ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012

privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă



În temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,în baza prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Programa de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă Programa de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă, valabilă din sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2013, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin. + 
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,Ecaterina AndronescuBucureşti, 12 decembrie 2012.Nr. 6.389. + 
Anexa 1PROGRAMAde evaluare naţională pentru elevii clasei aVIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternăI. Statutul disciplineiLimba şi literatura italiană are, în cadrul evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a VIII-a cu predare în limba italiană maternă.Curriculumul de limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.Evaluarea naţională pentru clasa a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a-a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora.Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.Structura testului pentru proba scrisă este formată din două subiecte, fiecare având 45 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, care au ca material-suport texte literare şi nonliterare.În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).II. Competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi asociateTabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a-a VIII-a.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse    COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE  1.1. Dovedirea înţelegerii – idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a  unui text literar sau non- ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;  literar, pornind de la – moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);  cerinţe date – subiectul operei literare;                              – procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil:                              personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza);                              – sensul propriu şi sensul figurat ale unor cuvinte într-un context dat;                              – trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate                              sau în texte la prima vedere;                              – trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;                              – texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte                              nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/de revistă, anunţul,                              ştirea);                              – reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;                              – completarea unui text lacunar;                              – recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;                              – recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;                              – utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice                              studiate.  1.2. Sesizarea corectitu- Comunicarea scrisă  dinii şi a valorii expre- Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri:  sive a categoriilor morfo- introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu  sintactice, a mijloacelor (rezumat, caracterizare de personaj).  de îmbogăţire a vocabula- Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble,  rului şi a categoriilor diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.  semantice studiate, a Contexte de realizare:  ortografiei şi punctuaţiei a) Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură.                              Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.                              b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.                              c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a                              unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului.                              Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.                              Fonetică şi ortografie                              Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a                              consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn,                              sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii,                              eliziunea şi apostroful.                              Lexic                              Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe;                              familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse.                              Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice.                              Sensul denotativ şi sensul conotativ ale cuvintelor.                              Gramatică                              1. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu                              numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii                              geografice.                              2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive                              defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective;                              substantive invariabile; substantive defective de singular/plural;                              substantive compuse.                              3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia                              adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi                              omiterea articolului în cazul posesivelor care însoţesc substantive                              indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie – forme                              sintetice (cele mai frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto,                              basso)                              4. Numeralul: cardinal (de la 1.000 la 100.000); ordinal (formarea);                              folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.                              5. Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele                              personal în dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che, chi, cui,                              îl/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente în grupurile                              verbale, propoziţia asertivă şi imperativă.                              6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate;                              perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor                              regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate şi                              neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior;                              condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul                              (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe;                              conjunctivul prezent şi trecut; concordanţa timpurilor la modul                              indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).                              7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente";                              adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de                              îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare;                              locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).                              8. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjuncţiile subordonatoare:                              se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che;                              locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente).                              9. Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, în,                              su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale                              (cele mai frecvente).                              10. Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa,                              ahime; interjecţii improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza,                              guai, peccato; locuţiuni – santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.  1.3. Identificarea valo- – elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi  rilor etice şi culturale exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.  într-un text, cu exprima-  rea impresiilor şi prefe-  rinţelor2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse    COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE  2.1. Redactarea diverselor – redactarea în scris de texte funcţionale simple: paragrafe pe subiecte  texte, cu scopuri şi din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;  destinaţii diverse, adap- – redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat:  tându-le la situaţia de pagină de jurnal personal, povestire, descriere;  comunicare concretă – realizarea de texte de mică întindere, ţinând seama de părţile                              componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi                              regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi                              de punctuaţie;                              – redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură;                              – cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului,                              structura textului narativ;                              – descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul                              (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral);                              – structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);                              – figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia,                              epitetul, antiteza, metafora;                              – sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;                              – genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);                              – textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul                              nonliterar utilitar;                              – redactare de mesaje, instrucţiuni;                              – completare de texte lacunare, rebus;                              – redactare de scrisori în registru familiar;                              – construirea unor scurte povestiri;                              – folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;                              – diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;                              – folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;                              – folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor                              relatate;                              – folosirea conectorilor adecvaţi;                              – folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresi-                              vitatea comunicării;                              – rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;                              – identificarea structurii textului narativ;                              – sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;                              – stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text                              dat;                              – identificarea secvenţelor într-un text narativ;                              – structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul                              acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.);  2.2. Utilizarea în redac- – elemente de lexic studiate în clasele a V-a-a VIII-a; mijloace de  tarea unui text propriu a îmbogăţire a lexicului;  cunoştinţelor de lexic şi – folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi  de morfosintaxă, folosind al frazei;  adecvat semnele ortogra- – aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă  fice şi de punctuaţie corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele,                              verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia.NOTĂ:Se recomandă următoarele texte:  Mito Ulisse/ Enea (repovestire)  Testo narrativo Una coperta fatta con pezzi Penny Ives  (racconto) di ricordi                        Chichibio e la Gru Giovanni Boccaccio  Testo descrittivo Una casa fuori dal paese Elsa Morante                        Autoritratto Matilde Serao  Testo espositivo Vita della donna nel Da "La carta dei saperi",                        Medioevo Scuola di base  Testo regolativo Come şi comporta sui mezzi Educazione alla                        pubblici cittadinanza                        Come şi prepara la zuppa A. Gambera, La cucina de                        inglese La Mora                        Pubblicita în televisione                        În caso di terremoto Adatt. da Anita Ganeri,                                                      Travolgenti terremoti,                                                      Salani  Testo drammatico La Giara Tratto dalla novella                                                      dallo stesso nome di                                                      Luigi Pirandello  Testo poetico Îl miracolo di primavera Savatore Quasimodo                        Autunno Vincenzo Cardarelli                        Pioggia Giovanni Pascoli                        Scoppia îl temporale Aldo Palazzeschi                        Che cos'e un amico Emilio PasquiniTeme recomandate:– Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa– Universul adolescenţei: stiluri de viaţă– Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie– Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri– Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii– Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante– Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire)– Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme– Universul cultural italian: trecut şi prezent– Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul– Umorismul + 
Anexa 2PROGRAMAde bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernăI. Statutul disciplineiÎn conformitate cu prevederile legii învăţământului în vigoare, absolvenţii învăţământului liceal, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba turcă modernă, în cadrul probei C de evaluare a competenţelor lingvistice.Această probă se susţine în conformitate cu ordinul ministrului privind aprobarea Calendarului şi Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2013:a) proba de înţelegere a unui text audiat; … b) proba scrisă; … c) proba orală. … II. Competenţe de evaluatCOMPETENŢE GENERALECompetenţele generale sunt, în general, aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările, în funcţie de probă (oral/scris):1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicareIII. Competenţe specificeLimba turcă este studiată ca L2, astfel:LIMBĂ MODERNĂ 21. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Identificarea sensului global/ideii principale al/a unui mesaj scurt articulat clar şi rar/al unui text scurt1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit1.3. Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard1.4. Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale/ideilor principale dintr-un text de informare1.5. Identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri de texte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat2.2. Relatarea, oral şi/sau în scris, a unei activităţi desfăşurate în grup/a unui fapt divers/eveniment/film, pe baza unui plan dat2.3. Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, cu exemple din viaţa personală sau din alte surse2.4. Redactarea unui text scurt despre evenimente, persoane din mediul familial, după un plan dat2.5. Redactarea de texte funcţionale variate, structurate după model, cu argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Comunicare interactivă într-un schimb de informaţii simple3.2. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală direct (email, scrisoare)3.3. Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe teme familiare3.4. Redactarea de mesaje de răspuns3.5. Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie pe teme cunoscute4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute4.2. Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare4.3. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidianăIV. Conţinuturi1. Domenii tematiceTemele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de programele şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.DOMENIUL PERSONAL● Viaţa personală (familie, relaţii interumane, sănătate, sentimente, ocupaţii, opţiuni pentru carieră, hobby-uri)● Adolescentul în lumea contemporană (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii)● Relaţii interpersonale/interumane/profesionale, viaţa de echipă● Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber)DOMENIUL PUBLIC● Mijloace de transport, orientarea în spaţiu● Cumpărături● Aspecte din viaţa contemporană (socioeconomice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor)● Tinerii şi viaţa comunitară● Mass-media● Natura şi viaţaDOMENIUL OCUPAŢIONAL● Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional● Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii● Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesionalDOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE● Şcoală, educaţie● Călătorii● Repere culturale (muzică, sport, arte, film)● Descoperiri ştiinţifice şi tehnice2. Funcţii comunicativeSe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal), elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de programele şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2):– a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.);– a caracteriza acţiuni, persoane, fapte;– a solicita/a oferi informaţii despre diverse evenimente;– a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.;– a formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;– a solicita repetarea şi/sau reformularea unui enunţ;– a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţi;– a formula concluzii;– a exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva;– a exprima diverse grade de certitudine/incertitudine;– a exprima condiţii;– a exprima cauze şi consecinţe;– a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;– a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere.3. Elemente de construcţie a comunicăriiSe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2). 

    Elemente de morfologie 

4. Texte pentru comunicarea orală şi scrisăTextele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:a) sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba turcă; … b) tipul de text: text autentic literar/neliterar; … c) dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); … d) dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu. … Tipuri de texte:– texte/fragmente autentice de informare generală, pagini de internet;– texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);– texte/paragrafe descriptive şi narative cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare.NOTĂ:Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2013 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește