privind publicarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.521 (2003), nr. 1.688 (2006) şi nr. 1.792 (2007) privind situaţia din Liberia
În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale,în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin. +
Articolul UNIC(1) Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a următoarelor rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite: … a) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.521 (2003) privind situaţia din Liberia, prevăzută în anexa nr. 1; … b) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.688 (2006) privind situaţia din Liberia, prevăzută în anexa nr. 2; … c) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.792 (2007) privind situaţia din Liberia, prevăzută în anexa nr. 3. … (2) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin. … Ministrul afacerilor externe,Lazăr ComănescuBucureşti, 27 iunie 2008.Nr. A/5.996. +
Anexa 1REZOLUŢIA Nr. 1.521 (2003)privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul de Securitateal Organizaţiei Naţiunilor Unite în cadrul celei de-a 4.890-aîntruniri, la 22 decembrie 2003Consiliul de Securitate,amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia şi Africa de Vest,luând notă de rapoartele Comisiei de experţi privind Liberia a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 7 august 2003 (S/2003/779) şi 28 octombrie 2003 (S/2003/937 şi S/2003/937/Add.1), înaintate potrivit Rezoluţiei nr. 1.478 (2003),exprimându-şi serioasa îngrijorare faţă de concluziile Comisiei de experţi privind continuarea încălcării măsurilor impuse prin Rezoluţia nr. 1.343 (2001), în special prin achiziţia de arme,salutând Acordul general de pace semnat de fostul Guvern al Liberiei, Liberienii Uniţi pentru Reconciliere şi Democraţie (LURD) şi Mişcarea pentru Democraţie în Liberia (MIDEL) la 18 august 2003 la Accra şi preluarea de către Guvernul naţional de tranziţie a mandatului său, sub conducerea preşedintelui Gyude Bryant, la 14 octombrie 2003,solicitând tuturor statelor din regiune, în special Guvernului naţional de tranziţie al Liberiei, să colaboreze pentru consolidarea unei păci regionale durabile, inclusiv prin Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (COESVA), Grupul Internaţional de Contact pentru Liberia, Uniunea Fluviului Mano şi Procesul Rabat,luând notă cu îngrijorare de faptul că încă nu au fost implementate în întreaga Liberie acordul de încetare a focului şi Acordul general de pace şi că o mare parte din teritoriul ţării rămâne în afara autorităţii Guvernului naţional de tranziţie al Liberiei, în special acele zone în care Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Liberia (UNMIL) nu a fost încă trimisă,recunoscând faptul că legătura dintre exploatarea ilegală a unor resurse naturale ca diamantele şi lemnul, comerţul ilicit cu asemenea resurse şi proliferarea şi traficul de arme ilegale reprezintă o sursă majoră de întreţinere şi exacerbare a conflictelor în Africa de Vest, în special în Liberia,stabilind că situaţia din Liberia şi proliferarea în subregiune a armelor şi a actorilor armaţi nestatali, inclusiv a mercenarilor, continuă să constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale din Africa de Vest, în special la adresa procesului de pace din Liberia,acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,amintind Rezoluţia sa nr. 1.343 (2001) din 7 martie 2001, Rezoluţia sa nr. 1.408 (2002) din 6 mai 2002, Rezoluţia sa nr. 1.478 (2003) din 6 mai 2003, Rezoluţia sa nr. 1.497 (2003) din 1 august 2003 şi Rezoluţia sa nr. 1.509 (2003) din 19 septembrie 2003,luând notă de faptul că schimbarea situaţiei din Liberia, datorată în special plecării fostului preşedinte Charles Taylor şi formării Guvernului naţional de tranziţie al Liberiei, şi progresele înregistrate de procesul de pace din Sierra Leone impun ca hotărârea Consiliului de a acţiona potrivit cap. VII să fie modificată pentru a reflecta această schimbare a circumstanţelor:1. hotărăşte să înceteze interdicţiile impuse de paragrafele 5, 6 şi 7 ale Rezoluţiei nr. 1.343 (2001) şi de paragrafele 17 şi 28 ale Rezoluţiei nr. 1.478 (2003) şi să dizolve comisia înfiinţată potrivit Rezoluţiei nr. 1.343 (2001);2. (a) hotărăşte ca toate statele să ia măsurile necesare pentru a preveni vânzarea sau furnizarea către Liberia de către cetăţenii lor, de pe teritoriile lor, folosind vasele sau aeronavele aflate sub pavilionul lor, de arme sau materiale auxiliare de orice tip, inclusiv arme şi muniţie, vehicule şi echipament militar, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele menţionate mai sus, indiferent dacă îşi au sau nu originea pe teritoriile lor;(b) hotărăşte ca toate statele să ia măsurile necesare pentru a preveni furnizarea către Liberia de către cetăţenii lor sau de pe teritoriile lor de instruire sau asistenţă tehnică legată de furnizarea, fabricarea, întreţinerea sau utilizarea articolelor din subparagraful (a) de mai sus;(c) reafirmă că măsurile din subparagrafele (a) şi (b) de mai sus se aplică oricărui tip de vânzare sau furnizare de arme şi materiale auxiliare către orice beneficiar din Liberia, inclusiv tuturor actorilor nonstatali, cum ar fi LURD şi MIDEL, şi tuturor fostelor şi actualelor miliţii şi grupuri armate;(d) hotărăşte că măsurile impuse prin subparagrafele (a) şi (b) de mai sus nu se aplică furnizării de arme şi materiale auxiliare, instruire şi asistenţă tehnică destinate exclusiv susţinerii şi utilizării de către UNMIL;(e) hotărăşte că măsurile impuse prin subparagrafele (a) şi (b) de mai sus nu se aplică furnizării de arme şi materiale auxiliare, instruire şi asistenţă tehnică destinate exclusiv susţinerii şi utilizării în cadrul unui program internaţional de reformă şi instruire pentru forţele armate şi poliţia din Liberia, conform aprobării prealabile a Comitetului înfiinţat prin paragraful 21 de mai jos (Comitetul);(f) hotărăşte că măsurile impuse prin subparagrafele (a) şi (b) de mai sus nu se aplică furnizării de echipament militar neletal destinat exclusiv utilizării în scopuri umanitare şi de apărare şi furnizării de asistenţă sau instruire tehnică auxiliară, conform aprobării prealabile a Comisiei;(g) afirmă că măsurile impuse prin subparagraful (a) de mai sus nu se aplică îmbrăcămintei de protecţie, inclusiv jachetelor antiglonţ şi căştilor militare, exportate temporar în Liberia de personalul Organizaţiei Naţiunilor Unite, de reprezentanţii presei, lucrătorii umanitari şi de dezvoltare şi personalul asociat, exclusiv pentru uzul personal;3. cere ca toate statele din Africa de Vest să adopte măsuri pentru a împiedica persoanele şi grupurile armate să le folosească teritoriile pentru a pregăti şi comite atacuri asupra ţărilor vecine şi să se abţină de la orice acţiune care ar putea contribui la destabilizarea suplimentară a situaţiei din subregiune;4. (a) hotărăşte, de asemenea, ca toate statele să adopte măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitarea teritoriilor lor de către asemenea persoane, desemnate de Comitet, care constituie o ameninţare la adresa procesului de pace din Liberia sau care sunt angajate în activităţi care au ca scop subminarea păcii şi stabilităţii din Liberia şi din subregiune, inclusiv de către acei membri de rang înalt ai guvernului fostului preşedinte Charles Taylor, soţiile lor şi membrii fostelor forţe armate ale Liberiei care păstrează legături cu fostul preşedinte Charles Taylor, acele persoane despre care Comitetul a stabilit că încalcă paragraful 2 de mai sus şi orice alte persoane sau persoane asociate unor entităţi care furnizează sprijin militar sau financiar grupurilor armate rebele din Liberia sau din ţările din regiune, cu condiţia ca nimic din acest paragraf să nu oblige un stat să refuze intrarea cetăţenilor săi pe teritoriul său;(b) hotărăşte că măsurile din paragraful 4 (a) vor continua să se aplice persoanelor deja desemnate conform paragrafului 7 (a) al Rezoluţiei nr. 1.343 (2001), în aşteptarea desemnării de către Comitet, în conformitate cu paragraful 4 (a);(c) hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 4 (a) de mai sus nu se aplică în cazul în care Comitetul stabileşte că o asemenea călătorie se justifică prin necesităţi umanitare, inclusiv prin obligaţii religioase, sau în cazul în care Comitetul concluzionează că o derogare ar servi în alt mod obiectivele rezoluţiilor Consiliului, în vederea instaurării păcii, stabilităţii şi democraţiei în Liberia şi a unei păci de durată în subregiune;5. îşi exprimă disponibilitatea de a termina măsurile impuse prin paragrafele 2 (a) şi (b), 4 (a), atunci când Consiliul va stabili că acordul de încetare a focului în Liberia este pe deplin respectat şi menţinut, că au fost finalizate dezarmarea, demobilizarea, reintegrarea, repatrierea şi restructurarea sectorului de securitate, că sunt pe deplin implementate prevederile Acordului general de pace şi că s-au înregistrat progrese semnificative în instaurarea şi menţinerea stabilităţii în Liberia şi în subregiune;6. hotărăşte ca toate statele să adopte măsurile necesare pentru a preveni importarea directă sau indirectă a oricărui tip de diamant brut din Liberia către teritoriile lor, indiferent dacă aceste diamante provin sau nu din Liberia;7. solicită Guvernului naţional de tranziţie din Liberia să adopte urgent măsuri pentru introducerea unui regim al certificatelor de provenienţă pentru comerţul cu diamante brute liberiene, regim care să fie eficient, transparent şi verificabil la nivel internaţional, în vederea participării la Procesul Kimberley, şi să ofere Comitetului o descriere detaliată a regimului propus;8. îşi exprimă disponibilitatea de a anula măsurile la care se face referire în paragraful 6 în cazul în care Comitetul, luând în considerare opinia experţilor, va hotărî că Liberia a introdus un regim transparent, eficient şi verificabil la nivel internaţional al certificatelor de provenienţă pentru diamantele brute liberiene;9. încurajează Guvernul naţional de tranziţie al Liberiei să facă demersurile necesare pentru a se alătura Procesului Kimberley cât mai curând posibil;10. hotărăşte ca toate statele să adopte măsurile necesare pentru a împiedica importarea către teritoriile lor a oricăror tipuri de buşteni rotunzi şi materiale lemnoase care provin din Liberia;11. îndeamnă Guvernul naţional de tranziţie din Liberia să îşi impună pe deplin autoritatea asupra zonelor de producţie a materialelor lemnoase şi să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că veniturile guvernamentale provenite din industria lemnului liberiană nu sunt utilizate pentru a alimenta conflicte sau pentru a încălca în alt mod rezoluţiile Consiliului, ci sunt utilizate pentru scopuri legitime, în interesul poporului liberian, inclusiv pentru dezvoltare;12. îşi exprimă disponibilitatea de a anula măsurile impuse prin paragraful 10 de îndată ce Consiliul va stabili că obiectivele din paragraful 11 au fost atinse;13. încurajează Guvernul naţional de tranziţie din Liberia să introducă mecanisme de supraveghere pentru industria lemnului care să promoveze practici de afaceri responsabile şi să introducă mecanisme contabile şi de audit transparente, pentru a se asigura că veniturile guvernamentale, inclusiv cele provenind de la Registrul internaţional liberian al companiilor şi vaselor, nu sunt folosite pentru întreţinerea conflictelor sau cu încălcarea rezoluţiilor Consiliului, ci sunt folosite în scopuri legitime, în interesul poporului liberian, inclusiv pentru dezvoltare;14. îndeamnă toate părţile Acordului general de pace din 18 august 2003 să îşi îndeplinească în totalitate angajamentele luate şi responsabilităţile ce le revin în Guvernul naţional de tranziţie din Liberia şi să nu obstrucţioneze restaurarea autorităţii Guvernului în întreaga ţară, în special asupra resurselor naturale;15. solicită statelor, organizaţiilor internaţionale relevante şi celor care au posibilitatea să o facă să ofere asistenţă Guvernului naţional de tranziţie din Liberia, în vederea atingerii obiectivelor din paragrafele 7, 11 şi 13, inclusiv în promovarea practicilor de afaceri responsabile şi sustenabile din punct de vedere ecologic în industria lemnului, şi să ofere asistenţă cu privire la implementarea Moratoriului COESVA privind importul, exportul şi fabricarea de arme de mici dimensiuni şi uşoare în Africa de Vest, adoptat la Abuja la 31 octombrie 1998 (S/1998/1194, anexă);16. încurajează Organizaţia Naţiunilor Unite şi pe alţi donatori să sprijine autorităţile liberiene de aviaţie civilă, inclusiv prin asistenţă tehnică, în vederea creşterii profesionalismului personalului lor şi a capacităţii lor de instruire, precum şi în vederea respectării standardelor şi practicilor Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile;17. ia notă de înfiinţarea de către Guvernul naţional de tranziţie din Liberia a unui comitet de analiză cu sarcina de a stabili procedurile pentru îndeplinirea cererilor Consiliului de Securitate, în vederea terminării măsurilor impuse prin prezenta rezoluţie;18. hotărăşte că măsurile din paragrafele 2, 4, 6 şi 10 sunt stabilite pentru 12 luni de la data adoptării prezentei rezoluţii, în afara cazului în care se ia o altă hotărâre, şi că la sfârşitul acestei perioade Consiliul va reanaliza această poziţie, va evalua progresele făcute în vederea atingerii obiectivelor din paragrafele 5, 7 şi 11 şi va decide corespunzător dacă aceste măsuri vor fi prelungite;19. hotărăşte să reanalizeze măsurile din paragrafele 2, 4, 6 şi 10 până la 17 iunie 2004, să evalueze progresele făcute în vederea atingerii obiectivelor din paragrafele 5, 7 şi 11 şi să decidă corespunzător dacă aceste măsuri vor înceta;20. hotărăşte să reanalizeze la intervale regulate măsurile impuse prin paragrafele 6 şi 10, pentru a le ridica cât de curând posibil, de îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile din paragrafele 7 şi 11, pentru a genera venituri pentru reconstrucţia şi dezvoltarea Liberiei;21. hotărăşte să înfiinţeze, potrivit regulii 28 din regulamentul său de procedură provizoriu, un Comitet al Consiliului de Securitate, alcătuit din toţi membrii Consiliului, cu următoarele sarcini:(a) să monitorizeze implementarea măsurilor din paragrafele 2, 4, 6 şi 10, luând în considerare rapoartele Comisiei de experţi înfiinţate prin paragraful 22;(b) să ceară de la toate statele, în special de la cele din subregiune, informaţii privind acţiunile întreprinse de acestea pentru implementarea eficientă a acestor măsuri;(c) să analizeze şi să ia decizii privind cererile de derogare stabilite prin paragrafele 2 (e), 2 (f) şi 4 (c);(d) să desemneze persoanele care fac obiectul măsurilor impuse prin paragraful 4 şi să actualizeze această listă în mod regulat;(e) să facă publice informaţiile relevante prin mediile de informare adecvate, inclusiv lista menţionată în subparagraful (d);(f) să conceapă şi să adopte măsuri adecvate, conform cadrului oferit de prezenta rezoluţie, privind problemele încă nerezolvate sau chestiunile aduse în atenţia sa, legate de măsurile impuse prin Rezoluţia sa nr. 1.343 (2001), Rezoluţia sa nr. 1.408 (2002) şi Rezoluţia sa nr. 1.478 (2003), atunci când aceste rezoluţii erau în vigoare;(g) să prezinte Consiliului rapoarte cu observaţii şi recomandări;22. cere secretarului general să înfiinţeze, în termen de o lună de la data adoptării prezentei rezoluţii, prin consultări cu Comitetul, pentru o perioadă de 5 luni, o comisie de experţi alcătuită din maximum 5 membri, cu competenţa necesară pentru a îndeplini mandatul Comisiei descris în acest paragraf, folosind cât mai mult experienţa membrilor Comisiei de experţi înfiinţate conform Rezoluţiei nr. 1.478 (2003), cu următoarele sarcini:(a) să realizeze o misiune de evaluare ulterioară în Liberia şi în statele vecine, pentru a investiga şi alcătui un raport privind implementarea şi orice încălcări ale măsurilor la care se face referire în paragrafele 2, 4, 6 şi 10, inclusiv încălcările care implică mişcările rebele şi ţările vecine, inclusiv orice informaţii relevante pentru desemnarea de către Comitet a persoanelor descrise în paragraful 4 (a), inclusiv diversele surse de finanţare, cum ar fi resursele naturale, pentru comerţul ilicit de arme;(b) să evalueze progresele făcute în vederea îndeplinirii obiectivelor descrise în paragrafele 5, 7 şi 11;(c) să raporteze Consiliului, prin Comitet, cel târziu pe 30 mai 2004, prezentând observaţii şi recomandări, inclusiv, printre altele, soluţii pentru minimizarea impactului umanitar şi socioeconomic al măsurilor impuse prin paragraful 10;23. salută disponibilitatea UNMIL, în limita capacităţii sale, a zonelor sale de mobilizare şi fără prejudicierea mandatului său, de îndată ce este pe deplin mobilizată şi îşi îndeplineşte în totalitate funcţiile de bază, de a sprijini Comitetul înfiinţat prin paragraful 21 şi Comisia de experţi înfiinţată prin paragraful 22 în monitorizarea măsurilor din paragrafele 2, 4, 6 şi 10 şi cere Misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite din Sierra Leone şi Misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite din Coasta de Fildeş, în mod similar, fără prejudicierea capacităţii lor de a-şi îndeplini respectivele mandate, să sprijine Comitetul şi Comisia de experţi prin furnizarea către Comitet şi Comisie a tuturor informaţiilor relevante pentru implementarea măsurilor din paragrafele 2, 4, 6 şi 10, în contextul unei mai bune colaborări între misiunile şi oficiile Organizaţiei Naţiunilor Unite din Africa de Vest;24. încurajează Guvernul naţional de tranziţie din Liberia să adopte, cu sprijinul UNMIL, măsurile necesare pentru a sensibiliza populaţia liberiană faţă de motivaţia măsurilor din prezenta rezoluţie, inclusiv faţă de criteriile pentru încetarea lor;25. cere secretarului general să prezinte Consiliului până la 30 mai 2004 un raport bazat pe informaţii din toate sursele relevante, inclusiv de la Guvernul naţional de tranziţie din Liberia, UNMIL şi COESVA, privind progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor descrise în paragrafele 5, 7 şi 11;26. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune. +
Anexa 2REZOLUŢIA Nr. 1.688 (2006)privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul de Securitateal Organizaţiei Naţiunilor Unite în cadrul celei de-a 5.467-aîntruniri, la 16 iunie 2006Consiliul de Securitate,amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia, Sierra Leone şi Africa de Vest, în special Rezoluţia sa nr. 1.470 (2003) din 28 martie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.508 (2003) din 19 septembrie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.537 (2004) din 30 martie 2004 şi Rezoluţia sa nr. 1.638 (2005) din 11 noiembrie 2005,amintind că, printr-un acord între Organizaţia Naţiunilor Unite şi Guvernul din Sierra Leone (Acordul), a fost înfiinţată Curtea Specială pentru Sierra Leone (Curtea Specială) pe 16 ianuarie 2002, potrivit Rezoluţiei sale nr. 1.315 (2000) din 14 august 2000,amintind art. 10 al Acordului, potrivit căruia Curtea Specială se poate întruni în afara sediului său dacă va considera acest lucru necesar pentru exercitarea eficientă a funcţiilor sale, şi amintind, de asemenea, regula 4 din Regulamentul de procedură şi probă al Curţii Speciale, potrivit căreia preşedintele Curţii Speciale poate autoriza o instanţă sau un judecător să îşi exercite funcţiile în afara sediului Curţii Speciale,amintind hotărârea Consiliului de a pune capăt impunităţii, de a instaura statul de drept, de a promova respectul pentru drepturile omului şi de a restabili şi menţine pacea şi securitatea internaţionale, potrivit dreptului internaţional şi obiectivelor şi principiilor Cartei,exprimându-şi aprecierea faţă de preşedintele liberian Johnson-Sirleaf pentru decizia sa curajoasă de cere transferul fostului preşedinte Taylor, pentru ca acesta să poată fi judecat la Curtea Specială,exprimându-şi aprecierea faţă de preşedintele Obasanjo al Nigeriei pentru decizia sa de a facilita transferul fostului preşedinte Taylor şi luând notă de rolul jucat de Nigeria în instaurarea şi promovarea păcii în Liberia şi în subregiune, inclusiv de decizia preşedintelui Obasanjo din 2003 de a facilita scoaterea fostului preşedinte Taylor din Liberia, ceea ce a permis Acordului general de pace să între în vigoare, şi recunoscând contribuţia Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (COESVA) în această privinţă,recunoscând faptul că lucrările de la Curtea Specială în cauza împotriva fostului preşedinte Taylor vor contribui la instaurarea adevărului şi a reconcilierii în Liberia şi în subregiune,exprimând faptul că îşi menţine angajamentul de a sprijini guvernele din Liberia şi Sierra Leone în eforturile acestora de a construi o societate mai stabilă, prosperă şi dreaptă,reiterându-şi aprecierea faţă de activitatea esenţială a Curţii Speciale şi contribuţia sa vitală la instaurarea statului de drept în Sierra Leone şi în subregiune,salutând transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specială pe 29 martie 2006 şi luând notă de faptul că, în prezent, procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc în subregiune din cauza implicaţiilor de securitate care ar apărea dacă ar fi reţinut la Curtea Specială din Freetown,luând notă de faptul că procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc la sediul Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda din cauza angajării totale a acestuia în strategia de finalizare şi că nu există în Africa alte tribunale penale internaţionale pentru procesul fostului preşedinte Taylor,luând notă de schimbul de scrisori dintre preşedintele Curţii Speciale şi ministrul afacerilor externe al Regatului Olandei din 29 martie 2006 (schimbul de scrisori din 29 martie 2006),luând notă şi de Memorandumul de înţelegere dintre Curtea Specială şi Curtea Penală Internaţională din 13 aprilie 2006 (Memorandumul din 13 aprilie 2006),luând notă de faptul că fostul preşedinte Taylor a fost adus în faţa Curţii Speciale la sediul său din Freetown şi stabilind că prezenţa în continuare a fostului preşedinte Taylor în subregiune reprezintă un obstacol pentru stabilitate şi o ameninţare la adresa păcii din Liberia şi Sierra Leone şi a păcii şi securităţii internaţionale din regiune,acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:1. ia notă de intenţia preşedintelui Curţii Speciale de a autoriza o cameră de judecată să îşi exercite funcţiile în altă parte decât la sediul Curţii Speciale şi de cererea sa adresată Guvernului Olandei de a găzdui procesul, inclusiv orice recurs;2. salută disponibilitatea Guvernului Olandei, exprimată în schimbul de scrisori din 29 martie 2006, de a găzdui Curtea Specială pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor, inclusiv pentru orice recurs;3. ia notă de disponibilitatea Curţii Penale Internaţionale, la solicitarea Curţii Speciale, potrivit Memorandumului din 13 aprilie 2006, de a permite utilizarea sediului său pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor de către Curtea Specială, inclusiv pentru orice recurs;4. cere tuturor statelor să coopereze în acest scop, în special pentru a asigura venirea fostului preşedinte Taylor în Olanda în vederea judecării sale de către Curtea Specială, şi încurajează toate statele, de asemenea, să se asigure că, la cererea Curţii Speciale, toate dovezile sau martorii sunt imediat puşi la dispoziţia Curţii Speciale în acest scop;5. cere secretarului general, ca o chestiune prioritară, să sprijine finalizarea tuturor procedurilor legale şi practice, inclusiv pentru transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specială din Olanda, oferind facilităţile necesare pentru desfăşurarea procesului, în consultare cu Curtea Specială şi Guvernul Olandei;6. cere Curţii Speciale, cu sprijinul secretarului general şi al statelor relevante, să facă lucrările procesului accesibile populaţiei din subregiune, inclusiv prin legătură video;7. hotărăşte că, în timpul transferului fostului preşedinte Taylor şi pe durata şederii lui în Olanda, Curtea Specială va avea o jurisdicţie exclusivă asupra acestuia în ceea ce priveşte chestiunile conforme cu statutul Curţii Speciale şi că Olanda nu îşi va exercita jurisdicţia asupra fostului preşedinte Taylor, cu excepţia existenţei unui acord expres cu Curtea Specială;8. hotărăşte în continuare că Guvernul Olandei va facilita implementarea hotărârii Curţii Speciale de a organiza procesul fostului preşedinte Taylor în Olanda, în special astfel:(a) permiţând detenţia şi judecarea în Olanda a fostului preşedinte Taylor de către Curtea Specială;(b) facilitând, la cererea Curţii Speciale, transportul fostului preşedinte Taylor în Olanda în afara zonelor aflate sub autoritatea Curţii Speciale;(c) permiţând înfăţişarea martorilor, experţilor şi a altor persoane a căror prezenţă este solicitată la Curtea Specială, potrivit aceloraşi condiţii şi proceduri aplicabile Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie;9. hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 4 (a) al Rezoluţiei 1.521 (2003) din 22 decembrie 2003 nu se aplică fostului preşedinte Taylor pentru călătoriile legate de procesul său în faţa Curţii Speciale sau legate de executarea sentinţei şi, de asemenea, nu se aplică călătoriilor oricăror martori a căror prezenţă este solicitată la proces;10. aminteşte că toate costurile rezultate în urma judecării fostului preşedinte Taylor în Olanda sunt cheltuieli ale Curţii Speciale în sensul art. 6 al Acordului şi că nicio cheltuială suplimentară nu poate fi realizată de nicio altă parte fără acordul său anterior;11. aminteşte scrisoarea secretarului general din 5 aprilie 2006 şi îşi reiterează apelul adresat statelor de a contribui generos faţă de Curtea Specială şi ia notă cu apreciere de statele care au făcut aceasta în trecut;12. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune. +
Anexa 3REZOLUŢIA Nr. 1.792 (2007)privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul de Securitateal Organizaţiei Naţiunilor Unite în cadrul celei de-a 5.810-aîntruniri, la 19 decembrie 2007Consiliul de Securitate,amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia şi Africa de Vest,salutând progresele susţinute făcute din ianuarie 2006 de Guvernul Liberiei în reconstrucţia Liberiei în interesul tuturor liberienilor, cu sprijinul comunităţii internaţionale,amintind hotărârea sa de a nu reînnoi măsurile din paragraful 10 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) privind buştenii rotunzi şi produsele lemnoase provenind din Liberia şi subliniind faptul că progresele Liberiei din sectorul lemnului trebuie să continue cu implementarea eficientă şi aplicarea Legii reformei silvice naţionale, promulgată la 5 octombrie 2006, în special în ce priveşte determinarea drepturilor funciare şi regimul ocupării terenurilor, cu conservarea şi protejarea biodiversităţii, şi prin procesul de acordare a contractelor pentru operaţiuni silvice comerciale,amintind hotărârea sa de a înceta măsurile din paragraful 6 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) privind diamantele,salutând participarea Guvernului Liberiei la Schema de certificare a Procesului Kimberley, luând notă de implementarea de către Liberia a controalelor interne necesare şi a altor cerinţe ale Procesului Kimberley şi cerând Guvernului Liberiei să continue să acţioneze cu perseverenţă pentru a asigura eficienţa acestor controale,subliniind rolul important jucat în continuare de Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Liberia (UNMIL) în îmbunătăţirea securităţii în Liberia şi în sprijinirea Guvernului în vederea impunerii autorităţii sale în întreaga ţară, în special în regiunile de producţie a materialelor lemnoase şi a diamantelor şi în zonele de frontieră,luând notă de raportul Comisiei de experţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Liberia din 5 decembrie 2007 (S/2007/689, anexă), inclusiv chestiunile privind diamantele, materialul lemnos, sancţiunile individualizate, armele şi securitatea,după reanalizarea măsurilor impuse prin paragrafele 2 şi 4 ale Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004) şi a progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003), concluzionând că progresele făcute în acest scop sunt insuficiente,subliniind hotărârea sa de a sprijini Guvernul Liberiei în eforturile sale de a îndeplini aceste condiţii şi încurajându-i pe donatori să procedeze la fel,îndemnând toate părţile să sprijine Guvernul Liberiei în identificarea şi implementarea măsurilor care vor asigura progresul, în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003),stabilind că, în ciuda progreselor semnificative înregistrate în Liberia, situaţia de aici continuă să constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale din regiune,acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:1. hotărăşte, pe baza evaluării progreselor făcute până la această dată în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru încetarea măsurilor impuse prin Rezoluţia nr. 1.521 (2003):(a) să reînnoiască măsurile privind armele, impuse prin paragraful 2 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi modificate prin paragrafele 1 şi 2 ale Rezoluţiei nr. 1.683 (2006) şi prin paragraful 1 (b) al Rezoluţiei nr. 1.731 (2006), şi să reînnoiască măsurile privind călătoriile, impuse prin paragraful 4 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) pentru o perioadă de 12 luni de la data adoptării prezentei rezoluţii;(b) că statele membre vor anunţa Comitetul înfiinţat prin paragraful 21 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) (Comitetul) în cazul livrării oricăror arme şi materiale auxiliare furnizate potrivit paragrafelor 2 (e) sau 2 (f) ale Rezoluţiei nr. 1.521 (2003), paragrafului 2 al Rezoluţiei nr. 1.683 (2006) sau paragrafului 1 (b) al Rezoluţiei nr. 1.731;(c) să reanalizeze oricare dintre măsurile de mai sus, la cererea Guvernului Liberiei, de îndată ce Guvernul raportează Consiliului că au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în Rezoluţia nr. 1.521 (2003) în vederea încetării măsurilor şi oferă Consiliului informaţii care să justice evaluarea sa;2. aminteşte că măsurile impuse prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004) rămân în vigoare, ia notă cu îngrijorare de concluziile Comisiei de experţi privind lipsa de progrese în această privinţă şi solicită Guvernului Liberiei să continue să facă toate eforturile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile;3. îşi reconfirmă intenţia de a reanaliza măsurile impuse prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004) cel puţin o dată pe an;4. salută sprijinul acordat de UNMIL Guvernului din Liberia prin patrularea alături de Autoritatea de Dezvoltare Silvică, vizând întărirea controlului guvernamental în zonele împădurite;5. hotărăşte să prelungească mandatul actualei Comisii de experţi numite conform paragrafului 1 al Rezoluţiei nr. 1.760 (2007) până la 20 iunie 2008, având următoarele sarcini:(a) să realizeze o misiune de evaluare ulterioară în Liberia şi în statele vecine, pentru a investiga şi alcătui un raport privind implementarea şi orice încălcări ale măsurilor impuse prin Rezoluţia nr. 1.521 (2003) şi reînnoite prin paragraful 1 de mai sus, incluzând orice informaţie relevantă pentru desemnarea de către Comitet a persoanelor descrise în paragraful 4 (a) al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi în paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004), incluzând diversele surse de finanţare, cum ar fi din resurse naturale, pentru comerţul ilicit de arme;(b) să evalueze impactul şi eficienţa măsurilor impuse prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004), în special cu privire la proprietăţile fostului preşedinte Charles Taylor;(c) să evalueze implementarea legislaţiei silvice adoptate de Congresul Liberian la 19 septembrie 2006 şi promulgate de preşedintele Johnson-Sirleaf la 5 octombrie 2006;(d) să evalueze respectarea de către Liberia a Schemei de certificare a Procesului Kimberley şi să coopereze cu Procesul Kimberley pentru a evalua această respectare;(e) să raporteze Consiliului, prin intermediul Comitetului, până la 1 iunie 2008, asupra tuturor problemelor enumerate în acest paragraf şi să ţină la curent în mod informal Comitetul, după necesitate, înainte de această dată, în special în privinţa progreselor din industria lemnului înregistrate de la ridicarea măsurilor prevăzute în paragraful 10 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003), în iunie 2006, precum şi în privinţa progreselor din sectorul diamantelor înregistrate de la ridicarea măsurilor prevăzute în paragraful 6 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003), în aprilie 2007;(f) să coopereze activ cu alte grupuri de experţi relevante, în special cu cel pentru Coasta de Fildeş, reînfiinţat prin paragraful 8 al Rezoluţiei nr. 1.782 (2007), şi cu Schema de certificare a Procesului Kimberley;(g) să identifice şi să facă recomandări privind zonele în care capacitatea statelor din regiune poate fi consolidată, în vederea facilitării implementării măsurilor impuse prin paragraful 4 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004);6. cere secretarului general să îi renumească pe actualii membri ai Comisiei de experţi şi să facă demersurile financiare şi de securitate necesare pentru a sprijini activitatea Comisiei;7. solicită tuturor statelor şi Guvernului din Liberia să coopereze pe deplin cu Comisia de experţi sub toate aspectele mandatului său;8. încurajează Guvernul Liberiei să invite Procesul Kimberley să realizeze o inspecţie în termen de un an de la participarea completă şi implementarea de către Liberia a Schemei de certificare a Procesului Kimberley;9. încurajează Procesul Kimberley să informeze, după necesitate, Consiliul de Securitate, prin Comitetul său, despre toate inspecţiile realizate în Liberia şi despre evaluarea făcută asupra progreselor realizate de Guvernul liberian în implementarea Schemei de certificare a Procesului Kimberley;10. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune.––––-
