pentru aprobarea Programului de ameliorare a efectivelor de porcine din România
Vazand Referatul de aprobare nr. 146.574 din 24 decembrie 2002 al Direcţiei generale de implementare, reglementare şi de management al resurselor biotehnologice,în temeiul art. 24 din Legea zootehniei nr. 72/2002,în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor emite următorul ordin: +
Articolul 1Se aprobă Programul de ameliorare a efectivelor de porcine din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispoziţie contrară. +
Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 4Direcţia generală de implementare, reglementare şi de management al resurselor biotehnologice şi Agenţia Naţionala pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul agriculturii,alimentaţiei şi pădurilor,Ilie SarbuBucureşti, 24 decembrie 2002.Nr. 657. +
Anexa 1PROGRAMde ameliorare a efectivelor de porcine din RomâniaÎn ultimii ani pe plan mondial s-a înregistrat o rata anuală de creştere a efectivelor de porci de 1,9%, a numărului de porci sacrificati de 2,5% şi a cantităţii de carne de 3%, ajungandu-se la peste 950 milioane de porci şi circa 80 milioane tone carne.În România, în condiţiile trecerii la economia de piaţa, efectivele de porcine au înregistrat modificări atât sub aspect numeric (de la 11.671 mii capete în anul 1989 la 6.700 mii capete în anul 2002), cat şi sub aspectul structurii de proprietate şi dimensionale a exploataţiilor.Astfel, în anul 2002 sectorul privat are o pondere de 97%, iar sectorul de stat de 3%. Dimensiunea medie a exploataţiilor este de 2,44 capete. Doar 15,73% din efective sunt crescute în exploataţii mai mari de 500 de capete şi 1% în exploataţii cu dimensiuni cuprinse între 100 şi 500 de capete.Datele referitoare la rezultatele ameliorării genetice în ultimii 30 de ani pun în evidenta un progres genetic de 250 g/zi pentru sporul de creştere între 25 kg şi sacrificare, un consum de furaje mai redus cu 45 kg pentru realizarea greutatii de sacrificare, o reducere a grosimii slaninii până la 11-12 mm şi creşterea procentului de carne în carcasa cu peste 6%.Pentru a pune în aplicare realizarile ştiinţei în domeniul ameliorării porcinelor şi a deschide perspectivele continuării cu succes a cercetărilor ştiinţifice este necesar un program de ameliorare-cadru, suplu şi flexibil, care să permită punerea în valoare a cunoştinţelor acumulate şi sa stimuleze initiativele individuale, în vederea realizării obiectivelor urmărite în ameliorarea populatiilor de porcine.I. Scopul şi obiectivele programului de ameliorareScopProgramul naţional de ameliorare a porcinelor vizează:– coordonarea la nivel naţional a managementului resurselor genetice;– maximizarea progresului genetic la nivelul companiilor de ameliorare sau al fermelor de elita şi producerea sistematica de scroafe hibride, astfel încât să se obţină porci pentru sacrificare cu viteza mare de creştere, cu un consum redus de furaje şi cu procent mare de carne în carcasa;– creşterea numărului de porci sacrificati pe scroafa pe an.ObiectivePentru rasele materne:– număr de purcei vii pe fatare – 12;– număr de fatari pe an – 2,2;– spor mediu zilnic în testare (30-100 kg) – 600 g/zi;– consum de furaj combinat/kg spor – 3 kg;– % carne în carcasa – 56%.Pentru rasele paterne:– spor mediu zilnic în testare (30-100 kg) – 600 g/zi;– consum de furaj combinat/kg spor – 2,8 kg;– % carne în carcasa – 59%.Pentru scroafe hibride:– număr de purcei intarcati pe fatare – 9,5;– număr de fatari pe an – 2,2.Pentru porci comerciali:– spor mediu zilnic (30-100 kg) – 700 g/zi;– consum de furaj combinat/kg spor – 3,5 kg;– % carne în carcasa – 55-57%.II. Structura programului de ameliorare(Rase, structura sistemului, principii de metodica)Ameliorarea genetica a efectivelor de porcine se bazează pe existenta companiilor de ameliorare şi a fermelor de elita cu programe proprii de ameliorare şi difuzarea materialului de reproducţie de rasa pura către fermele de producţie.Rasele utilizate în programul de ameliorareMaterialul biologic existent şi cuprins în aceasta activitate este reprezentat de rasele: Marele Alb, Landrace, ca rase materne, şi Duroc, Linia Sintetică 345 Peris şi Hampshire, ca rase paterne. Pot fi angajate şi unele rase sau linii perfectionate de pe plan mondial.Structura sistemului de ameliorareStructura sistemului de ameliorare a porcinelor presupune existenta unei piramide a ameliorării, în trei trepte.Treapta I (vârful piramidei) cuprinde companiile de ameliorare, fermele de elita şi fermele de multiplicare. Ele concentreaza nucleele cele mai valoroase din principalele rase materne şi paterne, care îndeplinesc cerinţele minime pentru acreditare, prevăzute în normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproducţie.Efectivul matca din această categorie de unităţi trebuie să asigure reproducatorii necesari la nivel naţional. Se prevede că acesta să deţină o pondere de maximum 5% (materne 3% şi paterne 2%) din matca totală.Pentru obţinerea unui progres genetic maxim la acest nivel al piramidei ameliorării se elaborează şi se aplică programe de ameliorare proprii fiecărei unităţi de selecţie, fundamentate ştiinţific, care să maximizeze precizia şi intensitatea selecţiei şi sa minimizeze intervalele între generaţii.Progresul genetic realizat se difuzează în fermele de producţie direct prin vierii şi materialul seminal livrat, iar prin scrofite, prin intermediul fermelor de hibridare.Treapta a II-a este reprezentată de fermele de hibridare care au ca obiectiv producerea de scrofite şi, eventual, vierusi şi livrarea acestora la fermele de producţie din treapta a III-a.Dimensionarea efectivelor matca aflate în aceasta treapta se face în funcţie de necesarul de înlocuire din fermele de producţie.Înlocuirea matcii şi aprecierea materialului de reproducţie se fac în conformitate cu prevederile normelor tehnice.Treapta a III-a este reprezentată de fermele de producţie (ferme pentru producerea de purcei şi ferme complexe, cu toate sectoarele) şi efectivele aparţinând gospodariilor populaţiei.La nivelul acestei trepte se aplică, în general, incrucisari prin utilizarea de vieri din rasele paterne sau vieri hibrizi şi femele hibride din incrucisarile simple sau rotationale, realizandu-se astfel hibrizi comerciali destinaţi tăierii.Metodica de ameliorare a raselor de porcineÎn ameliorarea efectivelor de porcine se utilizează doua metode: ameliorarea în rasa curata şi ameliorarea prin incrucisare.Ameliorarea în rasa curataProgresele realizate în lucrările de ameliorare genetica au evidenţiat importanţa specializării raselor pe direcţii diferite de producţie.Specializarea pe direcţie maternă, respectiv pentru producţia de purcei, ia în considerare utilizarea raselor caracterizate prin performanţe superioare de reproducţie, mentinandu-se o pondere corespunzătoare a selecţiei pentru performanţele de creştere şi carcasa. Rasele incluse în aceasta direcţie de specializare sunt reprezentate de Marele Alb, Landrace şi liniile specializate realizate în cadrul programelor de ameliorare ale fermelor de elita.Specializarea pe direcţie paterna, respectiv pentru producţie mare de carne în carcasa, viteza mare de creştere şi consum specific redus, ia în considerare utilizarea raselor caracterizate prin performanţe superioare în aceasta privinta. Rasele incluse în aceasta direcţie de specializare sunt: Duroc, Hampshire şi Linia Sintetică 345 Peris şi liniile specializate realizate în cadrul programelor de ameliorare ale fermelor de elita.În vederea estimarii valorii de ameliorare, animalele se supun testarii după performanţe proprii de la naştere până la realizarea greutatii de 100 kg, cu limite între 80 şi 105 kg şi o vârsta maxima de 181 de zile.Estimarea valorii de ameliorare pentru performanţele de producţie şi reproducţie se face prin aplicarea metodologiei BLUP – model animal, pe baza informaţiilor care iau în considerare ascendenţii, performanţele proprii, rudele colaterale şi descendenţii.Ameliorarea prin incrucisareValorificarea eficienta a raselor în programele de hibridare presupune:– stabilirea combinabilitatilor optime pentru realizarea de hibrizi comerciali prin incrucisari duble şi rotationale;– producerea de hibrizi comerciali din combinabilitati optime, prin incrucisarea în trepte sau rotationala în fermele de creştere intensiva, semiintensivă şi extensiva.Adoptarea sistemului de plată a porcilor de tăiere în funcţie de proporţia de carne în carcasa se impune ca o necesitate obiectivă, determinând stimularea prin mijloace economice a procesului de ameliorare genetica a efectivelor de porcine.III. Conservarea resurselor geneticeDiversificarea genetica existenta se reduce foarte rapid în condiţiile procesului de ameliorare, în care un număr redus de rase s-a evidenţiat şi corespunde sub aspectul indicilor tehnico-economici şi calitativi.În aceste condiţii menţinerea unor populaţii de porcine autohtone ca rezerva de gene pentru porcul biologic (ecologic, bioporcul) impune adoptarea unor măsuri de conservare.Populatiile din această categorie prezintă un efectiv redus şi sunt crescute în arii geografice restrânse, unele dintre acestea constituind şi porci pentru autoconsum.Populatiile vizate în acest scop sunt: rasa Mangalita şi rasa Bazna.Metodologia de conservare în situ şi ex situ a resurselor genetice este elaborata de institutul de cercetare de profil, luându-se în considerare evitarea derivei genetice prin asigurarea unei marimi efective corespunzătoare. Ţinându-se seama de indicii de producţie scazuti, care au determinat reducerea numerică a acestor populaţii, este necesară acordarea de compensaţii crescatorilor care întreţin acest stoc genetic.IV. Cadrul instituţionalPornind de la actuala organizare şi păstrând realizarile meritorii înregistrate în ameliorarea genetica a efectivelor de porcine din România, tranzitia la economia de piaţa şi cerinţele integrării României în Uniunea Europeană impun adaptarea structurilor şi legislaţiei existente la cadrul instituţional şi reglementările practicate pe plan internaţional, care permite, printre altele:– protejarea şi susţinerea funcţionarii fermelor de elita şi a celor care realizează lucrări de conservare şi prezervare a patrimoniului genetic, cu participarea domeniului public;– liberalizarea iniţiativelor în aplicarea diferitelor metodici de ameliorare şi incrucisare şi stimularea competitiei între diferite companii;– asigurarea neutralitatii şi obiectivitatii în controlul performantelor de producţie şi a evaluărilor genetice, prin îmbunătăţirea serviciilor de măsurare, omologare şi certificare a valorii zootehnice;– îmbunătăţirea serviciilor de reproducţie, în special prin utilizarea insamantarilor artificiale.În aplicarea programului de ameliorare sunt implicate următoarele instituţii şi organizaţii:– ferme de elita, de multiplicare şi hibridare;– unităţi de însămânţări artificiale;– instituţii pentru controlul performantelor;– instituţii de cercetare;– asociaţii ale crescatorilor.Fermele de elita, de multiplicare şi hibridare organizează creşterea şi ameliorarea efectivelor de porcine în conformitate cu normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproducţie şi cu programele proprii de ameliorare.Unităţile pentru însămânţări artificiale pot funcţiona ca societăţi independente sau în cadrul unor ferme din structura piramidala, dacă sunt acreditate, în conformitate cu prevederile legale. Au rolul de a asigura transmiterea rapida a progresului genetic realizat în prima treapta spre treptele inferioare.Instituţiile pentru controlul performantelor sunt reprezentate la nivel central de Agenţia Naţionala pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", iar la nivel judeţean, de oficiile pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie. Atribuţiile lor sunt stabilite prin actele normative de înfiinţare şi cuprind în principal următoarele:● Agenţia Naţionala pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu":– elaborează norme tehnice pentru organizarea şi efectuarea controlului oficial al performantelor de producţie;– întreţine şi dezvolta un sistem informatic pentru ameliorarea porcinelor;– editează publicaţii anuale cu rezultatele controlului oficial;– efectuează inspecţia de stat în domeniu.● Oficiile judeţene pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie:– acreditează fermele de elita, multiplicare şi hibridare, precum şi unităţile de însămânţări artificiale;– organizează şi efectuează controlul oficial al performantelor;– întreţin şi dezvolta un sistem informatic pentru ameliorarea porcinelor;– atesta performanţele şi eliberează certificatele de origine şi valoare productiva;– efectuează inspecţia de stat în domeniu.Instituţiile de cercetare elaborează metodologii moderne de selecţie şi estimare a valorii de ameliorare şi programe de conservare pentru populatiile reduse numeric. Asigura suportul ştiinţific pentru realizarea de noi creatii biologice.Asociaţiile crescatorilor, în cadrul acţiunilor de reprezentare a intereselor crescatorilor, au următoarele atribuţii:– participa la stabilirea obiectivelor şi la elaborarea programelor de ameliorare;– sprijină crescatorii în procurarea materialului biologic de valoare şi în organizarea reproductiei prin însămânţări artificiale;– stabilesc relaţii cu alte organizaţii din ţara şi din străinătate.V. Cadrul legislativCadrul legislativ al lucrărilor de ameliorare a porcinelor are în vedere alinierea legislaţiei din domeniu la normativele şi directivele Uniunii Europene.Activitatea de ameliorare la porcine se desfăşoară în conformitate cu Legea zootehniei nr. 72/2002 şi cu Normele tehnice privind aprecierea materialului de reproducţie la porcine.────────────────
