privind Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel naţional a Reţelei de informaţii contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004
Vazand Referatul de aprobare nr. 61.873 din 23 iunie 2005,având în vedere prevederile art. 19 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a reţelei de informaţii contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004,ţinând seama de precizările din adresa Institutului Naţional de Statistica nr. 34.255 din 16 iunie 2005,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin: +
Articolul 1Reţeaua de informaţii contabile agricole, denumita în continuare RICA, este un instrument bazat pe o ancheta anuală, efectuată după o metodologie specifică, pe un microesantion de exploataţii agricole participante, în scopul evaluării activităţii tehnico-economice a acestora. +
Articolul 2RICA este una dintre sursele de date folosite pentru întocmirea de rapoarte necesare politicii agricole, privind situaţia agriculturii, a pieţelor produselor agricole, precum şi a veniturilor realizate de exploatatiile agricole în România, rapoarte prezentate anual Guvernului şi Parlamentului. +
Articolul 3RICA se constituie, conform anexei nr. 1, din exploatatiile agricole participante, structurile teritoriale ale autorităţii competente, birourile de contabilitate şi alte organizaţii/instituţii implicate în RICA, menţionate la art. 2 alin. (1) lit. c) şi, respectiv, la art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004. +
Articolul 4Pentru atingerea scopurilor, RICA efectuează colectarea de informaţii privind activitatea economică şi producţia destinată comercializării din exploataţii agricole reprezentative, cu sau fără personalitate juridică, dar posesoare de evidente contabile. +
Articolul 5Universul exploataţiilor agricole, termen statistic folosit de ancheta structurală din agricultura pentru a defini ansamblul de unităţi aflate în observare, este reprezentat atât de exploatatiile care au cel puţin un hectar, cat şi de cele care au mai puţin de un hectar, dar furnizează pieţei o anumită parte din producţie sau produc peste anumite praguri fizice. +
Articolul 6(1) Câmpul de observare, termen menţionat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, se defineste ca partea universului care cuprinde numai exploatatiile agricole profesionale semnificative pentru a fi incluse în esantionul RICA. … (2) Exploatatia profesională este o exploatatie agricolă suficient de mare încât să ofere o activitate de baza pentru şeful exploatatiei şi un venit suficient pentru susţinerea lui şi a familiei sale. Exprimarea suficient de mare este redata prin dimensiunea economică. … +
Articolul 7(1) Exploatatiile profesionale sunt definite ca fiind acele exploataţii agricole care au o dimensiune economică egala sau mai mare decât un prag, exprimat în unităţi de dimensiune europeană, denumite în continuare UDE. … (2) UDE este unitatea de măsura de baza a dimensiunii economice a exploatatiei agricole, exprimată în termenii unei valori monetare pentru o perioadă de referinţa data care, pentru a rămâne pe deplin semnificativă în contextul tipologiei comunitare, este actualizată în mod regulat. … +
Articolul 8Dimensiunea economică este determinata folosindu-se conceptul de marja bruta standard, denumita în continuare MBS, definită în Decizia nr. 85/377/CEE privind stabilirea unei tipologii comunitare a exploataţiilor agricole şi menţionată în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 107/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003. +
Articolul 9Marja bruta a unei activităţi agricole vegetale sau animale reprezintă valoarea exprimată în lei sau în euro a producţiei brute, determinata pe baza preţurilor la poarta exploatatiei, din care sunt scăzute costurile specifice corespunzătoare obţinerii acestei producţii. +
Articolul 10MBS, parametru calculat prin convenţie ca versiune simplificata a marjei brute, constituie baza pentru încadrarea fiecărei exploataţii în clasa sa de dimensiune economică şi corespunzător tipului sau de activitate agricolă, în tipologia comunitara a exploataţiilor agricole. +
Articolul 11MBS este un criteriu de natura economică exprimat în termeni monetari şi reprezintă soldul între valoarea standard a producţiei brute şi suma standard a anumitor costuri, denumite prin convenţie costuri specifice proporţionale, care pot fi alocate direct acestei producţii. +
Articolul 12MBS este o valoare unitară: pentru fiecare producţie vegetala ea corespunde suprafeţei de un hectar (sau de un ar pentru ciuperci), pentru fiecare producţie animala ea corespunde unui cap de animal (sau 100 de capete pentru păsări ori unui stup pentru albine). +
Articolul 13MBS a unei activităţi agricole corespunde situaţiei medii din exploatatiile existente într-o regiune geografică data, medie calculată pentru o perioadă de referinţa care acoperă fie 3 sau 5 ani civili succesivi, fie 3 sau 5 campanii agricole succesive, urmărind atenuarea efectului fluctuatiilor de ordin conjunctural, intalnite în producţia agricolă. +
Articolul 14Principiile şi regulile de baza care permit calcularea coeficienţilor regionali MBS pentru stabilirea clasei de dimensiune economică a exploataţiilor agricole şi clasificarea lor pe tip de activitate agricolă, conform Deciziei nr. 85/377/CEE , sunt redate în anexa nr. 2. +
Articolul 15Dimensiunea economică a unei exploataţii agricole reprezintă valoarea MBS totale a exploatatiei, exprimată în UDE, corespunzătoare sumei MBS calculate pentru fiecare dintre productiile vegetale ori animale obţinute în exploatatia respectiva într-o perioadă de un an calendaristic sau an agricol. +
Articolul 16Clasa de dimensiune economică se stabileşte prin împărţirea MBS totale a exploatatiei agricole la valoarea de 1 UDE = 1.200 euro, constituind un criteriu de baza pentru clasificarea exploataţiilor incluse în câmpul de observare. +
Articolul 17Clasele de dimensiune economică ale exploataţiilor agricole şi limitele în UDE stabilite conform Deciziei nr. 85/377/CEE , modificată ulterior prin Decizia nr. 99/725/CE din 22 octombrie 1999, sunt redate în anexa nr. 3. +
Articolul 18Tipul de activitate agricolă sau orientarea tehnico-economică a exploatatiei reprezintă sistemul de producţie al unei exploataţii agricole, care este caracterizat prin contribuţia fiecăreia dintre activităţile respectivei exploataţii la MBS totală a exploatatiei. +
Articolul 19Definirea tipurilor de activitate agricolă sau claselor de orientare tehnico-economică se bazează pe doua elemente: natura activităţilor în cauza, codificata conform listei caracteristicilor recenzate în cadrul anchetei structurale, şi plafonul care delimiteaza clasele, exprimat în fracţiuni de 1/10, 1/4, 1/3, respectiv 2/3 din MBS totală a exploatatiei. +
Articolul 20Tipurile de activitate agricolă sau orientarea tehnico-economică a exploataţiilor agricole se împart, în funcţie de nivelul de detaliere solicitat, în: generale, principale, speciale şi subdiviziuni ale unora dintre tipurile speciale. +
Articolul 21Clasificarea exploataţiilor corespunzând tipului general de activitate agricolă şi, respectiv, tipului principal de activitate agricolă este redata în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 107/2003. +
Articolul 22Regiunile RICA, menţionate la art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, prezentate în anexa nr. 4, sunt identice cu regiunile de dezvoltare prevăzute în art. 5 şi 6 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala în România, folosite pentru culegerea datelor statistice specifice şi de Institutul Naţional de Statistica, denumit în continuare INS. +
Articolul 23Coeficienţii regionali ai MBS sunt stabiliţi pe bază de unităţi care se înscriu în cadrul general al nomenclaturii unităţilor teritoriale statistice (NUTS) compatibile cu cele folosite pentru anchetele comunitare şi naţionale asupra structurii exploataţiilor agricole şi pentru reţeaua de informaţii contabile agricole. +
Articolul 24Pragul menţionat în art. 7 alin. (1), exprimat în UDE, fixat de autoritatea competentă, este valoarea în euro de la care exploatatiile agricole care formează esantionul RICA pot fi selectate ca exploataţii participante la reţea. +
Articolul 25Exploatatiile agricole participante la RICA, selectate conform planului elaborat de Agenţia de legătură, sunt luate în studiu în baza acordului scris liber exprimat de conducerea exploatatiei agricole, respectându-se modelul redat în anexa nr. 5. +
Articolul 26Planul de selecţie a exploataţiilor agricole participante la RICA trebuie să includă un număr minim de elemente care să permită validarea sa în raport cu obiectivele RICA, întrucât exploatatiile studiate intra şi în sfera de activitate a anchetelor structurale şi a recensamintelor naţionale în agricultura. +
Articolul 27Pentru asigurarea reprezentativitatii exploataţiilor agricole în ansamblul lor, planul de selecţie se bazează pe următoarele elemente:a) caracteristicile surselor de referinţa statistica; … b) procedeele de stratificare a domeniului supus anchetei; … c) procedeele de stabilire a coeficientului de selecţie pentru fiecare strat; … d) procedeele de selecţie a exploataţiilor participante; … e) defalcarea exploataţiilor cel puţin pe tipurile principale de activitate agricolă; … f) perioada probabila a validităţii planului de selecţie. … +
Articolul 28Esantionul de exploataţii agricole necesar pentru desfăşurarea anchetei anuale RICA este stabilit în colaborare cu INS, pe baza datelor statistice existente şi a metodologiei folosite de acesta pentru colectarea datelor privind ancheta structurală în agricultura. +
Articolul 29Planul de selecţie a exploataţiilor agricole participante la RICA se înaintează de Agenţia de legătură Comitetului Naţional RICA, pentru aprobare, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului contabil la care se referă. +
Articolul 30Raportul privind aplicarea planului de selecţie a exploataţiilor participante la RICA, care include aspectele principale ale implementarii în teritoriu vizând numărul final al respondentilor, se transmite de Agenţia de legătură Comitetului Naţional RICA, spre informare, în termen de 6 luni de la începerea anului contabil aferent. +
Articolul 31Agenţia de legătură prevăzută la art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004 este autoritatea care efectuează, sub coordonarea metodologică a INS, ancheta anuală necesară colectării informaţiilor contabile de la exploatatiile agricole selectate ca exploataţii participante la RICA. +
Articolul 32Autoritatea competenţa, stabilită la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, încheie, în limita resurselor bugetare, un contract de prestări de servicii cu Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Române, desemnat în Documentul de poziţie pentru cap. 7 – Agricultura ca organ de legătură, împreună cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice Agenţiei de legătură. +
Articolul 33Agenţia de legătură are, în completarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, următoarele atribuţii:a) asigura coordonarea şi managementul tehnic şi financiar al activităţilor din domeniu, în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare; … b) elaborează actele normative necesare pentru funcţionarea RICA, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004; … c) stabileşte pragul economic pentru participarea exploataţiilor agricole la RICA; … d) stabileşte câmpul de observare şi esantionul RICA în colaborare cu INS; … e) stabileşte modul de codificare a exploataţiilor agricole participante la RICA; … f) asigura confidenţialitatea datelor RICA individuale şi aplica sancţiunile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004 în caz de încălcare; … g) asigura instruirea periodică a responsabililor RICA la nivel teritorial, precum şi a personalului din exploatatiile agricole participante la RICA, prin organizarea de seminarii, conferinţe, reuniuni de lucru; … h) verifica completarea formularelor-tip prevăzute în atribuţiile responsabililor RICA din cadrul direcţiilor pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene, centrelor/oficiilor de consultanţa agricolă, birourilor de contabilitate, organizaţiilor/instituţiilor contractante şi returnează fişele incomplete sau cu abateri evidente, pentru refacere; … i) colectează, centralizează şi proceseaza datele privind producţia, profitabilitatea, structura costurilor şi veniturilor în agricultura, realizate pe un esantion reprezentativ de exploataţii agricole; … j) verifica prin deplasări în teritoriu îndeplinirea sarcinilor de către responsabilii RICA de la nivel teritorial; … k) analizează discrepantele înregistrate între planul de selecţie şi numărul de exploataţii participante respondente, în vederea unei mai bune selectii în anul agricol următor; … l) identifica şi promovează acţiuni de cooperare cu agenţiile RICA similare din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele candidate, cu asociaţiile de fermieri, asociaţiile profesionale şi interprofesionale. … +
Articolul 34Colectarea informaţiilor contabile de la exploatatiile agricole participante la RICA este efectuată de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale precizate la lit. B şi C din anexa nr. 1 şi de birourile de contabilitate sau organizaţiile/instituţiile contractante menţionate la art. 9 şi 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004. +
Articolul 35Contractele prin care birourile de contabilitate sau organizaţiile/instituţiile posibil contractante, precizate în anexa nr. 1 la lit. D-J, se angajează sa completeze fişele exploataţiilor agricole participante la RICA în schimbul unui onorariu standard se încheie în limita resurselor bugetare alocate anual în acest scop de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. +
Articolul 36Clauzele acestor contracte, care sunt aceleaşi pentru toate regiunile RICA şi sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, includ cel puţin următorii termeni exprimati în mod explicit:a) asumarea de către contractant a obligaţiei de a completa fişele exploataţiilor în conformitate cu normele naţionale; … b) asumarea de către contractant a obligaţiei de a inainta fişele exploataţiilor în termenul prevăzut în contract; … c) asumarea de către contractant a obligaţiei de a furniza Agenţiei de legătură toate informaţiile pe care aceasta le poate solicita; … d) asumarea de către contractant a obligaţiei de a nu divulga nici o dată contabila şi nici alte detalii separate pe care le obţine în timpul îndeplinirii sarcinilor sale sau care în mod incidental au legătură cu îndeplinirea sarcinilor sale în raport cu RICA; … e) asumarea de către toate persoanele implicate în îndeplinirea unor astfel de sarcini a conformarii faţă de obligaţiile menţionate în lit. a), b), c) şi d) şi luarea tuturor măsurilor necesare îndeplinirii acestor obligaţii. … +
Articolul 37Pentru asigurarea caracterului strict confidenţial al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la RICA, responsabilii RICA judeţeni din structurile teritoriale ale autorităţii competente, precum şi persoanele menţionate la art. 36 lit. e) semnează în deplina cunoştinţa de cauza angajamentul de confidenţialitate redat în anexa nr. 6 la prezentul ordin. +
Articolul 38(1) Fişa exploatatiei agricole participante, menţionată la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, se completează cu informaţiile necesare în conformitate cu formularul-tip prevăzut de Regulamentul nr. 1.837/2001/CE . … (2) Tipul de informaţii contabile care urmează să fie furnizate prin fişa exploatatiei, forma de prezentare, definiţiile şi instrucţiunile referitoare la acestea sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. … +
Articolul 39Onorariul standard menţionat la art. 35, fixat anual de autoritatea competentă, se plăteşte pentru fişa exploatatiei agricole predată în termenul stabilit prin contract, completată corespunzător cu date exacte faptic, înregistrate şi prezentate conform formularului-tip aprobat. +
Articolul 40Onorariul standard se plăteşte în doua etape, respectiv prima transa de 50% se plăteşte la începutul fiecărui exerciţiu financiar, iar în a doua transa se plăteşte diferenţa calculată inmultind valoarea onorariului standard cu numărul de fise ale exploatatiei, completate corect şi recepţionate în termen, din care se scade plata deja efectuată. +
Articolul 41Fondurile necesare RICA, prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004, vor fi evidentiate în mod distinct pentru anul 2006 şi următorii în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. +
Articolul 42Prezentul ordin împreună cu anexele nr. 1-6 care fac parte integrantă din acesta se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul agriculturii,pădurilor şi dezvoltării rurale,Gheorghe FluturBucureşti, 28 iunie 2005.Nr. 512. +
Anexa 1STRUCTURA RICAA. Exploatatiile agricole participante la Reţeaua de informaţii contabile agricoleB. Serviciile/compartimentele de dezvoltare rurală din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultura şi dezvoltare ruralăC. Centrele/oficiile judeţene de consultanţa agricolă din cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţa AgricolăD. Birourile de contabilitate agricolă, pe măsura constituirii lorE. Centrul de Economie Rurală – BuzauF. Institutul de Economie Agrară din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei RomâneG. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrară din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi SilviceH. Unităţi de învăţământ superior şi/sau de cercetare agricolă sau economicăI. Asociaţii, federaţii, ligi, patronate, uniuni etc., existente în agriculturaJ. Persoane fizice autorizate, agreate de Agenţia de legătură RICA. +
Anexa 2PRINCIPIILE ŞI REGULILE DE BAZA PENTRU CALCULAREA MBS1. Definiţii şi principii de calcul al MBS1.1. Marja bruta standard (MBS) a unei producţii este definită ca soldul între:a) pe de o parte, valoarea standard a produsului agricol brut: … – produsul agricol brut cuprinde vânzările, prestaţiile în natura şi variatiile în stocuri; el conţine produsul principal şi eventualele produse secundare;– include, de asemenea, subvenţiile legate eventual de produse, de suprafeţe şi/sau de animale;– nu cuprinde subvenţiile exploatatiei care nu sunt prin definiţie alocabile unui produs specific; şib) pe de altă parte, costurile specifice proporţionale care pot fi uşor alocate produsului, scăzând eventualele subvenţii legate de intrari. … Nu fac parte din costurile care se deduc:– costurile cu forta de muncă;– costurile legate de mecanizare (reparaţii, amortismente etc.), carburanţii şi lubrifianţii;– costurile legate de clădiri;– costurile muncilor efectuate de terţi.Datele care servesc la stabilirea acestor valori standard acoperă o perioadă de producţie de 12 luni (fie un an civil, fie o campanie agricolă). Dacă perioada de producţie a produselor vegetale şi animale este mai mica sau mai mare decât 12 luni, s-a convenit la o convertire prin aducerea acestor valori la o perioadă de 12 luni consecutive.1.2. Tratarea subvenţiilor şi taxelorValoarea monetara a producţiei brute trebuie să includă subvenţiile legate direct de produse, suprafeţe şi animale. Orice subvenţie legată de intrările pentru producţie (consumuri intermediare) trebuie dedusă din costurile specifice. T.V.A. nu se ia în calcul nici în valoarea producţiei brute, nici în cea a costurilor specifice. Orice alta taxa legată de costurile specifice trebuie luată în calcul.Subvenţiile naţionale sau regionale legate de produse, suprafeţe sau animale sunt incluse în valoarea producţiei brute.Trebuie luate în calcul numai subvenţiile plătite exploataţiilor.1.3. Produse luate în considerareCoeficienţii regionali ai MBS sunt calculati pentru fiecare caracteristica ce figurează în anchetele asupra structurii exploataţiilor agricole cuprinzând folosirea terenurilor şi creşterea animalelor.Sunt luate în considerare numai produsele agricole brute. În anumite cazuri, condiţionarea sau transformarea unui produs agricol poate fi introdusă, în măsura în care aceste activităţi au loc în mod normal în exploatatie, în regiunea respectiva. Transformarea produselor agricole nu trebuie luată în discuţie decât dacă aceasta activitate este direct legată de producţie şi nu poate fi separată de activitatea agricolă pura.Pentru exemplificare, poate intră în calculul MBS transformarea următoarelor produse agricole:– lapte în unt, crema, branza, iaurturi şi alte produse lactate;– vin în produse alcoolizate;– carne de animale în pate, pate gras, alte produse legate de transformarea carnii. Orice cheltuiala de condiţionare sau de transformare a produselor care părăsesc exploatatia este deci inclusă în costuri.1.4. În scopul valorificării suprafeţelor furajere ale unei exploataţii care nu deţine erbivore, se pot calcula coeficienţi regionali MBS pentru toate productiile furajere, respectiv pentru plante furajere prasitoare, plante furajere neprasitoare, pajişti permanente şi păşuni, necuprinzand păşunile sarace.Într-o exploatatie, dacă erbivorele sunt mai multe în raport cu baza furajera, deci exista deficit furajer, lipsa de furaje trebuie compensata prin cumpărări. În acest caz se aplică animalelor care depăşesc capacitatea furajera a exploatatiei coeficienţi regionali specifici ai MBS care ţin cont de aceste cheltuieli suplimentare.1.5. Pentru calculul MBS irigarea trebuie considerată ca un mod de cultura ca şi agricultura tradiţionala sau biologica.Culturile succesive secundare pot fi valorizate prin MBS. De culturile succesive care au o mare importanţa se va tine cont în calculul pentru MBS ale culturilor principale.Producţia gradinilor familiale, nefiind destinată în mod normal vânzărilor, are, în general, MBS egala cu zero. Totuşi, dacă sunt regiuni unde contribuţia din grădinile familiale la producţia bruta a exploatatiei nu poate fi neglijata, se determina un coeficient regional MBS în conformitate cu regulile de baza.2. Dispoziţii speciale pentru produsele vegetale2.1. Producţia bruta este constituită din produse principale, cum sunt boabele de cereale, rădăcinile de sfecla etc. Ea cuprinde, de asemenea, produsele secundare, cum sunt paiele de cereale, precum şi subvenţiile legate direct de produse sau de suprafeţe.2.2. Pentru sectorul vegetal, din valoarea producţiei brute trebuie scăzute următoarele costuri specifice: seminţe şi material săditor, achiziţionate sau produse în exploatatie; îngrăşăminte achiziţionate; produse pentru protecţia culturilor; diverse cheltuieli specifice care includ: apa pentru irigaţii, încălzirea serelor, solariilor, uscarea produselor, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurările, alte cheltuieli specifice.Costurile specifice sunt stabilite pe baza preţurilor de livrare la poarta exploatatiei, fără T.V.A., şi cu scăderea subvenţiilor legate de elementele acestor costuri.Precizări:– Seminţe şi material săditorCheltuielile corespunzând seminţelor şi materialului săditor conţin seminţele şi plantele produse în exploatatia agricolă, evaluate pe baza preţurilor de ieşire din exploatatie, precum şi cele cumpărate de pe piaţa la preţurile de vânzare către exploatatie.– Îngrăşăminte şi produse de protecţie a culturilorSunt scăzute din producţia bruta numai costurile ingrasamintelor şi produselor de protecţie cumpărate.– Energie pentru încălzire, uscare şi curatareSunt scăzute costurile cu combustibilii şi electricitatea folosite pentru uscare, încălzire şi curatare, precum şi costurile muncilor efectuate de terţi pentru uscare.Nu trebuie scăzute din valoarea monetara a producţiei brute următoarele costuri: costurile cu forta de muncă, costurile legate de mecanizare, precum reparaţiile şi amortizarea maşinilor, carburanţii şi lubrifianţii, costurile legate de clădiri, produsele pentru amendarea terenurilor obţinute în exploatatie (de exemplu: gunoiul de grajd şi ingrasamintele verzi, varul, turba etc.), muncile efectuate de terţi, cu excepţia celor pentru plantarea sau defrişarea culturilor permanente şi a celor pentru uscare.În privinta culturilor principale, producţia bruta pentru 12 luni corespunde, în general, unei singure recolte, în timp ce, în cazul culturilor horticole, producţia bruta pentru 12 luni poate corespunde mai multor culturi succesive.Pentru culturile permanente (pomi, viţă de vie etc.) s-a convenit luarea în calcul a întregii perioade de cultura cu scopul de a stabili:a) producţia anuală bruta medie; … b) costurile specifice proporţionale medii respective. … Aceste costuri specifice trebuie să includă costurile de plantare şi, dacă este cazul, de defrişare, respectiv cheltuielile efectuate cu muncile executate de terţi pentru acestea.3. Dispoziţii speciale pentru produsele animale3.1. Coeficienţii regionali MBS pentru produsele animale sunt calculati pe cap de animal. Datele de baza folosite pentru stabilirea MBS, respectiv producţia bruta şi costurile specifice proporţionale, sunt, de asemenea, calculate pe cap de animal. Pentru păsări MBS sunt calculate la 100 de capete, iar pentru albine, pe stup.Producţia bruta conţine produsele principale, cum sunt: laptele, carnea şi ouăle. Ea este, de asemenea, constituită din produse secundare, cum sunt viteii nou-născuţi şi lana oilor. În privinta animalelor reproducatoare este vorba despre valoarea animalelor de reforma, corectată cu un coeficient de reforma mediu anual. Pentru animalele la ingrasat este vorba despre valoarea de vânzare a animalului matur, iar dacă animalul nu a atins stadiul final se foloseşte valoarea creşterii medii anuale. În producţia bruta trebuie, de asemenea, incluse subvenţiile legate direct de produse. Gunoiul de grajd nu se considera produs secundar al producţiei animale.3.2. Pentru productiile animaliere, costurile specifice care se scad din valoarea monetara a producţiei brute sunt următoarele: costuri de înlocuire a septelului; furaje concentrate şi de volum, achiziţionate sau produse în exploatatie; diverse cheltuieli specifice care includ: cheltuieli cu serviciile sanitar-veterinare, cheltuieli pentru monta şi însămânţare artificiala, realizarea de teste, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurările, alte cheltuieli specifice.Costurile specifice sunt stabilite pe baza preţurilor de livrare către exploatatia agricolă, fără T.V.A., şi scăzând subvenţiile legate de elementele acestor costuri.PrecizăriÎn privinta alimentaţiei erbivorelor se face o distincţie între furajele grosiere şi furajele concentrate.Consumul de furaje concentrate cuprinde furajele produse în exploatatie, evaluate la preţul de ieşire din aceasta, şi furajele cumpărate, evaluate pe baza preţurilor de livrare către exploatatie.Consumul de furaje grosiere include atât furajele produse în exploatatie, evaluate pornindu-se de la costurile specifice ale seminţelor, ingrasamintelor, pesticidelor etc., cat şi pe cele cumpărate, evaluate pe baza preţurilor de livrare către exploatatia agricolă.Nu trebuie scăzute din valoarea monetara a producţiei brute următoarele costuri: costurile cu forta de muncă, costurile legate de mecanizare, precum reparaţiile şi amortizarea maşinilor, carburanţii şi lubrifianţii, costurile legate de clădiri, muncile efectuate de terţi, cu excepţia celor pentru uscarea furajelor care trebuie deduse.Pentru produsele a căror perioada de producere este sub 12 luni consecutive (de exemplu, alte porcine şi gaini pentru carne) perioada este extinsă la 12 luni. În privinta animalului şi a producţiei de carne pentru care perioada de producere este mai mare de un an se calculează MBS pentru 12 luni (de exemplu, gaini ouatoare).MBS ale productiilor animaliere trebuie să fie stabilite pentru un animal de vârsta medie care da o producţie medie şi reprezintă clasa de vârsta respectiva. În calcularea MBS pentru caracteristica vaci de lapte, producţia bruta cuprinde valoarea medie a vacii de lapte de reforma, împărţită cu numărul mediu de ani în lactatie, valoarea producţiei medii anuale de lapte de vacă şi valoarea medie a vitelului nou-născut. +
Anexa 3
CLASELE DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ
ale exploataţiilor agricole şi limitele în UDE,
conform Deciziei 99/725/CE
┌───────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐│ Clasa │ Limite în UDE │ Denumirea claselor │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ I │ <2 │ foarte mici │├───────────┼───────────────────────────────────────┤ ││ II │ >=2 şi <4 │ │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ III │ >=4 şi <6 │ mici │├───────────┼───────────────────────────────────────┤ ││ IV │ >=6 şi <8 │ │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ V │ >=8 şi <12 │ mijlocii mici │├───────────┼───────────────────────────────────────┤ ││ VI │ >=12 şi <16 │ │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ VII │ >=16 şi <40 │ mijlocii mari │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ VIII │ >=40 şi <100 │ mari │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ IX │ >=100 şi <250 │ foarte mari │├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ X │ >=250 │ Extra │└───────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘ +
Anexa 4 REGIUNILE RICA─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Numărul Denumirearegiunii regiunii Judeţele componente─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────1 Nord-Est Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────2 Sud-Est Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea, Tulcea─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────3 Sud-Muntenia Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────4 Sud-Vest-Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────5 Vest Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────6 Nord-Vest Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────7 Centru Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────8 Bucureşti-Ilfov Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── +
Anexa 5Exploatatia agricolă …………….Localitatea …………………….Judeţul ………………………..ACORDpentru participarea la Reţeaua de informaţii contabile agricole (RICA)Subsemnatul …….., şef al exploatatiei, accept sa furnizez toate datele necesare stabilirii dimensiunii economice a exploatatiei şi încadrării în tipologia comunitara, solicitate de responsabilul RICA judeţean. Consimt la colectarea datelor tehnico-economice ale exploatatiei în condiţii de totală confidenţialitate, începând cu data semnării prezentului acord. Data Şeful exploatatiei, ………… ………………… Persoana desemnată pentru furnizarea informaţiilor necesare Numele şi prenumele ………………………………… Funcţia în exploatatie …………………………….. Telefon/fax ………………………………………. +
Anexa 6ANGAJAMENT DE CONFIDENŢIALITATESubsemnatul/Subsemnata …….., responsabil/responsabilă RICA pentru judeţul …………, ma angajez prin prezentul angajament de confidenţialitate la următoarele:1. sa aplic întocmai prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a Reţelei de informaţii contabile agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004;2. sa asigur păstrarea caracterului confidenţial al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la reţea înscrise în formularul-tip stabilit în acest scop, utilizând metodologia şi semnificatia specifică a caracteristicilor şi a celorlalte date conform cu instrucţiunile din R 1.837/2001;3. să-mi insusesc şi sa respect cu stricteţe prevederile art. 15 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2004;4. sa asigur completarea acordurilor de participare de către exploatatiile agricole participante la RICA în conformitate cu esantionul anual planificat şi sa respect perioadele şi termenele de lucru stabilite prin ordinele şi instrucţiunile specifice;5. sa efectuez lucrările de colectare, completare, verificare şi centralizare a datelor privind activitatea desfăşurată de exploatatiile agricole din judeţ participante la RICA, în scopul asigurării unor date corecte şi complete;6. conform cu metodele convenite, sa transmit structurii de resort din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale formularele-tip pentru verificarea corectitudinii completării, inclusiv orice informaţie relevanta solicitată.Ţinând seama de cele de mai sus, semnez în deplina cunoştinţa de cauza prezentul angajament de confidenţialitate.Data Semnatura……….. ………………–––––
