ORDIN nr. 5.793 din 29 octombrie 2009

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 26/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 10 noiembrie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 5217 09/09/2010
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHG 51 29/01/2009
ActulCONTINE PEMETODOLOGIE 29/10/2009
ActulREFERIRE LALEGE (R) 84 24/07/1995
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 5217 09/09/2010

privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti din data de 28 septembrie 2006, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Elevii din secţiile bilingve francofone, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi de discipline nonlingvistice predate în limba franceză, au dreptul de a obţine menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
 + 
Articolul 2(1) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:a) proba anticipată;b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză;c) proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.(2) Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipată în clasa a XI-a, iar probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză şi proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, în clasa a XII-a.
 + 
Articolul 3(1) Probele specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează şi se desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.(2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
 + 
Articolul 4Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată în clasa a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
 + 
Articolul 5Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2009-2010.
 + 
Articolul 6La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară prevederilor prezentului ordin se abrogă.
 + 
Articolul 7Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 + 
Articolul 8Direcţia generală educaţie timpurie, şcoli, performanţă şi programe, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.p. Ministrul educaţiei,cercetării şi inovării, interimar,Cătălin Ovidiu Baba,secretar de statBucureşti, 29 octombrie 2009.Nr. 5.793.
 + 
Anexa 1METODOLOGIE 29/10/2009
 + 
Anexa 2Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care eleviisusţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale"secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structuraprobelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentrumodulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba orală la disciplinanonlingvistică studiată în limba franceză + 
DISCIPLINA MATEMATICĂ1. Tipuri de claseExamenul oral la matematică se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;c) clasă bilingvă filiera tehnologică.2. Competenţe de evaluata) Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicareb) Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematicec) Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultated) Exprimarea şi redactarea corectă şi într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei problemee) Analiza de situaţii-problemă şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzief) Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor.În plus, vor fi urmărite competenţe specifice ale programei şcolare.3. Teme reţinuteFuncţii:– generalităţi (a IX-a, a X-a);– funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţială, funcţia logaritm);– aplicaţii ale derivatelor (profil real);– calcul integral (profil real).Combinatorică– permutări, aranjamente, combinări;– binomul lui Newton.Geometrie analitică în plan– reper cartezian, dreapta;– distanţa de la un punct la o dreaptă (profilul real);– cercul (profilul real).Numere complexe– forma algebrică – interpretare geometrică;– forma trigonometrică;– operaţii – adunare, scădere, înmulţire, împărţire, putere, rădăcină de ordinul n;– ecuaţii binome.Şiruri– definiţie, şir crescător/descrescător, şiruri limitate;– şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice);– limita unui şir, şiruri convergente (profilul real).NOTĂ:Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exerciţiilor.4. Structura examenuluiPe fiecare bilet vor fi câte două exerciţii, unul provenit din temele combinatorică, geometrie analitică în plan sau numere complexe şi celălalt din temele şiruri sau funcţii.
 + 
DISCIPLINA FIZICĂ1. Tipuri de claseExamenul oral la fizică se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;c) clasă bilingvă filiera tehnologică.2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute:

*Font 8*
Teme propuse pentru clasa a IX-a
Teme reţinute Competenţe de evaluat
I. Energia mecanică a unui sistem

● Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor
mecanice studiate
● Aplicarea teoremei variaţiei energiei cinetice a punctului
material în cazul sistemelor mecanice studiate
● Abordarea din perspectivă istorică şi interdisciplinară a
conceptului de energie şi a legilor de conservare a acesteia
Teme propuse pentru clasa a XII-a
Teme reţinute Competenţe de evaluat
I. Efectul fotoelectric

● Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei
naturii duale a luminii: ondulatorie şi corpusculară
● Descrierea fotonului prin proprietăţile specifice particulei
(energie, impuls etc.)
● Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru
explicarea efectului fotoelectric extern
● Enunţarea şi scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind
ecuaţia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern
● Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor, a termenilor
ştiinţifici şi a mărimilor fizice cu unităţile lor de măsură
● Identificarea erorilor logice în afirmaţii
● Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de
afirmaţii referitoare la o situaţie dată
● Argumentarea fizică/ştiinţifică a formei matematice a unei
legi fizice
● Descrierea etapelor unui calcul

Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective – experimental, istoric etc.Cunoştinţele cerute pe planul disciplinar pentru lucrarea orală nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisă.3. Structura examenuluiUn bilet conţinând 3 întrebări este tras la sorţi de către candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte două sunt de ordin practic. + 
DISCIPLINA CHIMIE1. Tipuri de claseExamenul oral la chimie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;b) clasă bilingvă filiera tehnologică;c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părţile din programă care îi sunt destinate).2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute:

*Font 8*
Teme reţinute Competenţe de evaluat
A. Clasificarea reacţiilor chimice:
● Transformări lente şi rapide
●* Cupluri oxidant/reductor şi scrierea
ecuaţiilor acestor reacţii
●* Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple
● Introducerea noţiunii de pH şi a măsurării sale

●* Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate unei
transformări de oxidoreducere şi
identificarea în această ecuaţie a celor
două cupluri oxidant/reductor
●* Definirea şi identificarea unui oxidant
şi a unui reductor
●* Definirea şi identificarea unui acid sau
a unei baze după Bronsted
●* Scrierea şi calcularea ecuaţiei reacţiei
asociate unei transformări acido-bazice;
identificarea în această ecuaţie
a celor două cupluri acid-bază conjugate
● Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru
soluţiile apoase diluate
B.1. Starea de echilibru a unui sistem chimic
● Constanta de echilibru K asociată ecuaţiei unei
reacţii, la o temperatură dată
● Autoprotoliza apei;
Constanta de echilibru numită produs ionic al apei
şi notată K(e) şi pK(e)
● Scala de pH: soluţie acidă, bazică şi neutră

● De ştiut că atunci când starea de
echilibru a sistemului este atinsă
cantităţile de materie nu mai evoluează
şi că această stare de echilibru este
dinamică
● De ştiut că Kw este constanta de echilibru
asociată autoprotolizei apei
● Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii
apoase, de precizat dacă este acidă,
bazică sau neutră
● Plecând de la concentraţia molară a
ionilor H(3)O+ sau OH-, să se deducă
valoarea pH-ului soluţiei.
2. Baterii electrice:
● Transferuri spontane de electroni între specii
chimice (amestecate sau separate) de două
cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/
metal, M^n+/M(s)
● Constituirea şi funcţionarea unei baterii:
observarea sensului de circulaţie a curentului
electric, mişcarea purtătorilor de sarcini,
rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi
● Exemple de baterii uzuale

● Schematizarea unei baterii
● Utilizarea criteriului de evoluţie
spontană pentru a determina sensul de
deplasare a purtătorilor de sarcină într-o
baterie
● Interpretarea funcţionării unei baterii
dispunând de o informaţie: sensul de
circulaţie a curentului electric
● Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la
electrozi; relaţiile dintre cantităţile
de materie ale categoriilor formate sau
consumate de intensitatea curentului şi
de durata transformării într-o baterie
sau în timpul unei electrolize
C. Clasificarea compuşilor organici: *Alcooli
● Esteri:
– hidroliza unui ester
– definiţia randamentului unei transformări
●* Grăsimile
●* Săpunuri şi detergenţi: utilizări

●* Clasificarea compuşilor organici după
diferite criterii
●* Utilizarea corectă a nomenclaturii
compuşilor organici
●* Aplicarea de algoritmi specifici pentru a
rezolva probleme cantitative
●* Corelarea proprietăţilor compuşilor
organici studiaţi cu rolul lor fiziologic

3. Structura examenuluiUn bilet este tras la sorţi de către candidat. Subiectul abordează o temă din viaţa cotidiană sau tratează probleme actuale (aspecte transdisciplinare).Se pleacă de la un text de 10 rânduri la o pagină cu ilustraţii, extras din reviste de popularizare ştiinţifică (Science et Vie, La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science etc.), de pe internet. Aceste texte sunt în acord cu temele alese şi cu noţiunile abordate în programa bacalaureatului român.Partea 1: I se cere candidatului să stabilească problematica abordată în text şi să o prezinte oral juriului.Partea 2: Un ansamblu de întrebări scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicită descrierea unor aspecte calitative şi scrierea reacţiilor chimice, urmate de un calcul simplu; întrebările sunt legate de aspecte din viaţa cotidiană şi de evoluţia ideilor ştiinţifice. Scopul este de a-i face pe elevi să vorbească despre problematica abordată în text, prin răspunsurile prezentate la diferite întrebări.Partea 3: O problemă clasică de chimie, apropiată de exerciţiile tratate în manuale, asemănătoare cu cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi dacă subiectul nu se pretează la aşa ceva. + 
DISCIPLINA BIOLOGIE1. Tipuri de claseExamenul oral la biologie se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul ●De la învăţământul bilingv către filierele francofone●:– clasă bilingvă filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, ştiinţele naturii).2. Teme reţinuteAu fost reţinute 8 teme din programele de clasele a XI-a şi a XII-a.

*Font 9*
Teme reţinute pentru clasa a XI-a
Tema din programa românească Teme reţinute
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
1. Funcţiile de relaţie:
a) Sistemul nervos
Sistemul nervos somatic: actul reflex;
reflexe somatice

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
1. Funcţiile de relaţie:
b) Analizatorii

Fiziologia vederii: vederea şi defectele
de vedere

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
1. Funcţiile de relaţie:
c) Glandele endocrine

Printre diferitele glande studiate vom
reţine:
– fiziologia glandei tiroide şi
disfuncţii ale acesteia
– fiziologia pancreasului şi disfuncţii
ale acestuia.
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
2. Funcţiile de nutriţie:
a) Digestia şi absorbţia

Transformări fizico-chimice ale
alimentelor
Absorbţia intestinală
Noţiuni elementare de igienă, patologie
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman
3. Funcţia de reproducere
Sisteme reproducătoare: componente,
fiziologie
Teme reţinute pentru clasa a XII-a
Partea din programa românească Teme reţinute
I. Genetica
– Genetica moleculară
Structura şi funcţia acizilor nucleici

I. Genetica
– Genetica umană
Determinismul genetic al principalelor
caractere fenotipice umane
II. Ecologie umană

Impactul antropic asupra ecosistemelor
naturale

Au fost reţinute 9 teme din programele de clasele a IX-a şi a X-a.

*Font 9*
Teme reţinute pentru clasa a IX-a
Tema din programa românească Teme reţinute
II. Celula – unitatea structurală şi funcţională a lumii vii
● Eucariot
b) Citoplasma
– organite celulare
Organite celulare

II. Celula – unitatea structurală şi funcţională a lumii vii
● Eucariot
c) Nucleu
Nucleul – structură,
ultrastructură şi rol

II. Celula – unitatea structurală şi funcţională a lumii vii
– Diviziunea celulară
Mitoza: faze şi importanţă

III. Ereditatea şi variabilitatea organismelor vii
– Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare
– Legile mendeliene ale eredităţii

Legea purităţii gameţilor
Legea segregării independente
a perechilor de caractere
Abateri de la separarea
mendeliană
Teme reţinute pentru clasa a X-a
Tema din programa românească Teme reţinute
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
– Funcţiile de nutriţie
● Nutriţia autotrofă
Fotosinteza

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
– Funcţiile de nutriţie
● Respiraţia
– Respiraţia la animale
Respiraţia la mamifere

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
– Funcţiile de nutriţie
● Circulaţia
– Circulaţia la animale
Mediul intern la mamifere

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
– Funcţiile de nutriţie
● Excreţia
– Excreţia la plante
Transpiraţia şi influenţa
factorilor de mediu asupra
transpiraţiei

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii
– Funcţiile de relaţie
Sensibilitatea la plante
Tropisme, nastii, tactisme la
plante

3. Structura examenuluiFiecare subiect va îndeplini următoarele criterii:– va conţine unul până la 3 documente (fotografii, scheme, grafice simple, texte ştiinţifice simple);– va conţine două sau 3 întrebări:– o întrebare va solicita competenţele de redare organizată a cunoştinţelor. Această întrebare va pune în valoare competenţele generale 1 şi 2 ale programelor, adică ●a se informa asupra lumii vii●, ●explorarea sistemelor biologice●.– una sau două întrebări vor solicita competenţe legate de elemente ale unui demers ştiinţific (a adopta un demers explicativ prin referire la cunoştinţe, integrând date noi). Această întrebare va permite punerea în valoare a competenţelor generale 3 şi 4 ale programelor, adică ●a utiliza şi a construi modele analogice pentru a demonstra principii●, ●a transfera şi a integra cunoştinţe şi metode în contexte noi●. + 
DISCIPLINA ISTORIE1. Tipuri de claseExamenul oral la istorie îi priveşte în special pe elevii din clasa a XII-a profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată, iar competenţele evaluate vor fi adaptate la programa lor (o oră/săptămână).2. Teme reţinute:Tema B. Oamenii, societatea şi lumea ideilor2. Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană3. Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa4. Constituţiile din RomâniaTema C. Statul şi politica4. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţa anticomunistăTema D. Relaţiile internaţionale2. România şi concertul european: de la ●criza orientală● la marile alianţe ale secolului XX3. România în perioada Războiului Rece3. Competenţe de evaluat:

*Font 8*
Competenţe specifice Domenii de conţinut/teme reţinute
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi
multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese
istorice
1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei
în contexte care implică interpretări şi explicaţii
interdisciplinare
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor
istorice studiate
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate
prin compararea terminologiei folosite
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii nonformale de
învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi
complementare în legătură cu fenomenele istorice
Oamenii, societatea şi lumea ideilor
Viziuni asupra modernizării în Europa
secolelor XIX şi XX; curente şi politici
culturale; identităţi naţionale şi
identitate europeană
Secolul XX între democraţie şi
totalitarism
Ideologii şi practici politice în România
şi în Europa Constituţiile din România

1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în
contexte care implică interpretări şi explicaţii
interdisciplinare
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la
situaţii şi contexte economice, sociale, politice,
culturale
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru
identificarea şi realizarea de scopuri comune
2.4. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor
istorice studiate
3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate
prin compararea terminologiei folosite
Statul şi politica
România postbelică. Stalinism, naţional-
comunism şi disidenţa anticomunistă

2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la
situaţii şi contexte economice, sociale, politice,
culturale
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor
istorice studiate
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi
complementare în legătură cu fenomenele istorice
Relaţiile internaţionale
România şi concertul european: de la
●criza orientală● la marile alianţe ale
secolului XX
România în perioada Războiului Rece

4. Structura examenuluiPe fiecare bilet va fi un singur subiect, compus fie din două texte, fie dintr-un text şi o hartă foarte clară sau un text şi o caricatură (ori altă imagine în alb-negru uşor de fotocopiat şi foarte clar lizibilă).Consemnele formulate în 4 sau 5 itemi pun în valoare capacitatea candidatului de a degaja o problematică, de a înţelege şi de a explica fenomenele şi procesele istorice, de a înfăţişa cunoştinţele şi de a le exprima în limba franceză.Subiectele precizează profilul clasei, tema, competenţele înscrise în programa românească şi consemnele de lucru pentru candidat. + 
DISCIPLINA GEOGRAFIE1. Tipuri de claseÎn cadrul examenului de bacalaureat, menţiunea bilingv-franceză, geografia (România – Europa – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opţională. Examenul oral la geografie se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv ●De la învăţământul bilingv către filierele francofone●:– clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;– clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;– clasă bilingvă filiera tehnologică.2. Competenţe de evaluat:a) Competenţe disciplinare generale:1. Utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajelor specifice, pentru explicarea elementelor şi faptelor din mediul geografic2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi explicarea relaţiilor specifice dintre acestea3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice şi imagistice, elemente şi fenomene din natură şi societate4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condiţiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achiziţiilor dobânditeb) Competenţe lingvistice:1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text1.2. Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Oferirea şi solicitarea de informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru2.2. Argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare3. Teme reţinute şi competenţe evaluateA. Europa şi România – elemente geografice de bază

*Font 9*
Competenţe specifice Teme reţinute
1.1. Prezentarea orală a aspectelor defini-
torii ale spaţiului european şi naţional,
utilizând corect şi coerent termenii
specifici domeniului
1.3. Realizarea unor corelaţii între elemente,
date, fapte, procese, utilizând limbajul
specific domeniului
1.4. Identificarea informaţiilor specifice
problematicii geografice a Europei şi a
României, valorificând adecvat
semnificaţiile termenilor-cheie de
specialitate
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul
înconjurător (geografic) la nivelul
continentului, prin conexiuni sugerate de
analiza modelelor grafice, cartografice
şi a imaginilor
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre
sistemele naturale şi umane ale mediului
geografic european, utilizând date
statistice, modele grafice şi
cartografice adecvate
3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese,
prin interpretarea reprezentărilor
grafice, cartografice şi imagistice

a. Elemente de geografie umană a Europei şi
României:
d) harta politică a Europei; România ca
stat al Europei
e) populaţia şi caracteristicile ei
geodemografice
f) sistemul de oraşe al Europei, analiza
geografică a unor oraşe (4 oraşe
europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe
din România)
b. Mediul înconjurător şi peisajele:
g) caracteristici ale unor medii şi peisaje
geografice din Europa şi din România
h) Carpaţii – studiu de caz al unei regiuni
geografice
i) ţările vecine României (studiu de caz)

B. România şi Uniunea Europeană

*Font 9*
Competenţe specifice Teme reţinute
1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la
elemente geografice ale Franţei, utilizând corect şi
coerent termenii specifici domeniului
1.4. Identificarea informaţiilor specifice problematicii
geografice a Franţei şi a României, valorificând adecvat
semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate
2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale
şi umane ale mediului geografic al Franţei, utilizând date
statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice
adecvate
3.1. Transferul informaţiei statistice, grafice sau cartografice
în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ,
probleme, situaţii problemă
● Statele Uniunii
Europene
c) studiu de caz: Franţa
d) organizarea şi
amenajarea spaţiului
geografic în Uniunea
Europeană şi în
România (organizarea
teritoriului, migraţia
populaţiei şi a forţei
de muncă, dispariţiile
regionale, evoluţia
agriculturii)

C. Europa şi Uniunea Europeana în lumea contemporană

*Font 9*
Competenţe specifice Teme reţinute
1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la
rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic mondial,
utilizând corect şi coerent terminologia specifică
domeniului
2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii
contemporane şi Europa
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice
referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România şi
lumea contemporană
e) Rolul Europei în
construirea lumii
contemporane

4. Structura examenuluiProba orală va consta în rezolvarea unui subiect, formulat sub formă de întrebare, parţial problematizată.Subiectul va fi însoţit de documente geografice specifice, în număr de maximum 3: hărţi tematice, scurte texte geografice, imagini, date statistice, grafice etc., a căror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea analizei documentare cu propriile cunoştinţe dobândite etc.), cât şi a celor lingvistice.Ansamblul documentar este urmat de:– 3 întrebări puse candidatului în scopul structurării planului său demonstrativ, expunerii;– 2-3 alte întrebări care pot fi puse de examinatori în timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog.Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorţi din întregul număr de variante înscrise în programa disciplinei alese. + 
DISCIPLINA ECONOMIE1. Tipuri de claseExamenul oral la economie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;b) clasă bilingvă filiera tehnologică;c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist.2. Competenţe de evaluat1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală1.1. Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplineşte orice persoană1.2. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă, precum şi în analiza posibilităţilor personale de dezvoltare2.1. Analiza eficienţei utilizării factorilor de producţie2.2. Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii economice3. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare3.1. Identificarea tendinţelor de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale4. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- şi macroeconomică sau individuală şi socială3. Teme reţinute (conform programei analitice de economie):ConsumatorulNevoi şi resurseConsumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economicăProducătorul/întreprinzătorulFactorii de producţie şi combinarea acestoraCosturileProductivitateaProfitulPiaţa – întâlnire a operatorilor economiciRelaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţăEconomia deschisăUniunea Europeană – mecanisme de integrare economică4. Structura examenuluiProba orală va consta în 2 itemi a căror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate, cât şi a celor lingvistice.Varianta 1Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri pe baza a 3 întrebări:● Întrebarea 1: Identificarea în text a două concepte economice● Întrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice identificate la întrebarea 1● Întrebarea 3: Corelarea celor două concepte cu un al treilea concept şi justificarea alegerii făcute, explicând relaţia dintre eleCompetenţe (în conformitate cu programa de bacalaureat)j) Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor şi a proceselor economicek) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economiceItem 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3 întrebări:● Întrebarea 1: Un calcul simplu● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o scurtă analiză● Întrebarea 3: Compararea rezultatelor care să permită interpretarea unui comportamentCompetenţe (în conformitate cu programa de bacalaureat)l) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)m) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau graficn) Rezolvarea unei probleme cu conţinut economico) Evaluarea în termeni cantitativi şi calitativi a unei decizii economiceVarianta 2Item 1. Realizarea unei analize simple:● Întrebarea 1: Corelarea a două concepte economice date● Întrebarea 2: Explicarea modului în care ele se influenţează reciproc● Întrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau nu, care să ilustreze influenţa unui concept asupra celuilaltCompetenţe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)p) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau graficq) Analizarea legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economiceItem 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerinţe:● Întrebarea 1: Un calcul simplu● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o analiză● Întrebarea 3: O comparaţie a rezultatelor care să permită interpretarea unui comportamentCompetenţe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)r) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)s) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafict) Rezolvarea unei probleme cu conţinut economicu) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferite procese economice
 + 
DISCIPLINA INFORMATICĂ1. Tipuri de claseProba orală la disciplina Informatică, pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" la examenul de bacalaureat, se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":– clasă bilingvă filiera teoretică, profil real, specializarea Matematică-Informatică.2. Competenţe de evaluat:1. Utilizarea corectă a terminologiei în limba franceză, specifice informaticii, în diferitele sale contexte de aplicare2. Identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite sau proprii, specifice unui limbaj de programare3. Identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari4. Identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare5. Identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat6. Organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate7. Organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control adecvate8. Reprezentarea algoritmilor prin intermediul programelor pseudocod şi a programelor scrise într-un limbaj de programare (Pascal sau C++, la alegere)9. Analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor care sunt prelucrate de către algoritmul corespunzător10. Construirea de algoritmi echivalenţi cu un algoritm datÎn plus, vor fi urmărite competenţele specifice ale programei şcolare.3. Teme reţinute:1. Algoritmi:1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici ale unui algoritm1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)1.4. Descrierea unui algoritm (programe în pseudocod)2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C++, la alegere):2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea şi scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structurile alternative şi repetitive)3. Subprograme predefinite3.1. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii matematice predefinite4. Tipuri structurate de date:4.1. Tablouri unidimensionale5. Algoritmi elementari:5.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr5.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid5.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume de termen general dat5.4. Determinarea elementului minim/maxim al unei mulţimi de valori5.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)5.6. Metode de căutare (secvenţială, binară)5.7. InterclasareNOTĂ:Nu este necesar ca totalitatea temelor să fie studiate în limba franceză, ci se va avea în vedere ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea şi prezentarea în cadrul probei orale.4. Structura examenuluiFiecare bilet va conţine 2 itemi:I. Primul item constă în prezentarea unui algoritm scris în pseudocod şi a 3 cerinţe cu privire la acesta, după cum urmează:a) prima cerinţă furnizează un set de date de intrare pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de ieşire, argumentând răspunsul său;b) a doua cerinţă furnizează un set de date de ieşire pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de intrare, argumentând răspunsul său;c) a treia cerinţă solicită elevilor să modifice algoritmul dat în unul echivalent, după anumite reguli specificate în enunţ.II. Al doilea item constă în enunţul unei probleme a cărei rezolvare presupune elaborarea de către elev a unui algoritm sub forma unui program complet, redactat în limbaj de programare (C++ sau Pascal, la alegere). Elevul trebuie să fie capabil să explice modul de funcţionare a algoritmului conceput de el.
 + 
Grile de evaluare/Bareme de notareGRILA DE EVALUARE PENTRU MODULUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLURIDISCIPLINARI. Control continuu: maximum 20 de puncteCercetare documentară: maximum 10 puncteCalitatea cercetării documentare, consistenţa acesteia, calitatea tratării subiectului şi a exploatării documentelor

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ţinerea unui carnet de bord: maximum 10 puncteNotarea sistematică în timpul cursurilor consacrate modulului respectivRaport al cercetărilor documentare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

II. Produsul final: maximum 20 de punctePertinenţa produsului final, inventivitate, adecvare între forma aleasă şi subiectul tratat: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nota sintetică: maximum 10 puncteCoerenţa în construcţia notei, calitatea expresiei scrise: 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

III. Prezentare şi susţinere: maximum 50 de puncteCoerenţă/pertinenţă a prezentării, respectarea unui plan, enunţul clar al unei problematici: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Reactivitate la întrebări: maximum 20 de puncteCapacitate de confirmare, nuanţare şi precizare a ideilor: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Capacitate de a reacţiona la argumentele celuilalt pentru a-şi apăra poziţia: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nivel de franceză (vocabular/sintaxă): maximum 20 de puncteBogăţia şi pertinenţa lexicului: maximum 7 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7

Corectarea morfosintaxei: maximum 8 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Stăpânirea sistemului fonologic (pronunţie şi intonaţie clare): maximum 5 puncte

0 1 2 3 4 5

IV. Prezenţa candidatului la examen: 10 puncteSe acordă 10 puncte din oficiu fiecărui candidat prezent în faţa juriului.TOTAL: 100 punctePROBA ORALĂ DE DNL – BAREM DE NOTARESe acordă maximum 60 de puncte pentru abilităţi în sfera disciplinei:

0 10 20 30 40 50 60

Se acordă maximum 30 de puncte pentru calitatea limbii.Pronunţie, vocabular, morfosintaxă

0 10 20 30

Se acordă 10 puncte din oficiu.______________

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x