privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii – educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor – institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română – educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor – institutori/învăţători
În baza prevederilor art. 34 alin. (5), art. 35 alin. (2) şi ale art. 37 alin. (8) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere prevederile art. 141 lit. (o) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. +
Articolul 1Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii – educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor – institutori/învăţători, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 3Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română – educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 4Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor – institutori/învăţători, cuprinsă în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 5Direcţia generală managementul resurselor umane, Direcţia generală învăţământul în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, inspectoratele şcolare şi instituţiile de învăţământ/centrele de perfecţionare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. +
Articolul 6Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul educaţiei,cercetării şi tineretului,Anton AntonBucureşti, 24 noiembrie 2008.Nr. 6.020. +
Anexa 1PROGRAMApentru definitivare în învăţământ la Limba şi literaturaromână şi universală pentru copii – educatoare în grădiniţelede copii cu predare în limbile minorităţilorLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCompetenţe specifice:– utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;– utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;– folosirea instrumentelor de interpretare şi analiză stilistică a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile copiilor de grădiniţă;– aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;– argumentarea în scris a opiniilor personale;– cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică, lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicării copiilor de vârstă preşcolară;– actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literatură pentru copii şi de limba română;– relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al copiilor preşcolari;– însuşirea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen;– utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală.Literatura română şi universală pentru copii– Conceptul de literatură pentru copii– Specii literare accesibile copiilor din învăţământul preşcolar– Ghicitori– Folclorul copiilor– Basmul fantastic. Trăsături. Compoziţie. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult)– Mihai Eminescu – Somnoroase păsărele– Elena Farago – Căţeluşul şchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâţei– George Coşbuc – Povestea gâştelor– George Topîrceanu – Balada unui greier mic– Otilia Cazimir – De pe-o "bună dimineaţă", Gospodina, Uite, vine Moş Crăciun, Un cămin de păsărele– Tudor Arghezi – O furnică, Zdreanţă– Ion Creangă – Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Faţa babei şi faţa moşneagului– H. Cr. Andersen – Degeţica– Fraţii Grimm – Scufiţa Roşie, Vulpea şi pisica– Emil Gârleanu – Fricosul, Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă– Călin Gruia – Ciuboţelele ogaruluiBibliografie1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret – pentru institutori, învăţători şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.Concepte operaţionale: acţiune, autor, basm popular/ cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, rimă).Limba română– Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi– Fondul principal de cuvinte – masa vocabularului– Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia– Câmpul lexical şi câmpul semantic– Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)– Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale– Articolul. Clasificare– Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)– Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare– Numeralul. Clasificare– Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale– Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale– Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale. Regimul cazual al prepoziţiilor– Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale– Interjecţia– Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat– Fraza, propoziţie principală, propoziţie principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară (subordonată), propoziţii coordonate– Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)– Subiectul– Atributul. Termeni regenţi– Complementul. Termeni regenţiBibliografie1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse). +
Anexa 2PROGRAMApentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura românăşi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturiiromâne la clasele cu predare în limbile minorităţilor –institutori/învăţătoriLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCompetenţe specifice:– actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literatură pentru copii, limba română şi metodică;– dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluării performanţelor de învăţare;– dezvoltarea competenţelor pentru realizarea abordării eficiente a conţinuturilor învăţării;– însuşirea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen;– valorificarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen, sub raportul valorilor şi al atitudinilor;– utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;– consolidarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de didactică a specialităţii în activitatea practică;– utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;– utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;– folosirea instrumentelor de interpretare şi analiză stilistică a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile elevilor din ciclul primar;– aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;– argumentarea în scris a opiniilor personale;– cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică, lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicării elevilor din ciclul primar;– relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al elevilor.Literatura română şi universală pentru copiiConceptul de literatură pentru copiiSpecii literare:Basmul popular şi basmul cult– Petre Ispirescu – un basm la alegere– Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb– Fraţii Grimm – un basm la alegere– H. Cr. Andersen – un basm la alegereLegenda. Caracteristici (câte un text pentru legenda istorică)Rudyard Kipling – Cărţile jungleiFolclorul copiilorGhicitoriProverbeVasile Alecsandri – PasteluriAnton Pann – Năzdrăvăniile lui Nastratin HogeaGellu Naum – Apolodor, un pinguin călătorAna Blandiana – Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea)Fabula (La Fontaine – o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul şi coţofana)Ion Creangă – Amintiri din copilărie (părţile I şi II)Emil Gârleanu – Din lumea celor care nu cuvântăMihail Sadoveanu – Dumbrava minunată, La MestecăneiMarin Sorescu – Unde fugim de-acasă?Bibliografie1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret – pentru institutori, învăţători şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.Concepte operaţionale: acţiune, antiteză, autor, basm popular/cult, comparaţie, ficţiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiţie, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, rimă).Limba română– Sunet, fonem, silabă; despărţirea cuvintelor în silabe– Literele. Alfabetul limbii române– Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)– Fondul principal de cuvinte – masa vocabularului– Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia– Câmpul lexical şi câmpul semantic– Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)– Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale– Articolul. Clasificare– Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)– Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare– Numeralul. Clasificare– Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale– Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale– Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale– Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale– Interjecţia– Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat– Fraza, propoziţie principală, propoziţie principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară (subordonată), propoziţii coordonate– Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)– Subiectul.– Atributul. Termeni regenţi– Complementul. Termeni regenţiBibliografie1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).Metodica predării limbii române în învăţământul primar– Conceptul de curriculum şcolar– Strategii didactice în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române în ciclul primara) Citirea în ciclul primar … – Lectura explicativă– Lectura explicativă în analiza textelor narative– Interpretarea textelor cu conţinut istoric– Interpretarea poeziilor lirice– Interpretarea textelor de proză liricăb) Comunicarea în ciclul primar … Comunicarea ca parte integrantă a predării limbii române– Tipuri de exerciţiic) Rolul, locul şi semnificaţia compunerilor ca activitate şcolară … – Structura compunerilor, logistica lor– Activitatea independentă a elevilor în realizarea diferitelor tipuri de compuneri– Rezumatul– Compunerile libere– Compunerile-corespondenţăd) Predarea – însuşirea vocabularului … – Relaţii de sinonimie, omonimie, antonimie– Câmpul semantic şi câmpul lexicale) Însuşirea normelor limbii literare în ciclul primar … f) Formarea deprinderilor de utilizare corectă a regulilor de ortografie şi punctuaţie … – Tipuri de exerciţiig) Lectura … – Forme de desfăşurare a lecţiei de lecturăh) Categorii de texte utilizate în ciclul primar: texte literare; texte nonliterare utilitare (anunţul, ştirea, afişul); texte nonliterare distractive … i) Dezvoltarea creativităţii elevilor prin orele de limba română (metode şi procedee utilizate, tipuri de activităţi, forme de activitate, motivarea elevilor) … j) Evaluarea (metode şi instrumente de evaluare, tipologia itemilor) … k) Proiectarea activităţii didactice la limba română (planificare anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare, proiectul de lecţie). … BibliografieCrăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura Emia, Deva, 2007.Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei. Traducere de Constantin Urmă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala primară, Editura Teora, Bucureşti, 1998; Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Corint, Bucureşti, 2005. +
Anexa 3PROGRAMApentru gradul didactic II la Limba şi literatura română şiuniversală pentru copii şi metodica predării activităţilor delimba română – educatoare în grădiniţele cupredare în limbile minorităţilorLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCompetenţe specifice:– utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;– folosirea instrumentelor de abordare a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile copiilor de grădiniţă;– aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;– argumentarea în scris a opiniilor personale;– cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică, lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicării copiilor de vârstă preşcolară;– asigurarea continuităţii şi complementarităţii între diferitele activităţi din grădiniţă, de educare a limbajului;– asigurarea continuităţii între diferitele activităţi din grădiniţă, în scopul educării limbajului copiilor preşcolari;– adaptarea comunicării educatoarei la particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor preşcolari;– relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al copiilor preşcolari;– actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literatură pentru copii, limba română şi metodică;– dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluării performanţelor de învăţare;– dezvoltarea competenţelor pentru realizarea abordării eficiente a conţinuturilor învăţării;– utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;– consolidarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de didactică a specialităţii în activitatea practică;– abordarea textului literar prin metode care să faciliteze înţelegerea lui de către copiii de vârstă preşcolară;– conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care înlesnesc comunicarea;– cunoaşterea modalităţilor de învăţare şi exersare a ascultării active de către preşcolari;– avansarea în practica educaţională a unor forme şi metode noi;– consolidarea capacităţii de a proiecta în mod corespunzător activităţile de educare a limbajului.Literatură română şi universală pentru copii– Conceptul de literatură pentru copii– Specii literare accesibile copiilor din învăţământul preşcolar. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de vârstă preşcolară– Cântecul de leagăn– Ghicitori– Folclorul copiilor– Basmul fantastic. Trăsături. Compoziţie. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult). Fraţii Grimm – Scufiţa Roşie; Petre Ispirescu – Prâslea cel voinic şi merele de aur; Ion Creangă – Faţa babei şi faţa moşneagului; H. Cr. Andersen – Degeţica.– Legenda etiologică şi istorică – Mihail Sadoveanu – Stigletele; Eusebiu Camilar – Stejarul din Borzeşti– Povestiri cu animale: – Ion Creangă – Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi; Fraţii Grimm – Vulpea şi pisica; Al. Mitru – Tomiţă Iepuraşul; Călin Gruia – Ciuboţelele ogarului– Poezii pentru copii (natura): Mihai Eminescu – Somnoroase păsărele; Elena Farago – Căţeluşul şchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâţei; George Coşbuc – Povestea gâştelor; George Topîrceanu – Balada unui greier mic; Otilia Cazimir – De pe-o "bună dimineaţă", Gospodina, Un cămin de păsărele; Tudor Arghezi – O furnică, Zdreanţă– Copilăria în literatura pentru copii: Ion Creangă – Amintiri din copilărie (părţile I şi II); K. D. Uşinski – Copiii din crâng; Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunată– Familia: Fraţii Grimm – Frăţior şi surioară; B. Şt. Delavrancea – Bunica; Elena Dragoş – Părinţii meiBibliografie1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret – pentru institutori, învăţători şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.Concepte operaţionale: acţiune, autor, basm popular/cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, rimă)Limba română– Fondul principal de cuvinte – masa vocabularului– Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia– Câmpul lexical şi câmpul semantic– Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)– Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale– Articolul. Clasificare– Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)– Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare– Numeralul. Clasificare– Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale– Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale– Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale. Regimul cazual al prepoziţiilor– Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale– Interjecţia– Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat– Fraza, propoziţie principală, propoziţie principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară (subordonată), propoziţii coordonate– Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)– Subiectul– Atributul. Termeni regenţi– Complementul. Termeni regenţi.Bibliografie1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).Metodica predării activităţilor de limba română1. Clasificarea şi structura activităţilor de joc didactic2. Povestirile copiilor (repovestirile şi povestirile create de copii). Metodica desfăşurării lor3. Memorizările. Structură4. Structura activităţii de lectură după imagini.5. Convorbirea. Tematică. Structură6. Joc de creaţie, joc de rol, dramatizare, teatru de păpuşi – contribuţia lor în activizarea vocabularului copiilor şi în dezvoltarea vorbirii dialogate7. Contribuţia educatoarei la dezvoltarea comunicării copiilor preşcolari (din punctul de vedere al lexicului, al structurii gramaticale)8. Contribuţia educatoarei la dezvoltarea expresivităţii vorbirii copiilor preşcolari9. Valorificarea educativă a activităţilor de povestire10. Modalităţi de inovare a jocurilor didactice de către educatoare11. Dezvoltarea creativităţii copiilor de vârstă preşcolară prin activităţile de povestire şi povestire creată de copii12. Modalităţi de accesibilizare şi eficientizare a lecturilor după imagini13. Orientarea activităţii de convorbire spre înţelegerea de către copii a mediului înconjurător14. Specificul pregătirii activităţilor de povestireBibliografie1. Magdalena Dumitrana, Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol. I şi II, Editura Compania, Bucureşti, 1999, 2001.2. Florica Mitu, Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. +
Anexa 4PROGRAMApentru gradul didactic II la Limba şi literatura română şiuniversală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturiiromâne la clasele cu predare în limbile minorităţilor –institutori/învăţătoriLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCompetenţe specifice:– utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise;– utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;– folosirea instrumentelor de interpretare şi analiză stilistică a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile elevilor de ciclu primar;– aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de interpretare a textelor;– argumentarea în scris a opiniilor personale;– cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică, lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicării elevilor de ciclu primar;– relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al elevilor;– actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literatură pentru copii, limba română şi metodică;– utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;– consolidarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de didactică a specialităţii în activitatea practică, a capacităţii de operaţionalizare a obiectivelor;– integrarea în activitatea didactică a tipurilor diferite de lecţii;– cunoaşterea şi respectarea evenimentelor instruirii şi adecvarea lor la specificul predării limbii române în ciclul primar;– consolidarea capacităţii de a dezvolta competenţele de comunicare orală şi scrisă a elevilor din ciclul primar şi de a-i familiariza cu texte – literare şi nonliterare – accesibile vârstei lor;– consolidarea abilităţii de a selecta cele mai eficiente metode, în vederea dezvoltării capacităţii elevilor în ceea ce priveşte: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea mesajului scris;– utilizarea creatoare a metodelor de învăţământ în cadrul predării limbii române.Literatura română şi universală pentru copiiConceptul de literatură pentru copiiSpecii literare. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de ciclu primarBasmul popular şi basmul cult. Definiţie. Fantasticul în basm. Personaje. Compoziţie. Reprezentanţi: Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic şi merele de aur; Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb; Fraţii Grimm – un basm la alegere; H. Cr. Andersen – Tovarăşul de drumLegenda. Caracteristici. Clasificare: legenda mitologică, religioasă, istorică (se alege câte un text pentru fiecare categorie)SnoavaFolclorul copiilorGhicitoriProverbeLegende: Mihail Sadoveanu: Stigletele; Alexandru Mitru: Legendele OlimpuluiTexte cu caracter didactico-moralizator: Anton Pann – Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea; fabula: La Fontaine – o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul şi coţofanaPoezia accesibilă copiilor: Vasile Alecsandri, Pasteluri; Gellu Naum – Apolodor, un pinguin călător; Ana Blandiana – Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea)Imaginea copilăriei: Ion Creangă – Amintiri din copilărie (părţile I şi II); Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunată, La Mestecănei; Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?Lumea animalelor în proza pentru copii: Emil Gârleanu – Din lumea celor care nu cuvântă; Cezar Petrescu, Fram, ursul polar; Rudyard Kipling – Cărţile junglei.Bibliografie1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi tineret – pentru institutori, învăţători şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.Concepte operaţionale: acţiune, antiteză, autor, basm popular/cult, comparaţie, ficţiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiţie, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, rimă).Limba română– Stilurile funcţionale ale limbii române– Sunet, fonem, silabă; despărţirea cuvintelor în silabe– Literele. Alfabetul limbii române– Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)– Principiile ortografiei limbii române– Fondul principal de cuvinte – masa vocabularului– Relaţii semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia– Câmpul lexical şi câmpul semantic– Unităţile frazeologice– Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului (conjugare)– Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale– Articolul. Clasificare– Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)– Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare– Numeralul. Clasificare– Verbul. Verbe predicative şi nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale– Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale– Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale– Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale– Interjecţia– Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat– Fraza, propoziţie principală, propoziţie principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară (subordonată), propoziţii coordonate– Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)– Subiectul– Atributul. Termeni regenţi– Complementul. Termeni regenţiBibliografie1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse)Metodica predării limbii române în învăţământul primar1. Rolul învăţătorului în stimularea interesului pentru lectură al elevilor de ciclu primar. Selecţia textelor şi modalităţi de propunere a lor spre lectură elevilor2. Modalităţi de dezvoltare a sensibilităţii elevilor prin abordarea poeziilor lirice, a textelor de inspiraţie istorică, a prozei lirice3. Posibilităţi de aplicare a analizei stilistice la clasele ciclului primar4. Evaluarea – sprijin pentru elevi în autocunoaştere, indicator pentru învăţător în stabilirea strategiei didactice. Rolul evaluării formative în învăţarea limbii române5. Posibilităţi de inovare de către învăţător a metodelor de predare-învăţare a limbii române în ciclul primar6. Valorificarea formativă a textelor literare şi nonliterare în ciclul primar7. Cultivarea creativităţii elevilor în cadrul orelor de citire, de elaborare a compunerilor, de rezolvare a exerciţiilor gramaticale8. Modalităţi eficiente de asigurare a relaţionării conţinuturilor disciplinei limba maternă cu conţinuturile disciplinei limba română9. Rolul învăţătorului în valorificarea conţinuturilor disciplinelor de învăţământ din ciclul primar în vederea îmbogăţirii vocabularului10. Metode utilizate în formarea deprinderilor de scriere corectă, coerentă la disciplina limba română, în ciclul primar11. Posibilităţi de valorificare didactică a disponibilităţilor creative personale ale învăţătorului.Bibliografie1. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura Emia, Deva, 2007.2. Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei. Traducere de Constantin Urmă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.3. Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.4. Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala primară, Editura Teora, Bucureşti, 1998; Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Corint, Bucureşti, 2005.–––––
