ORDIN nr. 634 din 2 septembrie 2004

privind aprobarea Strategiei de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, 2004-2007



În conformitate cu prevederile art. 8^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformitatii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2002, şi ale art. 9^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţionala, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 355/2002,în temeiul art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului,ministrul de stat, ministrul economiei şi comerţului, emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Strategia de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, 2004-2007, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. Ministrul de stat,ministrul economiei şi comerţului,Andrei Grigorescu,secretar de statBucureşti, 2 septembrie 2004.Nr. 634. + 
Anexa STRATEGIAde dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentruevaluarea conformitatii,2004-20071. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRASTRUCTURAPENTRU EVALUAREA CONFORMITATIIÎn contextul diversificării şi innoirii rapide a ofertei de mărfuri, sub impactul dezvoltării accelerate a ştiinţei şi tehnicii, a mondializarii pieţelor şi creşterii exigenţelor clienţilor şi societăţii, calitatea produselor şi serviciilor s-a impus ca un factor determinant al competitivitatii întreprinderilor pe piaţa, interesul pentru asigurarea calităţii şi excelenta crescand permanent.Calitatea, ca ansamblu al caracteristicilor care conferă aptitudinea unui produs/proces/serviciu/organizaţii, de a satisface necesitaţi exprimate şi implicite, este o variabila continua, existenta numai în relaţie cu nevoile clienţilor şi societăţii.Nivelul la care un produs/proces/serviciu este capabil sa satisfacă condiţii specificate, dovedit prin încercare, evaluare şi certificarea conformitatii (de către o terta parte), determina existenta încrederii adecvate ca acesta răspunde asteptarilor.Pentru a crea un mediu favorabil în care companiile şi administraţiile publice europene sa doreasca sa atinga excelenta în ceea ce priveşte produsele şi organizarea lor interna, în folosul întregii societăţi, Politica europeană de promovare a calităţii a fost promovata ca o componenta esenţială a Politicii de dezvoltare a competitivitatii industriei europene. Prin Politica europeană de promovare a calităţii se urmăreşte promovarea unei imagini şi culturi europene a calităţii, prin dezvoltarea de instrumente şi resurse tehnice şi umane pentru promovarea calităţii, în parteneriat cu industria şi alte părţi interesate.În acest context politicile Uniunii Europene au evoluat de la o abordare fundamentată doar pe legislaţie şi intervenţie publică, către o abordare bazată pe un sistem omogen care combina evaluarea obligatorie a conformitatii şi cea voluntara.Noua conceptie privind armonizarea tehnica şi standardizarea, cunoscută la nivel european sub denumirea de "Noua abordare", a avut în vedere simplificarea şi accelerarea procesului legislativ european, prin înlocuirea sistemului de armonizare tehnica, detaliată, cu un sistem bazat pe cerinţe esenţiale obligatorii, formulate unitar şi prin introducerea conceptului de standard armonizat, ca instrument ce conferă prezumţia de conformitate a produselor cu cerinţele esenţiale.Luând în considerare noul concept, soluţiile în legătură cu evaluarea şi certificarea conformitatii produselor privesc:> o abordare modulară a evaluării conformitatii produselor şi serviciilor;> generalizarea utilizării standardelor europene armonizate, în special a standardelor din seria EN 45000, referitoare la funcţionarea, evaluarea şi acreditarea laboratoarelor de incercasi şi organismelor de certificare şi de inspecţie şi a standardelor internaţionale din seria ISO 9000 referitoare la managementul calităţii;> realizarea de acorduri de recunoaştere reciprocă în materie de certificare şi testare, între structurile care operează în domeniul nereglementat; constituirea unui organism european cu rol în promovarea unor asemenea acorduri;> promovarea unei politici unitare faţă de partenerii din ţările terţe, prin stabilirea condiţiilor de încheiere a unor acorduri de recunoaştere reciprocă a rezultatelor încercărilor, certificarilor şi marcilor de conformitate.Bazat pe principiile enunţate anterior, activităţile de standardizare, metrologie şi evaluare a conformitatii au căpătat noi valente, iar structurile specifice, responsabilizate pentru realizarea acestor activităţi s-au dezvoltat în sensul de a răspunde noilor condiţii, ca principali actori ai infrastructurii pentru evaluarea conformitatii.Pentru a asigura libera circulaţie a mărfurilor, dar în acelaşi timp pentru creşterea continua a competitivitatii produselor, atât pe piaţa unica cat şi pe celelalte pieţe, eforturile se concerteaza pentru dezvoltarea unui cadru legal şi procedural armonizat, concomitent cu instituirea unui sistem de evaluare a conformitatii, eficient, competent, transparent, deci credibil, bazat pe principii clar definite.1.1. Consideratii generale privind standardizarea, la nivel european şi internaţionalStandardele reprezintă subiect de interes major pentru întreprinderi, consumatori şi guvernanti.Pentru mediul de afaceri, standardele ajuta la crearea unui limbaj comun pentru comerţ. Ele asigura compatibilitatea componentelor indiferent de locul unde sunt realizate acestea şi interoperativitatea reţelelor, contribuind la reducerea costurilor de producţie şi de depozitare.Pentru consumatori standardele reduc costurile, prin reducerea timpului şi efortului dedicat cautarilor ce privesc stabilirea opţiunii, precum şi costurile în legătură cu neincrederea, facilitand comparatiile privind proprietăţile functionale.Pentru guverne standardizarea oferă o oportunitate pentru dereglementare şi imbunatatire a guvernarii, prin reducerea nivelului detaliilor de reglementare necesare atingerii obiectivelor de protecţie a sănătăţii, securităţii şi mediului. Standardele contribuie la reducerea riscului de blocare a evoluţiei tehnicii şi promovează know-how-ul.Capacitatea standardizarii de a facilita schimburile şi accesul pe pieţe, de a îmbunătăţi calitatea şi securitatea produselor şi serviciilor şi de a disemina cunoştinţe, tehnologii şi practici au determinat ca standardizarea sa devină un element crucial pentru integrare economică europeană şi comerţ internaţional. Dincolo de rolul jucat de standarde pentru asigurarea functionalitatii pieţei unice şi protecţia intereselor publice, standardele reprezintă elemente importante în cadrul procesului de largire a Comunităţii şi de încheiere a acordurilor privind comerţul.Este în interesul autorităţilor publice sa menţină, pentru standardizare, un cadru legal, politic şi financiar stabil şi transparent.La nivel european exista, pentru cele mai multe domenii ale economiei, principii bine stabilite pentru procesul de dezvoltare al standardelor şi pentru organismele însărcinate cu realizarea acestui proces.Standardizarea este voluntara şi indiferent de subiectul supus standardizarii, acest proces trebuie să fie transparent şi rezultat al consensului celor mai multe părţi interesate, în sensul realizării de către şi pentru aceste părţi. Principiul deschiderii, tinteste către asigurarea reprezentării largite a intereselor societăţii, incluzând interesele consumatorului, a întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului.Standardele atunci când sunt utilizate în relaţie cu legislaţia sunt pietre de temelie pentru funcţionarea pieţei unice. Ele reprezintă elemente de baza în cadrul sistemului ce include, pe lângă altele, evaluarea conformitatii şi activitatea de supraveghere a pieţei. În acest sens, Comitetul European de Standardizare-CEN, Comitetul European de Standardizare în Electrotehnica- CENELEC şi Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii-ETSI sunt declarate şi recunoscute ca organizaţii europene competente pentru adoptarea standardelor armonizate, în cadrul scopului directivelor europene.Comunitatea europeană manifesta un interes deosebit pentru standardizarea internationala, dat fiind potenţialul acesteia din urma pentru a elimina barierele tehnice în calea comerţului, pentru a facilita accesul tuturor pe piaţa şi posibilitatea ei de a promova şi disemina tehnologii pe baze paritare.În general standardele regionale şi naţionale trebuie să fie aliniate în cea mai mare măsura la standardele internaţionale, dar valoarea standardelor naţionale şi regionale, ca pietre de baza pentru standardizarea internationala, trebuie de asemenea recunoscută. Pentru a elimina confuziile şi incertitudinile şi pentru a creşte transparenta între partenerii de comerţ, este necesar să se retragă standardele naţionale conflictuale din colectiile organismelor de standardizare naţionale, atâta timp cat exista standarde regionale sau internaţionale, valabile, iar cerinţele de reglementare prevăzute permit acest lucru.În context internaţional, utilizarea standardelor în reglementările tehnice, de către autorităţile de reglementare, a devenit un element important pentru facilitarea comerţului. Acordul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) cu privire la Barierele tehnice în calea comerţului, obliga membrii OMC la utilizarea standardelor internaţionale, cu excepţia cazului în care astfel de standarde ar putea să fie un mijloc nepotrivit pentru îndeplinirea obiectivelor legitime, prevăzute. Principiile OMC, luate ca ansamblu, asigura ca organizaţiile de standardizare internationala sunt deschise participării organismelor naţionale de standardizare şi produc standarde internaţionale care nu sunt în conflict cu nici una dintre părţi. Totuşi, standardele nu pot înlocui responsabilitatea guvernamentală de a asigura un nivel ridicat de protecţie referitor la sănătate, securitate şi mediu, asa cum este de altfel prevăzut şi în Tratatul de baza al Comunităţii Europene, cu atât mai mult cu cat procesul de standardizare internationala este prea lent şi nu răspunde intotdeuna nivelului de protecţie impus de către Comunitate.Prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 18 iunie 1992 referitoare la rolul standardizarii europene în economia europeană, statele membre sunt invitate sa ia cele mai potrivite măsuri pentru a incuraja organizaţiile lor de standardizare pentru conformare cu regulile comune ale organizaţiilor europene de standardizare ale căror membrii sunt şi sa ia parte efectiv la discutiile privind standardizarea europeană.În domeniul standardizarii, colaborarea structurilor responsabile sau, după caz, a celor interesate în aceasta activitate, se realizează printr-o participare permanenta şi activa la lucrările în plen şi în comitetele organizaţiilor europene şi internaţionale de standardizare: Comitetul European de Standardizare – CEN, Comitetul European de Standardizare în Electrotehnica – CENELEC, Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii – ETSI, Organizaţia Internationala de Standardizare – ISO şi Comitetul Internaţional pentru Electrotehnica – CEI1.2 Consideratii generale privind metrologia la nivel european şi internaţionalMetrologia, definită ca ştiinţa şi practica masurarilor, cuprinde structuri tehnico-ştiinţifice şi administrative care funcţionează conform unor reglementări tehnice şi juridice, cu scopul de a asigura uniformitatea şi corectitudinea masurarilor şi încrederea în rezultatele acestora. Asigurarea uniformitatii şi corectitudinii masurarilor constituie obiectivul fundamental al metrologiei.Dezvoltarea unui sistem universal de măsurare a avut în societate o importanţa la fel de mare ca şi dezvoltarea sistemului juridic şi a sistemului monetar, constituind o parte esenţială a regulilor de baza ale societăţii.Metrologia are un impact major în viaţa de zi cu zi, permitand facilitarea comerţului, creşterea calităţii produselor şi serviciilor, sporirea încrederii consumatorilor, siguranţei şi sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului, şi contribuind, în general, la creşterea standardului de viaţa.Metrologia joaca un rol cheie în adoptarea progresului ştiinţific şi tehnologic, în proiectarea şi eficientizarea producţiei de bunuri, în conformitate cu necesităţile consumatorilor.Ca urmare a tendintei globalizarii comerţului, investiţiilor şi producţiei industriale, a dezvoltării standardelor internaţionale pentru toate tipurile de bunuri şi servicii şi a impactului tehnologiei înalte în majoritatea sectoarelor economiei, metrologia a atins la intrarea în secolul XXI un nivel de importanţa strategica fără precedent, atât în economie cat şi în societate, metrologia asigurând în principal:> definirea unităţilor de măsura acceptate pe plan internaţional, corespunzătoare marimilor fizice fundamentale sau derivate;> realizarea unităţilor de măsura prin metode ştiinţifice;> stabilirea lanturilor de trasabilitate pentru fundamentarea exactitatii de măsurare;> protecţia consumatorului, a mediului, siguranţa şi sănătatea populaţiei.Metrologia este structurată în mai multe domenii, grupate în trei categorii:– metrologia ştiinţifică, care se ocupa cu realizarea, dezvoltarea şi conservarea etaloanelor unităţilor de măsura;– metrologia industriala, care asigura funcţionarea corespunzătoare a mijloacelor de măsurare folosite în industrie, atât în producţie cat şi în controlul calităţii;– metrologia legală, care asigura exactitatea şi uniformitatea masurarilor de interes public.Din perspectiva istorica, metrologia a evoluat de la sisteme metrologice locale către sisteme având o arie de aplicabilitate teritorială din ce în ce mai extinsă, tinzând către un sistem metrologic unic.Aceasta tendinta s-a materializat prin acordurile de cooperare între tari, care au dus la crearea unor organizaţii internaţionale cu un rol determinant în dezvoltarea metrologiei la nivel mondial: Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (BIPM), Organizaţia Internationala de Metrologie Legală (OIML), Organizaţia Europeană de Cooperare în Domeniul Metrologiei Legale (WELMEC), Organizaţia de Cooperare între Institutele Naţionale de Metrologie din Europa (EUROMET).Actuala evoluţie a metrologiei are în vedere următoarele tendinte la nivel mondial:> crearea unui sistem metrologic global (ceea ce presupune ca o sarcina metrologica este rezolvată oriunde în lume după aceleaşi criterii, de ex. aceleaşi unităţi de măsura şi aceleaşi referinţe, aceleaşi standarde de produs, proceduri de etalonare şi calcul al incertitudinilor de măsurare);> armonizarea legislaţiei metrologice;> recunoaşterea reciprocă a rezultatelor masurarilor;> implementarea standardului SR EN ISO/CEI 17025 în toate laboratoarele de metrologie.Tendintele specifice de evoluţie a metrologiei la nivelul Uniunii Europene au în vedere:> eliminarea barierelor în calea liberei circulatii a produselor şi serviciilor;> promovarea de reglementări specifice, bazat pe principiile noii abordari europene;> creşterea responsabilităţii producătorilor în asigurarea conformitatii produselor;> creşterea rolului laboratoarelor de metrologie din industrie.1.3 Consideratii generale privind evaluarea conformitatii şi acreditareaEvaluarea conformitatii produselor/proceselor/serviciilor este esenţială pentru:> funcţionarea unei pieţe competitive, orientata către calitate;> autorităţile publice, care trebuie să aibă încredere în rapoartele de încercări/etalonare şi certificatele emise de către laboratoare respectiv organisme;Încercările/etalonarile şi certificarea conformitatii, realizate de către terţe părţi, sunt activităţi ce conferă încredere în relaţia dintre furnizor – client şi/sau autorităţile naţionale.Laboratoarele şi organismele de evaluare a conformitatii asigura o competiţie transparenta, ele demonstrandu-şi, în mod independent, competenţa tehnica, imparţialitatea şi integritatea.Încrederea în competenţa tehnica, capabilitatea, imparţialitatea şi integritatea structurilor ce realizează încercări/etalonari şi evaluarea conformitatii este demonstrabila prin acreditare şi este esenţială pentru aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a rezultatelor încercărilor şi certificatelor.Întrucât acreditarea furnizează încredere şi transparenta, ea trebuie să fie separată de alte activităţi de evaluare a conformitatii, condiţia minimala fiind aceea de nu oferi servicii pe care le acreditează.Acreditarea este o activitate non profit care nu trebuie să fie supusă ratiunilor comerciale, pentru a fi complet independenta. Aceasta este motivul pentru care se recomanda sa existe un anumit suport financiar public, în scopul de a determina managerii acreditării sa nu se lase tentati de a aplica politici comerciale în organizaţiile lor.Acreditarea se realizează, de regula, în baza prevederilor standardelor din seria EN 45000, criteriile putând fi suplimentate şi/sau extinse atunci când se folosesc în sectoare industriale specifice, sau în alte domenii, precum şi atunci când trebuie să fie luate în considerare anumite cerinţe specifice, cum sunt cele ce privesc sănătatea şi securitatea.Autorităţilor le revin responsabilităţi în sprijinirea acreditării, şi evitarea oricărei tendinte de acreditare a acreditatorilor. În acest sens, autorităţile naţionale se angajează sa limiteze acreditarea la nivel naţional la o singura reţea naţionala, sau un singur organism naţional, atât pentru domeniul reglementat cat şi pentru domeniul nereglementatAcreditarea este utilizata pentru a susţine procesul de notificare a laboratoarelor/organismelor. Laboratoarele/organismele notificate care dovedesc conformitatea lor cu standardele armonizate din seria EN 45000, prin prezentarea unui certificat de acreditare sau altor dovezi documentare, sunt considerate a fi conforme cu cerinţele directivelor, ceea ce conduce la doua consideratii:> conformitatea cu standardul relevant din seria EN 45000 emis de către organismul notificat constituie un element al prezumţiei de conformitate faţă de cerinţele directivei, dar nu este întotdeauna suficient, ceea ce impune şi demonstrarea capabilităţii tehnice în domeniul directivelor;> acreditarea organismelor care doresc notificarea nu este o cerinţa a directivelor, dar este un instrument important şi privilegiat pentru evaluarea competentei, a imparţialităţii şi a integrităţii. Acreditarea este considerată de către autorităţile publice naţionale ca baza tehnica pentru evaluarea organismelor care doresc notificarea, pentru a reduce diferenţele între criteriile aplicate pentru notificare.Atât la nivel regional cat şi la nivel internaţional, acreditarea este un instrument eficace pentru demonstrarea credibilitatii rezultatelor specifice evaluării conformitatii (încercări/certificari/ inspecţii). Potrivit acordului OMC privind barierele tehnice în calea comerţului, evaluarea conformitatii într-un sistem acreditat constituie o premiza pentru libera circulaţie a mărfurilor.În scopul de a se furniza date de intrare pentru lucrările de standardizare internationala şi de elaborare a ghidurilor privind practica acreditării, pentru facilitarea şi încurajarea acceptabilitatii rezultatelor încercărilor şi certificarilor realizate de către laboratoarele şi respectiv organismele acreditate, se impune, ca o necesitate, cooperarea între acreditatorii de laboratoare şi organisme, la nivel internaţional. Astfel, cooperarea între acreditatorii de laboratoare la nivel internaţional are loc în cadrul Cooperării Internaţionale pentru Acreditarea laboratoarelor (ILAC), iar cooperarea între acreditatorii organismelor de certificare se realizează la nivelul Forumului Internaţional de Acreditare (IAF).Ca puncte de convergenta în Europa, pentru problemele referitoare la evaluarea conformitatii produselor, proceselor şi serviciilor, în domeniul testarii şi evaluării conformitatii, au fost create o serie de organizaţii/comitete în cadrul cărora actorii din cadrul infrastructurii acţionează în sensul armonizării politicilor şi practicilor: Organizaţia Europeană pentru încercări şi Certificare (EOTC), Organizaţia pentru Testare în Europa (EUROLAB), Comitetul European pentru Evaluarea şi Certificarea Sistemelor Calităţii (EQS), Comitetul European pentru încercări şi Certificare în Tehnologia Informatiei (ECITC) şi Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA), rezultat al fuzionării WELAC (Cooperarea Vest-Europeană în domeniul Acreditării Laboratoarelor) şi WECC (Cooperarea Vest-Europeană în domeniul Calibrarii )şi ulterior al unirii acestora cu EAC (Acreditarea Europeană a Certificării).2. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALEINFRASTRUCTURII PENTRU EVALUAREA CONFORMITATIIA. Obiective generalePornind de la direcţia strategica ce vizează îmbunătăţirea competitivitatii produselor româneşti, în domeniul evaluării conformitatii se identifica trei obiective generale ce privesc:> Îmbunătăţirea cadrului legal, instituţional şi procedural aferent domeniului infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, în scopul de a răspunde eficient şi competent solicitărilor industriei româneşti, supusă forţei concurentiale ce caracterizează piaţa;> Dezvoltarea actorilor din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii din România ca structuri viabile, credibile şi active la nivel naţional, european şi internaţional;> Educarea şi instruirea operatorilor economici, în sensul creşterii interesului acestora pentru utilizarea rezultatelor activităţilor prestate de către actorii din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii.B. Obiective specifice2.1. Obiective specifice în domeniul standardizarii● Adoptarea standardelor europene ca standarde române, instrumente voluntare, transparente, suport pentru facilitarea comerţului la nivel naţional şi european● Promovarea organismului naţional de standardizare, ca membru cu drepturi depline al organizaţiilor europene de standardizare, respectiv al Comitetului European de Standardizare (CEN) şi al Comitetului European de Standardizare în Electrotehnica (CENELEC).● Dezvoltarea instituţională a organismului naţional de standardizare ca structura capabilă, viabila şi credibila sa:● dezvolte activităţi de standardizare la nivelul cerinţelor şi practicilor europene şi internaţionale din domeniu,şi sa● presteze servicii suport, într-un mediu concurential, în condiţii de optimizare a utilizării resurselor.● Creşterea gradului de utilizare a standardului naţional, ca instrument obţinut prin consens şi pentru toate părţile interesate, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii şi consumatorii, având în vedere principiile activităţii de standardizare şi caracterului voluntar al utilizării standardului naţional.● Elaborarea, cu respectarea regulilor standardizarii europene şi internaţionale, de standarde naţionale originale, funcţie de cerinţele economiei naţionale, în special în direcţia respectării cerinţelor privind protecţia sănătăţii şi asigurarea securităţii omului şi mediului.● Îmbunătăţirea comunicării şi schimbului de informaţii, în domeniul standardizarii între organismul naţional de standardizare şi factorii interesaţi, pe de o parte şi organizaţiile europene, internaţionale şi regionale de standardizare, pe de altă parte, în scopul diseminarii informaţiilor într-un mod eficient şi competent.● Organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informationale între România şi statele membre ale Uniunii europene, precum şi Comisia Europeană şi dezvoltarea abilităţilor de primire/prelucrare/transmitere informaţii în legătură cu standardele.2.2. Obiective specifice în domeniul metrologiei● Armonizarea integrală a reglementărilor specifice domeniului cu cele europene şi internaţionale şi implementarea acestora la nivelul cerinţelor şi exigenţelor din domeniu,● Asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor şi a valorilor etaloanelor la nivelul de exactitate internaţional.● Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi aplicative din domeniul metrologic.● Îndeplinirea cerinţelor din Acordul de Recunoaştere Mutuala (MRA) a etaloanelor naţionale şi a certificatelor de etalonare şi de măsurare, eliberate de laboratoarele naţionale de metrologie din ţările membre ale Convenţiei Metrului.● Implementarea standardului SR EN ISO/CEI 17025 referitor la acreditarea laboratoarelor de încercări, în laboratoarele relevante ale BRML .● Participarea activa la cooperarea din cadrul organizaţiilor internaţionale şi europene de metrologie: BIPM, OIML, WELMEC, EUROMET, etc.2.3 Obiective specifice în domeniul acreditării şi evaluării conformitatii● Promovarea activităţii de evaluare în vederea acreditării ca fundament al încrederii în competenţa laboratoarelor şi organismelor de certificare şi de inspecţie implicate la rândul lor în testarea şi respectiv evaluarea conformitatii produselor şi serviciilor● Consolidarea profesională şi administrativă a organismului naţional de acreditare, pentru a răspunde cu competenţa şi promptitudine cerinţelor de evaluare atât în domeniul reglementat, cat şi în cel voluntar● Extinderea domeniilor ce fac obiectul protocolului de recunoaştere multilaterala (LA) cu EA şi semnarea protocolului de recunoaştere cu ILAC şi IAF pentru:● acreditarea laboratoarelor de încercări/analize/etalonare● acreditarea organismelor de certificare a produselor● acreditarea organismelor de certificare a sistemelor de management calitate/mediu● acreditarea organismelor de inspecţie● Extinderea domeniilor de acreditare către noi direcţii, cerute de piaţa;● Consolidarea experienţei autorităţilor competente şi organismului naţional de acreditare privind atestarea competentei şi capabilitatilor tehnice ale organismelor care solicită evaluarea în vederea desemnării/aprobării, în scopul de a acţiona în domeniile reglementate aflate sub incidenţa Legii nr. 608/2001, privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările şi completările ulterioare;● Participarea organismului naţional de acreditare în procesul de acreditare a organismelor de certificare şi inspecţie a produselor ecologice;● Creşterea constientizarii agenţilor economici privind rolul acreditării şi evaluării conformitatii pentru îmbunătăţirea competitivitatii lor pe piaţa şi libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor;● Participarea activa a reprezentanţilor organismului naţional de acreditare la activităţile organizaţiilor europene şi internaţionale din domeniu, cu precădere la EA, ILAC şi IAF;● Instruirea şi furnizarea de evaluatori performanti care să participe la evaluarile paritare realizate la nivelul european şi internaţional;● Dezvoltarea unui sistem informaţional performant, care să asigure accesul rapid şi complet la informaţiile organizaţiilor europene şi internaţionale de profil;● Dezvoltarea parteneriatului la nivelul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii;● Alinierea agenţilor economici la cerinţele pieţei concurentiale, prin implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi mediului şi dezvoltarea capacităţilor proprii de testare.3. SITUAŢIA ACTUALA ÎN DOMENIUL EVALUĂRII CONFORMITATIIÎnscrierea României pe coordonatele dezvoltării durabile, constituită în opţiune strategica globală pentru secolul acesta prin adoptarea Agendei 21 şi acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio, urmare a Conferintei de la Rio de Janeiro, a impus o noua maniera de gandire şi acţiune, doua dintre obiectivele globale fiind:> concertarea exigenţelor dezvoltării economice cu cele ale dezvoltării socio-culturalerespectiv> crearea şi consolidarea unei economii de piaţa functionale şi competitiveÎncheierea Acordului european, instituind o asociere între România, pe de o parte şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 şi implicit, perspectiva integrării României în structurile europene a impus însuşirea şi adoptarea unui set coerent de valori şi practici care să contribuie la dezvoltarea unei economii functionale şi creşterea capacităţii de a face faţa presiunilor concurentiale ce caracterizează piaţa unica europeană.Având în vedere angajamentele asumate, eforturile la nivel naţional se focalizeaza pe acţiuni ce privesc adoptarea acquis-ului comunitar, prin transpunerea în legislaţia naţionala a reglementărilor europene şi asigurarea condiţiilor de implementare a acestora, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor comunitare.Privitor la dezvoltarea noului cadru legislativ din domeniul liberei circulatii a mărfurilor, pentru coerenta şi consecventa procesului de armonizare legislativă a reglementărilor tehnice aplicabile produselor, cu directivele europene ce pun în practica principiile "noii abordari" şi "abordarii globale" europeane, a fost elaborata şi adoptată Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, modificată şi completată ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 71/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2003, în baza recomandărilor experţilor comunitari.Pentru implementarea, în mod unitar şi transparent a cerinţelor prevăzute de reglementările tehnice armonizate, cadrul legislativ orizontal a fost intregit de o serie de acte normative subsecvente legii, care privesc în principal procedurile ce se utilizează în procesul de evaluare a conformitatii şi regulile de aplicare ale marcajului de conformitate*, procedura de desemnare a organismelor implicate în evaluarea conformitatii produselor reglementate**, unele măsuri privind supravegherea pieţei**** şi nu în ultimul rând unele măsuri privind schimbul de informaţii dintre România şi Comunitatea Europeană în legătură cu standardele şi reglementările tehnice nearmonizate.***_______________* Hotărârea Guvernului nr. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii şi a regulilor de aplicare şi utilizare a marcajului naţional de conformitate CS, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1605/2003** Hotărârea Guvernului nr. 487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea şi notificarea naţionala a laboratoarelor de încercări precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2004.*** Hotărârea Guvernului nr. 1587/2002 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informationale între România, statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană.**** Hotărârii Guvernului nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările şi completările ulterioare,Având în vedere experienta şi practica europeană, pentru susţinerea implementarii cerinţelor obligatorii armonizate, pe de o parte şi pentru crearea unui mediu favorabil îmbunătăţirii competitivitatii orientata către calitate ca "element de departajare funcţie de gradul de satisfacere a nevoilor şi asteptarilor clienţilor", pe de altă parte, în România s-au dezvoltat structuri specializate, responsabilizate pentru realizarea activităţilor specifice, după cum urmează:> Asociaţia de standardizare din România-ASRO, în domeniul standardizarii naţionale;> Biroul Roman pentru Metrologie Legală-BRML, în domeniul metrologiei> Asociaţia de acreditare din România-RENAR, în domeniul acreditării laboratoarelor şi organismelor de certificare şi inspecţie> laboratoarele şi organismele de certificare şi de inspecţie acreditate, pentru realizarea încercărilor şi certificarilorPentru a asigura o dezvoltare coerenta şi eficienta a infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, prin Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Economiei şi Comerţului a fost desemnat coordonator al domeniului infrastructurii calităţii şi evaluării conformitatii. În aceasta calitate, Ministerul Economiei şi Comerţului:– elaborează politici şi strategii,– iniţiază şi promovează măsuri legislative cu caracter orizontal şi specific,– evalueaza şi urmăreşte activitatea actorilor din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii,– iniţiază şi promovează programe/proiecte de asistenţa tehnica externa precum şi programe/proiecte care să fie susţinute la nivel naţional,şi– susţine integrarea structurilor naţionale în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale ce activează în domeniul evaluării conformitatii.Având în vedere multitudinea şi complexitatea aspectelor domeniului evaluării conformitatii, în exercitarea responsabilităţilor ce-i revin, Ministerul Economiei şi Comerţului întreţine atât relaţii de coordonare cat şi de colaborare cu structuri de stat şi private, cu alte autorităţi române precum şi cu organizaţii străine, interesate în dezvoltarea activităţilor specifice domeniului.Eforturile de aliniere la cerinţele şi practicile europene din domeniu au fost şi sunt în continuare susţinute de către Guvernul României prin programe atrase, de asistenţa tehnica externa şi programe de colaborare bilaterala cu ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi prin dezvoltarea unor instrumente şi mecanisme de sprijin, cu finanţare de la bugetul de stat, cum sunt, de exemplu, Programul de creştere a competitivitatii produselor industriale şi programele CALIST şi INFRAS din cadrul Planului Naţional de Cercetare -Dezvoltare şi Inovare, ce constituie suport, printre altele, pentru:▼ adoptarea standardelor europene ca standarde naţionale;▼ elaborarea de standarde de firma aliniate la cerinţele şi exigenţele europene;▼ implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi mediului, sănătăţii şi siguranţei ocupationale, responsabilitate socială şi igiena alimentara, precum şi al securităţii informatiei;▼ certificarea produselor;▼ îmbunătăţirea competentei şi capabilităţii tehnice a laboratoarelor de a realiza încercări performanţe, inclusiv prin susţinerea achiziţionării de dotări corespunzătoare;▼ atestarea, prin acreditare, a competentei şi capabilitatilor a noi laboratoare de încercări şi etalonare şi a noi organisme de certificare şi inspecţie.3.1. Situaţia actuala în domeniul standardizarii naţionaleActivitatea de standardizare naţionala este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţionala în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 355/2002.Principiile şi regulile de baza ale activităţii de standardizare naţionala, stabilite prin lege, sunt aliniate la principiile şi practicile europene din domeniu, fapt atestat de către experţii europeni, urmare evaluării legislaţiei române, aplicabilă în acest domeniu.Ca răspuns la angajamentele asumate de către România prin Acordul Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind libera circulaţie a mărfurilor şi prin Acordul instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, în scopul eliminării barierelor tehnice în calea comertulu, aplicarea standardului naţional a căpătat caracter voluntar.Organismul naţional de standardizare este persoana juridică de drept privat, de utilitate publică, având statut juridic de asociaţie fără scop patrimonial, înfiinţat conform Ordonanţei nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Aceasta structura, conform prevederilor legale, este unica la nivel naţional şi este recunoscută de către Guvernul României.Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 985/2004, Organismul naţional de standardizare este Asociaţia de standardizare din România -ASRO. ASRO reprezintă un important rezultat al restructurării activităţii de standardizare, ce a avut loc în anul 1998 când, s-a dat un nou curs activităţii de standardizare naţionala, prin aliniere la principiile şi practica europeană.Activitatea de standardizare naţionala se desfăşoară în cadrul a 268 comitete tehnice, organizate pe domenii de activitate. Comitetele tehnice sunt structuri fără personalitate juridică ale organismului naţional de standardizare, structura şi modul de lucru al acestora fiind stabilite conform standardului SR 10000-3.Activitatea comitetelor tehnice se desfăşoară atât pe plan naţional cat şi la nivel european şi internaţional. Comitetele naţionale sunt în cea mai mare parte organizate în sistem oglinda faţă de comitetele tehnice europene şi/sau internaţionale.Prin preluarea de către ASRO, în anul 1998, a responsabilităţilor Institutului Roman de Standardizare-IRS, în baza prevederilor Legii nr. 355/2002, ASRO reprezintă România în cadrul organizaţiilor de standardizare europene şi internaţionale, după cum urmează:▼ Comitetul European de Standardizare- CEN – membru afiliat din anul 1991;▼ Comitetul European de Standardizare în Electrotehnica- CENELEC -membru afiliat din anul 1991;▼ Institutul de Standardizare pentru Telecomunicaţii -ETSI -"membru din anul 1991;▼ Organizaţia Internationala de Standardizare- ISO – membru plin din anul 1950, cu o suspendare în perioada 1987-1990, pentru neplata cotizatiei;▼ Comisia Electrotehnica Internationala-CEI – membru plin din anul 1920, cu o suspendare în perioada 1987-1990, pentru neplata cotizatiei.Fondurile necesare pentru plata cotizaţiilor la aceste organizaţii au fost asigurate de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului, iar cheltuielile privind participarea reprezentanţilor organismului la lucrările acestor organizaţii au fost suportate, la un nivel insuficient, de către ASRO, din surse proprii şi atrase, în condiţiile în care acestea nu au putut fi completate cu fonduri de la buget, date fiind sumele disponibile.În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, ASRO are încheiate acorduri de colaborare, în domeniul standardizarii, cu:> DIN (Deutsches Institut fur Normung)-Germania, din anul 1991)> AFNOR (Association Francaise de Normalisation)-Franţa, din anul 1993> MSZT (Magyar Szabvanyugyi Testulet)- Ungaria, din anul; 1998Având în vedere obligaţiile şi angajamentele ce decurg din documentul de poziţie pentru capitolul de negociere "Libera circulaţie a mărfurilor", activitatea de standardizare s-a focalizat pe adoptarea, cu prioritate, a standardelor europene.În baza Memorandum-ului cu tema "Strategia de adoptare a standardelor europene în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană", aprobat de care Guvern în august 2001, la sfârşitul anului 2003 procentul standardelor europene adoptate s-a situat la nivelul valorii de 80,79%, standardele CEN şi CENELEC fiind adoptate în proporţie de 86,58% şi respectiv de 84,29%. La data de 30 iunie 2004 procentul de adoptare al standardelor CEN şi CENELEC a fost de 87.19% şi respectiv de 87,49%.Data fiind perioada scurta de timp în care a trebuit să fie atins procentul de 80% de standarde europene adoptate ca standarde române, având în vedere nivelul, dar şi ritmicitatea cu care au fost disponibile fondurile bugetare necesare prestării acestei activităţi, numărul standardelor adoptate prin "traducere în limba română" a fost mai redus decât cel al standardelor adoptate prin "fila de confirmare". Concret, la sfârşitul anului 2003 procentul standardelor adoptate prin "traducere" a fost de 39,42%, faţă de 60,58% ce reprezintă ponderea standardelor adoptate prin "fila de confirmare".În ceea ce priveşte gradul de preluare al standardelor europene pe sectoare de activitate, procentul de adoptare este cuprins între aproximativ 5% (tehnologia informatiei) şi 95% (materiale metalice). Nivelul redus al standardelor adoptate în domeniul tehnologiei informatiei se datorează interesului scăzut pe care utilizatorii din acest domeniu îl au pentru standardele traduse în limba română, standardele în limba engleza putând fi utilizate cu usurinta de către specialiştii din acest sector, fără probleme în interpretare.Referitor la standardele europene armonizate, asociate directivelor europene transpuse în legislaţia naţionala, acestea, de regula, au fost adoptate prin traducere. Aliniat la cerinţele de implementare a reglementărilor naţionale armonizate cu directivele europene (21 de directive), la sfârşitul anului 2003, aceste standarde erau adoptate în proporţie de 100% pentru majoritatea directivelor transpuse, excepţie făcând standardele aferente directivelor din domeniul echipamentelor de protecţie individuală (89,2%), dispozitivelor medicale (95,9%), mediilor potenţial explozive (89,2%) şi echipamentelor sub presiune (99%). Dat fiind ritmul alert cu care se imbogateste fondul standardelor europene armonizate la nivel european, la finele semestrului I al anului 2004, erau neacoperite integral cu standardele române 57% dintre reglementările tehnice armonizate. Gradul de adoptare al standardelor europene armonizate pentru acestea varia între 57,1% (ascensoare) şi 99,7% (echipamente de joasa tensiune).Finanţarea activităţii de standardizare naţionala, începând cu anul 2000 a fost asigurata, în principal, din fonduri alocate de la bugetul statului. Aceste fonduri au fost alocate prin programul CALIST, parte a Planului de cercetare-dezvoltare şi inovare pe perioada 1999-2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 562/1999 privind aprobarea Planului naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din fonduri alocate de către ministere, acestea din urma finantand, de regula, adoptarea standardelor europene armonizate.În aceeaşi perioadă, nivelul fondurilor alocate de către agenţii economici pentru activitatea de standardizare naţionala, a înregistrat valori nesemnificative în raport cu totalul cheltuielilor realizate pentru susţinerea acestei activităţi. Astfel, în anul 2000 fondurile din aceasta sursa au fost de 175 mil lei, în anii 2001 şi 2002 sumele alocate au scăzut până la valoarea de 50 mil lei, urmând a creşte în anul 2003 la valoarea de 355 mil lei.De remarcat ca, pe măsura ce orientarea strategica a privit adoptarea standardelor europene, coroborat cu sursele de finanţare ce au existat în perioada luată în considerare, activităţile de elaborare a standardelor naţionale originale au înregistrat un regres simtitor. Astfel, faţă de anul 1998 când numărul standardelor române originale şi a celor internaţionale aprobate a fost de 496 standarde (89 standarde originale şi 407 standarde internaţionale), iar a celor europene adoptate de 349 de standarde, în anul 2003 numărul standardelor române originale şi standardelor internaţionale preluate a fost de 115 standarde (34 standarde originale şi 81 standarde internaţionale) în condiţiile în care, în acelaşi an, standardele române care au adoptat standarde europene au fost în număr de 5107 standarde.Referitor la sursele proprii de finanţare ale asociaţiei, acestea sunt, în principal, rezultat al: vânzării de standarde, consultantei, instruirii, certificării şi altor servicii prestate de către asociaţie. Din analiza realizarilor din ultimii 5 ani, se constata o permanenta creştere a valorii fondurilor proprii (3.214 mil. lei în anul 1999 faţă de 13.555 mil. lei în anul 2003) factorul determinant al acestei situaţii fiind orientarea ASRO către necesităţile clientului, prin dezvoltarea, cu precădere începând din 2003, a unor pachete noi de produse.3.1.1. Puncte tari, puncte slabe, oportunitati şi riscuri în legătură cu activitatea de standardizare naţionalaPuncte tari:▼ Existenta o legislaţie cadru ce priveşte activitatea de standardizare, aliniata la principiile şi practica europeană în domeniu, evaluată şi apreciată pozitiv de către experţi ai Comisiei Europene (Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr. 39/l998 privind activitatea de standardizare naţionala în România şi Statul cadru al Organismului naţional de standardizare aprobat prin Ordin al ministrului industriei şi resurselor (OMIR nr. 373/2002);▼ Exista un organism unic responsabil pentru realizarea activităţii de standardizare naţionala, recunoscut de către Guvernul României (Organismul naţional de standardizare-ASRO);▼ Exista cadru legal pentru susţinerea activităţii de standardizare din fonduri alocate de la buget (Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţionala în România, Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, Hotărârea Guvernului nr. 562/1999 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare);▼ Exista tradiţie în domeniul standardizarii (primele standarde s-au adoptat în perioada 1937-1938 de către Asociaţia Generală a Inginerilor din România- AGIR, activitatea luând amploare începând din anul 1948 o dată cu organizarea Comisiei pentru Standardizare şi apoi în 1970 prin înfiinţarea Institutului Roman de Standardizare, înlocuit în 1998 de către Asociaţia de standardizare din România-ASRO);▼ La sfârşitul anului 2003, au fost adoptate 80% din standardele europene, ceea ce asigura îndeplinirea uneia dintre cele 9 condiţii de promovare a ASRO ca membru plin al CEN şi CENELEC;Puncte slabe:▼ Nu exista un spaţiu propice desfăşurării eficiente a activităţii de standardizare şi prestării de servicii specifice (ASRO îşi desfăşoară activitatea în mai multe locatii, în calitate de chiriaş);▼ Serviciile ASRO (consultanţa, instruire, diseminare informaţii, certificare) sunt dezvoltate insuficient pentru a face faţa pieţei concurentiale şi pentru a asigura dezvoltarea asociaţiei din resurse proprii;▼ Exista un număr relativ mare de standarde europene adoptate prin metoda "fila de confirmare", abordare simpla şi ieftina de adoptare, dar care, în anumite domenii, determina o implementare deficitara;▼ Agenţii economici, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii participa insuficient la activitatea de standardizare naţionala, fiind reprezentate insuficient în cadrul Comitetelor tehnice de standardizare şi nu susţin, la nivelul interesului, finanţarea activităţii de standardizare.▼ Autorităţile publice, ca părţi interesate în activitatea de standardizare naţionala, se implica insuficient în procesul de elaborare/adoptare al standardelor;▼ Activităţile autorităţilor cu funcţie de reglementare pentru identificarea şi anularea documentelor conflictuale cu standardele europene adoptate şi pentru prevenirea introducerii de bariere tehnice în calea comerţului este deficitara;▼ Nefinalizarea soft-ului specializat pentru urmărirea unitară a lucrărilor de standardizare naţionala, europeană şi internationala precum şi pentru asigurarea legăturii permanente cu comitetele tehnice naţionale;▼ Examinarea periodică a standardelor, prevăzută în metodologiile tuturor organismelor şi organizaţiilor de standardizare, nu se face în mod constant, în vederea menţinerii în actualitate a prevederilor acestora, datorită lipsei resurselor financiare şi umane.Oportunitati▼ Dezvoltarea serviciilor ASRO, urmare a eforturilor proprii şi a asistenţei acordată de experţi comunitari prin programul Phare 2000 precum şi prin acorduri bilaterale (Olanda, Germania, Franţa);▼ Dezvoltarea abilităţilor pentru a primi/prelucra/transmite informaţii din domeniul standardizarii, conform prevederilor Hotărârea Guvernului nr. 1016/2004 (Directiva 98/34 şi 98/48) prin programul Phare 2000;▼ Îmbunătăţirea managementului, bazat pe recomandările formulate în cadrul asistenţei tehnice primite de către ASRO în cadrul programului de asistenţa finanţat de către Guvernul Olandei;▼ Continuarea sustinerii activităţii de standardizare naţionala prin programul CALISTAmeninţării/Riscuri▼ Riscul implementarii dificile, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii a standardelor adoptate prin metoda "fila de confirmare";▼ Imposibilitatea atingerii, cu respectarea procedurilor europene, a nivelului de 100% standarde europene adoptate, fără o sustinere corespunzătoare de la bugetul statului;▼ Neîndeplinirea de către ASRO a tuturor condiţiilor pentru a fi acceptat ca membru deplin al CEN şi CENELEC, urmare neluării în considerare şi nerezolvarii de către autorităţile cu funcţie de reglementare a problemei conflictualitatii dintre prevederile din actele normative emise de către acestea şi conţinutul documentelor de standardizare.3.2. Situaţia actuala în domeniul metrologieiActivitatea de metrologie din România este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, modificată şi aprobată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare.Cadrul legislativ specific activităţii de metrologie este completat de o serie de acte normative armonizate, în mare parte, cu reglementările europene aplicabile. La sfârşitul anului 2003, acquis-ului comunitar specific, compus din 25 de directive, a fost preluat prin transpunerea integrală a 24 de directive europene şi preluarea parţială a cerinţelor Directivei 80/181/CEE referitoare la unităţi de măsura, urmare necesităţii corelării cu celelalte prevederi legale naţionale, în vigoare la data transpunerii.Organul de specialitate al administraţiei publice centrale, care exercită, în numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de măsurare şi al masurarilor este Biroul Roman de Metrologie Legală (BRML). Acesta funcţionează în subordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului şi este organizat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 193/2002.Înfiinţat în baza Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, cu modificările şi completările ulterioare, BRML are responsabilităţi, competente şi atribuţii în legătură cu întreaga activitate de metrologie din România. În aceasta direcţie, principala responsabilitate a BRML consta în asigurarea reglementărilor metrologice, mijloacelor tehnice şi acţiunilor la nivelul întregii tari, necesare pentru obţinerea credibilitatii rezultatelor masurarilor. În susţinerea acestei responsabilităţi competentele BRML, privesc în principal:● asigurarea diseminarii unităţilor de măsura şi atestarea etaloanelor naţionale;● întreţinerea, perfecţionarea, conservarea şi utilizarea etaloanelor naţionale pe care le deţine, asigurând trasabilitatea la ŞI;● exercitarea controlului metrologic legal asupra masurarilor, mijloacelor de măsurare şi activităţilor care au ca obiect masurarile şi mijloacele de măsurare;● evaluarea mijloacelor de măsurare şi certificarea conformitatii acestora cu cerinţele esenţiale stabilite în reglementări tehnice,În subordinea Biroului Roman de Metrologie Legală funcţionează Institutul Naţional de Metrologie (INM), organizat ca institut de cercetare-dezvoltare în domeniul metrologiei. Acesta are ca obiect principal al activităţii asigurarea bazei ştiinţifice a uniformitatii şi exactitatii masurarilor în România. INM deţine un număr de 22 etaloane naţionale şi peste 50 de etaloane primare şi de referinţa cu ajutorul cărora, prin intermediul unor operaţiuni de etalonare, sunt diseminate unităţile de măsura la toate laboratoarele din structura BRML, precum şi la laboratoarele agenţilor economici.Actuala structura organizatorică permite BRML atât îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, precum şi realizarea construcţiei instituţionale necesară pentru implementarea reglementărilor ce transpun directivele europene din domeniul metrologiei. Astfel, pentru implementarea Directivei Europene 90/384/CEE , referitoare la aparatele de cantarit cu funcţionare neautomata, transpusa prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2003 a fost creat în cadrul BRML organismul pentru evaluarea conformitatii aparatelor de cantarit cu funcţionare neautomata, BRML – Cert, aprobat de ministrul industriilor şi resurselor în cursul anului 2002 pentru a acţiona în acest domeniu reglementat. Până în prezent, acest organism a emis peste 400 certificate de conformitate pentru diferite aparate de cantarit cu funcţionare neautomata. De asemenea, aceeaşi reglementare tehnica armonizata, a impus înfiinţarea în cadrul BRML a Direcţiei de Inspecţii şi Supraveghere a Pieţei, specializată în supravegherea pieţei pentru aparatele de cantarit cu funcţionare neautomata şi care asigura şi coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de inspecţie şi supraveghere metrologica pentru preambalate şi mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal.Problematica metrologiei industriale şi ştiinţifice, atât din ratiuni de natura economică, dar şi istorica, este abordata în cadrul INM într-un cadru organizatoric format din 10 laboratoare de specialitate care efectuează o gama larga de operaţiuni, de la intercomparari de etaloane de înalt nivel de exactitate până la lucrări de etalonari şi verificări de aparatura de lucru.Efortul depus de INM pentru conservarea calităţii etaloanelor naţionale, primare şi de referinţa, pentru asigurarea trasabilitatii internaţionale a acestor etaloane, face ca în prezent să fie posibila satisfacerea într-o foarte mare măsura a cererilor economiei de etalonari, verificări şi încercări.În scopul întreţinerii, perfecţionării şi conservării etaloanelor naţionale, începând cu anul 2004, potrivit prevederilor legale, cheltuielile privind etaloanele naţionale ale BRML, precum şi ale celorlalte organizaţii nominalizate prin hotărâri ale Guvernului ca deţinătoare de etaloane naţionale, se suporta de la bugetul de stat. În acest sens, în anul 2004, BRML a beneficiat de suma 10 mild. lei, alocata prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului.În ceea ce priveşte implicarea în activităţile organizaţiilor europene şi internaţionale din domeniul metrologiei de remarcat este traditia pe care România, reprezentată de BRML, o are în relaţia cu aceste organizaţii. România este:> membru cu drepturi depline al BIPM- Convenţia Metrului, din anul 1883.> membru cu drepturi depline al OIML din anul 1956> membru asociat al WELMEC din anul 1996> membru al EUROMET, prin INM, din anul 2004.Sumele reprezentând cotizaţiile pe care România le datorează în calitate de membru la organizaţiile internaţionale sunt susţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului, iar cheltuielile aferente participării la activităţile acestor organizaţii sunt suportate din fondurile proprii ale BRML.Sursele proprii ale BRML sunt rezultat al activităţilor pe care acesta le prestează, în principal din lucrări de etalonare, verificare metrologica, încercare de mijloace de măsurare, evaluare în vederea acordării autorizaţiilor metrologice, expertizare şi supraveghere metrologica.3.2.1. Puncte tari, puncte slabe, oportunitati şi riscuri în legătură cu activitatea de metrologiePuncte tari:▼ Existenta unei legislaţii metrologice compatibile cu legislaţia metrologica internationala (Prin Legea nr. 178/2003 se aduc completări şi modificări Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, care aliniaza legislaţia metrologica naţionala la cea internationala);▼ Existenta unui organism de specialitate al administraţiei publice centrale, desemnat de Guvern, responsabil cu asigurarea reglementărilor metrologice, mijloacelor tehnice şi acţiunilor la nivelul întregii tari, necesare pentru obţinerea credibilitatii rezultatelor masurarilor. Acesta este Biroul Roman de Metrologie Legală, care este organizat şi funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002;▼ Recunoaşterea competentei profesionale a personalului implicat în activitatea de metrologie, la nivel naţional şi internaţional, experienta istorica în metrologie;▼ Existenta unei infrastructuri performanţe în cadrul BRML, responsabilă cu evaluarea competentei laboratoarelor de metrologie;▼ Armonizarea integrală în legislaţia naţionala a acquis-ului comunitar din domeniul metrologiei;▼ Valoarea adăugată intrinseca pe care o are metrologia în comerţ, industrie, acreditare şi calitate;▼ Atuul pe care îl are activitatea de metrologie, în sensul că fără aceasta activitate nu este posibila asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor pentru comerţ, industrie, acreditare şi calitate.Puncte slabe:▼ Existenta unor echipamente invechite în cadrul INM;▼ Insuficiente resurse pentru dezvoltare;▼ Lipsa unor echipamente de încercare-verificare pentru unele mijloace de măsurare;▼ Neimplementarea de către toate laboratoarele metrologice a cerinţelor standardului SR EN ISO/CEI 17025: 2001;▼ Tendinta de fluctuatie a personalului, din motive salariale;▼ Alocarea limitată a fondurilor de la bugetul de stat pentru activitatea de supraveghere a pieţei;▼ Lipsa unui program naţional de metrologie, susţinut de către Guvern;▼ Lipsa suportului financiar adecvat necesităţilor pentru metrologia ştiinţifică.Oportunitati▼ Posibilitatea sustinerii, prin programe internaţionale şi asistenţa tehnica europeană, a dezvoltării de noi tipuri de activităţi, specializate, care decurg din noile cerinţe ale pieţei;▼ Dezvoltarea activităţii corelat cu dezvoltarea preconizata pentru industria naţionala;▼ Dezvoltarea cooperării internationala pentru instruire, raportat la cerinţele şi exigenţele UE;▼ Dezvoltarea parteneriatului internaţional în scopul atragerii şi formării de specialişti tineri;▼ Susţinerea dezvoltării activităţii prin programe naţionale pentru cercetare şi dezvoltare;▼ Dezvoltarea colaborării cu organizaţiile internaţionale şi regionale de metrologie;▼ Asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor;▼ Dezvoltarea a noi domenii aliniate la cerinţele clienţilor.Riscuri/Ameninţări▼ Diminuarea veniturilor instituţiei, care provin din activităţi specifice metrologiei legale, ca urmare a reducerii volumului acestora, consecinţa a armonizării legislaţiei naţionale cu reglementările UE;▼ Apariţia unei tendinte de migrare a tinerilor specialişti metrologi români către ţările vest-europene;▼ Existenta unui număr insuficient de specialişti cu înaltă calificare, în unele domenii metrologice;▼ Finanţarea insuficienta, de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea şi menţinerea etaloanelor naţionale;▼ Realizarea activităţii de supraveghere a pieţei, sub nivelul cerinţelor, în cazul neasigurarii surselor de finanţare necesare;▼ Lipsa unei reale înţelegeri a valorii adăugate a metrologiei.3.3. Situaţia actuala în domeniul acreditării şi evaluării conformitatiiActivitatea de acreditare din România este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformitatii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2002, cu modificările şi completările ulterioare.Activitatea de acreditare în România a fost pusă pe temelii noi, aliniate la practica europeană, urmare adoptării Ordonanţei Guvernului nr. 38/1998, prin stabilirea unor principii clare care guvernează aceasta activitate şi prin decizia ca organismul naţional ce activează în acest domeniu să fie un organism unic, de drept privat, de utilitate publică, cu statut juridic de asociaţie fără scop patrimonial, înfiinţată conform prevederilor ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.Prin Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 354/2003 Asociaţia de Acreditare din România- RENAR a fost recunoaşterea ca organism naţional de acreditare.Principalul obiectiv al activităţii organismului naţional de acreditare-RENAR consta în dezvoltarea acreditării şi conferirea încrederii în competenţa tehnica, imparţialitatea şi integritatea organismelor şi laboratoarelor acreditate.Ca un principiu al acreditării, aceasta activitate se desfăşoară în baza prevederilor standardelor de referinţa din seria SR EN 45000 şi ISO 17000 precum şi a acelora în legătură cu acestea. În acest sens, RENAR are exclusivitate pentru acreditarea laboratoarelor de încercări, laboratoarelor de etalonare, organismelor de certificare a produselor, organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii, organismelor de certificare a sistemelor de management al mediului, organismelor de cerificare a personalului şi organismelor de inspecţie.RENAR gestionează marca naţionala de acreditare.În plus, faţă de domeniile enunţate anterior, începând cu anul 2003, a fost dezvoltata capabilitatea RENAR pentru acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al sănătăţii şi siguranţei ocupationale, responsabilitate socială şi igiena alimentara, precum şi al securităţii informatiei.În scopul realizării sarcinilor ce-i revin, pentru asigurarea participării părţilor interesate şi specialiştilor din diverse domenii de activitate la dezvoltarea acreditării, RENAR a dezvoltat 15 comitete tehnice, a căror implicare are caracter consultativ.În perioada scursa de la înfiinţare, activitatea RENAR a înregistrat o creştere continua, concretizata la sfârşitul anului 2003 în acreditarea a:– 260 laboratoare de încercări/analize– 2 laboratoare de etalonare– 15 organisme de certificare a sistemelor de management al calităţii– 5 organisme de certificare a sistemelor de management de mediu– 15 organisme de certificare a produselor– 6 organisme de inspecţie– 2 organism de certificare a personaluluiBazat pe prevederi legale, RENAR evalueaza competenţa şi capabilitatile în vederea acreditării, atât în domeniul reglementat cat şi în domeniul voluntar.În legătură directa cu evaluarea conformitatii în domeniul reglementat, RENAR are responsabilitatea evaluării capabilităţii tehnice şi competenţei laboratoarelor şi organismelor ce doresc sa opereze bazat pe cerinţele prevăzute în reglementările tehnice din domeniile anexa la Legea nr. 608/2001. Domeniile reglementate abordate de către RENAR, până în prezent sunt: vase simple sub presiune şi echipamente sub presiune, aparate de cantarit cu funcţionare neautomata, aparate consumatoare de combustibili gazosi, dispozitive medicale, ascensoare, jucarii, echipamente de joasa tensiune, compatibilitate electromagnetica.Laboratoarele şi organismele acreditate de către RENAR sunt atât entităţi distincte juridic cat şi structuri în cadrul unor unităţi de stat sau private, cu profil de producţie, învăţământ sau cercetare-dezvoltare. În condiţiile în care majoritatea organismelor acreditate sunt structuri cu capital privat, în cazul laboratoarelor ponderea este deţinută de laboratoarele ce funcţionează în cadrul altor entităţi, capitalul acestora din urma fiind, la sfârşitul anului 2003, în cele mai multe cazuri, de stat.În domeniul reglementat ponderea este deţinută de către laboratoarele şi organismele cu capital de stat, parte a unor entităţi cu tradiţie de evaluare în domeniile respective.Având în vedere responsabilităţile pe care unele organe ale ale statului le au în legătură cu evaluarea şi autorizarea laboratoarelor şi organismelor de certificare care operează în domeniile lor de activitate, luând în considerare cerinţele de competenţa pe care se bazează decizia privind acreditarea, acestea au încheiat protocoale de parteneriat cu RENAR, deciziile lor bazându-se pe acreditare. Până în prezent acreditarea este recunoscută de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în legătură cu organismele implicate în certificarea şi inspecţia produselor ecologice, iar Casele de Asigurări de Sănătate au stabilit ca acreditarea este un criteriu de departajare, în sens pozitiv, a structurilor ce doresc sa opereze în sistemul lor.Referitor la acreditarea laboratoarelor de etalonare deşi RENAR are încheiat un protocol de colaborare cu BRML, protocolul menţionat nu este încă funcţional, ceea ce face ca acreditarea în acest domeniu să se situeze la nivel necorespunzător.Pornind de la interesul pe care îl au pentru îmbunătăţirea competitivitatii produselor industriale, recunoscând rolul acreditării în aceasta direcţie, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi municipiului Bucureşti, UGIR 1903 – Uniunea Generală a Industriasilor din România, IRECE – Institutul Roman pentru Educaţie şi Calitate Europeană şi EURACHEM România-Asociaţia Laboratoarelor de Analize Chimice din România au încheiate, de asemenea, protocoale de parteneriat cu RENAR şi acţionează împreună cu organismul în atingerea obiectivelor lor.În baza prevederilor Legii nr. 355/2002 şi protocoalelor încheiate, organismul naţional de acreditare-RENAR reprezintă România în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale, coordonatoare ale activităţii de acreditare. La această dată RENAR este membru şi activează în cadrul tuturor organizaţiilor reprezentative la nivel internaţional şi european, după cum urmează:● Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC)-membru fondator din anul 1996● Forumului Internaţional de Acreditare (IAF)- membru plin din anul 2001● Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA)- membru din anul 1998În susţinerea agenţilor economici ce realizează export, în special în statele membre ale UE, pentru recunoaşterea rezultatelor încercărilor şi certificatelor emise de laboratoarele şi respectiv organismele acreditate în România, în primul semestru al anului 2004, RENAR a semnat acordul de recunoaştere multilaterala (LA) cu EA,În ceea ce priveşte implicarea RENAR în cadrul organizaţiilor la care ste membru, se poate afirma ca acesta este o prezenta consecventa la lucrările comitetelor şi grupurilor de lucru ale acestor organizaţii, precum şi la adunările generale ale acestor structuri.Fondurile necesare pentru plata cotizaţiilor şi pentru asigurarea participării la intalnirile organizate de aceste structuri, până în anul 2003 au fost asigurate din surse proprii ale organismului şi surse atrase prin programele de sistenta tehnica Phare de care RENAR a beneficiat. Începând cu 2003 fondurile necesare pentru plata cotizaţiilor au putut fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului.Referitor la colaborarile bilaterale, RENAR are încheiate protocoale de colaborare cu organismele similare din Ungaria, Turcia şi Bulgaria.Fondurile proprii ale RENAR sunt asigurate din serviciile de acreditare şi instruirile pe care organismul le prestează.Pentru a răspunde competent cerinţelor pieţei, în scopul dezvoltării la nivel competitiv a activităţilor de testare şi evaluare prin certificare, de evidenţiat este iniţiativa privată, de asociere a structurilor acreditate. În acest sens s-au creat asociaţii ale laboratoarelor (ex. EUROLAB-România, ROLAB) precum şi a organismelor de certificare (ex. COCER). Obiectivele activităţii acestora privesc în principal:● întărirea capacităţii infrastructurii din România în domeniile în care acestea acţionează prin armonizarea practicilor proprii cu practicile europene;● promovarea şi apărarea intereselor membrilor, crearea unui climat de competenţa profesională, recunoaştere reciprocă şi concurenta loiala;● realizarea unui cadru adecvat pentru schimbul de informaţii, cunoştinţe şi experienta în domeniile specifice● promovarea calităţii produselor, protecţiei vieţii, a sănătăţii şi a mediului, securităţii persoanelor fizice şi apărarea intereselor consumatorilor.În ceea ce priveşte reprezentarea şi participarea laboratoarelor şi organismelor acreditate în cadrul structurilor europene şi internaţionale, situaţia reflecta o atitudine pasiva a majorităţii acestora. Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii – SRAC este primul organism de certificare activ în aceasta direcţie, fiind partener al Reţelei Internaţionale de Certificare-IQNet, membru al organizaţiei europene eurocer-building şi membru al EOTC.Referitor la structurile cu caracter asociativ, de regula acestea prin obiectivele declarate urmăresc obţinerea şi, după caz, menţinerea calităţii de membru al organizaţiilor europene de profil. Astfel, COCER este membru al Federaţiei Europene a Asociaţiilor Organismelor de Certificare, iar EUROLAB-România şi ROLAB tintesc în aceeaşi măsura sa devină membrii ai EUROLAR3.3.1. Puncte tari, slabe, oportunitati şi riscuri privind acreditarea şi evaluarea conformitatiiPuncte tari▼ Existenta unui organism naţional de acreditare-RENAR, recunoscut în baza Legii nr. 245/2002 şi OMIR 354/2003, având o implicare activa în domeniile reglementate;▼ Organismul naţional de acreditare participa activ în toate organizaţiile internaţionale de profil (ILAC/IAF/EA);▼ Organismul naţional de acreditare este semnatar al LA cu EA pentru domeniile laboratoare de încercări, organisme de certificare produs şi sisteme de management al calităţii;▼ Posibilitatea extinderii pieţei de acreditare;▼ Tendinta de asociere a structurilor acreditate, în scopul dezvoltării activităţilor aliniat la practicile europene, crearea unui climat de competenţa profesională, recunoaştere reciprocă şi concurenta loiala;Puncte slabe▼ Organismul naţional de acreditare nu este încă semnatar al LA-EA pentru toate domeniile în care activează;▼ Organismul naţional de acreditare are abilitaţi de comunicare scăzute;▼ Insuficient personal propriu şi colaborator al organismului de acreditare pentru satisfacerea solicitărilor de acreditare;▼ Poziţia de monopol conferita de unele autorităţi unor organisme de certificare;▼ Lipsa, la nivelul organismelor de certificare acreditate, a unei politici de recunoaştere a rezultatelor evaluărilor realizate de către alte organisme acreditate;▼ Implicare insuficienta a laboratoarelor şi organismelor acreditate la activităţile de standardizare naţionala.Oportunitati▼ Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare (organisme de certificare sisteme de management a securităţii informatiei, sisteme de management a securităţii forţei de muncă, managementul pădurilor);▼ Semnarea de către organismul naţional de acreditare a acordurilor de recunoaştere multilaterala cu EA şi ILAC/IAF pentru toate domeniile de acreditare, baza a recunoaşterii internaţionale a rezultatelor testarilor şi certificatelor emise în România şi oportunitate de extindere a activităţilor pe pieţe externe;▼ Participarea laboratoarelor şi organismelor acreditate la activităţile organizaţiilor europene şi internaţionale ce funcţionează în domeniile lor;▼ Semnarea Acordului la Protocolul pentru Evaluarea Conformitatii şi Acceptarea Produselor Industriale-PECA, oportunitate pentru notificarea la U.E. a laboratoarelor şi organismelor de certificare şi de inspecţie româneşti desemnate.Riscuri/Ameninţări▼ Insuficient sprijin financiar din partea Guvernului pentru susţinerea reprezentării organismului naţional de acreditare în cadrul structurilor europene şi internaţionale;▼ Indisciplina unor organisme de certificare din România, existenta unor conflicte de interese, cu repercusiuni la nivelul credibilitatii organismului naţional de acreditare;▼ Valoare adăugată scăzută a certificarilor pe care unele organisme de certificare le oferă industriei;▼ Implicarea scăzută a industriei în dezvoltarea cerinţelor pentru acreditare şi evaluarea conformitatii;▼ Tendinta unor autorităţi de a dezvolta structuri paralele de acreditare;▼ Promovarea evaluărilor paralele, cu costuri nejustificate la nivelul operatorilor economici4. DIRECŢII STRATEGICE ALTERNATIVE, SUSŢINUTE DEAVANTAJE/DEZAVANTAJE ŞI COSTURI4.1. Direcţii strategice privind standardizareaLuând în considerare modalităţile în care este apreciată şi abordata standardizarea la nivel european şi internaţional, stadiul dezvoltării şi perceperii activităţii de standardizare la nivel naţional, se identifica patru direcţii strategice. Acestea sunt după cum urmează:> creşterea relevantei standardelor române pe piaţa> promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN şi CENELEC> îmbunătăţirea eficientei procesului de comunicare în legătură cu activitatea de standardizare la nivel naţional şi internaţional precum şi a celui de furnizare de informaţii relevante părţilor interesate> dezvoltarea activităţilor de instruireI. Creşterea relevantei standardelor române pe piaţaAbilitatea organismului naţional de standardizare de a înţelege şi de a servi necesităţilor pieţei şi de a asigura participarea factorilor interesaţi în cadrul procesului de standardizare reprezintă doi factori decisivi care influenţează în mod direct relevanta pe piaţa a standardului român.Între cele doua aspecte exista o legătură şi un suport reciproc, în sensul că participarea la activitatea de standardizare a factorilor interesaţi determina o înţelegere mai buna a necesităţilor pieţei care, în replica, determina îmbunătăţirea nivelului de implementare a standardelor de către agenţii economici.În acest sens se impun:▼ intensificarea eforturilor de imbunatatire a sistemului organizaţional de reprezentare a părţilor interesate, la un nivel care să asigure o oglindire reală a necesităţilor pieţei, atât sub aspect tehnic cat şi al asteptarilor clienţilor, respectiv al consumatorilor.▼ implicarea consumatorilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul unor parteneriate între cei cu interese comune▼ intensificarea acţiunilor de constientizare al producătorilor şi consumatorilor privind beneficiile participării la activitatea de standardizare, care trebuie privită ca o oportunitate de anticipare a tendintei de dezvoltare şi de orientare strategica a activităţii firmelor româneşti.Dat fiind ca activitatea propriu-zisa de standardizare este atributul comitetelor tehnice, eficienta activităţii de standardizare este influenţată în mod direct de modul în care este organizată activitatea în cadrul acestor comitete.Managementul corespunzător al acestor structuri, nivelul de pregătire al membrilor comitetelor tehnice, procedurile în baza cărora îşi desfăşoară echipele activitatea sunt elemente definitorii pentru o activitate ce se doreşte a fi competenţa şi optimizata din punct de vedere al utilizării resurselor.Din aceste motive este de dorit ca la nivelul organismului de standardizare să se realizeze:> evaluare a activităţii acestor comitete pentru identificarea punctelor tari şi slabe, în scopul eliminării/prevenirii disfunctionalitatilor;> Instruirea iniţială şi periodică a membrilor comitetelor tehnice trebuie să devină o cerinţa pentru acceptarea şi respectiv menţinerea calităţii de participant, persoana fizica, la elaborarea de standarde naţionale;> Operatorii economici trebuie să acorde importanţa selectării persoanelor desemnate să-i reprezinte, aceştia trebuind să aibă capacitatea şi capabilitatea de a reprezenta interese de grup precum şi abilitatea de a lucra în echipa;> Aceste cerinţe trebuie extinse, întărite şi adaptate corespunzător în condiţiile în care exista interes, deci se impune participarea în cadrul comitetelor/grupelor de lucru ale organizaţiilor europene şi internaţionale de standardizare.Având în vedere principalul atribut declarat al standardului, în mod deosebit al celui european şi internaţional, de a elimina barierele tehnice şi de a facilita comerţul la nivel regional şi internaţional, interesul de a participa activ la elaborarea acestor instrumente trebuie manifestat şi susţinut prin:> Prioritizarea şi stabilirea domeniilor de interes prin colaborarea autorităţilor responsabile pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare pe domenii, cu operatorii economici interesaţi în aplicarea acestor strategii precum şi cu organismul naţional de standardizare;> Implicarea agenţilor economici, asociaţiilor profesionale şi patronatelor alături de autorităţi şi organismul de standardizare pentru identificarea şi asigurarea resurselor umane şi financiare pentru atingerea acestui obiectiv.Prin Strategia de adoptare a standardelor europene în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană", aprobată de către Guvern în 2001, activitatea de adoptare a standardelor europene a fost susţinută din fonduri alocate de la buget. Acesta adoptare, având în vedere fondurile alocate şi capacitatea de adoptare, s-a realizat prin doua metode, respectiv prin traducere şi "fila de confirmare", cea din urma presupunand adoptarea standardelor în limba engleza.Dat fiind ca standardul de regula reprezintă referential pentru realizarea produselor, pentru a avea un instrument utilizabil pe scara larga, inclusiv de către întreprinderile mici şi mijlocii şi consumatori şi pentru a evita situaţiile de interpretare eronată a cerinţelor standardizate, pentru etapa următoare se impune a se acţiona în sensul dezvoltării unei campanii de creştere a constientizarii operatorilor economici privind beneficiile utilizării standardelor în limba română şi riscurile la care sunt expusi aceştia atunci când implementeaza standarde puse la dispoziţie într-o limbă străină.Bazat pe opţiunile agenţilor economici se va elabora un program de traducere a standardelor române adoptate prin fila de confirmare, program ce va fi susţinut de către părţile interesate în implementare. Şi de această dată se apreciază ca asociaţiile profesionale şi patronatele, ca structuri ce reprezintă interese de grup, trebuie să se implice activ în prioritizarea standardelor de tradus şi susţinerea financiară a acestei activităţi. Modalitatea de implementare a acestui demers este poate fi "contractul direct" cu organismul naţional de standardizare.În condiţiile în care pentru anumite domenii nu exista astfel de structuri, dat fiind interesul comun privind implementarea corecta a standardelor, pentru diminuarea efortului financiar la nivel de agent economic, se recomanda să se încheie parteneriate între cei interesaţi, în scopul asigurării fondurilor necesare.Elaborarea de standarde române originale, cu respectarea regulilor de procedura impuse în relaţia cu organizaţiile europene şi internaţionale de standardizare, trebuie urmărită în funcţie de necesităţile economiei naţionale.II. Promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN şi CENELECÎn condiţiile accelerarii dezvoltării economice, capacitatea standardizarii europene de a facilita schimburile şi accesul pe pieţe, de a îmbunătăţi calitatea şi securitatea produselor şi serviciilor şi de a disemina cunoştinţe, tehnologii şi practici, au făcut ca standardele sa reprezinte şi elemente importante în cadrul procesului de largire a Comunităţii.Adoptarea şi implementarea standardelor europene în ţările candidate este una din condiţiile unei participari totale în Piaţa Unica. De aceea este important pentru companiile din ţările candidate să fie constiente de standardizarea europeană şi sa folosească efectiv standardele.Standardele europene joaca un rol important în crearea unei Pieţe Unice printr-o serie de acte normative comasate în directivele Noii Abordari. Aceasta legislaţie europeană stabileşte necesităţile esenţiale pe care produsele trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi vândute în întreaga Uniune Europeană. Directivele noii abordari sunt deosebite pentru că nu conţin detalii tehnice ci numai cerinţe de siguranţă generală. De aceea, producătorii trebuie să traduca aceste exigente generale 'esenţiale' transformandu-le în soluţii tehnice. Una dintre cele mai eficiente cai prin care producătorii pot face acest lucru este sa folosească standarde europene armonizate care oferă prezumţia de conformitate cu cerinţele directivei pentru care au fost elaborate.Standardele europene reprezintă o modalitate puternica de a creşte competitivitatea companiilor din Uniunea Europeană. Ele ajuta la protejarea sănătăţii, siguranţei şi mediului pentru cetăţenii Europei. Standardele oferă soluţii tehnice pentru rezolvarea problemelor şi facilitează comerţul şi cooperarea din Comunitatea Europeană. Ele ajuta la transferarea şi distribuirea tehnologiei în beneficiul tuturor. Mai concret, standardele pot îmbunătăţi eficienta unor importante politici Comunitare în ceea ce priveşte bunăstarea, protecţia mediului, comerţul, sau piaţa unica.Standardizarea trebuie privită ca un instrument strategic care ajuta firmele în a obţine acces pe pieţe şi a obţine economii de scala.În acest sens adoptarea standardelor europene, ca standarde române, trebuie să reprezinte, în continuare, o prioritate pentru organismul naţional de standardizare, implementarea acestora de către agenţii economici români putând contribui semnificativ la facilitarea accesului produselor româneşti pe piaţa unica.Participarea efectivă, printr-o prezenta activa ce susţine interesul naţional în cadrul comitetelor tehnice ale organizaţiilor europene, şi influentarea prin vot a procesului de luare a deciziei privind standardele europene, se poate realiza numai în condiţiile obţinerii calităţii de membru plin al organizaţiilor europene, respectiv ale CEN şi CENELECOrganismul naţional de standardizare pentru a putea solicita organismelor europene să fie promovat ca membru cu drepturi depline el trebuie să dovedească ca respecta şi răspunde celor 9 condiţii pentru acceptare.În condiţiile:> existenţei Acordului european, instituind o asociere între România, pe de o parte şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993,> promovării unui cadru legal armonizat cu practica europeană în domeniul standardizarii,> existenţei unei infrastructuri operationale de telecomunicaţii şi tehnologie a informatiei, care permite organismului naţional de standardizare sa răspundă eficient la volumul mare de date şi documente în sistemul CEN-CENELEC,> recunoaşterii oficiale a organismului naţional de standardizare pentru domeniile de competenţa CEN şi CENELEC,> sustinerii financiare, de la bugetul statului, a organismului naţional de standardizare pentru plata cotizatiei de membru,ASRO trebuie să aibă:> posibilitatea de exprimare a unui punct de vedere naţional asupra problemelor tehnice precum şi asupra celor formale (vot, ancheta,…). În acest sens organismul naţional de standardizare trebuie să efectueze peste 2000 de operaţiuni formale pe an, care cer în mod evident mijloace, competenţa şi specializare la nivel naţional şi în plus participare, prin experţi, la comitetele tehnice care prezintă interes pentru economia naţionala;> sustinere din partea operatorilor economici. Dat fiind interesul general la nivel de sector economic precum şi costurile pe care le presupune participarea la comitetele tehnice/subcomitate/grupe de lucru, se impune implicarea directa a asociaţiilor profesionale şi patronatelor, precum şi a firmelor ce pot încheia parteneriate în acest sens;> asigurate fondurile necesare pentru derularea anchetei publice în legătură cu proiectele de standarde europene, pentru participare la adunările generale ale CEN şi CENELEC precum şi pentru participare la activitatea tehnica de elaborare şi finalizare a standardelor europene. Acest lucru se poate realiza prin programe anuale aprobate de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Comerţului şi respectiv din fonduri ale Ministerului Economiei şi Comerţului sau ale altor ministere interesate.> capacitatea de a se ocupa eficient şi continuu de toate aceste probleme, precum şi pentru a sigura o participare consecventa şi activa la comitetele tehnice/subcomitetele/grupurile de lucru ale organizaţiilor la care este afiliat, prioritizat funcţie de interesul naţional.Referitor la participarea ASRO la activităţile CEN-CENELEC, este necesar să se asigure implementarea standardelor europene, activitate ce consta, conform conceptului european, în:– adoptarea obligatorie ca standarde naţionale a tuturor standardelor europene la maximum 6 luni de la ratificarea lor,– anularea standardelor naţionale conflictuale cu standardele europene, la termenele stabilite de fiecare standard european în parte– anularea acelor prevederi ale reglementărilor tehnice ce sunt conflictuale cu standardele şi preîntâmpinarea promovării unor asemenea norme.Pentru realizarea cerinţelor, având în vedere ţinta privind promovarea organismului naţional de standardizare ca membru deplin al CEN şi CENELEC în anul 2005, ceea ce presupune îndeplinirea condiţiilor şi formularea cererii în anul 2004, organismul naţional de standardizare, în baza prevederilor Legii nr. 355/2002, va trebui sa beneficieze de sprijin din partea ministerelor, care trebuie:– să-şi analizeze priorităţile şi metodele de adoptare a standardelor, corespunzător domeniilor lor de competenţa şi– sa susţină corespunzător, pe baza contractuală, finanţarea activităţii de adoptare a standardelor europene, inclusiv a celor armonizate conform prevederilor legislaţiei în vigoare– să asigure eliminarea prevederilor legale conflictuale cu standardele şi sa prevină promovarea, pe viitor, a unor asemenea cerinţe.III. Îmbunătăţirea eficientei procesului de comunicare în legătură cu activitatea de standardizare la nivel naţional şi internaţional precum şi a celui de furnizare de informaţii relevante părţilor interesateDiseminarea informaţiilor în legătură cu standardele naţionale precum reprezintă nu numai o cerinţa la nivel naţional în sprijinul activităţii agenţilor economici utilizatori, dar şi o obligaţie ce decurge din calitatea de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi de membru al Uniunii Europene, în scopul eliminării şi prevenirii introducerii de bariere în calea comerţului.În sensul răspunderii la obligaţiile pe care România le are ca membru al OMC şi ca ţara candidata la statutul de stat membru al Uniunii Europene, organismul naţional de standardizare trebuie definitiveze structura organizatorică a Centrului pentru schimb de informaţii, ca punct de contact cu organizaţiile de standardizare şi structurile europene şi internaţionale.În condiţiile în care procedura privind schimbul de informaţii în relaţia cu structurile Uniunii Europene sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, organismul naţional de standardizare trebuie să-şi elaboreze proceduri interne care să asigure preluarea/prelucrarea/transmiterea informaţiilor în termenele şi în forma solicitată. Procedurile interne ale organismului trebuie să ia în considerare termenele de asteptare a opiniilor în legătură cu documentele notificate, în asa fel încât procedura internationala respectiv europeană să fie pe deplin respectata. În aceeaşi direcţie, instruirea iniţială şi periodică a personalului, monitorizarea activităţii acestuia trebuie să fie în aceeaşi măsura un obiectiv al anului 2004 şi în continuare.Furnizarea de informaţii trebuie să reprezinte o activitate benefica atât pentru organismul naţional de standardizare cat şi pentru beneficiarii acestor informaţii. Fondurile obţinute de organism din transmiterea informaţiilor specifice activităţii sale trebuie să constituie un aport substanţial la bugetul organismului.Baza de date a organismului de standardizareJxebuie în permanenta actualizată şi imbogatita. Un suport în acest sens pot fi parteneriatele pe care organismul naţional de standardizare este recomandabil să le încheie cu organisme similare din alte tari, în scopul informării reciproce privind activitatea de standardizare şi punerea la dispoziţie a standardelor de interes. Modalitatea de accesare a bazei de date trebuie să fie eficienta, atât prin conţinut cat şi ca timp de reactie. Din aceste considerente se recomanda utilizarea informatiei computerizate, cu acces condiţionat.Pentru a răspunde, prin informaţiile furnizate, asteptarilor clienţilor, diversificarea pachetelor de produse oferite de către organismul naţional de standardizare trebuie îmbunătăţită. Realizarea de sondaje ale pieţei pentru identificarea necesităţilor clienţilor trebuie să reprezinte o activitate periodică ca şi monitorizarea eficientei serviciilor şi materialelor informative furnizate, dat fiind ca informaţiile obţinute sunt date de intrare şi orientare strategica pentru dezvoltarea activităţi departamentului de vânzări.Conform cerinţelor politicii CEN şi CENELEC şi nu numai, privind copyright-ul şi drepturile de exploatare a informaţiilor standardizate se impune ca organismul naţional de standardizare împreună cu ORDA – Oficiul de Stat pentru Drepturile de autor sa clarifice în ce măsura drepturile de proprietate intelectuală prevăzute de legislaţia naţionala sunt aplicabile şi în cazul standardelor.IV. Dezvoltarea activităţilor de instruireAvând în vedere ca standardele atunci când sunt utilizate în domeniul reglementat conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale , luând în considerare interesul pe care unii producători îi manifesta pentru elaborarea propriilor standarde "de firma", ca referentiale pentru certificarea voluntara, organismul naţional de standardizare trebuie să se implice mai mult în instruirea persoanelor ce elaborează/utilizează standarde, să asigure consultanţa de specialitate şi sa dezvolte scheme de instruire care să se adreseze factorilor interesaţi.4.2. Direcţii strategice privind metrologiaMetrologia ca ştiinţa şi practica a masurarii, joaca un rol cheie în realizarea calităţii bunurilor şi a proceselor, în promovarea ştiinţei şi tehnologiei avansate, în proiectarea şi fabricarea eficienta a produselor care să corespundă cerinţelor clienţilor şi în depistarea şi eliminarea neconformitatilor.Metrologia oferă suport fundamental pentru încercări în domeniul sănătăţii şi securităţii, monitorizarea mediului şi oferă baza pentru un comerţ corect în condiţiile unei pieţe globalizate.Rezultă ca, recunoaşterea internationala a capabilităţii tehnice în domeniul metrologiei constituie un punct de baza pentru economia naţionala, în scopul ridicării barierelor în cadrul comerţului.Luând în considerare modalităţile în care este apreciată şi abordata activitatea de metrologie la nivel european şi internaţional, stadiul dezvoltării acesteia la nivel naţional, ilustrat prin prezentarea punctelor tari şi slabe precum şi oportunitatilor, dar şi riscurilor, bazat pe elemente strategice, se identifica următoarele strategii:> întărirea capacităţii de a asigura trasabilitatea rezultatelor masurarilor şi a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naţionale şi internaţionale, în concordanta cu nevoile tarii;> armonizarea, în continuare, a reglementărilor naţionale cu cele europene, implementarea practicilor din ţările Uniunii Europene din domeniu;> oferirea de oportunitati mediului de afaceri din România pentru a-şi îmbunătăţi competenţa la nivel internaţional, pe baza performantei tehnice.I. Întărirea capacităţii de a asigura trasabilitatea rezultatelor masurarilor şi a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naţionale şi internaţionale, în concordanta cu nevoile tariiTendintele economice actuale sunt reprezentate la nivel mondial de globalizarea accentuata a pieţei şi a activităţilor economice, iar la nivel european de consolidarea Pieţei interne a UE şi de integrarea ţărilor candidate la aderare.Rezoluţiile "Trasabilitatea universala a etaloanelor" şi "Necesitatea cercetării metrologice pe termen lung" ale celei de-a 20-a Conferinţe Generale de Măsuri şi Greutăţi (CGPM), forul suprem al Convenţiei Metrului, se înscriu în eforturile comune ale sistemelor naţionale de metrologie, inclusiv ale celui românesc, de rezolvare a problemelor generate de tendintele menţionate.Pentru înscrierea în evoluţia economică actuala internationala şi regionala, este necesar ca metrologia din România sa ia în considerare nevoia tot mai stringenta de asigurare a trasabilitatii masurarilor, la diferite nivele de exactitate, atât în economie cat şi în alte domenii care vizează calitatea vieţii, pe fondul creşterii continue a cererilor de masurari corecte şi eficiente din aceste domenii.Un factor important în extinderea şi întărirea încrederii internaţionale care exista deja în masurari şi în uniformizarea acestora, îi reprezintă demonstrarea echivalentei etaloanelor de măsurare naţionale, în condiţiile dezvoltării şi perfecţionării continue a etaloanelor internaţionale.Stabilirea gradului de echivalenta al etaloanelor naţionale constituie unul din obiectivele principale ale Acordului de recunoaştere reciprocă (MRA), elaborat de către Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM), în scopul recunoaşterii reciproce a etaloanelor de măsurare naţionale şi a certificatelor de etalonare şi de măsurare eliberate de institutele naţionale de metrologie.Aceasta implica pentru institutele naţionale de metrologie participarea la compararile cheie şi un sistem operational al calităţii.Ţinând cont de aceste aspecte, întărirea capacităţii de asigurare a trasabilitatii rezultatelor masurarilor şi a valorilor etaloanelor din România la valorile etaloanelor naţionale şi internaţionale presupune:– menţinerea şi dezvoltarea etaloanelor naţionale:– stabilirea etaloanelor naţionale în concordanta cu strategia de dezvoltare a tarii şi menţinerea şi dezvoltarea acestora la un nivel acceptat pe plan internaţional;– menţinerea permanenta a nivelului metrologic şi tehnico-ştiinţific al etaloanelor naţionale şi îmbunătăţirea performantelor lor în raport cu referinţe internaţionale, în particular în cadrul structurilor EUROMET;– actualizarea metodelor de etalonare şi a metodologiei de determinare şi exprimare a incertitudinii de măsurare;– asigurarea trasabilitatii etaloanelor naţionale prin participarea activa, periodică, la compararile cheie în cadrul acordului CIPM-MRA şi la alte comparari internaţionale;– emiterea şi susţinerea declaraţiilor privind capabilitatile de etalonare şi măsurare (CMCs) în baza rezultatelor obţinute în cadrul compararilor internaţionale, în scopul câştigării credibilitatii la nivel internaţional;– continuarea acreditării laboratoarelor BRML-INM;– susţinerea activităţilor de menţinere şi dezvoltare a etaloanelor naţionale din fonduri alocate de la bugetul de stat;– diseminarea unităţilor de măsura la etaloanele de referinţa şi la mijloacele de măsurare folosite în economia naţionala şi menţinerea corespunzătoare a trasabilitatii prin:– realizarea de comparari interlaboratoare, naţionale şi internaţionale;– menţinerea nivelului metrologic al etaloanelor de referinţa şi îmbunătăţirea performantelor acestora;– implementarea cerinţelor standardului SR EN ISO/CEI 17025, în cadrul laboratoarelor de metrologie;– asigurarea unui nivel profesional corespunzător al personalului implicat în activităţi cu profil metrologic, prin organizarea de seminarii, cursuri de perfectionate, mese rotunde;– asigurarea unei baze informationale cu profil metrologic şi a unei infrastructuri corespunzătoare.II. Armonizarea, în continuare, a reglementărilor naţionale cu cele europene, implementarea practicilor din ţările Uniunii Europene din domeniuArmonizarea reglementărilor naţionale cu cele europene reprezintă o condiţie esenţială pentru eliminarea barierelor în calea liberei circulatii a produselor şi serviciilor.O prioritate în acest sens trebuie acordată armonizării în domeniul mijloacelor de măsurare, şi alinierii la cerinţele esenţiale şi de evaluare a conformitatii pentru mijloacele de măsurare ce pot fi supuse controlului metrologic legal în cadrul Uniunii Europene.În acest sens, se impune:– transpunerea ca reglementare naţionala a Directivei 2004/22/EC cu privire la mijloacele de măsurare (MID) şi asigurarea condiţiilor de implementare prin dezvoltarea structurilor instituţionale privind evaluarea conformitatii şi supravegherea pieţei în domeniu;– mediatizarea şi constientizarea importantei aplicării şi respectării cerinţelor reglementărilor europene din domeniul metrologiei;– întărirea capacităţii organismului de supraveghere a pieţei prin:– întărirea continua a managementului şi dezvoltarea procedurilor specifice;– alocarea de resurse de la bugetul statului pentru activităţile de supraveghere.III. Oferirea de oportunitati mediului de afaceri din România pentru a-şi îmbunătăţi competenţa la nivel internaţional, pe baza performantei tehniceMetrologia are o influenţa majoră în cadrul economiei, facilitand comerţul intern şi extern şi determinând creşterea calităţii produselor şi serviciilor. Acestea se realizează prin asigurarea uniformitatii şi corectitudinii masurarilor care intervin în economie, în raport cu referinţe naţionale şi internaţionale.Eliminarea barierelor în calea liberei circulatii a produselor şi serviciilor presupune implicit realizarea unei trasabilitati recunoscute la nivel internaţional şi obţinerea de rezultate comparabile ale etalonarilor, masurarilor şi încercărilor.În acest sens, competenţa tehnica la nivel internaţional a mediului de afaceri din România, poate fi influentata şi îmbunătăţită prin:– obţinerea recunoaşterii CIPM-MRA pentru capabilitatile BRML-INM şi extinderea acestora la un nivel corespunzător obiectivelor strategice ale României;– promovarea BRML-INM ca membru plin în cadrul EUROMET şi participarea activa la comparari interlaboratoare în acest cadru;– coordonarea cercetării în domeniul metrologiei ştiinţifice şi aplicate în industrie:– lansarea de programe de cercetare-dezvoltare în domeniul metrologiei ştiinţifice şi aplicate în industrie, finanţate din fonduri bugetare;– participarea la programe de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri bugetare alocate pe bază de contracte.4.3. Direcţii strategice în domeniul acreditării şi evaluării conformitatiiÎn contextul în care mecanismele pieţelor se bazează, din ce în ce mai mult, pe recunoaşterea reciprocă a rezultatelor încercărilor şi certificarilor, activităţilor de acreditare şi evaluare a conformitatii şi implicit structurilor responsabilizate pentru realizarea acestor activităţi, le revin responsabilităţi majore. Luând în considerare practica europeană şi internationala şi cerinţele pieţei din domeniul voluntar cat şi reglementat, fără a minimiza necesitatea dezvoltării unei culturi pentru calitate în România, în domeniul acreditării şi evaluării conformitatii se evidenţiază 4 direcţii strategice de dezvoltare:> întărirea structurilor de acreditare şi de evaluare a conformitatii> dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzător cerinţelor pieţei> dezvoltarea cooperării şi parteneriatului la nivel naţional, regional şi internaţional> implicarea organismului naţional de acreditare şi a organismelor acreditate în dezvoltarea unei culturi a calităţii în RomâniaI. Întărirea structurilor de acreditare şi de evaluarea conformitatiiAvând în vedere flexibilitatea ce trebuie să caracterizeze domeniul acreditării şi evaluării conformitatii urmare diversitatii modalităţilor prin care se poate răspunde cerinţelor enunţate în referentiale, precum şi numărului şi frecvenţei crescute cu care documentele de referinţa folosite în domeniu sunt revizuite, unul dintre principiile ce trebuie să guverneze aceste activităţi trebuie să priveasca "îmbunătăţirea continua".În acest sens, în primul rând, la nivelul RENAR, se impune perfecţionarea întregului sistem de management, bazat pe un sistem al managementului calităţii, în concordanţă cu prevederile standardului ISO 9001:2001 şi setul de KPI-uri elaborat de către EA.Noutatea cu care se confrunta permanent activitatea de acreditare, nevoia de a avea soluţii performanţe şi credibile pentru situaţiile nou apărute, neanticipate, a determinat în repetate randuri organismul naţional de acreditare sa acţioneze în sensul de a găsi rezolvari rapide, dar nu intotdeuna fiabile. Orientat către studiul tendinţelor de dezvoltare economică, corelat cu practicile şi orientările europene şi internaţionale ale domeniului, crearea unui microsector de cercetare-dezvoltare în cadrul RENAR reprezintă o soluţie pentru îmbunătăţirea permanenta a activităţii şi creşterea capabilităţii organismului naţional de acreditare de a veni în întâmpinarea asteptarilor clienţilor săi. De asemenea, bazat pe o experienta din ce în ce mai bogata, aportul şi intervenţia RENAR în cadrul structurilor de acreditare internaţionale şi europene, precum şi în cadrul structurilor de standardizare ar deveni mult mai eficienta, în unele cazuri chiar novatoare. Dat fiind ca activitatea de cercetare presupune aptitudini cat şi pregătire de baza corespunzătoare, experienta acumulată la nivel RENAR trebuie fructificata şi orientata spre formarea de noi experţi, atrasi din rândul tinerilor.Creşterea satisfactiei clienţilor trebuie să fie un obiectiv major şi permanent al oricărei structuri ce activează în domeniul evaluării conformitatii precum şi al oricărui angajat care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. În acest sens un aport substanţial îi are îmbunătăţirea profilului evaluatorilor/auditorilor/experţilor tehnici, în special prin dezvoltarea abilităţilor acestora de comunicare, de transmitere a informatiei de la şi către clienţi.O contribuţie pozitiva, la îmbunătăţirea performantelor şi imaginii RENAR şi a organizaţiilor acreditate de către acesta, o poate avea implementarea cerinței de instruire, perfecţionare şi certificare a evaluatorilor, colaboratorilor şi a auditorilor utilizaţi, raportat la cerinţele noilor standarde ISO 19011, ISO 17011 şi ISO 17024 şi instituirea unui sistem de evaluare permanenta a acestora.Tendinta de mondializare a pieţei fiind evidenta, se impune, pe cale de consecinţa, a se acţiona cu prioritate şi pentru dezvoltarea abilităţilor şi posibilităţilor tehnice de comunicare. În domeniul reglementat bazat pe principiile noii abordari se regaseste frecvent cerinţa privind realizarea schimbului de informaţii. Uneori aceste informaţii au caracter confidenţial, iar intervalul de timp în care trebuie să se transmită informaţia este limitat. Pentru a răspunde la aceasta cerinţa, la nivel naţional, este necesar a se acţiona pentru operationalizarea unui sistem optimizat de comunicaţie electronică între RENAR şi entitatile acreditate de acesta, pe de o parte, şi între aceleaşi structuri şi autorităţile competente, pe de altă parte. Pornind de la calitatea şi cantitatea informaţiilor ce trebuie să facă obiectul comunicării, dezvoltarea unui soft corespunzător, urmată de o instruire specializată, se impune a fi susţinută.Având în vedere evoluţia rapida a tehnicii, care se reflecta într-o importanţa măsura în posibilităţile de testare a produselor prin utilizarea de aparate şi echipamente performanţe ce reduc considerabil timpii alocati încercărilor şi imbunatatesc rezultatele obţinute prin metode "clasice", laboratoarele de încercări sunt tot mai mult interesate în achiziţionarea de aparate noi, care să le crească eficienta şi credibilitatea. Luând în considerare eforturile financiare importante pe care laboratoarele, organismele de certificare produse şi de inspecţie trebuie să le facă pentru înlocuirea echipamentelor uzate moral, se impune susţinerea în continuare, din fonduri alocate de la buget, prin cofinantare, a dezvoltării capabilităţii tehnice a acestor structuri, în limitele prevăzute de lege. Prin Programul de creştere a competitivitatii produselor industriale şi programul INFRAS laboratoarele agenţilor economici şi organismelor de certificare şi de inspecţie au beneficiat deja de asemenea facilităţi, condiţionat într-o primă etapa, de acreditarea activităţilor respective. Luând în considerare unul dintre principiile acreditării, care stabileşte ca "acreditarea este voluntara", prin cele doua programe ar trebui susţinută şi îmbunătăţirea capabilităţii tehnice a laboratoarelor uzinale şi din cadrul institutelor de cercetare-dezvoltare, pentru care acreditarea nu se justifica, dat fiind ca aceste laboratoare sunt organizate în scopul prestării de servicii de testare numai pentru structurile din care fac parte. Aceasta măsura vine în întâmpinarea operatorilor economici care vor putea să-şi verifice singuri produsele realizate, cu o reducere considerabila a costurilor şi cu un impact pozitiv în domeniile reglementate care prevăd imperativ, sau ca o posibilitate, evaluarea produselor prin modulul "controlul intern al producţiei", ce nu impune intervenţia unei terţe părţi, deci a unui laborator/organism acreditat.Deşi în ultima perioadă, marginalizand interesele de natura comercială, laboratoarele acreditate precum şi organismele de evaluare a conformitatii au avut iniţiativă asocierii în scopul sustinerii unor obiective comune, structurile acreditate ar trebui în continuare sa acţioneze pentru întărirea reprezentativitatii structurilor dezvoltate la nivel naţional şi pentru asigurarea reprezentării şi o participare activa în cadrul structurilor internaţionale de profil.Având în vedere importanţa şi dimensiunea activităţii de acreditare într-o economie de piaţa, faptul ca organismul naţional de acreditare-RENAR nu dispune de un spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii influenţează în mod negativ posibilităţile de dezvoltare şi aduce prejudicii imaginii organismului, care trebuie ar trebui să se impună cu autoritate dar şi cu deschidere în domeniul sau. Pentru a răspunde acestor cerinţe, pe măsura ce fondurile proprii vor permite, RENAR trebuie să aibă în vedere construcţia/procurarea unui nou sediu, propriu, care să-l reprezinte.II. Dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzător cerinţelor pieţeiAsigurarea trasabilitatii masurarilor este o cerinţa de baza în domeniul evaluării conformitatii. Autoritatea responsabilă în acest domeniu este BRML. Având în vedere atributia RENAR, prevăzută prin lege, în legătură cu acreditarea laboratoarelor de etalonare, precum şi interesul pe care România îi are în legătură cu încheierea LA cu EA pentru această categorie de laboratoare, trebuie dezvoltata colaborarea celor două structuri pentru accelerarea procesului de acreditare a laboratoarelor de etalonari şi realizarea acestei acreditari la un înalt nivel de competenţa, cu respectarea cerinţelor organizaţiilor europene şi internaţionale, EA şi respectiv ILK. Fundamentat pe experienta BRML în evaluarea laboratoarelor de etalonare, bazat pe cerinţele standardului ISO 17025, participarea specialiştilor BRML/INM în cadrul procesului de acreditare a laboratoarelor de încercări/analize/etalonare este un instrument performant pentru asigurarea respectării cerinţelor de competenţa şi de trasabilitate internationala.Dat fiind faptul ca la nivel mondial piaţa acreditării este într-o continua dezvoltare, organismul naţional de acreditare trebuie să fie capabil să asigure permanent elaborarea şi validarea setului de resurse, instrumente şi mijloace pe care le reclama aceasta tendinta. La nivel naţional, domeniile noi privesc în principal: securitatea alimentara, alimentele biologice; Laboratoarele clinice; Produsele ecologice; GLP şi GMP; Managementul securităţii informaţiilor şi semnatura electronică; Acreditarea organismelor de certificare a managementului pădurilor; Aer editarea în baza unor standarde sectoriale (BLUE TOOTH, AECMA, GFSI); Managementul securităţii sănătăţii şi forţei de muncă; Atestatori pentru validarea licitaţiilor publice în baza prevederilor standardului EN 45503Luând în considerare orientarea europeană ca atestarea/autorizarea laboratoarelor şi organismelor, de către autorităţi, să se realizeze bazat pe acreditare, unele dintre noile domenii de acreditare enunţate anterior sunt suport pentru realizarea unor cerinţe reglementate din domeniul igiena şi securitate alimentara, extins în prezent până la nivelul produselor agricole şi furajelor, din domeniul securităţii informatiei, domeniul serviciilor clinice, sau din domeniul cosmeticelor şi medicamentelor. Pentru a răspunde corespunzător noilor provocari, respectiv pentru dezvoltarea procedurilor specifice şi pregătirea personalului propriu şi colaborator al organismului de acreditare dar şi al laboratoarelor şi organismelor ce doresc sa activeze în domenii reglementate, se impune promovarea şi susţinerea unor proiecte de colaborare bilaterala, cu organisme şi structuri europene experimentate.III. Dezvoltarea cooperării la nivel naţional, regional şi internaţionalRecunoaşterea rezultatelor încercărilor şi certificărilor este deja o practica la nivel internaţional, date fiind în principal avantajele ce se reflecta în diminuari considerabile ale costurilor şi timpilor alocati realizării testarilor şi evaluărilor. La nivel european, instrumentul cel mai eficace este acordul multilateral cu EA (EA-LA). Rezultatul semnării unui astfel de acord este similar unei reactii în lant; prin recunoaşterea competentei şi capabilităţii organismelor de acreditare, semnatare ale acordului recunoscandu-se competenţa şi capabilitatea laboratoarelor şi organismelor acreditate şi, în final, rezultatele testarilor şi certificarilor acestora.Din aceste considerente, semnarea de către RENAR a LA cu EA, într-o primă etapa, pentru domeniile laboratoare de încercări, organisme de cerificare a produselor şi organisme de cerificare a sistemelor de management al calităţii a reprezentat o prioritate majoră a anului 2004. Având în vedere apartenenţa RENAR la IAF şi ILAC, sunt create condiţiile extinderii acestui acord şi la nivel internaţional prin semnarea LA cu IAF şi ILAC.În baza experienţei acumulate, cunoscând exigenţele europene, acţiunile RENAR trebuie concertate pentru a răspunde cu competenţa şi pe termen scurt unui nou obiectiv şi anume extinderea domeniilor EA-LA pentru laboratoare de etalonare (la data la care numărul acestor laboratoare acreditate va deveni semnificativ), organisme de certificare a sistemelor de management al mediului, organisme de cerificare a personalului şi organismele de inspecţie.Luând în considerare poziţia geografică favorabilă a României în Europa, în sensul că zona S-E europeană poseda un potenţial de acreditare şi de evaluare a conformitatii insuficient dezvoltat raportat la cerinţele pieţei, se oferă oportunitatea RENAR-ului, laboratoarelor şi organismelor acreditate pentru a-şi dezvolta competenţa şi abilitatile pentru a exporta serviciile în acest spaţiu, cu prioritate. Aceste structuri pot participa la dezvoltarea cooperării balcanice în domeniul acreditării şi evaluării conformitatii, prin schimb de informaţii şi experienta, prin programe, bi- sau multilaterale, convenite la nivel regional.Activitatea de acreditare, testare şi evaluare a conformitatii se bazează în special pe cerinţe standardizate. Din acest motiv, participarea efectivă a reprezentanţilor organismului naţional de acreditare şi structurilor acreditate la activităţile comitetelor tehnice de standardizare naţionale, europene şi internaţionale, pentru a cunoaşte din faza de proiect referentialele ce vor fi adoptate trebuie să fie o prioritate.Calitatea de membru al organizaţiilor europene şi internaţionale obliga la o participare activa şi eficienta în cadrul comitetelor şi grupurilor de lucru ale structurilor respective. Creşterea calităţii activităţilor prestate în organizaţiile europene şi internaţionale poate fi dobandita numai prin formarea şi selectarea de specialişti, bazat pe o instruire şi evaluare continua acestora.Atât etapele pregătitoare cat şi cele ulterioare încheierii acordurilor europene şi internaţionale presupun eforturi şi costuri corespunzător multiplicate, atât pentru organismul naţional de acreditare cat şi pentru organismele şi laboratoarele acreditate. Aceleaşi eforturi le implica, uneori, participarea la activităţile de standardizare. În acest sens este necesară completarea fondurilor proprii cu fonduri atrase de la beneficiarii acreditării şi evaluării, precum şi de la bugetul statului, în limita sumelor disponibile.Având în vedere numărul relativ mare al laboratoarelor de încercări acreditate, pentru creşterea încrederii în rezultatele testelor realizate de către acestea, se recomanda ca organismul naţional de acreditare sa manifeste mai mult interes pentru dezvoltarea de scheme de intercomparare a rezultatelor încercărilor.IV. Implicarea organismului naţional de acreditare şi a organismelor acreditate în dezvoltarea unei culturi a calităţii în RomâniaActivitatea de instruire şi educare reprezintă baza dezvoltării. În ceea ce priveşte instruirea pentru dezvoltarea unei culturi a calităţii, aceasta presupune eforturi deosebite, informaţiile şi cunoştinţele trebuind a fi pregătite, transmise şi receptate corespunzător de toate mediile, indiferent de pregătire şi vârsta, uneori ţinta trebuind sa vizeze modificarea unor mentalitati şi obiceiuri eronat inradacinate.Organismul naţional de acreditare are deja experinţă în promovarea unei culturi a calităţii, fiind activ în aceasta direcţie, încă de la înfiinţare, prin Centrul de Formare Pregătire pentru Acreditare, ce-i aparţine. Transformarea acestui centru, într-o structura autonomă, care să ofere pe lângă actualele cursuri de formare şi perfecţionare şi posibilitatea absolvirii masteratului, respectiv a doctoratului în domeniile ingineriei calităţii şi fiabilitatii poate reprezenta o noua deschidere pe care organismul de acreditare ar putea sa o ofere.Ca obiectiv, problematica instruirii se regaseste la nivelul organizaţiilor neguvernamentale preocupate de îmbunătăţirea competitivitatii produselor şi serviciilor, la nivelul organismelor de evaluare a conformitatii, la structurile cu caracter asociativ ale acestora, precum şi la nivelul asociaţiilor laboratoarelor acreditate. Totuşi, în scopul alinierii la nivelul exigenţelor europene, se impune o intensificare a eforturilor pentru dezvoltarea de noi programe/cursuri de instruire şi o mai buna mediatizare a ofertelor din acest domeniu.5. MĂSURI/ACŢIUNI, RESPONSABILITĂŢI PENTRUPERIOADA 2004-20075.1 Măsuri/acţiuni, responsabilităţi în domeniul standardizarii*FONT 9*

    5.2. Măsuri/ acţiuni, responsabilităţi în domeniul metrologiei

 5.3. Măsuri/acţiuni, responsabilităţi în domeniul acreditării şi evaluării      conformitatii

_______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește