privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private
Având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare metodologică nr. 6 din 8 decembrie 2009,în temeiul prevederilor Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare,preşedintele Institutului Naţional de Statistică emite următorul ordin: +
Articolul 1Obiectul prezentului ordin este stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private. +
Articolul 2Metodologia menţionată la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 3Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea metodologiei prevăzute la art. 1 în funcţie de legislaţia europeană. +
Articolul 4(1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistică. … (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. … +
Articolul 5Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,Vergil VoineaguBucureşti, 12 ianuarie 2010.Nr. 636. +
Anexa METODOLOGIAcercetării statistice referitoare la cheltuielile turistice alenerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private1. Cadrul general1.1. Obiectivele cercetării statisticeObiectivele cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private sunt următoarele:● culegerea de date trimestriale privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private, reprezentând informaţii absolut necesare pentru realizarea Contului satelit de turism, precum şi pentru întocmirea balanţei de plăţi;● valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicaţii în acest domeniu.1.2. Cadrul legalLegea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/20091.3. Concepte şi definiţiiTurismul cuprinde activităţile desfăşurate de persoane în cursul călătoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit – reşedinţei obişnuite -, pentru o perioadă consecutivă care să nu depăşească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj.Formele de turism:a) turismul intern: rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acestei ţări; … b) turismul receptor: nerezidenţii care călătoresc în ţara dată; … c) turismul emitor: rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări. … Cele 3 forme de bază ale turismului enunţate anterior pot fi asociate şi se obţin următoarele categorii de turism:– turismul interior, care regrupează turismul intern şi turismul receptor;– turismul naţional, care reprezintă turismul intern şi turismul emitor;– turismul internaţional, care reprezintă turismul receptor şi turismul emitor.Pentru scopuri ale statisticilor de turism şi în acord cu modalităţile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificaţi astfel:a) vizitatori internaţionali: … – turişti;– excursionişti – vizitatori de o zi;b) vizitatori interni: … – turişti;– excursionişti – vizitatori de o zi.Termenul vizitator internaţional desemnează orice persoană care se deplasează într-o ţară, alta decât aceea în care ea îşi are rezidenţa obişnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în ţara vizitată.Vizitatorii internaţionali includ:– turiştii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată;– excursioniştii – vizitatorii de o zi -, care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată.Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, într-un loc situat în ţara sa de reşedinţă, dar altul decât acela care corespunde mediului său obişnuit, şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi – excursionist intern – desemnează un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată în locul vizitat.Pentru scopuri ale statisticilor de turism internaţional, o persoană este rezidentă într-o ţară dacă:a) persoana a locuit în ţara respectivă cea mai mare parte a anului scurs – 12 luni; sau … b) persoana a locuit în acea ţară o perioadă mai mică de 12 luni, dar are intenţia să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo. … Ţara de rezidenţăO persoană este considerată rezidentă într-o ţară dacă acea persoană a locuit în acea ţară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai scurtă, dar intenţionează să locuiască în continuare în această ţară în următoarele 12 luni.Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplasează în altă ţară şi intenţionează să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalţi rezidenţi din ţara respectivă. Cetăţenii având domiciliul în străinătate, care se întorc pentru o vizită temporară în ţara ai cărei cetăţeni sunt, se includ în categoria vizitatorilor nerezidenţi. Cetăţenia este indicată în paşaportul persoanei respective sau în alte documente de identificare, în timp ce ţara de rezidenţă trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de exemplu, din adresa persoanei în cauză.Prin structură de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.Structura de cazare turistică colectivă este acea structură care pune la dispoziţia călătorilor camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie comercială comună, chiar dacă este o unitate nonprofit – cu scop nelucrativ.Structurile de cazare turistică private sunt apartamente sau camere de închiriat, ele fiind structuri de primire turistică constând într-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti.Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei şi a şederii în locul vizitat.2. Descrierea cercetării statistice2.1. Sfera de cuprindereSfera de cuprindere a anchetei o constituie nerezidenţii cazaţi în structurile de cazare turistică private, clasificate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.2.2. Clasificări şi nomenclatoare utilizatePentru realizarea cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private se utilizează următoarele clasificări şi nomenclatoare:– Clasificarea structurilor de cazare turistică private, stabilită de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;– Nomenclatorul structurilor de cazare turistică private cuprinse în cercetarea statistică;– Nomenclatorul de ţări;– Nomenclatorul de valute şi cel al cursurilor valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren.2.3. Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetării statisticePrincipala variabilă studiată o reprezintă cheltuielile turistice efectuate de nerezidenţi pentru sejurul petrecut în România.Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei şi a şederii în România. Ele cuprind:– plăţi către agenţiile de turism;– cazare plus masă, acolo unde este inclusă în preţul cazării;– alimente şi băuturi – în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerţul cu amănuntul;– transport: costul călătoriei dus-întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim;– utilizarea vehiculelor – costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele, de exemplu, închirierea vehiculelor;– activităţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activităţi sportive – închirierea de echipamente; activităţi culturale – taxe de intrare; divertisment şi alte moduri de recreere – taxe de intrare;– cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării;– cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia călătoriei – inclusiv alimente şi băuturi; cumpărări de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică – alimente şi băuturi, cadouri şi suveniruri etc.;– alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni – taxe de participare, programe şi materiale, cărţi, reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, şi cumpărăturile făcute în numele patronului; investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pământ, case, proprietăţi, opere de artă şi alte achiziţii importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii şi care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum şi donaţiile făcute instituţiilor.Chestionarul cercetării statisticeUn chestionar este destinat completării de către proprietari – Fişă proprietari, el conţinând următoarele coloane:– Stare – se scrie în clar situaţia întâlnită pe teren, de exemplu: nu a putut fi contactat/identificat; temporar fără activitate; activitate întreruptă definitiv etc.– Numărul de nopţi de cazare în trimestrul cercetat, pentru turiştii români – de exemplu, pentru 2 turişti români cazaţi 3 nopţi se înregistrează 6 – şi pentru turiştii străini – se procedează la fel ca pentru turiştii români;– Numărul de turişti români cazaţi – se notează numărul total de turişti români cazaţi în trimestru;– Numărul de turişti străini cazaţi – se notează numărul total de turişti străini cazaţi în trimestru.Un chestionar este destinat turiştilor nerezidenţi, fiind tradus în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, maghiară. Chestionarul TOUR_PA conţine următoarele cerinţe/întrebări:1. Data completării chestionarului2. Ţara de rezidenţă3. Naţionalitatea4. Călătoria dumneavoastră a fost organizată de – bifaţi o singură variantă:– o agenţie de turism/tour-operatoare;– dumneavoastră personal;– alte modalităţi – sindicat;– agenţia de turism şi dumneavoastră personal.5. Câte zile doriţi să petreceţi în România?6. Care este principalul mijloc de transport utilizat de dumneavoastră pentru a sosi în România?Se va marca un singur mijloc de transport:– avion;– autoturisme proprii;– autocar, autobuz;– tren;– ambarcaţiuni fluviale/maritime;– alte: autoturisme închiriate, motociclete etc.7. Care a fost principalul motiv pentru care v-aţi deplasat în România?Se va marca un singur motiv:– afaceri;– congrese, conferinţe, cursuri;– participare târguri, expoziţii;– vacanţe;– cumpărături;– evenimente culturale, sportive;– vizitarea prietenilor şi rudelor;– tratament medical;– religie/pelerinaj;– tranzit;– alte activităţi – specificaţi.8. Vă rugăm să estimaţi cheltuielile realizate în ţara dumneavoastră de rezidenţă pentru această călătorie – acestea includ suma pe care aţi cheltuit-o deja şi cheltuielile pe care le prevedeţi.Precizaţi moneda: euro, USD, altele.Total cheltuieli în ţara de rezidenţă, pentru:– transport;– cazare;– altele.9. Vă rugăm să estimaţi cheltuielile efectuate cu ocazia sejurului dumneavoastră în România – acestea vor include suma pe care dumneavoastră aţi cheltuit-o deja şi cheltuielile pe care le prevedeţi.Precizaţi moneda: euro, USD, altele.Total cheltuieli în România, pentru:– transport;– cazare;– restaurante, baruri, cafenele, similare;– cumpărare de produse scumpe – se includ: autoturisme, snow-mobile, ATV-uri şi alte vehicule de teren, motociclete, bărci cu motor, iahturi. Nu se includ produsele care au fost cumpărate pentru a fi revândute;– închiriere de produse scumpe.10. Pentru câte persoane aţi estimat aceste cheltuieli?2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatoriCercetarea statistică referitoare la cheltuielile nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private urmăreşte obţinerea de informaţii referitoare la sumele de bani cheltuite de nerezidenţi pentru sejurul în România şi cele făcute în ţara de rezidenţă.Pentru a calcula în lei suma de bani plătită în altă valută – Sr, întrebările 8 şi 9, se va avea în vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca Naţională a României pentru luna în care se culeg datele pe teren.Metoda de calcul constă în înmulţirea sumei în valută – Sv – cu cursul de revenire – Cr:Sr = Sv x Cr, unde:Sr = suma în lei;Sv = suma în valută;Cr = cursul de revenire.În vederea obţinerii sumelor de bani – în lei – cheltuite de nerezidenţi pe tipuri de cheltuieli, se va utiliza formula:Sr(i) = Sv x Cr, unde:Sr(i) = suma în lei pentru fiecare tip de cheltuialăi = 1…..n;Sv = suma în valută;Cr = cursul de revenire.3. Eşantionul cercetării statistice3.1. Baza de sondajPentru stabilirea bazei de sondaj se cunoaşte numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în trimestrul cercetat, în structurile de cazare turistică private. De asemenea, se cunoaşte numărul de nerezidenţi în structurile private în ultima lună a trimestrului, precum şi cheltuielile acestora, defalcate pe grupe de cheltuieli.3.2. Extinderea rezultatelorCalculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgându-se următoarele etape de lucru:a) Ataşarea fiecărei unităţi primare selectate – structură de cazare – a ponderii de selecţie – Pi(ih). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie, astfel: … 1 1 N(h) Pi(ih) = –– = –– = –– , p(ih) n(h) n(h) –- N(h)unde:p(ih) = probabilitatea de selecţie a unităţii primare i din celula de selecţie h;N(h) = numărul de unităţi primare din celula de selecţie h;n(h) = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h.b) Calculul coeficienţilor de redresare – c(h). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecţie a unităţilor primare ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităţilor nonrespondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile respondente aferente stratului din care fac parte. … 1 1 n(h) c(h) = –– = –– = –– p(rh) m(h) m(h) –- n(h)unde:p(rh) = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h;n(h) = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h;m(h) = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la anchetă. ext c) Calculul coeficientului de extindere a unităţilor primare – COEF ih ext COEF = Pi(ih) ● c(h) ihd) Ataşarea fiecărei unităţi secundare selectate (turistul străin) a ponderii de selecţie – tau(ji). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie, astfel: … 1 1 N(ih) tau(ijh) = –– = –– = –– p(ijh) n(ih) n(ih) –- N(ih)unde:p(ijh) = probabilitatea de selecţie a unităţii secundare j din unitatea primară de selecţie i din stratul h;N(ih) = numărul de unităţi secundare din unitatea primară de selecţie i din stratul h;n(ih) = numărul de unităţi secundare selectate în eşantion din unitatea primară de selecţie i din stratul h. ext e) Calculul coeficienţilor de extindere – COEF : jih ext ext COEF = tau(ijh) ● COEF ijh ihf) În vederea estimării cât mai precise a rezultatelor anchetei s-a realizat o calibrare a datelor pe variabila turişti străini, utilizând informaţiile din celelalte cercetări statistice din domeniu. … Astfel, coeficientul final de extindere COEF_F va fi: ext COEF_F = cal * COEF , ijhunde:cal = coeficientul de calibrare.4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor4.1. Metoda de înregistrareCulegerea datelor pe teren se va face cu ajutorul proprietarilor structurilor de cazare turistică private. Acestora li se vor înmâna, de către anchetatori, Fişa proprietarului, precum şi chestionarele TOUR_PA, care urmează a fi completate de către turiştii străini cazaţi.Proprietarii sunt rugaţi să expună chestionarele într-un loc vizibil în camerele/apartamentele închiriate şi să informeze turiştii nerezidenţi despre desfăşurarea ancheteiMetoda de completare a chestionarului va fi autoînregistrarea.4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrarePerioada de referinţă pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul.Perioadele de înregistrare sunt următoarele:a) martie pentru trimestrul I; … b) iunie pentru trimestrul II; … c) august pentru trimestrul III; … d) decembrie pentru trimestrul IV. … 4.3. Prelucrarea datelorLista cuprinzând structurile de cazare turistică private este stabilită de Institutul Naţional de Statistică, conform informaţiilor primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi este apoi transmisă direcţiilor regionale de statistică/direcţiilor judeţene de statistică, care le distribuie anchetatorilor. La termenul stabilit prin programul anchetei, chestionarele completate sunt predate de către anchetatori la direcţiile regionale de statistică/direcţiile judeţene de statistică.Acestea vor fi introduse pe calculator şi apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Naţional de Statistică. După realizarea acestor operaţiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Naţional de Statistică, unde se va face validarea lor şi se va realiza o publicaţie statistică.5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice5.1. Principalii indicatori utilizaţiPrincipalul indicator îl reprezintă numărul de nerezidenţi cazaţi în structurile ce cazare turistică private, pe ţări de rezidenţă, mijlocul de transport utilizat pentru a sosi în România, motivul călătoriei în România, precum şi cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România, defalcate pe tipuri de cheltuieli.5.2. Forme de prezentare a rezultatelorDatele statistice rezultate din cercetarea statistică referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private se diseminează în publicaţia "Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private", stabilite anual prin Programul statistic naţional anual.––
