ORDIN nr. 70 din 30 ianuarie 2006

pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor



Având în vedere prevederile lit. b), c) şi d) ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2004 privind organizarea pieţei pentru cereale, cu modificările ulterioare,vazand Referatul de aprobare nr. 78.097 al Direcţiei generale elaborare strategii politici sectoriale şi pe piaţa,în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Normele metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor, care cuprind condiţiile minime de calitate şi cantitate pe care cerealele trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibile la intervenţie, criteriile de stabilire a indicilor de corectie ai preţului de intervenţie şi mecanismele economico-financiare de preluare a cerealelor la intervenţie. + 
Articolul 2(1) În perioada prevăzută la alin. (2) al art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2004 privind organizarea pieţei pentru cereale, producătorii agricoli de cereale pot oferi pentru achizitionare la intervenţie loturi omogene de minimum 80 tone grâu comun, orz, porumb şi sorg şi 10 tone grâu dur, recoltate din producţia interna. … (2) Agenţia de Plati şi Intervenţie pentru Agricultura, denumita în continuare Agenţie, poate stabili prin procedurile de preluare a cerealelor la intervenţie o cantitate minima a loturilor de cereale oferite, superioară celei prevăzute la alin. (1). …  + 
Articolul 3(1) Pentru a fi acceptate la intervenţie, cerealele trebuie să fie sanatoase, curate şi de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării. … (2) Cerealele vor fi considerate sanatoase, curate şi de o calitate corespunzătoare pentru comercializare dacă au culoare caracteristica grupei din care fac parte, dacă nu prezintă mirosuri neobisnuite şi daunatori vii (inclusiv acarieni) în orice stadiu de dezvoltare a acestora, dacă corespund condiţiilor minime de calitate prevăzute în anexa nr. 1 şi dacă nivelurile contaminantilor, inclusiv radioactivitatea, nu depăşesc nivelurile maxime admise prin regulamentele Comisiei Europene (CE). Nivelul maxim admisibil de contaminanti nu trebuie să depăşească: … – pentru grâu comun şi grâu dur, nivelurile maxime admise sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 315/1993, iar în ceea ce priveşte cerinţele nivelului de toxine cauzate de Fusarium, acestea sunt prevăzute la art. 2.4-2.7 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 466/2001;– pentru orz, porumb şi sorg, nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Directiva 2002/32/EC a Parlamentului European şi a Consiliului.(3) Statele membre ale Uniunii Europene vor verifica nivelurile de contaminanti, inclusiv radioactivitatea, în baza analizelor de risc, luând în considerare informaţiile oferite de către solicitanţi şi cele cuprinse în angajamentele acestora cu privire la respectarea standardelor stabilite, mai ales prin prisma rezultatelor analizelor. Controalele vor respecta procedurile prevăzute la art. 25 din Regulamentul (CEE) nr. 1.784/2003, în special când situaţia de pe piaţa este puternic perturbata de cantităţi de cereale contaminate. … (4) Prevederile reglementărilor comunitare precizate la alin. (2) şi (3) se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană. … (5) În cazul în care analizele indica faptul ca indicele Zeleny al unui lot de grâu comun are o valoare cuprinsă între 22-30 ml, pentru ca acest grâu să fie considerat sanatos, curat şi de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării, în sensul alin. (2), aluatul obţinut nu trebuie să fie lipicios (nefilant) şi trebuie să poată fi prelucrat mecanic. … (6) Componentele care nu sunt cereale de baza de calitate corespunzătoare sunt cele prevăzute în anexa nr. 2. Seminţele cerealelor de baza şi ale altor cereale deteriorate, atacate de cornul secarei (ergot) sau cu malura, sunt incluse în categoria "impuritati diverse", chiar dacă prezintă defecte care aparţin altor categorii. …  + 
Articolul 4Pentru a determina calitatea cerealelor oferite la intervenţie, vor fi utilizate următoarele metode:a) metoda standard pentru determinarea componentelor care nu sunt cereale de baza de calitate corespunzătoare, prevăzută în anexa nr. 3; … b) metoda standard pentru determinarea umiditatii, prevăzută în anexa nr. 4. Se pot utiliza, de asemenea, şi alte metode bazate pe acelaşi principiu, metoda conform SR ISO 712:1999 sau metoda bazată pe tehnologia infrarosu. În caz de litigiu, vor fi acceptate numai rezultatele obţinute prin aplicarea metodei prevăzute în anexa nr. 4; … c) metoda standard pentru determinarea taninului din sorg conform ISO 9648:1988; … d) metoda standard pentru determinarea caracterului nefilant şi prelucrabil mecanic pentru aluatul obţinut din grâu comun, prevăzută în anexa nr. 5; … e) metoda standard pentru determinarea conţinutului de proteina la graul comun macinat, recunoscută de Asociaţia Internationala pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cerealiere (ICC) prin normele prevăzute la cap. 105/2: "metoda pentru determinarea conţinutului de proteina la cereale şi produse din cereale". Se poate utiliza şi alta metoda, caz în care trebuie să se facă dovada recunoaşterii de către Asociaţia Internationala pentru Ştiinţe şi Tehnologii Cerealiere ca metoda în cauza furnizează rezultate echivalente; … f) metoda pentru determinarea indicelui Zeleny pentru boabe de grâu comun macinat, conform SR ISO 5529:1997; … g) metoda pentru determinarea indicelui de cadere Hagberg (testul activităţii amilazice), conform SR ISO 3093:1997; … h) metoda standard pentru determinarea gradului de sticlozitate a boabelor de grâu dur, prevăzută în anexa nr. 6; … i) metoda standard pentru determinarea greutatii specifice (MH), conform SR ISO 7971/2:2002; … j) metodele de esantionare şi metoda specifică de analiza pentru determinarea valorilor micotoxinelor sunt cele menţionate în anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 466/2001. …  + 
Articolul 5(1) Pentru a fi valabile, toate ofertele de vânzare la intervenţie trebuie făcute prin completarea formularului-oferta elaborat de către Agenţie prin procedurile de preluare a cerealelor la intervenţie şi care conţine date privind: … a) numele solicitantului; … b) cereala oferită; … c) locul de depozitare a cerealei oferite; … d) cantitatea, caracteristicile principale ale cerealelor oferite şi anul recoltarii; … e) centrul de intervenţie pentru care se face oferta. Formularul mai conţine o declaraţie prin care se confirma ca produsul respectiv provine din producţia interna sau, în cazul cerealelor admise pentru intervenţie ca urmare a unor condiţii specifice zonei de producţie a acestora, aceasta conţine detalii referitoare la regiunea în care au fost produse. … (2) Formularul-oferta se transmite prin posta sau prin fax la Agenţie, data înregistrării ofertei fiind data primirii poştei sau, după caz, a faxului. Solicitanţii au obligaţia să se asigure de primirea ofertelor, Agenţia nefiind responsabilă pentru ofertele primite după data limita sau pierdute pe parcursul transportului poştal. Agenţia poate considera valabile şi ofertele transmise prin e-mail, cu condiţia includerii tuturor detaliilor ce trebuie completate în formularul-oferta. … (3) În cazul în care o ofertă nu poate fi acceptată, solicitantul este informat în acest sens de către Agenţie în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea ofertei. … (4) În cazul în care o ofertă este acceptată, solicitantul este informat în cel mai scurt timp cu privire la depozitul ce va prelua cerealele şi i se comunică programul de livrare. La solicitarea ofertantului sau a depozitarului, Agenţia poate modifica acest program, cu respectarea condiţiei ca livrările la depozit să se facă cel mai târziu până la sfârşitul celei de-a patra luni care urmează lunii în care a fost primită oferta, livrările după data de 30 iunie nefiind permise. …  + 
Articolul 6Cerealele vor fi preluate de Agenţie numai după ce se constata în urma verificărilor ca întregul lot livrat la depozitul de intervenţie îndeplineşte condiţiile minime de cantitate şi calitate prevăzute în prezentul ordin. + 
Articolul 7(1) Cerealele livrate la depozitul de intervenţie se cantaresc în prezenta ofertantului şi a reprezentantului Agenţiei. … (2) Reprezentantul Agenţiei poate fi chiar depozitarul, caz în care: … a) în termen de 45 de zile de la preluarea cerealelor, Agenţia însăşi va efectua o inspecţie, care va include cel puţin o verificare volumetrica a cantităţii preluate. Diferenţele constatate între cantitatea de cereale înregistrată prin cantarire la preluarea în depozit şi cea rezultată în urma verificării volumetrice nu pot depăşi 5%; … b) dacă nu se depăşeşte toleranta admisibilă de 5%, orice diferenţa constatată în urma unei inspecţii ulterioare între rezultatul verificării cantitative a cerealelor aflate în depozit şi cantitatea de cereale înregistrată în evidentele contabile la preluarea acestora în depozit se suporta de către depozitar; … c) în cazul în care se depăşeşte toleranta, cerealele se cantaresc fără întârziere. Costurile aferente cantaririi cerealelor sunt suportate de către depozitar, în cazul în care cantitatea rezultată prin cantarire este mai mica decât cea înregistrată în evidentele contabile, sau de către Agenţie, în caz contrar. … (3) În cazul în care cerealele se preiau la intervenţie în acelaşi depozit în care acestea se afla la data ofertei, cantitatea poate fi stabilită pe baza registrelor de stocuri care trebuie să respecte atât cerinţele profesionale privind întocmirea acestora, cat şi cerinţele Agenţiei, drept pentru care: … a) registrele de stocuri vor cuprinde date referitoare la cantităţile înregistrate prin cantarire, caracteristicile fizice ale cerealelor la data cantaririi, în mod particular conţinutul de umiditate şi transferul între celule, dacă este cazul, precum şi operaţiile aplicate lotului de cereale în cauza; … b) depozitarul declara pe propria răspundere ca lotul de cereale oferit la intervenţie este conform cu datele înregistrate în registrele de stocuri; … c) caracteristicile de calitate determinate la data cantaririi cerealelor sunt aceleaşi cu cele ale esantionului global constituit din probe prelevate de către Agenţie sau de către reprezentantul acesteia, pentru cel puţin fiecare 60 tone de cereale din lotul respectiv. … (4) În cazul în care se aplică prevederile alin. (3): … a) cantitatea de cereale ce urmează să fie înregistrată va fi cea existenta în registrele de stocuri, ajustata, acolo unde este cazul, cu orice diferenţa constatată între conţinutul de umiditate şi/sau cel al impuritatilor diverse ale lotului de cereale la momentul cantaririi şi cele ale esantionului global. Diferenţa constatată între procentele de impuritati diverse poate fi luată în considerare doar pentru a reduce cantitatea de cereale înregistrată în registrele de stocuri; … b) în termen de 45 de zile de la data preluării cerealelor la intervenţie, Agenţia va efectua o noua verificare volumetrica a cantităţilor preluate. Diferenţa dintre cantitatea determinata prin cantarire şi cea rezultată în urma verificării volumetrice nu poate depăşi 5%; … c) dacă nu se depăşeşte toleranta admisibilă de 5%, orice diferenţa constatată ulterior între rezultatul verificării cantitative a lotului de cereale şi cantitatea de cereale înregistrată în evidentele contabile la data preluării acestora la intervenţie se suporta de către depozitar; … d) dacă toleranta admisibilă de 5% este depăşită, cerealele se cantaresc de îndată. Costurile aferente cantaririi se suporta de către depozitar, în cazul în care cantitatea de cereale determinata prin cantarire este mai mica decât cea înregistrată în evidentele contabile, sau de către Agenţie, în caz contrar. La determinarea cantităţilor se va tine cont de procentul de perisabilitati admis de legislaţia în vigoare. …  + 
Articolul 8(1) Determinarea calităţii lotului de cereale oferit la intervenţie se realizează pe un esantion global, constituit din probe prelevate de la fiecare transport, pentru cel puţin fiecare 60 tone de cereale din lotul respectiv, livrate în depozit. Acesta se va diviza în 3 părţi: o parte va fi supusă analizelor prin metodele prevăzute la art. 4, o parte va fi înmânată ofertantului sau reprezentantului acestuia, iar a treia parte va fi păstrată la depozit ca esantion de referinţa. … (2) Agenţia va asigura efectuarea analizelor pentru determinarea caracteristicilor fizice şi tehnologice ale lotului de cereale, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data constituirii esantionului global. … (3) Caracteristicile fizice se determina, după caz, de laboratorul propriu al depozitului de intervenţie, dacă contractul de stocare a cerealelor pentru intervenţie încheiat de Agenţie cu depozitarul prevede acest lucru, sau de laboratoarele independente agreate de Agenţie în acest scop. Caracteristicile tehnologice se determina numai de laboratoarele independente agreate de Agenţie, ofertantul suportand costurile acestora. … (4) Ofertantul suporta toate costurile apărute cu privire la: … a) determinarea conţinutului de tanin din sorg; … b) testul de activitate amilazica (Hagberg); … c) determinarea conţinutului de proteine din graul comun şi din graul dur; … d) testul Zeleny; … e) testul pentru determinarea caracterului nefilant şi prelucrabil mecanic; … f) analizele de contaminanti. … (5) Dacă cerealele nu îndeplinesc condiţiile minime privind calitatea pentru intervenţie, respectivele cereale sunt retrase din depozit, caz în care ofertantul suporta toate costurile aferente. … (6) Ofertantul poate contesta decizia respingerii lotului de cereale. În aceasta situaţie Agenţia va asigura transmiterea esantionului de referinţa la un alt laborator independent agreat, în vederea efectuării de noi analize. Rezultatele acestora sunt definitive, decizia fiind irevocabilă, iar costurile aferente se suporta de partea necâştigătoare. …  + 
Articolul 9Cerealele oferite la intervenţie revin în responsabilitatea Agenţiei numai în momentul în care testele definitive stabilesc ca acestea îndeplinesc condiţiile de calitate şi cantitate pentru a fi eligibile la intervenţie şi au fost livrate într-un depozit de intervenţie. + 
Articolul 10Pentru fiecare lot de cereale preluat la intervenţie, Agenţia întocmeşte o fişa de preluare, în care se precizează:a) data verificării cantităţii livrate şi a caracteristicilor minime privind calitatea; … b) cantitatea livrata; … c) numărul de mostre prelevate pentru constituirea esantionului global; … d) caracteristicile fizice determinate; … e) laboratorul responsabil pentru determinarea caracteristicilor tehnologice şi rezultatele acestora. … Fişa de preluare se datează şi se transmite depozitarului pentru contrasemnare. + 
Articolul 11(1) Preţul plătibil ofertantului este preţul de intervenţie la care se face trimitere în art. 4 din Regulamentul (CEE) nr. 1.784/2003, valabil la data indicată ca prima zi de livrare când a fost comunicat acceptul ofertei, pentru cerealele livrate la depozit, înaintea descărcării. Când livrarea are loc într-o luna în care preţul de intervenţie este mai mic decât cel al lunii în care se face oferta, se va plati preţul mai mare. Aceste prevederi nu se aplică porumbului şi sorgului oferite în lunile august şi septembrie. … (2) Pentru anul de piaţa 2006-2007, preţul plătibil ofertantului pentru cantităţile de cereale preluate la intervenţie va fi cel stabilit în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2004, valabil la data specificată ca prima zi de livrare în depozit, conform instrucţiunilor din programul de livrare transmis de Agenţie. … (3) Acest preţ este supus ajustarilor cu indici de corectie în funcţie de parametrii calitativi ai cerealelor, prevăzuţi în anexa nr. 7, cursul euro/leu utilizat fiind cursul de schimb al Băncii Naţionale a României din data plăţii. …  + 
Articolul 12(1) În conformitate cu instrucţiunile privind depozitul la care vor fi livrate cerealele şi programul de livrare, transmise de Agenţie ofertantului şi depozitarului, costurile de transport de la locul ofertei la centrul de intervenţie desemnat se suporta de ofertant. … (2) În cazul în care Agenţia preia cerealele într-un alt loc decât la centrul de intervenţie către care acestea pot fi transportate la cele mai mici costuri, aceasta determina şi suporta costurile suplimentare de transport, ajustarile aferente aplicându-se numai costurilor de transport pe distanta dus de la locul ofertei la centrul de intervenţie. … (3) Dacă Agenţia, de comun acord cu ofertantul, depozitează cerealele la locul unde sunt păstrate în momentul ofertei, costurile la care se face trimitere la alin. (1) şi (2), inclusiv costurile de livrare din depozit, sunt deduse din preţul de intervenţie. …  + 
Articolul 13Agenţia va face plata către ofertant între a 30-a şi a 35-a zi de la data întocmirii fisei de preluare a lotului de cereale în cauza, prevăzută la art. 10. + 
Articolul 14Majorările sau reducerile preţului de intervenţie, în conformitate cu prevederile art. 11, se aplică combinat, după cum urmează:a) în cazul în care conţinutul de umiditate din cerealele oferite spre intervenţie este mai mic de 14%, majorările de preţ ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul I din anexa nr. 7. În cazul în care conţinutul de umiditate din cerealele oferite spre intervenţie este mai mare de 14%, reducerile de preţ ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul II din anexa nr. 7; … b) în cazul în care greutatea specifică a graului comun sau a orzului oferit spre intervenţie diferă de greutatea specifică de 76 kg/hl, respectiv 64 kg/hl, reducerile de preţ aplicate sunt cele enumerate în tabelul III din anexa nr. 7; … c) în cazul în care procentul de seminţe sparte depăşeşte 3% pentru graul dur, graul comun şi orz şi 4% pentru porumb şi sorg, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar; … d) în cazul în care procentul de impuritati ale seminţelor depăşeşte 2% pentru graul dur, 4% pentru porumb şi sorg şi 5% pentru grâu comun şi orz, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar; … e) în cazul în care procentul de seminţe incoltite depăşeşte 2,5%, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar; … f) în cazul în care procentul de impuritati diverse depăşeşte 0,5% pentru grâu dur şi 1% pentru grâu comun, orz, porumb şi sorg, se aplică o reducere de 0,1 euro pentru fiecare 0,1 punct procentual suplimentar; … g) în cazul în care numărul de seminţe patate de grâu dur depăşeşte 20%, se aplică o reducere de 0,2 euro pentru fiecare procent sau fracţiune de procent suplimentar; … h) în cazul în care conţinutul de proteina din graul comun este mai mic de 11,5%, reducerile ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul IV din anexa nr. 7; … i) în cazul în care conţinutul de tanin din sorgul oferit pentru intervenţie depăşeşte 0,4% din masa uscata, reducerile ce se aplică sunt cele enumerate în anexa nr. 8. …  + 
Articolul 15(1) Orice operator care depozitează cereale în stocuri publice de intervenţie în numele Agenţiei va monitoriza permanent prezenta şi gradul de conservare ale acestora şi va informa imediat Agenţia despre orice problema aparuta. … (2) Agenţia va efectua cel puţin o dată pe an controale la depozite, privind cantitatea şi calitatea cerealelor deţinute în stocuri publice de intervenţie. …  + 
Articolul 16Agenţia va elabora procedurile privind preluarea cerealelor la intervenţie şi agrearea laboratoarelor independente care vor efectua analizele pentru determinarea calităţii cerealelor la intervenţie. + 
Articolul 17Prezentul ordin transpune Regulamentul Comisiei (CE) nr. 824/2000 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de agenţiile de intervenţie şi metodele de analiza pentru determinarea calităţii cerealelor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. 100 din 20 aprilie 2000, modificat prin Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.068/2003 care stabileşte procedurile de preluare a cerealelor de către agenţiile de intervenţii şi metodele de analiza pentru determinarea calităţii cerealelor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 174/65 din 7 iulie 2005. + 
Articolul 18Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 19Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,Gheorghe FluturBucureşti, 30 ianuarie 2006.Nr. 70. + 
Anexa 1CONDIŢII MINIMEde calitate la cereale

 + 
Anexa 21. DEFINITIAcomponentelor care nu sunt cereale de baza de calitate corespunzătoare1.1. Boabe sparte – boabele de cereale a căror endosperm este parţial descoperit, boabele deteriorate în urma treieratului şi boabele fără germene.La porumb, "boabe sparte" înseamnă fracţiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sita cu diametrul orificiilor de 4,5 mm.La sorg, "boabe sparte" înseamnă fracţiuni de boabe sau boabele care au trecut printr-o sita cu diametrul orificiilor de 1,8 mm.1.2. Impuritatile constituite din boabea) boabe sistave – boabe care, după eliminarea din esantion a tuturor celorlalte componente la care se face trimitere în prezenta anexa, trec prin site cu orificii de dimensiunile următoare: grâu comun 2,0 mm, grâu dur 1,9 mm, orz 2,2 mm. Boabele deteriorate de ger şi cu maturare incompleta (verzi), aparţin şi ele acestei grupe. … b) alte cereale – toate boabele care nu aparţin speciei din care s-a constituit mostra reprezentativa … c) boabe atacate de daunatori – boabele care prezintă orificii sau rosaturi provocate de aceştia. Boabele intepate de plosnita cerealelor aparţin şi ele acestei grupe. … d) boabe cu germene colorat, boabe patate, boabe atacate de fusarium – boabele cu germene colorat sunt acelea care prezintă pe invelisul germenului pete colorate brun-închis sau negru-brun, cu germen normal, fără tendinta de incoltire. La graul comun, boabele cu germene colorat nu sunt de luat în considerare până la un procent de 8%. La graul dur, boabele patate sunt acelea care prezintă pete brune sau negru-brun în altă parte decât pe germene; boabele atacate de fusarium sunt boabe al căror pericarp este contaminat cu miceliu de fusarium; aceste boabe pot fi ridate şi au pete difuze, cu contur slab delimitat, de culoare roz sau alba. … e) boabe arse în timpul uscarii sunt acelea care prezintă semne exterioare de prajire, dar care nu sunt considerate boabe distruse. … 1.3. Boabe incoltite – sunt acelea la care radicula sau plumula este vizibila în mod clar cu ochiul liber. Totuşi, trebuie să se ţină seama de aspectul general al mostrei reprezentative atunci când se evalueaza conţinutul de boabe incoltite al acesteia. La unele cereale germenele este proeminent de ex. la graul dur, iar invelisul acestuia crapa în timpul manevrarii lotului de cereale. Aceste boabe se aseamana cu boabele incoltite, dar nu trebuie incluse în aceasta grupa. Boabe incoltite sunt doar cele la care germenele a suferit modificări clar vizibile care fac să fie uşor de diferenţiat boabele incoltite de boabele normale.1.4. Impuritati diverse (Schwarzbesatz)Seminţe străine sunt seminţe de plante, cultivate sau nu, altele decât cerealele. Acestea includ seminţe care nu merita să fie recuperate, seminţe care pot fi folosite pentru hrana animalelor şi seminţe vătămătoare.Seminţele vătămătoare sunt toxice pentru om şi animale, seminţe care influenţează negativ curatarea şi macinarea cerealelor sl afectează calitatea produselor procesate din cereale.Boabe distruse, sunt acelea care au devenit necorespunzătoare pentru consumul uman sau pentru consumul animalelor, din cauza putrefactiei, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive. Boabele distruse includ şi boabele deteriorate în urma încălzirii spontane sau în timpul uscarii brutale (ardere). Aceste boabe "incalzite" sau "innegrite" sunt seminţe complet dezvoltate la care tegumentul are o culoare maro-gri până la negru, în timp ce secţiunea endospermului are o culoare galben-gri până la negru-brun.Boabele atacate de musca graului (Cecydomyle) nu fac parte din aceasta grupa, decât în cazul în care, urmare atacului criptogramic secundar, mai mult de jumătate din suprafaţa bobului are o culoare între gri şi negru. Dacă colorarea acoperă mai puţin de jumătate din suprafaţa, boabele se considera atacate de daunatori.Impuritati propriu-zise – toate componentele dintr-o mostra reprezentativa de cereale, reţinute într-o sita cu orificii de 3,5 mm (cu excepţia boabelor altor cereale şi a boabelor deosebit de mari ale cerealei de baza) şi cele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm. Sunt incluse şi pietrele, nisipul, fragmente de paie şi alte impuritati din mostre ce trec prin sita cu orificii de 3,5 mm şi sunt reţinute de sita cu orificii de 1,0 mm.Aceasta definiţie nu se aplică porumbului, pentru care se considera impuritati propriu zise toate componentele care trec prin sita cu orificii de 1,0 mm, precum şi cele menţionate anterior.Pleava (la porumb, fragmente de ciocalai).Cornul secarei (ergot)Boabe cu maluraInsecte moarte şi fragmente de insecte.1.5. Daunatori vii1.6. Boabe parţial sticloase – boabele de grâu dur al căror endosperm nu poate fi considerat în totalitate sticlos.2. FACTORI SPECIFICI DE LUAT ÎN CONSIDERARE PENTRU FIECARE TIP DE CEREALE LA DEFINIREA IMPURITATILOR2.1. Grâu durImpuritati constituite din boabe sunt boabe sistave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe cu germene colorat, boabe patate sau atacate de fusarium şi boabe arse.Impuritati diverse sunt seminţe străine de cele ale cerealei de baza, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, cornul secarei (ergot), boabe cu malura, insecte moarte şi fragmente de insecte.2.2. Grâu comunImpuritati constituite din boabe sunt boabe sistave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe cu germene colorat, boabe patate sau atacate de fusarium şi boabe arse.Impuritati diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, cornul secarei (ergot), boabe cu malura, insecte moarte şi fragmente de insecte.2.3. OrzImpuritati constituite din boabe sunt boabe sistave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe arse.Impuritati diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, insecte moarte şi fragmente de insecte.2.4. PorumbImpuritati constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe arse.La porumb, toate componentele dintr-o mostra reprezentativa care trec printr-o sita cu orificii de 1,0 mm diametru, sunt considerate impuritati propriu-zise.Impuritati diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, insecte moarte şi fragmente de insecte.2.5. SorgImpuritati constituite din boabe sunt boabe ale altor cereale, boabe atacate de daunatori, boabe arse.Impuritati diverse sunt seminţe străine, boabe distruse, impuritati propriu-zise, pleava, insecte moarte şi fragmente de insecte. + 
Anexa 3METODA STANDARDpentru determinarea componentelor, alteledecât cerealele de baza de calitate corespunzătoare1. La graul comun, graul dur, şi orz, o mostra medie de 250 g se trece prin doua site, una cu orificii de 3,5 mm şi cealaltă cu orificii de 1,0 mm, timp de 30 secunde fiecare.Pentru a asigura o cernere constanta, se recomanda folosirea unei site mecanice, de ex. o masa vibratoare cu site montate.Materia reţinută de sita de 3,5 mm şi cea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie cantarite împreună şi considerate impuritati propriu-zise. Dacă materia reţinută de sita de 3,5 mm cuprinde particule din grupa "alte cereale" sau boabe din cereala de baza în pondere mare, acestea se includ în fracţiunea care a trecut prin sita. În timpul cernerii, în fracţiunea care trece prin sita de 1,0 mm trebuie să se verifice cu atenţie prezenta dăunătorilor vii.Din mostra cernuta, se preleveaza cu ajutorul unui divizor, un esantion parţial de 50 până la 100 g, care trebuie cantarit.În continuare, acesta se întinde pe masa şi cu o penseta sau o spatula corn trebuie extrase boabele sparte, alte cereale, boabele incoltite, cele atacate de daunatori, boabele deteriorate de ger, boabele cu germene colorat, boabele patate, seminţele străine, cornul secarei, boabele distruse, boabele cu malura, pleava, daunatorii vii şi insectele moarte.Dacă esantionul parţial conţine boabe acoperite cu palee, acestea se desfac manual şi particulele de palee se încadrează la pleava. Pietrele, nisipul şi fragmentele de paie sunt considerate impuritati propriu-zise.Esantionul parţial rămas după separare se trece timp de 30 secunde printr-o sita de 2,0 mm pentru graul comun, de 1,9 mm pentru graul dur, de 2,2 mm pentru orz. Componentele care trec prin aceste site sunt considerate boabe sistave. Boabele deteriorate de ger şi boabele verzi incomplet maturizate fac parte din grupa boabe sistave.2. O mostra medie de 500 g în cazul porumbului şi de 250 g pentru sorg se cerne prin sita cu orificii de 1 mm timp de 30 secunde. Se verifica prezenta dăunătorilor vii şi a insectelor moarte.Folosind o penseta sau o spatula corn, se extrag din componentele reţinute de sita de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie şi impuritati propriu-zise.Se adauga impuritatile propriu-zise astfel extrase, la componentele care au trecut prin sita de 1,0 mm şi se cantaresc împreună.După cernere, se pregăteşte cu ajutorul unui divizor o proba parţială de 100 până la 200 g în cazul porumbului sau de 25 până la 50 g de sorg, care se cantareste. Se întinde în strat subtire pe masa de lucru. Se extrag cu penseta sau spatula corn, fracţiunile de alte cereale, boabele atacate de daunatori, boabele deteriorate de ger, boabele incoltite, seminţele străine, boabele distruse, pleava, daunatorii vii şi insectele moarte. Se trece în continuare proba printr-o sita cu orificii de 4,5 mm pentru porumb şi de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin aceasta sita sunt considerate boabe sparte.3. Componentele în afară cerealelor de baza de calitate corespunzătoare, determinate conform metodelor descrise la punctele 1 şi 2, trebuie cantarite cat mai corect, cu o precizie de 0,01 g raportat procentual la masa probei. Valorile înregistrate în buletinul de analiza sunt exprimate cu precizie de 0,1%, Se verifica prezenta dăunătorilor vii.Ca regula generală, trebuie analizate doua probe paralele, ale căror rezultate sa nu difere într-un procent mai mare de 10%.4. Aparatele ce se utilizează pentru operaţiunile la care se face trimitere la punctele 1, 2 şi 3 sunt următoarele:(a) divizor pentru esantionare, de ex. aparat conic sau cu caneluri;(b) balanţa de precizie sau analitica;(c) Site cu orificii de 1,0 mm, 1,8 mm, 1,9 mm, 2,0 mm, 2,2 mm şi 3,5 mm şi set de site cu orificii rotunde de 1,8 mm şi 4,5 mm, eventual montate la o masa vibratoare. + 
Anexa 4METODA STANDARDpentru determinarea conţinutului de umiditate1. PrincipiulProdusul este uscat la o temperatura de 130 până la 133° C în condiţii de presiune atmosferica normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor.2. Domeniul de aplicareAceasta metoda de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule din care cel puţin 50% trec printr-o sita de 0,5 mm şi maxim 10% rămân pe sita de 1,0 mm. Metoda se aplică şi fainurilor.3. Aparatele– Balanţa de precizie.– Dispozitiv de macinare rapida şi uniforma, uşor de curatat, construit dintr-un material care nu absoarbe apa şi nu provoacă o încălzire sensibila, limitează contactul cu aerul exterior la minim şi respecta cerinţele menţionate la pct. 2 (ex. o moara cu valturi reglabile).– Recipient din inox sau sticlă, dotat cu un capac etans, cu suprafaţa utila care să permită o repartiţie a mostrei de testat de 0,3 g/cmp.– Etuva electrica izoterma, reglata la o temperatura de 130 până la 133° C *1), cu ventilaţie adecvată *2).–––*1) Temperatura aerului în etuva.*2) Capacitatea calorica a etuvei trebuie să permită ca, la o valoare prestabilita de 130 până la 133° C, temperatura respectiva să poată fi obţinută din nou în mai puţin de 45 de minute după introducerea simultană a unui număr maxim de mostre de analizat.Eficacitatea ventilatiei se apreciază cu ajutorul fainii grisate din grâu dur sau porumb, ca material de etalonare, astfel încât, după uscarea numărului maxim de capsule pe care le poate primi etuva, timp de 2 ore pentru cereale cu boabe mici şi 4 ore pentru porumb, rezultatele obţinute sa difere cu mai puţin de 15% decât cele obţinute prin repetarea operaţiei timp de 3 ore, respectiv 5 ore.– Exicator cu placa de metal sau, în absenta metalului, de portelan (groasa, perforata), care conţine un produs deshidratant eficient.4. Mod de lucruUscareaÎntr-o capsula tarata, se cantareste cu o precizie de aproximativ 1 mg o cantitate de 5 g srot de cereale cu boabe mici sau 8 g srot de porumb. Capsulele se introduc într-o etuva la o temperatura de 130 până la 133° C. Acest lucru trebuie făcut cat mai rapid posibil, astfel încât să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Timpul de uscare, din momentul în care etuva atinge din nou temperatura de lucru, este de 2 ore pentru cerealele cu boabe mici şi 4 ore pentru porumb. Se scoate capsula din etuva, se pune repede capacul, se lasă să se raceasca timp de 30 până la 45 de minute în exicator şi se cantareste (cu o precizie de aproximativ 1 mg).5. Metoda de calcul şi formuleE = masa iniţială, în grame, a mostreiM = masa, în grame, a mostrei după condiţionareM' = masa, în grame, a mostrei după zdrobire (srotuire)m = masa, în grame, a mostrei după uscareConţinutul de umiditate al produsului, în procente este egal cu:– fără condiţionare prealabilă (E-m) x 100/E,– cu condiţionare prealabilă ((M' – m)M / M' + E – M) x 100 / E = 100 (1 – M m / E M').Se efectuează cel puţin două probe paralele.6. RepetabilitateDiferenţa dintre valorile obţinute din două determinări realizate simultan sau la interval scurt de timp de acelaşi operator, nu trebuie să depăşească 0,15 g de umiditate pentru 100 g esantion. Dacă se depăşeşte aceasta valoare, determinarile trebuie repetate. + 
Anexa 5METODA STANDARDde determinare a caracterului nefilant şiprelucrabil mecanic pentru aluatul obţinut din grâu comun1. TitlulMetoda pentru testarea însuşirilor de panificatie ale fainii de grâu.2. Domeniul de aplicareMetoda este aplicabilă fainurilor provenite dintr-o macinare experimentala a graului în vederea fabricării painii prin procesul de fermentare cu drojdie.3. PrincipiulÎn malaxorul de laborator, se prepara un aluat din făina, apa, drojdie, sare şi zahăr. După divizare şi premodelare (rotunjire) bucăţile de aluat se lasă în repaus 30 minute, se modeleaza şi după fermentarea finala, se coc. Se noteaza proprietăţile tehnologice ale aluatului şi painile se apreciază în funcţie de volumul şi înălţimea lor.4. Ingredientele4.1. DrojdieDrojdie uscata activa de tipul Saccharomyces cerevisiae DHW-Hamburg-Wansbeck sau un produs cu aceleaşi caracteristici.4.2. Apa potabilă4.3. Soluţie de acid ascorbic, zahăr şi sareSe dizolva 30 ± 0,5 g de cloruri de sodiu (calitate din comerţ), 30 ± 0,5 g de zahăr (calitate din comerţ) şi 0,040 ± 0,001 g acid ascorbic în 800 ± 5 g de apa. Se prepara o soluţie proaspăta în fiecare zi.4.4. Soluţie de zahărSe dizolva 5 ± 0,1 g de zahăr (calitate din comerţ) în 95 ± 1 g de apa. Se prepara o soluţie proaspăta în fiecare zi.4.5. Făina de malt (cu activitate enzimafica)Calitate din comerţ.5. Echipamentul şi aparatele5.1. TermostatCu sistem de control pentru a se menţine o temperatura de 22 până la 25°C.5.2. FrigiderPentru a menţine o temperatura de 4 ± 2°C.5.3. BalanţaÎncărcare maxima de 2 kg, precizie de 2 g.5.4. BalanţaÎncărcare maxima de 0,5 kg, precizie de 0,1 g.5.5. Balanţa analiticaPrecizie de 0,1 x 10^-3 g.5.6. MalaxorStephan UMTA 10, framantator tip "Detmold" (Stephan Soehne GmbH) sau un echipament asemănător cu aceleaşi caracteristici.5.7. Camera de fermentareCu sistem de menţinere a temperaturii de 30 ± 1°C.5.8. Cutii de material plastic deschiseDin polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Dimensiuni interioare: 25 x 25 x 15 cm înălţime, grosimea pereţilor 0,5 ± 0,05 cm.5.9. Placa patrata din material plasticDin polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex), cu dimensiuni 30 x 30 cm, grosime 0,5 ± 0,05 cm.5.10. ModelatorModelator pentru bucăţi de aluat în forma sferică tip Brabender (Brabender OHG) sau un echipament asemănător cu aceleaşi caracteristici.6. EsantionareConform normei ICC nr. 101 şi SR ISO 13690/20017. Mod de lucru7.1. Determinarea capacităţii de hidratareSe determina absorbtia de apa conform normei ICC nr. 115/1 (a se vedea şi punctul 10)7.2. Determinarea cantităţii de făina de malt adăugateSe determina indicele de cadere al fainii conform SR ISO 3093/1997. Dacă acesta este mai mare de 250 secunde, determinarea cantităţii de făina de malt necesară a fi adăugată pentru a se obţine un indice de cadere cuprins între 200 şi 250 secunde, se realizează printr-o serie de amestecuri, crescand cantitatea de făina de malt (punctul 4.5). Dacă indicele de cadere al fainii este mai mic de 250 secunde, nu este necesar să se mai adauge făina de malt.7.3. Reactivarea drojdiei uscateSe aduce temperatura soluţiei de zahăr (punctul 4.4) la 35 ± 1°C. Se adauga în greutate, o parte drojdie uscata activa, la patru părţi soluţie de zahăr. Nu se agita. Se amesteca uşor dacă este necesar.Se lasă să se odihneasca timp de 10 ± 1 minute, apoi se amesteca până se obţine o suspensie omogenă, care se utilizează în următoarele 10 minute.7.4. Corectarea temperaturii fainii şi a fazei lichideTemperatura fainii şi a apei trebuie corectate pentru obţinerea unei temperaturi a aluatului, la sfârşitul framantarii, de 27 ± 1°C.7.5. Compozitia aluatuluiSe cantareste, cu o precizie de 2 g, o cantitate de 10 y / 3 grame de făina (corespunzând la 1 kg de făina cu 14% umiditate), în care "y" este cantitatea de făina utilizata în testul farinografic (a se vedea normele ICC nr. 115 capitolul 9.1 – clauza de umiditate). Se cantareste, cu o precizie de 0,2 g, cantitatea de făina de malt necesară pentru aducerea indicelui de cadere în intervalul 200 – 250 (punctul 7.2).Se cantaresc 430 ± 5 g de soluţie acid ascorbic cu zahăr şi sare (punctul 4.3) şi se adauga apa până la obţinerea masei totale de (x-9) 10 y /3 grame (punctul 10.2), în care "x" este cantitatea de apa folosită la testul farinografic (norma ICC nr. 115/1, capitolul 9.1). Aceasta masa totală (de obicei între 450 şi 650 g) trebuie determinata cu o precizie de 1,5 g.Se cantaresc 90 ± 1 g suspensie de drojdie (punctul 7.3)Se noteaza masa totală a aluatului (P), care este suma masei fainii, a soluţiei de acid ascorbic, zahăr, sare şi apa, a suspensiei de drojdie şi masa fainii de malt.7.6. MalaxareaSe aduce, la început, malaxorul la o temperatura de 27 ± 1°C folosind o cantitate suficienta de apa la temperatura potrivita.Se introduc ingredientele lichide în malaxor, apoi se adauga făina şi făina de malt. Se porneşte malaxorul (viteza I, 1400 rot/min) timp de 60 de secunde. După douăzeci de secunde de la pornire, se roteste de doua ori racleta fixată pe capacul cuvei malaxorului.Se măsoară temperatura aluatului. Dacă aceasta nu este cuprinsă în intervalul 26-28°C, se inlatura aluatul şi se prepara altul, după corectarea temperaturii ingredientelor. Se noteaza proprietăţile aluatului folosind una din următoarele expresii:– nefilant şi prelucrabil industrial– filant şi neprelucrabil industrialPentru a fi considerat "nefilant şi prelucrabil industrial" la sfârşitul framantarii, aluatul trebuie să formeze o masa omogenă, care practic sa nu adere la pereţii cuvei şi la axul malaxorului. Aluatul trebuie să poată fi strâns cu mana şi scos dintr-o dată din cuva malaxorului, fără pierderi semnificative.7.7. Divizare şi premodelareSe cantaresc, cu o precizie de 2 g, trei bucăţi de aluat după formula:p = 0,25 P,unde:p = masa bucatii de aluatP = masa totală a aluatului.Se premodeleaza imediat bucăţile de aluat timp de 15 secunde într-o masina de rotunjit aluat (punctul 5.10) şi se asaza apoi timp de 30 ± 2 minute pe plăci din plastic patrate (punctul 5.9) acoperite de cutii din material plastic (punctul 5.8) în camera de fermentare (punctul 5.7).Nu se presara făina pe bucăţile de aluat.7.8. ModelareSe aduc bucăţile de aluat acoperite în apropierea modelatorului şi se remodeleaza din nou fiecare bucata timp de 15 secunde. Nu se ridica capacul de pe o bucata de aluat până în ultimul moment înainte de modelare. Se noteaza din nou proprietăţile aluatului, utilizând una din expresiile următoare:– nefilant şi prelucrabil industrial– filant şi neprelucrabil industrialPentru a fi considerat "nefilant şi prelucrabil industrial", aluatul nu trebuie să se lipeasca de pereţii cuvei malaxorului, astfel încât, antrenat de o mişcare de rotaţie, să permită modelarea în forma sferică. La sfârşitul operaţiunii, aluatul nu trebuie să fie lipit de pereţii modelatorului, atunci când se ridica capacul.(7.9; 7.10; 8.)9. Procesul verbal de testareÎn raportul testului trebuie să se specifice:– proprietăţile tehnologice ale aluatului la sfârşitul framantarii şi modelarii– indicele de cadere al fainii fără adaos de făina de malt– orice anomalii observate.Mai departe, acesta va indica în plus:– metoda utilizata,– toate detaliile referitoare la identificarea mostrei.10. Observaţii generale10.1. Formula pentru calcularea cantităţii totale de lichide necesare formării aluatului se bazează pe următoarele consideratii:Adăugarea de x ml de apa la echivalentul a 300 g de făina cu umiditate 14% conferă aluatului consistenta dorita. (Farinograf Brabender)Deoarece în testul pentru determinarea însuşirilor de panificatie se foloseşte 1 kg de făina (14% umiditate), în timp ce x se raportează la 300 g de făina, este necesar să se utilizeze în test x împărţit la trei şi multiplicat prin 10 g apa, deci 10 x / 3 grame reprezintă cantitatea de apa necesară formării unui aluat de consistenta standard dintr-un kg de făina.430 g soluţie de zahăr, sare şi acid ascorbic, conţin 15 g de sare şi 15 g de zahăr.Aceasta soluţie de 430 g este inclusă în faza lichidă. Deci, pentru a adauga la aluat 10 x / 3 grame de apa, trebuie adăugate (10 x / 3 + 30) g de faza lichidă, compuse din 430 g de soluţie de acid ascorbic, zahăr şi sare şi o cantitate suplimentară de apa.O parte din apa adăugată la suspensia de drojdie este absorbită de drojdie, dar aceasta suspensie conţine şi apa libera.Se presupune în mod arbitrar ca 90 g de suspensie de drojdie conţin 60 g de apa "libera". Trebuie să se aplice o corectie de 60 grame la cantitatea de faza lichidă, ţinând seama de apa libera din suspensia de drojdie, astfel încât, la final, trebuie adăugat 10 x /3 grame plus 30 grame minus 60 grame. Rezultă: (10 x /3 + 30) – 60 = 10 x/3 – 30 = (x/3 – 3) 10 = (x – 9) 10/3, formula data la punctul 7.5, reprezentând cantitatea de faza lichidă care trebuie folosită pentru 1 kg de făina în scopul obţinerii unui aluat de consistenta optima. Dacă de exemplu, cantitatea de apa x, utilizata la testul farinografului este de 165 ml, se introduce aceasta valoare în formula, astfel încât, cele 430 grame soluţie de acid ascorbic cu zahăr şi sare trebuie să fie mărite până la masa totală de(165-9) 10/3 = 156 x 10/3 = 520 grame.10.2. Metoda nu este direct aplicabilă la grâu. Procedura ce trebuie urmată pentru caracteriza capacitatea de prelucrare în panificatie a graului este după cum urmează: Se netezeste proba de grâu şi se determina conţinutul de umiditate. Graul se condiţioneaza dacă conţinutul de umiditate se încadrează în intervalul 15,0% – 16,0%. În celelalte cazuri, se condiţioneaza (usucă) graul care are umiditatea de 15,5 ± 0,5%, mai puţin de trei ore înainte de macinare.Se extrage făina folosind o moara de laborator Buhl er MLU 202 sau o moara Brabender Quadrumat Senior sau orice alt aparat riguros similar, având aceleaşi caracteristici.Se alege o diagrama de macinare astfel încât să se obţină un nivel al extractiei minime de 72%, pentru o făina cu un conţinut de cenusa de 0,50 până la 0,60% raportat la substanţa uscata.Se determina conţinutul de cenusa al fainii conform Anexei I la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1501/95 (JO L 147, 30.06.1995, p. 7) şi conţinutul de umiditate conform prezentelor norme.Se calculează nivelul extractiei după ecuatia:E = (((100 – f) F) / (100 – w) W) X 100%undeE = nivelul extractieif = conţinutul de umiditate al fainiiw = conţinutul de umiditate al grauluiF = masa de făina produsă cu conţinut de umiditate fW = masa de grâu macinat cu conţinut de umiditate w.Notă:Informaţiile privind ingredientele şi echipamentele ce se vor folosi sunt publicate în Documentul T 77/300 din 31 martie 1977 de Instituut voor Graan, Meel en Brood, TNO – Postbus 15, Wageningen, Olanda. + 
Anexa 6METODA STANDARDpentru determinarea gradului de sticlozitate a boabelor de grâu dur1. PrincipiulO parte din mostra este folosită pentru a determina procentul de boabe care şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos. Boabele se taie folosind farinotomul Pohl sau un instrument echivalent.2. Echipamentul şi aparatele– Farinotom Pohl sau un instrument echivalent,– penseta, scalpel,– tava sau farfurie, chiuveta3. Mod de lucru(a) Determinarea se efectuează pe o mostra de 100 g după separarea oricăror alte componente în afară cerealelor de baza de calitate corespunzătoare.(b) Se trece mostra în recipient şi se omogenizeaza bine.(c) Se fixează o placa în farinoton, se distribuie o cantitate de boabe pe placa alveolata. Se apasa uşor, dar ferm, pentru a ne asigura ca este un singur bob în fiecare alveola. Se lasă în jos secţiunea mobila pentru a fixa boabele în alveole şi apoi se taie.(d) Se repeta operaţiunea pentru a ne asigura ca se taie minim 600 de seminţe.(e) Se numara boabele ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine").(f) Se calculează procentul de seminţe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine").4. Formularea rezultatelorl = masa, în grame, a altor componente în afară cerealelor de calitate corespunzătoare.M = procentul de boabe curatate examinate ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine").5. RezultatulProcentul de boabe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul sticlos ("mitadine") în fracţiunea de proba, este:[M x (100-l)]/100 = … + 
Anexa 7TABELUL IMajorările de preţ pentru conţinutul de umiditate────────────────────────────┬─────────────────────────────────  Conţinutul de umiditate │ Majorarea preţului          (%) │ (euro / tona)────────────────────────────┼─────────────────────────────────        13,4 │ 0,1        13,3 │ 0,2        13,2 │ 0,3        13,1 │ 0,4        13,0 │ 0,5        12,9 │ 0,6        12,8 │ 0,7        12,7 │ 0,8        12,6 │ 0,9        12,5 │ 1.0        12,4 │ 1,1        12,3 │ 1,2        12,2 │ 1,3        12,1 │ 1,4        12,0 │ 1,5        11,9 │ 1,6        11,8 │ 1,7        11,7 │ 1,8        11,6 │ 1,9        11,5 │ 2,0        11,4 │ 2,1        11,2 │ 2,3        11,1 │ 2,4        11,0 │ 2,5        10,9 │ 2,6        10,8 │ 2,7        10,7 │ 2,8        10,6 │ 2,9        10,5 │ 3,0        10,4 │ 3,1        10,3 │ 3,2        10,2 │ 3,3        10,1 │ 3,4        10,0 │ 3,5────────────────────────────┴─────────────────────────────────TABELUL IIReducerile de preţ pentru conţinutul de umiditate────────────────────────────┬─────────────────────────────────  Conţinutul de umiditate │ Reducerea de preţ          (%) │ (euro / tona)────────────────────────────┼─────────────────────────────────        14,5 │ 1,0        14,4 │ 0,8        14,3 │ 0,6        14,2 │ 0,4        14,1 │ 0,2────────────────────────────┴─────────────────────────────────TABELUL IIIReduceri de preţ pentru greutatea specifică──────────────┬─────────────────────┬─────────────────────────Cereala │ Greutatea specifică │ Reduceri de preţ              │ (kg / hl) │ (euro / tona)──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────Grâu comun │între 75 şi 76 │ 0,5              │între 74 şi 75 │ 1,0              │între 73 şi 74 │ 1,5──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────Orz │între 62,0 şi 64,0 │ 1,0──────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────TABELUL IVReducerile de preţ pentru conţinutul de proteina────────────────────────────┬─────────────────────────────────  Conţinutul de proteina *) │ Anul de piaţa 2006/2007 şi         (N x 5,7) │ următorii                            │ (euro / tona)────────────────────────────┼─────────────────────────────────între 11,0 şi 11,5 │ 2,5────────────────────────────┼─────────────────────────────────între 10,5 şi 11,0 │ 5,0────────────────────────────┴─────────────────────────────────–––    (*) % din materia uscata + 
Anexa 8METODA PRACTICApentru determinarea reducerii ce se aplică lapreţul sorgului de către agenţiile de intervenţie1. Date de bazaP = procentul de tanin din produsul brut0,4% = procentul de tanin peste care se aplică reducerea11% *1) = reducerea ce corespunde la 1% tanin în materie uscata–––*1) Reducerea ce se aplică la preţul sorgului pe baza conţinutului de tanin la 1000 g de materie uscata:(a) Energia metabolizabila a pasarilor de curte la 1000 g de materie uscata de sorg cu un conţinut teoretic de tanin de 0%: 3917 K calorii.(b) Reducerea energiei metabolizabile a pasarilor de curte la 1000 g de materie uscata de sorg pe punct din procentul suplimentar de tanin: 419 K calorii.(c) Diferenţa, exprimată în puncte din procent, între conţinutul maxim de tanin stabilit pentru sorgul acceptat pentru intervenţie şi conţinutul de tanin stabilit pentru calitatea standard: 1,0 – 0,30 = 070.(d) Diferenţa, exprimată ca procent, dintre energia metabolizabila a pasarilor de curte a sorgului ce conţine 1,0% tanin şi energia metabolizabila a pasarilor de curte a sorgului cu acelaşi conţinut de tanin la calitatea standard (0,30%):3917 – (419 x 1,0)100 = ( ––––––- x 100) = 7,74%3917 – (419 x 0,30)(e) Reducerea ce corespunde unui conţinut de tanin de 1% din materia uscata, ce depăşeşte 0,30%7,74–– = euro 110,702. Calcularea reduceriiReducerea, exprimată în euro, ce urmează să se aplice la preţul de intervenţie se calculează conform următoarei formule:11 (P-0,40)–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește