ORDIN nr. 640 din 23 decembrie 2002

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 22 ianuarie 2003

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACT	TIP OPERATIUNE	ACT NORMATIV
ANEXA 1	MODIFICAT DE	ORDIN 488 25/07/2003
ANEXA 1	MODIFICAT DE	ORDIN 742 01/10/2003

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ACTUALIZEAZA PE	ORDIN 640 23/12/2002

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
ANEXA 1	MODIFICAT DE	ORDIN 488 25/07/2003
ANEXA 1	MODIFICAT DE	ORDIN 742 01/10/2003

În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinara nr. 60/1974, republicată, cu modificările și completările ulterioare,în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,vazand Referatul de aprobare nr. 161.892 din 6 decembrie 2002, întocmit de Agenția Naționala Sanitară Veterinara,ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor emite următorul ordin: +
Articolul 1Se aprobă Norma sanitară veterinara privind Programul de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului pentru anul 2003, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala este instituția responsabilă pentru coordonarea activității de diagnostic și monitorizarea acțiunilor sanitare veterinare din domeniul sănătății animalelor, iar Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara este instituția responsabilă pentru coordonarea activității de expertiza prin examene de laborator a produselor de origine animala și monitorizarea acțiunilor sanitare veterinare în domeniul igienei și sănătății publice. +
Articolul 3Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala va lua toate măsurile pentru a deține în permanenta reactivi și kituri de diagnostic al bolilor din lista A a Oficiului Internațional pentru Epizootii și al altor boli pentru care laboratoarele sanitare veterinare de stat județene și al municipiului București nu dețin capacitatea necesară în scop de diagnostic. +
Articolul 4Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala și Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara asigura instruirea pe bază de program a personalului din laboratoare și organizează teste interlaboratoare pentru fiecare domeniu. +
Articolul 5Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala și Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara participa la testări interlaboratoare organizate de laboratoarele de referința internaționale și comunitare și informează Agenția Naționala Sanitară Veterinara despre rezultatul acestora. +
Articolul 6(1)Medicii veterinari oficiali recolteaza probe pentru examen de laborator și întocmesc notele de însoțire pentru probele recoltate, trimise în scop de diagnostic la laboratorul sanitar veterinar de stat.(2)Notele de însoțire pentru probele trimise în vederea examenului de diagnostic la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala se vizează și se expediază de direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București.(3)Notele de însoțire pentru probele recoltate în scop de diagnostic de către medicii veterinari oficiali poarta mențiunea: "Probe recoltate în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului pentru anul 2003". +
Articolul 7(1)Medicii veterinari de stat recolteaza, conform prevederilor legale, probe pentru expertiza, prin examen de laborator, a produselor de origine animala și întocmesc procesul-verbal de recoltare a probelor.(2)Procesul-verbal de recoltare a probelor poarta mențiunea: "Probe recoltate în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului pentru anul 2003".(3)Probele sigilate, recoltate din produsele de origine animala, conform prevederilor legale în vigoare, se trimit cu adresa de inaintare, prin grija unității, la laboratorul sanitar veterinar de stat. +
Articolul 8(1)Laboratoarele sanitare veterinare de stat județene și al municipiului București transmit buletinele de analiza oficiale pentru probele examinate, în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului pentru anul 2003, medicilor veterinari oficiali care au recoltat probele.(2)În cazul probelor expediate pentru examenul de diagnostic la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala, buletinele de analiza se transmit și la direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București. Buletinele de analiza emise de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala se transmit la Agenția Naționala Sanitară Veterinara numai în cazul în care rezultatul examenului de laborator este pozitiv.(3)Buletinele de analiza emise de Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara se trimit medicilor veterinari de stat care au recoltat probele și în raport de rezultatele examenelor de laborator, după caz, se informează direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București. +
Articolul 9(1)În baza Programului de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului pentru anul 2003, direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București întocmesc planul cifric al acțiunilor sanitare veterinare defalcat pe luni și pe trimestre, pentru anul 2003.(2)Pentru a realiza supravegherea continua a bolilor pe tot parcursul anului, acolo unde acțiunile de supraveghere serologica sunt prevăzute procentual, ele reprezintă numărul anual de acțiuni și vor fi repartizate lunar.(3)Planul cifric al acțiunilor sanitare veterinare, aprobat de către Agenția Naționala Sanitară Veterinara, se notifica de către direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București personalului sanitar veterinar din subordine, medicilor veterinari concesionari și agenților economici. +
Articolul 10Direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București stabilesc, în cazul diagnosticarii, zonele de protecție și supraveghere pentru bolile din lista A a Oficiului Internațional pentru Epizootii, în conformitate cu legislația specifică. +
Articolul 11Zona I de supraveghere serologica și a vectorilor pentru boala Bluetongue este reprezentată de teritoriul județelor: Timiș, Caraș-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Constanta și Tulcea, iar zona a II-a de supraveghere serologica și a vectorilor pentru boala Bluetongue este reprezentată de teritoriul județelor: Gorj, Valcea, Arges, Dambovita, Ilfov, Ialomita și Brăila. +
Articolul 12Zona I de supraveghere pentru bolile din lista A a Oficiului Internațional pentru Epizootii, cu excepția bolii Bluetongue, este reprezentată de teritoriile județelor: Caraș-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Constanta, Teleorman, Brăila, Galați, Vaslui, Iași, Botosani, Arges și municipiul București, iar zona a II-a de supraveghere este reprezentată de teritoriile județelor: Suceava, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Prahova, Valcea, Gorj, Covasna, Brașov, Hunedoara, Mures, Sibiu, Harghita, Alba, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj, Satu Mare, Bihor, Arad și Dambovita. +
Articolul 13În cazul depistarii prin examene serologice a unui animal cu reactie dubioasa sau pozitiva și dacă efectivul din care provine nu este examinat în totalitate, în cel mai scurt timp animalele din efectivul respectiv vor fi identificate permanent și vor fi controlate prin examene serologice în totalitate. +
Articolul 14Direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin și vor lua deciziile necesare în funcție de situația epizootologica data. +
Articolul 15Agenția Naționala Sanitară Veterinara va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. +
Articolul 16(1)La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 485/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului pentru anul 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 27 decembrie 2001, cu modificările ulterioare.(2)Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor,
Ilie SarbuBucurești, 23 decembrie 2002.Nr. 640. +
ANEXAA.– ACȚIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARE VETERINARE OBLIGATORII +
Secţiunea Ia.Acțiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista A a O.I.E.

Nr. crt.	BOALA (Cod. OIE)	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
		PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE
1	2	3	4	5
1.	FEBRA AFTOASĂ A – 010	Supravegherea este obligatorie și se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.II. Supraveghere activă, constând din: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație (două zile); 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de evoluția febrei aftoase. 3. Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obținerea de informații privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile și a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile. 4. Supravegherea serologică: Pentru detecția unor eventuale contaminări transfrontaliere, pe probe recoltate de la specii receptive din localități desemnate de către serviciile epizootologice ca fiind ținte de supraveghere situate în: – județe cu risc major de contaminare transfrontalieră, situate în "zona I-a de supraveghere" unde se prelevează lunar probe de sânge la 2% din bovine, porcine și 3% din ovine și caprine din localitățile țintă; – județe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în "zona II-a de supraveghere" unde se prelevează lunar 0,5% din animalele speciilor susmenționate, din localitățile țintă. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată și cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru examenele serologice de supraveghere se trimit la IDSA iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. IDSA va transmite toate rezultatele obținute la DSV județeană care a trimis probele, iar în caz de rezultat pozitiv și la ANSV. 4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA și dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de referință. 5. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II, ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA. 6. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului MAA nr. 36/15.03.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind febra aftoasă și a Ordinului MAA nr. 98/2000.
2.	STOMATITA VEZICULOASĂ A – 020	I. Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din țări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import din țări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de bolile veziculare. 3. Supravegherea clinică și serologică: a) În caz de suspiciune sau a pariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Examenele anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat oficial desemnați. 4. Examenele serologice de laborator pentru supraveghere se efectuează la IDSA. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSV, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 5. Reagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate, această obligație a exportatorilor fiind necesar a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura acești reagenți.
3.	BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI A – 030	Supravegherea este obligatorie și se realizează prin: 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând din: 1. Inspecția vizuală planificată a porcinelor domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului aflate pe teritoriul României: – în colectivități de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducției; – în unități desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a porcinelor, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de evoluția bolilor veziculoase. 3. Supravegherea serologică: 20-30 probe pe an de la porci în vârstă de 180 – 200 zile din ferme de reproducție și fermele de selecție; 4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 4. IDSA va transmite rezultatele obținute la DSV județeană care a trimis probele iar în caz de rezultat pozitiv și la ANSV. 5. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate prin seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de referință. 6. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică Ordinul MAAP nr. 188/29.04.2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial nr. 783 din 28.10.2002
4	PESTA BOVINĂ A – 040	Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul și nordul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din țările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de virusul pestei bovine. 3. Supravegherea serologică: pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere, pe: – 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puțin de 240 de probe/an și județ, cumulate din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); – 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puțin de 60 probe/an și județ cumulate din localitățile țintă, în județele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru examene de supraveghere serologică se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 4. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. 6. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
5.	PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE A – 050	Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul și nordul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din țările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare. 3. Supraveghere serologică: pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe: – 1% din efectivul de ovine și caprine, lunar, dar nu mai puțin de 400 probe/an și județ, cumulate din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); – 0,5% din efectivul de ovine și caprine, lunar, dar nu mai puțin de 100 probe/an și județ cumulate din localitățile țintă, în județele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere): 4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 4. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă a micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. 6. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
6.	PLEURO- PNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ A – 060	Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul și estul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a carcaselor bovinelor tăiate în condiții normale și a celor suspecte de pleruopneumonie contagioasă bovină, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei contagioase bovine. 3. Supravegherea serologică: pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe: – 1%, dar nu mai puțin de 150 probe/an și județ cumulate de la bovinele din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere); – 0,5%, dar nu mai puțin de 50 probe/an și județ cumulate de la bovinele din localitățile țintă în județele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă, medicul veterinar de abator va trimite probe (lichid pleural și țesut pulmonar) reprezentative la IDSA, pentru examene de laborator bacteriologic, histopatologic) în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă. 4. Examenele serologice de laborator se efectuează la IDSA. 5. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 6. România nu importă animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE.
7.	BLUETONGUE A – 090	Supravegherea este obligatorie și se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând din: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localități țintă, precum și a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de agentul cauzal. 3. Supravegherea insectelor vector în perioadele de activitate (primăvară – vară – toamnă), prin identificare a speciei și tentative de izolare a virusului de la specii recunoscute a multiplica și transmite virusul: – bilunar, din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere) – o dată pe lună din localitățile țintă din județele ce au un risc minim de contaminare (zona a II-a de contaminare). 4. Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obținerea de informații privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile și a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile. 5. Supravegherea serologică: Pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe: – 3% lunar, dar nu mai puțin de 1000 probe/an și județ, cumulate de la ovinele din localitățile țintă din județele ce au un risc maxim de contaminare: TM, CS, MH, DJ, OT, TR, GR, CL, CT, TL; – 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale din fermele santinelă, stabilite pentru monitorizare în regiunile geografice cu apropiere maximă de zone contaminate din sudul Dunării. – 1%, dar nu mai puțin de 300 probe/an și județ cumulate de la ovinele din localitățile țintă în județele ce au un risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. B, IL, BR; 6. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 7. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Efectivele de animale sentinelă ce vor fi monitorizate clinic și serologic la intervale de timp ce nu depășesc perioada de incubație a bolii, vor fi stabilite de DSV din cele 2 județe apropiate de zonele contaminate din sudul Dunării, de comun acord cu IDSA, în cele mai sudice puncte din aceste județe. Acțiunea va fi în responsabilitatea unor medici veterinari de stat, special instruiți. 4. Probele pentru examene virusologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene de identificare a serotipului se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 5. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSJ abilitate sau la IDSA. 6. România este indemnă la bluetongue, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 7. România nu importă animale vii din speciile receptive și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de bluetongue, recunoscut oficial de OIE. 8. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
8.	VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ A – 100	Supravegherea este obligatorie și se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând în: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor și caprinelor, aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Supravegherea anatomopatologică:– la animale importate din țări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate. 3. Inspecția obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localități țintă, precum și a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de agentul cauzal. 4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 4. România este indemnă la variola ovinelor și caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor și caprinelor și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE. 6. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
9.	PESTA AFRICANĂ A CALULUI ( African horse sickness) A – 110	Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecția vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul și estul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; 2. Supravegherea serologică: pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe: – 2%, dar nu mai puțin de 200 probe/an și județ cumulate de la cabalinele din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); – 0,5%, dar nu mai puțin de 50 probe/an și județ cumulate de la cabalinele din localitățile țintă în județele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 3. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 4. România este indemnă la pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE. 6. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică ordinul MAAP nr. 497/18.04.2001 pentru aprobarea normei sanitare veterinare pentru combaterea pestei africane a calului. 7. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
10.	PESTA PORCINĂ AFRICANĂ A – 120	Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecția a. vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație; b. obligatorie în abatoare și puncte de tăiere a porcilor ce provin din localități țintă, precum și a celor tăiați în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de agentul cauzal. 2. Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone de graniță, pentru obținerea de informații privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile și a celor domestice din zone greu accesibile. 3. Supravegherea serologică: a) pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe: – 1%, dar nu mai puțin de 300 probe/an și județ cumulate de la porcinele din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); – 0,5%, dar nu mai puțin de 100 probe/an și județ cumulate de la porcinele din localitățile țintă în județele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către DSV județeană. 4. România este indemnă la pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE. 6. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
11.	PESTA PORCINĂ CLASICĂ A – 130	1. Inspecție vizuală și anatomopatologică a speciilor receptive aflate pe teritoriul României prin:– cu monitorizare și raportare zilnică pentru abatoare și puncte de tăiere din județele în care nu se vaccinează;– cu monitorizare clinică și raportare zilnică a porcilor pentru care se cere certificare în vederea transportului din județe în care nu se vaccinează;– cu monitorizare și raportare lunară pentru porcii din apropierea abatoarelor, punctelor de sacrificare și a târgurilor de animale din județele în care nu se vaccinează;– cu monitorizare și raportare trimestrială pentru restul porcilor din aceste județe;– cu monitorizare și raportare ocazională pentru porcii din județele în care se vaccinează.2. Supraveghere prin detecție de antigen:a) În județele în care nu se vaccinează:– pe probe de la toți porcii morți sau sacrificați fără greutate comercială, din apropierea abatoarelor, punctelor de sacrificare și a târgurilor de animale;– 20 probe lunar, câte 10 la interval de 2 săptămâni, din ferme și complexe de porci;– pe probe de la toți porcii morți cu suspiciune de salmoneloză;– 20 de probe pe an de la porci morți și sacrificați pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar;– pe probe de la toți porcii morți sau sacrificați sub greutate comercială în intervalul de 30 de zile de la achiziționare;– pe probe de la toți porcii mistreți morți sau vânați.b) În județe unde se vaccinează:– 10 probe lunar, câte 5 la interval de 2 săptămâni, din ferme și complexe de porci;– pe probe de la toți porcii morți sau sacrificați sub greutate comercială în intervalul de 30 de zile de la achiziționare;– 10 probe pe an, de la porci morți și sacrificați pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar;– pe probe de la toți porcii morți cu suspiciuni de salmoneloză;– pe probe de la toți porcii mistreți morți sau vânați.3. Supraveghere serologică prin IFA sau ELISA:a) în județele în care nu se vaccinează (AB, AR, BH, CS, CJ, GJ, HD, MM, MH, SJ, SM, TM):– 30 de probe de ser de la porcii tineri din localități unde se suspicionează vaccinarea ilegală;– 10% probe de ser/circumscripție din ¼ din totalul circumscripțiilor dintr-un județ;– 10% probe din efectivele de porcine provenite din ferme familiale, aduse pentru tăiere în abatoare și puncte de tăiere;– 10% din scrofițele și vierușii din fermele specializate din județele Arad, Bihor, Caraș Severin, Satu Mare și Sălaj;– 5% din scrofițele și vierușii obținuți din fermele proprii;– 1-2% probe de la tineret porcin vârsta 120 de zile/ciclu de producție al scroafelor începând cu semestrul II 2003 din județele Alba, Cluj, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Maramureș (1% pentru colectivitățile mari și 2% pentru colectivitățile mici);b) în județe în care se vaccinează:– pe probe de ser de la 0,5% din purcei, la 3 săptămâni după a doua vaccinare antipestoasă în ferme și complexe de porci;– 15 probe de ser pe an de la purcei la 3 săptămâni de la cea de a doua vaccinare antipestoasă, pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar;4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor2. Examenele clinice și anatomopatologice vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficial desemnați.3. Examinarea clinică, recoltarea de probe și certificarea porcilor pentru care se solicită transfer din județe ce vaccinează spre județe ce nu vaccinează, precum și examinarea pe porcii din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere și a târgurilor de animale din județe, se va face de către și sub responsabilitatea medicilor veterinari de stat din zona de origine a porcilor.4. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detecție de antigen viral și anticorpi, va fi monitorizată și raportată lunar la DSV județeană de către medicii veterinari zonali.5. Probele destinate detecției de antigen viral vor fi investigate de către LSVSJ iar testele confirmatorii și izolarea de virus în vederea efectuării de investigații de epidemiologie moleculară, se vor efectua la IDSA.6. Control biochimic la 5% din probele destinate detecției de antigen viral și anticorpi;7. Este interzis transferul de porci sub vârsta de 100 de zile și fără confirmare serologică a seronegativității din județele în care se vaccinează în cele ce nu vaccinează.8. Desemnarea județelor ce nu vaccinează se face de către ANSV din MAAP.
12.	PESTA AVIARĂ A – 150	1. Inspecție vizuală permanentă a tuturor păsărilor de fermă: – în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; – în unități desemnate pentru a efectua carantină pentru păsări din specii importate. 2. Supraveghere serologică pe 0,5% din efectivele de păsări din zona I-a de risc și din ferme care efectuează export de păsări sau produse de la acestea. 3. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Izolarea virusului se execută la LSVSJ iar identificarea și determinarea patogenității virusului IDSA. 3. În situații de necesitate, se vor aplica prevederile normei sanitare veterinare 311/2001. 4. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSV județene cu avizul IDSA.
13.	BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A – 160	1. Inspecție vizuală și anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă și de agrement aflate pe teritoriul României 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepelițe, struți, porumbei și păsări de agrement prin: – examene anatomopatologice – examene virusologice. 3. Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA efectuată la 14-21 zile de la vaccinarea a II-a în:		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Izolarea virusurilor se execută la LSVSJ și identificarea de virus și determinarea patogenității se execută la IDSA. 3. Recoltarea probelor de sânge pentru detecția anticorpilor vaccinali se face sub supravegherea CSV zonală. 4. Control biochimic la 5% din probele destinate detecției de antigen viral și anticorpi. 5. Se vor aplica prevederile normei sanitare veterinare 312/2001. 6. Probele dubioase lucrate de alte laboratoare, sunt confirmate sau infirmate la IDSA. ;
		a) fermele de reproducție și selecție	30-50 probe/hală
		b) fermele de găini ouă consum	10-25 probe/hală
		c) ferme de pui carne	30 probe/hală
		d) Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA, efectuată la 14-21 zile după vaccinarea a doua în gospodăriile populației din zonele stabilite de autoritatea veterinară:
			30 probe/comună
		4. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență conform legislației veterinare în vigoare.
		5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;

(la 12-02-2003,
Litera a. din Secțiunea I, Litera A, Anexa a fost modificată de Punctul 1, Articolul 1 din ORDINUL nr. 62 din 30 ianuarie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 12 februarie 2003
)
… b.Acțiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista "B" a O.I.E.

Nr. crt.	BOALA (Cod. OIE)	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
Nr. crt.	BOALA (Cod. OIE)	PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE	PRECIZĂRI TEHNICE
1	2	3	4	5
1.	BOALA AUJESZKY B – 052	Supravegherea este obligatorie și se realizează prin:1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă.2. Supraveghere activă, constând în:a) Inspecția vizuală planificată pentru efective de porci libere de infecție:– în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;b) supraveghere serologică:– la 5% din scrofițele și vierușii livrați de complexele și fermele de selecție;– câte 30 de probe de trei ori la interval de 2 luni din unitățile de producție (creștere și îngrășare)c) În caz de suspiciune de boala se efectuează examene virusologice și histologice.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Acțiunile de inspecție vizuală planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Caietul de activități de Supraveghere a sănătății animalelor", elaborat de ANSV din MAAP.3. Probele de sânge se recoltează de la porcinele vaccinate, la 14-28 zile de la vaccinare.4. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boală Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.
2.	RABIA B – 058	1. Supraveghere prin imunofluorescență directă și după caz prin examene histologice și virusologice la carnivore domestice și sălbatice, precum și la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase.2. Supravegherea clinică obligatorie timp de 10 zile a carnivorelor care au mușcat sau zgâriat persoane.3. Animalele se supun inspecției ante mortem iar de la animalele suspecte se recoltează capul întreg.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Pentru examen virusologie (inclusiv bioproba) și histologic, se trimite la LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul animalelor în întregime cu respectarea condițiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea și expedierea probelor în scop de diagnostic.3. Probele de creier de la rumegătoare domestice și sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ sau pozitiv se vor examina histologic pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.4. Inspecția ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. Probele se trimit la LSVSJ și/sau IDSA.5. Se aplică următoarele sancțiuni:– se confiscă animalele în întregime în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de șase zile de la mușcătura infectantă.– se confiscă capul, coloana vertebrală și locul mușcăturii în cazul când animalele au fost tăiate înainte de șase zile de la mușcătură. Restul cărnii și subprodusele comestibile se dau în consum fără restricții.
3.	PARATUBER- CULOZA B – 059	I. La taurine și bubaline:În efective indemne1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic (ELISA și/ sau RFC, AGID) astfel:a) toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;b) 5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an pe aceleași probe recoltate Pentru LEB și bruceloză;c) 5% din bovinele din exploatațiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;d) toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la T. C. S., se controlează examen serologic și bacteriologic pe probe de fecale;e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin și PPD aviar sau PPD-J), serologic, morfopatologic și bacteriologic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau sacrificate, pe probe de organe;Supravegherea și controlul efectivelor suspecte de paratuberculoză.a) Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele efective în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic;b) Animalele în vârstă de peste 6 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) și alergic (TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD);c) La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu și examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologic și bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora;d) paratuberculoză se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat morfopatologic și bacteriologic;e) Atunci când într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploatații indemne de paratuberculoză;În efectivele contaminate:a) Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) și alergice (TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;b) Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.II. La ovinele și caprinele domestice:În efective indemne, cu antecedente sau suspecte de boalăSupravegherea prin examene serologice, a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni:a) berbecii și țapii la autorizare și de două ori pe an cu 14 zile înainte și după campania de montă, odată cu examinarea probelor pentru bruceloză;b) 5% din oile și caprele de reproducție, o dată pe an, odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină;c) 5% din oile și caprele din exploatațiile și zonele cu antecedente de boală și efective suspecte de infecție, de două ori pe an, după terminarea fătărilor și înaintea perioadei de montă;d) Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examene bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic și bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate;În efective contaminate:a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial, la întreg efectivul) și bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;b) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic și histopatologic.c) Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracție în cazul G.P.III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri, grădini zoologice etc.a) Supraveghere prin examene anatomopatologice, bacteriologice și histopatologice a tuturor animalelor moarte sau sacrificate în captivitate precum și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale;b) Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate a)IV. Măsuri generale:a) Eficiența decontaminării finale va fi controlată de către laboratoarele județene și IDSA;b) Programul de combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea MAA-ANSV		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ, sau după caz la IDSA, pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.3. pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și /sau alergice pozitive de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal (25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează necropsie, histopatologic și bacterioscopic.4. Boala se declară oficial de către Autoritatea veterinară competentă, pe baza buletinului de analiză de confirmare, eliberat de un laborator veterinar abilitat oficial. Medicul veterinar teritorial, împreună cu Inspectorul veterinar din DSV, întocmesc programul de asanare a focarului de boală;1. Testările alergice, la animalele importate în perioada de carantină profilactică și tăierile în scop de diagnostic se execută în prezenta reprezentantului IDSA.Boala se declară oficial și se notifică imediat la MAAP-ANSV, care va comunica autorităților veterinare din țările exportatoare confirmarea paratuberculozei în baza buletinului de analiză emis de IDSA.2. Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru Paratuberculoză.1. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru epididimita infecțioasă.2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ.
4.	BRUCELOZA B – 103	A. LA BOVINE (B – 103)1. Supravegherea anatomopatologică a speciilor receptive.Întregul efectiv de bovine din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:Supraveghere serologică prin testul de seroaglutinare rapidă pe lamă cu antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la:a) taurii și bivolii de reproducție autorizați sanitar veterinar, pentru montă se controlează de două ori pe an;b) vacile, bivolițele junincile și vițelele de reproducție, în vârstă de peste 12 luni se vor supune la teste serologice, de două ori pe an, efectuate la un interval De cel puțin trei luni, odată cu probele pentru leucoza enzootică bovină și paratuberculoză;c) bovinele de reproducție, în cazurile de vânzare – cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 zile înainte de livrare.2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT și RFC la:– vacile, bivolițele și junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de infecție brucelică;3. Examinarea serologică a bovinelor la 14 zile după avort prin RFC		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele pentru bovine se efectuează la LSVSJ și după caz la IDSA pe probele care se recoltează pentru leucoza enzootică bovină.3. Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente se reexaminează prin RSAL și RFC și se trimit la IDSA pentru confirmare.4. de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum și probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare și în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine;
	B – 151	B. LA OVINE (B- 151 = infecția cu Brucella ovis)Efectivul de ovine din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:Supraveghere serologică prin RFC/ELISA și după caz (în funcție de simptome și leziuni) examene bacteriologice și histologice la:a) toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale;b) berbecii cu manifestări de epididimită;c) berbecii de reproducție în cazurile de vânzare-cumpărare;– la furnizor – cu cel mult 30 zile înainte de livrare;– la beneficiar – după cel puțin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);d) oile la 7-14 de zile după avort;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele pentru ovine se efectuează la LSVSJ și IDSA pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la berbecii sacrificați cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi.3. Toate animalele diagnosticate pozitiv vor fi eliminate din efectiv
	B – 152	C. LA OVINE ȘI CAPRINE (B – 152 = infecția cu Brucella melitensis)Întregul efectiv de ovine din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:a) Testare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal la 5% din efectivul de ovine și caprine în vârstă de peste 6 luni, odată pe an, odată cu examinarea probelor pentru paratuberculoză, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină;b) Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.c) Examene de laborator a avortonilor proveniți de la caprine și ovine.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ;3. Probele pozitive, dubioase și neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului.4. În România nu se practică vaccinare împotriva infecției cu B. melitensis.5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv iar animalele din exploatație se examinează trimestrial prin RFC.
	B – 253	D. LA PORCINE (B – 253)Întregul efectiv de porcine din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin test cu antigen brucelic tamponat:1. Supraveghere serologică prin SAT și RFC/ ELISA la:a) vierii de reproducție – la intrarea în exploatație și după aceea trimestrial;b) scroafele și scrofițele pentru reproducție – de două ori pe an, în trim. II și IV;– 10% în colectivitățile de animale– 100% la scroafe și vieri reproducători în gospodăriile populației.c) porcinele de reproducție în cazurile de vânzare-cumpărare:– la furnizor – cu cel mult 30 zile înainte de livrare;– la beneficiar – între 14-21 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT și RFC/ELISA:Scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele ce avortează;3. Examinare serologică, bacteriologică și histologică efectuate pe probe de sânge, testicole sau uter, la 10% din mistreții vânați pentru export.4. Măsuri generaleEficiența decontaminării finale va fi controlată ce către laboratoarele județene și IDSA		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ și după caz la IDSA3. Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente se trimit la IDSA pentru confirmare.4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 zile de la avort.5. În colectivitățile și gospodăriile populației în care se confirmă infecția brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin eliminarea din efectiv.
5.	BRUCELOZA	E. LA CANIDE1. Supravegherea clinică, anatomopatologică și bacteriologică a efectivelor de canide de reproducție din canise și a tuturor masculilor folosiți la reproducție.2. Supravegherea serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz-Bengal și prin RFC (cu antigen B. ovis):a) canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică.		1. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA2. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA.3. De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.
		F. LA IEPURISupraveghere serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacția de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz – Bengal). Probele pozitive în RSAR se examinează prin SAT.		1. Examenele se efectuează la IDSA și LSVSJ.De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri și uter în vederea efectuării examenului complex de laborator.
		G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și iepurii se supun inspecției ante și post mortem.În caz de suspiciune precum și de la animalele reacționate pozitiv, după sacrificare, se recoltează organe pentru examene de laborator.		1. Inspecția animalelor și carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.2. Probele recoltate se trimit la LSVS județean.3. Carnea și produsele comestibile se supun următoarelor sancțiuni:a) De la bovinele infectate:– carnea și subprodusele comestibile cu excepția ugerului, se sterilizează prin tratament termic și se dau în consum;– se confiscă și distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine și sângele.– pieile se supun dezinfecției prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare.b) De la porcii din efectivele cu bruceloză:– carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;– organele cu leziuni se confiscă.
6.	CAMPYLO- BACTERIOZA BOVINĂ B – 104	1. Supraveghere prin examene de laborator la:a) taurii și bivolii pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:– înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;– imediat după întoarcerea la stabulație;b) mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal;2. Supravegherea animalelor destinate sacrificării: Bovinele, porcinele, ovinele și păsările se supun inspecției post – mortem.		1. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA2. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitorile placentare.4. Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.5. În caz de suspiciune se recoltează:a) de la mamifere: probe de carne și probe de organe (ficat, splină) atunci când apar leziuni suspecte;b) de la păsări: carcase întregi pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeței cu campilobacterii.6. Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
7.	TUBERCULOZA B – 105	I. LA BOVINELE DOMESTICE (Taurine, bubaline)1. În efectivele libere:a) tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrele II și IV la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni;b) toate animalele reagente (pozitive și dubioase) la TU, pot fi examinate serologic în laborator pentru imunitate mediată celular, prin metodele omologate (EIA(s)-(gama)IFN și/sau TISL) la 15-30 zile de la TU.c) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la TU) și/sau EIA(s)-(gama)IFN Se elimină obligatoriu din exploatate prin abatorizare. se recoltează probe, sub supraveghere sanitară veterinară, pentru examene complexe de laborator, în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză; se aplică măsurile de combatere, profilaxie și protecția mediului, în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare.2. În efectivele contaminate:a) este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză și popularea îngrășătoriilor cu bovine provenite din exploatații sau curți contaminate;b) în centrele de izolare existente nu se fac tuberculinări, se interzice activitatea de reproducție și se asanează prin depopulare totală;c) în efectivele, curțile și localitățile cu bovine pentru reproducție și producție de lapte, în care se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau/ și EIA(s)-(gama)IFN, la 15-30 de zile după TCS, la toate bovinele de peste 6 săptămâni;– bovinele pozitive la T.C.S. și/sau EIA(s)-(gama)IFN se elimină obligatoriu prin abatorizare iar cele încadrate la TCS în categoria "recontrol" se izolează și se retestează după 45 zile prin TCS sau și prin EIA(s)-(gama)IFN, în interval De 15-30 zile de la TCS, eliminând de fiecare dată animalele pozitive;– când procentul de infecție depășește 10% din efectivul testat și tuberculoza a fost diagnosticată și la tineret sub vârsta de 6 luni, exploatația se supune Programului de asanare prin depopulare totală.– când procentul de reacții nespecifice se menține constant sub 0,1-0,2% și examenele de laborator repetate (cel puțin două examene consecutive) pe un număr reprezentativ de probe sunt negative efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză iar măsurile de restricție se ridică după efectuarea acțiunilor de sanitație veterinară (deratizare, dezinsecție, decontaminare) și după controlul eficienței acestora prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ.3. În îngrășătorii:a) tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive;b) îngrășătoriile în care boala a fost confirmată și declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală.		1. Tuberculinările se planifică și se efectuează cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice.2. Cu trei săptămâni înainte de tuberculinare se efectuează tratamente interne antiparazitare.3. Nu vor fi supuse testării alergice animalele tratate anterior cu 14-21 de zile, cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi dexametazona, hidrocortizon, prednisolon etc. și animalele în ultima lună de gestație, în primele 30 de zile după fătare sau cele bolnave. Aceste animale, se supun tuberculinării după expirarea termenelor de restricție menționate mai sus;4. Expedierea animalelor reagente la abator se face cu certificat sanitar veterinar de transport și sănătate barat cu dungă roșie.5. Pentru fiecare animal reagent, indiferent de sectorul de proprietate, medicul veterinar oficial întocmește nota de însoțire cu rezultatele testului tuberculinic.6. Animalele reagente se sacrifică în abatoare autorizate, în partidă separată, sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecția mediului prevăzute de lege;7. Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.8. de la toate animalele reagente tăiate se vor preleva, obligatoriu, probe individuale, pentru examene de laborator astfel:– limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng și drept) mandibulare (stâng și drept, parotidiene (stâng și drept): limfonodurile toracale prescapulare (stâng și drept), traheobronșice (stâng și drept), mediastinale (anterior și posterior); limfocentrii mezenterici cu segmente de intestin (20-25 cm.) ileon jejun: limfonodurile hepatice:– limfonodurile iliac intern și extern, retromamar (superior, inferior) și poplitei:– porțiuni de țesuturi și organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară etc.).9. Este obligatorie și supravegherea anatomopatologică pentru tuberculoză și de laborator a tuturor bovinelor moarte sau tăiate forțat, provenite din exploatații contaminate;10. Tuberculoza se declară oficial pe baza buletinului de analiză emis de LSVS județean sau IDSA. Pentru animalele din import sau selecție confirmarea bolii se face prin buletin de analiză eliberat de IDSA.11. După declararea bolii autoritatea veterinară teritorială competentă împreună cu medicul veterinar epizootolog de la DSV județeană efectuează ancheta epizootologică și întocmește programul de asanare.12. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se face la MAA-ANSV în Fișa lunară de evidența și evoluția epizootilor.13. Pentru bovinele Importate, DSV vor notifica la MAAANSV rezultatele preliminare ale testelor de tuberculinare. Declararea și stingerea oficială a tuberculozei la bovine, se face în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare;14. Decontaminarea și atestarea eficienței acestea se face conform prevederilor legale;15. La ovine, testul intradermic comparativ simultan (TCS) se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml. PPD bovin și PPD aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulației cotului iar la caprine testul poate fi executat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea și interpretarea reacțiilor se face ca la bovine în intervalul 48-72 de ore de la inocularea tuberculinelor.16. Ovinele și caprinele reagente la TCS vor fi supuse testelor serologice și examenelor bacterioscopice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei. în același scop, de la animalele tăiate limfocentrii mezenterici și mucoasa intestinală se vor examina necropsie, histopatologic și bacterioscopic.17. Lotul de porcine în care s-au diagnosticat cazuri de tuberculoză se trimite integral la tăiere. La animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză se execută examene, necropsie bacteriologic și histopatologic.18. Respectarea Protocolului/1991 între MAA_ANSV și MAPM (AGVPS ș.a.) cu privire la supravegherea și prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om;19. Arealul în care au fost depistați porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acțiunilor de vânătoare intensivă;
8.	TUBERCULOZA B – 105	II. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE ADULTE (ovine și caprine).a). Examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele și caprinele sacrificate în abator;b) Testare alergică generală, de două ori pe an (Trim. II și IV), prin TCS la ovinele și caprinele adulte din efective:– cu antecedente de boală sau în efective cu risc maxim de infecție;– în care boala a fost depistată la expertiza de abator și/sau confirmată prin examene de laborator.c) animale receptive din exploatații de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză.d) Toate animalele reagente la TCS, se sacrifică în abator și de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză.e) Efectivele de ovine și caprine în care boala a fost confirmată se supun Programului de asanare prin depopulare totală.III. PORCINE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE.a) Supraveghere prin expertiză de abator (după tăiere sau vânat) și recoltarea de limfonoduri și/sau alte organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază pentru examene de laborator;b) Adăpostul de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză va fi supus acțiunilor de sanitație veterinară (deratizare, dezinsecție, curățenie mecanică urmată de dezinfecție), cu controlul eficienței prin TAAR;c) Arealul din care au provenit porcii sălbatici, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricție privind circulația animalelor domestice și se intensifică acțiunile de vânătoare în zonă.IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE ȘI SEMICAPTIVITATE (CAPRE, CERBI, ZIMBRI, GIRAFE, LAME, CĂMILE și ALTE MAMIFERE, CARNASIERE, FELINE, MAIMUȚE) DIN REZERVAȚII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI ETC.a) Testare alergică prin TCS la toate animalele receptive la tuberculoză,b) Examene de laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză la toate animalele reagente la TCS, moarte sau sacrificate.V. CARNASIERE și FELINE DOMESTICE (CÂINI, PISICI, NURCI)a) Examen anatomopatologic și de laborator la toate animalele moarte sau sacrificate cu leziuni suspecte de tuberculoză;b) Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii și în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare totală;c) Pentru carnasierele și felinele domestice (câini, pisici) de apartament sau din gospodăriile populației rurale, testarea tuberculinică se execută la cererea proprietarilor sau în caz de suspiciune a evoluției tuberculozei.VI. PĂSĂRI DOMESTICE (GĂINI, CURCI, BIBILICI, PORUMBEI, FAZANI ETC.).Supraveghere prin examene anatomoclinice și de laborator în ferme, curți, rezervații naturale, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziții permanente etc.A. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ȘI DE LA OM LA ANIMALE.1. Supravegherea și controlul permanent al funcționării regimului de filtru sanitar și mijloacelor de manipulare, decontaminare și distrugere a confiscatelor și produselor patologice de origine animală în toate fermele organizate și în unitățile de cercetare și diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare;2. Controlul aplicării și respectării Normelor de Protecția Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în fermele organizate de animale (colectivități), unitățile de prelucrare și comercializare a produselor de origine animală, instituții de cercetare și diagnostic al micobacteriozelor;3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale și a surselor potențiale animale și umane de infecție, a speciilor și subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu și a riscului de transmitere a bolii în relația animal – om – animal;4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, serologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfășoară activități:a) în ferme organizate de animale (colectivități);b) în unități de prelucrare și comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public;c) personalul care acordă asistență zoo – veterinară în unitățile menționate;d) personalul din unitățile de cercetare și diagnostic al micobacteriozelor;e) membrii familiilor din gospodăriile în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză.5. Supravegherea și controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării și comercializării produselor de origine animală destinate consumului uman în:– toate exploatațiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale;– toate unitățile prelucrătoare din industria alimentară;– circuitul comercial din piețe și unități de desfacere produse și preparate de origine animală.B. INSPECȚIA ANIMALELOR SACRIFICATE ÎN ABATOR1. Bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun inspecției post-mortem inclusiv prin examinarea limfonodurilor.2. Păsările se supun inspecției individuale după tăiere, prin examinarea carcasei și organelor, în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și organe cu leziuni (ficat, splină).		20. La rumegătoarele și alte animale receptive din mediul silvatic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acțiunilor de testare și asigurarea materialelor necesare revin MAPM și proprietarilor de rezervații. Acțiunile de tuerculinare se vor efectua după tranchilizarea animalelor;21. Testul intradermic (TCS) la carnasierele și felinele domestice se execută cu PPD-bovin și PPD-aviar injectate în aceleași doze și în aceleași puncte ca la ovine. Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deșeurilor și confiscatelor de abator provenite de la Animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare.22. în gospodăriile populației și exploatațiile de păsări în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la aceste se înregistrează frecvente reacții nespecifice, vor fi sacrificate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) pentru examene complexe în direcția tuberculozei;23. Supravegherea și controlul aplicării măsurilor generale de prevenire a transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă. în toate cazurile, când se constată încălcări ale legislației veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizației sanitare veterinare de funcționare pentru exploatația respectivă;24. Controlul sanitar al membrilor familiilor din curțile contaminate va fi efectuat obligatoriu pe o perioadă de minimum 12 luni. Acest control va fi efectuat de unitățile sanitare aparținând Ministerului Sănătății, conform Protocolului/1991 între MAA-ANS ȘI MS;25. Supravegherea și controlul sanitar veterinar se vor efectua în conformitate cu legislația veterinară în vigoare privind producerea, prelucrarea ȘI comercializarea laptelui și produselor lactate din exploatațiile contaminate.Expertiza sanitară veterinară a carcaselor, organelor și produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari din abatoarele autorizate și carnea și organele cu leziuni de tuberculoză se supun sancțiunilor de abator potrivit legii.Pentru orice abatere de la prevederile legale, se suspendă activitatea unității pentru o perioadă stabilită de autoritatea veterinară competentă.26. Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnați de autoritatea competentă.27. În cazul suspiciunilor se vor recolta probe pentru examene de laborator conform precizărilor tehnice de la punctul 7.28. Sancțiunile de abator pentru carnea și organele provenite de la mamifere se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.29. Sancțiunile de abator pentru carnea și organele de pasăre sunt următoarele:– confiscarea carcasei și organelor în caz de infecție generalizată sau de leziuni pe organe însoțite de slăbire avansată și de infiltrații în musculatură;– confiscarea organelor cu leziuni și admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificări.
9.	RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ (IBR) b – 110	1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:a. Taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programe de eradicare.B. mamele de tauri, la autorizare, și candidatele mame de tauri o dată pe an, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare;c. Tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;d. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti – IBR-IPV.2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.3. În caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere.		1. Probele de sânge se testează la LSVSJ abilitate și IDSA, după caz, pe probe recoltate pentru LEB.2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSJ abilitate și la IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat.
10.	TRICHOMONOZA BOVINĂ B – 112	1. Inspecția vizuală și anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.2. Supraveghere prin examene de laborator la:a) taurii și bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile:– înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;– imediat după întoarcerea la stabulație;b) vacile, bivolițele și junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecția;		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.3. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.4. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele și avortonii.
11.	ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ ESB B – 115	1. Supraveghere și/sau monitorizare conf. Ord 144/20022. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare A bolii		1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din I.D.S.a., numai de medicii veterinari abilitați, cu următoarele precizări:▪ prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;▪ probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate și probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine;▪ de la bovinele domestice și de la rumegătoarele din mediul silvatic și exotice care au exprimat semne clinice nervoase se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) și se efectuează investigații complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, alte boli.2. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.3. Procesarea și examinarea probelor de creier se realizează în LNR – EST din cadrul I.D.S.A. și în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS județene, după caz.4. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri" și a cerințelor U.E.5. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR – EST din I.D.S.A..6. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice și medicamentelor;7. Evidențele privind efectivele de bovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare DSV județeană.8. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialiști din LNR-EST vor face stagii de perfecționare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerințele O.I.E. și U.E.9. Medicii veterinari histopatologi specialiști vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din județ, cu fermierii și crescătorii de rumegătoare din teritoriu.10. Inspecția ante mortem se efectuează în abator de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.11. În cazul confirmării bolii carnea, organele și subprodusele se confiscă și se denaturează și se interzice prelucrarea lor în făinuri: proteice. Se aplică prevederile din Ordinul MAAP nr. 144/2002.
12.	ARTRITA – ENCEFALITA CAPRINĂ B – 153	Supravegherea serologică:1. La capre domestice:a) țapii, de două ori pe an, cu 14 zile înainte și după campania de montă.b) 10% din caprele de reproducție din exploatații ce au cel puțin 20 de femele de reproducție, odată pe an, după fătări și înaintea perioadei de montă;c) în localitățile sau în fermele în care s-a diagnosticat boala toate caprinele în vârstă de peste 6 luni vor fi examinate de două ori pe an2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate, rezervații naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.;5% din animale, o dată pe an, odată cu probele pentru Brucella melitensis.		Examenele se efectuează la IDSA sau LSVS județene abilitate.Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin sacrificare.
13.	SCRAPIE B – 160	1. Supraveghere și/sau monitorizare conf. Ord 144/20022. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii		1. Examenele clinice se efectuează de medicii veterinari de circumscripții, de la frontieră, zonali și igieniști din abatoare (ante mortem), în funcție de responsabilitățile precizate de DSV județeană.2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza protocoalelor stabilite de LNR – EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitați.3. Prelevarea probelor de creier se realizează în spații amenajate special în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;4. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.5. Procesarea și examinarea probelor de creier se realizează în LNR – EST din cadrul I.D.S.A. și în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS județene, după caz.6. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri" și cerințelor U.E.7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR – EST din I.D.S.A. prin metode speciale. Până în momentul în care examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru scrapie nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice și medicamentelor;8. Evidențele privind efectivele de ovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare DSV județeană.9. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialiști din LNR-EST vor face stagii de perfecționare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerințele O.I.E. și U.E. Medicii veterinari histopatologi specialiști vor organiza, cu sprijinul Conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din județ, cu fermierii și crescătorii de rumegătoare din teritoriu.
14.	MAEDI VISNA B – 161	Supravegherea serologică:1. Ovine domestice:a) berbecii și țapii la autorizare de 2 ori pe an, cu 14 zile înainte și după campania de montă, o dată cu examinarea probelor pentru bruceloză;b) 5% din oile de reproducție ce depășesc vârsta de 48 de luni, după fătare și înaintea perioadei de montă;2. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la IDSA și LSVS județene abilitate.
15.	DURINA B – 202	Întregul efectiv de cabaline din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:1. Inspecție vizuală și anatomopatologică a cabalinelor de reproducție în perioada montelor.2. Supraveghere serologică prin RFC la:10% din iepe și toți armăsarii din herghelii, depozite de armăsari, stațiuni de montă, hipodroame, asociații hipice, alte unități specializate		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la IDSA.
16.	ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ B – 205	1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA, a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:a) armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an după cum urmează:– cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;– cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă – după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit.b) armăsarii din stațiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (februarie – martie și octombrie – noiembrie);c) iepele de reproducție, o dată pe an (februarie – martie);d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, de două ori pe an, (februarie – martie, octombrie – noiembrie);e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecție (octombrie – noiembrie).f) ecvideele seronegative din localitățile contaminate, ca și cele din zona de protecție de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unități specializate, se testează de două ori pe an (februarie – martie și octombrie noiembrie);2. Supravegherea prin examene anatomopatologice și histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA, după caz, pe probe de ser transportate în termos cu gheață, nu mai târziu de trei zile de la recoltare.3. Probele de ser pozitive de la LSVSJ se trimit la IDSA pentru confirmare, după caz.4. Ecvideele reacționate pozitiv la testul Coggins sau ELISA, se dangalizează cu litera A pe partea stângă a crupei și se trimit în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară.5. Ecvideele care au reacționat serologic pozitiv, nu se mai recontrolează.6. Localitățile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislația în vigoare pentru combatere.7. Se interzice circulația ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din județe contaminate, în județe indemne.8. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice sau alte unități specializate, pentru a monta sau, a se monta în localități cu animale contaminate.9. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din unitățile și localitățile contaminate, în herghelii, hipodroame, stațiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene negative efectuate la interval de 30 zile, într-o perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer.10. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie, din stațiunile temporare de montă.
17.	INFLUENȚA ECVINĂ B – 206	1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, și virusologice.2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.		Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA, pe probe recoltate pentru examenul AIE.
18.	RINOPNEUMONIA ECVINĂ B – 208	1. Supravegherea serologică prin ELISA la:– 10% din efectivul de ecvidee din herghelii, asociații hipice și alte unități specializate, o dată pe an, pe probe de ser prelevate de la animale nevaccinate.2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice și histologice3. Avortonii se examinează prin examen virusologiv și histologic.		Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.1. Examenele virusologice și serologice se efectuează la IDSA.2. Examenele histologice se efectuează la LSVSJ abilitate și după caz la IDSA pentru județele a căror LSVS nu sunt abilitate.
19.	MORVA B – 209	Întregul efectiv de ecvidee din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:1. Inspecție vizuală și anatomopatologică.2. Supraveghere serologică prin RFC a:– 5% din ecvideele în vârstă de peste 12 luni – o dată pe an;3. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele:a) folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental;b) cu reacții pozitive sau anticomplementare la RFC.c) supraveghere bacteriologică și histologică la animalele moarte și suspecte clinic în perioada de carantină profilactică.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pentru anemia infecțioasă ecvină.
20.	ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ b – 211	1. Supraveghere serologică prin seroneutralizare sau ELISA:a) armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an;B) la 20% din iepele mame din herghelii și din unități specializate (o dată pe an);c) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, și virusologice.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ abilitate și după caz la IDSA pentru județele a căror LSVS nu sunt abilitate.
21.	SINDROMUL RESPIRATOR și de reproducție la porcine B – 257	1. Efectivele de PORCINE de REPRODUCȚIE din exploatații ce au mai mult DE 4 femele, vor fi supuse supravegherii serologice pentru atestarea indemnității prin:a) examinarea a 20 probe sânge prelevat de la scrofițe, vieruși sau porci LA îngrășat în vârstă de 120-150 zile.b) examinare trimestrială a vierilor ce efectuează montă publică;c) 10% din porcinele de reproducție la furnizor, în caz de vânzare către unități indemne.2. În cazurile de suspiciune de boală:– examene virusologice, histologice și serologice pe probe recoltate de la porcine suspecte de boală.3. Pentru confirmarea bolii: se execută examene serologice pe probe perechi la interval de 14 zile		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. În unități contaminate cu PRRS nu se mai controlează serologic decât dacă se solicită declararea indemnității după asanare.3. Examenele de supraveghere serologică și de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la IDSA și LSVS județene abilitate.
22.	SALMONELOZE AVIARE	TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B – 308) și PARATIFOZA (C – 855)1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează și cele pentru paratifoză aviară.2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, din punct de vedere al salmonelozelor, conform următorului program:a) Toate efectivele pentru producție comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului Pentru salmoneloze;b) Toate efectivele de broileri (găini, curci, rațe, gâște, fazani, struți) vor fi examinate bacteriologic cu cel puțin 3 săptămâni înainte de abatorizare pe cadavre;c) Toate efectivele de găini ouătoare vor fi examinate pe perioada ouatului de două ori la interval de 3 luni, pe cadavre;d) Pentru fermele de reproducție se va proceda astfel:Pentru fermele de bunici– pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau mecioniu;– pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;– pentru producție de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală;– din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu. Pentru ferme de părinți– pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu;– pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și pe probe de fecale;– din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau meconiu.3. Toate cazurile de la păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.4. Toate probele care au reacționat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL și examen bacteriologic.	Control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din zona de protecție a fermelor de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele.	1. Supravegherea se efectuează în conformitate cu prevederile din ordinul MAAP nr. 474/2001, anexa 2, capitolul III.2. Controlul serologic în exploatații, prin reacția de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deținătorul păsărilor cu personal instruit și pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar autorizat.3. În situația depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unitățile la care s-a livrat material biologic din loturile respective4. pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deșeuri de incubație – în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenți pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 60;5. Păsările cu reacție pozitivă bacteriologică și la RSAL se elimină;6. Analizele se efectuează la LSVSJ și/sau la IDSA, iar confirmarea și tipizarea la IDSA;7. Din unitățile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubație;8. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor..

1	2	3	4	5
23.	MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ,B – 311	Toate probele provenite din ferme diagnosticate pozitiv la reacții serologice, vor fi examinate și prin alte metode de laborator.		Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA.
				În unitățile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator.
24.	TULAREMIA B – 352	I. La iepurii domestici1. Supravegherea morfopatologică și bacteriologică pe toate animalele moarte.2. Supravegherea serotogică prin RSAR la constituirea crescătoriei;II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice și bacteriologice pe cei găsiți morți.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la IDSA, pe aceleași probe pe care se execută și examinările serologice pentru bruceloză și boala virală hemoragică.
25.	BOALA VIRALĂ HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CASĂ (BVH) B – 353	1. Supravegherea anatomopatologică și virusulogică (HA) a tuturor iepurilor morți din crescătorii și a celor morți în timpul tranzitului sau perioadelor de carantină.2. Supravegherea serologică prin RIHA la:a) 5% din iepurii din crescătorii unde nu s-a vaccinat.b) 1% din iepurii aflați în gospodăriile populației unde nu s-a vaccinat.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA.
26.	BOALA VIRALĂ HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CÂMP(sindromul iepurelui brun european)	1. Supravegherea anatomopatologică și virusologică la iepurii morți, vânați sau capturați;2. Supravegherea serologică, la 10% din efectivul capturat viu în vederea exportului.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la IDSA cu reagenți asigurați de importatori conform caietului de sarcini.
27.	BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE ALE PEȘTILORI. Ciprinide și salmonide:– Septicemia hemoragică virală B-401– Viremia de primăvară a crapului B-404– Necroza hematopoietică infecțioasă B-405Alte boli:– Furunculoza cu Aeromonas salmonidda;– Boala bacterienă a rinichiului;– Yersinioza (Boala "Gură roșie");– Necroza pancreatică infecțioasă;– Mixosomiaza.II. Moluște bivalve:– Bonamioza B – 431– Haplosporidioza B – 432– Perkinsoza B – 433– Marteiloza B – 434– Iridoviroza B – 435– Microcitoza B – 436III. Moluște gasteropode (melci)IV. BatracieniV. Crustacei (raci) – Pesta racilor	1. Supraveghere anatomopatologică în toate amenajările piscicole (ciprinide și salmonide), la:– 1% din efectivele de reproducători și remonți;– 0,1% din celelalte categoriia) primăvara și toamna;b) la transferul materialului piscicol între unități sau ecosisteme diferite;c) cu ocazia pescuitului de control;d) ori de câte ori este nevoie.2. Pentru ciprinide, salmonide și moluște bivalve:Pentru bolile bacteriene în examen bacterioscopic și bacteriologic.Pentru bolile virotice în examen clinic, anatomopatologic și virusologic.Pentru bolile parazitare în examen anatomopatologic și microscopic direct.Pentru bolile de nutriție în examen hematologic și histopatologic.3. Suprevegherea se va realiza cu respectarea prevederilor Ord. MAAPnr. 471/2002		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 și Ord. MAA 2/1983.2. Examenele de laborator se fac în conformitate cu Decizia Comisiei 92/532 OIE, Anexa, partea I (II-III).3. Probele pentru laborator se constituie din pește și apă pentru ciprinide; din pește și furaje pentru salmonide.4. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA după cum urmează:– Pentru bolile bacteriene: la LSVSJ cu confirmare la IDSA sau la IDSA după caz.– Pentru bolile virotice: examen clinic și anatomopatologic la LSVSJ, examen virusologic la IDSA.– Pentru bolile parazitare: la LSVSJ sau IDSA după caz.– Pentru boli de nutriție: la LSVSJ sau IDSA după caz.– Pentru bolile moluștelor bivalve: la IDSA.– Pentru bolile moluștelor gasteropode și batracieni: la LSVSJ.– Pentru bolile crustaceilor: la LSVSJ sau IDSA după caz.5. În scopul detectării și îndepărtării paraziților vizibili, medicii veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă, vor supune peștele și produsele de pescărie unei inspecții vizuale, înainte de prelucrare sau comercializare. Peștii sau părțile de pește infestate cu paraziți, nu trebuie comercializate pe piața pentru consum uman și vor fi dirijate pentru prelucrare în făina proteică sau distrugere.6. Peștele cu formațiuni parazitare în țesuturile comestibile profunde care nu prezintă modificări organoleptice și aspect respingător se poate valorifica conform prevederilor legale în vigoare. se exclude din consum peștele cu formațiuni parazitare în profunzime care produc modificări organoleptice și aspect respingător.Peștele poate fi admis în consum fără restricții dacă formațiunile parazitare sunt situate strict la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale și acestea se pot îndepărta în totalitate.
		1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice și terenuri identificate de unde Se recoltează melci;2. Supraveghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare.1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide;2. Supraveghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare.1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide;2. Supraveghere prin examene bacteriologice și parazitologice la 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare.

1	2	3	4	5
28.	BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA ALBINE– Acarioza internă (acarapioza) B – 451– Loca americană B – 452– Loca europeană B – 453– Nosemoza B – 454– Varrooza B – 455Alte boli:– Septicemia– Ascosferoza– Aspergiloza– Brauloza– Amoebioza– Paralizia acută– Paralizia cronică– Boala botcilor negre– Puietul în sac	1. Supraveghere clinică și anatomopatologică, în perioada februarie – octombrie la:– cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";– 10 – 15% din coloniile stupinelor de producție.a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;b) la schimbarea vetrei stupinei;c) ori de câte ori este nevoie.2. Supravegherea prin examene de laborator, în perioada februarie-octombrie, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele examinate clinic pentru:a) bolile bacteriene – examen anatomopatologic, bacterioscopic și bacteriologic;b) bolile virale – examen anatomopatologic, virusologic (prin ID) și histologic;c) bolile parazitare – examen anatomopatologic, și parazitologic, suplimentar examen histologic pentru acarapioza;d) bolile micotice – examen anatomopatologic și micologic.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și I.D.S.A pentru bolile bacteriene, parazitare, micotice și la IDSA pentru bolile virale.3. Diagnosticul pentru: acarapioză, loca americană, loca europeană se confirmă la DSA, pentru probele pozitive.4. Probele pentru examenul de laborator se constituie din: a) 25-50 g albine vii, muribunde și moarte, faguri întregi sau porțiuni de fagure (18 cm2/probă), fagure cu puiet, în stadii diferite de dezvoltare, pentru diagnosticul bolilor infecțioase și parazitare menționate;b) suplimentar, minimum 150 gr./probă albine vii, în agonie și moarte, porțiuni de 18 cm2/probă fagure cu puiet; fagure cu rezervă de hrană miere și polen, plante (flori), din zona de cules și apă din sursa de apă a stupinei sau ocazionale, în cazul suspiciunilor de intoxicație sau evoluției altor boli infecțioase decât cele ale puietului.5. Dacă se confirmă diagnosticul, uneia din bolile specifice, se fac examene de laborator, după caz, și la stupinele aflate pe o rază de 5 km în jurul stupinei bolnave, la interval de 30 zile.
29.	BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE ALE VIERMILOR de MĂTASE– Poliedria R – 36– Flașeria R – 37– Anemia infecțioasă– Septicemia– Nosemoza R – 38– Muscardina R – 40– Aspergiloza	1. Supraveghere clinică și anatomopatologică la loturile de larve în toate fazele de creștere.2. Supraveghere clinică și anatomopatologică la stadiile de crisalidă, fluture și pe fluxul de producere a oului.3. Supraveghere prin examene de laborator pe fiecare stadiu biologic pentru:a) bolile virale – examen anatomopatologic și virusologic;b) bolile bacteriene – examen anatomopatologic și bacteriologic;c) bolile micotice – examen anatomopatologic și micologic;d) bolile parazitare – examen anatomopatologic și parazitologic.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și/sau la IDSA, cu confirmarea probelor pozitive la IDSA.3. Pentru examene de laborator probele vor fi constituite atât pentru supraveghere cât și în caz de necesitate din:– larve vii sau muribunde cu semne de boală;– 30 – 50 larve mici/probă (vârstele I – III) sau 15- 20 larve mari/probă (vârstele IV – V);– 15 – 20 crisalide, fluturi/probă;– 1 – 2 gr. ouă/probă. Probele se recoltează din fiecare spațiu pentru incubație, creștere, sală de înfluturare, camere de conservare, condiționare, pe fiecare serie de creștere și din toate loturile.4. În cazul suspiciunilor de intoxicație se prelevează probe de larve și frunză din hrana larvelor.

… c.Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a altor boli de interes economic

1	2	3	4	5
1.	DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR – BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)C – 652	1. Supravegherea serologică prin VN, IFA sau ELISA:a. pentru toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe an, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare;b. Pentru toate mamele de taur și candidatele mame de taur, odată pe an, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare.2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:a. pentru toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant;b. pentru toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant.c. supravegherea taurilor și bivolilor de reproducție din import, vaccinați anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus,3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice și serologice.		1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat2. Examenele se efectuează la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală și la LSVSJ abilitate, după caz.3. Animalele diagnosticate cu BVD-MD și folosite pentru reproducție, se elimină.4. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului.

… d.Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor tumorale1.1.MAMIFERE

1	2	3	4	5
1.	LEUCOZĂ BOVINĂ B – 108	ENZOOTICĂ1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline, astfel:a. taurii și bivolii de reproducție la autorizare de două ori pe an, prin ID și/sau ELISA, odată cu bruceloză (B – 103);b. animalele de muncă, în vârstă de peste 24 luni, din efective indemne, 2 testări prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni, În cursul ultimelor 12 luni;c. toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 24 luni din efectivele indemne, 2 testări prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni:d. animalele de muncă în vârstă de peste 12 luni, din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracție, se testează de 2 ori prin ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni;e. toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni din din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracție, se testează de 2 ori prin ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni;f. în îngrășătorii indemne, toate bovinele și bubalinele, în vârstă de peste 24 luni, 2 testări prin ID și/sau ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12;g. pentru accelerarea procesului de indemnizare, în localități cu mai puțin de 2% animale infectate reverificarea serologică a tuturor animalelor de contact se va face trimestrial, cu eliminarea imediată a noilor reagente.2. Supravegherea histologică a efectivelor de bovine de reproducție din gospodăriile populației, fermele și teritoriile indemne la Leucoză Enzootică Bovină, prin investigația oricărei tumori observate la examenul clinic în cursul inspecției cărnurilor în abator sau în cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj și în laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au fost testate serologic și la care au fost observate modificări anatomopatologice.SPORADICĂExamene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de carantină profilactică după import, cu precizarea tipului celular de proliferare.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA, după caz, pe probe de sânge, de regulă pe aceleași probe care se recoltează pentru bruceloza, conform programului stabilit de A.N.S.V.3. Probele de sânge se recoltează înaintea tuberculinărilor și acțiunilor imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor.4. în cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la IDSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.5. Declararea bolii se face dacă unul sau mai multe animale au reacționat pozitiv la examenul serologic.6. Probele pozitive de la LSVSJ se trimit pentru confirmare la IDSA, după caz.7. Unitățile și curțile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracție.8. Bovinele din unitățile și curțile în asanare prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând a se proceda la asanarea prin depopularea totală;9. Bovinele reacționate pozitiv la examenele serologice, sau după caz hematologice, din unitățile și curțile în asanare prin extracție, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităților veterinare;10. Vițeii proveniți din vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităților veterinare. Autoritatea veterinară județeană competentă poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separate de mama lui imediat după tăiere, în acest caz, vițelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploatație până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță cu pct. 1, subpunctul e. (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. iii);11. Bovinele din unitățile și curțile în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă;a) animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților veterinare; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. i); b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacționat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct. 1, subpunctul e., la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. ii); c) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la pct. 10, subpunctb) (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. iii);12. Examenele și precizarea diagnosticului histopatologic se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic de specialitate și aprobate de MAAP. Confirmarea diagnosticului histopatologic se efectuează la IDSA.13. Pentru stabilirea destinației cărnii și subproduselor comestibile de la animale sacrificate, diagnosticate cu leucoză enzootică bovină, se efectuează examene anatomopatologice și hematologice în funcție de care se aplică prevederile legale (Norme și măsuri sanitare veterinare la Legea nr. 60/1974, republicată, cu modificările și completările ulterioare, partea a IV-a, capitolul II, art. 48, pct. 13, alineatele a, b, și c), astfel:a) carnea și subprodusele comestibile de la animale cu formă de leucoză tumorală generalizată se confiscă;b) carnea și subprodusele comestibile de la animale cu leziuni localizate, precum și de la animalele cu modificări hematologice, dar fără leziuni, se pot utiliza la fabricarea preparatelor de carne (preparate, semiconserve, conserve), cu condiția realizării temperaturii de minimum 72°C timp de 60 minute în interiorul batoanelor, calupurilor sau conținutului cutiilor ermetic închise;c) carnea și subprodusele comestibile de la animale din efective infectate sau suspecte, care nu au avut modificări hematologice și la care nu sau constatat leziuni la examenul de abator, se dau în consum fără restricții. Organele se dirijează sub restricții sanitare veterinare la fabricile de produse de carne, pentru realizarea de preparate fierte sau conserve.

… 1.2.ONCOPATII LA PĂSĂRI

1	2	3	4	5
1.	LEUCEMII ȘI LIMFOAME (INCLUSIV BOALA MAREK), alte TUMORI	1. Supraveghere anatomoclinică, de abator (în cursul inspecției carcaselor) și de laborator a efectivelor de păsări de carne și de reproducție.2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie și cu ocazia inspecției carcaselor se vor investiga citologic și/sau histopatologic în proporție de 100%, la animalele care nu au fost testate serologic și la care au fost observate modificări anatomopatologice.3. O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:– leucemii– limfoame (inclusiv boala Marek)– sarcoame		1. Probele prelevate (sânge, ALTE lichide biologice, țesuturi) se trimit la laboratorul de histopatologie însoțite de fișa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive și epidemiologice privind interrelația posibilă "animal-om" – "om-animal" în boala canceroasă.2. Examenele anatomopatologice și precizarea diagnosticului cito-histopatologic se efectuează la LSVS și IDSA prin metode uzuale și/sau speciale, după caz, stabilite în cadrul instructajelor anuale ale medicilor histopatologi, organizate la IDSA.3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVS și se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul național de cancer la animale".

…

e.Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor transmisibile de la animale vii la om (zoonoze)

Nr. crt.	BOALA/(cod. OIE)	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
Nr. crt.	BOALA/(cod. OIE)	PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE	PRECIZĂRI TEHNICE
1	2	3	4	5
I. BACTERIOZE
1.	ANTRAXULB – 051	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
2.	LEPTOSPIROZAB – 056	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
3.	FEBRA QB – 057	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
4.	BRUCELOZAE – 001	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
5.	TUBERCULOZA BOVINĂB – 105	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
6.	MORVAB – 209	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
7.	TULAREMIAB – 352	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
8.	LISTERIOZAC – 611	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
9.	PASTEURELOZAC – 617	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
10.	SALMONELOZAE – 002	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
11.	RUJETULC – 801	Supraveghere anatomopatologică și de laborator.
12.	STREPTOCOCIAR – 015	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
13.	CHLAMYDIOZA AVIARAB – 312	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
II. MICOZE
14.	ASPERGILOZA	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
15.	CANDIDOZA	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
16.	DERMATOMICOZA	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
17.	MICOTOXICOZA	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
III. VIROZE
18.	FEBRA AFTOASAA – 010	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
19.	FEBRA VIII DE RIFTA – 080	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
20.	BOALA DE NEWCASTLEA – 160	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
21.	RABIAB – 058	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
22.	GRIPA (Influența)	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
23.	BOALA CARREC – 921	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
24.	BOALA LYME	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
25.	BOALA DE CRIMEEA – CONGO	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
26.	ENCEFALITA WEST NILE	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
27.	ENCEFALITA JAPONEZĂB – 212	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
28.	ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂB – 216	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
29.	ENCEFALITA DE CĂPUȘI	Supraveghere de laborator la speciile receptive.
30.	GASTROENTERITA CU ROTAVIRUS	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
31.	ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE ȘI EXOTICE	Supraveghere anatomopatologică ȘI de laborator la speciile receptive.
IV. PARAZITOZE
32.	COCHLIOMYIA HOMINIVORAXB – 060	Supraveghere clinică la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVS și/sau IDSA
33.	CHRYSOMYA BEZZIANAB – 061	Supraveghere clinică la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVS și/sau IDSA
34.	ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZAB – 053	Supraveghere prin examene: anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.
35.	CISTICERCOZA BOVINĂB – 106	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
36.	CISTICERCOZA PORCINĂB – 252	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
37.	TRICHINELOZAB – 255	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.1. Toate animalele din specia porcine importate sau exportate se supraveghează serologic 100% prin testul ELISA.2. Supravegherea serologica a efectivelor de porcine se efectuează astfel:a) în unitățile de selecție – 100% din efectivul matca, o dată pe an;b) la livrarea materialului biologic de reproducție din exploatații către beneficiari;c) în exploatatiile de porcine fără antecedente, la prima semnalare prin examen trichineloscopic a unui caz de trichineloza, se vor controla serologic 100% porcinele din efectivul matca.
38.	LEISHMANIOZAB – 501	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
39.	TOXOPLASMOZAC – 612	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
40.	FASCIOLOZAC – 621	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
41.	FILARIOZEC – 622	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
42.	ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR	Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
43.	BALANTIDIOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.
44.	HEMOSPORIDIOZE	Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.
45.	HIMENOLEPIDOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
46.	PNEUMOCISTOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
47.	SARCOCISTOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
48.	TENIAZE	Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la sp. receptive.
49.	THELAZIOZA	Supraveghere prin examene clinice și de laborator la sp. receptive.
50.	DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIȚI LA ANIMALE	Supraveghere prin examene clinice și de laborator LA sp. receptive.

(la 10-04-2003,
Litera e. din Secțiunea I, Litera A, Anexă a fost modificată de Articolul 1 din ORDINUL nr. 247 din 28 martie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 10 aprilie 2003
)
… f.Acțiunile strategice de supraveghere sanitară veterinară a reproductiei, și tulburărilor genetice la animale

Nr. crt.	BOALA (cod. OIE)	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
		PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE
1	2	3	4	5
I. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ȘI DE REPRODUCȚIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM)
1.	AVORTURI	Supravegherea tuturor cazurilor de avort la toate speciile de animale prin:– anchetă ginecologică;– examene clinice și de laborator specifice reproducției la femelele avortate, avortoni și secreții;– examen transrectal;– examen de laborator al materialului seminal utilizat în exploatațiile de reproducție în care s-au înregistrat avorturi		1. Toți avortonii, placenta, lichide placentare, probe de sânge, la momentul avortului și după 21 de zile, de la producerea acestuia, se vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu respectarea prevederilor legale.2. Acțiunea de precizare a diagnosticului se desfășoară la LSVSJ și/sau IDSA.3. Monitorizarea avorturilor de către DSV județene

1	2	3	4	5
II. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL PENTRU UTILIZARE, PENTRU EXPORT PRECUM ȘI A IMPORTULUI
1.	M.S.C. (Material Seminal Congelat)	1. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, prin sondaj, de la toți donatorii, pe un număr de minimum 6 paiete, semestrial.2. Material seminal congelat importat Supravegherea prin examene specifice de laborator, a tuturor șarjelor importate, pe un număr de minimum 6 paiete.3. Material seminal congelat pentru utilizarea) în toate cazurile în care materialul seminal congelat aflat în punctele de însămânțări artificiale sau ferme, nu posedă certificat sanitar veterinar saub) în caz de necesitate, în contextul investigațiilor complexe pentru tulburări de reproducție la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete, provenite de la donatorii suspectați.		1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice se efectuează la LSVSJ iar cele morfologice și virusologice se efectuează la IDSA;2. Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă legislației în vigoare.Ordinul MAAP nr. 353/2001;Ordinul MAAP nr. 74/2002;Ordinul MAAP nr. 105/2002;Ordinul MAAP nr. 168/2002.
III. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ȘI REFRIGERAT, PENTRU UTILIZARE
1.		Supravegherea prin examene specifice de laborator, de la toți donatorii, prin sondaj, semestrial, sau în cazul în care donatorii nu posedă certificat sanitar veterinar sau documente care să ateste calitatea de reproducător autorizat.		Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice se efectuează la LSVSJ iar cele virusologice se efectuează la IDSA;Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă legislației în vigoare.

… g.Ecopatologie și protecția mediului1.Supravegherea mediului prin:

Nr. crt.	DENUMIREA ACȚIUNII	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
		PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE

SUPRAVEGHEREA MEDIULUI PRIN:
1.	ANALIZA POTABILITĂȚII APEI	Probe de apă, trimestrial, de la sursele de apă permanente (centrale), și semestrial din sursele sezoniere (de suprafață), utilizate de animale.		Trimestrial la LSVSJ prin metode curente și speciale (determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), conform metodelor omologate nr. 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.27, 10.29, 10.30, 10.37, 10.38, 10.39, 10.42, 10.43, 10.44, 10.45, 10.46, 10.48, 10.49, 10.50, 10.51, STAS 1342/91, STAS 3001/91, SR 2852/94, STAS ISO 5961/93, 3002/85, 3026/76, 3048/1-77, 3048/2-90, 3049/88, 3069/87, 3638/86, 6322/61, 6324/61, 6325/75, 6328/85, 6329/90, 6363/76, 6364/78, 6536/87, 13158/93, Ord. MS. 1103/1995, 100/2002.
2.	ANALIZA APELOR REZIDUALE	Probă de apă și de nămol (rezultat din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din ferme, înainte de a părăsi teritoriul acesteia.		Trimestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situația, conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.11, 10.12, 10.31, 10.40, 10.41, STAS 4706/88, SR ISO 5667/10-88, ISO 5667/88-3, ISO 5667/88-4, SR ISO 5657/97-6, STAS 6560/82, STAS 6553/81, STAS 6954/82, STAS 7167/92, STAS 7112/83, STAS 7510/66, STAS 7661/89, STAS 7685/79, STAS 8683/70, STAS 8900/1,2-71, STAS 8911/71, STAS 9187/84, STAS 9450/88, STAS 9887/74, SR ISO 13216/94, STAS 12526/87, STAS 12200/85, STAS 12586/87, Ordinul 55/84 al M.A., Ord. MAAP nr. 373/2001, HG 188/2002.
3.	ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE	Probe de apă de două ori pe an, sau de câte ori impune situația. Se vor aplica măsurile de la punctul 27, aliniatul 3 de la precizări tehnice (coloana 5)		Semestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situația, conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.29, 10.38, 10.40, 10.41, STAS 4706/1988.
4.	Analiza aerului	Probă medie trimestrial din:▪ adăposturile de animale▪ din afara adăposturilor de animale▪ din jurul fermelor zootehnice pe o rază de 500 m.		Examene lunare la LSVJ pentru examene fizico-chimice, bacteriologice și controlul gazelor de la sursele de poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS: 1033/92, 12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10812/76, 10813/76, 10814/76, 13000/91
5.	DETERMINAREA NIVELULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A:– apei– furajelor	Probe trimestriale pe localități.		Examenele vor fi executate la LSVSJ și IISPV.

… … h.Diagnostic toxicologic și ecotoxicologic

Nr. crt.	SPECIA	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
		PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE
1	2	3	4	5
1.	BovineCabalinePorcineOvine și caprinePăsăriAnimale de blanăAnimale sălbaticePești, molușteAlbineViermi de mătase	1. Supraveghere diagnostică a efectivelor de animale privind incidența unor compuși cu potențial toxic asupra stării de sănătate a acestora (pesticide, compuși cu azot, metale grele, alcaloizi, etc.)2. Diagnostic de necesitate, în cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație.		1. Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA;2. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului de: sânge, urină, lapte, păr sau conținut ruminal, organe, țesut muscular, precum și furajele și apa folosite în hrănirea și adăparea animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație)3. Metode de diagnostic: cod 7.2, 7.3, 7.6, 7.7, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12, 7.13, 7.14, 7.15, 7.17, 7.18, 7.19, 7.20, 7.51, 7.59, 7.63, 7.64, 7.65, 7.70, 7.72, 7.74, 7.75, 7.76, 7.81, STAS 12266/84, STAS 9597/15-81, STAS 9597/17-86, STAS 9597/16-86, STAS 13104/1992, SR ISO 6491/1996, STAS 143-84, STAS 12587-87, STAS 10542/1-86, STAS 12588-87, STAS 1031484, STAS 13012-91, STAS 12610-88, STAS 12788-89, STAS 8342/1-86, STAS 6353-85, STAS 8342/6-89, STAS 8342/5-90, STAS 8342/3-88, STAS 1342-91, STAS 4706-88, SR 2852-94, SR 8662-9/97, STAS 7685-79, STAS 10847-77, SR ISO 10523/1997, SR 13315/96, STAS 1265088 etc.
		3. Expertiză de diagnostic		Se execută la IDSA
		4. Monitorizarea programului de supraveghere		Rezultatele examenelor de laborator obținute în cadrul LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

…

+
Secţiunea a II-aAcțiuni de supraveghere sanitară obligatorie în funcție de antecedentele epizootice

1	2	3	4	5
1.	ANTRAX B – 051	1. Supraveghere anatomopatologică a: bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor și speciilor receptive din mediul silvatic.2. Supravegherea animalelor destinate sacrificăriiBovinele, ovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante și post mortem.		1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.2. În caz de suspiciune se prelevează:a) de la animale vii: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secreții sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secreții sangvinolente;c) de la cadavre deschise accidental sau animale sacrificate: probe splină, os lung nedeschis.3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile, țesut adiacent;b) lichid de puncție din edemele subcutanate.4. Examenele se efectuează la LSVSJ.5. Inspecția animalelor și carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.6. În cazul confirmării boli, prin examen de laborator, se aplică următoarele sancțiuni: carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă și distrug.
2.	LEPTOSPIROZAB – 056	I. La bovine:Întregul efectiv de bovine din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:1. Inspecție vizuală și anatomopatologică în zonele în care:a) există antecedente epizootice de boală;b) s-a diagnosticat recent boala;2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:a) taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an în trimestrul IVb) 10% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele peste 12 luni – o dată pe an, în trimestrul II sau IV în efective mai mari de 100 animale, sub 100 de animale se crește procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;c) în cazurile de vânzare-cumpărare:– la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;3. Examinarea histologică a avortonilor.Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viței, când se suspicionează boala.		1. Examenele se efectuează la LSVSJ și după caz la IDSA2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans:– pomona;– tarassovi (hyos, mitis)– ichterohaemorrhagiae;– canicola– hebdomadis;– wolffi;– hardjo3. Setul de 13 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:– pomona;– tarassovi (hyos, mitis)– ichterohaemorrhagiae;– canicola– hebdomadis;– wolffi;– hardjo;– ballum;– sejroe;– bataviae– australis;– gnppotyphosa– autumnalis;4. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză.
3.	LEPTOSPIROZAB – 056	II. La cabaline:1. Inspecție vizuală și anatomopatologică a cabalinelor În zonele în care:– există antecedente de boală;– s-a diagnosticat recent boala.2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conține 8 serotipuri a:a) armăsarilor reproducători din: stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, gospodăriile populației;b) 20% din iepele investigate pentru AIE ce se găsesc în unitățile menționate la alineatul a);c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;d) în cazurile de vânzare-cumpărare: la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;III. La porcine:Întregul efectiv de porcine din țară să fie supus controlului sanitar veterinar oficial prin:1. Inspecția vizuală în zonele în care:a) există antecedente epizootice de boală;b) s-a diagnosticat recent boala;2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 4 serotipuri la:a) 20% vierii (vierușii) nevaccinați antileptospiric sau 10% din cei vaccinați de două ori pe an, în trimestrele II și IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se crește procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;b) 10% din scroafele și scrofițele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se crește procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;c) 10% din porcinele de reproducție în cazurile de vânzare-cumpărare – la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrared) la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;e) porcinele importate, în perioada de carantină, după cel puțin 7 zile de la preluare;f) porcinele destinate exportului – cu cel mult 30 zile înainte de livrare;g) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospiricăh) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar post vaccinal.3.a) Supraveghere histologică a avortonilor,b) Examene histologice în cazul înregistrării de mortalități la purceii sugari și tineret când se suspicionează boala.IV. La canideSupraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică și histologică.		5. Pentru cabalinele din import se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovine din import Leptospira interrogans;– pomona;– tarassovi (hyos, mitis)– ichterohaemorhagiae;– canicola– hebdomadis;– wolfi;– ballum;– sejroe;– bataviae;– australis;– hardjo– autumnalis;– grippotyphosa6. Examenele serologice se execută la LSVSJ și IDSA pe probele recoltate pentru bruceloză folosindu-se următoarele serotipuri:– pomona;– tarassovi (hyos, mitis)– ichterohaemorrhagiae;– hardjo;7. Pentru animalele din import se va folosi setul de 13 serotipuri Leptospira interrogans:– pomona;– tarassovi (hyos, mitis)– ichterohaemorrhagiae;– canicola– hebdomadis;– wolffi;– ballum;– sejroe;– bataviae;– australis;– hardjo– autumnalis;– grippotyphosa8. Examenele serologice se efectuează la LSVSJ și IDSA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola, hardjo.
4.	TOXOPLASMOZAC – 612	A. La ovineSupraveghere serologică prin ELISA, la:a) berbecii pentru reproducție din efectivele cu avorturi înainte cu 2 săptămâni de perioada de montă sau recoltare a spermei pentru însămânțări artificiale;b) de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avortB. La porcineSupraveghere serologică prin ELISA, la:a) vierii pentru reproducție din efectivele cu avorturi;b) scroafele de reproducție cu avorturi, la 7-14 zile după avort.C. La carnasiereSupraveghere serologică la câinii și pisicile persoanelor seropozitive		Examenele serologice se efectuează la IDSA pe probele care se recoltează pentru bruceloză. Numărul probelor recoltate și expediate la IDSA, vor fi de 10% în cazul berbecilor și de 5% în cazul oilor cu avorturi, cu etiologie necunoscută.Examenele serologice se efectuează la IDSA, pe probele care se recoltează pentru bruceloză. Numărul probelor recoltate și expediate la IDSA, vor fi de 10% în cazul vierilor și de 7% în cazul scroafelor cu avorturi, cu etiologie incertăExamenele prin ELISA se efectuează la IDSA, la cererea proprietarilor, contracost.
5.	ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA)B – 053	Supraveghere prin examene coproparayitologice la toți câinii din ferme sau stâni de două ori pe an.		Examenele se efectuează la LSVSJ.
6.	ANAPLASMOZA B – 101 ȘI BABESIOZA B – 102	I. La taurine și bubaline:1. Supraveghere în zonele în care:a. există antecedente epizootice de boală;b. s-a diagnosticat recent boala;c. a celor în tranzit (în special în transhumantă);2. Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor de sânge la 5% din bovinele cu semne clinice, în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile climaterice ale anului respective.3. Supravegherea populațiilor de căpușe prin recoltare și examinare în vederea identificării acestora.		1. Pentru anaplasmoză examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA pe frotiuri din sângele recoltat din vena jugulară pentru animalele în viață, iar pentru diagnosticul post-mortem frotiurile se efectuează din organele interne (ficat, inimă, pulmon) și sângele reținut în vasele periferice atunci când descompunerea post-mortem este avansată.2. Pentru babesioză se recoltează sânge (pentru efectuarea frotiurilor) din capilare (fața internă a urechii, coadă, botul bine șters) pentru animalele în viață și frotiuri sau amprente din rinichi, ficat, pulmon, splină la bovinele moarte recent. Frotiurile efectuate se colorează fie prin metoda May-Grunwald Giemsa, fie prin metoda Giemsa. La animalele în viața se examinează pe lângă frotiul efectuat din sânge și preparatul direct din acesta, cât și picătură groasă.3. Examenele se efectuează la LSVSJ cu confirmare la IDSA.
	Inclusiv nutalioza cabalinelor și theilerioza B – 111 bovinelor și ovinelor	II. La ovine și caprine:1. Supravegherea în zonele în care:a. există antecedente epizootice de boală;b. s-a diagnosticat recent boala;c. a animalelor în transhumantă;d. a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import.2. Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile climaterice ale anului respectiv.3. Supravegherea populațiilor de căpușe prin recoltare și examinare în vederea identificării acestora.III. La cabaline:1. Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care:a. există antecedente epizootice de boală;b. s-a diagnosticat recent boala;c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile);2. Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor de sânge la 5% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpușelor (mai-iunie și septembrie-octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile climaterice ale anului respectiv.3. Supravegherea populațiilor de căpușe prin recoltare și examinare în vederea identificării acestora.		1. La ovine pentru babesioză și anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.2. Pentru theilerioza, atât la bovine, cât și la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se efectuează în completare frotiuri din materialul rezultat în urma puncției limfoganglionilor abdominali.3. Examenele se efectuează la LSVSJ cu confirmare la IDSA.1. La cabaline pentru babesioză și anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor.2. Pentru babesioză și anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor.3. Examenele se efectuează la LSVSJ cu confirmare la IDSA.
7.	METRITA CONTAGIOASĂ ECVINĂ (cai, măgari, catâri, bardou) B – 201	Supraveghere prin examene clinice:– în caz de suspiciune examene serologice și bacteriologice la iepe înainte de montă, armăsari la autorizare pentru montă naturală și însămânțări artificiale.		Examenele se efectuează la IDSA.
8.	FEBRA Q B – 057	Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor:a. 5% din efectivul de reproducție (dar nu mai puțin de 10 probe) din unitățile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta;b. în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile;c. 0,2% din efectivul fermelor de producție.		Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA, după caz.
9.	BOALA DE ALEUTINE LA NURCI	Supraveghere, serologică prin imunoelectroosmoforoză, la întregul efectiv, în perioada septembrie-octombrie, înainte de sacrificareEfectivul pentru reproducție, se retestează înainte de formarea familiilor.Supraveghere prin examene histologice a 1-3% din animalele care se sacrifică pentru blană.		Examenele se efectuează în fermă sau la LSVS Județean
10.	AVORTUL SALMONELIC AL OILOR B – 156	Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort la oaie		Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA pe avortoni, învelitori și lichide fetale
11.	AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR B – 214	Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.		Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA pe avortoni, învelitori și lichide fetale.
12.	LISTERIOZA (C – 611)	Examene de laborator pe probe de la animale moarte.		Examenele se efectuează la LSVSJ.
13.	BOTULISM (C – 615)	Supraveghere serologică pe probe provenite de la animale din speciile receptive.		1. Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.2. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe șoareci și testele imunologice (ELISA, RIA s.a.)
14.	SALMONELOZA (C – 620)	1. Supraveghere anatomopatologică și prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive2. Tineretul bovin și porcinele se supun inspecției ante și post mortem după cum urmează:		1. Examenele se efectuează la LSVSJ iar tipizarea tulpinilor la IDSA și/sau IISPV.2. Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.3. Probele recoltate (os lung, splină, porțiuni de ficat) se trimit la LSVSJ sau IISPV.De la pasări se recoltează carcase întregi:– trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul tăierilor normale din unități și ferme indemne.– zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte.4. Sancțiuni:– în cazul contaminării de profunzime (septicemie, bacteremie) carnea și organele se confiscă în totalitate și se dirijează pentru prelucrarea în făină furajeră sau se denaturează.– subprodusele necomestibile se transformă în făinuri proteice sau, după caz, se prelucrează industrial, după o prealabilă dezinfecție.– în cazul contaminării de suprafață a carcaselor sau organelor sau în cazul cărnii și subproduselor comestibile provenite de la animale sănătoase dar suspecte de contaminare se confiscă organele iar carnea și grăsimile se dau în consum condiționat după sterilizare prin căldură.
		I – La bovine	– lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret;
			– 10% din bovinele sacrificate vor fi examinate pe probe de limfonoduri.
		II – La porcine	– lunar câte o probă de fecale din halele pentru purcei 2-6 luni și din maternitate;
			– 10% din porcii sacrificați vor fi examinați pe probe de limfonoduri.
		3. Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne clinice și pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.
15.	Studiul acarienilor și insectelor hematofage vectoare pentru agenții etiologici ai unor boli virale, bacteriene și parazitare la om și animale	Supravegherea arahnoentomologică în perioada mai-octombrie prin recoltarea și examinarea exemplarelor de acarieni și insecte hematolage, îndeosebi specii din genul culicoities. Recoltarea insectelor hematofage se face cu ajutorul capcanelor luminoase.		Examenele se efectuează la LSVJ abilitate și instruite, cu confirmare la IDSA.

+
Secţiunea a III-aACȚIUNI DE PROFILAXIE SANITARĂ VETERINARA OBLIGATORII A BOLILOR LA ANIMALEI.Acțiuni obligatorii de profilaxie sanitară veterinară specificăa.Profilaxia sanitară veterinară specifică a unor boli din lista "A" a O.I.E.

Nr. crt.	BOALA (Cod. OIE)	STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE		PRECIZĂRI TEHNICE
Nr. crt.	BOALA (Cod. OIE)	PERSOANE JURIDICE	PERSOANE FIZICE	PRECIZĂRI TEHNICE
1	2	3	4	5
1	PESTA PORCINĂ CLASICĂ A – 130	Conform normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare obligatorii și suportate de proprietarii de animale	Vaccinarea porcinelor se face în conformitate cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002	– Conduita privind profilaxia pestei porcine clasice se poate modifica la cererea DSV cu aprobarea ANSV.– Măsurile de combatere se vor aplica cu aprobarea ANSV în funcție de situația epidemiologică din fiecare județ, ținând cont de programul de profilaxie care se aplică.– M.A.A.P. suportă contravaloarea vaccinului și a manoperei pentru porcii proprietatea persoanelor fizice precum și contravaloarea momelilor vaccinate pentru vaccinarea mistreților.1) În județele SM, SJ, BH, AR, TM, CS, CJ, MM, AB, HD, GJ și MH vaccinarea porcinelor contra pestei porcine clasice este interzisă, în caz de necesitate vaccinarea porcilor se va efectua utilizând vaccin cu marker, conform programului stabilit de DSV.2) în celelalte județe aflate pe teritoriul României inclusiv în Municipiul București se execută vaccinarea contra pestei porcine clasice utilizând vaccinuri vii, vaccinarea se efectuează pe fluxul tehnologic în unitățile de creștere și în două campanii de vaccinare, cu completări lunare, conform instrucțiunilor de utilizare a vaccinului recomandate de producător3) Mișcarea porcinelor aflate pe teritoriul județelor SM, SJ, BH, AR, TM, CS, CJ, MM, AB, HD, GJ și MH, unde vaccinarea contra pestei porcine clasice este interzisă este permisă înspre întreg teritoriul României.4) Mișcarea porcinelor aflate pe teritoriul județelor unde se efectuează vaccinarea contra pestei porcine clasice utilizându-se vaccinuri vii este interzisă înspre teritoriul județelor SM, SJ, BH, AR, TM, CS, CJ, MM, AB, HD, GJ și MH.5) Se va efectua supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge/seruri recoltate pentru controlul imunității în pesta porcină clasică în județele în care se efectuează vaccinarea porcinelor contra pestei porcine clasice.6) Vaccinarea porcilor mistreți, contra pestei porcine clasice, cu momeli vaccinale, se va efectua doar în județele unde vaccinarea porcinelor contra pestei porcine clasice este permisă. Vaccinarea se execută în două campanii în lunile februarie-martie și noiembrie-decembrie, conform instrucțiunilor de utilizare a vaccinului recomandate de producător. Contravaloarea momelilor vaccinale este suportată din bugetul M.A.A.P.7) Comercializarea vaccinurilor vii contra PPC pe teritoriul județului în care vaccinarea nu este permisă, este interzisă.8) A doua vaccinare contra pestei porcine clasice a porcinelor din alte județe decât cele menționate la pct. 1), prevăzută pentru trimestrul III 2003, va fi executată în perioada 1 iunie – 31 iulie 2003, prin vaccinarea tuturor porcinelor de pe teritoriul acestor județe, indiferent de data ultimei vaccinari.
2	BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160	Conform normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare obligatorii și suportate de proprietarii de animale		1) M.A.A.P. suportă contravaloarea vaccinului pentru păsările proprietatea persoanelor fizice.2) Supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge /seruri recoltate pentru controlul imunității în pseudopesta aviară.

(la 13-06-2003,
Litera a. din Capitolul I, Secțiunea a III-a, Anexă a fost modificată de Articolul 1 din ORDINUL nr. 381 din 9 iunie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 417 din 13 iunie 2003
)
… b.Profilaxia sanitară veterinară specifică a unor boli din lista "B" a O.I.E.

1	2	3	4	5
1	ANTRAX	Vaccinarea speciilor receptive din zona Deltei Dunării și restul teritoriului este obligatorie și se efectuează în conformitate cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002.		M.A.A.P. suportă contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare în Delta Dunării și a manoperei de vaccinare în restul teritoriului.
2	RABIA (Turbarea) B – 058	1. Vaccinarea orală a vulpilor în perimetre stabilite, în funcție de situația epidemiologică, conform Programului de vaccinare antirabică orală a vulpilor în zonele epizootologice nr. 139909-02 04 2001 aprobat de conducerea MAAP.2. Se efectuează vaccinarea generală a câinilor și pisicilor în vârstă de peste 3 luni o dată pe an, în lunile octombrie-decembrie, și vaccinări de completare.Se efectuează vaccinarea loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau postinfectios, în zone rabigene stabilite de direcțiile sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București.		1. Vaccinarea orală a vulpilor se efectuează de două ori pe an în lunile februarie-martie și noiembrie-decembrie, contravaloarea vaccinului fiind suportată de către MAAP.2. M.A.A.P. suportă contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rablei a câinilor și pisicilor proprietatea persoanelor fizice din mediul rural, precum și a manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau postinfectios, în zone rabigene stabilite de direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București.

… … II.Acțiuni generale de medicină veterinară preventivă, de protecția și bunăstarea animalelor și protecția mediului

1	2	3	4	5
1	INSTITUIREA ȘI RESPECTAREA MĂSURILOR GENERALE de PROFILAXIE	Control permanent privind:– aplicarea și RESPECTAREA normelor sanitare veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic;– accesul în ferme sau unități;– livrări de animale și produse;– condiții de igienă din. adăposturi, spații de prelucrare și incinte;– asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare;– atestări medicale privind sănătatea personalului;– amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;– potabilitatea apei;– salubritatea furajelor;– instituirea și respectarea condițiilor de carantină profilactică;– starea de sănătate a animalelor din zona de protecție a unităților industriale specializate și instituțiilor sanitare veterinare;– condițiile sanitare veterinare din târguri, baze și alte locuri de aglomerare temporară a animalelor;– mișcarea efectivelor de animale;– importul, exportul și tranzitul de animale, produse de origine animală, furaje și alte mărfuri care pot fi purtătoare de contagiu;– protecția animalelor pentru asigurarea stării de sănătate și a capacității de producție;– protecția mediului.	Control și supraveghere privind:	– Tehnologiile privind creșterea animalelor și sanitare veterinare pe specii.– Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată art. 17.– Legea zootehniei nr. 72/2002,– Ordinul MAIA nr. 76/1979.– Ordinul MS nr. 981/1994.– Norme și măsuri sanitare veterinare partea II-a.– HG 267/1991, HG nr. 794/1993.– Legea protecției mediuluinr. 137/1995.– Ordinele MAAP nr. 373/2001; 475/2001; 476/2001; 495/2001; 498/2001; 504/2001; 20/2002; 21/2002; 22/2002; 23/2002;– HG nr. 100/2002; 118/2002.– Alte reglementări în vigoare.– Se identifică și apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale.
1	INSTITUIREA ȘI RESPECTAREA MĂSURILOR GENERALE de PROFILAXIE		– vânzările și cumpărările DE animale;– aplicarea și respectarea condițiilor de carantină profilactică;– respectarea regulilor de igienă privind creșterea animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;– controlul privind respectarea interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi.
2	BUNĂSTAREA ANIMALELOR	I BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUIa). controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport și a containerelor pentru animale și alte viețuitoare de interes veterinar a condițiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de activități (ventilație, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare;b). controlul densității de încărcare a animalelor și altor viețuitoare de interes veterinar în mijloace de transport în funcție de specie, vârstă, greutate, categorie de producție, mărimea corporală și stare fiziologică;c). controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea și descărcarea animalelor în și din mijloacele de transport;d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare și îngrijire a animalelor și a altor viețuitoare de interes veterinar în timpul transportului acestora;e). controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în timpul transportului la: bazele de recepție, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire la transfer și la descărcarea acestora din mijloacele de transport;f). controlul identificării și înregistrării animalelor și a altor viețuitoare de interes veterinar destinate transportului la încărcare, în timpul transportului, în bazele de recepție, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire și transfer și la descărcarea animalelor;g). controlul înregistrării transportatorilor de animale și a altor viețuitoare de interes veterinar și a mijloacelor de transport a animalelor precum și a autorizării acestora de către autoritatea veterinară competentă;h). controlul documentelor de origine și veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;i). controlul autorizației de transport, a scrisorii de garanție, a planului de rută și a celorlalte documente însoțitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore;j). controlul punctelor de oprire și transfer pentru transportul de animale și alte viețuitoare de interes veterinar, sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația în vigoare (autorizație veterinară, condiții de sănătatea animalelor și igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.)k). evidența mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru transportul animalelor și a altor viețuitoare de interes veterinarl). evidența transportatorilor de animale autorizați de autoritate veterinarăm). evidența transporturilor de animale interne și internaționale cu origine sau destinație în județul respectiv.II BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAȚIIa). evaluarea sistemelor de creștere a animalelor în funcțiile de criteriile stabilite de ANSV și evidența semestrială a acestorab). controlul respectării normelor de igienă privind adăposturile, instalațiile și sistemele din dotarea acestora, sisteme de furajare, adăpare, de supraveghere și inspecție veterinară;c). controlul asigurării condițiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenți de aer), ventilație, densitate de cazare și a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;d). controlul libertății de mișcare a animalelor.		1. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificările și completările ulterioare2. HG nr. 267/1991 privind aderarea României la Convenția Europeană privind protecția animalelor în transportul internațional, publicată în Monitorul Oficial nr. 111 din 22.05.1991;3. Ordinul MAIA nr. 114/1975, partea a II-a, capitolul 2 "Norme și măsuri sanitare veterinare"4. Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor în timpul transportului având ca bază Directiva 91/628/CEE, Regulamentul 1255/97/CE, Regulamentul 398 R/0615/ CE, Regulamentul 398 R/0411/CE5. Notă tehnică a ANSV nr. 38376/1993 privind condiții sanitare veterinare de transport și sănătate pentru vacile de lapte importate din țările vest europene6. Recomandarea CER 90/5 și R90/1 privind transportul bovinelor și ovinelor;7. Ordinul MAA nr. 170/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare pentru protecția animalelor pe timpul transportului;8. HG 1247/2002 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare9. Protocolul oficial 39294/3/848/1993 între ANSV și Direcția medicală din Ministerul Transporturilor privind colaborarea în domeniul veterinar. 10. Ordinul MAA nr. 11/1998 privind Norma sanitară veterinară referitoare la prerogativele și responsabilitățile medicale veterinare din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, alte ministere și unități centrale ce au structuri veterinare altele decât MAA 11. Ordinele MAAP nr:414/2001; 74/2002.1. Ordinul MAA nr. 24/1982 ce aprobă "Tehnologiile de producție pentru animale"2. Ordinul MAA nr. 55/1982 ce aprobă "Tehnologiile sanitare veterinare pentru animalele crescute în fermă"3. Ordinul MAA nr. 168/13.09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă:4. Ordinul MAA nr. 169/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare privind protecția vițeilor; 5. Ordinul MAA nr. 171/13. 09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecția purceilor;5. Norma sanitară veterinară privind protecția găinilor ouătoare ținute în baterii;6. Ordinul MAIA nr. 76/1985 privind normativul veterinar pentru proiectarea, amplasarea construirea și dotarea obiectivelor zootehnice și a celor de industrie alimentară,7. Legea nr. 40/1975privind creșterea și ameliorarea animalelor;8. Ordinul MAA 6/1978 ce aprobă "Tehnologia sanitară veterinară pentru unitățile industriale de creștere a păsărilor".9. HG 1247/2002 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare
3	PROTECȚIA ANIMALELOR	I. PROTECȚIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERIIa). controlul, evidența și existența autorizațiilor veterinare pentru proiectarea, construirea și dotarea abatoarelor și punctelor de tăiere;b). controlul atestării veterinare a îndeplinirii de către animale a condițiilor pentru a fi tăiate sau ucise;c). controlul și existența condițiilor de descărcare, mișcare și cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containered). controlul și evidența condițiilor de contenție, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine și păsări;e). controlul și evidența procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;f). controlul și evidența procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum și a embrionilor de pasăre;g). supravegherea și evidența tăierilor rituale religioase;II. PROTECȚIA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATEa). controlul asigurării condițiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă, etc., din grădinile zoologice, rezervații naturale, parcuri zoologiceb). evidența rezervațiilor sau parcurilor naturale, a grădinelor zoologice și parcurilor zoologice urbane și a speciilor de animale existente în acesteaIII. PROTECȚIA ANIMALELOR din FAUNA SĂLBATICĂ SAU PE CALE DE DISPARIȚIEa). controlul prohibiției sezoniere privind vânatul și pescuitulb). supravegherea privind principalele boli diagnosticate la animale din fauna sălbaticăc). evaluarea acțiunilor de hrănire de necesitate a animalelor sălbatice din speciile necarnivored). evidența faunei sălbatice existente și a bolilor diagnosticate la acesteaIV. PROTECȚIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU în ALTE SCOPURIa). evidența laboratoarelor ori a institutelor în care se manipulează germeni patogeni sau organisme modificate genetic și în care se realizează experimente pe animaleb). evidența metodelor de experimentare utilizatec). evidența speciilor și numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare		1. Ordinul MAA nr. 172/13.09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul tăierii sau a uciderii;2. Ordinul MAIA nr. 76/19853. Ordinul MAIA nr. 114/1975. Partea a III-a, cap. II, partea a IV-a, cap. I, II, partea a V-a;4. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificările și completările ulterioare5. Legea nr. 41/1975privind tăierea animalelor. 6. Legea zootehniei nr.72/2002.1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr. 211 DIN 12.08.19942. HG 1247/2002 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare.1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată ÎN Monitorul Oficial nr. 211 din 12.08.1994.2. Ordonanța Guvernuluinr. 37/2002 pentru protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 02.02.2002
4	EXPERTIZA PAJIȘTILOR NATURALE ȘI A PĂȘUNILOR	Supraveghere înainte de începerea sezonului de pașunat/recoltare și ulterior periodic atât a PĂȘUNILOR, pajiștilor, cât și A drumului de acces pentru animale, sub raportul:a. prezenței biotopilor pentru paraziți și gazde intermediare;b. prezenței plantelor toxice sau potențial toxice;c. prezenței îngrășămintelor chimice sau pesticidelor;d. prezenței resturilor metalice sau a cadavrelor;e. modului de utilizare a suprafețelor (specii și grupe de vârstă, succesiunea acestora);f. surselor de apă după pajiști și pășuni.	Se stabilesc măsuri privind:a. desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora;b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede;c. eliminarea corpurilor străine;d. eliminarea plantelor toxice;e. modul de utilizare a pășunei/pajiștei și furajelor recoltate de pe acestea.	– Se identifică ȘI apreciază pe număr de acțiuni și efective de animale, pe specii și categorii de vârstă.
5	EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR care AU CONTRIBUIT la APARIȚIA UNOR SITUAȚII morbide	Supravegherea prin examene de laborator în toate episoadele MORBIDE sau de mortalitate, în CARE sunt incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice și minerale etc.)		1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.2. Probele se examinează la LSVSJ și după caz LA IDSA: botanic, organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate.
6	ACȚIUNI PROFILACTICE de:– DECONTAMI- NARE– DERATIZARE– DEZINSECȚIE	– Controlul executării în fermele gospodărești a două acțiuni generale DE decontaminare și deratizare:– primăvara și toamna.– în lăptarii, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecțiilor și platforme de gunoi, se fac dezinsecții săptămânale, în funcție de intensitatea invaziei.– în unitățile zootehnice de tip industrial și fermele cu porcine și păsări, acțiunile DDD se execută în tot cursul anului, fluxul tehnologic de producție.– în industria alimentară, unitățile și locurile autorizate în care se prelucrează și valorifică produse de origine animală, operațiunile DDD se înscriu în programele de igienizare și se execută, cel puțin o dată pe săptămână.	În cazuri de necesitate și la cerere.	Norme și măsuri sanitare veterinare, partea V, pag. 631-674 Ordin MAAP nr. 373/2001Lucrările DDD se execută numai de către personal autorizat.Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu și zonele de protecție în jurul unităților. în situații de necesitate, acțiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare.Acțiunile profilactice de decontaminare, deratizare și dezinsecție se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului.Atestarea eficienței decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de LSVSJ sau IDSA.
7	CONTROLUL PRIVIND IGIENA VETERINARĂ	1 – Controlul aplicării și respectării normelor sanitare veterinare, privind:– colectarea, transportul și prelucrarea industrială a cadavrelor de animale, resturilor și deșeurilor de origine animală;– amenajarea și folosirea cimitirelor de animale, puțuri seci și crematoriilor;– igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor și deșeurilor, după ridicarea și evacuarea acestora;2 – Controlul privind organizarea în mod corespunzător a acțiunilor de:– strângere a câinilor comunitari și supranumerari;– sterilizarea chirurgicală sau biologică a câinilor comunitari și supranumerari;– eutanasia câinilor bolnavi comunitari și supranumerari;		– Norme și măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap. III, pag. 157-163.Organizarea și efectuarea acestor acțiuni revin autorităților administrației publice locale, formațiilor specializate, conducătorilor de unități și cetățenilor.– Norme și măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap. III, pag. 124-146.– Norma metodologică comună MF și MAA nr. 5415 și 41540/1993, modificată cu nr. 8098/1994.– Se identifică și apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale.

…

+
Secţiunea a IV-a1.Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode și metodologii de diagnostic. … 2.Activitatea de evaluare a legislației sanitare veterinare românești și elaborarea noii legislații veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene. … 3.Activități în domeniul cercetării sănătății animalelor și mediului, a diagnosticului bolilor la animale. … 4.Activitate de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar veterinar. … 5.Instruire specialiști din DSV și LSVS județene de către specialiști din ANSV, IDSA, IISPV și ICSPBMV. … 6.Perfecționarea continua a specialiștilor din ANSV, IDSA, IIPSV, ICSPBMV, DSV și LSVS județene în țara și străinătate. … 7.Analize epidemiologice, de statistica medicală veterinara, analiza de risc și prognoze sanitare veterinare și protecția consumatorului. … 8.Acțiuni de instruire, informare și educație sanitară veterinara a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor. … 9.Monitorizarea activităților și situației sanitare veterinare la nivel local, județean, al institutelor centrale de profil și Administrației Centrale Veterinare astfel:

1	2	3	4	5
1	MONITORIZAREA BOLILOR INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV a CELOR TRANSMISIBILE LA OM	– Prelucrarea statistică a activități de supraveghere prin examene de laborator a bolilor la animale.– Prelucrarea statistică a activităților de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.– Elaborarea de analize epidemiologice și de risc privind animalele de import, la solicitarea ANSV.		Se execută la IDSA.
2	MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ECOPATOLOGIE, ȘI LISTAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR	Monitorizarea DATELOR obținute la nivelul DSVJ și raportarea semestrială la IDSA și IISPV.1. La nivelul DSVJ, monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurătorse va face pe circumscripții și localități.2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSJ ȘI IDSA:– semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se va monitoriza arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului și gradul DE poluare.
3	MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ	Rezultatele examenelor DE laborator obținute la LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării
4	MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ȘI SĂNĂTĂȚII PUBLICE	Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală ȘI furaje se realizează de I.I. S.P.V București și se raportează trimestrial la A.N.S.V
5	MONITORIZAREA REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV a CELOR TRANSMISIBILE LA OM	– Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, s.A.), izolate la IDSA și LSVS județene;– înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența la antibiotice.– Prelucrarea statistică a activității DE supraveghere a modificărilor anatomopatologice cu ocazia sacrificărilor de animale		Se execută la IDSA.
6	MONITORIZAREA ȘI INVESTIGAȚII de LABORATOR A MODIFICĂRILOR ANATOMOPATOLOGICE CONSTATATE CU OCAZIA SACRIFICĂRILOR DE ANIMALE			Se trimit probe de țesuturi și organe la LSVS județene de la locurile de sacrificare a animalelor.

… +
Secţiunea a V-aEXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ȘI A FURAJELOR PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂȚII PUBLICE ȘI SĂNĂTĂȚII ANIMALELORA.DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE) PRIN MANIPULAREA ȘI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr. crt.	Boala (cod OIE)	Strategia și conduita de execuție în abatoare/în gospodăria populației	Precizări tehnice
0.	1.	2.	3.
1.	TRICHINELOZA (B – 255)	Carnea proaspătă și produsele din carne proaspătă provenite de la animale receptive, se admit pentru consum uman numai după efectuarea examenului trichineloscopic de către medici veterinari de stat, alți medici veterinari desemnați de autoritatea competentă sau personal calificat sub directa supraveghere a medicului veterinar, conform legislației în vigoare.Examenul trichineloscopic se efectuează la:– fiecare porc tăiat– fiecare carcasă de vânat (mistreț, urs) carnea și produsele crude din carnea de porc sau vânat aduse în piețe și alte locuri de desfacere autorizate– fiecare carcasă de cal– fiecare carcasă de nutrie– cărnurile provenite de la alte specii de animale receptive.	Recoltarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare.Examenul trichineloscopic*) se efectuează în circumscripțiile sanitare veterinare, circumscripțiile sanitare veterinare pentru controlul produselor de origine animală, laboratoarele DSV județene, IISPV, precum și în laboratoarele de trichineloscopie autorizate.Examenul pentru decelarea trichinelozei se efectuează prin:– examen trichineloscopic direct– metoda digestiei artificiale– metoda digestiei artificiale pe probe colective– metoda digestiei pe probe colective cu agitație mecanică (tehnica de izolare prin filtrare)– metoda digestiei pe probe colective utilizând un agitator magnetic– metoda de digestie automatică pe probe colective de până la 35 gCărnurile la care se decelează T. spiralis, se supun următoarelor sancțiuni:– carnea, organele și subprodusele se confiscă și se denaturează dacă prezintă infiltrații seroase și marasm;– carnea, organele și subprodusele cu caracteristici organoleptice normale se admit în consum după ce se sterilizează prin congelare sau fierbere conform prevederilor normei sanitare veterinare în vigoare; în situațiile în care nu sunt posibilități de sterilizare prin fierbere sau congelare, carnea se confiscă și se denaturează.– grăsimea internă și externă se poate da în consum indiferent de gradul de infestație, numai după sterilizare prin topire.Masa gastrointestinală, după prelucrare obișnuită, poate fi folosită fără restricții.Toate cazurile de trichineloză constatate de către medicii veterinari care au efectuat expertiza cărnii, se comunică la Direcțiile Sanitare Veterinare din județul de proveniență a animalelor. Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului trichineloscopic se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare.
2.	CISTICERCOZA (B – 252)	Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecției imediat după tăiere.Se inspectează fiecare carcasă de bovine, porcine, ovine, caprine și iepure, destinate consumului uman.	Inspecția carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alți medici veterinari desemnați de autoritatea competentă.Carnea infestată se supune următoarelor sancțiuni:– în cazul infestației masive sau dacă musculatura prezintă modificări organoleptice se confiscă și se denaturează– în cazul infestației slabe, se dă în consum condiționat după tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când caracterele organoleptice ale cărnii, organelor și subproduselor sunt normale.Grăsimea de porc se topește la 100° C după care se dă în consum.Masa gastrointestinală dacă nu prezintă chiști în musculatură, se dă în consum fără restricții.Toate cazurile de cisticercoză constatate, se comunică la Direcțiile Sanitare Veterinare de către medicii veterinari care au efectuat inspecția cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum și la Direcțiile Sanitare Veterinare din județele de proveniență a animalelor, conform sistemului rapid de alertă.
3.	ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) (B – 053)	Carnea și organele provenite de la animalele receptive se supun inspecției după tăiere.Se inspectează fiecare carcasă și organele de bovine, porcine și ovine destinate consumului uman.	Inspecția carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alți medici veterinari desemnați de autoritatea competentă.Carnea și organele infestate se supun următoarelor sancțiuni:– se confiscă și se denaturează în cazul prezentei chiștitor hidatici în musculatură și organe,– organele cu infestație slabă se dau în consum după extirparea porțiunilor parazitate. Grăsimea se dă în consum fără restricții.
4.	LISTERIOZA (C-611)	Bovinele, porcinele și ovinele se supun inspecției ante și post mortem.În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat.	Inspecția ante și post mortem se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar decătre medici veterinari de stat sau alți medici veterinari desemnați de autoritatea competentă.Probele se trimit la la laboratorul DSV sau IISPV și se examinează prin inoculări în medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 °C) timp de o săptămână.
5.	SALMONELOZA (C-620)	Tineretul bovin, porcinele și păsările se supun inspecției ante și post mortem.– La tineretul bovin și porcinele care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte, se recoltează pentru examen bacteriologic: os lung, splină, porțiuni de ficat sau alte zone cu leziuni.– De la păsări se recoltează carcase întregi:– trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul tăierilor normale,– zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte.	Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.Probele recoltate se trimit la laboratorul DSV sau IISPV.Sancțiuni:În cazul contaminării de profunzime (septicemie, bacteremie) carnea și organele se confiscă în totalitate și se dirijează pentru prelucrarea în făină furajeră sau se denaturează. Subprodusele necomestibile se transformă în făinuri proteice sau, după caz, se prelucrează industrial, după o prealabilă dezinfecție.În cazul contaminării de suprafață a carcaselor sau organelor sau în cazul cărnii și subproduselor comestibile provenite de la animalele sănătoase dar suspecte de contaminare se confiscă organele iar carnea și grăsimile se dau în consum condiționat după sterilizare prin căldură.
6.	TUBERCULOZA (B-105)	Bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun inspecției ante mortem și dacă nu s-au constatat semne clinice specifice acestea se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz contrar animalele se dirijează către sala sanitară. La examenul post mortem se examinează inclusiv ganglioni limfatici ai capului și organelor.Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și ganglioni limfatici aferenți. în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau serologice, la care după tăiere prin inspecția post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni:– submaxilari, retrofaringieni, bronhici;– mediastinali, eventual și mezenterici (dacă sunt măriți în volum), portali și retromamari.	Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni și ganglioni limfatici conform prevederilor legale.Sancțiunile de abator la carnea șiorganele mamiferelor se aplică În funcție de localizare și extinderea leziunilor și în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
6.	(B-303)	Păsările se supun inspecției individuale după tăiere, prin examinarea carcasei și organelor.în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi și organe cu leziuni (ficat, splină).	Sancțiunile de abator pentru carnea și organele de pasăre sunt următoarele:– confiscarea carcasei și organelor în caz de infecție generalizată sau de leziuni pe organe însoțite de slăbire avansată și de infiltrații În musculatură– confiscarea organelor cu leziuni și admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificări.
7.	LEPTOSPIROZA (B-056)	Bovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției individuale ante și post mortem.În caz de suspiciune se recoltează:– sânge și urină de la animalele în viață;– porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate.	Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.Probele recoltate se trimit la laboratorul DSV.Carnea și organele se supun următoarelor sancțiuni:– se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii– se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenței leziunilor degenerative numai în ficat și a examenului bacteriologic pozitiv– grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine și sângele se confiscă.– pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile.
8.	ANTRAX (B-051)	Bovinele, ovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante și post mortem.În caz de suspiciuni:– se efectuează frotiu de sânge de la animalele în viață,– se recoltează os lung și splină de la animalele tăiate.	Inspecția animalelor și carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.Probele se trimit la laboratorul DSV și/sau IDSA și IISPV.Recoltarea sângelui, organelor și efectuarea frotiurilor, inclusiv transportul lor la laborator, se realizează în condiții de securitate pentru a nu difuza materialul infecțios în mediul ambiant și pentru protecția operatorilor.În cazul confirmării prin examen de laborator, se aplică următoarele sancțiuni:– animalele în viață se izolează și tratează,– carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă și distrug.În ambele situații se iau măsuri de prevenirea infectării omului, de contaminare a altor cărnuri sau a mediului de lucru.
9.	BRUCELOZA (B-103) (B-151)	Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și iepurii se supun inspecției ante și post mortem.	Inspecția animalelor și carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.
9.	(B-152) (B-153)	În caz de suspiciune precum și de la animalele reacționate pozitiv, se recoltează:– organe de la animalele tăiate.	Probele recoltate se trimit la laboratorul DSV.Carnea și produsele comestibile se supun următoarelor sancțiuni:De la bovinele infectate:– carnea și subprodusele comestibile cu excepția ugerului, se sterilizează prin tratament termic și se dau în consum;– se confiscă și distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine și sângele;– pieile se supun dezinfecției prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare.De la porcii din efectivele cu bruceloză:– carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;– organele cu leziuni se confiscă.
10.	CAMPILO BACTERIOZA (B-104)	Bovinele, porcinele, ovinele și păsările se supun inspecției post mortem.În caz de suspiciune se recoltează:– probe de organe (ficat, splina) de la animalele cu leziuni suspecte,– probe de carne de la mamifere, iar de la păsări, carcase întregi pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeței cu campilobacterii.	Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.Probele recoltate se trimit la DSV.Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
11.	BOTULISM (C-615)	Bovinele și cabalinele se supun inspecției ante-mortem și în caz de suspiciune se recoltează probe de sânge.Din loturile de produse de origine animală se recoltează probe în caz de suspiciune.	Inspecția ante-mortem a animalelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.Probele recoltate se trimit la DSV, IISPV.Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe șoareci și testele imunologice (ELISA, RIA s.a.)
12.	RABIA (B-058)	Animalele se supun inspecției ante mortem și post mortem.De la animalele suspecte se recoltează capul întreg.	Inspecția ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar De către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.Probele se trimit la laboratorul DSV și/sau IDSA.Se aplică următoarele sancțiuni:– se confiscă animalele în întregime în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de șase zile de la mușcătura infectantă.– se confiscă capul, coloana vertebrală și locul mușcăturii în cazul când animalele au fost tăiate înainte de șase zile de la mușcătură. Restul cărnii și subprodusele comestibile se dau în consum fără restricții.
13.	PARAZITOZE LA PEȘTI	Fiecare lot de pește, icre și lapți se supun examenului prin inspecție vizuală.Se recoltează probe din fiecare lot de pește, icre și lapți.	În scopul detectării și îndepărtării paraziților vizibili, medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă, vor supune peștele și produsele de pescărie unei inspecții vizuale, înainte de prelucrare sau comercializare. Peștii sau părțile din pește infestate cu paraziți nu trebuie comercializate pe piață pentru consum uman și vor fi dirijate pentru prelucrare în făină proteică sau distrugere.Peștele cu formațiuni parazitare în țesuturile comestibile profunde care nu prezintă modificări organoleptice și aspect respingător se poate valorifica conform prevederilor legale în vigoare. Se exclude din consum peștele cu formațiuni parazitare în profunzime care produc modificări organoleptice și aspect respingător.Peștele poate fi admis în consum fără restricții dacă formațiunile parazitare sunt situate strict la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale și acestea se pot îndepărta în totalitate.

… B.SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂȚILOR CARE PRELUCREAZĂ, DEPOZITEAZĂ ȘI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ SAU FURAJE

Nr. crt.	UNITATEA	CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
		PRIN INSPECȚIE Frecvența	PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR*)
		PRIN INSPECȚIE Frecvența	Natura probei	Frecvența recoltării probelor pentru examenele de la litera C din program	Precizări tehnice
0.	1.	2.	3.	4.	5
1.	Abatora) de capacitate mare peste 20 UVM/ săptămânăb) capacitate mică	Pe toată perioada activității	țesut muscular, organe (ficat rinichi, splina, ganglioni).Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli și Salmonella	O dată pe lună pentru fiecare specie.Conform programelor specifice.	– În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.
2.	Abator de păsăria) de capacitate mare peste 150000 păsări/anb) capacitate mică	Pe toată perioada activității	țesut muscular, organe.Probe de pe suprafața carcaselor pentru testarea E. coli și Salmonella	O dată pe lună pentru fiecare specie.Conform programelor specifice.
3.	Depozit frigorifica) de capacitate mare peste 500 toneb) capacitate mică	Pe toată perioada activității	Produse antrepozitate	O dată pe lună pentru fiecare categorie de carne, pe specii.	– În cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
4.	Depozit frigorific cu sală de tranșare	Pe toată perioada activității	Materii prime recepționate Produse finite	O dată pe lună pentru fiecare sortiment.
5.	Unități pentru prelucrare a cărnii și a subproduselor comestibilea) de capacitate mare peste 5 tone/ săptămânăb) capacitate mică1. unități de tranșare carne2. unități pentru produse din carne tratate termic în membrane, în recipienți ermetic închiși3. unități de fabricație salamuri crude-uscate4. unități pentru producerea cărnii preparate (unități tip carmangerie, unități pentru producerea de semipreparate culinare din carne și mixte)5. unități prelucrare membrane naturale	Pe toată perioada activității	materii primeproduse finite	O dată pe lună pentru fiecare categorie de carne, pe specii.O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
6.	Unități depozitare, tranșare, prelucrare vânat	Pe toată perioada activității	Materii prime recepționate Produse finite	O dată pe lună pentru fiecare categorie de carne, pe specii
7.	Depozit pentru subproduse necomestibile brute de origine animală (piei, lână, păr, coarne, ongloane, pene, puf)	Trimestrial	Produse recepționate		– În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.
8.	Punct de colectare produse din pescuit/ cherhană	Lunar și în sezon ori de câte ori este necesar	Produse recepționate	O dată pe lună.
9.	Antrepozit frigorific pentru produse din pescuit	Pe toată perioada activității	Produse depozitate	O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
10.	Unități pentru prelucrarea produselor din pescuit	Pe toată perioada activității	Materii primeProduse finite	O dată pe lună pentru fiecare specieO dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.	– În cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
11.	Punct pentru desfacerea peștelui și produselor din pescuit	Ori de câte ori se consideră necesar	Peste și produse din pescuit	O dată pe lună pentru fiecare specie și categorie de produse.
12.	Punct de colectare batracieni, crustacee, gasteropode	Lunar și în sezon ori de câte ori este necesar	Produse recepționate	O dată pe lună pentru fiecare specie.
13.	Unitate de prelucrare batracieni, crustacee, gasteropode, fructe de mare	Lunar și în sezon ori de câte ori este necesar	Materii primeProduse finite	O dată lună pentru fiecare specie.O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
14.	Centru de colectare, răcire și depozitare a laptelui	Lunar*)	Lapte materie primă recepționat	Într-un an vor fi acoperite toate rutele de colectare.
15.	Fabrica de produse lactatea) capacitate mare peste 2.000.000 l/anb) capacitate mică	Pe toată perioada activității	Materii primeProduse finite	Într-un an vor fi acoperite toate rutele de colectare.O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.	*) Frecvența va fi mărită în sezonul cald.
16.	Punct de colectare și prelucrare a ouălor	Lunar	Materii primeProduse finite	O dată pe lună pentru fiecare specieO dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
17.	Unități de prelucrare a mierii de albine și a altor produse apicole	Lunar	Miere și produse apicole	O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
18.	Depozit alimentar	Lunar	Produse alimentare de origine animală	Trimestrial pentru fiecare categorie de produse.
19.	Unitate de preambalare a produselor alimentare de origine animală	Lunar	Produse alimentare de origine animală preambalate	O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.
20.	A. Unități de alimentație publică	Trimestrial și ori de câte ori se consideră că nu sunt respectate condițiile sanitare veterinare de funcționare	Materii prime de origine animală și semipreparate culinare negătite	O dată pe semestru	– În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.– În cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laboratorse vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
	B. Unități de desfacere– magazin alimentar și mixt, punct alimentar– supermarket– măcelărie– hală pentru desfacerea produselor de origine animală– laboratoare de cofetărie și patiserie	– semestrial și ori de câte ori se consideră că nu sunt respectate condițiile sanitare veterinare de funcționare– lunar– lunar– lunar– lunar	Produse alimentare de origine animalăMaterii prime de origine animală	O dată pe semestruO dată pe semestruO dată pe lunăO dată pe lunăO dată pe trimestru
	C. Cattering	Trimestrial și ori de câte ori se consideră că nu sunt respectate condițiile sanitare veterinare de funcționare	Materii prime de origine animală și semipreparate culinare negătite	Odată pe lună
21.	Unități de prelucrare industrială a cadavrelor de animale confiscate, deșeurilor și subproduselor de origine animală	Lunar	Făinuri proteice	O dată pe lună NOTĂ: Producătorul are obligația să examineze fiecare șarjă de fabricație înainte de livrare la parametrii de salubritate în laboratorul propriu sau la un laborator autorizat
22.	Stații și puncte spălare-dezinfecție a mijloacelor de transport	Trimestrial	Soluții de spălare și de dezinfecție, teste de sanitație	O dată pe trimestru
23.	Fabrici de nutrețuri combinate	Trimestrial	Materii prime furajere și nutrețuri combinate	Conform punctului D.
24.	Ferme de animale	Trimestrial	Materii prime furajere și nutrețuri combinate	Conform punctului D.
25.	Unități de producere a hranei pentru animale de companie	Trimestrial	Materii prime Produse finite	O dată pe trimestru

(la 12-02-2003,
Litera B din Secțiunea a V-a, Anexă a fost modificată de Punctul 2, Articolul 1 din ORDINUL nr. 62 din 30 ianuarie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 12 februarie 2003
)
… C.EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII

Nr. crt.	Produsul	Organoleptic	Microbiologic	Fizico-chimic
1.	Carne proaspătă și subproduse comestibile	da	Bacterioscopic/STAS 2356/82Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Clostridii sulfitoreducătoare/ g./metoda I.I.S.P.V.Determinare specie/metoda USDA-FSIS E.coli O157:H7 pentru carnea de bovină/ISO 16654Testarea carcaselor pentru E.coli și Salmonella de suprafață/metoda USDA-FSISListeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290 /1/2000	Prospețime:STAS 9065/7/74STAS 9065/8/74STAS 9065/10/75STAS 9065/11/75
2.	Carne preparată (toate sortimentele din carne care nu au suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare).	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 și 4832/92Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96Clostridii sulfitoreducătoare/g./metoda I.I.S.P.V.Determinare specie/metoda USDA-FSIS E.coli O157:H7 pt carnea de bovină /ISO 16654Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000	Prospețime:STAS 9065/2/73STAS 9065/3/73STAS 9065/8/74STAS 9065/10/75Conformitate*)
3.	Produse din carne (tratate termic în membrane, recipienți ermetic închiși precum și salamuri crude-uscate)	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 și 4832/92Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96Clostridii sulfitoreducătoare/g./metoda I.I.S.P.V.Determinare specie/metoda USDA-FSISListeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000 NTG/g./SR ISO 2293/93Proba termostatării (pentru recipienți ermetic închiși)/SR ISO 8924/95Însămânțări pe medii aerobe și anaerobe (pentru recipienți ermetic închiși)/SR ISO 8924/95	Prospețime:STAS 9065/7/74Conformitate*)
4.	Pește proaspăt	da	Examen bacteriologic de prospețime prin însămânțări din profunzimea maselor musculare pe mediile uzuale./STAS 12922/1/90Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V.Vibrio parahaemolyticus/25 g/SR ISO 8914/92	Prospețime:STAS 9065/8/74STAS 6513/78
5.	Pește preparat (care nu a suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare)	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92Bacterii coliforme/g./STAS 12922-2/91Vibrio parahaemolyticus/25 g/SR ISO 8914/92Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91Drojdii și Mucegaiuri/g/STAS 12964/91	Prospețime:STAS 6513/78STAS 6510/74
6.	Produse din pește	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Bacterii coliforme/g./STAS 12922-2/91Stafilococi coagulazo pozitivi/g. /SR ISO 6888/92Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V.N.T.G./g. /STAS 12922-4/91	Prospețime:STAS 6513/78Conformitate*)
7.	Icre, lapți și produse din icre și lapți	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Stafilococi coagulazo pozitivi/g. /SR ISO 6888/92Bacterii coliforme/g./SR ISO 6888/92Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V.	Prospețime:STAS 6513/78STAS 6510/74Conformitate*)
8.	Moluște, batracieni, gasteropode, crustacee	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Clostridii perfringens/g./EN 13401/99Escherichia coli/g./STAS 12922-3/91 N.T.G./g./STAS 12922-3/91	Prospețime:STAS 9065/8/74STAS 6513/78
9.	Lapte crud (materie primă)	da	NTG/g./SR ISO 4833/94Bacilus cereus/SR ISO 7923/97Bacterii anaerobe sporogene gazogene (Weinzirl)/STAS 6349/5-80Testul pentru mastita (CMT)/STAS 6349/8-80Substanțe inhibitoare/Normă s.v. preluată după Directiva CEE 91/180Celule somatice./SR ISO 13366-1/98	Prospețime:STAS 6353/75Conformitate*)
10.	Lapte consum, produse lactate și subproduse din lapte tratate termic	da	N.T.G./g./SR ISO 4833/94Bacterii coliforme/g./SR ISO 5541-1/94 și 5541-2/94Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000Drojdii și Mucegaiuri/g (pentru brânzeturi)/STAS 12964/91	Prospețime:STAS 6348/76Conformitate*)
11.	Produse lactate din lapte netratat termic	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000Bacterii coliforme/g./SR ISO 5541-1/94 și 5541-2/94Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92Drojdii și Mucegaiuri/g (pentru brânzeturi)/STAS 12964/91	Prospețime:STAS 6350/74STAS 9952/2/82STAS 9952/6/82Conformitate*)
12.	Ouă consum și produse pasteurizate din ouă	da	Salmonella/50 g./SR EN 12824/2001Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 și 4832/92Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92N.T.G./g./SR ISO 4833/94	Prospețime:STAS 8201/82STAS 6353/75Conformitate*)
13.	Miere de albine	da	B. larvae Drojdii și Mucegaiuri/g/STAS 12964/91	Conformitate*)
14.	Preparate și semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală	da	Salmonella/25 g./SR EN 12824/2001Listeria monocytogenes/25 g/SR ISO 11290/1/2000Bacterii coliforme/g./SR ISO 4831/92 și 4832/92Escherichia coli/g./SR ISO 7251/96 Stafilococi coagulazo pozitivi/g./SR ISO 6888/92Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V. N.T.G./g./SR ISO 4833/93	Prospețime:STAS 9065/7/74Conformitate*)

… D.SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIȚIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ȘI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

Nr. crt.	Produsul	Frecvența controlului	Organoleptic	Microbiologic	Fizico-chimic
1.	Apă potabilă	Lunar Conform prevederilor Legii nr. 458/2002	da	N.T.G./ml la 22°C-5 zile și la 37°C-2 zile/STAS 3001/91Bacterii coliforme/100 ml la 35°C-2 zile/STAS 3001/91Escherichia coli/100 ml la 45°C-2 zile/STAS 3001/91Streptococi fecali/100 ml la 37°C-2 zile/STAS 3001/91Clostrridii sulfitoreducătoare/20 ml la 37°C-5 zile/STAS 3001/91	Conformitate: Legea 458/2002
2.	Aditivi (nitrați, nitriți, polifosfați) inclusiv sare alimentară și condimente	Lunar	da	Salmonella/25 g. (pentru sare)/SR EN 12824/2001Bacterii coliforme/g. (pentru sare)/SR ISO 4831/92 și 4832/92Clostrridii sulfitoreducătoare/g. (pentru sare) /metoda I.I.S.P.V.Stafilococ coagulazo pozitivi/g. (pentru sare)/SR ISO 6888/92	Conformitate*)
3.	Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală	Lunar	da	N.T.G./cm2./SR ISO 4833/93Bacterii coliforme/18 cm2.) /SR ISO 4831/92 și 4832/92Drojdii și Mucegaiuri/cm2/STAS 2964/91
4.	Apă de suprafață (bazine piscicole și ape curgătoare)	Trimestrial Conform HG nr. 100/2002	da	Escherichia coli/dm3pentru categoria I**)Nu se normează pentru categoria II și III	HG 100/2002

*) în funcție de cerințele normativului tehnic (STAS, SF, SP, etc.) **) conform STAS 4706/74 se admite maxim 100.000 de E.coli/dmc (metoda de analiza conform STAS 3001/71). … E.EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERAȚIUNILOR DE IGIENIZARE

Nr. crt.	Examene	Frecvența controlului*)	Microbiologic	Fizico-chimic
1.	Teste de sanitație	Lunar	N.T.G./cm2.Bacterii coliforme/10 cm2 sau pe 5 ml lichid de spălare sau pe 500 ml capacitate în funcție de obiectivul controlat – Conform instrucțiunilor IISPV
2.	Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, păsări din abatoare	Lunar	Escherichia coli generică/cm2 (ml) – Program ANSV 78323/98Salmonella/cm2 – Program ANSV 74032/99
3.	Controlul eficienței acțiunilor DDD	Lunar	Teste de sanitație și programe specifice

NOTĂ: Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluție 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic. *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa controlului va fi marita până la obținerea de rezultate corespunzătoare … F.EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Nr. crt	Grupa de furaje	Unitățile controlate	Examene de laborator	Frecventa recoltarii probelor*)
1.	Nutreturi de volum	Ferme	Conform prevederilor Norma sanitară veterinara aprobată prin Ord. MAAP 294/02	O dată pe trim.
2.	Nutreturi suculente	Ferme	Conform prevederilor Norma sanitară veterinara aprobată prin Ord. MAAP 294/02	O dată pe trim.
3.	Fainuri proteice de origine animala (făina de carne, de sânge, de oase, de peste)	Unități furnizoare	Conform prevederilor Norma sanitară veterinara aprobată prin Ord. MAAP 294/02	O dată pe luna
4.	Nutreturi combinate	Unități producătoare de nutret combinat	Conform prevederilor Norma sanitară veterinara aprobată prin Ord. MAAP 294/02	O dată pe trim.
5.	Hrana uscata și/ sau umeda pentru animale de companie	Unități producătoare	Conform prevederilor Norma sanitară veterinara aprobată prin Ord. MAAP 294/02	O dată pe luna

(la 12-02-2003,
Litera F. din Sectiunea a V-a , Litera A. , ANEXA a fost modificată de Punctul 3, Articolul 1 din ORDINUL nr. 62 din 30 ianuarie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 12 februarie 2003
)
…

G.EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ȘI APA

Grupa și denumirea	Compușii	Specia de animale/ categoria de vârstă		Loc de recoltare	Substratul(rile) care se recoltează	Numărul minim de probe recoltate (care va fi defalcat pe trimestre și luni)
Grupa A – Substanțe cu efect anabolizant și substanțe neautorizate
A.1 Stilbene și derivați	DES Hexoestrol Dienoestrol	bovine	– viței	fermă – animale vii	urină	0,04% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		urină	0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		urină	0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		cabaline			urină	0,05% din efectivul de cabaline
		bovine	– viței	abator – animale tăiate	urină, bilă, ficat	0,03% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		urină, bilă, ficat	0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		urină, bilă, ficat	0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			urină, bilă, ficat	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			urină, bilă, ficat	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			urină, bilă, ficat	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			urină, ficat	0,3% din numărul de cabaline
		păsări(*)		fermă și abator	bilă, ficat, furaje(*)	0,05% din producția de carne (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	bilă, ficat	0,5% din producția de carne (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	bilă, ficat	0,5% din producția de carne (kg) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,08% din producția de pește (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.2 Substanțe tireostatice	-2-metiltiouracil	bovine	– viței	abator – animale tăiate	glandă tiroidă, mușchi	0,03% din numărul de viței tăiați în anul precedent
	-2-tiouracil		– viței		glandă tiroidă, mușchi	0,03% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		glandă tiroidă, mușchi	0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		glandă tiroidă, mușchi	0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			glandă tiroidă, mușchi	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			glandă tiroidă, mușchi	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			glandă tiroidă, mușchi	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			glandă tiroidă, mușchi	0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)			mușchi	0,05% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	mușchi	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi	0,5% din producția de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.3 Steroizi	Oestradiol Testosteron Nortestosteron Trenbolon Melengestrol acetat	bovine	– viței	fermă – animale vii	ser, urină	0,04% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		ser, urină	0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		ser, urină	0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		cabaline			ser, urină	0,05% din efectivul de cabaline
		bovine	– viței	abator – animale tăiate	ser, urină, bilă, țesut gras	0,03% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		ser, urină, bilă, țesut gras	0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		ser, urină, bilă, țesut gras	0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			ser, urină, bilă, țesut gras	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			ser, urină, bilă, țesut gras	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			ser, urină, bilă, țesut gras	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			ser, urină, țesut gras	0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	ser, bilă, țesut gras, furaj	0,05% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	bilă, ficat	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	bilă, ficat	0,5% din producția de carne vânat (kg) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,08% din producția de pește (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.4 Lactone ale acidului rezorcilic	Zeranol	bovine	– viței	fermă – animale vii	urină	0,04% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		urină	0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		urină	0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		cabaline			urină	0,05% din efectivul de cabaline
		bovine	– viței	abator – animale tăiate	urină, bilă	0,03% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		urină, bilă	0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		urină, bilă	0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			urină, bilă	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			urină, bilă	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			urină, bilă	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			urină	0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	bilă	0,05% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	bilă	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	bilă	0,5% din producția de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.5 Substanțe beta agoniste	Clenbuterol	bovine	– viței	fermă – animale vii	urină	0,04% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		urină	0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		urină	0,04% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		cabaline			urină	0,2% din efectivul de cabaline
		bovine	– viței	abator – animale tăiate	urină, ficat	0,03% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		urină, ficat	0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		urină, ficat	0,03% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			urină, ficat	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			urină, ficat	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			urină, ficat	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			urină, ficat	1% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
A.5 Substanțe beta agoniste	Clenbuterol	păsări(*)		fermă și abator	ficat	0,05% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	ficat	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	ficat	0,5% din producția de carne vânat (kg) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanțe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90	Cloramfenicol	bovine	– viței	abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,1% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,2% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări(*)		fermă	ouă	0,05% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,5% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,2% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,5% din producția de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanțe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90	Dimetridazol	bovine	– viței	abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de viței tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,1% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,2% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări(*)		fermă	ouă	0,05% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,5% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,2% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,5% din producția de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
A.6 Substanțe incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90	Nitrofurani	bovine	– viței	abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de vi]ei tăiați în anul precedent
			– tineret bovin		mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent
			– vaci		mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de vaci tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,1% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,2% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări(*)		fermă	ouă	0,05% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,5% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,2% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,5% din producția de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
Grupa B – Medicamente veterinare și contaminanți
B.1. Substanțe antimicrobiene
B.1. Substanțe antimicrobiene	antibiotice, sulfamide, quinolone incl. Streptomicină	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,05% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,01% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,1% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,01% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări(*)		producător	ouă	0,05% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,7% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,5% din producția de carne de vânat (tone) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,2% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	1,0% din producția de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează: pentru Substanțe antimicrobiene la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor și pentru streptomicină din miere la IISPV.
B.1. Sulfamide	Sulfamethazina, Sulfamethina, Sulfathiazola, Sulfamethoxina, Sulfaquinoxalina	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,05% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,01% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,5% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,1% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,01% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări		producător	ouă	0,05% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,7% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,5% din producția de carne de vânat (tone) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,2% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	1,0% din producția de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.2. Alte medicamente veterinare
B.2.a. Substanțe antihelmitice	Ivermectin	bovine		abator – animale tăiate	țesut gras, ficat	0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			țesut gras, ficat	0,005% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			țesut gras, ficat	0,005% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			țesut gras, ficat	0,005% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			țesut gras, ficat	0,8% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,2% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	țesut gras, ficat	0,2% din producția de carne de vânat (tone) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,2% din producția de pește (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,012% din producția de lapte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale Dolj, Galați și Timiș.
B.2.b. Coccidiostatice	Monenzin Salinomicin	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat	0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat	0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat	0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,2% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat	0,2% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		păsări		producător	ouă	0,02% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
B.2.c. Carbamați și piretroide	Carbaril Carbofuran Cypermetrin Deltametrin	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,2% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,1% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		albine		producător	miere	1,0% din producția de miere (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
B.2.d. Tranchilizante și Beta blocante	Azaperon Propriopromazina Carazolol	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale Iași și Timiș.
B.2.e. Agenți antiinflamatori nesteroidici	Caprofen Metamizol Vedaprofenn	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,2% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat, rinichi	0,1% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,01% din producția de lapte (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.
B.3. Alte substanțe și contaminanți din mediul înconjurător
B.3.a. Pesticide organoclorurate și PCB(*)	alfa HCH Lindan beta HCH DDT total Aldrin Dieldrin Endrin Heptaclor PCB	bovine		abator – animale tăiate	țesut gras	0,03% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			țesut gras	0,006% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			țesut gras	0,006% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			țesut gras	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			țesut gras	0,2% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	țesut gras (carcasă)	0,04% din producția de carne (tone) a anului precedent
		toate speciile		producător	produse din carne	0,01% din producția (în tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte, produse lactate	0,02% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări		producător	ouă	0,02% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,1% din producția de pește (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	țesut gras (carcasă)	0,2% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	țesut gras	0,2% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		vânat împușcat		depozit	țesut gras (carne)	0,2% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,5% din producția de miere (tone) a anului precedent
		toate speciile		fermă de creștere	furaje	câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
		toate speciile		fermă de creștere	apă	câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor
B.3.b. Pesticide organofosforice	Phosdrin Phorate Di Syston Diazinon Ronnel Paration Metil Paration Malation Etion	bovine		abator – animale tăiate	țesut gras, ficat	0,01% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			țesut gras, ficat	0,002% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			țesut gras, ficat	0,002% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			țesut gras, ficat	0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			țesut gras, ficat	0,05% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte	0,002% din producția de lapte (tone) a anului precedent
		păsări		producător	ouă	0,005% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,2% din producția de miere (tone) a anului precedent
		toate speciile		fermă de creștere	furaje	câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
		toate speciile		fermă de creștere apă		câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.C. Metale grele(**)	Mercur Plumb Cadmiu Arsen	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de viței tăiați în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,005% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,005% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat, rinichi	0,004% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,1% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,03% din producția de carne pasăre (tone) a anului precedent
		toate speciile		producător	produse din carne	0,01% din producția în tone a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte, produse lactate	0,01% din producția în tone a anului precedent
		păsări		producător	ouă	0,01% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,1% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,4% din producția de miere (tone) a anului precedent
		iepuri		fermă și abator	carcasă, ficat	0,5% din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent
		vânat de crescătorie		fermă și abator	mușchi, ficat	0,2% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		vânat împușcat		depozit	mușchi, ficat	0,2% din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent
		toate speciile		fermă de creștere	furaje	câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
		toate speciile		fermă de creștere	apă	câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale Constanța, Galați, Suceava și Timiș.
B.3.d. Micotoxine	Aflatoxmete B1, B2, G1, G2M1, M2	bovine		abator – animale tăiate	mușchi, ficat, rinichi	0,02% din numărul de bovine tăiate în anul precedent
		ovine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de ovine tăiate în anul precedent
		caprine			mușchi, ficat, rinichi	0,003% din numărul de caprine tăiate în anul precedent
		porcine			mușchi, ficat rinichi	0,002% din numărul de porcine tăiate în anul precedent
		cabaline			mușchi, ficat, rinichi	0,08% din numărul de cabaline tăiate în anul precedent
		păsări(*)		fermă și abator	carcasă, ficat	0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent
		toate speciile		producător	produse din carne	0,01% din producția în tone a anului precedent
		bovine, ovine, caprine		producător	lapte, produse lactate	0,01% din producția în tone a anului precedent
		păsări		producător	ouă	0,01% din producția de ouă (în tone) a anului precedent
		pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,1% din producția de pește (tone) a anului precedent
		albine		producător	miere	0,3% din producția de miere (tone) a anului precedent
		toate speciile		fermă de creștere	furaje	câte o probă corespunzătoare loturilor de animale testate
Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.
B.3.e Coloranți	Malachite green	pește de crescătorie		fermă piscicolă	pește	0,1% din producția de pește (tone) a anului precedent
Analizele se efectuează la IISPV.

*) pentru păsări, iepuri și vanat de crescatorie o parte din probe(≈40%) vor fi recoltate direct din fermele de producție – recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animalele sacrificate în scop de diagnostic. La recoltarile din ferma se vor recolta și furaje. **) Pentru contaminanti (pesticide organoclorurate și metale grele) la care s-au semnalat frecvent depășiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauza intensitatea controlului să fie marita prin recoltari de probe cu frecventa dubla față de program. Observatie: Recoltarea, expedierea către laborator și examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul M.A.A.P. numărul 357/2001 … H.DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ȘI A FURAJELOR

Nr. crt.	Produsele care se controlează	Natura probei	Frecvența recoltării probelor și examinării
1.	Materii prime și produse de origine animală.	Țesuturi comestibile, preparate și produse finite de origine animală, ingrediente.	O dată pe trimestru la unitățile producătoare, fiecare categorie de produse.
2	Furaje	Nutrețuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri, materii prime și nutrețuri combinate	O dată pe trimestru în ferme și fabrici de nutrețuri combinate, fiecare categorie de produse.

…

+
Secţiunea a VI-aACȚIUNI DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL ÎN PRODUCEREA, DEPOZITAREA ȘI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR FARMACEUTICE DE UZ VETERINAR INDIGENE ȘI DIN IMPORT

Nr. crt.	ACȚIUNEA TEHNICĂ	MĂSURI ȘI MODALITĂȚI DE REZOLVARE	PRECIZĂRI TEHNICE
1.	Acțiunea de supraveghere și control a produselor farmaceutice de uz veterinar:	a) Controlul de stat al calității produselor de uz veterinar indigene și din import în conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare, cu reglementările în vigoare și cerințele O.I.E. prevăzute în Manualul de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și directivele U.E. în domeniu (sistemul de farmacovigilență, respectarea regulilor și principiilor de bună practică de fabricație (GMP) și a regulilor de bună practică de laborator (GLP) de către producătorii care fabrică medicamente de uz veterinar)	1. ANSV2. I.C.P.B.M.V.3. D.S.V. Județene și a Mun. București
		b) Supravegherea permanentă și controlul modului de realizare a acțiunii de import a produselor farmaceutice veterinare și a altor produse de uz veterinar (inclusiv furaje medicamentate premixuri). Monitorizarea reacțiilor adverse suspecte apărute în teritoriu urmare a utilizării produselor farmaceutice veterinare și obligația producătorului de a raporta aceste reacții la ANSV și ICPBMV, precum și obligația autorității competente veterinare de a supraveghea sistemul de farmacovigilență veterinară.	1. ANSV2. I.C.P.B.M.V.3. D.S.V. Județene și a Mun. București
		c) Urmărirea în condiții de teren a eficacității produselor farmaceutice și a altor produse de uz veterinar înregistrate în Registrul național al produselor farmaceutice și a altor produse de uz veterinar de la Agenția Națională Sanitară Veterinară	1. ANSV2. I.C.P.B.M.V.3. D.S.V. Județene și a Mun. București
		d) Asigurarea conform prevederilor legale a supravegherii și controlului pe fluxul tehnologic de producție a produselor farmaceutice de uz veterinar indigene garanție a asigurării calității, eficienței și siguranței produselor fabricate.	1. ANSV2. I.C.P.B.M.V.3. D.S.V. Județene și a Mun. București
		e) Supravegherea modului de păstrare, depozitare, difuzare și comercializare a produselor farmaceutice de uz veterinar în teritoriu și rolul autorității sanitare veterinare implicate în această acțiune.	1. ANSV2. I.C.P.B.M.V.3. D.S.V. Județene și a Mun. București

…

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

ORDIN nr. 640 din 23 decembrie 2002

Informatii Document

Forma de baza

Istoric Consolidari

Cuprins Act

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 12/12/2024