ORDIN Nr. 746 din 9 iunie 1994

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale



Ministru de stat, ministrul finanţelor, având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 33 alin. 2 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 29 martie 1994, emite următorul ordin: 1. Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. 2. Prevederile din prezentele norme se aplică începând cu data de 1 ianuarie 1994, în corelatie cu data de aplicare a Legii nr. 15/1994. p. Ministrul de stat, ministrul finanţelor,Dan Mogos,secretar de stat + 
NORME METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII NR. 15/1994 PRIVIND AMORTIZAREA CAPITALULUI IMOBILIZAT ÎN ACTIVE CORPORALE ŞI NECORPORALE1. Amortizarea capitalului angajat şi imobilizat în active corporale şi necorporale al societăţilor comerciale, regiilor autonome, agenţilor economici cu gestiune proprie, activele de producţie sau prestări de servicii, din subordinea instituţiilor publice, denumiţi în continuare "agenţi economici", se face potrivit Legii nr. 15 din 23.03.1994 şi prezentelor Norme metodologice.  + 
Capitolul 1Capitalul angajat şi imobilizat supus amortizarii 2. Agenţii economici care angajează şi imobilizeaza capital în active corporale şi necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau în timp, vor calcula, inregistra în contabilitate şi recupera uzura fizica şi morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat. 3. Capitalul angajat şi imobilizat supus amortizarii este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate sa deserveasca activelor, pe o perioadă mai mare de un an şi care se consuma treptat. 4. Capitalul angajat şi imobilizat supus amortizarii se grupează în două categorii distincte şi anume: A. active corporale şi B. active necorporale A. Active corporale 5. Activele corporale aferente capitalului angajat şi imobilizat sunt: a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;  … b) mijloacele fixe.  … 6. Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are o valoare de intrare mai mare de 200.000 lei;  … b) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.  … Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, la încadrarea loc ca mijloace fixe se are în vedere valoare întregului corp, lot sau set. 7. Asimilarea cu mijloacele fixe, în scopul amortizarii, a investiţiilor specificate la art. 4 din Legea nr. 15/1994 se face astfel: – investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie de la angajaţii economici urmează regimul de amortizare al mijloacelor fixe la care s-au executat investiţiile respective; – investiţiile (capacitatile) puse în funcţiune, total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe se cuprind în grupa la care se vor inregistra ca mijloace fixe la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizare lor; – investiţiile pentru descoperta se asimilează mijloacelor fixe din grupa "Construcţii speciale" subgrupa "Alte construcţii speciale" şi se amortizeaza în regim liniar potrivit indicaţiilor de la pct. 19; – investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor care nu sunt rezultatul unei investiţii. Durata de amortizare a investiţiilor efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor şi alte lucrări similare care nu se concretizează în mijloace fixe este de cel mult 10 ani, iar regimul de amortizare cel liniar. Durata de amortizare corespunzătoare fiecărei investiţii în parte, în limita acestui teren, se stabileşte de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, pentru societăţile comerciale, respectiv consiliul de administraţie, pentru regiile autonome, în funcţie pe perioada de timp cît se apreciază ca acestea pot servi scopului pentru care au fost efectuate. 8. Sunt asimilate cu activele corporale, dar nu se supun amortizarii, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv cele împădurite, cu excepţia terenurilor cu destinaţie economică obţinute prin acte de vînzare – cumpărare, inclusiv prin despăgubiri în cazul exproprierilor. Terenurile cu destinaţie economică dobîndite de agenţii economici prin acte de vînzare – cumpărare sau prin despăgubiri, în cazul exproprierilor, se vor amortiza prin cheltuielile de exploatare pe baza unei cote de 25% din cuantumul dobinzii curente la disponibilităţile băneşti de valoare egala cu preţul de achiziţie a terenurilor respective, acordată de unitatea bancară la care are deschis contul principal agentul economic. 9. Nu se asimilează şi nu sunt considerate mijloace fixe următoarele: a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel sau în scopul efectuării unor mici modernizări în cadrul reparaţiilor capitale;  … b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi indiferent de valoarea şi durata normală de funcţionare (utilizare); *)  … c) construcţiile şi instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii;  … d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, păsările şi coloniile de albine;  … e) pădurile;  … f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afară perimetrelor de exploatare, precum şi cele pentru foraj, executate pentru explorari, prospecţiuni geologice şi geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa care nu au dat rezultate, sondele situate în gaz-capul unor zăcăminte de ţiţei, precum şi sondele de cercetare geologica care au pus în evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive geologotehnice şi economice obiective, nu pot fi exploatate;  … g) prototipurile, atât timp cît servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;  … h) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.  … 10. Plantaţiile ţinere precum şi plantaţiile de protecţie care sunt încadrate în grupa 6 de mijloace fixe "Animale şi plantaţii" subgrupa "plantaţii" sunt scutite de calculul amortizarii şi introducerea acestora în cheltuielile de exploatare până la trecerea pe rod a plantaţiilor ţinere şi 5 ani a plantaţiilor de producţie. Duratele normelor de utilizare a plantaţiilor ţinere şi a plantaţiilor de protecţie includ şi duratele de scutire pentru care amortizarea aferentă nu se include în cheltuielile de exploatare. În acest caz cota medie anuală de amortizare se determina în funcţie de durata normală de utilizare redusă cu perioada de scutire, în ani, pentru care nu se calculează amortizare. Notă …
*) În tot cuprinsul acestor norme sintagma "durata normală de funcţionare (utilizare)" se va interpreta ca durata normală de utilizare. B. Activele necorporale 11. Activele necorporale aferente capitalului angajat şi imobilizat cuprind: a) cheltuielile de constituire a societăţilor comerciale, regiilor autonome sau sucursalelor şi filialelor acestora (taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuielile de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de aceasta natura legate de înfiinţarea şi dezvoltarea activităţii unităţii patrimoniale);  … b) cheltuieli de cercetare – dezvoltare;  … c) cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zacamintele puse în exploatare;  … d) concesiunile, brevetele şi alte drepturi şi valori asimilate;  … e) alte imobilizari necorporale inclusiv programe informatice create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi.  …  + 
Capitolul 2Calcularea amortizarii şi modul de utilizare a regimurilor de amortizare 12. Amortizarea capitalului angajat şi imobilizat în active corporale (mijloace fixe) se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora şi se include în cheltuielile de exploatare în corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza. 13. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este reprezentată: a) de valoarea rămasă actualizată, stabilită în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 26/1992 privind reevaluarea unor active şi pasive ca urmare a unificării cursurilor de schimb ale leului şi regimului de preţuri şi tarife în aceste condiţii, aferentă fiecărui mijloc fix care a fost reevaluat, la data înregistrării în contabilitate a operaţiunii de reevaluare;  … b) de preţul de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;  … c) de costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonială;  … d) de valoarea de piaţa, pentru mijloacele fixe dobîndite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ de baza propunerilor făcute de specialişti şi pe baza aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, la societăţile comerciale, respectiv consiliul de administraţie la regiile autonome sau instituţii publice, ţinând seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare şi gradul de uzura fizica a mijloacelor fixe primite;  … e) de valoarea de aport acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform prevederilor din statute sau contracte, determinata prin expertiza;  … f) în cazul investiţiilor puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe, de valoarea determinata prin însumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor inclusiv cota-parte din cheltuielile comune efectuate în limita sumelor prevăzute în devizul general. Aceasta valoare se stabileşte pe baza procesului – verbal de predare – primire încheiat între constructor şi beneficiar. La terminarea investiţiilor şi trecerea lor în categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se determina prin adăugarea eventualelor cheltuieli efectuate între data punerii în funcţiune şi data întocmirii procesului – verbal de punere în funcţiune;  … g) pentru mijloacele fixe aflate în administrarea instituţiilor publice la data de 1 ianuarie 1994 şi transferate societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum şi regiilor autonome, de valoarea reevaluata de către agenţii economici primitori în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 26/1992;  … h) în cazul sondelor provenite din lucrări de foraj executate pentru explorari şi prospecţiuni geologice, care au dat rezultate şi vor fi folosite în scopuri de producţie, de valoarea obţinută prin înmulţirea numărului de metri al adâncimii de la care se exploatează, cu preţul mediu efectiv realizat per metru forat, în anul anterior trecerii în categoria de mijloace fixe, la sondele de exploatare sapate în condiţii asemănătoare. Pentru sondele de ţiţei şi gaze provenite din lucrările de foraj executate în vederea explorării şi prospectiunii geologice valoarea de intrare se stabileşte în aceleaşi condiţii ca mai sus;  … i) pentru mijloacele fixe rezultate din lucrări miniere, executate pentru explorari şi prospecţiuni geologice care au dat rezultate, de totalul cheltuielilor efectuate în acest scop, inclusiv cheltuielile necesare trecerii în regim de producţie (dotare cu cale ferată, aeraj, alte dotări tehnice);  … j) pentru animalele de reproducţie, de costul de producţie al animalelor pentru carne la care se adauga sporurile de preţ în funcţie de categoria biologica.  … 14. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează de la data punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare. În cazul în care s-au executat lucrări de modernizare sau de adaugare a unor accesorii, aparate de măsurare sau control ori alte părţi componente ale mijloacelor fixe care conduc la majorarea valorii de intrare a acestora, amortizarea se calculează până la recuperarea integrală a noii valori. De asemenea, în cazul în care după recuperarea integrală pe calea amortizarii, a valorii de intrare, se executa lucrări de modernizare sau de adaugare a unor accesorii, aparate de măsurare sau control ori a altor părţi componente ale mijloacelor fixe, care conduc la majorarea acesteia, mijloacele fixe se reintroduc în calculul amortizarii cu noua valoare de intrare. Amortizarea se continua până la recuperarea noii valori de intrare, ţinând seama de amortizarea calculată anterior. 15. Pentru mijloacele fixe arătate în continuare, data punerii în funcţiune, în vederea calculului amortizarii, se stabileşte după cum urmează: a) mijloacele fixe independente care nu necesita montaj şi nici probe tehnologice (utilaje pentru investiţie, unelte, accesorii de producţie, mijloace de transport auto, animale etc.) se considera puse în funcţiune la data achiziţionării lor, pe baza procesului – verbal de recepţie;  … b) utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, se considera puse în funcţiune de la data terminării montajului, respectiv de la data terminării construcţiei, pe baza procesului – verbal de recepţie provizorie;  … c) utilajele şi instalaţiile care necesita montaj şi probe tehnologice, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice se considera puse în funcţiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului – verbal de punere în funcţiune;  … d) sondele folosite la extractia ţiţeiului şi gazelor, sondele de injecţie, precum şi sondele provenite din lucrările geologice care au dat rezultate se considera puse în funcţiune la darea lor în producţie, pe baza procesului-verbal de constatare final.  … 16. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locatie de gestiune se calculează de către agentul economic care le are în proprietate. Amortizarea aferentă mijloacelor fixe concesionate se regaseste în redeventa anuală a concesiunii, a mijloacelor fixe închiriate, în contravaloarea chiriei, iar a celor date în locatie de gestiune în cheltuielile de locatie. 17. Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune este în sarcina agentului economic, care a efectuat investiţia. Aprobarea regimului de amortizare folosit pentru amortizarea investiţiilor la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune (regimul liniar sau regimul degresiv) este de competenţa adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, în cazul societăţilor comerciale, respectiv consiliul de administraţie, pentru regiile autonome, cu obligaţia ca acesta să se încadreze în limita duratei contractului de concesionare, închiriere, locatie de gestiune. 18. Amortizarea investiţiilor care majorează valoarea de intrare, efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau date în locatie de gestiune se calculează de beneficiar pe baza duratelor normale de utilizare corespunzătoare grupei în care se încadrează mijloacele fixe la care s-a făcut investiţia şi a regimului de amortizare aprobat. La încetarea contractului de concesionare, închiriere sau locatie de gestiune valoarea investitei integrale (nediminuata cu amortizarea calculată) se cedează agentului economic care a concesionat, a dat cu chirie sau în locatie de gestiune, acesta majorând corespunzător valoarea de intrare a mijloacelor fixe. În procesul-verbal de predare-primire a investiţiei se va menţiona şi amortizarea calculată de beneficiar, pentru ca agentul economic în patrimoniul căruia se afla mijloacele fixe să poată inregistra uzura corespunzătoare noii valori de intrare. 19. Amortizarea anuală a mijloacelor fixe şi investiţiilor prevăzute la art. 11 alin. 5 din Legea nr. 15/1994 se calculează pe unitatea de produs, utilizînd următoarele formule:            VrAz = –––– şi              RA = Az x Cîn care: Az = amortizarea, în lei, pe 1.000 tone de rezerva exploatabilaVr = valoarea rămasă reevaluata a mijloacelor fixe aflate în funcţiune la1.04.1992.Pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după data de 1.04.1994Vr = valoarea de intrare.R = rezerva exploatabila de substanţa minerala utila în mii tone existenta laînceputul fiecărui exerciţiu financiar.A = amortizarea anualăC = extractia anuală de substanţa minerala utila, în mii tone.Exemplu:              Vr = 6.000.000.000 leiAz = –––––––– = 120.00 lei/1000 tone               R = 50.000 mii toneC = 5.000 mii toneA = 120.000 x 5.000 mii tone = 600.000.000 leiÎn cazul clădirilor şi construcţiilor speciale ale unor incinte miniere care deservesc mai multe mine, precum şi pentru clădirile şi construcţiile speciale ale instalaţiilor de preparare, cu organizare independenta de exploatările miniere pe care le deservesc, amortizarea anuală se calculează pe baza următoarelor formule:                    VrAz = –––––- şi              R1 + R2+…….+RnA = Az x CR1+R2+……..+Rnîn care R1, R2..Rn = rezerva exploatabila a fiecărei mine deservita de incinta centrala respectiva. Exemplu:               Vr = 1.000.000.000 leiAz = ––––––––––––––––- = 12.500 lei/1000 to            R1=50.000 + R2=20.000 + R3=10.000 mii toneC = 8000( R1 + R2 + R3 ) (5000 + 2000 + 1000)A = 12.500 x 8.000 mii to = 100.000.000 leiAmortizarea pe unitatea de produs se recalculează: – din 5 în 5 ani la minele de cărbuni şi cariere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descoperta; – din 10 în 10 ani la saline. Recalcularea se face anual în cazul când intervin schimbări mai importante (de minimum 10%) în volumul rezervelor exploatabile. 20. Cheltuielile geologice necesare realizării producţiei în industria extractiva se includ în cheltuielile de exploatare. Utilizarea sumelor respective urmează regimul amortizarii, iar includerea lor în cheltuielile de exploatare se face pe baza cotelor stabilite cu ocazia negocierii preţurilor la produsele în cauza, sub supravegherea Ministerului Finanţelor – Departamentul evoluţiei preţurilor şi protecţia concurentei. 21. Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea stabilită, în funcţie de clasele de calitate, suprafaţa, amplasare şi/sau alte criterii legale, la valoarea de achiziţie sau la valoarea aportului în natura, după caz, şi nu sunt supuse amortizarii. 22. Amortizarea calculată conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 15/1994 se include în cheltuielile de exploatare ale agenţilor economici, în directa corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza aflate în patrimoniul agenţilor economici. Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se determina în funcţie de mijloacele fixe de baza care definesc activitatea de baza a agenţilor economici. Aceasta se calculează ca raport între capacitatea de producţie realizată şi capacitatea proiectata şi se exprima în procente. 23. Diferenţa de amortizare rezultată ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza se va evidenţia ca o cheltuiala excepţionala care nu se admite la stabilirea profitului impozabil. 24. Agenţii economici sunt obligaţi sa amortizeze mijloacele fixe potrivit prevederilor legale, utilizînd unul din următoarele regimuri de amortizare: A. Amortizarea liniara – se realizează prin includerea uniforma în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea liniara se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare înscrisă în tabelul nr. 1 la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Durata normală de utilizare a mijloacelor fixe se determina în funcţie de data de achiziţie a acestora. Astfel, pentru mijloacele fixe achiziţionate înainte de 31.XII.1993 şi care au fost înregistrate în fişele mijloacelor fixe cu duratele de serviciu normate ale fondurilor fixe aprobate prin Legea nr. 62/1968, republicată în ianuarie 1977, determinarea duratei de utilizare normale rămase, în ani, se face cu ajutorul relatiei:              DSCDUR = (1 ––-) DU în care:             DSDUR = durata normală de utilizare rămasă, în ani;DSC = durata de serviciu normata consumată de la data punerii în funcţiune amijlocului fix şi până la 31.XII.1993, în ani;DS = durata de serviciu normata a mijlocului fix conform Legii nr. 62/1968,modificată prin Decretul nr. 393/1976, în ani;DU = durata normală de utilizare (durata de amortizare) a mijlocului fixconform "Catalogului privind duratele normale de funcţionare şiclasificarea mijloacelor fixe", în ani.La mijloacele fixe achiziţionate după data de 31.XII.1993 duratele normale de utilizare sunt cele menţionate în "Catalogul privind duratele normale de funcţionare şi clasificarea mijloacelor fixe". Pentru mijloacele fixe care în Decretul nr. 393/1976 au prevăzut durate de serviciu exprimate în mii km echivalenti (Grupa 61 "Mijloace de transport auto") sau în ore de zbor (Grupa 63 "Mijloace de transport aerian") duratele normale de utilizare rămase se vor calcula în ani prin recalcularea duratelor de serviciu exprimate în mii km echivalenti sau ore de zbor, tot în ani, cu ajutorul relaţiilor:                DSDS = ––––– în ani                 PAşi          DSCDSC = ––––- în ani          PAîn care:DS = durata de serviciu normata în mii km echivalenti sau respectiv în orede zbor conform Decretului 393/1976;PA = parcursul anual mediu realizat în mii km echivalenti sau respectiv ore dezbor;DSC = durata de serviciu normata consumată în mii km echivalenti, respectiv orede zbor, de la punerea în funcţiune a mijlocului fix până la data de31.XII.1993, conform evidentelor agentului economic.Exemplu: a) La o clădire industriala cu pereţi din zidărie şi planşee din beton armat, utilizata în mediu normal, a carei valoare rămasă actualizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, este de 250 milioane lei, amortizarea medie anuală se va determina astfel:  … – durata de serviciu normata conform Legii nr. 62/1968, modificată prin decretul 393/1976 (DS) = 90 ani; – durata normală de utilizare conform "Catalog" (DU) = 50 ani; – durata de serviciu normata consumată de la data punerii în funcţiune şi până la 31.XII.1993 (DSC) = 27 ani; – durata normală de utilizare rămasă va fi de:               DSC                   27DUR = (1 – ––-) DU = (1 – –) x 50 = 35 ani                DS                   90– cota medie anuală de amortizare corespunzătoare duratei normale de utilizare rămase este, conform Tabelului nr. 1, col. 2, de 2,9 %; – amortizarea medie anuală va fi:           250.000.000 . 2,9Ama = ––––––- = 7.250.000 lei              100– amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare va fi determinata în funcţie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza, care în exemplul nostru este 45 % şi în acest caz ea va fi de 3.262.500 lei. Diferenţa de amortizare de 3.987.500 lei, până la nivelul amortizarii medii anuale, va fi trecută pe cheltuieli excepţionale şi nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil; b) Pentru un mijloc de transport auto de persoane (autobuz cod 5.2.1.3.1.) cu o valoare rămasă actualizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, de 15 milioane lei, amortizarea medie anuală se va determina astfel:  … – durata de serviciu normata, conform Legii nr. 62/1968, modificată prin Decretul nr. 393/1976 (DS) = 300 mii km echivalenti; – durata normală de utilizare conform "Catalog" (DU) = 8 ani; – parcursul anual mediu realizat în mii km echivalenti )PA) = 20.000 km echivalenti; – durata de serviciu normata consumată, în mii km echivalenti, de la punerea în funcţiune şi până la 31.XII.1993 (DSC) = 150 mii km echivalenti; – durata normală de utilizare rămasă se determina pe baza duratei de serviciu normate şi pe parcursul anului mediu exprimat în ani, astfel:         DS             300.000DS = ––- = ––––– = 15 ani          PA              20.000         DSC               150.000DSC = ––– = ––––- = 7,5 ani            PA               20.000               DSC                  7,5DUR = (1- ––) DU = (1 – ––) 8 = 4 ani                DS                    15– cota medie anuală de amortizare corespunzătoare duratei normale de utilizare rămase este, conform Tabelului nr. 1, col. 2, de 25 %; – amortizarea medie anuală va fi:              15.000.000 x 25Ama = –––––– = 3.750.000 lei                       100– amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare care se determina în funcţie de gradul de utilizare a mijlocului fix de baza, care în exemplul nostru este de 65 % şi corespunde indicelui de includere de 60 %, (conform Tabelului nr. 2), va fi de 2.250.000 lei. Diferenţa de amortizare de 1.500.000 lei, faţă de nivelul amortizarii medii anuale, va fi trecută pe cheltuieli excepţionale şi nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil; c) La un mijloc de transport aerian pentru călători, cu o valoare rămasă actualizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, de 600 milioane lei, amortizarea medie anuală se va determina astfel:  … – durata de serviciu normata, conform Legii nr. 62/1968, modificată prin Decretul nr. 393/1976, (DS) = 40.000 ore zbor; – durata normală de utilizare conform "Catalog" (DU) = 12 ani; – parcursul anual mediu realizat în ore de zbor )PA) = 2.000; – durata de serviciu normata consumată, în ore de zbor, de la punerea în funcţiune şi până la 31.XII.1993 (DSC) = 15.000; – durata normală de utilizare rămasă se determina pe baza duratei de serviciu normate şi a parcursului anual mediu exprimat în ani, astfel:            DS               40.000DS = ––- = ––––- = 20 ani;           PA              2.000           DSC              15.000DSC = ––- = ––––- = 7,5 ani;             PA           2.000                  DSC                 7,5DUR = (1- ––- ) DU = (1- ––- ) 12 = 7,5 ani.                  DS                  20Duratele normale de utilizare rămase se exprima în ani întregi prin rotunjirea fracţiunilor egale sau mai mari de 0,5 la 1,0 şi prin neglijarea fracţiunilor mai mici de 0,5. În acest exemplu durata normală de utilizare rămasă va fi de 8 ani: – amortizarea medie anuală va fi, în funcţie de cota medie anuală de amortizare de 12,5 % (conform Tabelului nr. 1 col. 2), de:                  600.000.000 x 12,5Ama = –––––––– = 75.000.000 lei ;                      100– amortizarea inclusă în cheltuielile de exploatare care se determina în funcţie de gradul de utilizare al mijlocului fix de baza, care în acest exemplu este de 87 % şi corespunde indicelui de includere de 90 %, va fi de 67.500.000 lei. Diferenţa de amortizare de 7.500.000 lei faţă de nivelul amortizarii medii anuale va fi trecută pe cheltuieli excepţionale şi nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil. d) Pentru mijloacele fixe imobile – clădiri şi/sau construcţii speciale – amortizarea anuală se va calcula în regim liniar, mai puţin pentru excepţiile prevăzute la pct. 47 lit. B, iar includerea acesteia în cheltuielile de exploatare se va face în corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza.  … B. Amortizarea degresiva – consta în multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din coeficienţii următori: a) 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între doi şi cinci ani;  … b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între cinci şi zece ani;  … c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de zece ani.  … Regimul de amortizare degresiv se va aplica în doua variante determinate de data de intrare în funcţiune a mijlocului fix. Astfel, pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31.XII.1993 se va utiliza regimul de amortizare degresiva fără influenţa uzurii morale (AD1) iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31.XII.1993 regimul de amortizare degresiva cu influenţa uzurii morale (AD2). Principiul de baza al amortizarii degresive consta în modul diferit de calculare a amortizarii anuale faţă de regimul de amortizare liniara, astfel: – amortizarea anuală degresiva, pentru primul an de funcţionare, se calculează aplicind asupra valorii de intrare sau a valorii rămase actualizate a mijlocului fix, cota de amortizare degresiva corespunzătoare (Tabelul nr. 1, col. 3). Amortizarea anuală pentru anii următori se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresiva asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egala sau mai mica cu/decît amortizarea anuală determinata prin raportul dintre valoarea rămasă de recuperat la numărul de ani de funcţionare rămaşi. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniara, iar amortizarea medie anuală liniara va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi. Varianta AD1 care nu conţine influenţa uzurii morale are ca baza de calcul a amortizarii anuale principiul enuntat anterior. Varianta AD2 conţine şi influenţa uzurii morale care acţionează asupra mijloacelor fixe şi reflecta aceasta uzura în calculul amortizarii anuale. Spre deosebire de varianta AD1, varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mica decît perioada duratei normale de utilizare, diferenţa în ani, reprezentind influenţa uzurii morale (vezi Tabelul nr. 1, col. 5 şi col. 8). Agenţii economici care utilizează aceasta varianta a regimului de amortizare degresiva nu sunt obligaţi sa scoată din funcţiune mijloacele fixe amortizate înaintea expirării duratei normale de utilizare prevăzută în "Catalog" dar nu vor mai calcula amortizarea anuală aferentă perioadei de timp care corespunde cu uzura morala. De asemenea, agenţii economici pot scoate din funcţiune mijloacele fixe înainte de expirarea duratei normale de utilizare cu condiţia ca aceasta să fie amortizata integral, putind astfel contracara efectul uzurii morale, ceea ce în varianta AD1 nu este posibil. Pentru mijloacele fixe care au durata normală de utilizare până la cinci ani inclusiv nu se calculează influenţa uzurii morale, amortizarea medie anuală stabilindu-se în funcţie de numărul de ani de utilizare în regim degresiv şi numărul de ani de utilizare în regim liniar. Introducerea efectului uzurii morale în calculul amortizarii medii anuale în regim degresiv conduce la unele modificări în sistemul de degresivitate prezentat la varianta AD1. Pentru determinarea duratei de utilizare aferente uzurii morale trebuie mai întâi stabilită durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, atât cea degresiva cît şi cea liniara (Tabelul nr. 1, col. 5). Durata de utilizare respectiva se determina în funcţie de durata de utilizare în regim liniar recalculata pe baza cotei medii anuale de amortizare degresiva (Tabelul nr. 1, col. 4) prin scăderea acesteia din durata normală de utilizare (Tabelul nr. 1, col. 1). Deoarece pentru duratele normale de utilizare cuprinse între 2 şi 5 ani nu se calculează uzura morala, durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, pentru aceste durate, este egala cu durata normală de utilizare (col. 5 = col. 1). Efectul uzurii morale are influenţa asupra mărimii duratelor de utilizare cu regim de amortizare degresiva şi regim de amortizare liniara în sensul reducerii primei durate şi majorării celei de a doua, ca număr de ani. În aceasta situaţie durata de utilizare cu amortizare degresiva în varianta AD2 va fi mai mica decît în varianta AD1, iar durata de utilizare cu amortizare liniara va fi mai mare în varianta AD2 decît în varianta AD1. Calcularea amortizarii medii anuale în varianta AD2 se bazează pe următoarele elemente, ce se regăsesc în Tabelul nr. 1, astfel: 1. durata normală de utilizare conform "Catalog", în ani, – Tabelul nr. 1, col. 1; 2. cota medie anuală de amortizare degresiva, în procente, – Tabelul nr. 1, col. 3; 3. durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, în ani, – Tabelul nr. 1, col. 5; 4. durata de utilizare în regim de amortizare degresiva, în ani, – Tabelul nr. 1, col. 6; 5. durata de utilizare în regim de amortizare liniar, în ani, – Tabelul nr. 1, col. 7. TABELUL nr. 1

Exemplu: I. Calcularea amortizarii anuale degresive în varianta AD1. 1. La un mijloc fix cu o valoare rămasă recalculata la 31.XII.1993 de 1.000.000 lei şi durata normală de utilizare rămasă de 5 ani, determinata conform prevederilor din "Catalog" amortizarea anuală se va calcula astfel: – cota medie anuală de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 3, pentru o durată normală de utilizare rămasă de 5 ani este de 30 %; Amortizarea anuală se va calcula pentru fiecare an în parte conform principiului de baza al amortizarii degresive:

2. Pentru un mijloc fix cu o valoare rămasă recalculata la 31.XII.1993 de 1.000.000 lei şi durata normală de utilizare rămasă de 10 ani, amortizarea anuală se va recalcula astfel: – cota medie anuală de amortizare degresiva conform Tabelului nr. 1, col. 3, pentru o durată normală de utilizare rămasă de 10 ani este de 20 %; Amortizarea anuală se va calcula pentru fiecare an în parte conform principiului de baza al amortizarii degresive:

3. La un mijloc fix cu o valoare rămasă recalculata la 31.XII.1993 de 1.000.000 lei şi durata normală de utilizare rămasă de 15 ani, amortizarea anuală se va calcul astfel: – cota medie anuală de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 3, pentru o durată normală de utilizare rămasă de 15 ani, este de 16,7 % . Amortizarea anuală se va calcula pentru fiecare an în parte, conform principiului de baza al amortizarii degresive:

Pentru exemplele de la lit. A introducerea în cheltuielile de exploatare a amortizarii anuale se va face pentru fiecare an în parte în corelatie cu gradul de utilizare al mijloacelor fixe de baza. Diferenţele de amortizare rezultate ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza se vor evidenţia în cheltuielile excepţionale ale agenţilor economici şi nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil anual. II. Calcularea amortizarii anuale degresive în varianta AD2. 1. La un mijloc fix cu o valoare de intrare la 1.I.1994 de 5.000.000 lei şi durata normală de utilizare de 10 ani, amortizarea medie anuală se va determina astfel: a) durata normală de utilizare, conform Tabelului nr. 1, col. 1, este de 10 ani;  … b) durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, conform Tabelului nr. 1, col. 5, este de 5 ani;  … c) durata de utilizare în regim de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 6, este de zero ani;  … d) durata de utilizare în regim liniar, conform Tabelului nr. 1, col. 7 este de 5 ani;  … e) cota medie anuală de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 3 este de 30 % .  … În acest caz se observa ca durata de utilizare în regim de amortizare degresiva este egala cu zero ani şi ca atare amortizarea anuală se va calcula numai în regim liniar pe o perioadă de 5 ani – Tabelul nr. 1, col. 7.

2. Pentru un mijloc fix cu o valoare de intrare la 1.I.1994, de 5.000.000 lei, cu o durată normală de utilizare conform "Catalog" de 15 ani, amortizarea medie anuală se va calcula, conform datelor din tabel, astfel: a) durata normală de utilizare, conform Tabel nr. 1, col. 1 este de 15 ani;  … b) durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, conform Tabelului nr. 1, col. 5, este de 9 ani;  … c) durata de utilizare în regim de amortizare degresiva conform Tabelului nr. 1, col. 6, este de 3 ani;  … d) durata de utilizare în regim de amortizare liniara conform Tabelului nr. 1, col. 7 este de 6 ani;  … e) cota medie anuală de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 3 este de 16,7 % .  … 

3. Un mijloc fix cu o valoare de intrare, la 1.I.1994, de 5.000.000 lei, cu o durată normală de utilizare, conform "Catalog", de 2 ani se va amortiza, conform datelor din tabel, astfel: a) durata normală de utilizare, conform Tabelului nr. 1, col. 1, este de 20 ani;  … b) durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, conform Tabelului nr. 1, col. 5 este de 12 ani;  … c) durata de utilizare în regim de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 6 este de 4 ani;  … d) durata de utilizare în regim de amortizare liniara, conform Tabelului nr. 1, col. 7 este de 8 ani;  … e) cota medie anuală de amortizare degresiva, conform Tabelului nr. 1, col. 3 este de 12,5 % .  … 

Pentru exemplele de la pct. II, introducerea în cheltuielile de exploatare a amortizarii anuale se va face pentru fiecare an în parte în corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza. Diferenţele de amortizare rezultate ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe se vor evidenţia în cheltuielile excepţionale ale agenţilor economici şi nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil anual. C. Amortizarea accelerata – consta în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizari anuale de 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizarile anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de Ministerul Finanţelor, la propunerea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, pentru societăţile comerciale, respectiv consiliul de administraţie, pentru regiile autonome, pe baza unei documentaţii de fundamentare. Documentaţia de fundamentare trebuie să conţină toate datele din tabelul prezentat în continuare pe baza căruia se stabileşte punctajul necesar pentru care se eliberează aprobarea Ministerului Finanţelor de utilizare a regimului de amortizare accelerat.

Pentru respectarea corelatiilor bilantiere introduse prin planul de conturi, aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 707/1993, agenţii economici vor respecta următoarele corelatii:

În vederea obţinerii aprobării utilizării regimului de amortizare accelerata agenţii economici trebuie să realizeze punctajul minim de pct.14 şi lit.c de puncte. Pentru indicatorii de la lit B pct. 14 şi lit. C pct.16, 17 şi 18 punctajul se stabileşte în funcţie de gradul de reducere a ponderii indicatorilor determinati cu amortizare accelerata faţă de indicatorii determinati fără amortizare accelerata. În cazul în care la unul din indicatori gradul de reducere a ponderii este mai mic sau mai mare decît cel prevăzut în barem, atunci punctajul aferent indicatorului respectiv se determina prin aplicarea ponderii rezultate punctajului etalon fără amortizare accelerata. Exemplu: Doi agenţi economici A şi B solicita aprobarea pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata şi prezintă următoarele date:

Din datele prezentate de cei doi agenţi economici rezultă ca agentul economic A realizează un punctaj general de 83,2 puncte şi depăşeşte baremul de 72 de puncte în timp ce agentul economic B realizează un punctaj general de 66,4 puncte şi nu se încadrează în baremul minim de punctaj. Dintre cei doi agenţi economici numai agentul A va primi aprobarea aplicării regimului de amortizare accelerata. Introducerea în cheltuielile de exploatare a amortizarii anuale calculată în regimul amortizarii accelerate se face pentru fiecare an în parte, în corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza. Diferenţele de amortizare rezultate ca urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe se vor evidenţia în cheltuielile excepţionale ale agenţilor economici şi nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil anual. 25. Introducerea amortizarii anuale în cheltuielile de exploatare se face în funcţie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza. Indicele de includere a amortizarii anuale în cheltuielile de exploatare corelat cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza este prezentat în tabelul următor: TABELUL nr. 2

26. Competentele de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniara sau degresiva revin adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, pentru societăţile comerciale, respectiv a consiliului de administraţie pentru regiile autonome. 27. În cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, înaintea expirării duratei normale de utilizare agenţii economici vor asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora, conform procedurilor legale, iar diferenţa rămasă neacoperita, din cheltuielile de exploatare, care însă nu va fi luată în calcul la determinarea profitului impozabil aferent exerciţiului financiar respectiv. Pentru mijloacele fixe a căror valoare de intrare nu a fost recuperată integral, prin amortizare, în cadrul duratelor normale de utilizare, ca urmare a unui grad redus de utilizare a mijloacelor fixe de baza, diferenţa de amortizare rămasă de recuperat se va include în cheltuielile de exploatare ale agenţilor economici fără însă a se lua în calculul profitului impozabil. Durata recuperării şi anuitatile de recuperare a diferenţei de amortizare se stabilesc de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale şi respectiv consiliul de administraţie la regiile autonome, după caz, fără a depăşi cinci ani. 28. Guvernul poate aproba, în situaţii justificate, scutiri totale sau parţiale de la calculul amortizarii solicitate de ministere sau alte organe centrale şi locale ale administraţiei publice pentru active corporale, precum: a) minele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune, precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie, potrivit intereselor economiei naţionale;  … b) mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice de interes naţional care sunt propuse a fi trecute în conservare pe o durată mai mare de 30 de zile;  … c) lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apărării contra inundaţiilor şi inlaturarii excesului de umiditate şi anume: diguri şi canale principale de desecare, precum şi lucrarile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, destinate apărării terenurilor agricole şi silvice şi obiectivelor social – economice din zona apărată, efectuate din fondurile statului;  … d) senalele navigabil, tunelele de metrou, infrastructura căilor ferate, precum şi celelalte cai de comunicaţie.  … 29. În cazuri justificate, altele decît cele prevăzute la art. 17 din Legea nr. 15/1994, consiliul de administraţie, pentru regia autonomă, respectiv adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor, pentru societatea comercială cu capital integral sau majoritar de stat, pot aproba trecerea în conservare a a mijloacelor fixe pe o perioadă de maximum un an, fără calcularea amortizarii pentru perioada respectiva. În asemenea cazuri, amortizarea anuală aferentă perioadei de conservare se va recupera din profitul net al anului în care expira durata normală de utilizare a mijlocului fix trecut în conservare. Dacă perioada de conservare se prelungeşte peste durata de un an, iar mijloacele fixe în cauza nu sunt cuprinse în programul de restructurare, agenţii economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt obligaţi sa vinda mijloacele fixe respective prin licitaţie, conform prevederilor legale în vigoare. În cazuri justificate, în care perioada de conservare se prelungeşte peste durata de un an, iar activele corporale aflate în conservare nu pot fi vîndute prin licitaţie, conform prevederilor legale în vigoare, agenţii economici cu capital sau participatii de capital de stat – indiferent de ponderea acestuia – pot scoate din funcţiune şi pot casa activele corporale respective în condiţiile prevăzute de lege. Valoarea de intrare a activelor corporale, menţionate la alineatul de mai sus,nerecuperate integral pe calea amortizarii, se diminuează cu valoarea amortizarii aferente perioadei de conservare, iar diferenţa rămasă, diminuată cu sumele obţinute din operaţiunea de casare, se va acoperi în mod eşalonat, prin cheltuielile de exploatare, pe o perioadă ce nu va depăşi cinci ani, dar nu se va lua în calcul la determinarea profitului impozabil. Valoarea amortizarii aferente perioadei de conservare se va recupera din profitul net al exerciţiului financiar în care are loc casarea activelor corporale. 30. Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, care au aplicat, în perioada 01.04.1992 – 31.12.1993 prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 412/1992 şi art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 412/1992, art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 838/1992, precum şi Instrucţiunile Ministerului Finanţelor nr. 2328/1993 şi nr. 90754/14.03.1994 vor recupera diferenţa de amortizare aferentă perioadei menţionate, în mod eşalonat şi în regim de amortizare liniara, prin cheltuielile de exploatare până la consumarea duratei normale de utilizare, fără însă a depăşi perioada de 5 ani. Pentru perioada 01.01.1994 – 30.06.1994 agenţii economici vor recalcula amortizarea efectivă înregistrată în cheltuielile de exploatare conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Diferenţele rezultate se vor regulariza lunar prin cheltuielile de exploatare în mod eşalonat şi în cote egale până la 31.12.1994. 31. Toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a depune la Direcţia generală a finanţelor publice şi a controlului financiar de stat, o dată cu declaraţia de venituri pentru exerciţiul financiar în curs şi declaraţia privind programul amortizarii aferent aceluiaşi exerciţiu financiar stabilit în baza prevederilor legale care vor fi completate conform normelor prezentate la "Indicaţii pentru completarea declaraţiilor privind programul de amortizare". 32. La încheierea fiecărui exerciţiu financiar, agenţii economici vor recalcula amortizarea efectivă înscrisă în declaraţia privind programul de amortizare şi reflecta în cheltuielile de exploatare în funcţie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza, realizat. Diferenţele rezultate, în plus sau în minus, se vor reflecta în cheltuielile de exploatare şi vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil. 33. Mijloacele fixe cu valoarea de intrare unitară cuprinsă între 500 – 200.000 lei, stabilită în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 26/1992, aflate în patrimoniul agenţilor economici la 31.12.1993 vor fi menţinute în evidenţa contabilă ca mijloace fixe până la amortizarea lor integrală. Valoarea rămasă de amortizat a mijloacelor fixe menţionate la alineatul precedent, se recuperează în continuare din cheltuielile de exploatare, în regim de amortizare liniar, într-o perioadă de până la 3 ani, stabilită de adunarea generală a asociaţilor în cazul societăţilor comerciale şi consiliul de administraţie în cazul regiilor autonome. Amortizarea aferentă acestor mijloace fixe reprezintă sursa de constituire a fondului de dezvoltare. Bunurile materiale cu valoare de intrare unitară de până la 200.000 lei intrate în patrimoniul agenţilor economici după data de 1.01.1994 nu mai sunt considerate mijloace fixe ci obiecte de inventar, iar valoarea acestora se include în cheltuielile de exploatare integral la darea lor în folosinţă sau eşalonat într-o perioadă de cel mult 3 ani. 34. Regiile autonome care au în administrare bunuri aparţinând patrimoniului public, de natura mijloacelor fixe, vor evidenţia separat aceste bunuri, care nu mai sunt supuse amortizarii. Clasificarea bunurilor aparţinând patrimoniului public va constitui obiectul unor reglementări speciale. Evidenta, gestionarea şi inventarierea bunurilor de patrimoniu cultural, artistic, inclusiv a fondului de carte, se fac potrivit normelor elaborate de Ministerul Culturii. 35. Activele necorporale aferente capitalului imobilizat se vor amortiza astfel: a) cheltuielile de constituire, precum şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza într-o perioadă de cel mult 5 ani;  … b) brevetele, licentele, know-how-ul, mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu şi alte drepturi de proprietate industriala şi comercială similare subscrise ca aport, achiziţionate pe alte cai, se amortizeaza pe durata prevăzută pentru utilizarea lor;  … c) programele informatice create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi se amortizeaza în funcţie de durata probabila de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.  …  + 
Capitolul 3Contabilitatea şi destinaţia amortizarii mijloacelor fixe 36. Agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, au obligaţia evidenţierii în contabilitate, în conturi distincte, a mijloacelor fixe, a amortizarii acestora, precum şi a sumelor nete rezultate din dezmembrarea şi valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune. Instituţiile publice au obligaţia evidenţierii în contabilitate, în conturi distincte a mijloacelor fixe şi a sumelor nete rezultate din dezmembrarea şi valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune. Instituţiile publice, care în baza art. 43 din Legea nr. 82/1991 propun Ministerului Finanţelor norme proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii, vor evidenţia în contabilitate mijloacele fixe şi sumele nete rezultate din dezmembrarea şi valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune în conformitate cu prevederile normelor respective. 37. Agenţii economici vor alimenta fondul de dezvoltare cu sumele reprezentind amortizarea calculată pentru mijloacele fixe precum şi cu cele rezultate din valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune, în condiţiile legii. Amortizarea aferentă activelor necorporale determinata potrivit legii reprezintă sursa de constituire a fondului de dezvoltare. 38. Sumele realizate din valorificarea ansamblurilor, subansamblurilor, pieselor componente şi a altor materiale provenite din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune – înainte de amortizarea lor integrală – diminuate cu cheltuielile efectuate cu demolarea, demontarea, dezmembrarea şi valorificarea acestora, se înregistrează în contabilitate în contul amortizarii mijloacelor fixe respective, în limita valorii de intrare rămasă de amortizat. 39. Agenţii economici cu capital majoritar de stat care nu au prevăzut în exerciţiul financiar curent realizarea unor lucrări de investiţii sau rambursarea de credite pentru investiţii pot folosi sumele respective pentru investiţii financiare (acordari de împrumuturi financiare, cumpărări de obligaţiuni) pe termen scurt sau mediu, cu obligaţia ca la finele anului sa reconstituie sumele respective.  + 
Capitolul 4Scoaterea din funcţiune şi casarea mijloacelor fixe 40. Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe amortizate integral, se face cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, în cazul societăţilor comerciale, respectiv a consiliului de administraţie pentru regiile autonome. La instituţiile publice scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe cu durata normală de utilizare consumată se face cu aprobarea organului de conducere al instituţiei respective. 41. La scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe aparţinând agenţilor economici unde statul deţine peste 50% din capitalul social, precum şi regiilor autonome, se va urmări valorificarea la maximum a ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor componente prin executarea unor mijloace fixe noi, ca piese de schimb în cadrul unităţii respective sau prin vînzare, pe bază de licitaţie publică, organizată potrivit legii. În cadrul valorificării ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor componente, prin vînzare pe bază de licitaţie publică, preţul de pornire al acestora va fi stabilit de comisia de casare, dar nu mai mic decît suma rezultată din valorificarea acestora ca materiale nerecuperabile. 42. Agenţii economici cu capital integral sau majoritar de stat şi regiile autonome vor asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificării mijloacelor fixe scoase din funcţiune, conform procedurilor legale, iar diferenţa rămasă neacoperita se include eşalonat în cheltuielile de exploatare, dar nu se ia în calcul la determinarea profitului impozabil. 43. În cazul instituţiilor publice, scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe înainte de expirare duratei normale de utilizate se face cu aprobarea ministerului de resort şi cu avizul prealabil al Ministerului Finanţelor, pe baza unor justificări temeinic argumentate. 44. Casarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune care aparţin agenţilor economici cu capital integral sau majoritar de stat precum şi regiilor autonome se face pe baza aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale şi consiliului de administraţie, la regiile autonome dar numai după epuizarea posibilităţii de valorificare a acestora prin vînzare pe bază de licitaţie, conform prevederilor legale.  + 
Capitolul 5Dispoziţii finale 45. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decît mijloacele fixe, sunt de competenţa consiliilor de administraţie ale agenţilor economici cu capital majoritar de stat. La instituţiile publice, în afară aprobării consiliului de administraţie, este necesar şi avizul Ministerului Finanţelor pentru valorile ce depăşesc 1000 lei. În cazul ministerelor sau altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, care au unităţi subordonate în profil teritorial, având calitatea de ordonatori de credite, aprobarea se va da de către aceşti ordonatori în baza avizului Direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene. 46. În aplicarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 15/1994 Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţionala pentru Statistica vor elabora în 30 de zile de la publicarea prezentelor Norme metodologice în Monitorul Oficial al României, modelul dării de seama statistice, precum şi normele de completare, pe baza cărora agenţii economici vor raporta valoarea rămasă a mijloacelor fixe pe categorii, precum şi amortizarea totală a acestora. Totodată, se vor elabora de către aceleaşi organe, norme privind modalitatea de stabilire a gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza deţinute de agenţii economici, necesar determinării valorii amortizarii incluse în cheltuielile de exploatare aferente unui exerciţiu financiar. În termenul prevăzut la alineatul precedent Ministerul Finanţelor va elabora monografia contabila necesară reflectării în contabilitate a principalelor operaţiuni legate de amortizarea mijloacelor fixe şi scoaterea din funcţiune a acestora. 47. Indicaţii pentru completarea declaraţiilor privind programul de amortizare. Declaraţia privind programul de amortizare aferent fiecărui exerciţiu financiar se va întocmi în funcţie de regimul de amortizare practicat de agenţii economici, astfel: A. Pentru regimul de amortizare liniara, stabilirea amortizarii medii anuale se face în funcţie de valoarea medie anuală a mijloacelor fixe intrate după 1.01.1994 şi supuse amortizarii, cota medie anuală de amortizare aferentă şi gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza. Pentru mijloacele fixe existente la 31.12.1993, amortizarea se calculează în funcţie de valoarea rămasă de amortizat reevaluata la 31.12.1993, cota medie anuală de amortizare liniara aferentă duratei normale de utilizare recalculata şi gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza. Modelul de declaraţie privind regimul de amortizare liniara se completează în conformitate cu formularul P.A.L. (programul amortizarii liniare). B. Pentru regimul de amortizare degresiva, stabilirea amortizarii medii anuale se face în mod diferenţiat în funcţie de mijloacele fixe aflate în funcţiune la data 31.12.1993 şi mijloacele fixe intrate după 1.01.1994. Totodată la determinarea amortizarii medii anuale totale se va ţine seama de faptul ca mijloacele fixe din grupa 1 şi 2 (clădiri şi construcţii speciale, mai puţin subgrupele 2.4., clasele 2.4.1., 2.4.2., 2.4.4., 2.4.5., 2.4.6., 2.6. clasa 2.6.1., 2.7. clasele 2.7.1., 2.7.2., 2.7.3., 2.7.4., 2.7.5., 2.7.6., 2.7.7., 2.7.8., 2.7.9., 2.7.10., 2.7.12., 2.7.13., 2.7.15., 2.8., clasele 2.8.1., 2.8.2., 2.8.3., 2.8.4., 2.8.5., 2.9. clasele 2.9.3., 2.9.4.) se amortizeaza în regimul liniar. Modelul de declaraţie privind regimul de amortizare degresiva se completează în conformitate cu formularul P.A.D. (programul amortizarii degresive). C. Pentru regimul de amortizare accelerata, stabilirea amortizarii medii anuale se va face în funcţie de specificul acestui regim de amortizare care prevede recuperarea capitalului imobilizat în proporţie de 50% în primul an de aplicare, iar în anii următori în regim liniar. De asemenea, la determinarea amortizarii medii anuale totale se va tine cont şi de reglementarea privind amortizarea mijloacelor fixe din grupele 1 şi 2 prezentate la litera B de mai sus. Acest regim de amortizare se aplică numai pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 1.01.1994. Declaraţiile privind programul de amortizare se vor completa conform modelelor alăturate.  + 
PROGRAMUL DE AMORTIZARE LINIARA PENTRU ANUL …….. P.A.L. + 
Capitolul 1Amortizarea mijloacelor fixe existente la 31.12.93

 + 
Capitolul 2Amortizarea mijloacelor fixe intrate după 1.01.199

 + 
Capitolul 3Calculul valorii de recuperat – prin cheltuielile de exploatare – la mijloacele fixe scoase din funcţiune şi casate sau prevăzute a fi scoase din funcţiune şi casate înainte de amortizarea lor integrală, dar care nu se ia în calcul la stabilirea profitului impozabil

* maximum 60 de luni + 
Capitolul 4Calculul amortizarii (în lei pe mia de tone de produs) aferente clădirilor şi construcţiilor speciale cu durata de utilizare limitată de durata de exploatare a rezervelor, precum şi investiţiilor pentru descoperta

 + 
Capitolul 5Calculul amortizarii de recuperat aferentă perioadei 1.04.1992 – 31.12.1993

 + 
Capitolul 6Recapitulatie

 + 
PROGRAMUL DE AMORTIZARE DEGRESIVA PENTRU ANUL ……. P.A.D. + 
Capitolul IAmortizarea mijloacelor fixe existente la 31.12.1993

Notă …
*) Pentru grupele 1 şi 2 se vor trece cotele medii anuale aferenteamortizarii liniara + 
Capitolul IIAmortizarea mijloacelor fixe intrate după 1.01.1994

* În primul an de funcţionare este egal cu valoarea de intrare + 
Capitolul IIICalculul valorii de recuperat – prin cheltuielile de exploatare – lamijloacele fixe scoase din funcţiune şi casate sau prevăzute a fi scoase dinfuncţiune şi casate înainte de amortizarea lor integrală, dar care nu se iaîn calcul la stabilirea profitului impozabil

* maximum 60 de luni + 
Capitolul IVCalculul amortizarii (în lei pe mia de tone de produs) aferente clădirilor şiconstrucţiilor speciale cu durate de utilizare limitate de durata deexploatare a rezervelor, precum şi investiţiilor pentru descoperta

 + 
Capitolul VCalculul amortizarii de recuperat aferentă perioadei 1.04.1992 – 31.12.1993

 + 
Capitolul VIRecapitulatie

 + 
PROGRAMUL DE AMORTIZARE ACCELERATA PENTRU ANUL ……… P.A.A. + 
Capitolul IAmortizarea mijloacelor fixe existente la 31.12.1993

                                                     total coloana 6* Cota medie anuală de amortizare = –––––- x 100                                                    total coloana 2 + 
Capitolul IIAmortizarea mijloacelor fixe intrate după 1.01.1994

 + 
Capitolul IIICalculul valorii de recuperat – prin cheltuielile de exploatare – lamijloacele fixe scoase din funcţiune şi casate sau prevăzute a fi scoase din funcţiune şi casate înainte de amortizarea lor integrală, dar care nu se ia în calcul la stabilirea profitului impozabil

* maximum 60 de luni + 
Capitolul IVCalculul amortizarii (în lei pe mia de tone de produs) aferente clădirilor şi construcţiilor speciale cu durate de utilizare limitate de durata de exploatare a rezervelor, precum şi investiţiilor pentru descoperta

 + 
Capitolul VCalculul amortizarii de recuperat aferentă perioadei 1.04.1992 – 31.12.1993

 + 
Capitolul VIRecapitulatie

Director, Contabil şef,––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește