ORDIN nr. 501/3.244/196/2024

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 30/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE Nr. 501 din 6 decembrie 2024 MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR Nr. 3.244 din 17 decembrie 2024 AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR Nr. 196 din 18 decembrie 2024
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1307 din 23 decembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Actiuni induse de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ART. 1MODIFICA PEORDIN 54 09/02/2023 ANEXA 1
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 54 09/02/2023 ANEXA 1
ActulREFERIRE LAHOTARARE 1571 28/12/2022
ActulREFERIRE LAHOTARARE 43 16/01/2020 ART. 13
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 57 03/07/2019 ART. 57
ActulREFERIRE LAHG 30 18/01/2017 ART. 9
ActulREFERIRE LAHG 1186 29/12/2014 ART. 6
ActulREFERIRE LAHG 1415 18/11/2009 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 215 27/05/2004
ActulREFERIRE LAOG 42 29/01/2004 ART. 6
ActulREFERIRE LALEGE 1 16/02/2004
ART. 1MODIFICA PEORDIN 54 09/02/2023 ANEXA 1
ART. 1REFERIRE LAORDIN 54 09/02/2023
ART. 1REFERIRE LALEGE 86 27/06/2014
ART. 1REFERIRE LAOUG 34 23/04/2013
ART. 1REFERIRE LALEGE 49 07/04/2011
ART. 1REFERIRE LAOUG 57 20/06/2007 ART. 4
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 18 19/02/1991
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Luând în considerare Referatul de aprobare nr. 143.549 din 4.12.2024 al Direcției generale dezvoltare rurală – Autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de management pentru Planul strategic PAC 2023-2027 din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,ținând seama de prevederile:– Planului strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare;– Hotărârii Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare;– Regulamentului delegat (UE) 2024/1.235 al Comisiei din 12 martie 2024 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2022/126 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind raportul pentru standardul privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) 1;– Regulamentului (UE) 2024/1.468 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2.115 și (UE) 2021/2.116 în ceea ce privește standardele privind bunele condiții agricole și de mediu, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, modificările planurilor strategice PAC, revizuirea planurilor strategice PAC și derogările de la controale și sancțiuni,având în vedere reglementările Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul dispozițiilor:– art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;– art. 9 alin. (5) și (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 6^6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul mediului, apelor și pădurilor și președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emit următorul ordin: + 
Articolul IAnexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 28 februarie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1.La domeniul „Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Schimbările climatice (atenuare și adaptare)“, GAEC 1 va avea următorul cuprins:

GAEC 1 – Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018 Reducerea maximă este de 5% în comparație cu anul de referință. Obiectiv principal: Clauză generală de salvgardare împotriva conversiei către alte utilizări agricole, pentru menținerea stocurilor de carbon 1. Clauză generală: Se menține suprafața pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă eligibilă după controalele administrative și la fața locului, la nivel național, în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă este de 5% în comparație cu anul de referință.2. Obligații la nivel de exploatație agricolă:a) interdicția scoaterii din circuitul agricol și schimbării categoriei de folosință a pajiștilor permanente, autorizarea schimbării destinației sau a folosinței pajiștilor permanente, precum și recuperarea suprafețelor de pajiști permanente convertite în alte utilizări prin înființarea de noi suprafețe de pajiști din terenuri degradate/neproductive, în condițiile prevăzute de legislația națională (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare);b) reconvertirea unor terenuri în pajiști permanente sau crearea unor suprafețe cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări, în cazul în care se constată reducerea raportului proporțional cu peste 5% în comparație cu anul de referință și autoritatea competentă impune astfel de măsuri în temeiul GAEC 1.NOTE:Îndeplinirea obligației privind menținea pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018 se realizează conform prevederilor art. 48 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, precum și normelor privind raportul pentru standardul GAEC 1.Raportul proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri, la nivel național, calculat de APIA în anul 2018 este: 24,25%.Anual, APIA calculează raportul proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri (la nivel național), odată cu depunerea cererii de plată, face comparația cu anul de referință 2018, constată menținerea/creșterea/reducerea raportului proporțional și informează Comisia, potrivit obligațiilor de raportare privind standardele GAEC.În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (3) paragraful 3 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, în cazul în care se constată reducerea cu peste 5% a raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018, se impun obligații la nivel de exploatație pentru a reconverti terenuri în pajiști permanente sau pentru a crea o suprafață cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări, numai în următoarele cazuri:a) atunci când și în măsura în care suprafața care urmează să fie reconvertită în suprafețe cu pajiști permanente sau pe care urmează să se stabilească pajiști permanente într-un anumit an depășește suprafața cu pajiști permanente înregistrată ca suprafață agricolă în sistemul LPIS și nedeclarată de către beneficiari cu scopul de a primi sprijin în conformitate cu un tip de intervenție prevăzut în titlul III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2.115 în anul respectiv;b) atunci când și în măsura în care scăderea proporției pajiștilor permanente într-un anumit an cu peste 5%, la nivelul la care este pus în aplicare standardul GAEC 1, nu este cauzată de o creștere a suprafeței agricole totale declarate în același an.APIA asigură informarea fermierilor în privința obligațiilor referitoare la menținerea/reconvertirea/crearea unor suprafețe de pajiști permanente, monitorizarea raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri la nivel național în comparație cu anul de referință 2018, propune (după caz) instituirea unor măsuri în scopul îndeplinirii obligației privind menținerea pajiștilor permanente și verifică respectarea obligațiilor impuse în temeiul GAEC 1 la nivelul exploatației agricole prin acțiuni de control.Respectarea cerințelor GAEC 1 se verifică astfel: cerința 1 se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 2.a) și 2.b) se verifică la nivel de parcelă agricolă.

2.La domeniul „Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Solul (protecție și calitate)“, GAEC 6 va avea următorul cuprins:

GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibileObiectiv principal: Protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile 1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puțin 80% din suprafața arabilă a exploatației.Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetație, miriștea și resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înființate(*). În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă(**), în cazul în care condițiile meteo nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor.2. În cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) înseamnă fâșii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente din exploatație.NOTE:Perioada cea mai sensibilă pentru sol – perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitațiilor, secetă pedologică și atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului și apariția fenomenelor de eroziune, degradare și deșertificare.Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 6:Derogare specifică, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468: După recoltarea culturii principale, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm (de exemplu: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului), asigurând astfel protecția solului prin ruperea capilarității, reducerea pierderilor de apă și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) la suprafața solului.Derogare temporară, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468:În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă, în cazul în care condițiile meteo nu permit realizarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor.Respectarea cerințelor GAEC 6 se verifică la nivel de parcelă agricolă.(*) În aplicarea cerinței 1, sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului. Lucrarea superficială asigură menținerea umidității solului și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi.(**) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București (DAJ) sunt responsabile de constatarea condițiilor meteo care nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor și de emiterea avizului. Avizul se emite pentru suprafețele arabile pentru care fermierii au notificat APIA cu privire la imposibilitatea finalizării lucrărilor în termenul inițial de 3 săptămâni. APIA centralizează suprafețele de teren arabil pentru care s-a făcut notificare, la nivel de județ, și trimite centralizatorul la DAJ pentru verificare și confirmare. DAJ confirmă/infirmă manifestarea condițiilor meteorologice nefavorabile.

3.La domeniul „Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Solul (protecție și calitate)“, GAEC 7 va avea următorul cuprins:

GAEC 7 – Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă, și diversificarea culturilor pe terenul arabil Obiectiv principal: Păstrarea potențialului solurilor I. Se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă. Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel: a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală; b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau c) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, precum și pentru suprafețele certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 se consideră realizată rotația culturilor.
II. Fermierii pot respecta standardul GAEC 7 inclusiv prin diversificarea culturilor pe terenul arabil, după cum urmează: a) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este cuprinsă între 10 și 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin două culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75% din terenul arabil respectiv; b) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este mai mare de 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin trei culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75% din terenul arabil, iar principalele două culturi nu trebuie să acopere împreună, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 95% din terenul arabil respectiv. NOTE: Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înființate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător în cazul excepției de la lit. a).Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.Se consideră că exploatațiile înregistrate și certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, respectă acest standard GAEC.Culturi agricole – oricare dintre următoarele: a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor/plantelor; b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae; c) terenuri lăsate pârloagă; d) ierburi sau alte plante furajere erbacee; e) culturi care cresc sub apă.În planul de rotație a culturilor (asolament), soiurile de toamnă și soiurile de primăvară aparținând aceleiași specii, cultivate în scopul producției (culturi de bază sau principale), sunt considerate ca fiind „aceeași cultură“. Pentru exemplificare: culturile de grâu/orz din soiuri de toamnă (înființate toamna) și culturile de grâu/orz din soiuri de primăvară (înființate primăvara) înseamnă aceeași cultură.Culturi secundare – cultivate în perioada dintre două culturi principale și acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puțin 8 săptămâni după recoltarea culturilor principale și trebuie să fie diferite ca specie față de acestea. Culturile secundare includ și culturile succesive sau culturile duble semănate în vederea recoltării sau a pășunatului.Culturile secundare introduse în rotație pot fi culturi simple sau amestec de specii de culturi.Teren lăsat pârloagă – teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament.Cultură preponderentă – reprezintă cultura predominantă din punctul de vedere al acoperirii suprafeței de teren arabil.Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 7:Derogare specifică, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468:Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să se înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală.Derogare temporară, potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468:Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:a) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); saub) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

4.La domeniul „Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Biodiversitate și peisaj (protecție și calitate)“, GAEC 8 va avea următorul cuprins:

GAEC 8 • Menținerea elementelor de peisaj • Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor • Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive Obiectiv principal: Menținerea elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole 1. Se mențin elementele de peisaj (rigole; garduri vii individuale și grup de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terase; movile) existente pe terenul agricol.(*) 2. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie-31 august). 3. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol. Cerințele se aplică pe toate tipurile de terenuri agricole (teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente). Plante invazive pe terenul agricol – plante cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce atingere definiției «specii invazive» prevăzute la art. 4 pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum: – specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România, precum, dar fără a se limita la: Ailanthus altissima «cenușer», Asclepias syriaca «lapte roșu», Elodea nuttallii «usturoi nuttall», Heracleum mantegazzianum «uriaș», Heracleum sosnowskyi «mucog», Humulus scandens «hamei japonez», Impatiens glandulifera «balsam himalayan», Ludwigia peploides, Parthenium hysterophorus, Myriophillum aquaticum «clei papagal» (sursa: https://invazive.ccmesi.ro/despre-speciile-invazive/lista-sai-romania/); – specii de plante invazive dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente (prag maxim admis 20% din vegetație/biomasă), precum: Alnus glutinosa (arin negru) puieți, Amorpha fruticosa (salcâm pitic), Asperula cynanchica (buruiana epilepsiei), Betula pendula (mesteacăn) puieți, Botriochloa ischaemum (bărboasă), Calamagrostis epigeios (trestioară) etc.; – specii de plante invazive pe terenurile arabile și pajiștile din regiunile de câmpie și dealuri joase, precum: cuscuta (Cuscuta campestris), costrei (Sorghum halepense), cornuți (Xanthium strumarium), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), lupoaia (Orobanche spp), zârna (Solanum nigrum). Plante toxice/otrăvitoare, cum ar fi: Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (rușcuță), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galega officinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninarița) etc. Fermierii au obligația identificării și combaterii plantelor invazive și a plantelor toxice/otrăvitoare existente pe terenul agricol pe care îl administrează. Referințe: Ghidul fermierului privind condiționalitatea (versiunea în vigoare), sursa: https://apia.org.ro/materiale-de-informare/ Tăierea gardurilor vii și a arborilor – înseamnă orice tip de tăiere sau intervenție asupra gardurilor vii și a arborilor care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice, precum și la perturbarea intenționată a acestora. Perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice – perioada în care o specie de păsări depune ouă, le clocește și își crește puii până când aceștia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricțiilor din planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere și creștere pentru speciile de păsări este 15 martie-31 august, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât și în afara acestora. Respectarea cerințelor GAEC 8 se verifică astfel: cerințele 1.a) și 1.b) se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 2, 3 și 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă.(*) Elementelor de peisaj înființate prin ecoschemele menționate la art. 31 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ce vizează angajamente voluntare superioare cerințelor de bază neremunerate, li se aplică obligația menținerii începând cu anul ulterior înființării.

 + 
Articolul IIPrevederile prezentului ordin se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2025. + 
Articolul IIIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Violeta Mușat,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
p. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Csutak Nagy Laszlo
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x