ORDIN nr. 938 din 10 noiembrie 1998

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 12/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 23 decembrie 1998
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHG 568 20/09/1997 ART. 3
ActulREFERIRE LAHG 568 20/09/1997 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE 26 24/04/1996 ART. 55
ActulREFERIRE LALEGE 26 24/04/1996 ART. 56
ActulREFERIRE LALEGE 26 24/04/1996 ART. 58
ActulREFERIRE LALEGE 26 24/04/1996 ART. 59
ActulREFERIRE LACODUL SILVIC 24/04/1996 ART. 55
ActulREFERIRE LACODUL SILVIC 24/04/1996 ART. 56
ActulREFERIRE LACODUL SILVIC 24/04/1996 ART. 58
ActulREFERIRE LACODUL SILVIC 24/04/1996 ART. 59
ANEXA 1REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991 ANEXA 2
 Nu exista acte care fac referire la acest act

privind aprobarea Metodologiei pentru calculul preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de ocuparea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier



Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,în scopul îndeplinirii îndatoririlor ce revin Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, prevăzute la art. 3 pct. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 568/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,în temeiul art. 59 şi în aplicarea prevederilor art. 55, 56 şi 58 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic,în temeiul art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 568/1997,emite prezentul ordin.1. Se aprobă Metodologia pentru calculul preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de ocuparea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier, care face parte integrantă din prezentul ordin.2. Direcţia fond forestier şi reconstrucţie ecologica din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Regia Naţionala a Pădurilor sunt însărcinate cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin, iar Inspecţia de stat a pădurilor, cu controlul aplicării acestuia.3. Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 decembrie 1998 şi se aplică până la data de 30 noiembrie 1999. 4. Orice prevedere contrară prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea.5. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,Romica Tomescu + 
AnexăMETODOLOGIApentru calculul preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de ocuparea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier + 
Capitolul 1Pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestierA. Taxa legală pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră1. Taxa legală se determina, potrivit legii, prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase la exploatabilitate.Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula:Tx = S x V(EXP) x P(ML) x Tp,în care:S = suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier (exprimată în hectare, cu zecimale);V(EXP) = volumul masei lemnoase la exploatabilitate, la hectar, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie şi stabilit în funcţie de specia principala corespunzătoare condiţiilor stationale şi clasei de producţie a acesteia;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii sau pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie;Tp = taxa procentuală stabilită în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată.2. În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier, fără vegetaţie forestieră (care au alta folosinţă silvică decât padurea, parcurse cu tăieri rase sau definitive şi neregenerate sau alte situaţii asemănătoare), se va considera specie principala specia de baza corespunzătoare condiţiilor stationale similare din zona terenului în cauza, la clasa de producţie medie.3. În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera specie principala specia de baza corespunzătoare condiţiilor stationale din zona terenului în cauza, la clasa V de producţie.B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier1. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier se determina cu ajutorul următoarei formule:V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),în care:V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei;S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, exprimată în hectare, cu zecimale;Cr = creşterea medie la exploatabilitate corespunzătoare speciei majoritare şi clasei de producţie, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie.În cazul terenurilor din fondul forestier fără vegetaţie forestieră sau înregistrate ca neproductive, specia principala şi clasa de producţie vor fi stabilite conform precizărilor cuprinse în cap. I lit. A pct. 2 şi 3;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii sau pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie; n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:– 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcam, salcii şi plopi;– 30 de ani pentru speciile de cvercinee;– 20 de ani pentru celelalte specii;N = coeficientul rezultat ca suma a notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.2. În cazul în care ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier se face prin schimb, terenurile care se preiau în fondul forestier trebuie să fie echivalente ca suprafaţa şi bonitate, respectiv ca valoare (V T ), cu cele care se ocupa definitiv. În acest scop, evaluarea terenurilor care se preiau se face cu aceeaşi formula prevăzută la pct. 1. Specia principala şi clasa de producţie pentru care se stabileşte "creşterea medie la exploatabilitate", în cazul în care terenul ce va fi preluat este fără vegetaţie forestieră, se determina pe baza condiţiilor stationale, prin asimilare cu terenuri forestiere invecinate sau prin studii pedostationale.Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în schimbul celor ocupate definitiv din fondul forestier.C. Contravaloarea pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii Contravaloarea se calculează cu ajutorul formulei:D(VLM) = S x P(ML) x ( V(EXP) – V(LA) ) x N()1, în care:D(VLM) = contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre valoarea masei lemnoase la exploatabilitate şi valoarea masei lemnoase la data aprobării ocupării terenului din fondul forestier;S = suprafaţa terenului exprimată în hectare, cu zecimale;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii şi pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie;V(EXP) = volumul masei lemnoase la exploatabilitate, la hectar, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie, pentru specia principala şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;V(LA) = volumul actual al masei lemnoase la hectar, preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga creşterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la data amenajării şi se scade volumul extras în aceeaşi perioadă (m 3 /ha);N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier).D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv1. Determinarea acestor cheltuieli se face pentru terenurile primite în compensarea fondului forestier, în cazul în care ocuparea unor terenuri din fondul forestier se face prin schimb, în condiţiile prevăzute la cap. I lit. B pct. 2.2. Stabilirea acestor cheltuieli se face prin deviz, pe baza normelor de lucru şi a tarifelor în vigoare la data predării terenului din fondul forestier. La întocmirea devizului se vor avea în vedere următoarele categorii de lucrări necesare pentru instalarea vegetatiei forestiere pe terenul primit în schimb, până la reusita definitivă a plantaţiilor, respectiv: împrejmuiri (dacă este cazul), pregătirea terenului şi a solului, executarea plantaţiei (inclusiv costul puietilor), lucrări de completări şi de întreţinere pentru numărul de ani până la realizarea reusitei definitive.E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestierAceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
 + 
Capitolul 2Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestierA. Chiria pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier1. Aceasta chirie se determina anual, folosind formula:CH(A) = S x Cr x P(ML) x N,în care:CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei/hectar;S = suprafaţa ocupată temporar, exprimată în hectare, cu zecimale;Cr = creşterea medie la exploatabilitate a arboretului total, determinata pentru specia principala şi clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie.În cazul terenurilor fără vegetaţie forestieră sau înregistrate ca neproductive, specia principala şi clasa de producţie vor fi stabilite conform precizărilor cap. I lit. A pct. 2 şi 3;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii şi pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie;N = coeficientul rezultat ca suma a notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.2. Chiria se încasează anticipat perioadei pentru care se calculează. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier pe o perioadă de mai mulţi ani, chiria se calculează şi se încasează anticipat pentru fiecare an.B. Contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatiiContravaloarea se determina, potrivit prevederilor cap. I lit. C, pentru terenul ocupat definitiv din fondul forestier. C. Valoarea cheltuielilor necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere şi întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masivValoarea se determina pe bază de deviz, potrivit prevederilor cap. I. lit. D.D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării temporare a terenului din fondul forestierValoarea se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. I lit. E.E. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestierAceasta garanţie este egala cu taxa legală pentru ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier şi se determina conform prevederilor cap. I lit. A.
 + 
Capitolul 3Dispoziţii tranzitorii şi finaleA. Pentru scoaterea definitivă din fondul forestier, beneficiarii sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:1. La Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului – în Fondul de ameliorare a fondului funciar:– taxa legală pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. I lit. A.2. La Regia Naţionala a Pădurilor:a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier administrat de Regia Naţionala a Pădurilor, în cazurile în care beneficiarul nu a predat în compensare teren, determinata potrivit prevederilor cap. I lit. B; b) contravaloarea pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, stabilită potrivit prevederilor cap. I lit. C;c) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, determinate în cazurile în care ocuparea definitivă se face prin compensare cu terenuri echivalente, conform prevederilor cap. I lit. D;d) valoarea obiectivelor dezafectate, determinata în condiţiile prevăzute la cap. I lit. E.B. Pentru ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier, beneficiarii sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:1. La Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului – în contul special al Fondului de ameliorare a fondului funciar:– garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor forestiere, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. E.După îndeplinirea de către beneficiarul care a ocupat temporar terenuri din fondul forestier a obligaţiilor care îi revin potrivit legii, de achitare integrală a obligaţiilor financiare, şi după repredarea terenurilor în fondul forestier la termenul prevăzut în aprobarea legală şi în condiţiile corespunzătoare pentru a fi împădurite, garanţia se restituie titularului care a beneficiat de ocuparea temporară a terenului. 2. La Regia Naţionala a Pădurilor:a) chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor forestiere, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A;b) contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B;c) valoarea cheltuielilor necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere şi întreţinerea acesteia până la realizarea stării de masiv, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. C;d) valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D.C. În cazul terenurilor din fondul forestier, aflate în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de către ocolul silvic, se verifica şi se aproba de conducerea direcţiei silvice, respectiv a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia.D. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate privată, calculul taxei legale pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier şi calculul garanţiei pentru folosirea temporară a terenurilor din fondul forestier, care constituie valori băneşti ce trebuie achitate de beneficiarii terenurilor Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, se fac şi se aproba potrivit prevederilor lit. C.Celelalte obligaţii băneşti prevăzute în prezenta metodologie se încasează de proprietarii terenurilor şi pot fi calculate, la cererea acestora, de către ocoalele silvice din zona, contra cost. Valorile astfel calculate pot fi utilizate ca elemente de referinţa în relaţia proprietarilor cu beneficiarii terenurilor.E. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice, promovarea, analiza şi aprobarea acestora, precum şi pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri:a) începând cu data primirii la direcţiile silvice a prezentei metodologii se interzice promovarea de către acestea a oricărei documentaţii care cuprinde calcule neconforme cu aceasta;b) în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentaţia şi data la care se face predarea terenurilor către beneficiari intervin modificări ale preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior (P ML ), direcţiile silvice au obligaţia sa recalculeze toate obligaţiile băneşti care revin beneficiarilor respectivi, cu înştiinţarea prealabilă a acestora;c) încheierea proceselor-verbale privind predarea-preluarea terenurilor care fac obiectul aprobărilor de folosire definitivă în alte scopuri decât cele silvice se va face numai după prezentarea de către beneficiarii aprobărilor a dovezii achitării taxei prevăzute în Legea nr. 18/1991, republicată, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.Nerespectarea acestei prevederi atrage răspunderea disciplinară, materială sau penală, după caz, a personalului silvic găsit vinovat. Aceste dispoziţii sunt valabile şi în cazul achitării garanţiei pentru terenurile aprobate a fi folosite temporar în alte scopuri decât cele silvice, precum şi pentru celelalte obligaţii băneşti care revin titularilor aprobărilor; d) contractele între direcţiile silvice şi beneficiari pentru punerea în aplicare a aprobărilor legale de folosire temporară a unor terenuri forestiere în alte scopuri decât cele silvice se vor încheia numai după plata anticipata şi integrală a garanţiei, a chiriei, precum şi a celorlalte obligaţii băneşti aferente perioadei de folosire a terenurilor;e) pentru evitarea oricăror erori privind aplicarea prezentei metodologii se va generaliza calculul computerizat;f) pentru aplicarea întocmai a prezentei metodologii se vor avea în vedere toate celelalte dispoziţii emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi de Regia Naţionala a Pădurilor în legătură cu problematica folosirii terenurilor forestiere în alte scopuri decât cele silvice, conform prevederilor legale;g) nu se va proceda la recalcularea obligaţiilor băneşti conform prezentei metodologii în cazul terenurilor forestiere folosite în prezent, temporar, în alte scopuri decât cele silvice, care, la data intrării în vigoare a acesteia, îndeplinesc în mod cumulativ şi integral următoarele condiţii:– dispun de aprobarea legală în vigoare, pentru folosirea în alte scopuri decât cele silvice;– sunt încheiate şi sunt în vigoare contracte între direcţiile silvice şi beneficiari;– sunt achitate integral toate obligaţiile băneşti aferente folosirii în alte scopuri decât cele silvice a terenului respectiv (taxe, garanţii, despăgubiri).Recalcularea obligaţiilor băneşti se va efectua începând cu data prevăzută în mod expres în acest sens în contracte sau pentru sumele datorate de beneficiari şi neachitate la data intrării în vigoare a prezentei metodologii;h) documentaţiile aflate în curs de verificare la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi la Regia Naţionala a Pădurilor, precum şi cele care au fost promovate de direcţiile silvice până la această dată vor fi analizate şi aprobate în forma în care au fost prezentate, cu calculul obligaţiilor băneşti conform metodologiei vechi, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale şi de fond necesare, urmând ca, cu ocazia punerii în aplicare a acestor aprobări, direcţia silvică sa recalculeze, în mod obligatoriu, valorile respective (taxe, garanţii, chirii etc.).F. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
 + 
Anexa 1–––la metodologie–––––VOLUMULmasei lemnoase la exploatabilitate pe clase de producţie pentru principalele specii forestiere*)––––-Notă *) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972, la varstele exploatabilitatii, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.

  – m3 –
  Nr. crt. Specia Clasele de producţie
  I II III IV V
  1. Molid 1.039 859 668 507 350
  2. Brad 986 838 672 508 386
  3. Pin silvestru 695 531 360 209 96
  4. Pin negru 553 427 283 190 93
  5. Larice 953 796 602 395 252
  6. Fag din sămânţă 813 652 492 355 259
  7. Fag din lăstari 744 574 436 319 218
  8. Mesteacăn 352 294 195 141 94
  9. Gorun din sămânţă 768 600 453 335 232
  10. Gorun din lăstari 521 428 327 238 164
  11. Stejar din sămânţă 875 733 584 447 346
  12. Stejar din lăstari 553 462 375 283 201
  13. Cer din sămânţă 516 405 321 255 183
  14. Cer din lăstari 493 377 300 236 166
  15. Gârniţă din sămânţă 498 418 332 250 193
  16. Gârniţă din lăstari 490 410 320 235 166
  17. Stejar brumăriu 334 292 208 113 81
  18. Stejar pufos 261 188 141 99 65
  19. Carpen din sămânţă 334 291 217 161 108
  20. Carpen din lăstari 334 276 217 161 108
  21. Tei din sămânţă 518 449 356 256 163
  22. Tei din lăstari 494 413 325 241 163
  23. Salcâm din plantaţii 432 331 192 116 48
  24. Salcâm din lăstari 333 224 128 63 34
  25. Plop alb şi negru 529 405 272 155 92
  26. Salcie din reniş (şi plantaţie) 569 432 295 172 107
  27. Salcie din lăstari 360 289 209 153 73
  28. Salcie din sulinari 360 289 209 144 73
  29. Anin 483 415 325 233 163
  30. Plop selecţionat 629 407 310 207 114

 + 
Anexa 2–––la metodologie–––––DEFALCAREApe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectie a preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, aprobat prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor

  Nr. crt. Specia sau grupa de specii Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior
  0 1 2
  1. Răşinoase 0,95
  2. Fag 1,00
  3. Cvercinee, frasin 1,65
  4. Diverse specii tari 0,75
  5. Diverse specii moi 0,70

NOTĂ:Preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă din speciile sau din grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, aprobat prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor. + 
Anexa 3––-la metodologie–––––CRITERIIpe baza cărora se determina coeficienţii N şi N(1), utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (V(T)), al chiriei (C(HA)) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii (D(VML))

  Nr. crt. Criterii Nota acordată
  0 1 2
  1. Categorii de arboreturi pe tipuri funcţionale Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase (tipul funcţional T(I) – parcuri naţionale, rezervaţiI naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii) 3,0
    Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare (tipul funcţional T(II)) 2,5
    Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, ca cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit (tipul funcţional T(III)) 2,0
    Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioadă de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor (tipul funcţional (T(IV)) 1,5
    Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele aplicate (tipul funcţional T(V) şi T(VI)) 1,0
  2. Amplasarea terenului faţă de localităţi  
    A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil:  
    municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice 3,0
    municipii-reşedinţă de judeţ 2,0
    municipii 1,6
    oraşe 1,4
    sate reşedinţă de comună 1,2
    sate 1,1
    B. Teren în extravilan  
    Între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil:  
    municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice 1,0
    celelalte categorii de localităţi 0,8
    Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:  
    municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice 0,5
    celelalte categorii de localităţi 0,2
    Peste 10 km de la limita perimetrului construibil (toate localităţile) 0,0
  3. Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport  
    Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 1 km faţă de calea de transport:  
    autostrăzi şi drumuri naţionale transeuropene 1,0
    alte drumuri naţionale 0,8
    drumuri judeţene 0,6
    drumuri comunale 0,4
    drumuri forestiere, industriale şi altele asemenea 0,2
    NOTĂ:  
    Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie.  
    Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de staţie) 0,5
    Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de port) 0,5
    Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de port) 0,5
    Transport aerian (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 20 km faţă de aeroport) 0,5
  4. Posibilităţi de racordare la reţelele tehnico-edilitare ale zonei  
    Reţele de apă-canal 0,5
    Reţele de energie electrică 0,5
    Reţele de energie termică 0,5
    Reţele de gaze naturale 0,5
    Reţele de telefonie 0,5
    Reţele de transport urban 0,5
  5. Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul în raza căruia se află terenul, în suprafaţa totală a judeţului:  
    Până la 10% 2,0
    10-20% 1,5
    20-30% 1,0
    30-40% 0,5
    Peste 40% 0,0

NOTĂ:– Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana 1.– Coeficientul N(1) reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale). + 
Anexa 4––-la metodologie–––––CREŞTEREAmedie anuală la exploatabilitate a arboretului total pentru principalele specii forestiere*)––––-Notă *) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972.

  – m3/an/ha –
  Nr. crt. Specia principală Clasa de producţie
  I II III IV V
  0 1 2 3 4 5 6
  1. Molid 13,8 12,2 10,5 8,1 5,7
  2. Brad 12,7 10,8 9,4 7,8 5,9
  3. Pin silvestru 12,1 9,4 7,4 5,2 3,0
  4. Pin negru 10,9 8,8 6,6 4,6 2,8
  5. Fag 11,0 9,1 7,6 6,0 4,4
  6. Mesteacăn 9,4 7,9 6,4 4,8 3,2
  7. Gorun din sămânţă 8,7 7,4 6,1 4,7 3,3
  8. Gorun din lăstari 8,7 7,2 5,7 4,4 3,1
  9. Stejar din sămânţă 10,6 8,8 7,6 6,2 4,7
  10. Stejar din lăstari 9,2 7,5 5,9 4,9 3,9
  11. Tei 12,7 10,8 9,1 7,2 5,2
  12. Cer 8,8 7,8 6,3 4,9 3,9
  13. Gârniţă 6,8 5,9 5,2 4,4 3,5
  14. Carpen 10,2 8,8 7,5 5,9 4,6
  15. Salcâm (plantaţii) 18,4 14,7 10,3 6,4 3,3
  16. Salcâm (lăstari) 16,5 13,2 9,3 5,7 3,1
  17. Plop alb şi negru 19,5 15,0 11,6 7,8 4,8
  18. Salcie din sămânţă 26,4 23,8 19,2 14,2 9,7
  19. Salcie din sulinari 20,8 18,6 16,5 12,4 8,2
  20. Plop euroamerican 30,1 23,7 18,0 13,0 8,2
  21. Larice*) 10,5 8,9 7,5 5,7 3,6

–––-Notă *) Arboret principal.––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x