ORDIN nr. 538 din 22 mai 2006

privind Metodologia trecerii de la produsul intern brut la venitul naţional brut



În temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistica,ţinând seama de cerinţele Directivei Consiliului 89/130/CEE -Euratom din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculului produsului naţional brut la preţul pieţei;având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare metodologică nr. 1 din 17 mai 2006,preşedintele Institutului Naţional de Statistica emite următorul ordin: + 
Articolul 1Obiectul prezentului ordin este de a stabiliMetodologia trecerii de la produsul intern brut la venitul naţional brut, conform cerinţelor Directivei Consiliului 89/130/CEE -Euratom. + 
Articolul 2Metodologia menţionată la art. 1 este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Institutul Naţional de Statistica va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de legislaţia europeană. + 
Articolul 4(1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistica. … (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. …  + 
Articolul 5La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte dispoziţii contrare.p. Preşedintele Institutului Naţional de Statistica,Cristian Nicolae StanicaBucureşti, 22 mai 2006.Nr. 538. + 
Anexa METODOLOGIAtrecerii de la produsul intern brut la venitul naţional brutI. Implementarea Sistemului european de conturi în RomâniaUn obiectiv esenţial al procesului de perfecţionare a sistemului informaţional statistic din ţara noastră l-a constituit introducerea în practica statistica a Sistemului conturilor naţionale, începând cu anul 1990.În procesul de introducere a Sistemului european de conturi (SEC) 79, utilizat pe plan european la acea data, s-a optat nu pentru însuşirea treptata a acestuia, folosindu-se în paralel conceptele vechiului sistem al producţiei materiale (SPM), ci pe renunţarea dintr-o dată la SPM, începând cu anul 1991, şi concentrarea resurselor spre accelerarea introducerii SEC. Aceasta decizie nu s-a limitat la considerente strict statistice, ea fiind mai ales o modalitate de asigurare a unui sistem informaţional statistic capabil să ofere factorilor de decizie macroeconomica elemente mult mai ample şi relevante în analiza şi proiectarea proceselor economice în perioada de tranzitie. Astfel, primele conturi naţionale, elaborate pentru anii 1989-1990, au fost realizate prin adaptarea informaţiilor existente, colectate şi prelucrate pentru a satisface cerinţele metodologice ale SPM, la cerinţele metodologice ale SEC 79. Începând cu anul 1991 estimarile au fost realizate numai pe baza metodologiei SEC. Pe parcursul anului 1991 au fost, de asemenea, revizuiti indicatorii produşi conform SPM pentru perioada 1980-1988 şi transformati în agregate SEC.Se poate afirma cu certitudine ca elaborarea conturilor naţionale şi calcularea principalelor agregate specifice contabilităţii naţionale au avut implicaţii în întreg sistemul informaţional statistic.Procesul de implementare a conturilor naţionale s-a materializat prin elaborarea, pentru prima data în România, a celor două tabele economice de sinteza ale contabilităţii naţionale – Tabelul intrari-iesiri şi Tabelul economic de ansamblu – şi prin calcularea unui nou indicator de sinteza – Produsul intern brut (PIB).1. Etapele procesului de implementare a SEC în RomâniaAvându-se în vedere o multitudine de aspecte legate de acţiunile realizate, sursele de date disponibile, particularităţile perioadei de tranzitie, multiplele modificări legislative şi nu în ultimul rând gradul de formare a personalului implicat în aceasta activitate, se poate aprecia ca procesul de implementare a conturilor naţionale în România a parcurs 4 etape distincte, şi anume:Prima etapa: corespunzătoare perioadei 1989-1990, când s-a realizat o conversie a indicatorilor agregati din SPM în SEC, prin efectuarea unor ajustari şi corectii ale sferei de cuprindere şi ale conţinutului indicatorilor. Pentru fiecare dintre aceşti ani au fost elaborate un tabel intrari-iesiri (TII ), în preţuri curente şi constante, şi un tabel economic de ansamblu (TEA ), în preţuri curente.A doua etapa: corespunzătoare perioadei 1991-1992, în care s-a urmărit aplicarea stricta a principiilor metodologice ale SEC 79 şi a fost demarat procesul de adaptare a surselor de date statistice existente la necesităţile de realizare a conturilor naţionale. Un impact pozitiv, în acest sens, l-au avut şi îmbunătăţirile aduse formularelor de bilanţ contabil al agenţilor economici, pe de o parte, şi perfecţionarea clasificaţiei bugetare şi o mai buna structurare a dării de seama privind execuţia bugetului public, pe de altă parte.A treia etapa: care corespunde perioadei 1993-1997 şi care a fost caracterizată printr-o problematica diferita, legată de:● rata înaltă a inflaţiei, care a atins cel mai ridicat nivel în anul 1993;● demararea procesului de privatizare;● introducerea taxei pe valoarea adăugată de la 1 iulie 1993;● modificarea sistemului contabilităţii de întreprindere prin introducerea noului plan contabil la 1 ianuarie 1994;● introducerea unor noi surse de date statistice: Ancheta anuală în întreprinderi (1993), Ancheta forţei de muncă (1993), Ancheta integrată în gospodării (1993).A patra etapa: începută în anul 1998, are ca element dominant trecerea de la metodologia SEC 79 la cea prevăzută de SEC 95.Pentru a asigura legătură dintre seriile de date calculate conform vechii metodologii şi cele estimate conform celei noi, anul 1998 a fost ales ca an de legătură, conturile naţionale pentru acest an fiind elaborate pe baza ambelor metodologii.2. Metodele de calcul ale produsului intern brut (PIB)Produsul intern brut (PIB), principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie a unităţilor producătoare rezidente. Acesta se calculează prin următoarele metode:a) metoda de producţie: … PIB = VAB + IP + TV – SP,în care:PIB = produsul intern brut (preţ de piaţa);VAB = valoarea adăugată bruta (preţ de baza);IP = impozite pe produse;TV = taxe vamale (drepturi asupra importurilor);SP = subvenţiile pe produse;b) metoda cheltuielilor: … PIB = CF + FBCF + VS + (E-I),în care:CF = consumul final efectiv;FBCF = formarea bruta de capital fix;VS = variatia de stoc;E = exporturile de bunuri şi servicii;I = importurile de bunuri şi servicii;c) metoda veniturilor: … PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP + TV – SP,în care:R = remunerarea salariaţilor;EBE = excedentul brut de exploatare;AIP = alte impozite pe producţie;ASP = alte subvenţii pe producţie;IP = impozite pe produse;TV = taxe vamale;SP = subvenţiile pe produse.3. Versiunile conturilor naţionale anualeConstruirea conturilor naţionale anuale presupune realizarea mai multor versiuni ale acestora:Varianta definitivă, care presupune:● elaborarea secventei complete de conturi nefinanciare ale sectoarelor instituţionale prevăzute de SEC şi a tabelului de sinteza a sectoarelor instituţionale, Tabelul conturilor economice integrate (SEC 95);● realizarea echilibrului resurse-utilizări, în preţuri curente şi constante (ale anului precedent), pentru 105 produse;● elaborarea TII, în preţuri curente şi constante, pe 105 ramuri x 105 produse;● realizarea arbitrajului dintre indicatorii sectoarelor instituţionale şi cei ai ramurilor de activitate. Ca rezultat, cele doua tabele de sinteza ale conturilor naţionale nefinanciare sunt realizate în deplina concordanta.Pentru elaborarea variantei definitive a conturilor naţionale se utilizează surse de date anuale detaliate (surse statistice, financiar-contabile, administrative).Varianta definitivă a conturilor naţionale anuale este disponibilă la 2 ani de la încheierea anului de referinţa.Varianta semidefinitivă, care consta în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la un an de la încheierea anului de referinţa. La baza calculelor stau aceleaşi surse de date utilizate pentru varianta definitivă, dar gradul de detaliere este mai redus.Varianta provizorie, care consta în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la 75 de zile de la încheierea anului de referinţa. La baza calculelor stau surse de date infraanuale, precum şi o serie de estimari.II. Venitul naţional brut (VNB)1. Cadrul general al tranzitiei de la PIB la VNBVenitul naţional brut (VNB) la preţurile pieţei reprezintă ansamblul veniturilor primare primite de către unităţile instituţionale rezidente: remunerarea salariaţilor, impozitele pe producţie şi importuri minus subvenţiile, veniturile din proprietate (cele de primit minus cele de plătit), excedentul de exploatare (brut) şi venitul mixt (brut). VNB la preţurile pieţei este egal cu PIB diminuat cu veniturile primare vărsate de unităţile rezidente către unităţile nerezidente, la care se adauga veniturile primare primite de la "Restul lumii" către unităţile rezidente.VNB este un nou sold contabil, specific SEC 95, identic din punct de vedere conceptual cu produsul naţional brut calculat pe baza SEC 79.Întreaga secventa de conturi a tuturor sectoarelor instituţionale, în preţuri curente, împreună cu sectorul "Restul lumii", este inclusă în brosura de conturi naţionale, publicată anual de Institutul Naţional de Statistica. VNB a fost estimat începând cu anul 1998, odată cu implementarea sistemului de conturi SEC 95 în România.VNB poate fi, în mărime absolută, mai mare sau mai mic decât PIB, modificările sale fiind influentate de valorile veniturilor primare primite ori transferate de la sau către "Restul lumii".Procesul de calcul privind tranzitia de la conceptul de PIB la cel de VNB este direct legat de estimarile realizate pentru conturile sectorului instituţional "Restul lumii". Acest sector nu este caracterizat de o funcţie specifică sau de anumite resurse principale: acesta grupează unităţile nerezidente atâta timp cat acestea întreţin tranzacţii economice cu unităţile instituţionale rezidente. Conturile specifice ale acestui sector oferă o imagine de ansamblu a legăturilor economice ale tarii cu "Restul lumii"."Restul lumii" nu este un sector instituţional ca atare, dar joaca un rol analog în structura conturilor naţionale. În cadrul acestui sector se disting următoarele grupe de conturi:a) conturile operaţiunilor curente; … b) conturile de acumulare; … c) conturile de patrimoniu. … Aceste conturi sunt stabilite din punctul de vedere al sectorului "Restul lumii". De aceea, o resursa pentru acest sector reprezintă o utilizare pentru economia totală (naţionala) şi invers. De asemenea, un activ financiar deţinut de "Restul lumii" reprezintă un pasiv pentru economia totală şi invers (cu excepţia aurului monetar şi a drepturilor speciale de tragere).Unităţile rezidente sunt acele unităţi care au un centru de interes economic pe teritoriul României, iar unităţile nerezidente sunt cele ce au centrul de interes economic în afară României. Toate unităţile angajate în activităţile economice în România pentru o perioadă prelungită (cel puţin un an) sunt considerate rezidente pentru România. Membrii gospodariilor populaţiei continua să aibă un centru de interes economic în ţara de origine chiar dacă pleacă în afară pentru perioade de timp scurte, cum ar fi lucrătorii sezonieri, lucrătorii ce trec zilnic granita pentru a lucra în afară tarii, turistii, studenţii etc. În cazul unităţilor care sunt în principal angajate în consum (gospodăriile), conturile naţionale din România considera drept rezidenţi şi includ în cadrul gospodariilor rezidente următoarele categorii: lucrătorii de frontieră, lucrătorii sezonieri (care stau în afară tarii mai puţin de un an), turistii, pacientii, studenţii, oficialii în vizite de lucru, oamenii de afaceri, comercianţii, artiştii şi membrii echipajelor ce călătoresc în afară tarii. Cazurile de personal local recrutat care lucrează în enclave extrateritoriale ale guvernelor străine, personalul instituţiilor Uniunii Europene, reprezentanţii oficiali, civili sau militari, ai guvernului unei tari stabiliţi în enclavele teritoriale sunt izolate şi nu sunt încă specifice României (acestea trebuie avute în vedere conform SEC 95).Sursa de date cea mai importanţa utilizata pentru calculul conturilor sectorului instituţional "Restul lumii" şi a VNB o reprezintă balanţa de plati. Începând cu anul 2004, anchetele anuale privind investiţiile străine directe (ISD) interne vor permite o măsurare mai buna a fluxurilor şi stocurilor de investiţii directe, ceea ce va duce la o imbunatatire a estimarilor veniturilor din proprietate utilizate în calculul VNB.2. Balanţa de platiCadrul generalInstituţia responsabilă pentru elaborarea balanţei de plati şi a statisticilor poziţiei investitionale internaţionale a României este Banca Naţionala a României (BNR), prin Direcţia statistica. Metodologia de elaborare a balanţei de plati are la baza recomandările celei de-a cincea editii a Manualului de balanţa de plati al Fondului Monetar Internaţional (BPM 5), 1993. Datele de balanţa de plati se elaborează şi se publică lunar, trimestrial şi anual. BNR, fiind banca centrala, poate acţiona independent de Guvern şi poate coopera cu autorităţile publice centrale şi locale în vederea realizării obiectivelor sale. Conducerea BNR este stabilită de Parlamentul României.Cadrul legal pentru calculul balanţei de plati este oferit de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României care, în cap. II art. 9 lit. a) împuterniceşte BNR să solicite informaţiile necesare pentru elaborarea balanţei de plati. În cazul nerespectării cerinţelor legale, BNR poate emite avertismente şi aplica amenzi asupra agenţilor raportori.În perioada aprilie 1994 – iunie 2005, instituţiile de credit rezidente au raportat la BNR date statistice pentru elaborarea balanţei de plati în baza Circularei BNR nr. 7/1994 „Norme metodologice privind înregistrarea şi raportarea operaţiunilor valutare reprezentând tranzacţii ce se includ în Balanţa de plati externe”. Potrivit prevederilor circularei, instituţiile de credit erau responsabile cu identificarea şi codificarea tranzacţiilor de natura balanţei de plati potrivit metodologiei de balanţa, aplicarea principiului dublei intrari a tranzacţiilor în balanţa. Datele de balanţa de plati raportate de instituţiile de credit, precum şi alte surse (Autoritatea Naţionala a Vamilor, Ministerul Finanţelor Publice etc.) erau colectate în cadrul Serviciului balanţa de plati, care tinea legătură cu raportorii şi era responsabil de aspectele metodologice.De la 1 ianuarie 2005 a început sa funcţioneze un nou sistem de colectare a datelor pentru elaborarea balanţei de plati, al cărui cadru legal este reprezentat de Norma BNR nr. 2/2004 privind raportarea la Banca Naţionala a României a unor operaţiuni valutare, precum şi de Norma BNR nr. 4/2004 privind raportarea statistica la BNR a datelor pentru elaborarea balanţei de plati a României.Pentru elaborarea balanţei de plati, BNR cooperează cu Autoritatea Naţionala a Vamilor (ANV) şi cu Institutul Naţional de Statistica (INS) privind statisticile comerţului exterior. Clasificarile şi definiţiile privind statisticile comerţului exterior sunt în mare măsura în conformitate cu recomandările BPM 5. În domeniul conturilor naţionale sunt utilizate principiile SEC 95.De asemenea, potrivit Convenţiei de cooperare dintre BNR şi INS, stabilită pentru a dezvolta fluxurile de informaţii dintre cele doua instituţii, BNR furnizează INS balanţa de plati lunar, precum şi datele revizuite de balanţa de plati, atunci când acestea sunt disponibile.Sistemul de colectare a datelorSistemul de colectare a datelor pentru elaborarea balanţei de plati, în vigoare până la 1 ianuarie 2005, a fost un sistem de tip ITRS (Internaţional Transaction Reporting System), bazat pe colectarea datelor prin intermediul sistemelor de plati ale instituţiilor de credit. Băncile transmiteau lunar informaţii referitoare la tranzacţiile derulate în nume şi cont propriu cu nerezidentii, precum şi la tranzacţiile derulate în numele clienţilor, în mod agregat. Balanţa de plati se elabora şi se publică lunar şi cuprindea date cumulate de la începutul anului până în perioada de raportare.Pentru anumite componente ale balanţei de plati s-au utilizat surse de date adiţionale:● ANV şi INS pentru informaţii privind balanţa comercială;● casele de schimb pentru turism;● sistemul de management şi analiza financiară al datoriei externe (DMFAS): o baza de date utilizata pentru a monitoriza datoria externa a României. Baza de date este administrată în comun de către Ministerul Finanţelor Publice (pentru partea de datorie publică) şi de Banca Naţionala a României (pentru partea de datorie privată). Informaţiile sunt introduse tranzacţie cu tranzacţie. Sunt, de asemenea, disponibile date referitoare la emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe, dobânzi, trageri, rambursări;● bilanţul BNR, pentru estimarea activelor de rezerva (eliminandu-se influentele de curs);● bilanţurile monetare ale băncilor comerciale, pentru determinarea activelor pe termen scurt şi pasivelor băncilor.Aplicarea principiului înregistrării veniturilor la valoarea datorată ("accrual principle") este limitată de faptul ca, în cadrul unui sistem de balanţa de plati bazat pe sistemele de plati ale instituţiilor de credit, tranzacţiile sunt colectate la valoarea efectiv plătită şi nu la cea datorată.Pentru înregistrarea dobânzilor datorate, generate de datoria externa, se au în vedere măsuri pentru îmbunătăţirea software-ului utilizat, care să permită calculul dobânzii datorate pentru fiecare tip de credit în perioada de raportare.În perioada 1994 – aprilie 2003 datele de balanţa de plati au fost calculate în USD, iar începând cu luna iunie 2003, în euro.Tranzacţiile denominate în alte valute sunt transformate în euro la cursul de schimb de la data tranzacţiei. Pentru datele obţinute din bilanţuri sunt utilizate ratele de schimb de la sfârşitul perioadei.În cadrul vechiului sistem de colectare a datelor repartizarea geografică este disponibilă pentru balanţa comercială, precum şi pentru informaţiile obţinute din DMFAS (împrumuturi şi credite primite pe termen mediu şi lung, obligaţiuni etc.).Raportorii sunt următorii:1. Instituţiile de credit rezidente2. Autoritatea monetara (date privind activele de rezerva şi alte tranzacţii ale autorităţii monetare cu nerezidentii)3. Administraţia publică:● cheltuielile misiunilor diplomatice române în străinătate, primite o dată pe an de la Ministerul Afacerilor Externe;● informaţii privind finanţarea nerambursabilă, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP);● anularea datoriilor guvernamentale;● datoria externa publică şi public garantată, disponibilă de la MFP.Balanţa de plati se elaborează lunar de către Direcţia statistica a BNR şi este diseminata la aproximativ 45 de zile de la sfârşitul perioadei de referinţa. Datele anuale revizuite sunt disponibile în aproximativ 6 luni de la sfârşitul anului.Caracteristici ale noului sistem de colectare a datelor pentru balanţa de platiÎncepând cu 1 ianuarie 2005 a început sa funcţioneze un nou sistem de colectare a datelor pentru elaborarea balanţei de plati. Noul sistem este, de asemenea, un sistem de raportare indirecta, bazat pe colectarea datelor prin intermediul sistemelor de plati ale instituţiilor de credit şi completat cu raportări directe, precum şi cu cercetarea statistica privind investiţiile directe ale nerezidentilor în România.Instituţiile de credit raportează tranzacţiile derulate cu nerezidentii în nume şi pe cont propriu în mod agregat, în funcţie de natura tranzacţiei, de valuta şi de ţara partenerului nerezident.Clienţii băncilor declara tranzacţiile cu nerezidentii în formulare statistice speciale: unele pentru încasări (Declaraţie de încasare externa "DIE"), unele pentru plati (Declaraţie/Dispoziţie de plată externa "DPE"). Pentru a reduce efortul clienţilor, precum şi al instituţiilor de credit, BNR a elaborat "Ghidul pentru descrierea tranzacţiilor în formularele DIE şi DPE", cu ajutorul căruia clienţii pot completa rubrica "descrierea tranzacţiei" selectand una dintre sintagmele prezentate în ghid, potrivita tipului de operaţiune derulat cu nerezidentii. Băncile raportează electronic tranzacţiile clienţilor lor, în sistem tranzacţie-cu-tranzatie, pentru a putea fi verificate şi, în final, validate de către BNR.În cadrul noului sistem de colectare a datelor sunt disponibile informaţiile privind repartizarea geografică a operaţiunilor.Persoanele juridice care au conturi deschise la instituţii de credit nerezidente raportează direct către BNR – Direcţia statistica tranzacţiile derulate prin aceste conturi.Cercetarea statistica privind investiţiile străine directe (ISD) a fost lansata în anul 2004, pentru anul 2003, urmând a fi derulata anual, în mod regulat.Îmbunătăţirile aduse prin noul sistem de colectare a datelor de balanţa de plati au drept scop creşterea calităţii datelor din balanţa, cu consecinţe pozitive privind calculul indicatorului VNB.3. Trecerea de la balanţa de plati la indicatorii conturilor naţionaleTrecerea de la indicatorii balanţei de plati la cei ai conturilor naţionale este evidenţiată în tabelul următor. Tranzacţiile referitoare la servicii şi venituri, preluate din balanţa de plati, sunt înregistrate la valoarea efectiv plătită şi sunt utilizate direct în conturile naţionale.Trecerea de la indicatorii balanţei de plati la agregatele conturilor naţionale

Contul ce face tranzitia de la PIB la VNB şi include datele privind sectorul "Restul lumii" este "Contul de alocare a veniturilor primare". Soldul acestui cont îl reprezintă soldul veniturilor primare (la nivelul fiecărui sector instituţional)/VNB (la nivelul economiei totale).O importanţa deosebită pentru calculul tranzitiei de la PIB la VNB o au veniturile. Din acest punct de vedere trebuie precizat momentul înregistrării acestor venituri, care sunt: venituri din munca, venituri din investiţii directe, venituri din investiţii de portofoliu, venituri din alte investiţii de capital. În principiu, toate fluxurile ce se referă la venituri din investiţii trebuie înregistrate la momentul la care trebuie plătite şi nu la momentul plăţii efective. Potrivit metodologiei de balanţa de plati, dividendele se înregistrează în momentul la care sunt repartizate şi nu la momentul plăţii efective. Pentru dobânzi, dacă plăţile se referă la o perioadă de timp egala sau înainte de perioada acoperită de statisticile balanţei de plati, atunci acestea trebuie înregistrate când devin scadente, nu când sunt efectiv plătite. Dacă plata dobânzii se referă la o perioadă de timp după perioada de referinţa a balanţei de plati, atunci trebuie împărţită proporţional de-a lungul duratei de viaţa a instrumentului.Atunci când acumularea venitului este înregistrată în alte perioade decât cea a plăţii efective, o intrare contabila în contul financiar trebuie compensata cu o intrare de venit în contul curent. Acest drept financiar este anulat la momentul la care dobânda este efectiv plătită.În timp ce datele privind veniturile din munca, veniturile din investiţii directe şi de portofoliu, precum şi dobânzile încasate din creditele acordate nerezidentilor sunt raportate de instituţiile de credit, dobânzile plătite la creditele financiare şi comerciale pe termen mediu şi lung sunt preluate din DMFAS.Capitolul "Transferuri curente" al balanţei de plati este important pentru calculul secventei de conturi din Tabelul conturilor economice integrate şi, în particular, pentru tranzitia de la VNB la venitul disponibil brut. Contul de capital şi financiar este important pentru calculul contului variatiilor nete ale patrimoniului datorate economisirii şi transferurilor de capital din Tabelul conturilor economice integrate al sistemului de conturi naţionale româneşti.Remunerarea salariaţilor (D.1)Datele pentru sectorul gospodăriile populaţiei (S.14) corespund cu totalul remunerării plătite de sectoarele instituţionale interne ale tarii către persoanele angajate, rezidente sau nerezidente (din contul de exploatare), plus remunerarea rezidenţilor care lucrează în afară minus remunerarea nerezidentilor care lucrează în economia naţionala.Datele pentru "Restul lumii" sunt luate direct din conturile balanţei de plati, fără nici o alta ajustare.Veniturile din munca sunt raportate de către instituţiile de credit şi includ salariile şi compensaţiile plătite rezidenţilor români de către angajatorii nerezidenti pentru munca sezoniera sau pe termen scurt (mai puţin de un an), precum şi salariile şi compensaţiile plătite salariaţilor nerezidenti de către angajatorii rezidenţi.În noul sistem de balanţa de plati (implementat din ianuarie 2005) noi surse de date au devenit disponibile, incluzând tranzacţiile realizate prin conturile deschise de rezidenţi în străinătate şi unele informaţii referitoare la cheltuielile ambasadelor României din străinătate.Totuşi, în sistemele de balanţa de plati bazate pe utilizarea sistemelor de plati ale băncilor, distincţia dintre veniturile din munca şi transferurile lucrătorilor din străinătate este în unele cazuri foarte greu de realizat. În practica, persoanele ce lucrează în afară pot transfera bani către familiile lor sub forma de numerar, mai degraba decât prin sistemul bancar (canale oficiale).De asemenea, limitarile acestor sisteme determina ca impozitele şi contribuţiile sociale plătite de către angajatorii nerezidenti în numele salariaţilor sa nu poată fi evidentiate în balanţa de plati şi, în consecinţa, în conturile sectorului "Restul lumii".Ambasadele României din străinătate raportează lunar la BNR principalele tipuri de cheltuieli în străinătate, aprobate conform bugetului Ministerului Afacerilor Externe. Sunt incluse astfel anumite sume reprezentând salariile plătite nerezidentilor, dar aceste sume nu pot fi identificate separat în prezent. Mai multe investigaţii împreună cu Ministerul Afacerilor Externe trebuie realizate pentru a determina modalităţile prin care aceste date se pot obţine.În ceea ce priveşte misiunile militare româneşti în afară, sunt disponibile numai informaţiile privind salariile personalului rezident. Salariile plătite nerezidentilor pentru serviciile prestate nu sunt disponibile în noul sistem. În acest moment România nu are baze militare proprii în afară tarii, organizând numai misiuni militare sezoniere. Anumite surse de date alternative potenţiale (cum ar fi ancheta forţei de muncă, numărul de lucrători nerezidenti etc.) vor fi investigate de către INS pentru a obţine mai multe informaţii.În vederea îmbunătăţirii estimarii veniturilor din munca vor fi întreprinse cercetări privind:● posibilitatea ca informaţiile privind veniturile din munca încasate de rezidentii români în străinătate să fie disponibile de la ţările partenere, cum ar fi Germania, Italia, Spania, Ungaria etc.;● posibilitatea ca ambasadele străine din România să ofere informaţii privind salariile plătite personalului salariat local.Impozitele pe producţie şi importuri (D.2)Secventa de conturi "Alocarea veniturilor primare" include, de asemenea, indicatorul D.2 (impozite pe producţie şi importuri), dar acesta nu este relevant pentru tranzitia de la PIB la VNB pentru România, deoarece datele nu sunt disponibile pentru conturile sectorului "Restul lumii".În prezent, impozitele nu sunt înregistrate în balanţa de plati din România sau în tranzitia PIB-VNB. Din momentul în care România va adera la Uniunea Europeană, aceste tipuri de taxe pe producţie şi importuri ar trebui înregistrate în conturile "Restului lumii".Verificări trebuie întreprinse împreună cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a stabili dacă datele vor fi disponibile din momentul aderării la Uniunea Europeană, precum şi modul de înregistrare a acestor tranzacţii.Subvenţiile (D.3)"Contul de alocare a veniturilor primare" din Tabelul conturilor economice integrate nu cuprinde pentru moment subvenţiile primite sau plătite către "Restul lumii". Prin urmare, astfel de subvenţii nu sunt evidentiate în calculul tranzitiei de la PIB la VNB.Din momentul aderării României la Uniunea Europeană, moment în care economia va putea beneficia de astfel de subvenţii, sumele respective vor fi înregistrate în conturile sectorului "Restul lumii" (şi în balanţa de plati). Verificări trebuie întreprinse împreună cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a stabili sursa acestor informaţii, pentru includerea lor în statisticile oficiale din momentul aderării la Uniunea Europeană, precum şi modul lor de înregistrare.Dobânzile către/de la "Restul lumii" (D.41)Încasările şi plăţile de dobânzi sunt identificate pentru toate tipurile de instrumente financiare – împrumuturi, (inclusiv împrumuturi mama-fiica, leasing financiar), credite comerciale şi depozite, valori mobiliare, instrumente ale pieţei monetare . Dobânzile sunt, de asemenea, înregistrate în contul de venituri al balanţei de plati în funcţie de sectorul instituţional (autoritatea monetara, administraţii publice, sectorul bancar, alte sectoare).Principala sursa de date pentru colectarea informaţiilor referitoare la dobânzile încasate de la nerezidenti, precum şi pentru dobânzile plătite la credite şi depozite pe termen scurt o constituie raportarile sectorului bancar. Dobânzile plătite pentru împrumuturile pe termen lung primite de la nerezidenti sunt preluate din DMFAS (Sistemul de management şi analiza financiară al datoriei externe), ce conţine detalii privind derularea împrumuturilor pe termen lung primite de la nerezidenti (inclusiv tranzacţii cu valori mobiliare de natura datoriei). În lipsa unui software dedicat estimarii dobânzilor datorate în fiecare perioada de raportare, pentru fiecare credit, fluxurile de dobânzi plătite la împrumuturile pe termen lung se înregistrează la valoarea efectiv plătită şi nu la cea datorată ("accrued"). Aceasta limitare ar putea fi soluţionată de o versiune îmbunătăţită a DMFAS.Este de asteptat o creştere a calităţii datelor privind dobânzile aferente tuturor tipurilor de instrumente financiare ca urmare a implementarii noului sistem de colectare a datelor, datorită monitorizarii acestora în sistem tranzacţie-cu-tranzacţie. DMFAS poate fi utilizat pentru validarea şi verificarea fluxurilor dobânzilor raportate prin sistemul de balanţa.Pentru estimarea dobânzilor, numai elementul "alte investiţii de capital (dobânzi)", inclus în totalul dobânzilor din balanţa de plati, este luat în calculul VNB. Indicatorul este obţinut din valorile în euro ale balanţei de plati trimestriale. Pentru fiecare valoare trimestriala în euro a poziţiei "Venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)" este aplicată rata medie de schimb valutar trimestriala. Valorile obţinute sunt insumate pentru a obţine valoarea anuală, care este apoi convertită în euro. Astfel, este obţinută o rata medie anuală de schimb, care este apoi aplicată asupra valorilor totale ale creditelor şi debitelor în euro, rezultând valoarea totală în moneda naţionala a dobânzilor ce sunt incluse în conturile naţionale. Aceasta metoda este utilizata pentru a elimina modificările structurale care pot aparea pe parcursul anului pentru toţi indicatorii balanţei de plati utilizaţi în calculul conturilor naţionale. Datorită acestui fapt, eventuala transformare a sumelor referitoare la poziţia "Venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)" din balanţa de plati în moneda naţionala ar conduce la mici diferenţe faţă de sumele în lei înregistrate pentru indicatorul D.41 în conturi naţionale pentru sectorul "Restul lumii".Venituri distribuite ale societăţilor – dividende (D.421)Indicatorul D.421 "dividende" se obţine din datele înregistrate la poziţiile "venituri din investiţii directe" şi "venituri din investiţii de portofoliu" din balanţa de plati. Din cele doua poziţii din balanţa de plati se includ numai veniturile din proprietate, excluzandu-se veniturile din instrumente de natura datoriei.Începând cu anul 2003, datele anuale privind dividendele repartizate investitorilor direcţi nerezidenti sunt preluate din "Cercetarea statistica privind investiţiile străine directe în România", lansata de BNR în colaborare cu INS. Cercetarea statistica asigura datele necesare determinării investiţiilor străine directe pe principalele activităţi ale economiei naţionale, pe regiuni de dezvoltare şi pe tari de provenienţă. Totodată, rezultatele cercetării statistice sunt utilizate la estimarea datelor privind investiţiile străine directe din anul următor.Profitul reinvestit din investiţii străine directe (D. 43)Investiţii străine directe (ISD) în RomâniaPână în anul 2003, ISD din balanţa de plati nu includeau valoarea profitului reinvestit. Ulterior, aceasta omisiune a fost corectată prin utilizarea datelor rezultate din "Cercetarea statistica privind investiţiile străine directe în România", cu periodicitate anuală. Cercetarea statistica se bazează pe Registrul ISD, creat prin combinarea informaţiilor din două surse administrative. Registrul comerţului şi Registrul statistic al afacerilor (REGIS). Obiectul cercetării statistice ISD îl constituie întreprinderile cu investiţie străină directa (minimum 10% participare a capitalului străin). Colectarea informaţiilor se efectuează prin intermediul chestionarelor, iar sursa pentru completarea acestora o constituie bilanţul contabil şi alte evidente financiar-contabile.Cercetarea statistica permite calcularea profitului reinvestit ca diferenţa între profitul net şi dividendele repartizate. Întrucât întreprinderile de investiţie directa nu pot încă furniza informaţii distincte referitoare la profitul operational şi cel excepţional (care ar trebui exclus din calculul profitului reinvestit), pentru moment nu se poate determina profitul operational (din activitatea de baza) conform standardelor internaţionale.Investiţii directe ale rezidenţilor în străinătateITRS reprezintă principala sursa de date pentru fluxuri, stocurile fiind determinate prin cumularea fluxurilor. De aceea, în balanţa de plati nu sunt înregistrate informaţii privind profitul reinvestit aferent investiţiilor directe ale rezidenţilor în străinătate. BNR intenţionează sa realizeze o cercetare statistica anuală privind ISD ale rezidenţilor în străinătate, care va permite determinarea ISD şi a veniturilor conexe.Venituri din proprietate atribuite asiguraţilor (D. 44)Indicatorul "Venituri din proprietate atribuite asiguraţilor" (D.44) nu este în prezent inclus în conturile naţionale. Întrucât metodologia de elaborare a balanţei de plati nu prevede identificarea distinctă a acestor tipuri de tranzacţii în cadrul poziţiei "Asigurări", nu este posibila estimarea acestui tip de flux. Pentru a stabili oportunitatea includerii acestor venituri este necesară evaluarea activităţii companiilor de asigurare din România.Acest proces se va desfăşura în doua etape:● determinarea lui D.44 pe ansamblul economiei, pornind de la modalitatea de înregistrare a acestor informaţii în contul de profit şi pierderi ale companiilor de asigurare;● sectorizarea lui D.44 pe intern şi "Restul lumii".Pentru aceasta, în contul de profit şi pierderi al companiilor de asigurare trebuie identificate separat fondurile proprii, respectiv rezervele tehnice care reprezintă active ale deţinătorilor de poliţe de asigurare. În veniturile din proprietate atribuite deţinătorilor de poliţe de asigurare trebuie incluse numai încasările din investirea rezervelor tehnice.Chirii (D. 45)Acest indicator cuprinde următoarele elemente:● chirii pe terenuri, reprezentând chiria pe care un proprietar funciar o primeşte de la locatar. Nu se includ chiriile pe clădirile sau locuintele plasate pe respectivul teren;● chirii pe zăcăminte, care reprezintă redevenţe percepute de proprietarii de zăcăminte minerale şi de combustibili fosili în schimbul închirierii acestora, pe o perioadă determinata, în vederea prospectarii sau exploatării.Pentru sectorul "Restul lumii" informaţiile trebuie separate, pe baza datelor ce pot fi colectate prin Ancheta structurală în întreprinderi (ASA). În acest sens, în ASA ar trebui incluse o serie de întrebări suplimentare.III. Diseminarea datelor privind VNBDiseminarea datelor privind VNB pe plan naţional se face prin intermediul publicaţiilor statistice: Anuarul statistic al României, Conturi naţionale şi România în cifre.Termenul de raportare a datelor privind VNB la Eurostat, respectiv a datelor provizorii pentru anul precedent, precum şi a celor revizuite pentru anii anteriori, stabilit prin Directiva Consiliului 89/130/CEE , Euratom din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculării produsului naţional brut la preţurile pieţei, este 1 octombrie. În cazul în care intervin modificări în ceea ce priveşte procedurile utilizate sau sursele de date, acestea vor fi transmise la Eurostat împreună cu datele raportate.De asemenea, sunt transmise periodic inventare de surse şi metode privind trecerea de la PIB la VNB, inventare ce conţin informaţii privind modul în care a fost calculat VNB. Un astfel de inventar a fost transmis la Eurostat în anul 2005.IV. Plan de lucru propus

Operaţiuni specifice contabilităţii naţionale

–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește