ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004

privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi



Vazand Referatul Direcţiei generale sănătate publică şi Inspecţia sanitară de stat nr. OB 6.695/2004,în temeiul dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul sănătăţii emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă normele de autorizare a unităţilor sanitare cu paturi, cuprinse în anexele nr. 1-4. + 
Articolul 2Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezentul ordin.–––Notă …
*) Anexele nr. 1-4 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + 
Articolul 3Direcţia generală sănătate publică şi Inspecţia sanitară de stat, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi toate unităţile sanitare cu paturi, indiferent de forma de organizare, vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. + 
Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul M.S. nr. 190/1982 privind stabilirea normelor tehnice de prevenire şi controlul infectiilor nosocomiale. + 
Articolul 5Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul sănătăţii,Ovidiu BrinzanBucureşti, 8 iunie 2004.Nr. 713. + 
Anexa 1 + 
Articolul 1Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, care desfăşoară activitate de asistenţa spitaliceasca şi sanatoriala. + 
Articolul 2Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie să solicite, obţină şi să deţină autorizaţie sanitară de funcţionare. + 
Articolul 3Autorizarea sanitară de funcţionare a spitalelor se efectuează de către autorităţi competente desemnate şi în conformitate cu proceduri prevăzute în Normele Ministerului Sănătăţii. + 
Articolul 4În sensul prezentelor norme următoarele notiuni se definesc după cum urmează:(a) Autorizarea sanitară a spitalului reprezintă procesul de analiza şi investigatie sanitară care condiţioneaza, din punct de vedere tehnic şi juridic, punerea în funcţiune şi desfăşurarea activităţii de asistenţa spitaliceasca şi sanatoriala, de conformare la prezentele norme;(b) Autorizaţia sanitară este un act tehnic şi juridic, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere în funcţiune a activităţii de asistenţa spitaliceasca şi sanatoriala;(c) Viza anuală reprezintă actul de constatare, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, privind respectarea conformitatii cu autorizaţia sanitară, eliberata anterior spitalului;(d) Programul de conformare reprezintă un plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de către spital, sub controlul autorităţii de sănătate publică, în scopul respectării prezentelor norme. + 
Articolul 5Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt:● Cerere● Dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor functionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilatiei, temperaturii ambiante, schita reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestora (apa potabilă, apa calda menajera, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfăşurată);● Dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitară. + 
Articolul 6(a) Cererea de autorizare şi dosarul tehnic se depun la biroul pentru avize şi autorizaţii sanitare al autorităţii locale de sănătate publică;(B) În termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii autoritatea de sănătate publică locală are obligaţia să soluţioneze solicitarea în baza referatului de evaluare întocmit de către specialişti proprii. + 
Articolul 7Variantele legale de soluţionare a solicitării de autorizare sanitară a spitalului sunt următoarele:a) se eliberează necondiţionat autorizaţia sanitară de funcţionare; … b) se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit în autorizaţie; … c) nu se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, iar solicitantul este informat în scris privind neconformităţile cu prescripţiile actelor legale pe care se întemeiază refuzul de autorizare sanitară de funcţionare. …  + 
Articolul 8(a) Autorizaţia sanitară are valabilitate atâta timp cat sunt respectate condiţiile igienico-sanitare, sunt menţinute condiţiile de structura funcţională şi cele care se referă la obiectul de activitate din solicitarea iniţială pentru care a fost emisă autorizaţia;(b) Autorizaţia sanitară de funcţionare a spitalului se vizează anual;(c) Între doua vize anuale spitalul autorizat va informa în scris direcţia de sănătate publică locală privind intenţia de a întreprinde orice modificări în structura spatial-funcţională şi sau activitatea autorizata;(d) Inspecţia sanitară din cadrul direcţiei de sănătate publică poate proceda la retragerea temporară sau definitivă a autorizaţiei sanitare de funcţionare în cazul oricărei modificări a obiectului de activitate şi a structurii functionale a spitalului faţă de ceea ce este prevăzut în autorizaţia sanitară de funcţionare sau în cazul nerespectării programului de conformare. + 
Articolul 9(a) Din momentul retragerii temporare sau definitive a autorizaţiei sanitare de funcţionare activitatea pentru care a fost eliberata autorizaţia sanitară de funcţionare se suspenda.(b) Pentru reluarea activităţii se reia procedura de autorizare prin biroul pentru avize şi autorizaţii sanitare din cadrul direcţiei de sănătate publică teritorială. + 
Anexa 2 + 
Articolul 1Conform normativelor pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare) şi a unităţilor functionale componente (compartimente), este următoarea:A. Sector spitalizare:A1. Secţiile medicale cu paturi compuse din unităţi de îngrijireA2. Unitate de spitalizare de o zi (după caz)A3. Serviciu de primire şi externare a bolnavilorB. Sector ambulator (pentru pacienti neinternati)B1. Cabinete de consultaţii şi tratamenteB2. Compartiment de evidenta medicală, programare, informareC. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratamentC1. Sector de intervenţii – tratamente aferente bolnavilor spitalizatiC1a. Bloc operatorC1b. Serviciu anestezie şi terapie intensiva (AŢI)C1c. Bloc de naşteriC2. Sector de investigaţii – explorari functionale (comun pentru pacienti internati şi ambulatorii)C2a. Laborator de analize medicaleC2b. Laborator de radiodiagnosticC2c. Laborator de explorari functionaleC2d. Laborator de anatomie patologicaC2e. Laborator de medicina nucleara (după caz)C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizati şi ambulatorii)C3a. Serviciu de urgenteC3b. Serviciu de recuperare medicală şi fizioterapieC3c. Compartiment de epurare renalaC3d. Compartiment de radioterapie (după caz)C3e. Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (după caz)C3f. Alte compartimente de terapie specială în funcţie de structura medicală a spitaluluiC4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacientilor)C4a. Serviciu de sterilizare centralaC4b. FarmacieC4c. Banca (punct) de sânge, bănci de tesuturi (după caz)C4d. Prosectura (morga)D. Servicii gospodăreştiD1. Bucatarie, oficii alimentare şi depozite alimenteD2. Spalatorie şi depozite lenjerieD3. Statie de dezinfecţie (centrala de paturi)E. Conducerea medicală şi administraţieE1. Conducere medicalăE2. Birouri administrativeE3. Serviciu evidenta medicală şi arhiveE4. Compartiment prelucrare informaţii şi documenteE5. Sala de întruniriF. Servicii anexe pentru personalF1. Vestiare pentru personal medical şi tehnicF2. Punct de documentare medicală (biblioteca)G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienti, apartinatori, vizitatoriG1. GarderobaG2. Serviciu de informaţii şi relaţiiG3. Bufet şi puncte de vânzare (florarie, cadouri, ziare)G4. Diverse prestaţii – frizerie, coafura, posta (după caz)G5. Capela (după caz)H. Servicii tehnico-utilitareH1. Centrale şi staţii tehniceH1a. Centrala termicaH1b. Uzina de apa şi hidroforH1c. Post de transformare şi grup electrogenH1d. Centrale de ventilaţie şi tratare a aeruluiH1e. Centrala frigorifica (după caz)H1f. Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinaleH1g. Centrala telefonicaH1h. Staţii pentru comunicare interna (TV cu circuit închis, căutare de persoane, radioficare)H1i. Staţii de pompare şi tratare efluentiH1j. Staţii tehnice pentru maşini ascensoareH1k. Staţii tehnice aferente unor echipamente medicaleH1l. Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra funcţionarii echipamentelor şi instalaţiilor (după caz)H3. Serviciu de întreţinere şi service aparatura (ateliere)H4. Depozite diverseH5. Statie colectare şi tratare deşeuri solideH6. GarajeH7. Control poarta + 
Articolul 2(a) Organizarea spatial-funcţională a spitalelor în ansamblu, ca şi cea a fiecăruia din sectoarele şi compartimentele componente, se face ţinând seama de: (a) categoriile de utilizatori, (b) specificul activităţilor, (c) condiţionari tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentele (instalaţiile) utilizate şi (d) criterii de igiena şi asepsie.(b) Atât la proiectarea cat şi la amenajarea spitalului, se recomanda aplicarea simultană a criteriilor de organizare spatial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele generale, cat şi la unele spitale de specialitate, după cum urmează:Zona "curata": cu compartimente adresate numai pacientilor spitalizati, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principala a spitalului, include:● blocul operator, serviciul AŢI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizata;● secţiile medicale cu paturi.Zona "murdara" (sau cu subzone "murdare"): este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfata a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare şi accesului direct dinspre zona de serviciu a incintei spitaliceşti. Aceasta zona cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacientilor şi altor categorii de personal în afară celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, include:● unele servicii tehnico-medicale (prosectura, farmacia)● zona gospodareasca● servicii tehnice.Zona "neutra" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare, încadrată astfel întrucât reprezintă interfata spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacientii, apartinatorii şi vizitatorii, deschisă direct spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în aceasta zona, se recomanda a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:● serviciul de urgenta● secţia de spitalizare de o zi● ambulatoriul spitalului● serviciul de primire – internari şi externariZona "intermediara" – compartimentele grupate în acesta zona ocupa poziţii intermediare în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea ca zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacientilor sau apartinatorilor cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi respectiv secretariatul) şi se vor amplasa periferic faţă de circulatiile principale ale acestor utilizatori. Zona neutra include următoarele compartimente şi servicii:● laboratoarele● serviciul centralizat şi unităţile de explorari functionale● serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic● administraţia şi serviciile anexe pentru personal. + 
Anexa 3Organizarea secţiilor medicale curente + 
Articolul 1Secţiile medicale de spitalizare asigura cazarea şi îngrijirea curenta a bolnavilor pe perioada internării în spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structura funcţională asemănătoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari şi copii mici) şi celei de obstetrica – ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica şi nou-născuţi). + 
Articolul 2Secţia medicală de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur nivel. Se accepta amplasarea pe doua niveluri a secţiilor mari, care au în componenta compartimente relativ autonome. + 
Articolul 3În componenta unei secţii medicale de spitalizare intra următoarele categorii de spaţii: saloanele pacientilor şi dotările sanitare aferente;● încăperi pentru asistenţa medicală;● încăperi pentru deservirea pacientilor;● camera de garda cu grup sanitar şi dus;● diverse spaţii pentru activităţile gospodăreşti ale secţiei; + 
Articolul 4În spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activităţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor ce îşi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor. + 
Articolul 5Salonul pentru pacienti adulti se va conformă următoarelor cerinţe:● capacitate maxima de 6 paturi în saloane curente şi maxim 2 paturi în rezerve;● arie utila minima de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezerva● cubaj de 20 mc/pat de aer în caz de ventilaţie naturala. + 
Articolul 6(a) Dotarea minima sanitară aferentă salonului va include:● la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar)● la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/comun la 2 saloane (dus, WC, lavoar)● la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)● un dus la 15 asistaţi când saloanele nu sunt prevăzute cu duşuri; sălile de duşuri pot fi grupate pe unităţi de îngrijire;(b) pentru grupa de vârsta 3-6 ani pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune. + 
Articolul 7Alte dotări minime obligatorii în salon sunt:● o priza de oxigen la doua paturi● corp de iluminat, priza şi sonerie la fiecare pat● pat şi noptiera cu dulap/bolnav● o masa cu scaune/salon. + 
Articolul 8(a) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:● favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest● se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nord-est (vanturi dominante reci)● se poate accepta orientarea spre vest şi sud-vest, în cazul asigurării unei protecţii corespunzătoare a ferestrelor faţă de excesul de insorire;(b) Condiţionarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de spitalizare de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10-12 zile) şi la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare). + 
Articolul 9(a) Alte prescripţii privind salonul:● paturile vor fi aşezate paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;● distanta între doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;● distanta între pat şi peretele exterior va fi de cel puţin 0,80 m;● distanta între pat şi peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m;(b) Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia libera aferentă va permite staţionarea şi deplasarea în carucior de handicapat. + 
Articolul 10În mod curent pentru activităţi medicale din secţie se vor prevedea următoarele spaţii:(a) sali pentru tratamente – pansamente, fiecare cu suprafaţa de 16-18 mp;(b) cabinete de consultaţii, fiecare cabinet cu suprafaţa de 12-14 mp amplasate numai la intrarea în secţie;(c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare dacă este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar şi medicamente;(d) încăperi pentru conducerea medicală a secţiei: medic-şef, asistent-şef, raport de garda, secretariat;(e) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal.(f) pentru unele din profilurile medicale, în cadrul secţiei se mai pot prevedea şi alte spaţii pentru activităţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, sali de intervenţie chirurgicala cu anexele respective şi dotări conform normelor. + 
Articolul 11Încăperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta secţiei:(a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese;(b) camera pentru activităţi de zi şi primire vizitatori, în funcţie de spaţiile disponibile;(c) camera de baie (după caz şi grupul de duşuri, dacă sunt soluţionate centralizat). + 
Articolul 12Obligatoriu în componenta secţiei vor intra următoarele spaţii pentru activităţile gospodăreşti:(a) camera de spalare-sterilizare plosti şi alte recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi;(b) spaţiu de colectare rufe murdare şi boxa de curăţenie;(c) depozit de lenjerie curata. + 
Articolul 13(a) În fiecare secţie de spitalizare se desemnează o subzona "septica" care la nevoie să permită izolarea şi cohortarea pacientilor contagiosi şi dependenti de echipamentele secţiei sau imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sănătăţii.(b) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulaţie separată a zonei spaţiilor destinate învăţământului şi conducerii medicale a secţiei, de zona saloanelor pentru bolnavi. + 
Articolul 14(a) Secţiile medicale pot fi organizate în sistemul "unităţilor de îngrijire".(b) O secţie de spital poate cuprinde 2-4 unităţi de îngrijire, din care cel puţin una va fi destinată izolarii pacientilor cu risc septic.(c) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane şi/sau rezerve de bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistenţa medicală este acordată de o echipa compusa din 5-6 asistenţi medicali, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic. În funcţie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unităţi de îngrijire poate varia între 20 şi 35 de paturi. + 
Articolul 15În sistemul de organizare a secţiilor pe "unităţi de îngrijire", anexele medicale şi gospodăreşti ale secţiei vor fi repartizate pe unităţi de îngrijire (câte un cabinet medical, o sala de tratamente – pansamente, un post asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o camera de zi s.a.m.d.), rămânând comune spaţiile conducerii secţiei, oficiul alimentar, una-doua încăperi destinate investigatiilor şi tratamentelor speciale.Organizarea secţiei de pediatrie + 
Articolul 16(A) Îngrijirea pacientilor copii se face obligatoriu în compartimente distincte în funcţie de vârsta: grupa sugari şi copii 1-3 ani, grupa copii preşcolari (3-6 ani) şi grupa copii şcolari (6-14 ani).(b) Compartimentul destinat unei grupe de vârsta constituie o unitate de îngrijire relativ autonomă, în cadrul căreia pe lângă spaţiile de spitalizare, conformate după specificul vârstei, se mai prevăd:● o parte din spaţiile de asistenţa medicală (cele de supraveghere şi tratament specific),● o parte din spaţiile de deservire ale bolnavilor (individualizate după vârsta pacientilor),● un spaţiu de curăţenie. + 
Articolul 17Compartimentul pentru copii şcolari:(a) Este asemănător ca organizare cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulti.(b) Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt identic conformate, dimensionate şi mobilate.(c) Se prevăd aceleaşi anexe medicale şi gospodăreşti.(d) În cadrul compartimentului va fi desemnat un sector "septic" incluzând 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care să permită izolarea şi cohortarea pacientilor conform normelor Ministerului Sănătăţii.(e) O camera de zi care se va amenaja şi pentru activităţi şcolare. + 
Articolul 18Pentru compartimentul de copii preşcolari (3-6 ani):(a) Sistemul de cazare va fi adaptat vârstei, în grupări de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cărora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenţii medicali.(b) În cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesita izolare şi cohortare epidemiologica;(c) În amenajarea unui salon pentru aceasta grupa de vârsta se va ţine seama de următoarele:● suprafaţa utila/pat în salon va fi de minim 6 mp;● peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat;● dimensiunile mobilierului şi a obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei;(d) În cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de tratamente-pansamente proprie, un spaţiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) şi un număr de rezerve pentru copii care se interneaza cu mamele.(e) Dacă mărimea compartimentului o justifica, se poate amenaja unui spaţiu de joaca pentru copiii necontagiosi. + 
Articolul 19Compartimentul pentru sugari şi copii de 1-3 ani:(a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare şi grupate la un post de supraveghere al asistentilor medicali.(b) Unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare şi cohortare epidemiologica.(c) Suprafaţa utila/pat în camera va fi de 4-5 mp.(d) Toţi pereţii vor fi vitrati în partea superioară, pentru control vizual(e) În fiecare cameră se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere.(f) Pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevăd rezerve având dotări sanitare specializate pentru mama şi pentru copil.(g) Se accepta amplasarea în afară compartimentului, dar în cadrul secţiei a unor saloane pentru mamele care îşi alapteaza copiii. + 
Articolul 20Compartimentul pentru sugari şi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vârsta, va avea anexe medicale şi gospodăreşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat în sistem filtru. + 
Articolul 21În cadrul secţiei de pediatrie se mai amplaseaza următoarele categorii de spaţii pentru asistenţa medicală:(a) Unitate specializată (nucleu) de terapie intensiva, cu configuraţia prevăzută la cap. 2.7 din prezentele norme;(b) Unitate specializată pentru îngrijire prematuri (după caz), având configuraţia prevăzută în norme;(c) Încăperi pentru consultaţii, investigaţii şi tratamente speciale;(d) Cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar;(e) Spaţii pentru conducerea secţiei, (după caz). + 
Articolul 22Pentru hranirea sugarilor şi a copiilor de 1-3 ani:(a) În secţiile de pediatrie se amenajeaza o bucatarie specializată, ("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizată şi conformata adecvat capacităţii secţiei.(b) Spaţiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza ţinând seama de echipamente; alcătuirea lor urmăreşte fluxul tehnologic:● Primirea, spalarea şi sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor;● Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;● Umplerea biberoanelor, racirea, distribuţia;● Anexe pentru depozitare;● Camera asistenţa dieteticiana.(c) Biberoneria va avea dotările sanitare specializate prevăzute în norme.Secţia (subsectia) de obstetrica fiziologica şi nou născuţi (maternitate) + 
Articolul 23(a) Secţiile de obstetrica-ginecologie din spitalele generale mici şi mijlocii se organizează pe subsectii complet separate, de obstetrica şi respectiv de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire pacienti şi gospodăreşti distincte.(b) În spitalele mari, sau în cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie secţii diferite. + 
Articolul 24Se accepta trei moduri de organizare funcţională a secţiei:(a) compartimente medicale distincte pentru mame şi nou-născuţi, în care asistenţa pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienti adulti, iar pentru nou-născuţi se soluţionează în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele doua compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire şi gospodăreşti specializate. Între cele doua compartimente se amplaseaza spaţiile pentru alaptare, utilizate în comun.(b) sistemul nucleelor (respectiv al unităţilor de îngrijire) mixte pentru mame şi nou-nascutii acestora: un nucleu este compus din două saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi) cu dotările sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuţi şi un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spaţiu de alaptare).(c) sistemul "rooming-în" sau de cazare al mamei şi nou-nascutului în acelaşi salon, (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzător dimensionate şi dotări sanitare specializate.(d) în sistemele b) şi c) de mai sus, anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele două categorii de pacienti, se amplaseaza grupat în cadrul unităţii de îngrijire. + 
Articolul 25(a) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte, atât pentru mame cat şi pentru nou-născuţi;(b) Pentru cazurile de obstetrica patologica se amenajeaza saloane distincte, grupate, atât în compartimentul aseptic, cat şi în cel septic.(c) Uneori cazurile de obstetrica patologica se pot amplasa în secţia/subsectia de ginecologie. + 
Articolul 26(a) Secţia de obstetrica va fi amplasata la acelaşi nivel şi în legătură directa cu blocul de naşteri şi sala de operaţii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv să fie distinct de circulatiile comune ale spitalului.(b) La spitalele generale mici şi mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar în secţia (subsectia) de obstetrica.Serviciul de primire – internare a bolnavilor + 
Articolul 27Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:(a) efectuarea formelor de internare,(b) examinarea medicală şi trierea epidemiologica a bolnavilor pentru internare,(c) prelucrarea sanitară a acestora în funcţie de starea lor fizica şi,(d) echiparea în îmbrăcămintea de spital. + 
Articolul 28Amplasarea serviciului de primire – internare se face în legătură directa cu accesul principal în spital, serviciul de urgenta şi (după caz) serviciile de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie, întreruperi de sarcina. + 
Articolul 29Componentele functionale ale serviciului de primire – internari sunt:● unitatea de întocmire a documentelor medicale● compartimentul de examinari medicale care include cabinete de consultatie specializate● unitatea de igienizare sanitară● unitate de gestiune haine şi efecte de spital● unitatea de externare + 
Articolul 30Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structura:(a) spaţiul de asteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti adulti şi pacienti copii(b) 2-3 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe). + 
Articolul 31Compartimentul examinari medicale:(a) cuprinde cabinetele de consultatie, specializate după profiluri medicale, cu spaţiile de asteptare şi grupurile sanitare aferente;(b) în spitalele generale sunt obligatorii cel puţin câte un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie şi adulti. + 
Articolul 32Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari şi spitalele de specialitate se determina în funcţie de capacitatea secţiilor cărora li se adresează şi nu va fi mai mic decât:(a) pediatrie● până la 150 de paturi: 1 cabinet● peste 150 de paturi: 2 cabinete● peste 300 de paturi: 3 cabinete(b) obstetrica-ginecologie:● până la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe● până 200 de paturi: 2 cabinete● peste 200 de paturi: 3 cabinete(c) secţii de adulti:● până la 200 de paturi: 1 cabinet● până la 400 de paturi: 2 cabinete● peste 400 de paturi: 3 cabinete + 
Articolul 33Spaţiul de asteptare pentru pediatrie:(a) va fi separat de spaţiul de asteptare pentru adulti(b) va fi prevăzut cu următoarele amenajări:– filtru de triaj epidemiologic– boxa de izolare destinată pacientilor copii depistati cu afecţiuni contagioase – fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu şi acces direct în exteriorul spitalului.(c) la spitalele mari de pediatrie se vor amenaja doua-trei boxe de izolare. + 
Articolul 34Unitatea de igienizare sanitară:(a) va cuprinde filtre de prelucrare sanitară (cu dotările prevăzute în norme) şi grupurile sanitare aferente (prevăzute cu dus sau baie – după caz), separate pe sexe şi pe cele trei categorii de pacienti: copii, parturiente/ginecopate, adulti;(b) la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0-2 ani şi pentru grupa 2-14 ani, accesul făcându-se direct din cabinetele de consultaţii.(c) în filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital. + 
Articolul 35(a) Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare, dar şi de unitatea de externare.(b) Depozitul de efecte va avea dotările prevăzute în normele Ministerului Sănătăţii. + 
Articolul 36Unitatea de externare(a) se compune dintr-un spaţiu prevăzut cu boxe de imbracare, separate pe sexe şi distincte pentru copii şi nou-născuţi.(b) Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza în afară circuitului de internare, dar în legătură cu depozitul de haine de oraş şi cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.Serviciul de urgenta + 
Articolul 37Serviciul de urgenta:(a) În varianta minima, curenta la spitalele mici şi mijlocii, compartimentul poate să cuprindă următoarele spaţii:● acces acoperit şi închis lateral pentru autosalvari● 1-2 cabinete de consultatie şi tratament cu 2 (4) posturi de lucru● sala de intervenţii chirurgicale, cu anexe pentru spalare medici şi instrumente● sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipata cu aparat roentgen● camera de spitalizare provizorie compartimentata pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului)● filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a efectelor şi lenjeriei de spital● post de lucru pentru asistenţi medicali şi anexe personal mediu● sala de asteptare cu anexe pentru apartinatori● cabinet medici de garda cu grup sanitar● depozit targi, brancarde, carucioare.(b) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenta, serviciul se amplifica ca număr de sali de intervenţie, se diversifica pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) şi poate capata şi alte funcţiuni medicale:– sala de reanimare,– cabinete de investigaţii şi explorari,– laborator de teste de urgenta etc. + 
Articolul 38Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directa cu serviciul de internari, precum şi legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiva, serviciile de roentgendiagnostic şi explorari functionale, laboratorul de analize medicale.Compartiment de spitalizare de o zi + 
Articolul 39Compartimentul de spitalizare de o zi:(a) se organizează în spitale mijlocii şi mari, pentru o capacitate de 2-3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;(b) în cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct şi unităţi de epurare renala, de întreruperi de sarcina, chimioterapie.(c) compartimentul se amplaseaza în apropierea accesului principal, în legătură cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgenta şi cu circuitele principale care fac legătură cu serviciile tehnico-medicale. + 
Articolul 40În compartimentul de spitalizare de o zi:(a) cazarea pacientilor în compartiment se face în saloane de 2-3 paturi şi rezerve;(b) aferent acestor saloane se prevăd:● cabinet de consultaţii şi tratamente (eventual sala de mici intervenţii),● post de lucru pentru asistenţi medicali,● mic oficiu alimentar,● grupuri sanitare,● boxe de lenjerie şi de curăţenie etc.Sectorul ambulator + 
Articolul 41Sectorul ambulator propriu spitalului acorda servicii medicale, în specialitatile pe care este profilat, pentru pacienti a căror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea. + 
Articolul 42În structura funcţională a ambulatorului de spital se amenajeaza:● Cabinete de consultatie (în specialităţi din profilul spitalului şi în specialităţi conexe cu acestea);● Camere pentru pansamente şi tratamente curente;● Spaţii de asteptare aferente cabinetelor;● Birou de programare şi evidenta pacientilor;● Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (după caz);● Anexe pentru personalul medical;● Grupuri sanitare şi boxa pentru curăţenie. + 
Articolul 43(a) Dimensiunea pentru cabinetele de consultatie sau camerele de tratamente curente, este cuprinsă între 16 mp şi 24 mp, şi va fi diferenţiată după activităţile specifice.(b) Numărul de cabinete şi anexele acestora sunt determinate de numărul de consultaţii ce se preconizeaza a se acordă pentru fiecare specialitate.(c) Pentru dimensionarea spaţiilor de asteptare se ia în calcul încărcarea la orele de vârf, considerând o arie utila de 1,00-1,50 mp/pacient adult şi respectiv 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un însoţitor.(d) Spaţiile de asteptare şi grupurile sanitare pentru copii se izoleaza de cele ale adulţilor. + 
Articolul 44Sectorul ambulator poate fi accesibil după cum urmează:(a) direct din exterior, situaţie în care va fi dotat cu anexe specifice (garderoba, punct de informaţii şi control acces, cabine telefonice),(b) din holul intrării principale a spitalului, caz în care pacientii vor beneficia de toate serviciile şi anexele prevăzute pentru vizitatori şi insotitori. + 
Articolul 45Amplasarea sectorului ambulator în cadrul spitalului va permite legături uşor accesibile cu serviciile de investigaţii-explorari şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.Blocul operator + 
Articolul 46Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arsii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, şi serviciul de urgenta. + 
Articolul 47În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea sali de operaţii proprii în afară blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: secţia obstetrica-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia ORL, compartimentul de arsi, serviciul de urgenta. + 
Articolul 48Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de sali de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează.● O sala de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale● O sala de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arsi). + 
Articolul 49În funcţie de mărimea şi structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 sali de operaţie. + 
Articolul 50În proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în consideraţie următoarele:(a) Pentru spitalele mici şi mijlocii se recomanda gruparea salilor de operaţie într-un singur bloc operator;(b) În spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomanda amenajarea de doua-trei blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare. + 
Articolul 51(a) Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar şi în spitalele de mărime mijlocie, este cel de separare în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a salilor de operaţie şi a anexelor medicale, în ce priveşte măsurile de asepsie.(b) În cazul blocurilor operatorii cu o singura sala de operaţie, se vor aplica prescripţiile normelor Ministerului Sănătăţii privind ordinea de efectuare a operaţiilor septice şi respectiv aseptice. + 
Articolul 52Soluţionarea spatial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sali de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operaţie. + 
Articolul 53Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spaţii:(a) Spaţii medicale: 2-4 sali de operaţie cu anexele aferente:● spalator-filtru pentru chirurgi,● spalator pentru instrumente, prevăzut cu ghiseu pentru transferul instrumentelor murdare,● spaţiu de pregătire a bolnavului,● spaţiu pregătire materiale (după caz),● spaţiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat),● camera de odihnă pentru medici,● camera de lucru pentru asistenţi medicali,● laborator pentru determinări de urgenta,● sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregătirea feselor (după caz),● camera protocol operator● camera medici anestezisti.(b) Spaţii gospodăreşti:– boxa pentru depozitare materiale sterile şi farmaceutice,– depozit aparate,– spaţiu depozitare targi, carucioare,– boxa pentru curăţenie şi colectare – evacuare obiecte murdare (rufe, deşeuri).(c) Spaţii control şi filtrare accese:– filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),– filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu dus,– dispecerat – programare (după caz). + 
Articolul 54(a) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sala de operaţie.(b) Se accepta amenajarea de anexe comune la doua sali de operaţie numai în cazul în care cel puţin o sala a blocului operator dispune de anexe individualizate. + 
Articolul 55Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:(a) vor fi amplasate în afară blocului, dar în imediata vecinătate a acestuia,(b) vor cuprinde următoarele:● statie preparare apa sterila pentru spalare chirurgicala,● statie preparare gaz de narcoza,● statie de acumulatori şi camera tablou electric,● centrala de ventilaţie şi tratare a aerului (după caz). + 
Articolul 56Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se va face pe principiul zonarii după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spaţiile neutre (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionari igienice speciale), la cele aseptice:– zona filtre de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator determinări de urgenta, etc.), fac parte din zona neutra.– zona curata cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistentilor medicali, camera de odihnă medici, camera de gipsare, etc.,– zona aseptica cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spalare şi echipare sterila a echipei operatorii. + 
Articolul 57În blocurile operatorii mari se accepta cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctă de statia centrala de sterilizare care deserveşte restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare şi organizare a unei staţii de sterilizare se face la punctul 2.8. + 
Articolul 58În blocurile operatorii mari se mai pot prevedea şi alte spaţii după cum urmează:● camera dezinfecţie aparatura medicală mobila,● punct farmaceutic,● bănci de tesuturi,● post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie,● mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc. + 
Articolul 59Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinata de tipul de intervenţii chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivel de echipare cu aparatura, soluţia generală de conformare a blocului operator după cum urmează:● pentru sala de operaţie dimensiunile minime variaza de la 30 mp la 40 mp arie utila,● pentru celelalte spaţii medicale, aria utila nu va fi mai mica decât:– 12 mp – sala spalare şi imbracare chirurgi pentru o sala,– 18 mp – sala spalare şi imbracare chirurgi comuna la doua sali,– 10 mp – sala spalare instrumente,– 12 mp – un post de pregătire preoperatorie,– 10 mp – un post de trezire postoperatorie,– 25 mp – sala de gipsare.● Înălţimea libera a sălii de operaţie va fi de 3,2 mp● Uşile salilor de operaţii se prevăd cu lăţimea de min. 1,20 m. + 
Articolul 60Blocul operator va avea:(a) legătură directa cu serviciul anestezie – terapie intensiva şi sterilizare centrala (dacă nu are sterilizare proprie);(b) asigurate legături uşoare cu: blocul de naşteri (când acesta nu are sala proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenta, laboratorul de anatomie patologica (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare.Serviciul de anestezie – terapie intensiva (AŢI) + 
Articolul 61Serviciul AŢI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesita supraveghere continua şi îngrijire intensiva 24 de ore din 24. Asistenţa medicală se asigura de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului bolnavilor) + 
Articolul 62Mărimea serviciului (număr de paturi) variaza în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului.(a) Serviciile AŢI mici (sub 15 paturi) precum şi cele pentru spitalele de specialitate, se zoneaza în sector septic şi respectiv sector aseptic.(b) Serviciile AŢI mari, în spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unităţi) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzându-se şi un compartiment amenajat corespunzător destinat cazurilor septice. + 
Articolul 63Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale şi/sau numărul de paturi aferent o justifica, se pot organiza compartimente de terapie intensiva specializate, distincte de unitatea centrala, amplasate în secţiile medicale respective; este cazul mai ales pentru următoarele specialităţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arsi şi traumatologie, transplant de organe. + 
Articolul 64Spaţiile componente ale serviciului AŢI sunt următoarele:● unităţile de îngrijire – saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directa şi/sau monitorizata), grupul de igienizare, depozite diverse;● camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de monitorizare şi semnalizare;● cabinete medici anestezisti cu grup sanitar;● sala de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari);● depozite pentru aparatura, instrumentar, produse farmaceutice;● mic laborator pentru determinări de urgenta (se poate utiliza în comun cu blocul operator);● boxa pentru lenjerie curata;● spaţiu sanitar pentru prelucrare şi igienizare obiecte de inventar, cu boxa pentru colectare obiecte murdare (rufe, deşeuri);● vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar şi dus;● filtru de acces pentru pacienti şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea în vestimentatie de protecţie a persoanelor străine serviciului (apartinatori sau alt personal) medical decât al secţiei. + 
Articolul 65Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare faţă de perturbari externe (agitatie, zgomot, vizite inoportune). + 
Articolul 66Unitatea (nucleul) de îngrijire intensiva se conformează şi dimensioneaza în raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numărul de paturi afectat unei echipe de îngrijire.● Capacitate optima:– 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere;● Capacitate maxima:– 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, îngrijirea nu se mai considera intensiva)● arie utila minima/pat: 12 mp● arie utila minima /post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp)● dotare sanitară aferentă: grup sanitar cu closet, lavoar şi "ploscar". + 
Articolul 67(a) Modul optim de alcătuire a unei unităţi de îngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevăzut cu pereţi vitrati şi goluri de trecere spre acesta.(b) Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.(c) Indiferent de soluţia tipologica aplicată, fiecare unitate de îngrijire din AŢI va avea cel puţin o rezervă de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesita izolare epidemiologica severă. + 
Articolul 68(a) În mod curent, mai ales la spitalele mici şi mijlocii, serviciul AŢI se amplaseaza în imediata vecinătate a blocului operator, pe acelaşi nivel cu acesta;(b) Serviciul AŢI se poate amplasa şi la nivel superior sau inferior faţă de blocul operator (la spitalele mari şi foarte mari), cu condiţia realizării unei legături directe, prin scara şi ascensor.Serviciul de sterilizare centrala + 
Articolul 69În spitale activităţile de sterilizare se centralizează cu precădere în cadrul serviciului de sterilizare centrala, cu următoarele excepţii obligatorii:(a) Sticlaria şi materialele de laborator se sterilizeaza în interiorul laboratorului;(b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizeaza în cadrul farmaciei;(c) Biberoanele şi alt inventar marunt legat de alimentaţia sugarului se sterilizeaza în compartimentul "biberonerie" al secţiei pediatrie. + 
Articolul 70(a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit închis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulatiile generale ale spitalului;(b) În cazul în care se alipeste blocului operator, mai poate avea o comunicare interioară cu circulatiile acestuia (prin usa în zona "murdara" şi prin ghiseu în zona "curata" a blocului, descrise la art. 6 din prezentele norme). + 
Articolul 71În cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se împart şi se aseaza în flux astfel încât să se asigure circuite separate pentru instrumentarul şi materialele nesterile de cele sterile după cum urmează:(a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzând spaţiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primara, introducerea în aparatele sau camera de sterilizare;(b) zona de sterilizare propriu-zisa sau "zona fierbinte";(c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spaţiile pentru scoatere din "zona fierbinte" şi răcire, sortare, inscriptionare, depozitare, predare;(d) sector anexe comune: birou evidenta, depozit detergenti şi talc (după caz), vestiar şi grup sanitar cu dus pentru personal. + 
Articolul 72(a) Prelucrarea primara a materialelor nesterile este diferenţiată ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucarie, material moale) şi se desfăşoară în spaţii distincte (boxe, alveole, nise).(b) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spalare, pregătire (confectionare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, aşezare pe rastele sau în casolete, conform cu tehnologia impusa de tipul de aparatura de sterilizare utilizat. + 
Articolul 73"Zona fierbinte" poate fi alcătuită în doua moduri:(a) fie dintr-o camera de sterilizare (eventual doua, separand sterilizarea umeda de sterilizarea uscata), asezata pe linia fluxului între zona nesterila şi cea sterila, în care se amplaseaza aparatele de sterilizare şi mesele pentru descărcarea casoletelor;(b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare inseriata, dacă se utilizează autoclave şi echipamente cu deschidere dubla, sistem recomandat la spitalele mijlocii şi mari, pentru a asigura separarea completa a circuitului nesteril de cel steril. + 
Articolul 74Sterilizarea materialelor se poate face conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 185/2003, aparatura fiind diferenţiată în funcţie de agentul sterilizant. + 
Articolul 75(a) Dimensionarea şi organizarea statiei de sterilizare se va face în funcţie de:● numărul de paturi (capacitatea spitalului), şi numărul salilor de operaţie,● cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata în dmc/pat/zi, corespunzător profilului spitalului,● tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare,● durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.(b) Se recomanda prevederea pentru fiecare categorie de aparate a câte unuia suplimentar care să preia efectuarea operaţiunilor în caz de avariere a aparatelor aflate în serviciu. + 
Articolul 76(a) Serviciul de sterilizare centrala se amplaseaza cat mai aproape de blocul operator şi trebuie să aibă legături cat mai directe cu serviciul AŢI, blocul de naşteri, serviciul de urgente, laboratoarele de explorari functionale, secţiile medicale cu paturi.(b) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda alipirea statiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relaţia cu acesta.(c) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacă mărimea blocului operator o justifica, se poate amenaja o statie de sterilizare proprie blocului operator, separand activităţile de sterilizare pentru restul spitalului.Blocul de naşteri + 
Articolul 77În blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenţa medicală calificată a parturientelor pe parcursul naşterii. + 
Articolul 78Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amplasare în cadrul spitalului este dependent de:● felul cum se organizează în cadrul spitalului, respectiv al secţiei de profil, asistenţa parturientelor de la primirea în spital şi până la terminarea naşterii;● capacitatea acestuia (număr de naşteri/zi, rezultată din capacitatea secţiei de obstetrica prevăzută în structura spitalului);● sistemul adoptat pentru asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum. + 
Articolul 79În principiu un bloc de naşteri este constituit din următoarele componente spatio-functionale:(a) compartiment de primire şi prelucrare sanitară specifică (dacă activităţile nu au fost preluate de serviciul de primire – internare descris la art. 29);(b) Unităţi pentru naştere (o suita de spaţii pentru triada de activităţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum);(c) Eventual sala de operaţie descris la art. 56 şi 59 din prezentele norme;(d) Camera resuscitare nou-născut;(e) Spaţii de lucru pentru personal (cabinet medici, camera de lucru moase, boxe depozitare instrumentar şi materiale sterile);(f) Spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie şi efecte, spaţiu colectare – evacuare rufe murdare şi deşeuri);(g) Filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi dus, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente). + 
Articolul 80(a) În blocurile de naşteri mici (2-3 unităţi de naştere), nu se recomanda prevederea unei sali de operaţie – pentru cezariene şi alte urgente – acestea urmând a se efectua în blocul operator centralizat sau în sala de operaţii a secţiei de obstetrica-ginecologie.(b) La blocurile de naşteri mari (peste 10 naşteri/zi) este indicată prevederea sălii de operaţie în cadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregătire-trezire aferent. + 
Articolul 81Blocul de naşteri va are un circuit închis, controlat prin filtre de acces. + 
Articolul 82(a) Blocuri de naşteri va fi compartiment în sector septic şi aseptic.(b) Pentru spitalele mici şi mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrica, una din unităţile de naşteri se va individualiza ca septica, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola în circuitul general al blocului de naşteri.(c) În cadrul spitalelor de specialitate, cu secţii de obstetrica care insumeaza mai mult de 150 de paturi, se vor crea doua blocuri de naşteri separate, dintre care unul septic. + 
Articolul 83Unitatea de naştere se poate alcătui în mai multe moduri:(a) camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectata la o sala de naşteri, prevăzută cu o nisa (boxa) pentru prelucrarea primara a nou-nascutului (minim 25 mp), urmată de o camera cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele trei încăperi având uşi între ele. O astfel de unitate se prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrica;(b) sala unica pentru travaliu şi expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masa ginecologica şi punct pentru toaleta nou-nascutului (arie utila 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de sali, în saloane de 2-3 paturi. Soluţionată în acest fel, unitatea corespunde la cca. 15 paturi de obstetrica fiziologica pentru o sala de travaliu-expulzie. + 
Articolul 84Amplasarea blocului de naşteri, se poate face conform următoarelor doua modele:(a) Amplasarea în cadrul secţiei sau compartimentului de obstetrica (justificată la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu puţine paturi de obstetrica);(b) Amplasarea în apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, avantajoasă pentru cooperarea cu acestea, necesară dacă spitalul are mai mult de doua secţii de obstetrica. Aceasta soluţie se aplică în mod curent la spitalele de specialitate (maternitati sau blocuri materno-infantile).Laboratorul de analize medicale + 
Articolul 85În acest compartiment se centralizează activităţile de laborator necesare examinării produselor biologice umane pentru o mai corecta apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de imbolnavire a pacientilor. Laboratorul poate deservi atât pacientii internati în spital cat şi pe cei ambulatori. + 
Articolul 86Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional în concordanta cu mărimea şi profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar şi cu rangul spitalului în ierarhia unităţilor de asistenţa medicală. + 
Articolul 87Laboratorul de analize medicale se va organiza conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2004. + 
Articolul 88(a) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe lângă laboratorul de analize curente se dezvolta şi un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinica şi/sau paraclinica, în care caz apare şi un sector mare de creştere şi întreţinere de animale, numit biobaza.(b) Biobaza va fi amplasata izolat, în afară clădirilor spitalului. + 
Articolul 89(a) Conform normelor se vor separa încăperile cu activităţi periculoase şi se vor delimita locurile de muncă în care operaţiunile presupun degajari de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator;(b) Asemănător se protejeaza şi activităţile sau operaţiunile care necesita condiţii speciale de desfăşurare în ceea ce priveşte mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecţia faţă de vibratii etc. + 
Articolul 90(a) Încăperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare şi vor avea condiţii de iluminare uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est şi nord-vest.(b) În cazul în care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecţie şi ecranare a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, "brise-soleil"). + 
Articolul 91(a) Întregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis pentru alţi utilizatori decât personalul propriu;(b) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis numai în spaţiile amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directa a produselor biologice şi camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv ghiseul pentru eliberare rezultate.(c) Fiecare încăpere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabilă rece şi calda, iluminat electric, gaze. + 
Articolul 92Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorari functionale şi legături uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgenta şi compartimentul de spitalizare de o zi.Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic + 
Articolul 93Serviciul grupează centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiatiei Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagistica. + 
Articolul 94(a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unităţile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiatii nucleare.(b) Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiţiile ce trebuie să le îndeplinească aparatura, precum şi modul de alcătuire, dimensionare şi ecranare la radiatii a încăperilor, sunt strict condiţionate de normele de securitate nucleara – regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare. + 
Articolul 95La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului este dependenta de numărul şi tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotectie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încăperi şi condiţii tehnologice de montaj. + 
Articolul 96(a) Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendiagnostic sunt:● aparate de Rx-scopie şi Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comanda;● aparate de Rx-grafie specializată (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentara);● aparate pentru microradiofotografie (MRF);● aparate pentru tomografie computerizata (CT).(b) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcţională de examinare. + 
Articolul 97În structura serviciului de roentgendiagnostic intra următoarele categorii de spaţii:(a) Unităţile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie, posturile de comanda şi control, boxele de dezbracare pentru pacienti, spaţiile sanitare şi tehnice aferente);(b) Spaţii de asteptare pentru pacienti cu grupuri sanitare aferente;(c) Spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);(d) Spaţii pentru personal în afară relatiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnă personal, vestiare cu dus şi grupuri sanitare);(e) Spaţii pentru prelucrare şi stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);(f) Spaţii pentru întreţinere şi activităţi gospodăreşti (camera pentru tehnician de întreţinere, depozit piese de schimb, boxe pentru întreţinere şi curăţenie etc.). + 
Articolul 98Unitatea Rx-scopie şi Rx-grafie clasica, intalnita la toate spitalele, este constituită din următoarele încăperi:(a) Cele doua camere de investigatie, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzător la radiatii conform cu puterea aparatului,(b) Camera de comanda (comuna pentru cele doua aparate) cu suprafaţa de minim 8 mp, prevăzută cu vizoare de sticlă plumbata spre camerele de investigare, sau vizionare directa pe monitor TV,(c) Boxe de imbracare – dezbracare pentru pacienti, pe fluxul de intrare în camerele de investigare,(d) Spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (preparare bariu, preparare seringi şi substanţe de control injectabile) cu suprafaţa de minim 6 mp, în relaţie directa cu camerele de investigare,(e) Grup sanitar pentru pacient, în relaţie cu camera de Rx-scopie. + 
Articolul 99Pentru unitatea de angiografie, în care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbracare, dar este necesar un spaţiu de pregătire a pacientului, un spaţiu de spalare pentru medici şi o boxa pentru spalarea instrumentarului utilizat. Camera de investigatie va avea minim 25 mp. + 
Articolul 100Unitatea de tomografie computerizata se compune din: camera de investigatie (30-35 mp), camera de comanda (minim 15 mp) prevăzută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbracare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului. + 
Articolul 101Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigatie (18-20 mp), camera de comanda (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipuleaza aparatul) şi boxele de dezbracare pentru pacienti. + 
Articolul 102Spaţiile destinate prelucrării filmelor radiologice. + 
Articolul 103(a) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferenţial la nivelurile inferioare ale clădirii (demisol, parter, etaj 1) datorită încărcării structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).(b) Nu exista contraindicatii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului în vecinătatea unităţilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacă se aplică măsurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare faţă de alte spaţii. + 
Articolul 104Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenta, secţiile medicale şi serviciul de explorari functionale. + 
Articolul 105(a) La spitalele mari şi foarte mari, se accepta amplasarea unor unităţi radiologice distincte de serviciul central, în sectorul de urgente, în blocul operator, în secţia de ortopedie.(b) Aceste unităţi se vor trata ca activităţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi serviciul central, reglementărilor normative privind utilizarea radiatiilor Roentgen.Serviciul (laboratorul) de explorari functionale şi alte investigaţii anatomo-fiziologice complexe + 
Articolul 106În cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de înaltă tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman. + 
Articolul 107La proiectarea sau amenajarea serviciului:(a) se va preciza tipul şi numărul de laboratoare de explorari functionale necesare (în funcţie de mărimea şi profilul spitalului),(b) se va stabili împreună cu proiectantul modul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităţilor pe compartimente),(c) se va indica aparatura medicală cu care se intenţionează să se echipeze fiecare laborator în parte (întrucât conformarea şi dimensionarea spaţiilor este dependenta de prescripţiile şi condiţionarile furnizorului de echipamente şi aparate medicale). + 
Articolul 108În mod uzual, în spitalele generale mijlocii şi mari, unităţile de explorari functionale vor fi grupate pe compartimente, în funcţie de organele şi sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:(a) Explorari cardio-respiratorii şi cardio-vasculare (electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonara, bronhoscopie etc.);(b) Explorari ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);(c) Explorari ale sistemului nervos (electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuro-musculara, etc.);(d) Explorari ale funcţiilor metabolice;(e) Explorari ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);(f) Explorari oftalmologice;(g) Explorari imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanta magnetica – RMN). + 
Articolul 109În cadrul serviciului:(a) Laboratoarele aparţinând aceluiaşi compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe lângă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: încăperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului în vederea examinării (după caz), anexe sanitare şi gospodăreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical.(b) Pentru fiecare compartiment, sau în comun pentru doua-trei compartimente (în funcţie de amploarea acestora şi de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spaţiile de asteptare pentru pacienti cu grupurile sanitare aferente, ghiseul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate). + 
Articolul 110Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopica şi laparoscopica, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizari, extirpari, suturari), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupării lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodăreşti necesare; în acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator. + 
Articolul 111La spitalele mari şi foarte mari, unele unităţi de explorari functionale se pot regasi şi în componenta secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de ex: cabinet de ecografie în secţia de obstetrica-ginecologie, cabinet EKG în secţia de cardiologie). + 
Articolul 112(a) Amplasarea serviciului de explorari functionale se va face în apropierea serviciului de roentgendiagnostic şi a laboratorului de analize medicale.(b) Se va asigura o legătură directa cu serviciul de urgenta, cu sectorul ambulator şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.Laboratoarele de medicina nucleara + 
Articolul 113Procedurile medicale care utilizează pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe radiofarmaceutice (izotopi) se izoleaza de restul activităţilor medicale, constituind un serviciu distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicina nucleara. Acest serviciu se organizează în spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc. + 
Articolul 114În componenta serviciului pot intra (după caz) următoarele compartimente:(a) Izotopodiagnostic (unitate de explorari cu aparatura de tip scaner sau tip scintigraf);(b) Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienti trataţi cu produse radiofarmaceutice);(c) Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacientilor trataţi sau investigati cu izotopi);(d) Laborator de preparare şi dozare (dilutie) a substanţelor radiofarmaceutice;(e) Anexe functionale şi tehnice comune pentru:● depozitarea surselor radioactive,● decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar,● decontaminarea personalului,● dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide,● tratarea şi filtrarea aerului. + 
Articolul 115Laboratorul de medicina nucleara se organizează ca o "unitate nucleara de lucru cu surse deschise" în sensul definit de norme. + 
Articolul 116(a) Laboratorul se amenajeaza în circuit închis, protejat prin filtre şi ecluze cu control dozimetric, la intrarea în laborator şi la trecerea dintr-un compartiment în celălalt.(b) Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac în nise, boxe special amenajate.(c) Efluentii şi deşeurile solide radioactive se colectează şi se stocheaza pe o durată de timp necesară dezactivarii.(d) Aerul viciat din nise, boxe sau alte zone cu posibile concentrari de particule radioactive, se filtreaza şi se controlează înainte de evacuarea în exterior. + 
Articolul 117(a) Laboratorul de medicina nucleara se amplaseaza la parterul sau demisolul construcţiei, sub acesta urmând a fi soluţionat un spaţiu tehnic propriu, delimitat faţă de alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clădirii.(b) În afară accesului dinspre circulatiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicina nucleara va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice şi pentru expedierea deşeurilor nedezactivate.(c) Nu sunt contraindicatii în ceea ce priveşte amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti în spaţiile aflate alături sau deasupra încăperilor laboratorului.Serviciul fizioterapie şi recuperare medicală + 
Articolul 118Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicală, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal în cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt în funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, după caz, de asocierea dispensarului policlinic. + 
Articolul 119Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală poate cuprinde în structura sa următoarele compartimente:(a) Cultura fizica medicală (kinetoterapie)(b) Electro-fototerapie(c) Hidro-termoterapie(d) Masoterapie(e) Pneumoterapie(f) Psihoterapie şi terapie ocupationala + 
Articolul 120Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultura fizica medicală) sunt necesare următoarele spaţii:(a) Sala de gimnastica în grup (dimensionata pentru 10-12 persoane).(b) Sala de gimnastica analitica (pentru 2-3 persoane),(c) Sala de elongatii,(d) Sala de terapie pe aparate,(e) Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienti separate pe sexe, grupuri sanitare. + 
Articolul 121Compartimentul de electro-fototerapie:(a) se subimparte pe unităţi după tipurile de proceduri utilizate:● terapie cu curenţi de joasa frecventa sau ultrasunete;● terapie cu curenţi de frecventa medie;● terapie cu curenţi de înaltă frecventa;● terapie cu câmpuri electromagnetice;● fototerapie.(b) În general aplicarea procedurilor de electroterapie se face în boxe de câte un pat cuplate mai multe în cadrul unui cabinet, care va avea prevăzut şi un spaţiu de lucru pentru personalul medical.(c) Procedurile cu curenţi de înaltă frecventa se izoleaza în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.(d) Încăperea pentru ultraviolete va fi închisă şi controlată în ceea ce priveşte ozonarea aerului.(e) Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihnă pentru personal, boxe de dezbracare pentru pacienti, grupuri sanitare. + 
Articolul 122(a) În compartimentul de hidroterapie se grupează următoarele unităţi:● hidrotermoterapie● hidroelectroterapie● hidrokinetoterapie(b) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplaseaza împreună într-o sala mare, incalzita şi ventilata corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, closete şi duşuri pentru pacienti precum şi o camera cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de sustinere la interior.(c) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplaseaza în spaţii boxate şi inseriate, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul boxelor de dezbracare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.(d) În cadrul compartimentului se mai prevăd: camera de lucru şi odihnă pentru personal, depozit pentru lenjerie umeda dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curata, boxa curăţenie. + 
Articolul 123Compartimentul de masoterapie:(a) se subimparte în unitate pentru proceduri uscate şi unitate pentru proceduri umede (dus-masaj, masaj subacval).(b) Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unităţi de hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regula între compartimentul de hidroterapie şi cel de cultura fizica medicală.(c) Masajul uscat se executa în boxe individuale inseriate, pe lângă care se prevede o camera de odihnă pentru maseuri cu grup sanitar şi dus. + 
Articolul 124Compartimentul de pneumoterapie(a) poate avea în componenta o unitate de aerosoli, o unitate de inhalatii, barocamera, o unitate de gimnastica respiratorie la aparate.(b) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere boxata pentru proceduri individuale, fie într-o sala comuna pentru mai mulţi pacienti dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.(c) Unitatea de inhalatii este asemănătoare celei pentru aerosoli.(d) Barocamera va fi dimensionata corespunzător pentru un grup de 18-20 pacienti, asezati pe scaune.(e) În cadrul compartimentului se mai prevăd staţii de lucru şi de odihnă pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curata şi murdara, eventuale anexe tehnice pentru echipamente. + 
Articolul 125Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapie operationala):(a) se adresează special pacientilor ce efectuează tratamente dificile şi/sau de lungă durata, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapati sau la spitale generale mari şi foarte mari care au secţii de acest fel;(b) Unitatea de psihoterapie are în componenta cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup şi grupuri sanitare pentru personal şi pacienti;(c) Unitatea de terapie ocupationala cuprinde un număr de sali-atelier specializate pentru diferite activităţi (lucru manual, desen-pictura, tâmplărie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare. + 
Articolul 126(a) În zona accesului în serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală se amplaseaza secretariatul de programare şi luare în evidenta, cabinete pentru medici de specialitate şi pentru asistenţa sefa, garderoba pentru pacientii ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.(b) Spaţiile de odihnă post tratament pentru pacienti se pot amplasa centralizat (în zona intrării), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate. + 
Articolul 127(a) Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legăturile directe cu secţiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaţie verticala) şi cu zona de acces în sectorul ambulator.(b) Nu se permite ca serviciul să fie traversat de circulaţia generală a spitalului.(c) Dacă serviciul are în componenta un compartiment de hidroterapie este recomandabila amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor.(d) Se poate adopta şi amplasarea serviciului pe doua niveluri, caz în care la nivelul superior se amplaseaza compartimentele "uscate" (electroterapie, pneumoterapie, cultura fizica medicală, psihoterapie), asigurându-se o circulaţie verticala proprie (scara) între cele doua niveluri.Laboratorul de anatomie patologica şi prosectura + 
Articolul 128Serviciul este destinat efectuării de examene anatomo-patologice ale pacientilor decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinari ale unor tesuturi prelevate de la pacienti vii (biopsii, punctii, extirpari chirurgicale). + 
Articolul 129Cele doua componente ce intră în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome sunt:(a) Prosectura (prelucrare cadavre şi autopsie) şi(b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie). + 
Articolul 130(a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital.(b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizează distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sălii de autopsie i se alătură o încăpere anexa pentru lucrări de laborator.(c) La spitalele teritoriale judeţene, de regula, pentru utilizarea mai eficienta a personalului şi aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologica i se asociaza "Laboratorul judeţean de medicina legală".(d) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaţiile necesare pentru învăţământul medical de specialitate, cu respectarea normelor. + 
Articolul 131Compartimentul de prosectura cuprinde următoarele spaţii:(a) Camera frigorifica boxata pentru depozitarea cadavrelor;(b) Sala de autopsie (cu unul sau doua posturi de autopsie, în funcţie de mărimea spitalului);(c) Sala pt. pregătirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor către apartinator;(d) Spaţiu pentru predarea cadavrelor către apartinator, cu acces propriu spre exterior;(e) Hol asteptare apartinatori, prevăzut cu grup sanitar;(f) Birou întocmire documente decese;(g) Spaţiu de odihnă şi grup sanitar cu dus, pentru personal;(h) Laborator aferent autopsie (după caz). + 
Articolul 132Compartimentul laboratoare de anatomie patologica cuprinde:(a) Spaţii pentru prepararea probelor şi pieselor anatomice;(b) Spaţii pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.(c) Camera microscopie şi histoteca;(d) Depozit sau spaţiu de expunere piese anatomice;(e) Boxe de depozitare reactivi, chimicale;(f) Camera medicului şef;(g) Anexe pentru personal. + 
Articolul 133Operaţiunile de autopsie şi cele de determinări de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajari de vapori toxici) şi implica pericol de infectare. Prevederea de nise de laborator pentru localizarea acestora şi ventilarea mecanică a încăperilor sunt obligatorii. Pereţii camerelor vor fi faiantati (până la h = 2 m), restul în ulei. Podeaua prevăzută cu sifon în pardoseala, panta de scurgere racordata la reţeaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza înainte de deversare. Încăperile vor fi prevăzute cu instalaţii de apa calda şi rece, instalaţii electrice şi duşuri pt. personal. + 
Articolul 134Amplasarea serviciului se face:(a) În asa fel încât să se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori şi preluarea cadavrelor. În zona acestui acces se va prevedea un spaţiu pentru staţionarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.(b) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care să asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul circulatiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legături directe cu blocul operator şi nodul de circulaţie verticala al sectorului de spitalizare.Farmacia + 
Articolul 135(a) Serviciul asigura primirea, depozitarea şi controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, portionarea şi reambalarea medicamentelor conform prescripţiilor medicale din spital, etc.(b) În funcţie de mărimea şi profilul spitalului, farmacia poate avea şi laborator de preparare a soluţiilor sterile injectabile. + 
Articolul 136Farmacia cuprinde următoarele compartimente:● primire şi depozitare medicamente,● preparare şi prelucrare medicamente,● laborator de produse sterile injectabile (după caz),● eliberare medicamente,● anexe comune pentru personal. + 
Articolul 137(a) Primirea produselor farmaceutice se face în camera de recepţie, unde se face şi depozitarea lor provizorie în vederea trierii şi controlului.(b) Accesul se asigura direct din exterior şi se prevede cu rampa de descărcare.(c) Camerele de depozitare se separa pe tipuri de produse farmaceutice:● specialităţi (medicamente, plante, ceaiuri),● chimicale grele (produse livrate în ambalaje mari, bidoane, damigene),● chimicale uşoare (produse livrate în flacoane, sticle, pachete),● produse inflamabile (alcool, eter, acetona),● materiale aseptice (pansamente, vata).(d) Medicamentele şi produsele farmaceutice termolabile se păstrează în frigidere.(e) Într-o încăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile şi a altor materiale necesare prelucrarilor în farmacie (flaconase, pungute, dopuri, etichete), prevăzută cu spaţiu de spalare a acestora.(f) În funcţie de mărimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele şi uşoare şi cele pentru specialităţi şi materiale aseptice). + 
Articolul 138Dacă farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru substantele şi materialele necesare acestui laborator. + 
Articolul 139(a) Prepararea şi prelucrarea medicamentelor conform retetelor, respectiv prepararea formulelor magistrale, divizarea şi reambalarea medicamentelor condiţionate, precum şi controlul produselor farmaceutice recepţionate se face în camera denumita receptura-oficina şi în laboratorul anexat acesteia.(b) Pentru spalarea, uscarea şi depozitarea veselei şi ustensilelor se prevede o boxa (încăpere) specializată, accesibila din oficina şi laborator. + 
Articolul 140(a) Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiectează conform normelor în vigoare. El se compune dintr-o suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcătuiesc un circuit închis faţă de restul farmaciei.(b) Accesul personalului în camera de preparare a soluţiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceasta camera şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se asigura prin ghisee. + 
Articolul 141Spaţiul pentru eliberare medicamente este interfata farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis). + 
Articolul 142În cadrul farmaciei se mai pot organiza următoarele spaţii anexe:● biroul dirigintelui (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor),● camera de odihnă şi vestiarul personalului cu grup sanitar şi dus,● boxa pentru arhivarea documentelor.● boxa pentru curăţenie şi dezinfecţie. + 
Articolul 143(a) Farmacia trebuie să aibă o buna legătură cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai uşor accesibila dinspre nodul de circulaţie verticala.(b) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilă este la parter sau al demisol (cu asigurarea luminarii convenabile a spaţiilor de lucru).(c) În cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, între spaţiul de recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va asigura o legătură directa, proprie, prin ascensor de materiale şi scara.Blocul alimentar (bucatarie) + 
Articolul 144Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii şi insotitorii internati, precum şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucataria dimensionandu-se în funcţie de numărul de portii. + 
Articolul 145În cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:(a) Recepţie şi depozitare produse alimentare neprelucrate;(b) Spaţii prelucrari primare;(c) Spaţii pentru prelucrari finale;(d) Spaţiu pt. depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);(e) Oficiu de distribuţie;(f) Control dietetic;(g) Anexe pentru personal. + 
Articolul 146(a) Bucataria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuare deşeuri menajere;(b) Interfata spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire). + 
Articolul 147Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucatariei şi măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele şi prescripţiile referitoare la unităţile de alimentaţie publică. + 
Articolul 148Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinând seama ca la unele produse de baza se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre. + 
Articolul 149Camerele pentru prelucrari primare:(a) vor fi în număr de minim doua, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peste, păsări).(b) se vor conecta direct cu spaţiile bucatariei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare". + 
Articolul 150(a) În bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct următoarele zone de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţială, la blocurile alimentare de mare capacitate):● prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda),● prelucrari dietetice,● prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai),● bucatarie rece.(b) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra într-o încăpere distinctă.(c) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spălat vase. + 
Articolul 151Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mancarii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:(a) livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesară unei secţii (în recipiente mari); în acest caz încălzirea şi portionarea mancarii se face în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spala şi se păstrează vesela pentru pacienti şi carturile (carucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona şi echipa corespunzător acestor activităţi;(b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate pentru fiecare pacient, situaţie în care oficiul de distribuţie (sau bucataria) va fi dotată cu o linie specială de portionare şi catering. În acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spalarea veselei întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.Se recomanda ca hrana bolnavilor să fie servita la aproximativ 30 min. de la preparare. În caz contrar ele trebuie menţinute la o temperatura > 60°C sau la max. 8°C. Alimentele preparate în afară blocului alimentar vor fi transportate la rece şi incalzite la min. 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masa la alta. + 
Articolul 152Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în carucioare ÎNCHISE prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge), dacă oficiile secţiilor se afla pe aceeaşi verticala cu oficiul central de distribuţie. + 
Articolul 153Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucatariei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa laboratorul de dietetica, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare şi biroul dieteticianului.Personalul bucătăriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor în vigoare.Asistenţa dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sănătate şi de igiena individuală a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ pe toţi lucrătorii înainte de a începe munca şi dacă prezintă semne de boala îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistenţei dieteticiene apariţia în timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune în pericol starea de sănătate a consumatorilor. + 
Articolul 154Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:● vestiar cu grup sanitar şi dus, separate pe sexe, amplasate lângă accesul personalului● sala de mese, amplasat în relaţie cu oficiul de distribuţie. + 
Articolul 155Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor. + 
Articolul 156(a) Blocul alimentar se va amplasa în asa fel încât legăturile acestuia cu secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone gospodăreşti pentru care cerinţele de igiena sunt mai puţin severe.(b) Blocul alimentar se poate amplasa atât în clădirea principala a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecţia spaţiilor spitaliceşti faţă de degajarile de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluza la accesul în spital), fie într-o clădire separată, în care caz legătură cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.Spălătoria + 
Articolul 157De regula spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru următoarele activităţi: primire, dezinfecţie, spalare, calcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spatial-funcţională a spalatoriei se vor respecta următoarele cerinţe:● separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;● separarea sarjelor de rufe pe categorii de provenienţă;● diferentierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacientilor copii faţă de cele pentru rufele pacientilor adulti. + 
Articolul 158(a) Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC în spalatorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzătoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare al rufelor;(b) În cazul când secţia de boli transmisibile este plasata în pavilion separat, se va organiza o spalatorie proprie în cadrul pavilionului. + 
Articolul 159(a) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spalatoriei se face în funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţinându-se seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.(b) Pentru spitalele generale se considera un minim de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.(c) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va lua în calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi şi pat respectiv între 3 şi 4 kg. + 
Articolul 160Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, după cum urmează:(a) Camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spalatoriei);(b) Spaţiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru inmuiere în dezinfectant, în număr suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfectia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spalare, numai dacă acest utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igiena pentru spitale (Ordinul nr. 1025/2000)(c) Spălătoria propriu-zisa, în care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spalare şi stoarcere prin centrifugare;(d) Spaţii pentru uscatorie şi calcatorie (sala comuna sau compartimentata pentru cele doua operaţii, separată însă de sala spalatoriei pentru a asigura menţinerea condiţiilor de igiena); uscarea şi călcarea rufelor se face mecanizat sau manual (Ordinul nr. 1025/2000);(e) Încăpere pentru repararea rufelor, amplasata între calcatorie şi depozitul de rufe curate;(f) Depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;(g) Camera de eliberare rufe curate, în care are acces personalul din secţiile medicale;(h) Anexe pentru personalul propriu care vor include:● vestiar cu grup sanitar şi dus,● camera de odihnă,● biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire şi eliberare rufe. + 
Articolul 161Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului.Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente se va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapida (reparaţii, curăţire). + 
Articolul 162Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), în care caz se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodăreşti), în care caz comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legătură.Depozitele centrale + 
Articolul 163În cadrul unităţii sanitare trebuie să existe un spaţiu central de depozitare a materialelor. + 
Articolul 164Depozitul central de materiale trebuie să fie conceput şi amenajat corespunzător.(a) Depozitul central de materiale se recomanda să fie o construcţie separată de clădirea unităţii sanitare.(b) Dacă se apelează la spaţiile existente, încăperile se vor amenaja astfel încât sa răspundă cerinţelor de mai jos.(c) Pentru încăperile amenajate ca depozit în subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie şi termoizolatie conductelor care traverseaza încăperile.(d) Pentru o depozitare adecvată a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singura încăpere suficient de mare sau mai multe încăperi dotate cu mobilier corespunzător necesităţilor. + 
Articolul 165Materialele sanitare se depozitează separat de cele nesanitare. + 
Articolul 166(a) Spaţiile de depozitare vor fi prevăzute utilaje frigorifice pentru păstrarea materialelor care necesita refrigerarea.(b) Se va asigura protecţia împotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.(c) Se va păstra o temperatura şi un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.(d) Se va asigura ventilatia naturala şi/sau artificiala astfel încât să se păstreze calitatea aerului interior conform normelor în vigoare.(e) Finisajele vor fi făcute cu vopsea lavabila.(f) Pavimentul depozitului va fi neted, fără crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri şi uzura, înclinat şi cu o hidroizolatie buna. + 
Articolul 167(a) Accesul în spaţiul de depozitare trebuie să fie suficient de larg, astfel încât să fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport şi manipulare; se recomanda ca accesul să se facă direct din exterior.(b) În depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cantarire, ridicare şi distribuire a materialelor, pentru a evita ca lucrătorii sa poarte greutăţi mai mari decât cele prevăzute în Normele de Protecţia Muncii în vigoare. + 
Articolul 168(a) Receptionarea materialelor, verificarea şi distribuirea către localizari se face în ziua primirii, într-o zona special destinată, numita zona de primire. În aceeaşi încăpere se predau materialele către compartimentele unităţii sanitare.(b) Materialele care sosesc la sfârşitul programului de lucru şi care nu pot fi distribuite către localizari se vor păstra în zona de primire împreună cu documentele insotitoare. Excepţie fac materialele care necesita refrigerare şi care se vor pune în frigidere imediat după primirea lor.(c) Materialele primite către localizari şi sub localizari se vor aseza pe rafturi, în spatele celor deja existente în depozit pentru ca materialele să fie folosite în ordinea intrării în depozit. Materialele cu termen de valabilitate depăşit nu se păstrează în depozit. Ele se scot din depozit şi vor urma filiera de eliminare finala a deşeurilor, după reglementările în vigoare.(d) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate în timpul deplasarii împotriva rasturnarii sau caderii. În timpul transportului, materialele distribuite către secţiile unităţii sanitare vor fi protejate împotriva oricărei contaminari sau deteriorări, pentru a se păstra integritatea ambalajului şi a produsului. + 
Articolul 169Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite în unităţile sanitare. + 
Articolul 170(a) Se vor respecta Normele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor (PSI) pentru depozitarea substanţelor inflamabile.(b) Se interzice fumatul în încăperile în care sunt depozitate substanţe sau materiale uşor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat, cu acces separat. Substantele toxice vor fi ţinute în recipiente etanse, etichetate şi depozitate în condiţii sigure, conform normelor în vigoare.(c) Măsuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de muncă la manipularea substanţelor periculoase.(d) Orice accident sau incident produs în spaţiile de depozitare a materialelor va fi comunicat, de îndată, supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protecţia muncii din unitatea sanitară. + 
Articolul 171Personalul de distribuţie din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecţie (manusi, sorturi, etc.) atunci când manipuleaza substanţe potenţial toxice. Suprafaţa depozitului central trebuie să corespundă cu necesităţile de depozitare. + 
Articolul 172Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor medicale de cele nemedicale. + 
Articolul 173Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor sterile de cele nesterile. + 
Articolul 174Spaţiile de depozitare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesita refrigerarea. + 
Articolul 175Trebuie sa existe un spaţiu special destinat pentru primirea/distribuirea materialelor către compartimentele/laboratoarele/secţiile unităţii sanitare. + 
Articolul 176În depozitul central trebuie să se folosească mijloace adecvate de manipulare, cantarire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor. + 
Articolul 177În depozitul central trebuie să existe un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice. + 
Articolul 178Trebuie sa existe un catalog al materialelor folosite în unitatea sanitară. + 
Articolul 179Spaţiile de depozitare a materialelor din cadrul secţiilor unităţii sanitare (sublocalizari) trebuie să fie amenajate corespunzător. + 
Articolul 180Personalul de distribuţie din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecţie (manusi, sorturi, etc.) atunci când manipuleaza substanţe potenţial toxice. + 
Anexa 4 + 
Articolul 1Incinta spitalului (toate clădirile şi anexele care asigura desfăşurarea activităţii) trebuie să fie:● delimitata de zonele din jur astfel încât accesul în incinta să fie controlat;● zonată astfel încât sectoarele în care se desfăşoară activităţile medicale să fie separate de cele tehnice şi gospodăreşti;● prevăzută cu cai de acces pietonal şi pentru autovehicule;● prevăzută cu o zona verde cu o suprafaţa de minim 20 mp/pat. + 
Articolul 2Distanţele minime faţă de alte clădiri sau surse de nocivitati din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitară care să evite depăşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior. + 
Articolul 3(a) Finisajele încăperilor de spital în care stationeaza sau se deplaseaza bolnavii sau în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi:● lavabile● rezistente la dezinfectante● rezistente la decontaminari radioactive (după caz)● fără asperitati care să retina praful● bactericide (în spaţiile aseptice)● negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer● rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi sali de tratamente)(b) Nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau prin modul de punere în opera, pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau substanţe nocive ce pot periclita sănătatea omului.(c) Nu se admite amenajarea de tavane false în spaţiile frecventate de bolnavii.(d) Unghiurile dintre pardosea şi perei trebuie să fie concave.(e) Nu se admite mochetarea pardoselilor. + 
Articolul 4(a) Se recomanda ca toate încăperile din spital în care au acces bolnavii sa beneficieze de lumina naturala.(b) La proiectarea sau reamenajarea spitalului dimensionarea ferestrelor în încăperile unde au acces bolnavii va asigura următoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor şi suprafaţa pardoselii:● 1/3-1/4 în sali de operaţie, naştere, tratamente, laboratoare;● 1/4-1/5 în saloane pentru alaptare, nou născuţi, sugari, farmacii;● 1/4-1/6 în cabinete de consultaţii, saloane bolnavi;● 1/5-1/8 în spaţii de lucru, bucatarii, sterilizare;● 1/6-1/7 în sali de asteptare, fizioterapie. + 
Articolul 5(a) Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încăperile din spital unde au acces utilizatorii.(b) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a asigura continuarea activităţii în cazul întreruperii distribuţiei energiei electrice. + 
Articolul 6În încăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve) se vor asigura instalaţiile şi corpurile de iluminat necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal:● iluminat general;● iluminat local la pat pentru lectura;● iluminat local la pat pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor;● iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. + 
Articolul 7(a) În cazul în care nu exista sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, în toate încăperile spitalului accesate de utilizatori se vor asigura condiţii pentru ventilatia prin aerisire;(b) Pentru aerisirea permanenta pe timpul verii ferestrele vor fi astfel construite încât să permită deschiderea parţială a treimii sau jumătăţii superioare a acestora. + 
Articolul 8(a) Ventilatia mecanică se va asigura cu predilectie în: sălile de tratament al pacientilor, în unităţile de tratament intensiv, în spaţiile de izolare, în blocurile de operaţie şi în grupurile igienico-sanitare.(b) Este obligatorie asigurarea ventilatiei mecanice prin exhaustare în spaţiile prevăzute în normele de protecţie a muncii.(c) Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanică prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevăzute de norme. + 
Articolul 9(a) Se recomanda dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru transplant, mari arsi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresati), serviciilor de terapie intensiva şi a unităţilor de prematuri din spitalele existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme, cu instalaţii de tratare specială a aerului (în cazul în care spitalul nu este încă dotat cu astfel de instalaţii),(b) Instalatia specială de tratare a aerului din dotarea compartimentelor de la alineatul precedent va trebui sa funcţioneze cu 100% aer exterior şi trei trepte de filtrare, din care ultima treapta prin filtru de tip HEPA sau superior. + 
Articolul 10Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apa potabilă prin cel puţin una din variantele următoare:● racord la sistem public;● sistem individual din sursa proprie;● fântâna;● cisterna (rezervor mobil);● altele. + 
Articolul 11(a) Indiferent de sursa, calitatea apei va trebui sa corespundă normelor în vigoare.(b) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale. + 
Articolul 12Se recomanda ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult, să se prevadă o sursa proprie de apa (put), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare. + 
Articolul 13Pentru siguranţa în consum a spitalelor alimentate cu apa potabilă din reţeaua publică, racordarea se va face prin doua bransamente. Pe aceste bransamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publică către spital). + 
Articolul 14(a) Pentru asigurarea continua a necesarului de apa, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate să asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.(b) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenta proaspăta.(c) În afară rezervei de consum se va asigura o rezervă de apa de incendiu care să permită funcţionarea hidrantilor interiori timp de 10 minute şi a celor exteriori timp de 3 ore. + 
Articolul 15(a) Pentru a asigura în permanenta debitele şi presiunile necesare funcţionarii optime a instalaţiilor de alimentare cu apa şi de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.(b) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încât sa nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugina sau microorganisme. + 
Articolul 16Fiecare salon şi rezerva de bolnavi, cabinet de consultatie, sala de tratamente va fi prevăzută cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea în încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea, şi prevăzut cu următoarele:● baterie de amestecare apa calda cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul,● dispenser de sapun lichid,● suport/dispenser de hârtie prosop,● dispenser de lotiune pentru îngrijirea mainilor personalului (dacă nu este distribuita în flacoane individuale). + 
Articolul 17Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apa potabilă rece şi calda, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau transport, a recipientelor de stocare sau transport trebuie să corespundă cerinţelor legale privind utilizarea în contact cu apa potabilă. + 
Articolul 18Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la centrala termica sau punctul termic propriu.Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apa, punctul termic va fi prevăzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere. + 
Articolul 19Apa calda se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie prevăzute cu lavoare, cazi/cadite de baie, duşuri. + 
Articolul 20Instalatia de apa calda va fi astfel construită încât să permită accesul uşor pentru dezinfectia rezervoarelor, turnurilor de răcire şi condensatoarele. + 
Articolul 21(a) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucatarie şi spalatorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicina nucleara), contaminate cu agenţi patogeni (secţii de boli infectioase şi laboratoare de bacteriologie), pluviale.(b) Apele uzate din spital, se colectează prin reţele interioare separate, şi evacueaza în reţeaua de canalizare a incintei după tratarea celor care nu corespund normativelor în vigoare după cum urmează:● apele uzate cu nisip, pământ şi grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare;● apele uzate de la secţiile de gipsare vor fi decantate în decantoare locale;● apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilor din norme;● apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi după un control al radioactivitatii, evacuate la canalizarea publică sau tratate;● apele uzate de la secţiile de boli infectioase şi/sau laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenţi patogeni, se vor dirija spre o statie de dezinfecţie locală, în care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor MS. + 
Articolul 22Absenta în zona a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de postcura, caz în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. + 
Articolul 23Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care exploatate corect sa prevină baltirile favorabile dezvoltării tantarilor. + 
Articolul 24Compartimentele spitalului se doteaza obligatoriu cu echipamente frigorifice după cum urmează:Camere reci:● bucataria● prosecturaFrigidere tip domestic● maternitatea (produse imunobiologice – vaccinuri, imunoglobuline)● punctul de transfuzii (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator)● laboratorul de analize medicale (teste)● farmacia (specialităţi perisabile)● secţia de terapie intensiva● secţiile de spitalizare – minim 1 frigider de cel puţin 90 litri la 20 de paturi de spitalCongelatoare tip lada● laboratorul● banca de tesuturi şi organe + 
Articolul 25Unitatea sanitară trebuie să aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 219/2003._____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește