CE) nr 987/2009, în vederea recuperării contravalorii serviciilor medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (1).(5)Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile S1 – Înregistrare pentru asigurare medicală, înscrise de către casele de asigurări de sănătate, pe numele persoanelor asigurate în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și ale Regulamentului (CE) nr 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, își încetează valabilitatea, persoanele având obligația de a respecta prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 33(1)Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România și care la data retragerii se află în tratament, pe teritoriul Regatului Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord, la furnizori de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice și altele asemenea, acordat pe baza unui card european de asigurări sociale de sănătate/certificat provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate/document de deschidere de drepturi la tratament planificat – S2, valabile, beneficiază de decontarea serviciilor medicale în continuarea tratamentului, până cel târziu la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.(2)Costurile prestațiilor în natură prevăzute la alin. (1) se suportă de către casele de asigurări de sănătate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, la solicitarea instituțiilor competente din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sau a asiguratului, după caz, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 729/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind rambursarea și recuperarea cheltuielilor reprezentând asistență medicală acordată în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, cu modificările și completările ulterioare. (3)Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile S1 – Înregistrare pentru asigurare medicală, emise de către casele de asigurări de sănătate pe numele persoanelor asigurate în România, în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, de stabilire a procedurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, își încetează valabilitatea în relația cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, acestea având obligația de a respecta legislația de securitate socială din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. +
Capitolul IVDispoziții speciale +
Secţiunea 1Dispoziții speciale privind cetățenii români care la data retragerii au beneficiat de un drept de ședere în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord +
Articolul 34În cazul cetățenilor români care au realizat perioade de asigurare în sistemul de securitate socială din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord până la data retragerii și care, după această dată, revin în România și solicită acordarea unor drepturi de securitate socială pentru perioadele respective, se aplică prevederile art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/500. +
Articolul 35Cetățenii români care, începând cu prima zi următoare datei retragerii, nu mai beneficiază de drepturile similare de alocație de stat pentru copii în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au dreptul, în România, la alocație de stat pentru copii, în condițiile prevăzute de art. 17 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru reglementarea modalităților de stabilire și plată a alocației de stat pentru copii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2008, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 36(1)Drepturile cetățenilor români la prestații de accidente de muncă și boli profesionale stabilite în baza prevederilor legislației naționale și ale Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială inițiate și acordate înainte de data retragerii se mențin și după această dată, respectiv până la finalizarea tratamentului. (2)Costurile prestațiilor în natură prevăzute la alin. (1) se suportă din sumele necesare prevăzute pentru asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat la solicitarea instituției competente din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.(3)Începând cu prima zi următoare datei retragerii, documentele portabile A1 emise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 pe numele cetățenilor români trimiși pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu menținerea la sistemul de securitate socială din România, își încetează valabilitatea, în relația cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, aceștia având obligația de a respecta legislația de securitate socială din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. +
Secţiunea a 2-aRecunoașterea studiilor și a calificărilor profesionale, precum și exercitarea profesiilor în cazul cetățenilor români, al cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene și al cetățenilor statelor din Spațiul Economic European și din Confederația Elvețiană în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană +
Articolul 37(1)Recunoașterea, în scopul exercitării unei profesii reglementate, a calificărilor profesionale obținute de către cetățeni români, cetățeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord până la data retragerii se realizează, după data retragerii, conform dispozițiilor legale aplicabile în cazul în care calificarea profesională a fost obținută într-un stat membru al Uniunii Europene.(2)Recunoașterea studiilor absolvite sau efectuate de către cetățeni români, cetățeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord până la data retragerii se realizează, după data retragerii, conform dispozițiilor legale aplicabile în cazul în care studiile au fost absolvite sau efectuate într-un stat membru al Uniunii Europene.(3)Recunoașterea, în scopul exercitării unei profesii reglementate de către cetățeni români, cetățeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, a calificărilor profesionale a căror formare a început înainte de data retragerii, precum și recunoașterea studiilor începute în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, înainte de data retragerii, se realizează, după data retragerii, conform dispozițiilor legale aplicabile calificărilor obținute, precum și studiilor absolvite sau efectuate într-un stat membru al Uniunii Europene. +
Capitolul VDispoziții tranzitorii +
Articolul 38Ulterior datei retragerii, cetățenii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și membrii de familie ai acestora, indiferent de cetățenie, pot beneficia, în România, de aceleași condiții de școlarizare aplicabile persoanelor cu statut Brexit, în cazul în care se asigură condiții reciproce de către partea britanică și dacă prin alte acte normative sau tratate internaționale nu este prevăzut altfel. +
Articolul 39În cazul cererilor pentru eliberarea certificatelor de înregistrare și a cărților de rezidență depuse anterior datei retragerii și nefinalizate, se aplică dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, iar taxele percepute anterior acestei date se restituie solicitanților. +
Articolul 40Sub rezerva reciprocității, în situația ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără încheierea unui acord de retragere, mandatele europene de arestare, precum și celelalte cereri, ordine sau decizii în aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală în Uniunea Europeană transmise de către autoritățile române celor din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, respectiv primite de autoritățile române din partea celor britanice, aflate în curs de soluționare la data ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, vor continua să fie executate potrivit legislației aplicabile la data emiterii acestora. +
Capitolul VIDispoziții finale +
Articolul 41(1)Prezenta ordonanță de urgență, cu excepția art. 1 alin. (1) și alin. (2) lit. e) și art. 34-37, intră în vigoare în prima zi următoare datei retragerii sub rezerva îndeplinirii la acea dată a condiției de reciprocitate, respectiv dacă la data retragerii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord acordă cetățenilor români care și-au exercitat dreptul la liberă circulație în acest stat până la data retragerii inclusiv și membrilor acestora de familie cel puțin același regim juridic ca cel stabilit prin prezentul act normativ cetățenilor britanici care și-au exercitat dreptul la liberă circulație în România până la data retragerii inclusiv și membrilor acestora de familie, respectiv la data îndeplinirii condiției de reciprocitate, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei retragerii.(2)Dispozițiile art. 1 alin. (1) și alin. (2) lit. e) și art. 34-37 intră în vigoare în prima zi următoare datei retragerii. +
Articolul 42În măsura în care condiția de reciprocitate se îndeplinește ulterior datei retragerii, dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică de la data constatării prin decizie a prim-ministrului a îndeplinirii condiției de reciprocitate. +
Articolul 43Ulterior punerii în aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul României se asigură de îndeplinirea constantă a condiției de reciprocitate și adoptă măsurile care se impun în acest scop.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
p. Ministrul afacerilor externe,
Dănuț Sebastian Neculăescu,
secretar de stat
Ministrul educației și cercetării,
Cristina Monica Anisie
Ministrul muncii și protecției sociale,
Victoria Violeta Alexandru
Ministrul sănătății,
Victor Sebastian Costache
Viceprim-ministru,
Raluca Turcan
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin Cîțu
Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Antonel Tănase București, 13 noiembrie 2019.Nr. 70.
