ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000

pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civilă



În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă: + 
Articolul ICodul de procedură civilă se modifica şi se completează după cum urmează:1. Litera a) a punctului 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:"a) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la 10 miliarde lei inclusiv, precum şi procesele şi cererile în aceasta materie al căror obiect este neevaluabil în bani;"2. Litera b) a punctului 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:"b) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei;"3. După litera b) a punctului 1 al articolului 2 se introduce litera b^1) cu următorul cuprins:"b^1) conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe;"4. Punctul 1 al articolului 3 va avea următorul cuprins:"1. în prima instanţa, procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei, precum şi procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor administraţiei publice centrale;"5. Punctul 3 al articolului 3 va avea următorul cuprins:"3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţa de tribunale în procesele şi cererile în materie comercială, precum şi în alte cauze prevăzute de lege;"6. Articolul 16 va avea următorul cuprins:"Art. 16. – Cererile în materia reorganizării judiciare şi a falimentului sunt de competenţa exclusiva a tribunalului în circumscripţia căruia se afla sediul principal al debitorului."7. După articolul 18 se introduce articolul 18^1 cu următorul cuprins:"Art. 18^1. – Instanţa investită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţa după valoarea obiectului cererii rămâne competenţa sa judece chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ceea ce priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect."8. Alineatul 5 al articolului 22 va avea următorul cuprins:"Instanţa competenţa sa judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare."9. Punctul 6 al articolului 27 va avea următorul cuprins:"6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;"10. Alineatul 3 al articolului 30 va avea următorul cuprins:"Recuzarea tuturor membrilor unei secţii a Curţii Supreme de Justiţie se judeca de o alta secţie a Curţii Supreme de Justiţie."11. Alineatul 2 al articolului 32 va avea următorul cuprins:"Dacă recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii."12. Articolul 35 se abroga.13. Alineatul 2 al articolului 38 va avea următorul cuprins:"Strămutarea pentru siguranţa publică se poate cere numai de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."14. După alineatul 4 al articolului 40 se introduce un alineat, care devine alineatul 5, cu următorul cuprins:"Aceasta instanţa va fi instiintata de îndată despre admiterea cererii de strămutare. În cazul în care instanţa a săvârşit acte de procedura sau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedura îndeplinite ulterior strămutării şi hotărârea pronunţată sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de strămutare."15. Alineatul 5 al articolului 40, devenit alineatul 6, se abroga.16. Alineatul 2 al articolului 43 va avea următorul cuprins:"Actele de procedura îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte."17. Alineatul 1 al articolului 44 va avea următorul cuprins:"În caz de urgenta, dacă persoana fizica lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată sa stea în judecata, nu are reprezentant legal."18. După alineatul 1 al articolului 44 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"Dispoziţiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă."19. Articolul 45 va avea următorul cuprins:"Art. 45. – Ministerul Public poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale disparutilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.În cazul în care procurorul a pornit acţiunea, titularul dreptului la care se referă acţiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispoziţiile prevăzute în art. 246, 247 şi 271-273, iar în cazul în care procurorul şi-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecaţii.Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, dacă apreciază ca este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.În cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii.Procurorul poate, în condiţiile legii, sa exercite căile de atac împotriva oricăror hotărâri, iar în cazurile prevăzute de alin. 1 poate să ceara punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat."20. După articolul 45 se introduce articolul 45^1 cu următorul cuprins:"Art. 45^1. – Actele procesuale de dispoziţie reglementate de art. 246, 247 şi 271-273 sau de alte dispoziţii legale, făcute în orice proces de reprezentanţii persoanelor prevăzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, dacă instanţa apreciază ca ele nu sunt în interesul acelor persoane."21. Articolul 73 se abroga.22. Alineatul 1 al articolului 75 va avea următorul cuprins:"Asistenţa judiciară cuprinde:1. acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în condiţiile legii;2. apărarea şi asistenţa gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor."23. Alineatul 1 al articolului 81 va avea următorul cuprins:"Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea asistenţei judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale, şi vor fi urmărite potrivit legii. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată a acestor sume, constituie titlu executoriu şi se va comunică din oficiu organelor fiscale, prin îngrijirea grefierului."24. Alineatul 1 al articolului 82 va avea următorul cuprins:"Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie facuta în scris şi sa cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor şi ale reprezentantului, obiectul cererii şi semnatura."25. Alineatul 2 al articolului 82 va avea următorul cuprins:"În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii. Despre toate acestea judecătorul va face menţiune pe cerere."26. Alineatele 3 şi 4 ale articolului 82 se abroga.27. Alineatul 3 al articolului 83 va avea următorul cuprins:"Reprezentantul legal va alătură copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale."28. Alineatul 4 al articolului 83 se abroga.29. Articolul 86 va avea următorul cuprins:"Art. 86. – Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se afla cel căruia i se comunică actul.Instanţa solicitată, când i se cere sa îndeplinească procedura de comunicare pentru alta instanţa, este obligată sa ia de îndată măsurile necesare, potrivit legii, şi sa trimită instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii.În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia."30. Punctul 2 al articolului 87 va avea următorul cuprins:"2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, după caz, al reprezentantei."31. Punctul 4 al articolului 87 se abroga.32. Punctul 5 al articolului 87 va avea următorul cuprins:"5. cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar;"33. Alineatul 1 al punctului 8 al articolului 87 va avea următorul cuprins:"8. în cazul în care prin tratate sau convenţii internaţionale la care este parte România sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla în străinătate, având domiciliul sau reşedinţa cunoscută, printr-o citaţie scrisă trimisa cu scrisoare recomandată cu dovada de primire. Dispoziţiile art. 114^1 alin. 4 sunt aplicabile."34. La alineatul 1 al articolului 88, după punctul 5 se introduce punctul 5^1 cu următorul cuprins:"5^1. alte menţiuni prevăzute de lege;"35. Articolul 91 va avea următorul cuprins:"Art. 91. – Înmânarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedura, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 şi 7, precum şi în cele prevăzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 şi 6 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat ori notar public, se poate face funcţionarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care îşi va arata în clar numele şi prenumele, precum şi calitatea, iar apoi va semna dovada."36. După articolul 92 se introduce articolul 92^1 cu următorul cuprins:"Art. 92^1. – Comunicarea citaţiei şi a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afişare în cazul persoanelor juridice, precum şi al asociaţiilor sau societăţilor care, potrivit legii, pot sta în judecata, cu excepţia cazurilor în care se refuza primirea sau dacă se constata, la doua termene consecutive, lipsa oricărei persoane la sediul acestora."37. Alineatul 4 al articolului 95 va avea următorul cuprins:"Dacă pârâtul se înfăţişează şi dovedeşte ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinţa, toate actele de procedura ce au urmat încuviinţării acestei citări vor fi anulate, reclamantul putând fi sancţionat cu amendă şi obligat la despăgubiri, potrivit legii."38. Articolul 99 se abroga.39. După capitolul IV din titlul II al Cărţii I se introduce capitolul IV^1, intitulat "Amenzi judiciare şi despăgubiri", cu următorul cuprins:"CAPITOLUL IV^1Amenzi judiciare şi despăgubiriArt. 108^1. – Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:1. cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:a) introducerea, cu rea-credinţa, a unor cereri vadit netemeinice; … b) formularea, cu rea-credinţa, a unei cereri de recuzare sau de strămutare; … c) obţinerea, cu rea-credinţa, a citarii prin publicitate a oricărei părţi; … d) obţinerea, cu rea-credinţa, de către reclamantul căruia i s-a respins cererea, a unor măsuri asiguratorii prin care pârâtul a fost pagubit; … e) contestarea, cu rea-credinţa, a scrierii sau semnăturii unui înscris; … 2. cu amendă judiciară de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanţa, în afară de cazul în care acesta este minor; … b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de către aceştia a îndatoririlor stabilite de lege sau de către instanţa, dacă în acest mod s-a cauzat amânarea judecării procesului; … c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute; … d) neluarea, de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiza, a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei; … e) neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţa; … f) refuzul sau omisiunea unei autorităţi ori a altei persoane de a comunică la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidentele ei; … g) cauzarea amânării judecării sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea actelor de procedura. … Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă pct. 2 al alin. 1, dacă motive temeinice le-au împiedicat sa aducă la îndeplinire obligaţiile ce le revin.Art. 108^2. – Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanţa pentru asigurarea ordinii şi solemnitatii şedinţei de judecată se sancţionează cu amendă de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.Nerespectarea de către orice persoană a dispoziţiilor privind desfăşurarea normală a executării silite se sancţionează de către preşedintele instanţei de executare, la cererea executorului, cu amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.O dată cu aplicarea sancţiunii se va stabili în ce consta abaterea săvârşită.Art. 108^3. – Cel care, cu intenţie sau din culpa, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea părţii interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.Art. 108^4. – Amenda şi despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.Art. 108^5. – Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, data în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."40. La articolul 109 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata."41. Punctele 1 şi 2 ale articolului 112 vor avea următorul cuprins:"1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arata şi domiciliul ales în România, unde urmează sa i se facă toate comunicările privind procesul;2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;"42. Articolul 114 va avea următorul cuprins:"Art. 114. – La primirea cererii de chemare în judecata preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea şi să depună, potrivit art. 113, copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibila, cererea se va inregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin posta, reclamantului i se vor comunică în scris lipsurile ei, cu menţiunea ca, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare.Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, în toate cazurile, cu menţiunea ca neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecaţii potrivit art. 155^1.În procesele în care, în condiţiile art. 47, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, preşedintele instanţei, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispoziţiile art. 68 şi 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovada mandatului va fi depusa de către reclamant în condiţiile prevăzute de alin. 2, iar de către pârât, o dată cu întâmpinarea."43. După articolul 114 se introduce articolul 114^1 cu următorul cuprins:"Art. 114^1. – Preşedintele, de îndată ce constata ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, fixează termenul de judecată pe care, sub semnatura, îl da în cunoştinţa reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii.Preşedintele va dispune în acelaşi timp să se comunice pârâtului, o dată cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata.Termenul de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 30 de zile pentru a-şi pregati apărarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile.Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, preşedintele va putea fixa un termen mai îndelungat. Prin citaţie pârâtul va fi informat ca are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmează sa i se facă toate comunicările privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformează acestei obligaţii, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la posta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovada de îndeplinire a procedurii.Sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfăţişare, preşedintele, cu ocazia fixării termenului prevăzut la alin. 1, dacă s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, precum şi orice alte măsuri pentru administrarea probelor.De asemenea, în condiţiile legii, preşedintele va putea incuviinta, prin încheiere executorie, măsuri asiguratorii, precum şi măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt."44. Articolul 118 va avea următorul cuprins:"Art. 118. – Întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afară celor de ordine publică.În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preşedintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfăţişare, sa arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de apărare despre care se va face vorbire în încheierea de şedinţa; instanţa va acorda, la cerere, un termen pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării."45. După alineatul 6 al articolului 122 se introduce un alineat, care devine alineatul 7, cu următorul cuprins:"Dacă în cursul şedinţei se săvârşeşte o faptă penală, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură penală."46. Articolul 129 va avea următorul cuprins:"Art. 129. – Părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, sa urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia sa îndeplinească actele de procedura în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1, precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările.Judecătorul, în tot cursul procesului, conduce desfăşurarea acestuia, veghează la respectarea dispoziţiilor legale şi are puterea de a fixa termenele şi de a ordonă măsurile necesare judecării cererii. De asemenea, el are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.În cazul în care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevăzuţi la art. 68 alin. 5, judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces.Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invoca în susţinerea pretenţiilor şi apararilor lor, judecătorul este în drept să le ceara acestora să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi sa pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare.Judecătorii au îndatorirea sa stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevărului în cauza, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordonă administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecaţii."47. Articolul 130 va avea următorul cuprins:"Art. 130. – Judecătorii sau părţile pot pune întrebări martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate însă incuviinta ca aceştia sa pună întrebările direct."48. Articolul 131 va avea următorul cuprins:"Art. 131. – În faţa primei instanţe judecătorii au datoria de a incerca împăcarea părţilor. În acest scop ei pot solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate.Dacă părţile se împacă, judecătorul va constata condiţiile împăcării în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 273 sunt aplicabile."49. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 138 va avea următorul cuprins:"4. când dovada nu a fost cerută în condiţiile legii, din pricina neştiinţei sau lipsei de pregătire a părţii, care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat."50. După alineatul 1 al articolului 138 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"În cazurile prevăzute la pct. 2 şi 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiaşi aspect."51. Articolul 153 va avea următorul cuprins:"Art. 153. – Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţa, precum şi partea care a fost prezenta la o înfăţişare, ea însăşi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citata în tot cursul judecării la acea instanţa, prezumandu-se ca ea cunoaşte termenele ulterioare.Aceasta dispoziţie nu se aplică:1. în cazul redeschiderii judecaţii după ce a fost suspendată;2. în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;3. în cazul când procesul se repune pe rol;4. în cazul militarilor în termen şi al detinutilor.Termenul luat în cunoştinţa sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea părţilor. Citarea acestora se face în termen scurt, în camera de consiliu. Soluţionarea cererii de preschimbare a termenului este de competenţa preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului care îl înlocuieşte. În cursul judecării procesului cererea de preschimbare a termenului se soluţionează de către completul de judecată."52. Articolul 154 se abroga.53. După articolul 155 se introduce articolul 155^1 cu următorul cuprins:"Art. 155^1. – Când constata ca desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecata sau în cursul judecaţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 108^3 sunt aplicabile.La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua."54. Alineatul 3 al articolului 158 va avea următorul cuprins:"Dacă instanţa se declara necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Dosarul va fi trimis instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competentei a devenit irevocabilă."55. Alineatul 1 al articolului 169 va avea următorul cuprins:"Administrarea probelor se face în faţa instanţei de judecată, dacă legea nu dispune altfel."56. Articolul 175 va avea următorul cuprins:"Art. 175. – Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau a altei persoane, instanţa va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care deţine înscrisul este îndreptăţit sa refuze aducerea acestuia în cazurile prevăzute de art. 173.Înfăţişarea şi aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala părţii care a cerut dovada; suma de plată va fi stabilită prin încheiere irevocabilă."57. Articolul 185 se abroga.58. Alineatul 1 al articolului 188 va avea următorul cuprins:"Împotriva martorului care lipseşte la prima citare instanţa poate emite mandat de aducere."59. La articolul 189 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:"Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. 1 pct. 1 şi 2."60. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 191 va avea următorul cuprins:"3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune ei înşişi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele arătate în art. 189 la pct. 1 şi 2 la o pedeapsă penală sau la dispreţul public."61. Articolul 194 se abroga.62. Alineatul 2 al articolului 200 va avea următorul cuprins:"Încheierea instanţei este executorie."63. Articolul 201 va avea următorul cuprins:"Art. 201. – Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa considera necesar sa cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţa să aibă loc conform dispoziţiilor art. 209.Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.În domeniile strict specializate, în care nu exista experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în şedinţa publică, părţile fiind îndreptăţite sa pună şi ele întrebări.Dispoziţiile referitoare la expertiza, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3.La efectuarea expertizei în condiţiile alin. 2 pot participa şi experţi desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu se dispune altfel."64. Articolul 202 va avea următorul cuprins:"Art. 202. – Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţa, prin tragere la sorţi, în şedinţa publică, de pe lista întocmită de biroul local de expertiza.Încheierea de numire va stabili şi plata experţilor."65. Articolul 203 se abroga.66. Alineatul 3 al articolului 205 se abroga.67. Se reintroduce articolul 206 cu următorul cuprins:"Art. 206. – Expertul, precum şi cei solicitati să-şi exprime punctul de vedere potrivit art. 201 alin. 3 vor depune următorul jurământ: «Jur ca imi voi îndeplini cu cinste şi nepartinire însărcinarea încredinţată de instanţa de judecată. Asa să-mi ajute Dumnezeu!». Dispoziţiile art. 193 alin. 2-7 sunt aplicabile în mod corespunzător.Pentru depunerea jurământului ei vor fi chemaţi în camera de consiliu, îndată după numire, fără citarea părţilor. Instanţa va constata depunerea jurământului prin încheiere."68. Alineatele 2 şi 3 ale articolului 209 se abroga.69. Articolul 211 va avea următorul cuprins:"Art. 211. – Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie."70. Articolul 220 va avea următorul cuprins:"Art. 220. – Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele încheiate şi faptele săvârşite de el în aceasta calitate."71. Alineatul 1 al articolului 238 va avea următorul cuprins:"Încheierea instanţei este executorie şi poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor."72. Alineatul 1 al articolului 239 va avea următorul cuprins:"Orice persoană care are interes să constate de urgenta o anumită stare de fapt care ar putea sa înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor va putea cere instanţei în circumscripţia căreia urmează să se facă constatarea sa delege un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie să constate la faţa locului aceasta stare de fapt".73. La capitolul III al titlului III din Cartea a II-a, după articolul 241 se introduce secţiunea a III-a^1, intitulata "Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi", cu următorul cuprins:"SECŢIUNEA a III-a^1Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţiArt. 241^1. – Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie.Art. 241^2. – La prima zi de înfăţişare părţile pot conveni ca avocaţii care le asista şi le reprezintă sa administreze probele în cauza, potrivit dispoziţiilor prezentei secţiuni.Consimţământul pentru administrarea probelor, prevăzut la alin. 1, se va da de către părţi, personal sau prin mandatar cu împuternicire specială, în faţa instanţei, luându-se act despre aceasta în încheiere, sau prin înscris întocmit în faţa avocatului, care este obligat sa certifice consimţământul şi semnatura părţii pe care o asista sau o reprezintă. Dacă sunt mai multe părţi asistate de acelaşi avocat, consimţământul se va da de fiecare dintre ele separat.Totodată, fiecare parte este obligată sa declare ca pentru procedura din prezenta secţiune îşi alege domiciliul la avocatul care o reprezintă.Consimţământul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de către una dintre părţi.Art. 241^3. – În cazul reprezentării părţilor în condiţiile art. 241^2, şedinţele de judecată se pot desfăşura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaţilor, fiind admise şi părţile ori, când este cazul, mandatarii lor.Art. 241^4. – După constatarea valabilităţii consimţământului dat conform art. 241^2 instanţa:1. va rezolva excepţiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;2. va hotărî asupra cererilor de intervenţie formulate de părţi sau de terţe persoane, în condiţiile legii;3. va examina fiecare pretentie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecata, a întâmpinării şi a explicatiilor avocaţilor;4. va constata care din pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate;5. la cerere, va dispune, în condiţiile legii, măsuri asiguratorii, măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 114^1 alin. 6;6. va lua act de renunţarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia părţilor;7. va incuviinta probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului; dispoziţiile art. 168 sunt aplicabile;8. va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfăţişare.Când, potrivit legii, cererile arătate la alin. 1 pot fi formulate şi ulterior primei zile de înfăţişare, instanţa poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunoştinţa părţilor reprezentate prin avocat.Dispoziţiile art. 131 şi ale art. 138, cu excepţia celor de la pct. 4 al acestui din urma articol, sunt aplicabile.Partea care lipseşte nejustificat la termenul de încuviinţare a dovezilor va fi decăzută din dreptul de a mai propune şi administra orice dovada, cu excepţia celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de către cealaltă parte şi va putea combate aceste dovezi.Art. 241^5. – Pentru administrarea probelor de către avocaţi instanţa va stabili un termen de până la 6 luni, ţinând seama de volumul şi complexitatea acestora.Termenul prevăzut la alin. 1 va putea fi prelungit dacă în cursul administrării probelor:1. se invoca o excepţie sau un incident procedural asupra căruia, potrivit legii, instanţa trebuie să se pronunţe; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul necesar soluţionării excepţiei sau incidentului;2. a încetat, din orice cauza, contractul de asistenţa juridică dintre una din părţi şi avocatul sau; în acest caz, termenul se prelungeşte cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;3. una dintre părţi a decedat; în acest caz, termenul se prelungeşte cu timpul în care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat părţii interesate pentru introducerea în proces a moştenitorilor;4. în orice alte cazuri în care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeşte cu perioada suspendării, dispoziţiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind însă aplicabile.Art. 241^6. – În cel mult 15 zile de la încuviinţarea probelor avocaţii părţilor vor prezenta instanţei programul de administrare a acestora, purtând semnatura avocaţilor, în care se vor arata locul şi data administrării fiecărei probe. Programul se încuviinţează de instanţa, în camera de consiliu, şi este obligatoriu pentru părţi şi avocaţii lor.În procesele prevăzute la art. 45 alin. 3 şi 4 programul încuviinţat potrivit alin. 1 va fi comunicat de îndată procurorului, în condiţiile art. 241^17.Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocaţi sau în orice alt loc convenit, dacă natura probei impune aceasta. Părţile, prin avocaţi, sunt obligate să-şi comunice înscrisurile şi orice alte acte, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnatura.Nerespectarea nejustificată a programului prevăzut la alin. 1 atrage decăderea părţii din dreptul de a mai administra proba respectiva.Dispoziţiile art. 170 sunt aplicabile.Art. 241^7. – Dacă în cursul administrării probelor una dintre părţi formulează o cerere, invoca o excepţie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanţa care, cu citarea celeilalte părţi, prin încheiere data în camera de consiliu, se va pronunţa de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată. Încheierea poate fi atacată numai o dată cu fondul procesului.Art. 241^8. – În cazul în care se dispune înfăţişarea unui înscris deţinut de o autoritate sau de o altă persoană, instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 175, va dispune solicitarea înscrisului şi, îndată ce acesta este depus la instanţa, comunicarea lui în copie fiecărui avocat.Art. 241^9. – Dacă una dintre părţi nu recunoaşte scrisul sau semnatura dintr-un înscris, avocatul părţii interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instanţei sa procedeze la verificarea de scripte.Art. 241^10. – Martorii vor fi ascultaţi, la locul şi data prevăzute în programul încuviinţat de instanţa, de către avocaţii părţilor, în condiţiile art. 192 şi 196, care se aplică în mod corespunzător. Ascultarea martorilor se face fără prestare de jurământ, punându-li-se însă în vedere ca, dacă nu vor spune adevărul, savarsesc infracţiunea de mărturie mincinoasă. Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisă.Martorii arătaţi la art. 195 vor fi ascultaţi numai de către instanţa.Art. 241^11. – Mărturia se va consemna întocmai de către o persoană convenită de părţi şi se va semna, pe fiecare pagina şi la sfârşitul ei, de către avocaţii părţilor, de cel ce a consemnat-o şi de martor, după ce acesta a luat cunoştinţa de cuprinsul consemnarii.Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviinţate prin semnatura celor arătaţi la alin. 1, sub sancţiunea de a nu fi luate în seama.Dacă mărturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisă. Atât stenograma, cat şi transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 şi depuse la dosar.Art. 241^12. – Părţile pot conveni ca declaraţiile martorilor să fie consemnate şi autentificate de un notar public. Dispoziţiile art. 241^10 sunt aplicabile.Art. 241^13. – În cazul în care este încuviinţată o expertiza, în programul administrării probelor părţile vor trece numele expertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum şi numele consilierilor fiecăreia dintre ele.Dacă părţile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanţei sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.Expertul este obligat să efectueze expertiza şi sa o predea avocaţilor părţilor, sub semnatura de primire, cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul fixat de instanţa potrivit art. 241^5. De asemenea, el are îndatorirea sa dea explicaţii avocaţilor şi părţilor, iar după fixarea termenului de judecată, să se conformeze dispoziţiilor art. 211 şi următoarele.Art. 241^14. – Dacă s-a dispus o cercetare la faţa locului, aceasta se va face de către instanţa potrivit dispoziţiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevăzut la art. 216 alin. 2 va fi întocmit în atâtea exemplare câte părţi sunt şi va fi înmânat avocaţilor acestora în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetării.Art. 241^15. – Când s-a încuviinţat chemarea la interogatoriu, instanţa va cita părţile, la termenul stabilit, în camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum şi de pe cel dispus şi primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi înmânate de îndată avocaţilor părţilor.Art. 241^16. – Instanţa, în condiţiile art. 241^7, va hotărî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.De asemenea, în condiţiile arătate la alin. 1, instanţa se va pronunţa cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare şi care nu puteau fi prevăzute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1 pct. 7.Art. 241^17. – După administrarea tuturor probelor încuviinţate de instanţa reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind susţinerea pretenţiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau le va inmana în mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte părţi din proces şi, când este cazul, Ministerului Public.După primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunică, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte părţi, precum şi, când este cazul, Ministerului Public.Art. 241^18. – Avocaţii părţilor vor alcătui pentru fiecare parte câte un dosar şi unul pentru instanţa, în care vor depune câte un exemplar al tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecărei probe.Dosarele prevăzute la alin. 1 vor fi numerotate, şnuruite şi vor purta semnatura avocaţilor părţilor pe fiecare pagina.Art. 241^19. – La expirarea termenului stabilit de instanţa potrivit art. 241^5 avocaţii părţilor vor prezenta împreună instanţei dosarul cauzei întocmit potrivit art. 241^18.Primind dosarul, instanţa va fixa termenul de judecată dat în cunoştinţa părţilor, care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanţa poate proceda la judecarea în fond a procesului, acordând părţilor cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat.Art. 241^20. – La termenul prevăzut de art. 241^19 alin. 2, dacă socoteşte necesar, instanţa va dispune, prin încheiere motivată, să fie administrate nemijlocit în faţa sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocaţi. În acest caz, pentru administrarea probelor instanţa va stabili termene scurte, în continuare, date în cunoştinţa părţilor.Pentru prezentarea în faţa instanţei martorii vor fi citaţi, de asemenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispoziţiile art. 89 alin. 1 şi ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.Art. 241^21. – Dispoziţiile secţiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile dacă în prezenta secţiune nu se prevede altfel.La cererea avocatului sau a părţii interesate instanţa poate lua măsura amenzii şi obligării la plata de despăgubiri, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 108^1-108^4.Art. 241^22. – Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile în mod corespunzător şi consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintă partea."74. Punctul 2 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:"2. prin interdicţie sau punere sub curatela a unei părţi până la numirea tutorelui sau curatorului;"75. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:"4. prin încetarea funcţiei tutorelui sau curatorului;"76. Punctul 5 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:"5. prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile."77. După articolul 244 se introduce articolul 244^1 cu următorul cuprins:"Art. 244^1. – Asupra suspendării judecării procesului instanţa, în toate cazurile, se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.Recursul se poate declara cat timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."78. Punctul 2 al articolului 245 va avea următorul cuprins:"2. prin cererea de redeschidere, facuta cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, după caz, a părţii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute de art. 243."79. Articolul 249 va avea următorul cuprins:"Art. 249. – Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifica un interes."80. Alineatul 1 al articolului 250 va avea următorul cuprins:"Cursul perimării este suspendat cat timp dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţa în cazurile prevăzute de art. 244, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de staruinta a părţilor în judecata."81. Articolul 252 va avea următorul cuprins:"Art. 252. – Perimarea se constata din oficiu sau la cererea părţii interesate. Preşedintele instanţei va cita de urgenta părţile şi va dispune ca grefa sa întocmească o dare de seama asupra actelor de procedura în legătură cu perimarea.Perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie, în camera de consiliu sau în şedinţa publică."82. Articolul 253 va avea următorul cuprins:"Art. 253. – Dacă instanţa constata ca perimarea nu a operat, pronunţa o încheiere, care poate fi atacată o dată cu fondul procesului.Hotărârea care constata perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare."83. Alineatul 1 al articolului 258 va avea următorul cuprins:"După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancţiunea nulităţii, de către judecători şi în care se va arata, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate."84. Alineatul 2 al articolului 260 va avea următorul cuprins:"Judecătorul care a luat parte la judecata este îndreptăţit să se pronunţe, chiar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanţei, afară de cazul când i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din funcţie. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea părţilor, pentru ca acestea sa pună din nou concluzii în faţa instanţei legal constituite."85. Alineatul 3 al articolului 261 va avea următorul cuprins:"Hotărârea se va comunică părţilor, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronunţarea hotărârii."86. Alineatul 2 al articolului 272 se abroga.87. Punctul 1 al articolului 278 va avea următorul cuprins:"1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;"88. Punctul 3 al articolului 278 va avea următorul cuprins:"3. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii, precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;"89. După punctul 3 al articolului 278 se introduce punctul 3^1 cu următorul cuprins:"3^1. despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii, dacă despăgubirile s-au acordat sub forma de prestaţii băneşti periodice;"90. Alineatele 3, 4 şi 5 ale articolului 280 vor avea următorul cuprins:"Cererea de suspendare se va judeca de instanţa de apel. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.Suspendarea va putea fi încuviinţată numai cu dare de cauţiune, al carei cuantum îl va fixa instanţa.Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţa preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. 4."91. Secţiunea a VI-a a capitolului IV din titlul III al Cărţii a II-a se va intitula "Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii" şi va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA a VI-aÎndreptarea, lămurirea şi completarea hotărâriiArt. 281. – Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.Instanţa se pronunţa prin încheiere data în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte ca este necesar sa dea anumite lămuriri.În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.Art. 281^1. – În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea sa lamureasca dispozitivul sau sa înlăture dispoziţiile potrivnice. Cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru declararea, după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri.Instanţa va rezolva cererea de urgenta, prin încheiere data în camera de consiliu, cu citarea părţilor.Încheierea se va ataşa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cat şi în dosarul de hotărâri al instanţei.Art. 281^2. – Dacă prin hotărârea data instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.Cererea se soluţionează de urgenta, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducatorilor, interpreţilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.Art. 281^3. – Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 281^1, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 281^2 sunt supuse aceloraşi cai de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea.Părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii."92. Titlul IV "Căile ordinare de atac" din Cartea a II-a se va intitula "Apelul".93. Secţiunea I "Termenul şi formele apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul I "Termenul şi formele apelului" din titlul IV.94. După articolul 282 se introduce articolul 282^1 cu următorul cuprins:"Art. 282^1. – Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în prima instanţa în cererile introduse pe cale principala privind pensii de întreţinere, obligaţii de plată a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, acţiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.Hotărârile instanţelor judecătoreşti prin care se soluţionează plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel."95. După alineatul 4 al articolului 284 se introduce alineatul 5 cu următorul cuprins:"Apelul declarat în termen suspenda executarea hotărârii de prima instanţa, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege."96. Alineatele 1 şi 2 ale articolului 289 vor avea următorul cuprins:"Preşedintele instanţei de apel, îndată ce primeşte dosarul, va fixa termen de înfăţişare, potrivit dispoziţiilor art. 114^1, şi va dispune citarea părţilor.Totodată, preşedintele va dispune să se comunice intimatului, o dată cu citaţia, o copie de pe cererea şi de pe motivele de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate şi care nu au fost înfăţişate la prima instanţa, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata."97. Articolul 291 va avea următorul cuprins:"Art. 291. – În cazul când intimatul nu a primit, în termenul prevăzut de art. 114^1, comunicarea motivelor de apel şi a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de înfăţişare, un termen înăuntrul căruia să depună la dosar întâmpinare.Dacă intimatul lipseşte la prima zi de înfăţişare şi instanţa constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amânarea cauzei şi efectuarea comunicării, iar dacă motivele nu au fost comunicate în termen, instanţa va dispune amânarea cauzei, cu îndeplinirea cerinţelor art. 114^1 alin. 3."98. Articolul 292 va avea următorul cuprins:"Art. 292. – Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât de cele invocate la prima instanţa sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanţa de apel poate incuviinta şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.În cazul în care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţa."99. Se reintroduce articolul 293 cu următorul cuprins:"Art. 293. – Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa adere la apelul făcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care să tinda la schimbarea hotărârii primei instanţe. Cererea se poate face până la prima zi de înfăţişare.Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevăzută la alin. 1 rămâne fără efecte. Cu toate acestea, dacă aderarea s-a făcut înăuntrul termenului de apel, ea se considera apel principal."100. După articolul 293 se introduce articolul 293^1 cu următorul cuprins:"Art. 293^1. – În caz de coparticipare procesuala, precum şi atunci când la prima instanţa au intervenit terţe persoane în proces, intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa declare apel împotriva altui intimaţi sau unei persoane care a figurat în prima instanţa şi care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urma ar fi de natura sa producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces. Dispoziţiile art. 293 se aplică în mod corespunzător."101. Secţiunea a II-a "Judecarea apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul II "Judecarea apelului" din titlul IV.102. Articolul 295 va avea următorul cuprins:"Art. 295. – Instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţa. Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu.Instanţa va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţa, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 292, dacă considera ca sunt necesare pentru soluţionarea cauzei."103. Articolul 296 va avea următorul cuprins:"Art. 296. – Instanţa de apel poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată. Apelantului nu i se poate însă crea în propria cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată, afară de cazul în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 293 sau 293^1."104. Articolul 297 va avea următorul cuprins:"Art. 297. – În cazul în care prima instanţa s-a declarat necompetentă ori a respins sau a anulat cererea de chemare în judecata fără a intră în cercetarea fondului şi instanţa de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelata, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotărâre definitivă.Dacă prima instanţa s-a declarat competenţa şi instanţa de apel stabileşte ca a fost necompetentă, anuland hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent, afară de cazul când constata propria sa competenţa. În acest caz, precum şi atunci când exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţa a judecat în fond, instanţa de apel, anuland în tot sau în parte procedura urmată şi hotărârea pronunţată, va retine procesul spre judecare."105. Articolul 298 va avea următorul cuprins:"Art. 298. – Dispoziţiile de procedura privind judecata în prima instanţa se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu."106. Capitolul II "Recursul" al titlului IV "Căile ordinare de atac" din Cartea a II-a va deveni capitolul I "Recursul" al titlului V "Căile extraordinare de atac" din Cartea a II-a.107. Alineatul 3 al articolului 300 va avea următorul cuprins:"Suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părţilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător."108. Alineatul 4 al articolului 300 se abroga.109. Alineatul 5 al articolului 300 va avea următorul cuprins:"Pentru motive temeinice instanţa poate reveni asupra suspendării acordate, dispoziţiile alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător. Cauţiunea se eliberează recurentului de îndată, dacă intimatul declara în mod expres că nu urmăreşte obligarea recurentului la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate în urma exercitării recursului."110. Partea introductivă a articolului 304 va avea următorul cuprins:"Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere:"111. Punctul 6 al articolului 304 va avea următorul cuprins:"6. dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut."112. Punctul 11 al articolului 304 se abroga.113. Alineatul 2 al articolului 308 va avea următorul cuprins:"Intimatul este obligat să depună întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată."114. Alineatul 3 al articolului 308 va avea următorul cuprins:"După fixarea termenului de judecată preşedintele completului va întocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului în acest scop. La Curtea Suprema de Justiţie raportul poate fi întocmit şi de un magistrat-asistent."115. Alineatul 4 al articolului 308 va avea următorul cuprins:"Raportorul va verifica dacă recursul îndeplineşte cerinţele de forma, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute de art. 304 şi va arata poziţia jurisprudenţei şi a doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea data prin hotărârea atacată."116. Articolul 312 va avea următorul cuprins:"Art. 312. – Instanţa poate admite recursul, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată poate fi modificată sau casată, în tot sau în parte.Modificarea hotărârii atacate se pronunţa pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 şi 10, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanţa de recurs va casa în întregime hotărârea atacată, pentru a se asigura o judecata unitară.În caz de casare, curţile de apel şi tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situaţie în care se pronunţa o singura decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.Cu toate acestea, în cazul în care instanţa a carei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intră în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost regulat citata atât la administrarea probelor, cat şi la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată sau altei instanţe de acelaşi grad.În caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanţa va trimite dosarul spre judecare instanţei judecătoreşti competente sau organului cu activitate jurisdicţională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.Dacă instanţa de recurs constata ca ea însăşi era competenţa să soluţioneze pricina în prima instanţa sau în apel, va casa hotărârea recurată şi va soluţiona cauza potrivit competentei sale."117. Alineatul 1 al articolului 315 va avea următorul cuprins:"În caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului."118. La articolul 315, după alineatul 3 se introduce un alineat, care devine alineatul 4, cu următorul cuprins:"La judecarea recursului, precum şi la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanţa de recurs, dispoziţiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzător."119. Capitolul I "Contestaţia în anulare" din titlul V "Căile extraordinare de atac" al Cărţii a II-a devine capitolul I^1 "Contestaţia în anulare" al titlului V al Cărţii a II-a.120. Partea introductivă a alineatului 1 al articolului 317 va avea următorul cuprins:"Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:"121. Alineatul 2 al articolului 318 se abroga.122. Alineatul 2 al articolului 320 va avea următorul cuprins:"Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată."123. Punctul 4 al articolului 322 va avea următorul cuprins:"4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricina sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecaţii. În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentala, asupra existenţei sau inexistentei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel invinuit de săvârşirea infracţiunii;"124. Punctul 5 al articolului 322 va avea următorul cuprins:"5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere;"125. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 324 va avea următorul cuprins:"3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţa de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţa de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;"126. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 324 va avea următorul cuprins:"4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invoca ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţa de hotărârea desfiintata sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere;"127. Articolul 325 va avea următorul cuprins:"Art. 325. – Instanţa poate suspenda executarea hotărârii a carei revizuire se cere, sub condiţia dării unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător."128. Alineatul 2 al articolului 326 va avea următorul cuprins:"Întâmpinarea este obligatorie şi se depune la dosar cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată."129. După alineatul 2 al articolului 326 se introduce un alineat, care devine alineatul 3, cu următorul cuprins:"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază."130. Articolul 329 va avea următorul cuprins:"Art. 329. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, sa ceara Curţii Supreme de Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.Deciziile prin care se soluţionează sesizările se pronunţa de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Soluţiile se pronunţa în interesul legii şi nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate."131. Articolul 330 va avea următorul cuprins:"Art. 330. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Suprema de Justiţie, hotărârile judecătoreşti irevocabile pentru următoarele motive:1. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;2. când s-a produs o încălcare esenţială a legii, ce a determinat o soluţionare gresita a cauzei pe fond, printr-o hotărâre rămasă irevocabilă, în urma epuizarii căilor de atac prevăzute de lege;3. când s-au săvârşit infracţiuni de către judecători în legătură cu hotărârea pronunţată;4. când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale şi faptul ca partea, potrivit legii române, poate obţine o reparatie, cel puţin parţială, prin anularea hotărârii pronunţate de o instanţa română."132. Articolul 330^1 va avea următorul cuprins:"Art. 330^1. – În cazurile prevăzute de art. 330 alin. 1 pct. 1 şi 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.Pentru motivul prevăzut la art. 330 alin. 1 pct. 3, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.În cazul prevăzut de art. 330 alin. 1 pct. 4, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data comunicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului către statul român."133. Articolul 330^2 va avea următorul cuprins:"Art. 330^2. – După introducerea recursului în anulare, la cererea părţii interesate, instanţa poate să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. Cauţiunea este obligatorie şi va fi stabilită de către instanţa. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Cererea de suspendare se poate soluţiona şi înainte de primul termen de judecată, în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi concluziile procurorului."134. Alineatul 2 al articolului 330^3 va avea următorul cuprins:"Judecata recursului în anulare se face de urgenta şi cu precădere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs şi pune concluzii."135. Alineatul 3 al articolului 339 va avea următorul cuprins:"Apelul împotriva încheierii date de preşedintele judecătoriei se judeca de tribunal, iar apelul împotriva încheierii date de preşedintele tribunalului sau al curţii de apel se judeca de completul instanţei respective."136. Alineatul 3 al articolului 365 va avea următorul cuprins:"Instanţa judecătorească va putea suspenda executarea hotărârii arbitrale atacate cu acţiune în anulare numai după depunerea unei cauţiuni fixate de ea. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător."137. La capitolul I din Cartea a V-a se introduce secţiunea I, intitulata "Scopul şi obiectul executării silite", cu următorul cuprins:"SECŢIUNEA IScopul şi obiectul executării siliteArt. 371^1. – Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.În cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă legea nu prevede altfel.Executarea silită are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.Art. 371^2. – Pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect consta în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege.În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.Art. 371^3. – Veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmaribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.Art. 371^4. – Creditorul şi debitorul pot conveni, în tot cursul executării silite, ca aceasta să se efectueze numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.De asemenea, ei pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă, în tot sau în parte, prin buna învoiala.Art. 371^5. – Executarea silită încetează dacă:a) s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menţionând pe acesta stingerea totală a obligaţiilor; … b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea de obligaţie ce a fost executată; … c) creditorul a renunţat la executare; … d) a fost desfiinţat titlul executoriu. … Art. 371^6. – În cazurile prevăzute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, dacă se indica bunuri ce pot fi urmărite potrivit legii.Reluarea executării silite poate fi cerută şi asupra aceluiaşi bun, dacă acesta este un imobil. În acest caz, atât timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executării silite, nu se va putea dispune radierea somaţiei înscrise potrivit dispoziţiilor art. 497 alin. 2.Art. 371^7. – Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este obligată sa avanseze cheltuielile necesare în acest scop.Pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de către creditor.Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.Art. 371^8. – Depunerea sau consemnarea oricărei sume în scopul participării la desfăşurarea, potrivit legii, a executării silite, cum sunt sumele cu titlu de cauţiune ori de preţ al bunurilor supuse vânzării, se face numai la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia instanţei de executare sau a executorului judecătoresc."138. Secţiunea I din capitolul I al Cărţii a V-a devine secţiunea I^1 şi se va intitula:"SECŢIUNEA I^1Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu"139. Articolul 372 va avea următorul cuprins:"Art. 372. – Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."140. Articolul 373 va avea următorul cuprins:"Art. 373. – Hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se executa de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se afla acestea. Dacă bunurile urmaribile se afla în circumscripţiile mai multor judecătorii, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afară cazurilor în care legea dispune altfel."141. După articolul 373 se introduc articolele 373^1, 373^2, 373^3 şi 373^4 cu următorul cuprins:"Art. 373^1. – Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va inainta, în copie, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu.Instanţa încuviinţează executarea silită prin încheiere data în camera de consiliu, fără citarea părţilor.După încuviinţarea cererii instanţa va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.Art. 373^2. – În cazurile prevăzute de lege, precum şi atunci când executorul judecătoresc considera necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, după caz, sunt obligaţi să-i acorde concursul la îndeplinirea efectivă a executării silite.La cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au datoria sa dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării.De asemenea, la cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc instituţiile, băncile şi orice alte persoane sunt obligate să-i comunice de îndată, în scris, datele şi informaţiile necesare realizării executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a părţii interesate instanţa de executare poate lua măsurile prevăzute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) şi de art. 108^3.Instanţa de executare şi executorul judecătoresc sunt obligaţi să asigure secretul informaţiilor primite, dacă legea nu prevede altfel.Art. 373^3. – Încheierea prin care preşedintele instanţei judecătoreşti respinge cererea de investire cu formula executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris, în cazurile prevăzute de lege, poate fi atacată cu recurs de către creditor. Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare, pentru creditorul prezent, şi de la comunicare, pentru cel lipsa.Dacă se refuza emiterea titlului executoriu de către alte organe competente potrivit legii şi dacă legea specială nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoştinţa de refuz.Art. 373^4. – Când privitor la aceleaşi bunuri se efectuează mai multe executări silite, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea să le reunească, dispunând să se facă o singura executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea, chiar dacă ele au fost pornite de organe de executare diferite, în afară de cazul în care legea prevede altfel.Instanţa se va pronunţa prin încheiere şi asupra cheltuielilor de executare.Desistarea, după conexare, a oricăruia dintre creditorii urmăritori nu va putea sa împiedice continuarea executării de la actul de executare cel mai înaintat."142. Alineatul 1 al articolului 374 va avea următorul cuprins:"Nici o hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri prevăzute de lege, care se executa fără formula executorie."143. Alineatul 1 al articolului 377 va avea următorul cuprins:"Sunt hotărâri definitive:1. hotărârile date în prima instanţa, potrivit legii, fără drept de apel;2. hotărârile date în prima instanţa care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacă judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsă sau anulată;3. hotărârile date în apel;4. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel."144. Alineatul 1 al articolului 379 va avea următorul cuprins:"Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanta certa, lichidă şi exigibilă."145. După articolul 379 se introduce articolul 379^1 cu următorul cuprins:"Art. 379^1. – În cazul în care s-a desfiinţat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiinţate de drept. Dispoziţiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile."146. Articolul 380 se abroga.147. După articolul 384 se introduce articolul 384^1 cu următorul cuprins:"Art. 384^1. – În vederea executării unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane, precum şi în orice alte locuri, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, cu forta publică.În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, la cererea executorului judecătoresc, instanţa de executare va autoriza, prin hotărâre, intrarea în locurile menţionate la alin. 1. Instanţa se pronunţa de urgenta în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin hotărâre irevocabilă şi executorie."148. Alineatul 1 al articolului 385 va avea următorul cuprins:"Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 şi după ora 20,00."149. Articolul 386 va avea următorul cuprins:"Art. 386. – Executarea silită nu se va putea face la alte ore decât cele menţionate şi nici în zilele nelucrătoare stabilite potrivit legii, afară de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviinţată de preşedintele instanţei de executare."150. Articolul 387 va avea următorul cuprins:"Art. 387. – În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunică debitorului o somaţie care va cuprinde următoarele:1. denumirea şi sediul organului de executare;2. data emiterii somaţiei şi numărul dosarului de executare;3. numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului;4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită;5. termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia;6. semnatura şi ştampila organului de executare. Dacă în termenul arătat în somaţie debitorul nu-şi executa de bunăvoie obligaţia, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită."151. Articolul 388 va avea următorul cuprins:"Art. 388. – Pentru toate actele de executare pe care le efectuează, executorul judecătoresc este obligat sa încheie procese-verbale care vor cuprinde următoarele menţiuni:1. denumirea şi sediul organului de executare;2. numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal;3. data întocmirii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare;4. titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;5. numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului urmăritor;6. locul, data şi ora efectuării actului de executare;7. măsurile luate de executor sau constatările acestuia;8. consemnarea explicatiilor şi obiectiunilor participanţilor la executare;9. alte menţiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;10. menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal;11. menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta;12. semnatura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare;13. ştampila executorului judecătoresc.Menţiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 şi 13 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."152. Articolul 390 va avea următorul cuprins:"Art. 390. – Dispoziţiile art. 387 şi 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie.De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somaţia, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382."153. Articolul 391 va avea următorul cuprins:"Art. 391. – Încălcarea dispoziţiilor art. 384, 385, 387 şi 389 atrage anularea executării."154. Secţiunea a IV-a "Pentru primirea cauţiunii" din capitolul I al Cărţii a V-a se va intitula:"SECŢIUNEA a IV-aDespre cauţiuni"155. Articolul 394 va avea următorul cuprins:"Art. 394. – Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului şi instanţa va hotărî de urgenta."156. Secţiunea a VI-a din capitolul I al Cărţii a V-a va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA a VI-aContestaţia la executareArt. 399. – Împotriva executării silite insesi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuza sa îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac.Art. 400. – Contestaţia se introduce la instanţa de executare.Contestaţia privind lămurirea intelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se executa. Dacă o asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.Art. 400^1. – Împărţirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării contestaţiei la executare.Art. 401. – Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţa de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; … b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; … c) debitorul care contesta executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţa de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie. … Contestaţia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.Neintroducerea contestaţiei în termenul prevăzut de alin. 2 nu-l împiedica pe cel de-al treilea să-şi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii.Art. 402. – Contestaţia la executare se judeca cu procedura prevăzută pentru judecata în prima instanţa, care se aplică în mod corespunzător. Părţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenta şi cu precădere.Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie se da fără drept de apel, cu excepţia hotărârii pronunţate în temeiul art. 400^1 şi al art. 401 alin. 2.Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi cai de atac ca şi hotărârea ce se executa.Art. 403. – Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competenţa poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţa, în afară de cazul în care legea dispune altfel.Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului.Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2 instanţa, în toate cazurile, se pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.În cazuri urgente, preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanţa preşedinţială, până la soluţionarea de către instanţa a cererii de suspendare prevăzute de prezentul articol.Art. 404. – Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, după caz, anulează actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării insesi, anularea ori lămurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.În cazul respingerii contestaţiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţa, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei."157. După secţiunea a VI-a din capitolul I al Cărţii a V-a se introduce secţiunea a VI-a^1, intitulata "Întoarcerea executării", cu următorul cuprins:"SECŢIUNEA a VI-a^1Întoarcerea executăriiArt. 404^1. – În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit.În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi găseşte aplicare art. 449.Art. 404^2. – În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudeca fondul.Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.Art. 404^3. – Dacă titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanţa judecătorească a fost desfiinţat de acel organ sau de un alt organ din afară sistemului instanţelor judecătoreşti, iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare executării nu este prevăzută de lege ori, deşi este prevăzută, nu s-a luat această măsură, ea se va putea obţine pe calea unei cereri introduse la instanţa prevăzută de art. 404^2 alin. 3."158. După secţiunea a VI-a^1 din capitolul I al Cărţii a V-a se introduce secţiunea a VI-a^2, intitulata "Prescripţia dreptului de a cere executarea silită", cu următorul cuprins:"SECŢIUNEA a VI-a^2Prescripţia dreptului de a cere executarea silităArt. 405. – Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de prescripţie este de 10 ani.Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.Art. 405^1. – Cursul prescripţiei se suspenda:a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune; … b) pe timpul cat suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţa sau de alt organ jurisdicţional competent; … c) atâta timp cat debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire; … d) în alte cazuri prevăzute de lege. … Prescripţia nu se suspenda pe timpul cat executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.Art. 405^2. – Cursul prescripţiei se întrerupe:a) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei; … b) pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; … c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, în condiţiile art. 453 alin. 2; … d) pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare; … e) pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 371^6 alin. 1; … f) în alte cazuri prevăzute de lege. … După întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.Art. 405^3. – După împlinirea termenului de prescripţie creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat sa ceara executarea datorită unor motive temeinice.Cererea de repunere în termen se introduce la instanţa de executare competenţa, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării."159. Capitolul II din Cartea a V-a se va intitula "Urmărirea silită asupra bunurilor mobile".160. Secţiunea I din capitolul II al Cărţii a V-a se va intitula "Bunurile mobile care nu se pot urmări".161. Articolul 406 va avea următorul cuprins:"Art. 406. – Nu pot fi supuse executării silite:a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; … b) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de doua luni, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recolta, animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenta şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recolta; … c) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna; … d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispoziţii legale." … 162. Articolul 407 va avea următorul cuprins:"Art. 407. – Bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi supuse executării silite decât numai în lipsa de alte bunuri urmaribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.Dacă debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei."163. Articolul 408 se abroga.164. Articolul 409 va avea următorul cuprins:"Art. 409. – Salariile şi alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmărite:a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii; … b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. … Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.Veniturile din munca sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.Urmărirea drepturilor menţionate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora. Sumele reţinute potrivit alin. 1-4 se eliberează sau se distribuie potrivit art. 562 şi următoarele.Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii."165. Articolul 410 va avea următorul cuprins:"Art. 410. – Este nulă orice urmărire sau cesiune facuta cu încălcarea dispoziţiilor prezentei secţiuni."166. Secţiunea a II-a din capitolul II al Cărţii a V-a se va intitula "Urmărirea bunurilor mobile".167. Articolul 411 va avea următorul cuprins:"Art. 411. – Dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte suma datorată, executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar dacă acestea sunt deţinute de un terţ.În cazul în care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părţilor, ca o dată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul.Executorul judecătoresc este obligat sa identifice şi sa evalueze cu acordul părţilor bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulaţie. O copie de pe raportul de expertiza se comunică şi debitorului.Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesară o noua sechestrare, executorul judecătoresc fiind însă obligat sa verifice dacă bunurile respective se găsesc la locul aplicării sechestrului şi dacă nu au fost substituite sau degradate, precum şi sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei."168. Punctul 5 al articolului 416 va avea următorul cuprins:"5. descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecăruia, după aprecierea executorului judecătoresc, dacă aceasta este cu putinta;"169. Articolul 417 va avea următorul cuprins:"Art. 417. – Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecătoresc şi de toate persoanele care au fost de faţa la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul judecătoresc va menţiona aceasta împrejurare.Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasă debitorului sau la domiciliul acestuia, precum şi, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu menţiunea de primire a bunurilor în păstrare."170. Articolul 418 va avea următorul cuprins:"Art. 418. – Din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cat durează executarea, sub sancţiunea unei amenzi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune. Dispoziţiile art. 108^3-108^5 sunt aplicabile."171. Articolul 419 va avea următorul cuprins:"Art. 419. – Bunurile sechestrate se lasă, cu acordul creditorului, în custodia debitorului; în acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuinţare.Dacă exista pericolul ca debitorul sa înstrăineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecătoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.Dacă debitorul refuza sa primească în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum şi în cazul ridicării bunurilor, executorul judecătoresc da în păstrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precădere dintre persoanele desemnate de creditor.Sumele în lei sau în valută, titlurile de valoare, obiectele din metale preţioase, pietrele preţioase, obiectele de arta, colectiile de valoare şi altele asemenea se ridica şi se depun, cel târziu a doua zi, la unităţi specializate. Cel care primeşte bunurile în custodie semnează procesul-verbal de sechestru.În toate cazurile, executorul judecătoresc păstrează dovada depunerii."172. Articolul 420 va avea următorul cuprins:"Art. 420. – Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu încuviinţarea executorului judecătoresc din locul unde se afla, pe cheltuiala părţii interesate."173. Articolul 421 va avea următorul cuprins:"Art. 421. – În cazul în care custode este o altă persoană decât debitorul, acesta va avea dreptul la o remuneraţie ce se va fixa de executorul judecătoresc, ţinând seama de activitatea depusa. Remuneraţia şi cheltuielile custodelui vor putea fi plătite cu anticipatie de către creditorul urmăritor care le va prelua cu precădere din preţul bunurilor urmărite."174. Articolele 423 şi 424 se abroga.175. Articolul 425 va avea următorul cuprins:"Art. 425. – Dacă bunul ce se sechestreaza se afla în proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj ori privilegiu constituit în favoarea unei alte persoane, executorul judecătoresc, luând cunoştinţa despre acest drept, va înştiinţa acea persoana despre aplicarea sechestrului şi o va cita la termenele fixate pentru vânzarea bunului respectiv."176. Articolul 427 se abroga.177. Articolul 428 va avea următorul cuprins:"Art. 428. – Debitorul sau o altă persoană interesată va putea solicita încetarea sau suspendarea urmăririi, numai dacă depune valoarea ce i se cere sau, după caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia organului de executare.Totodată, persoanele arătate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze executorului judecătoresc pe lângă recipisa de consemnare şi o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executării silite, depusa la instanţa competenţa. Până la soluţionarea cererii de către instanţa urmărirea se va opri în tot sau în parte.Asupra cererii de încetare sau suspendare a executării silite instanţa de executare se va pronunţa prin încheiere, potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială.În orice alt caz, urmărirea va continua, dispoziţiile art. 399 şi următoarele fiind însă aplicabile."178. Articolele 429 şi 430 se abroga.179. Secţiunea a III-a din capitolul II al Cărţii a V-a se va intitula "Vânzarea bunurilor mobile urmărite".180. Articolul 431 va avea următorul cuprins:"Art. 431. – Executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directa şi prin alte modalităţi admise de lege.Executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate să-i încuviinţeze debitorului sa procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând, după caz, numele sau denumirea şi adresa potenţialului cumpărător, precum şi termenul în care acesta din urma se angajează sa consemneze preţul propus."181. După articolul 431 se introduce articolul 431^1 cu următorul cuprins:"Art. 431^1. – Dacă valorificarea bunurilor urmează să se facă prin vânzare la licitaţie publică, executorul judecătoresc, în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora şi locul licitaţiei."182. Articolul 432 va avea următorul cuprins:"Art. 432. – Vânzarea la licitaţie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, dacă exista motive temeinice, în alt loc."183. Articolul 433 va avea următorul cuprins:"Art. 433. – Executorul judecătoresc îl va înştiinţa pe debitor despre data, ora şi locul vânzării la licitaţie."184. Articolul 434 va avea următorul cuprins:"Art. 434. – Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de doua săptămâni, nici în mai mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 431 alin. 2."185. Articolul 436 va avea următorul cuprins:"Art. 436. – De asemenea, dacă bunurile sunt supuse pieirii sau stricăciunii, executorul judecătoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vânzare."186. Articolul 437 va avea următorul cuprins:"Art. 437. – Cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea licitaţiei executorul judecătoresc va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare la locul licitaţiei, la sediul organului de executare, al primăriei de la locul vânzării bunurilor şi al instanţei de executare, iar atunci când apreciază ca este necesar, vânzarea la licitaţie va fi anunţată şi într-un ziar de larga circulaţie.În cazul nerespectării dispoziţiilor prevăzute la alin. 1, la cererea părţii interesate, instanţa de executare poate lua împotriva executorului judecătoresc măsurile prevăzute la art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. g) şi de art. 108^3."187. Articolul 438 va avea următorul cuprins:"Art. 438. – Dacă, din cauza unei contestaţii sau a unei învoieli între părţi, data, locul sau ora vânzării a fost schimbată de către autoritatea competentă, se vor face alte publicaţii şi anunţuri, potrivit art. 437."188. Articolul 439 va avea următorul cuprins:"Art. 439. – Publicaţiile şi anunţurile de vânzare vor cuprinde data, ora şi locul licitaţiei, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vânzare, cu indicarea pentru fiecare a preţului de începere a licitaţiei, care este preţul prevăzut în procesul-verbal de sechestru sau, după caz, cel stabilit prin expertiza.Costul acestor publicaţii şi anunţuri se va avansa de către creditor în contul bunurilor urmărite."189. După articolul 439 se introduce articolul 439^1 cu următorul cuprins:"Art. 439^1. – Poate participa la licitaţie orice persoană care, cel mai târziu până la începerea vânzării la licitaţie publică, a consemnat la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia executorului judecătoresc, cel puţin 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere."190. Articolul 442 va avea următorul cuprins:"Art. 442. – Vânzarea la licitaţie se va face în mod public de către executorul judecătoresc, care va oferi spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe bunuri împreună, în funcţie de natura şi destinaţia lor."191. Articolul 443 va avea următorul cuprins:"Art. 443. – Preţul de la care începe licitaţia este cel prevăzut în publicaţii sau anunţuri, potrivit art. 439 alin. 1. Bunul se adjudeca celui care, după trei strigări succesive, făcute la intervale de timp care să permită optiuni şi supralicitari, oferă preţul cel mai mare, chiar şi atunci când, în lipsa de alţi concurenţi, acesta a fost singurul ofertant.Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. În toate cazurile, la preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit."192. Articolul 444 va avea următorul cuprins:"Art. 444. – După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ, în numerar ori cu ordin de plată sau orice alt instrument legal de plată; la cererea sa, încuviinţată de executorul judecătoresc, preţul se va putea depune în cel mult 5 zile.Dacă preţul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitaţia sau, după caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este răspunzător atât de scăderea preţului obţinut la a doua vânzare, cat şi de cheltuielile făcute pentru aceasta; sumele se vor stabili de către executorul judecătoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu şi se vor retine cu precădere din suma depusa conform art. 439^1.Executorul judecătoresc va consemna de îndată sumele de bani încasate, păstrând dovada consemnarii. Despre aceasta el va face menţiune şi în procesul-verbal de licitaţie."193. Articolul 445 va avea următorul cuprins:"Art. 445. – Creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din preţul de începere a licitaţiei.În cazul în care adjudecatar este însuşi creditorul urmăritor, iar la urmărire nu participa alţi creditori sau aceştia se afla într-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul preţului creanta sa, în tot sau în parte."194. Articolul 446 va avea următorul cuprins:"Art. 446. – Licitaţia se va închide de îndată ce din sumele obţinute se pot acoperi creanţele ce se urmăresc, precum şi toate cheltuielile de executare.Executorul judecătoresc va declara închisă licitaţia şi în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna dintre situaţiile prevăzute de art. 371^5 sau, după caz, de art. 428."195. Articolul 447 va avea următorul cuprins:"Art. 447. – După închiderea licitaţiei executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum şi de adjudecatar. Executorul judecătoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecărui adjudecatar în parte o dovadă care va cuprinde data şi locul licitaţiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat şi, după caz, a preţului plătit sau care urmează să fie plătit.Dovada eliberata fiecărui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute; în cazul titlurilor de credit nominative, adjudecatarul va putea obţine transferul acestora pe numele sau, în temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.În toate cazurile, predarea bunului se va face după achitarea integrală a preţului; până la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat."196. Articolul 448 va avea următorul cuprins:"Art. 448. – În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în condiţiile prezentei secţiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creanţei sale la preţul prevăzut de art. 443 alin. 1. Dacă acest preţ este mai mare decât valoarea creanţei, creditorul poate prelua bunul numai dacă depune, în condiţiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezintă diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei.Dacă mai mulţi creditori vor sa preia bunul în condiţiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 şi 564.Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în condiţiile prezentei secţiuni, rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului. În cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Dacă nici după expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului."197. Articolul 449 va avea următorul cuprins:"Art. 449. – În cazul vânzărilor făcute în condiţiile prezentei secţiuni nu este admisibilă nici o cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul, în afară de cazul în care a existat frauda din partea acestuia.Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiintata, dacă exista temei de nulitate."198. Articolele 450 şi 451 se abroga.199. Secţiunea a V-a "Urmărirea şi poprirea bunurilor mişcătoare ale datornicului care sunt în mana celor de-al treilea" din capitolul II al Cărţii a V-a se va intitula "Poprirea" şi va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA a V-aPoprireaArt. 452. – Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.Art. 453. – Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.Art. 454. – Poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresa însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, instiintandu-se totodată şi debitorul despre măsura luată.În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terţ poprit, interdicţia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se executa silit.În cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca măsura asiguratorie şi nu a fost desfiintata până la obţinerea titlului executoriu, se va comunică terţului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 456.Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta dacă debitorul consemnează, cu afectatiune specială, întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit.Art. 455. – În cazurile prevăzute de art. 453 alin. 2 poprirea rămâne în fiinta şi atunci când debitorul îşi schimba locul de muncă la o alta unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se afla noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit.Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta sa cunoască noul loc de muncă, ea îl va incunostinta pe creditor despre aceasta împrejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului creditorul îl va aduce la cunoştinţa unităţii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1.Art. 456. – În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenta acestora, terţul poprit este obligat:a) sa consemneze suma de bani sau, după caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi sa trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1; … b) sa plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul popririlor prevăzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisa la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului. … Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătaţi la lit. a) şi b) din acelaşi alineat numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte.Art. 457. – În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinţează potrivit art. 453.La data sesizării băncii, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. Din momentul indisponibilizarii şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, dacă legea nu prevede altfel.Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla în păstrare la unităţi specializate.Art. 458. – Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţionează executorul, acesta le va trimite sumele plătite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului.Art. 459. – În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmaribila din veniturile debitorului, terţul poprit, în termenul prevăzut de art. 458 alin. 1, va retine şi va consemna suma urmaribila şi va depune dovada consemnarii la executorul judecătoresc. Distribuirea se va face potrivit dispoziţiilor art. 562-571.Art. 460. – Dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia sa consemneze sau sa plătească suma urmaribila, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.Instanţa va cita creditorul urmăritor, debitorul şi terţul poprit şi, dacă din probele administrate rezultă ca terţul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit sa plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desfiinţarea popririi. Terţul poprit, care, cu rea-credinţa, a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeaşi hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 2.000.000 lei şi 10.000.000 lei.Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenta, cat şi pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producandu-şi efectele numai la data când sumele devin scadente.După validarea popririi terţul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu.Art. 461. – Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispoziţiilor secţiunii III din prezentul capitol, ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri, precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute potrivit art. 562-571."200. Articolele 461 1 şi 462 se abroga.201. Capitolul III din Cartea a V-a se va intitula "Urmărirea silită a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini" şi va cuprinde articolele 463, 464, 465, 466, 469 şi 470.202. Articolul 463 va avea următorul cuprins:"Art. 463. – Fructele neculese şi recoltele prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 şi următoarele."203. Articolul 466 va avea următorul cuprins:"Art. 466. – Dispoziţiile art. 415-419, 421 şi 422 se aplică în mod corespunzător."204. Articolele 467 şi 468 se abroga.205. Articolul 469 va avea următorul cuprins:"Art. 469. – Executorul judecătoresc va hotărî, după caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese."206. Articolul 470 va avea următorul cuprins:"Art. 470. – Dispoziţiile art. 437 şi următoarele, precum şi ale art. 562-571 se aplică în mod corespunzător."207. Articolele 471-487 se abroga.208. Capitolul IV al Cărţii a V-a se va intitula "Urmărirea silită asupra bunurilor imobile" şi va avea următorul cuprins:"CAPITOLUL IVUrmărirea silită asupra bunurilor imobileI. Bunuri imobile care pot fi urmăriteArt. 488. – Sunt supuse urmăririi silite imobiliare bunurile imobile.Pot forma obiectul urmăririi silite imobiliare şi dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum şi dreptul de superficie.Dreptul de servitute poate fi urmărit silit numai o dată cu fondul dominant căruia îi profita.Art. 489. – Urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. Se pot urmări în mod separat construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile.Art. 490. – Urmărirea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii imobilului, prevăzute de Codul civil.Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul.Art. 491. – Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi mobilelor sale.Dispoziţiile alin. 1 nu împiedica executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdicţie şi a unei persoane cu capacitate deplina de exerciţiu, dacă obligaţia prevăzută în titlul executoriu este comuna.Art. 492. – Creditorul ipotecar poate urmări în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului sau.În cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecară, poate să ceara instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie, aflate în posesiunea debitorului principal. Până la soluţionarea cererii urmărirea imobilului ipotecat este suspendată.Contestaţia prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vânzare se va putea face numai în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii biroului de carte funciară prin care s-a dispus notarea în cartea funciară a somaţiei de începere a urmăririi silite.Art. 493. – Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi imparteala acestora.Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar sa ceara imparteala. + 
Secţiunea a II-aFormalităţile premergătoare vânzării la licitaţieArt. 494. – Imobilele urmărite silit se valorifica prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directa şi prin alte modalităţi admise de lege. Dispoziţiile art. 431 sunt aplicabile.Art. 495. – În cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitaţie publică se va îndeplini pentru fiecare bun în parte.Art. 496. – În vederea identificarii imobilului urmărit, executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta şi va încheia un proces-verbal de situaţie. Procesul-verbal va cuprinde, pe lângă datele prevăzute la art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 şi 14, şi descrierea cat mai amănunţită a imobilului urmărit.Art. 497. – După întocmirea procesului-verbal de situaţie executorul va soma pe debitor ca, dacă nu va plati, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal. Somaţia de plată ce va fi comunicată debitorului va cuprinde pe lângă cele arătate de art. 387 şi datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situaţie, precum şi menţiunea ca s-a luat măsura înscrierii în cartea funciară.Executorul va lua măsuri ca somaţia prevăzută la alin. 1 să fie înscrisă în cartea funciară.Când se urmăresc mai multe imobile, înscrise la acelaşi sau la birouri de carte funciară diferite, pentru o creanta garantată cu ipoteca colectivă, somaţia se va inainta biroului de carte funciară la care este înscrisă ipoteca principala, care, după ce a săvârşit notările prevăzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciară secundară.Din momentul notarii somaţiei în cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este inopozabil, afară de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.Art. 498. – Închirierile sau arendările, precum şi cesiunile de venituri făcute de debitor sau deţinător după data înscrierii somaţiei arătate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmăritor sau adjudecatarului.Închirierile sau arendările anterioare înscrierii somaţiei sunt opozabile, în condiţiile legii, atât creditorilor urmăritori, cat şi adjudecatarului.Chiriile sau arenzile plătite debitorului urmărit înainte de scadenta nu pot fi opuse creditorilor urmăritori sau adjudecatarului decât dacă sunt constatate prin act scris cu data certa.Art. 499. – După primirea somaţiei debitorul poate cere instanţei de executare, în termen de 10 zile de la comunicare, să-i încuviinţeze ca plata integrală a datoriei, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare, să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni.Instanţa sesizată potrivit alin. 1 va cita părţile în camera de consiliu şi se va pronunţa de îndată prin încheiere irevocabilă. În caz de admitere a cererii debitorului, instanţa va dispune suspendarea urmăririi silite imobiliare.Pentru motive temeinice creditorul poate solicita instanţei reluarea urmăririi înainte de expirarea termenului de 6 luni, dispoziţiile alin. 2 fiind aplicabile în mod corespunzător. + 
Secţiunea a III-aVânzarea la licitaţieArt. 500. – Dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte datoria, executorul judecătoresc va începe procedura de vânzare.Executorul va stabili de îndată preţul imobilului, iar în cazul în care considera necesar va cere părerea unui expert. Dispoziţiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile.Totodată, executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.Separat de preţul imobilului se va determina prin expertiza şi valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, dacă aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menţionată în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă, ea se va stabili, când este cazul, prin expertiza.Art. 501. – După emiterea somaţiei şi în tot cursul executării silite executorul judecătoresc poate numi un administrator-sechestru dacă această măsură este necesară în vederea unei mai bune administrări a imobilului urmărit, precum încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare şi apărarea în litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administrator-sechestru.Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o altă persoană fizica ori persoana juridică.Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate şi va depune recipisa la executor.Când administrator-sechestru este numita o altă persoană decât debitorul, executorul îi va fixa drept remuneraţie o sumă, ţinând seama de activitatea depusa, stabilind totodată şi modalitatea de plată.Art. 502. – În cazul neîndeplinirii obligaţiilor stabilite în sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricărei persoane interesate, poate fi revocat de către executorul judecătoresc.De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despăgubiri de către instanţa de executare.Art. 503. – Dacă debitorul nu are alt mijloc de existenta decât veniturile imobilului urmărit, la cererea acestuia, executorul judecătoresc, prin proces-verbal, poate să-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui şi al familiei sale.Împotriva măsurii luate de către executorul judecătoresc cei interesaţi se pot adresa instanţei de executare. Instanţa va cita părţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va hotărî prin încheiere irevocabilă.Art. 504. – În termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare a acestuia, care va cuprinde următoarele menţiuni:1. denumirea şi sediul organului de executare;2. numărul dosarului de executare;3. numele şi calitatea executorului;4. numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului;5. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea imobiliară;6. identificarea imobilului şi descrierea lui sumară;7. preţul la care a fost evaluat imobilul;8. menţiunea, dacă va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, şi ca, în cazul în care aceste creanţe nu ar fi acoperite la prima licitaţie, se va proceda, în aceeaşi zi, la o noua licitaţie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. Preţul de la care vor începe aceste licitaţii va fi cel prevăzut de art. 509 alin. 3 şi 4;9. data, ora şi locul vânzării la licitaţie;10. invitaţia pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunţe executorului înainte de data stabilită pentru vânzare;11. invitaţia către toţi cei care vor sa cumpere imobilul să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop şi, până la acel termen, să prezinte oferte de cumpărare;12. menţiunea ca ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul;13. data afişării publicaţiei de vânzare;14. semnatura şi ştampila executorului judecătoresc.Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 30 de zile şi nici mai lung de 60 de zile de la afişarea publicaţiei de vânzare la locul unde va avea loc licitaţia.Publicaţia de vânzare se va afişa la sediul organului de executare şi al instanţei de executare, la locul unde se afla imobilul urmărit, la sediul primăriei în a carei raza teritorială este situat imobilul, precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia, dacă acesta este altul decât locul unde este situat imobilul.Executorul judecătoresc, la cererea celui interesat, va anunta vânzarea la licitaţie şi într-un ziar de larga circulaţie.Debitorul va fi înştiinţat despre data, ora şi locul vânzării.Dispoziţiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile.Art. 505. – În cazul în care se urmăreşte imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie, o copie de pe publicaţia de vânzare a imobilului se depune şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare.Art. 506. – Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate să depună la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la dispoziţia executorului judecătoresc, până la termenul stabilit pentru vânzare, o cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnarii va fi ataşată ofertei de cumpărare.Nu au obligaţia de a depune cauţiunea prevăzută la alin. 1 creditorii care au creanţe în rang util, potrivit ordinii de preferinta prevăzute de art. 563 şi 564.De asemenea, sunt dispensate de cauţiunea prevăzută la alin. 1 persoanele care, împreună cu debitorul, deţin imobilul urmărit în proprietate comuna pe cote-părţi.Art. 507. – Vânzarea se face la sediul organului de executare sau al instanţei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau în orice alt loc, dacă se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. În comune vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în raza căreia este situat imobilul.Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane.Art. 508. – Vânzarea la licitaţie se face în mod public şi se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.Dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeaşi ipoteca sau dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecătoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmăritor, ca vânzarea să se facă în acelaşi timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcela în parte.În cazul când corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat, ordinea vânzării lor va fi arătată de debitor, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, va fi stabilită de executor.Art. 509. – Licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite până la acea data.Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigări succesive, la intervale de timp care să permită optiuni şi supralicitari, pornind de la preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preţ.Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau, în lipsa, de la cel fixat în publicaţie, scăzut cu valoarea acestor drepturi socotită potrivit art. 500 alin. 4.Dacă din cauza existenţei drepturilor arătate la alin. 3 nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior, socotite după datele din cartea funciară, executorul judecătoresc va relua în aceeaşi zi licitaţia pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigările vor începe de la preţul menţionat în publicaţia de vânzare, fără scăderea arătată în alin. 3.În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicaţie în condiţiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singura persoana care oferă preţul de la care începe licitaţia.Art. 510. – Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitaţie, a oferit preţul de vânzare potrivit dispoziţiilor art. 509. La preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit.În toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.Art. 511. – Executorul va întocmi un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul fiecărei licitaţii. În procesul-verbal vor fi menţionaţi toţi cei care au participat la licitaţie, sumele oferite de fiecare participant, precum şi adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor şi de adjudecatar.Art. 512. – Adjudecatarul imobilului va depune preţul la dispoziţia executorului judecătoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ţinându-se seama de cauţiunea depusa în contul preţului.Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa în contul preţului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferenţa de preţ. Dacă exista alţi creditori care au un drept de preferinta în condiţiile art. 563 şi 564, el va depune până la concurenta preţului de adjudecare şi suma necesară pentru plata creanţelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ.Art. 513. – Dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul prevăzut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat sa plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.Dacă la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului.Suma datorată potrivit alin. 1 şi 2 de fostul adjudecatar se stabileşte de executor prin procesul-verbal de licitaţie, care constituie titlu executoriu. Aceasta suma se va retine cu precădere din cauţiunea depusa.Art. 514. – După adjudecarea imobilului către unul dintre participanţii la licitaţie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalţi participanţi, procedând, când este cazul, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. 3.Art. 515. – La cererea adjudecatarului, executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata preţului în rate, numărul acestora, cuantumul şi data scadentei lor, precum şi suma care se plăteşte de îndată drept avans. + 
Secţiunea a IV-aActul de adjudecareArt. 516. – După plata integrală a preţului sau a avansului prevăzut de art. 515, dacă imobilul a fost vândut cu plata în rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitaţie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde următoarele menţiuni:1. denumirea şi sediul organului de executare;2. numele şi calitatea executorului;3. numărul şi data procesului-verbal de licitaţie;4. numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi adjudecatarului;5. preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate;6. menţiunea, dacă este cazul, ca imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, ori, după caz, liber de aceste drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 509 alin. 3 şi 4;7. datele de identificare a imobilului;8. menţiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate şi ca poate fi înscris în cartea funciară;9. menţiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpărătorului care nu plăteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate;10. semnatura şi ştampila executorului, precum şi semnatura adjudecatarului.Art. 517. – Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobânditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate şi pentru a fi înscris în cartea funciară.În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate, executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare.Executorul va preda, totodată, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmăritor, care îi va servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului, dacă acesta nu plăteşte diferenţa de preţ. + 
Secţiunea a V-aEfectele adjudecăriiArt. 518. – Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, după caz, un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la această dată adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a preţului şi suporta toate sarcinile imobilului.Prin intabulare adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul vândut, potrivit regulilor de carte funciară.De la data intabulării imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.Ipotecile şi celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afară de cele pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menţinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condiţiile prevăzute de art. 509 alin. 4, toate notările făcute cu urmărirea silită, precum şi interdicţia de înstrăinare sau de grevare, dacă exista.Dacă imobilul a fost cumpărat cu plata preţului în rate, cumpărătorul nu îl va putea instraina sau greva, fără încuviinţarea creditorilor urmăritori, înainte de plată integrală a preţului.Art. 519. – Locaţiunea şi celelalte acte juridice privitoare la imobil rămân în fiinta sau, după caz, încetează, potrivit legii.Plăţile făcute înainte de scadenta de către locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispoziţiilor art. 498 alin. 3. + 
Secţiunea a VI-aDispoziţii specialeArt. 520. – Orice cerere de evicţiune, totală sau parţială, privind imobilul adjudecat se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. Aceasta prescripţie curge şi împotriva disparutilor, minorilor şi persoanelor puse sub interdicţie.Art. 521. – În cazul în care cererea de evicţiune este introdusă înainte de imparteala preţului de adjudecare, instanţa de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende, cu sau fără cauţiune, imparteala preţului până la judecarea definitivă a cererii de evicţiune.Art. 522. – Dacă a fost evins total sau parţial, adjudecatarul îl poate acţiona pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit.În măsura în care nu se poate indestula de la debitor, adjudecatarul îi poate acţiona pe creditorii care au încasat preţul de adjudecare, în limita sumei încasate de aceştia.Art. 523. – În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altă persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asiguratorii sau de executare, consemnand la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare.Dispoziţiile art. 428 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.În cazul în care cererea este admisă, instanţa, cu acordul debitorului, va dispune şi eliberarea sumei în mâinile creditorului."209. Articolele 524-561 se abroga.210. Capitolul V din Cartea a V-a se va intitula "Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executarea silită" şi va avea următorul cuprins:"CAPITOLUL VEliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executarea silităArt. 562. – Suma de bani realizată prin executarea silită se eliberează creditorului urmăritor până la acoperirea integrală a drepturilor sale, iar suma rămasă disponibilă se preda debitorului.Art. 563. – În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinta, dacă legea nu prevede altfel:a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asiguratorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie, precum şi orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor; … b) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întărirea sănătăţii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii; … c) creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta; … d) creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale; … e) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat; … f) creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite; … g) creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi; … h) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; … i) alte creanţe. … În cazul creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinta, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporţional cu creanta fiecăruia.Art. 564. – Dacă exista creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanţele lor vor fi plătite înaintea creanţelor prevăzute la art. 563 alin. 1 lit. a).Art. 565. – Dobânzile şi penalităţile sau alte asemenea accesorii ale creanţei principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creanţe.Art. 566. – În cazul în care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmăritori conţine obligaţia debitorului de a plati o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigura plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va sesiza instanţa în circumscripţia căreia se face executarea.Instanţa va stabili suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Încheierea se da cu citarea părţilor şi este supusă numai recursului.Dacă debitorul a decedat şi se constată că, în raport cu numărul moştenitorilor, locul unde aceştia se găsesc, modul în care s-a făcut imparteala moştenirii sau cu alte asemenea împrejurări, plata în rate a creanţelor este greu de realizat, instanţa poate, la cererea creditorului, sa procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totală ce se cuvine creditorului, precum şi suma pe care o va plati fiecare moştenitor în parte.Art. 567. – Creanţele condiţionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati potrivit ordinii de preferinta prevăzute de art. 563.Dacă condiţia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenită decât dacă acesta va da o cauţiune sau va constitui o ipoteca în favoarea celor care ar trebui să se folosească de această sumă în cazul îndeplinirii condiţiei.Dacă condiţia este suspensivă, suma cuvenită creditorului va fi distribuita creditorilor care vin după acesta, dacă aceştia vor da o cauţiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiţiei.În cazul în care creditorii prevăzuţi la alin. 2 şi 3 nu dau o cauţiune sau nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la Casa de Economii şi Consemnaţiuni până la îndeplinirea condiţiei rezolutorii sau suspensive.Art. 568. – Dacă creanta este afectată de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar dacă termenul nu s-a împlinit. Când o astfel de creanta este fără dobânda, plata înainte de termen nu se va face decât dacă se scade dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. Dacă însă creditorul nu este de acord să se facă scăderea, partea să se va consemna la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru a fi eliberata la împlinirea termenului.Art. 569. – Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când executorul va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea părţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile.În cazul valorificării bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau de alte drepturi reale dobândite după înscrierea vreunei garanţii reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunoştinţa în condiţiile art. 425 ori art. 500 alin. 3, executorul este obligat sa încunoştinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea preţului.În acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie şi servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuţi în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă, cu valoarea determinata potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestată în condiţiile art. 570 alin. 2.Art. 570. – Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente.Cel nemulţumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului sa consemneze obiecţiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestaţia suspenda de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenta şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.Art. 571. – După întocmirea procesului-verbal prevăzut de art. 570 alin. 1 nici un creditor nu mai este în drept sa ceara a participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită."211. Capitolul VI din Cartea a V-a se va intitula "Predarea silită a bunurilor şi executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face" şi va avea următorul cuprins:"CAPITOLUL VIPredarea silită a bunurilor şi executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face + 
Secţiunea IDispoziţii comuneArt. 572. – În cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu consta în predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se executa, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanţa de executare în vederea aplicării unei amenzi civile.Art. 573. – Dacă creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părţilor, ca executarea silită a obligaţiilor prevăzute la art. 572 să se facă de îndată, fără somaţie.Art. 574. – Dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilităţii predării acestuia, instanţa de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre data cu citarea părţilor.Hotărârea este executorie şi este supusă recursului. Suspendarea executării acestei hotărâri nu se va putea obţine decât cu consemnarea sumei stabilite. Dispoziţiile art. 428 sunt aplicabile în mod corespunzător.Pe baza cererii prevăzute la alin. 1 instanţa va putea înfiinţa măsuri asiguratorii. + 
Secţiunea a II-aPredarea silită a bunurilor mobileArt. 575. – Dacă partea obligată sa predea un bun mobil, determinat prin calitate şi cantitate, nu-şi îndeplineşte obligaţia în termen de o zi de la primirea somaţiei, predarea lui se va face prin executare silită.Art. 576. – În vederea executării silite a obligaţiei prevăzute la art. 575, executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punându-l pe creditor în drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.Art. 577. – Executorul judecătoresc va încheia, în condiţiile art. 388, un proces-verbal despre îndeplinirea executării, stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinta cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului. + 
Secţiunea a III-aPredarea silită a bunurilor imobileArt. 578. – Dacă partea obligată sa părăsească ori sa predea un imobil nu-şi îndeplineşte aceasta obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit.Art. 579. – În vederea executării silite a obligaţiei prevăzute la art. 578, executorul judecătoresc va soma pe debitor sa părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice, punând pe creditor în drepturile sale.Art. 580. – Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri în păstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.Art. 580^1. – Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, dispoziţiile art. 577 fiind aplicabile. + 
Secţiunea a IV-aExecutarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu faceArt. 580^2. – Dacă debitorul refuza sa îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somaţiei, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părţilor, sa o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.Art. 580^3. – Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părţilor, sa plătească, în favoarea statului, o amenda civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dispoziţiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător.Art. 580^4. – Dispoziţiile prevăzute în secţiunea de faţa sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face.Creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părţilor, sa desfiinteze el însuşi sau prin alte persoane, dacă este cazul, pe socoteala debitorului, lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face.Art. 580^5. – În cazurile prevăzute de art. 580^2 şi 580^4, dacă debitorul se opune la executarea obligaţiei de către creditor, acesta va putea obţine, prin intermediul executorului judecătoresc, concursul organelor de poliţie, jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice, după caz."212. Cartea a VI-a se va intitula "Proceduri speciale"213. Alineatul 3 al articolului 581 va avea următorul cuprins:"Ordonanţa va putea fi data şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta şi cu precădere. Pronunţarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare".214. Articolul 582 va avea următorul cuprins:"Art. 582. – Ordonanţa este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al carei cuantum se va stabili de către aceasta.Recursul se judeca de urgenta şi cu precădere, cu citarea părţilor. Dispoziţiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronunţării şi redactarea ordonanţei sunt aplicabile.Împotriva executării ordonanţei preşedinţiale se poate face contestaţie."215. Alineatul 3 al articolului 584 va avea următorul cuprins:"Dacă hotărârea nu se poate reface pe calea arătată la alin. 1 şi 2, se va trece la refacerea ei de către instanţa de apel, potrivit dispoziţiilor art. 583."216. Alineatul 4 al articolului 584 va avea următorul cuprins:"Dacă dosarul, inclusiv hotărârea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanţa de apel va judeca din nou pricina în fond. Pentru judecata din nou a cauzei, părţile sunt obligate să facă dovada ca între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii şi ca acesta a fost soluţionat prin hotărâre judecătorească. Dovada se va face cu orice înscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instanţei judecătoreşti sau ale altor autorităţi."217. Articolul 585 va avea următorul cuprins:"Art. 585. – "Instanţa care a pronunţat hotărârea disparuta va proceda în toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispoziţiilor art. 583 şi 584.Dacă în cursul judecaţii a fost gasita hotărârea disparuta, cererea va fi respinsă.De asemenea, dacă ulterior judecaţii hotărârea disparuta a fost gasita, hotărârea refăcută potrivit dispoziţiilor arătate la alin. 1 va fi anulată de către instanţa care a pronunţat-o."218. Capitolul IV din Cartea a VI-a se va intitula "Măsurile asiguratorii" şi va avea următorul cuprins:"CAPITOLUL IVMăsurile asiguratorii + 
Secţiunea ISechestrul asiguratorArt. 591. – Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanta este constatată prin act scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeşte ca a intentat acţiune. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţa.Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanta nu este constatată în scris, dacă dovedeşte ca a intentat acţiune şi depune, o dată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamata.Instanţa poate incuviinta sechestrul asigurator chiar dacă creanta nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de alin. 1 şi să depună o cauţiune al carei cuantum va fi fixat de către instanţa.Art. 592. – Cererea de sechestru asigurator se adresează instanţei care judeca procesul.Instanţa va decide de urgenta, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusa aceasta. Încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.Dispoziţiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronunţarea şi redactarea hotărârii se aplică atât la soluţionarea cererii, cat şi la judecarea recursului.Nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţa atrage desfiinţarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părţilor.Art. 593. – Măsura sechestrului asigurator se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.În cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai în măsura necesară realizării creanţei.Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestaţie.Art. 594. – Dacă debitorul va da, în toate cazurile, garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de urgenta şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. Recursul se judeca de urgenta şi cu precădere. Dispoziţiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Art. 595. – În cazul în care cererea principala, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asiguratorie, a fost anulată, respinsă sau perimata prin hotărâre irevocabilă, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţa prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părţilor. Dispoziţiile art. 593 se aplică în mod corespunzător.Art. 596. – Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obţinut titlul executoriu. + 
Secţiunea a II-aPoprirea asiguratorieArt. 597. – Poprirea asiguratorie se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile stabilite de art. 591.Dispoziţiile art. 592-595 se aplică în mod corespunzător. + 
Secţiunea a III-aSechestrul judiciara) numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar; … b) numele şi calitatea celui care angajează partea şi ale celui care o reprezintă în litigiu, anexându-se dovada calităţii; … c) obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare; … d) motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiază cererea; … e) semnatura părţii sau a reprezentantului acesteia, după caz. … Art. 598. – Ori de câte ori exista un proces asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comuna, instanţa competenţa pentru judecarea cererii principale va putea sa încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.Art. 599. – Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces:1. asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa;2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;3. asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori când are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori să se teama de sustrageri sau deteriorări.În aceste cazuri, competenţa este instanţa în circumscripţia căreia se afla bunul.Art. 600. – Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea părţilor. În caz de admitere, instanţa va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cauţiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare. Dispoziţiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane desemnate de instanţa, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi-l va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi instanţei care a încuviinţat măsura.Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va incasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plati datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecata în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit.Dacă administrator-sechestru a fost numita o altă persoană decât deţinătorul, instanţa va fixa, pentru activitatea depusa, o sumă drept remuneraţie, stabilind totodată şi modalităţile de plată.Art. 601. – În cazuri urgente, preşedintele instanţei va putea numi, prin încheiere irevocabilă data fără citarea părţilor, un administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de sechestru judiciar."219. Alineatul 1 al articolului 612 va avea următorul cuprins:"Cererea de divorţ va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, numele copiilor minori născuţi din căsătorie sau care se bucura de situaţia legală a copiilor născuţi din căsătorie."220. Alineatul 6 al articolului 612 va avea următorul cuprins:"Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divorţ."221. Articolele 643-673 se abroga.222. După capitolul VII din Cartea a VI-a se introduce capitolul VII^1, intitulat "Procedura împărţelii judiciare", cu următorul cuprins:"CAPITOLUL VII^1Procedura împărţelii judiciareArt. 673^1. – Judecarea oricărei cereri de imparteala privind bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevăzută în capitolul de faţa, în afară cazurilor în care legea stabileşte o alta procedura.Art. 673^2. – Reclamantul este obligat sa arate în cerere persoanele între care urmează a avea loc imparteala, titlul pe baza căruia se cere imparteala, toate bunurile supuse împărţelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum şi persoana care le deţine sau le administrează.Art. 673^3. – La prima zi de înfăţişare, dacă părţile sunt prezente, instanţa le va cere declaraţii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse împărţelii şi va lua act, când este cazul, de recunoaşterile şi acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla şi valoarea acestora.Art. 673^4. – În tot cursul procesului instanţa va stărui ca părţile sa împartă bunurile prin buna învoiala.Dacă părţile ajung la o înţelegere cu privire la împărţirea bunurilor, instanţa va hotărî potrivit învoielii lor. Imparteala se poate face prin buna învoiala şi dacă printre cei interesaţi se afla minori sau persoane puse sub interdicţie, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.În cazul în care înţelegerea priveşte împărţirea numai a anumitor bunuri, instanţa va lua act de aceasta învoiala şi va pronunţa o hotărâre parţială, continuand procesul pentru celelalte bunuri.Dispoziţiile art. 271-273 sunt aplicabile.Art. 673^5. – Dacă părţile nu se învoiesc, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comostenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii.Instanţa va face imparteala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se intregesc printr-o sumă de bani.Art. 673^6. – Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. 673^5 alin. 1, întocmind în mod corespunzător minuta prevăzută de art. 258. Prin aceeaşi încheiere instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.Raportul de expertiza va arata evaluarea şi criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natura şi în ce mod anume, propunand loturile ce urmează să fie atribuite.Art. 673^7. – În cazul în care, după pronunţarea încheierii prevăzute de art. 673^6 alin. 1, dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de imparteala, se constată că exista şi alţi coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca, privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da o noua încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. În aceleaşi condiţii instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, sa scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.Art. 673^8. – Încheierile prevăzute la art. 673^6 alin. 1 şi art. 673^7 pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunţarea hotărârii, dacă apelul priveşte stabilirea calităţii de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărţelii. Dacă aceste încheieri nu au fost atacate în ceea ce priveşte stabilirea calităţii de coproprietar, cotaparte cuvenită fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărţelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului.Art. 673^9. – La formarea şi atribuirea loturilor instanţa va tine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparteala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.Art. 673^10. – În cazul în care imparteala în natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scădere importanţa a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod pagubitor destinaţia economică, la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulţi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanţa va ţine seama de criteriile prevăzute la art. 673^9. Prin încheiere ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezintă cotele-părţi cuvenite celorlalţi coproprietari.Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui bunul.În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa va putea atribui bunul altui coproprietar, în condiţiile prezentului articol.La cererea unuia dintre coproprietari instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.Art. 673^11. – În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deşi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părţi prin buna învoiala ori de către executorul judecătoresc.Dacă s-a dispus ca vânzarea bunului să se facă de părţi prin buna învoiala, instanţa va stabili şi termenul în care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La împlinirea termenului părţile vor prezenta instanţei dovada vânzării.În cazul în care vânzarea prin buna învoiala nu se realizează în termenul prevăzut de alin. 2, instanţa, prin încheiere, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului.Art. 673^12. – După rămânerea irevocabilă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către executorul judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitaţie publică.Executorul va fixa termenul de licitaţie, care nu va putea depăşi 30 de zile pentru bunurile mobile şi 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, şi va înştiinţa coproprietarii despre data, ora şi locul vânzării.Pentru termenul de licitaţie a bunurilor mobile executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare cu cel puţin 5 zile înainte de acel termen.În cazul vânzării unui bun imobil, executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul de licitaţie.Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preţ oferit de participanţii la licitaţie.Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile capitolelor II, III şi IV din Cartea a V-a privind vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile şi imobile.Art. 673^13. – La cererea uneia dintre părţi instanţa poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 673^11.Art. 673^14. – În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanţa se va pronunţa prin hotărâre.Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi cele rezultate din vânzare vor fi împărţite de instanţa potrivit dreptului fiecărui coproprietar.În cazul în care imparteala nu se poate realiza în nici una dintre modalităţile prevăzute de lege, instanţa va hotărî închiderea dosarului."223. Articolele 692-697 se abroga.224. În Cartea a VI-a, după articolul 720 se introduce capitolul XIV, intitulat "Dispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercială", cu următorul cuprins:"CAPITOLUL XIVDispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercialăArt. 720^1. – În procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va incerca soluţionarea litigiului prin conciliere directa cu cealaltă parte.În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire.Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecata.Art. 720^2. – În procesele şi cererile în materie comercială părţile sau reprezentanţii lor pot fi asistaţi de experţi ori de alţi specialişti.Art. 720^3. – Cererea de chemare în judecata va cuprinde:La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile, menţionându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în condiţiile prevăzute de art. 720^1 alin. 2.Art. 720^4. – La primirea cererii de chemare în judecata potrivit art. 114, când este cazul, reclamantului i se va pune în vedere să depună orice act invocat în susţinerea cererii, care nu a fost comunicat pârâtului la convocarea pentru conciliere.Pârâtul va fi citat cu menţiunea ca este obligat să depună întâmpinare la dosarul cauzei cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată, iar în procesele urgente, cu cel puţin 3 zile. Întâmpinarea va avea cuprinsul prevăzut de art. 115, menţionându-se şi datele arătate la art. 720^3 alin. 1 lit. a) şi b).Judecătorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen şi, când este cazul, vor lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum şi pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înştiinţarea părţilor pentru înfăţişarea la termen.Încheierea privind luarea măsurilor prevăzute de art. 114^1 alin. 6, în cazul proceselor şi cererilor în materie comercială, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă a fost data cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă a fost data fără citarea lor.Art. 720^5. – Dacă pârâtul are pretenţii împotriva reclamantului derivând din acelaşi raport juridic, el poate face cerere reconvenţională. În cazul litigiilor prevăzute de art. 720^1 nu este necesară o alta încercare de conciliere.Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecata şi va fi introdusă în cadrul termenului prevăzut pentru depunerea întâmpinării.În cazul în care pârâtul a introdus cerere reconvenţională, reclamantul va depune întâmpinare până la prima zi de înfăţişare. La cererea părţii interesate, instanţa, ţinând seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea întâmpinării, precum şi pentru studierea acesteia de către pârât.Art. 720^6. – Procesele şi cererile în materie comercială se judeca cu precădere. Instanţa este datoare să asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor, precum şi desfăşurarea cu celeritate a procesului.Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar şi asupra fondului, poate continua în şedinţa publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoştinţa părţilor. La aceste termene instanţa poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezintă, îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relaţii scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei.Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.Art. 720^7. – În cursul judecaţii asupra fondului procesului, instanţa va stărui pentru soluţionarea lui, în tot sau în parte, prin înţelegerea părţilor. Înţelegerea se constata prin hotărâre irevocabilă şi executorie.Art. 720^8. – Hotărârile date în prima instanţa privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii şi sunt supuse numai recursului.Art. 720^9. – Pentru hotărârea judecătorească data în materie comercială, care se aduce la îndeplinire prin executare silită, hotărârea redactată potrivit art. 261 alin. 1 şi 2, purtând menţiunea ca este irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalităţi.Art. 720^10. – Litigiile privind desfăşurarea activităţii în scopul privatizării prin înstrăinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societăţilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum şi litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractate în cadrul acestei activităţi se soluţionează de către instanţele care au competenţa de judecată a proceselor şi cererilor în materie comercială, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile în aceasta materie."225. Articolul 725 va avea următorul cuprins:"Art. 725. – Dispoziţiile legii noi de procedura se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executarilor silite începute sub acea lege.Procesele în curs de judecată la data schimbării competentei instanţelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legii noi privitoare la competenţa sunt pe deplin aplicabile.Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.Actul de procedura îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus dispoziţiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi menţinut, chiar dacă potrivit legii noi ar fi valabil."226. Articolul 727 va avea următorul cuprins:"Art. 727. – Ori de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispoziţii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, când este cazul, la dispoziţiile corespunzătoare care le înlocuiesc."227. Articolul 733 va avea următorul cuprins:"Art. 733. – Amenzile aplicate în temeiul prevederilor codului de faţa se executa de către executorii judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a creanţelor bugetare." + 
Articolul IIAmenzile prevăzute în Codul de procedură civilă, precum şi limitele valorice de stabilire a competentei materiale a instanţelor judecătoreşti în cazurile prevăzute de lege vor putea fi actualizate prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. + 
Articolul IIIUrmătorii termeni din Codul de procedură civilă se înlocuiesc astfel:– "ajutor de primar" cu "viceprimar";– "casa de depuneri" cu "Casa de Economii şi Consemnaţiuni";– "datornic" cu "debitor";– "despărţenie" cu "divorţ";– "execuţiune", "execuţie" cu "executare";– "faptele de căpetenie" cu "faptele esenţiale";– "interogatorul" cu "interogatoriul";– "mişcător" cu "mobil";– "mort" cu "defunct";– "nemişcător" cu "imobil";– "nevârstnic" cu "minor";– "notarul comunei" cu "secretarul primăriei";– "pecete" cu "sigiliu";– "pensie alimentara" cu "pensie de întreţinere";– "sorocite" cu "fixate";– "tălmaci" cu "interpret";– "vârstnic" cu "major".Termenii "consiliu judiciar" şi "jurământul" – ca mijloc de proba – se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civilă.În vederea republicarii, Ministerul Justiţiei este autorizat sa înlocuiască sau sa elimine, după caz, şi alţi termeni sau expresii, pentru actualizarea redactarii textelor în conformitate cu terminologia consacrată de dispoziţiile legale în vigoare şi pentru corelarea cu normele privind ortografia limbii române. + 
Articolul IVPrescripţiile care au început să curgă înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru a căror împlinire ar trebui sa treacă mai mult de 3 ani, se vor împlini după trecerea unui termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. + 
Articolul VÎn cazul imobilelor neînscrise în cartea funciară, până la deschiderea cărţilor funciare în condiţiile prevăzute de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, formalităţile de publicitate privind urmărirea silită imobiliară şi luarea măsurilor asiguratorii se fac cu aceleaşi efecte juridice în vechile documente de publicitate imobiliară. + 
Articolul VIOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 87/1998, se modifica şi se completează după cum urmează:1. Alineatul (5) al articolului 22 va avea următorul cuprins:"(5) Cererile privitoare la nulitatea sau la desfacerea adopţiei sunt supuse aceloraşi reguli de competenţa ca şi cele pentru încuviinţarea acesteia."2. La articolul 22, după alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:"(6) Hotărârile date în cauzele având ca obiect nulitatea şi desfacerea adopţiei nu sunt supuse apelului." + 
Articolul VIIArticolele 58, 59, 60 şi 61 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, se modifica şi vor avea următorul cuprins:"Art. 58. – Dacă unitatea apreciază ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanţei încetarea grevei.Art. 59. – Tribunalul fixează termen pentru soluţionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, şi dispune citarea părţilor.Art. 60. – (1) Tribunalul examinează cererea prin care se solicita încetarea grevei şi pronunţa de urgenta o hotărâre prin care, după caz:a) respinge cererea unităţii; … b) admite cererea unităţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegala. … (2) Hotărârile pronunţate de tribunal sunt definitive. … Art. 61. – (1) Tribunalul şi Curtea de apel soluţionează cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluţionarea conflictelor de muncă.(2) În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegala, instanţele, la cererea celor interesaţi, pot obliga persoanele vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri." …  + 
Articolul VIIIPe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga:– art. 1126, 1127 şi 1824-1836 din Codul civil;– Legea LX/1881 privitoare la executarea silită imobiliară, cu modificările ulterioare;– Decretul-lege nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare;– art. 889-909 din Codul comercial;– art. 72 alin. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare;– orice alte dispoziţii contrare. + 
Articolul IXPrezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 3 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul XCodul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, inclusiv cele din prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.Ministerul Justiţiei este singurul autorizat sa editeze şi sa publice, în volum, după textul publicat în Monitorul Oficial al României, editia oficială a Codului de procedura civilă.PRIM-MINISTRUMUGUR CONSTANTIN ISARESCUContrasemnează:–––––Ministru de stat,ministrul justiţiei,Valeriu Stoica––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește