În baza prevederilor art. 10 alin. (1) și ale art. 94 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor Acordului interguvernamental franco-român de la București, din data de 28 septembrie 2006,în temeiul prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare,ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin. +
Articolul 1Elevii din secțiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone" și care au un orar specific de cursuri în limba franceză și de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obține mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat. +
Articolul 2(1)Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone trebuie să susțină și să promoveze următoarele probe specifice:a)proba anticipată; … b)proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză; … c)proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză. … (2)Elevii din secțiile bilingve francofone susțin proba anticipată la sfârșitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză și proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârșitul clasei a XII-a. +
Articolul 3(1)Probele specifice susținute de elevii din secțiile bilingve francofone, în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, se organizează și se desfășoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.(2)Precizările privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susținut de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.(3)Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 4Elevii care nu susțin sau nu promovează proba anticipată la sfârșitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susțin la sfârșitul clasei a XII-a, și nu beneficiază de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat. +
Articolul 5Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul școlar 2012-2013. +
Articolul 6La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.217/2010 privind organizarea și desfășurarea probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale „secție bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010. +
Articolul 7Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 8Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, relația cu Parlamentul și partenerii sociali, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare și conducerile unităților de învățământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului,
Ecaterina AndronescuBucurești, 10 septembrie 2012.Nr. 5.720. +
Anexa nr. 1METODOLOGIEde organizare și desfășurare a probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat +
Anexa nr. 2PRECIZĂRIprivind evaluarea elevilor la proba anticipată aexamenului de bacalaureat susținut deelevii secțiilor bilingve francofone în vedereaobținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă"pe diploma de bacalaureatEtape în organizarea probei anticipate a examenului de bacalaureat bilingv francofon:A.Transmiterea de documente anterior examenului … Cu 5 zile înainte de data stabilită pentru susținerea examenului, elevii vor transmite comisiei de evaluare următoarele documente:a)produsul final – rezultat al proiectului de cercetare desfășurat în cadrul modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv; … b)"carnetul de bord" care prezintă munca și parcursul urmat de elev în timpul anului școlar în cadrul modulului; … c)o notă de sinteză, de maximum două pagini. … Nota de sinteză a elevului este personală. Aceasta va fi structurată după cum urmează:– introducerea, în care sunt prezentate tema abordată și problematica; … – etapele de analiză; … – metoda de investigare; … – dificultățile întâlnite; … – prezentarea produsului final; … – concluzia; … – bibliografia/sitografia completă.B.Examenul: susținerea orală … … Proba de examen va dura 15 minute și va fi structurată în două părți: o prezentare orală realizată de elev, respectiv susținerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog între elev și membrii comisiei de evaluare.Elevul va fi examinat individual de către comisie. Colegii de echipă vor fi prezenți în sala de examen, așezați în spatele sălii în care se desfășoară examenul.Evaluarea elevilor la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon se realizează respectând grila de evaluare.Pe parcursul primei părți a examenului (7-8 minute), elevul este prezent în fața comisiei și, susținut de un suport de comunicare (la alegerea sa), sub forma unui monolog, își va demonstra capacitatea de a prezenta în limba franceză:– tema tratată pe parcursul anului școlar în cadrul modulului de învățământ pluridisciplinar bilingv; … – problematica asupra căreia a efectuat cercetarea; … – demersul ales pentru tratarea acestei problematici; … – rolul său în cadrul subgrupei și munca efectivă pe care a efectuat-o; … – produsul final; … – competențele dezvoltate pe parcursul celor 9 luni de participare la modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv, atât din punct de vedere metodologic, tehnic, disciplinar, cât și din punct de vedere lingvistic. De asemenea, el poate evoca dificultățile cu care s-a confruntat. Aceste elemente vor fi prezentate pe scurt înainte de a concluziona și de a răspunde problematicii tematicii de cercetare. … În cea de-a doua parte a probei anticipate, elevul va participa la un dialog cu membrii comisiei de evaluare. Fiecare din cei 3 membri ai comisiei va adresa două întrebări. 4 întrebări vor fi din sfera disciplinelor nonlingvistice implicate în proiect și două întrebări generale sau lingvistice (metodologie, produs final, limba franceză etc.)Elevul este evaluat de către comisia care urmărește criteriile prezentate în grila de evaluare. Cei 3 membri ai comisiei completează, pentru fiecare elev, câte o grilă de evaluare și acordă un punctaj, având în vedere punctajul recomandat în grila de evaluare.Numărul total de puncte care poate fi acordat este 100. Fiecare membru al comisiei va transforma totalul punctelor acordate în notă, prin împărțire la 10. Media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a celor 3 note acordate de membrii comisiei reprezintă nota finală a elevului la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon.Nota de sinteză realizată de elev și prezentată în fața comisiei de evaluare va fi semnată de către toți cei 3 membri ai comisiei. Nota de sinteză și cele 3 grile de evaluare pentru fiecare elev (o grilă pentru fiecare membru al comisiei) vor fi păstrate în unitatea de învățământ.Compartimentul de resort din cadrul Institutului Francez al Ambasadei Franței în România va putea solicita accesul la cele 4 documente în orice moment pe parcursul a 12 luni după terminarea examenului.Carnetul de bord va fi înapoiat elevului la sfârșitul examenului.Profesorul de limba franceză prezent în comisia de evaluare poate sprijini elevul care necesită susținere în formularea unui răspuns în limba franceză, dar, în niciun caz, nu va corecta candidatul în timpul examenului.Un reprezentant al Institutului Francez al Ambasadei Franței în România poate asista și se poate asigura de buna derulare a probei anticipate a bacalaureatului bilingv francofon.Grille d'evaluation de l'epreuve anticipeeNom et prenom de l'eleve:Nom et prenom de l'examinateur:Nom de l'etablissement/Ville:I.Pendant l'annee scolaire: demarche personnelle et investissement du candidat au cours de l'elaboration des travaux du module interdisciplinaire (20 points) …
|
Competence/Item a evaluer |
Points |
| L'eleve et le groupe |
I-1 Capacite a travailler en equipe |
/2 |
| I-2 Capacite a prendre des initiatives |
/2 |
| I-3 Capacite a travailler en autonomie |
/2 |
| I-4 Capacite a ecouter les autres membres de l'equipe |
/2 |
| I-5 Capacite a argumenter pour faire valoir son point de vue au sein du groupe |
/2 |
| Le travail de l'eleve au cours de l'annee scolaire |
I-6 Capacite a definir la problematique du theme ou du sous-theme |
/2 |
| I-7 Capacite a mettre en place une strategie de recherche documentaire pour traiter le sujet |
/2 |
| I-8 Capacite a planifier et a organiser le travail (echeancier) |
/2 |
| I-9 Capacite a recueillir et selectionner des informations/ressources pertinentes (cdi, bibliotheques publiques, terrain, Internet…) |
/2 |
| I-10 Capacite a extraire (analyse et selection), traiter et synthetiser l'information |
/2 |
| SOUS-TOTAL 1 |
/20 |
II.En fin d'annee scolaire: productions liees au projet (30 points) …
|
Competence/Item a evaluer |
Points |
| Le carnet de bord |
II-1 L'eleve a tenu son carnet de bord toute l'annee |
/2 |
| II-2 Le carnet de bord reflete le travail de recherche documentaire de l'eleve |
/4 |
| La note de synthese Le produit final |
II-3 La note de synthese de l'eleve, personnelle, est construite et bien structuree (introduction comportant le theme et la problematique; les etapesde l'analyse; la methode d'investigation; la presentation du produit final; la conclusion; la bibliographie) |
/10 |
| II-4 L'eleve a perete attention a la qualite de la langue (syntaxe, orthographe, richesse lexicale…) |
/2 |
| II-5 Le produit final est en adequation avec le sujet traite |
/2 |
| II-6 Le produit final est original et creatif |
/2 |
| II-7 Le contenu du produit final est riche |
/2 |
| II-8 La forme du produit final est soignee |
/2 |
| II-9 Le produit final respecte le droit d'auteur etla propriete intellectuelle |
/2 |
| II-10 Le produit final est un produit de groupe |
/2 |
| SOUS-TOTAL 2 |
/30 |
III.Epreuve orale: presentation, soutenance (20 points) …
|
Competence/Item a evaluer |
Points |
| Prise de parole |
III-1 Capacite a se positionner |
/1 |
| III-2 Capacite a se presenter |
/1 |
| Monologue suivi |
III-3 Capacite a s'exprimer sans lecture de la note de synthese (spontaneite) |
/3 |
| III-4 Capacite a regarder les membres du jury |
/1 |
| III-5 Capacite a se faire comprendre (articulation,intonation, volume, debit) |
/2 |
| III-6 Capacite a utiliser un support de presenta- tion (diaporama, tableau, projection, TBI…) pour soutenir et illustrer son propos |
/1 |
| III-7 Maîtrise du contenu du sujet (solidite des connaissances, precisions des references) |
/5 |
| III-8 Qualite de l'argumentation |
/4 |
| III-9 Sens critique et recul par rapport aux sources |
/1 |
| III-10 Motivation, ardeur a defendre ses convictions |
/1 |
| SOUS-TOTAL 3 |
/20 |
IV.Epreuve orale: entretien avec le jury/Questions (20 points) …
|
Questions
|
Points
|
| Entretien
|
IV-1 Discipline 1
|
/4
|
|
IV-2 Discipline 1
|
/4
|
|
IV-3 Discipline 2
|
/4
|
|
IV-4 Discipline 2
|
/4
|
|
IV-5 Generale ou francais
|
/2
|
|
IV-6 Generale ou francais
|
/2
|
|
SOUS-TOTAL 4
|
/20
|
V.Resultat final …
| Total |
SOUS-TOTAL 1 + SOUS-TOTAL 2 + SOUS-TOTAL 3 + SOUS-TOTAL 4 + 10 (points d'office) |
/100 |
Signature de l'examinateur:
+
Anexa nr. 3TEMELEdin programele de bacalaureat pentrudisciplinele la care elevii susțin probele specifice, în vedereaobținerii mențiunii speciale "secțiebilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureatDISCIPLINA MATEMATICĂClasa a XI-aTema 1: Statistică descriptivă și analiza datelor
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Utilizarea proprietăților caracte- ristice ale unei serii statistice – medie, dispersie, abatere medie pătratică/mediana, quartile, amplitudine interquartilă 2. Studierea unei serii statistice, compararea a două serii statistice 3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice a unor probleme practice |
1. Culegerea, clasificarea și prelucrarea datelor statistice 2. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziție: medii, dispersia, abateri de la medie 3. Mediana, prima quartilă, a treia quartilă, amplitudinea 4. Diagrame – reprezentarea grafică a datelor statistice |
Tema 2: Geometrie plană
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Utilizarea condiției de coliniari tate pentru obținerea ecuației carteziene a dreptei 2. Determinarea ecuației carteziene a dreptei cunoscând un vector director și un punct 3. Determinarea unui vector director al dreptei definite printro ecuație carteziană 4. Alegerea unei descompuneri potrivite rezolvării unei probleme |
1. Condiția de coliniaritate a 2 vectori 2. Vectorul director al unei drepte 3. Ecuația carteziană a unei drepte înplan determinată de un punct și de un vector director 4. Descompunerea unui vector după 2 vectori necoliniari |
Tema 3: Șiruri
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Modelarea matematică a unei situații simple cu ajutorul șirurilor 2. Aplicarea unui algoritm de calcul pentru un termen de rang dat 3. Exploatarea unei reprezentări grafice a termenilor unui șir 4. Scrierea termenului general al uneiprogresii aritmetice sau geometrice definite prin primul termen și rație 5. Determinarea sumei primilor n termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice sau geometrice 6. Cunoașterea monotoniei progresiiloraritmetice și geometrice |
1. Modalități de definire a unui șir numeric: explicit; recurența 2. Monotonia unui șir numeric 3. Progresii aritmetice: determinarea termenului general; suma primilor n termeni 4. Progresii geometrice cu rație pozitivă: determinarea termenului general; suma primilor n termeni |
Tema 4: Procente
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Calculul unei variații exprimate în procente 2. Exprimarea unei variații în procentaj 3. Determinarea variației globale cunoscând două variații succesive 4. Determinarea variației reciproce cunoscând variația inițială |
1. Procente, dobânda, TVA 2. Legătura între variație și procentaj 3. Variații succesive și reciproce |
Clasa a XII-aTema 1: Progresii aritmetico-geometrice
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Transformarea unei situații concrete date într-o problemă matematică folosind progresiile aritmetico-geometrice |
1. Progresii aritmetice și geometrice – recapitulare 2. Progresii aritmetico-geometrice – aplicații din viața socioeconomică |
Tema 2: Probabilități condiționate
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Calculul probabilității unui eveniment cunoscând probabilitățile condiționate relative la o parte a universului probabilistic |
1. Evenimente aleatoare egal probabileoperații cu evenimente, probabilitateaunui eveniment compus din evenimente egal probabile 2. Probabilități condiționate de un eveniment nenul. Notația P(A)(B). Dependența și independența evenimen- telor. Schema lui Bernoulli |
Tema 3: Numere complexe
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Efectuarea calculelor algebrice cu numere complexe scrise în formă algebrică/trigonometrică 2. Rezolvarea ecuației de gradul al doilea cu coeficienți reali în mulțimea numerelor complexe 3. Reprezentarea unui număr complex printr-un punct/vector 4. Determinarea afixului unui punct/ vector 5. Trecerea de la forma algebrică la cea trigonometrică și invers |
1. Forma algebrică a unui număr complex. Modulul și conjugatul 2. Operații cu numere complexe scrise în formă algebrică (sumă, produs, raport) 3. Ecuația de gradul al doilea cu coeficienți reali 4. Reprezentarea geometrică a unui număr complex. Afixul unui punct/ vector. Interpretarea geometrică a modulului și a conjugatului 5. Forma trigonometrică a unui număr complex. Modul și argument – interpretare geometrică 6. Operații cu numere complexe scrise în formă trigonometrică (sumă, produs,raport) |
DISCIPLINA FIZICĂClasa a XI-aTema 1: Vederea și formarea imaginii
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| ● Exploatarea condițiilor de vizibi- litate a unui obiect ● Abordarea interdisciplinară a studiului ochiului uman ● Formularea unei ipoteze asupra conceptului de vedere pornind de la studiul unui document ● Identificarea și descrierea mode- lului optic al ochiului prin comparație cu ochiul real ● Identificarea unei lentile convergente/divergente ● Determinarea grafică a poziției, măririi liniare transversale și sensului imaginii unui obiect dat de o lentilă convergentă ● Utilizarea relațiilor punctelor conjugate și a măririi liniare transversale pentru o lentilă subțire convergentă în rezolvarea de probleme simple ● Determinarea parametrilor modelului lentilă subțire utilizând dovezi experimentale |
1. Ochiul uman: descriere și modelare ca sistem optic: ● prezentarea anatomiei ochiului; ● identificarea fenomenelor fizice implicate în formarea imaginii; ● ochiul – sistem optic 2. Lentile subțiri: ● definiția lentilelor subțiri; ● stabilirea elementelor caracteris- tice: centrul optic principal, ax optic principal, focare, distanța focală, convergența unei lentile subțiri; ● reprezentarea convențională a unei lentile subțiri; ● clasificare: lentile convergente și divergente subțiri; ● identificarea sistemelor optice carecompun modelul fizic al ochiului plecând de la formarea imaginii în ochiul uman: cristalinul – lentilă convergentă și retina – ecran 3. Construcția imaginii unui obiect liniar dată de lentile convergente subțiri 4. Relația punctelor conjugate pentru lentile subțiri 5. Mărire liniară transversal |
Tema 2: Evoluția în timp a unui sistem mecanic
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| ● Înțelegerea noțiunii de referențial și a necesității introducerii lui ● Identificarea acelui referențial în care descrierea matematică a mișcării studiate este mai simplă ● Definirea tipurilor de mișcare (rectilinie uniformă, rectilinie uniform variată, circulară uniformă) ● Identificarea unei mișcări utilizândforma traiectoriei și legea de mișcare● Cunoașterea și utilizarea relației forță – tip de mișcare (calitativ) ● Cunoașterea enunțurilor principiilormecanicii clasice ● Utilizarea legilor mecanicii clasiceîn analiza mișcării punctului materialîn câmp gravitațional uniform ● Exploatarea principiilor mecanicii clasice în rezolvarea de probleme de mișcare în câmp gravitațional uniform ● Înțelegerea mișcărilor punctului material în câmp gravitațional în diferite jocuri sportive (fișă document) |
1. Descrierea mișcării unui punct material: ● definirea noțiunilor de: referențialtraiectorie, relativitatea mișcării mecanice, vectorii de poziție, viteză și accelerație; ● referențial galileean; ● lege de mișcare: definire, expresie generală, exemple calitative 2. Principiile mecanicii clasice: ● principiul inerției/noțiunea de masă inerțială; ● principiul fundamental al dinamicii/forță și cantitatea de mișcare; ● principiul acțiunii și reacțiunii; ● forțe și mișcări 3. Mișcarea punctului material în câmpgravitațional terestru uniform: ● cădere liberă, aruncare pe verticalăaruncare sub un unghi oarecare; ● aplicații în practică – jocuri sportive |
Clasa a XII-aTema 1: Câmpuri fizice (câmp vectorial) și forțe
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| ● Descrierea unui câmp asociat proprietăților fizice care se manifestă într-un punct din spațiu ● Cunoașterea caracteristicilor câmpului fizic: intensitate într-un punct al câmpului, linie de câmp vectorial, câmp uniform, câmpul gravitațional uniform și câmpul electrostatic dintr-un condensator plan ● Identificarea câmpului gravitaționaluniform ● Înțelegerea modului în care a apărutnoțiunea de câmp prin observații experimentale (fișă document) ● Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea de probleme simple ● Explicarea fenomenelor naturale legate de noțiunile studiate |
1. Câmpul gravitațional uniform: ● legea atracției universale: enunț, expresie matematică; ● intensitatea câmpului gravitațional:definiție, expresie matematică, unitate de măsură, reprezentare – câmpvectorial; ● câmp gravitațional uniform: relația dintre forța gravitațională și forța de greutate 2. Câmp electrostatic: ● legea lui Coulomb: enunț, expresie matematică, reprezentare; ● intensitatea câmpului electric: definiție, expresie matematică, unitate de măsură, reprezentare – câmp vectorial; ● câmp electric uniform – condensator plan |
Tema 2: Lucrul mecanic și energia mecanică
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| ● Cunoașterea expresiei matematice a lucrului mecanic ● Identificarea forțelor conservative ● Calcularea lucrului mecanic efectuatde diferite forțe: greutatea, forța defrecare la alunecare ● Explicarea semnificației fizice a relației dintre lucrul mecanic și variația energiei cinetice ● Calcularea energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale ● Extragerea și utilizarea informa- țiilor legate de un sistem fizic pentru rezolvarea unor probleme de mișcare ale punctului material ● Cunoașterea condițiilor în care energia mecanică a unui sistem fizic se conservă ● Exploatarea principiului conservăriienergiei mecanice în explicarea evoluției temporale a mișcării unui punct material în câmp gravitațional uniform |
1. Lucrul mecanic al unei forțe ● Definiție, expresie matematică, unitate de măsură, interpretare geometrică 2. Lucrul mecanic al unei forțe conservative: ● forța conservativă: definiție, exemple; ● studiu de caz: lucrul mecanic al forței de greutate 3. Energia mecanică a punctului mate- rial în câmp gravitațional uniform: ● energie cinetică; ● teorema de variație a energiei cinetice; ● energie potențială gravitațională; ● legea conservării energiei mecanice |
DISCIPLINA CHIMIEClasa a XI-aTema 1: Legătura dintre structură și proprietăți în cazul alcanilor și alcoolilor
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Definirea alcanilor, alcoolilor |
Definiție alcani, alcooli |
| Deducerea și reprezentarea formulelor structurale Rezolvare de probleme cantitative și calitative Justificarea explicațiilor și soluțiilor la probleme |
Formule procentuale, brute, moleculareși structurale pentru alcani și alcooli |
| Recunoașterea catenelor și a tipurilor de atomi de carbon |
Catene și tipuri de atomi de carbon |
| Denumirea alcanilor, radicalilor alchil și a alcoolilor |
Radicali alifatici Nomenclatură și clasificare alcani și alcooli |
| Recunoașterea tipului de izomerie pentru alcani și alcooli |
Izomerie alcani, alcooli |
| Argumentarea proprietăților fizice ale alcanilor și alcoolilor în funcțiede structură și interacții intermoleculare Realizarea unei activități experi- mentale pentru separarea dintr-un amestec a unui alcool prin distilare |
Proprietăți fizice: – puncte de fierbere (alcani,alcooli);– distilarea alcanilor; – puncte de topire (alcani); – interacțiuni intermoleculare la dizolvarea în apă a alcoolilor |
| Exploatarea informațiilor pentru a identifica utilizările alcanilor și alcoolilor Rezolvarea problemelor cantitative și calitative Justificarea explicațiilor și soluțiilor la probleme |
Utilizări: – utilizarea alcanilor și alcoolilor drept combustibili; – testul de alcoolemie |
Tema 2: Compuși organici oxigenați: aldehide, cetone, acizi carboxilici
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Definirea aldehidelor, cetonelor și acizilor carboxilici |
Definiție aldehide, cetone, acizi carboxilici |
| Recunoașterea grupelor funcționale carbonil și carboxil Deducerea și reprezentarea formu- lelor structurale Recunoașterea tipului de izomerie pentru aldehide și cetone |
Formule moleculare și structurale pentru aldehide, cetone, acizi carboxilici |
| Denumirea aldehidelor, cetonelor și acizilor carboxilici |
Nomenclatură, clasificare aldehide, cetone, acizi carboxilici |
| Interpretarea proprietăților fizice ale aldehidelor, cetonelor și acizilorcarboxilici, în funcție de structură și interacții intermoleculare |
Proprietăți fizice: – solubilitatea acizilor în apă, procesul de ionizare (acid acetic, acid benzoic); – pH-ul acizilor Caracterul acid |
| Realizarea unei activități experi- mentale pentru obținerea aldehidelor, cetonelor și acizilor carboxilici |
Extracția unui acid organic natural (experiment) Obținerea aldehidelor, cetonelor și a acizilor carboxilici prin oxidarea alcoolilor |
| Rezolvarea problemelor cantitative și calitative Justificarea explicațiilor și soluțiilor la probleme |
Randamentul reacției de oxidare |
| Realizarea unei activități experi- mentale pentru identificarea aldehidelor și cetonelor |
Identificarea aldehidelor și a cetonelor |
| Exploatarea informațiilor pentru a identifica utilizările aldehidelor, cetonelor și acizilor carboxilici |
Utilizările aldehidelor, cetonelor și a acizilor carboxilici |
Clasa a XII-aTema 1: Dizolvarea compușilor ionici și moleculari
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Definirea noțiunilor: soluție, solvat,solvent, dizolvare și solubilitate Identificarea componentelor unei soluții Stabilirea influenței diferiților factori asupra procesului de dizolvareși a solubilității |
Soluții: – definiție; – componente; – dizolvarea; factori care influen- țează dizolvarea; – solubilitatea; factori care influen-țează solubilitatea |
| Recunoașterea solvenților polari și nepolari |
Solvenți: – structura moleculelor de solvenți; – clasificare |
| Stabilirea corelației solvat-solventModelarea proceselor de dizolvare pentru diferite tipuri de solvanți în diferiți solvenți |
Dizolvare: – compuși ionici în solvenți polari; – compuși polari în solvenți polari; -compuși nepolari în solvenți nepolari |
| Definirea concentrației molare. Scrierea și aplicarea expresiei matematice a concentrației molare în diferite calcule. Realizarea unei activități experi- mentale pentru obținerea soluțiilor cuconcentrație molară dată |
Concentrația molară: – definiție; – expresie matematică; – aplicații numerice; – prepararea de soluții de concentra- ție molară dată (activitate experimentală) |
| Determinarea prin calcul a concen- trației molare pentru diferite specii ionice |
Concentrația molară a unei specii ionice în soluție apoasă: – aplicații numerice |
| Exploatarea informațiilor pentru a identifica utilizările procesului de dizolvare |
Utilizări ale procesului de dizolvare în apă: – substanțe tensioactive; – capacitatea de spălare |
Tema 2: Reacții cu transfer de electroni
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Definirea noțiunilor: oxidare, reducere, număr de oxidare, agent oxidant, agent reducător Stabilirea numerelor de oxidare în compușii chimici Stabilirea coeficienților în ecua- țiile reacțiilor redox |
Reacții de oxido-reducere: – numere de oxidare; – oxidare, reducere; – agent oxidant, agent reducător; – cuplul oxido-reducător; – stabilirea coeficienților în reacțiile redox |
| Efectuarea unei activități experi- mentale pentru realizarea unei pile Recunoașterea tipurilor de pile Modelarea ecuațiilor chimice ale proceselor care au loc în timpul funcționării unei celule de electroliză Exploatarea informațiilor pentru a identifica utilizarea practică a unei pile |
Pile și acumulatori: – descriere și funcționare; – caracteristici; – clasificare; – realizarea pilei Volta; – realizarea unor pile folosind semicelulele Cu/Cu^2+, Fe/Fe^2+, Zn/Zn^2+, Ag/Ag^+; – pila de combustie; – acumulatorul cu plumb |
| Efectuarea unei activități experi- mentale pentru realizarea procesului de electroliză Modelarea cu ajutorul ecuațiilor chimice a funcționării unei celule de electroliză Exploatarea informațiilor pentru a identifica utilizarea practică a electrolizei |
Electroliza: – definiție; – montajul experimental; – procese chimice la electrozi; – legile electrolizei; expresia matematică; – realizarea electrolizei soluției de NaCl, soluției de H(2)SO(4), soluției de Na(2)SO(4), soluției de SnCl(2) – utilizări: zincarea |
DISCIPLINA BIOLOGIEClasa a XI-aTema 1: Sănătatea reproducerii
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Organizarea de date despre lumea vie selectate din diverse surse de documentare |
1.1. Genomul uman – complementul cromozomial |
| Recunoașterea structurii și funcțiilormaterialului genetic |
1.2. Cariotipul uman normal și patologic |
| Identificarea diferențelor cromozo- miale dintre cele două sexe Utilizarea observației, a experimen- tului și a investigației pentru evidențierea structurii materialului genetic |
1.3. Analiza de cariotip |
| Recunoașterea diferențelor anatomice și fiziologice dintre cele două sexe |
1.4. Anatomia și fiziologia sistemului reproducător masculin |
| Identificarea componentelor sistemuluireproducător și a caracteristicilor acestora |
1.5. Anatomia și fiziologia sistemului reproducător feminin |
| Explicarea etapelor de diferențiere a celulelor sexuale masculine și feminine |
1.6. Activitatea gonadelor |
| Identificarea caracterelor sexuale secundare masculine și feminine Cunoașterea consecințelor debutului vieții sexuale Identificarea factorilor care influen-țează dezvoltarea fizică și psihică a individului |
1.7. Pubertatea la fete și la băieți |
Tema 2: Sexualitate și procreere
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Explicarea modului de acțiune al hormonilor ce asigură nașterea Aplicarea unor reguli de menținere a sănătății omului Identificarea semnelor unei sarcini și a comportamentelor sexuale responsabile |
2.1. Sarcina și nașterea |
| Explicarea modului de acțiune a pilulelor contraceptive Evaluarea aspectelor legale privind sexualitatea Rezolvarea eficientă a unor situații- problemă din domeniul sănătății Identificarea metodelor de a stabili și de a îndeplini proiecte de viitor, adoptând conduite adecvate |
2.2. Planificare familială (concepția și contracepția) |
| Explicarea modului de prevenire a BTS Identificarea comportamentelor sexualeresponsabile și serviciile unde se potadresa în cazul BTS |
2.3. Boli ale sistemului reproducător |
| Identificarea cauzelor medicale ale infertilității unui cuplu Înțelegerea modalităților de realizarepractică a metodelor de procreere medicală |
2.4. Metode de procreere medicală asistată |
| Recunoașterea implicațiilor sexuali- tății asupra integrității personali- tății umane Analiza consecințelor, a deciziilor referitoare la viața sexuală în plan individual, familial |
2.5. Responsabilitatea vieții sexuale |
| Prevenirea conflictelor interper- sonale, a dezadaptării sociale ca urmare a situațiilor de criză Dezvoltarea toleranței față de persoanele aflate în dificultate |
2.6. Identitatea sexuală |
Clasa a XII-aTema 1: Genetică și evoluție
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizăriilor |
1.1. Celula eucariotă-nucleu (structură, rol) |
| Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diverse situații de comunicare Interpretarea și ordonarea observa- țiilor microscopice asupra celulelor aflate în diverse stadii de diviziune Reprezentarea schematizată a etapelor meiozei |
1.2. Diviziunea celulară: meioza (faze, importanță) |
| Reprezentarea structurii și funcțiilormaterialului genetic pe baza modelelor |
1.3. Acizii nucleici (structură, tipuri, rol) |
| Prelucrarea rezultatelor obținute din investigații și formularea concluziilor Realizarea de conexiuni intra- și interdisciplinare în analiza materialului genetic |
1.4. Cromozomii (structură, tipuri, rol, cariograma) |
| Efectuarea unei analize statistice simple într-o situație de crossing-over (analizând rezultatul meiozei) Ilustrarea schematizată a mecanismuluide crossing-over și consecințele sale |
1.5. Teoria cromozomală – crossing-over |
Tema 2: Relația dintre organismele vegetale și mediul de viață
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| Recunoașterea organelor și sistemelor de organe vegetale în scopul comparării lor |
2.1. Organizarea generală a unei planteangiosperme |
| Identificarea structurii microscopice a organelor vegetative în vederea explicării relației dintre structură și funcție Utilizarea investigației pentru evidențierea structurii și funcțiilor organelor Aplicarea unor algoritmi de identi- ficare și de rezolvare de probleme |
2.2. Organe vegetative: rădăcina, tulpina, frunza – observații macro- și microscopice 2.3. Organe de reproducere: floarea, fructul, sămânța – observații macro- șimicroscopice |
| Extragerea și exploatarea informa- țiilor ce permit evidențierea relațieidintre o plantă și un animal polenizator |
2.4. Reproducerea sexuată la angiosperme (polenizarea, fecundația) |
| Aplicarea unor algoritmi de identi- ficare și de rezolvare de probleme Aplicarea în viața cotidiană a cunoștințelor despre influența factorilor de mediu asupra organismelor vegetale |
2.5. Echilibrul ecologic și mecanismelelui |
| Realizarea de conexiuni intra-/inter- și transdisciplinare |
2.6. Dezechilibre ecologice |
DISCIPLINA ISTORIEClasa a XI-aEuropenii în istoria lumiiTema 1: Europenizarea lumii
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. situarea și caracterizarea unei date într-un context cronologic; 1.2. numirea și localizarea unui loc într-un spațiu geografic 2. Schimbarea scării cartografice și stabilirea de conexiuni: 2.1. plasarea unui eveniment în timpulapropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită, din perioade ori din spații diferite 3. Exploatarea și confruntarea informațiilor: 3.1. identificarea documentelor (natură, autor, dată, condițiile de producere) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea și nararea unei situații istorice 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizareahărților, a crochiurilor și a montajelor documentare 6. Dezvoltarea exprimării personale șia simțului critic: 6.1. dezvoltarea unui discurs oral sauscris și confruntarea lui cu alte puncte de vedere |
1. Europenii în procesul de populare a lumii: 1.1. rolul europenilor în procesul de populare a globului; 1.2. populațiile Europei și marile etape ale creșterii populației mondiale. Evoluția populării lumii, din Antichitate până în secolul al XIX-lea; 1.3. emigrarea europenilor spre alte continente pe parcursul secolului al XIX-lea 2. Extinderea lumii (secolele al XV-lea – al XVI-lea) Studiu de caz ───────────── 2.1. De la Constantinopol la Istanbul: un spațiu de contact între diferite culturi și religii (creștină, musulmană, iudaică) și la alegere: 2.2. Un navigator european și călătoriile sale 2.3. Un mare port european 2.4. O așezare precolumbiană confruntată cu cucerirea și colonizareaeuropeană |
Tema 2: Revoluții, libertăți, națiuni în zorii epocii contemporane
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. numirea și periodizarea continuităților și discontinuităților cronologice; 1.2. situarea și caracterizarea unei date într-un context cronologic 2. Stabilirea de conexiuni: 2.1. situarea unui eveniment în timpulapropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. confruntarea unor situații istorice 3. Exploatarea și confruntarea informațiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condițiile de producere); 3.2. extragerea, ierarhizarea și confruntarea informațiilor în funcție de document sau de ansamblul documentar; 3.3. analizarea critică a unor surse istorice de diferite tipuri (text, imagine, hartă etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea și nararea unei situații istorice; 4.2. redactarea unui text sau prezen- tarea unei expuneri construite și argumentate utilizând vocabularul istoric specific 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărților 6. Dezvoltarea exprimării personale șia simțului critic: 6.1. dezvoltarea unui discurs oral sauscris, confruntarea lui cu alte punctede vedere |
1. Revoluția franceză: afirmarea unui nou univers politic Evoluția politică a Franței între 1789-1804 1.1. Evoluția ideilor de libertate înainte de Revoluția Franceză 1.2. Declanșarea Revoluției Franceze și experiențele politice care au marcat-o până la începutul Imperiului 2. Libertăți și națiuni în Franța și în Europa în prima jumătate a secoluluial XIX-lea 2.1. Mișcări liberale și naționale din Europa 2.2. 1848: Revoluții politice și revoluții sociale în Franța și în Europa |
Clasa a XII-aAspecte pentru înțelegerea secolului al XX-leaTema 1: Secolul totalitarismelor
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. numirea și periodizarea continuităților și discontinuităților cronologice; 1.2. plasarea și caracterizarea unei date într-un context cronologic. 2.1. situarea evenimentului în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită, din perioade ori din localizări spațiale diferite 3. Exploatarea și confruntarea informațiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condițiile de producere); 3.2. analizarea critică a unor surse istorice (text, imagine, hartă etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri utilizând vocabularul istoric specific 5. Dezvoltarea exprimării personale și a simțului critic: 5.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere |
1. Geneza și afirmarea regimurilor totalitare interbelice (sovietic, fascist, nazist): geneza, asemănări și deosebiri 2. Sfârșitul totalitarismului: 2.1. Denazificarea Germaniei și procesul de la Nurenberg 2.2. Ieșirea progresivă a URSS din totalitarism: Hrusciov, destalinizarea și limitele sale, Gorbaciov – de la glasnost la dispariția URSS |
Tema 2: Colonizare și decolonizare
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. numirea și localizarea unui loc într-un spațiu geografic 2. Schimbarea scării hărții și stabilirea de conexiuni: 2.1. situarea unui eveniment în timpulapropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. confruntarea unor situații istorice 3. Exploatarea și confruntarea informațiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condițiile de producere); 3.2. analizarea critică a unor documente de diferite tipuri (text, imagine, hartă etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea și nararea unei situații istorice 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărților, a crochiurilor și a montajelor documentare |
1. Imperiul francez la momentul expoziției coloniale din 1931 2. Războiul din Algeria 3. Expoziția colonială din 1931 și apogeul colonialismului 4. Decolonizarea – o consecință a luptei pentru independență |
Tema 3: Francezii și Republica
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. numirea și periodizarea continuităților și discontinuităților cronologice; 1.2. situarea și caracterizarea unei date într-un context cronologic 2.1. situarea unui eveniment în timpulapropiat sau în timpul îndepărtat; 2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită; 2.3. confruntarea unor situații istorice 3. Exploatarea și confruntarea informațiilor: 3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condițiile de producere); 3.2. extragerea, ierarhizarea și confruntarea informațiilor dintr-un document, set de documente sau surse istorice; 3.3. analizarea critică a unor surse istorice 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea și nararea unei situații istorice; 4.2. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri utilizând vocabularul istoric specific 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizareahărților, a crochiurilor și a montajelor documentare 6. Dezvoltarea exprimării personale și a simțului critic: 6.1. dezvoltarea unui discurs oral sauscris, confruntarea lui cu alte punctede vedere |
1. 1958-1962, o nouă Republică 2. Republica între laic și religios, începând din anul 1880. 3. Echilibrul puterilor în cadrul instituțiilor celei de a V-a Republici instaurate de generalul de Gaulle |
DISCIPLINA GEOGRAFIEClasa a XI-aSocietate și dezvoltare durabilăTema 1: Provocările dezvoltării durabile
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. identificarea și localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea și localizarea unuiloc într-un spațiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta și stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui loc sau a unui spațiu; 2.2. explicarea relațiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade și localizări spațiale diferite 3. Exploatarea și compararea informațiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă); 3.2. înțelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente și stabilirea de legături cusituația geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea și compararea informațiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcție de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărți, grafice etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea unei situații geografice; 4.2. realizarea de hărți, crochiuri și scheme cartografice, diagrame și scheme; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) și exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componen- telor esențiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărți, crochiuri și montaje de documente 6. Dezvoltarea capacității de exprimare personală și a simțului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituției, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit și argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea activă la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri ori explicațiidacă este necesar 7. Pregătirea și organizarea activi- tății în mod autonom: 7.1. luarea de notițe, redactarea de fișe de recapitulare (planuri, noțiuniși idei-cheie, evenimente importante, repere spațiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puțin abordate la clasă |
1. Asigurarea hranei (studiu de caz) 1.1. Creșterea demografică, creșterea producției Problematica: Impactul și amploarea problemei alimentare în lume 1.2. Asigurarea securității alimentare Problematica: Asigurarea securității alimentare a populației 1.3. Dezvoltarea tipurilor de agricultură durabilă Problematica: Tipuri de agricultură durabilă de perspectivă 2. Apa, resursă esențială (studiu de caz) 2.1. Răspândirea inegală a resurselor de apă pe glob; accesul inegal la resursele de apă Problematica: Apa – o problemă a lumii contemporane 2.2. Gestionarea resurselor de apă și transformarea spațiilor Problematica: Principalele utilizări ale apei pe glob. Transformări ale spațiului care presupun gestionarea apei 2.3. Gestionarea unei resurse vitale și deseori amenințată Problematica: Gestionarea durabilă a resurselor de apă |
Tema 2: Amenajări în scopul dezvoltării durabile
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. identificarea și localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea și localizarea unuiloc într-un spațiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta și stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui loc sau a unui spațiu; 2.2. explicarea relațiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade și localizări spațiale diferite 3. Exploatarea și compararea informațiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă): 3.2. înțelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente și stabilirea de legături cu situația geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea și compararea informațiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcție de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărți, grafice etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea unei situații geografice; 4.2. realizarea de hărți, crochiuri și scheme cartografice, diagrame și scheme; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) și exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componen- telor esențiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărți, crochiuri și montaje de documente 6. Dezvoltarea capacității de exprimare personală și a simțului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituției, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit și argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea activă la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicațiidacă este necesar 7. Pregătirea și organizarea activității în mod autonom: 7.1. luarea de notițe, redactarea de fișe de recapitulare (planuri, noțiuniși idei-cheie, evenimente importante, repere spațiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puțin abordate la clasă |
1. Amenajarea orașului (studiu de caz) 1.1. Creșterea urbană, etalare urbană (extindere urbană), inegalități sociospațiale Problematica: Gestionarea creșterii urbane și reducerea inegalităților urbane 1.2. Transporturile și modalitățile de deplasare a populației Problematica: Modalitățile de deplasaredurabilă a populației 1.3. Amenajarea de orașe "durabile" Problematica: Amenajarea "orașului durabil" din Nord, pentru a face față provocărilor dezvoltării durabile în Sud 2. Regiunile litorale, spații foarte atractive (studiu de caz) 2.1. Concentrarea populației și a activităților Problematica: Litoralul – o regiune atractivă 2.2. Concurența pentru spațiu Problematica: Tipurile de amenajări specifice zonelor litorale 2.3. Amenajarea durabilă a regiunilor litorale Problematica: Amenajarea durabilă a regiunilor litorale |
Clasa a XII-aFranța și Uniunea Europeană:dinamici de dezvoltare și mondializareTema 1: Uniunea Europeană: dinamici de dezvoltare teritorială
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. identificarea și localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea și localizarea unui loc într-un spațiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta și stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui loc sau a unui spațiu; 2.2. explicarea relațiilor dintre faptesau evenimente denaturi, perioade și localizări spațiale diferite; 3. Exploatarea și compararea informațiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă); 3.2. înțelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documenteși stabilirea de legături cu situația geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea și compa-rarea informațiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcțiede natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărți, grafice etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea unei situații geografice; 4.2. realizarea de harți, crochiuri și scheme cartografice, diagrame și scheme; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartăetc.) și exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esențiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărți, crochiuri și montaje de documente 6. Dezvoltarea capacității de exprimarepersonală și a simțului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor decercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituției, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit și argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicații dacă este necesar 7. Pregătirea și organizarea activității în mod autonom: 7.1. luarea de notițe, redactarea de fișe de recapitulare (planuri, noțiuni și idei-cheie, evenimente importante, repere spațiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări indi- viduale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instru- ment de lectură complementară cursului,pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puțin abordate la clasă |
1. De la spațiul european la teritoriile Uniunii Europene 1.1. O Europă, mai multe Europe: un continent între unitate și diversitateProblematica: Europa. Identitatea europeană 1.2. Uniunea Europeană: frontiere și limite; o uniune de state cu geometrievariabilă Problematica: Dinamica de extindere a Uniunii Europene 1.3. Disparități și inegalități sociospațiale: acțiunea Uniunii Europene asupra teritoriilor Problematica: Disparitățile și inegalitățile sociospațiale din Uniunea Europeană |
Tema 2: Franța și Europa în lume
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1. Identificare și localizare: 1.1. identificarea și localizarea marilor repere geografice terestre; 1.2. identificarea și localizarea unui loc într-un spațiu geografic 2. Trecerea de la o scară la alta și stabilirea de legături între acestea: 2.1. reperarea unui locsau a unui spațiu; 2.2. explicarea relațiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade și localizări spațiale diferite 3. Exploatarea și compararea informațiilor: 3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă); 3.2. înțelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documenteși stabilirea de legături cu situația geografică studiată; 3.3. extragerea, ierarhizarea și compararea informațiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcție de natura acestora; 3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărți, grafice etc.) 4. Organizarea și sintetizarea informațiilor: 4.1. descrierea unei situații geografice; 4.2. realizarea de hărți, crochiuri și scheme cartografice, diagrame și scheme cu săgeți; 4.3. redactarea unui text argumentat/ expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific; 4.4. citirea unui document (text, hartăetc.) și exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esențiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere; 4.5. redactarea unui răspuns argumentat5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărți, crochiuri și montaje de documente 6. Dezvoltarea capacității de exprimarepersonală și a simțului critic: 6.1. utilizarea critică a motoarelor decercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituției, bloguri); 6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit și argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere; 6.3. participarea la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicații dacă este necesar 7. Pregătirea și organizarea activității în mod autonom: 7.1. luarea de notițe, redactarea de fișe de recapitulare (planuri, noțiuni și idei-cheie, evenimente importante, repere spațiale, documente de patrimoniu); 7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv; 7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puțin abordate la clasă |
1. Uniunea Europeană și mondializarea (studiu de caz) 1.1. Uniunea Europeană, actor și pol major în mondializare Problematica: Uniunea Europeană – unul dintre centrele de propagare a mondializării 1.2. O fațadă maritimă mondială: Litoralul Mării Nordului (Northern Range) Problematica: Northern Range – o fațadă maritimă mondială 2. Franța și mondializarea (studiu de caz) 2.1. Prezența franceză în lume Problematica: Prezența Franței în lume 2.2. Franța, pol turistic mondial Problematica: Franța – una dintre primele destinații turistice din lume 2.3. Paris, oraș mondial Problematica: Parisul – oraș mondial |
DISCIPLINA ECONOMIEClasa a XI-a
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1.1. Identificarea caracteristicilor definitorii ale fenomenelor de creștereeconomică, fluctuații și criză 2.1. Interpretarea creșterii economice din perspectiva factorilor care o determină și a fluctuațiilor economice ca formă naturală a creșterii 4.1. Proiectarea unui comportament economic rațional ca expresie a adaptării active la dinamica economică 1.2. Caracterizarea dezvoltării ca formă a schimbării sociale 2.2. Corelarea creșterii economice cu dezvoltarea și cu schimbarea socială 2.3. Analizarea fenomenelor socioeconomice specifice dezvoltării și schimbării sociale pe baza corelării și interpretării unor indicatori economici și sociali 4.2. Proiectarea unui comportament rațional ca expresie a compatibilizăriiopțiunilor axiologice personale cu cele sociale 1.3. Recunoașterea diferitelor forme deinegalitate economică și socială 2.4. Analizarea mecanismului de reproducere a inegalităților și a consecințelor acestuia 4.3. Evaluarea unor comportamente antisociale (corupția, infracționa- litatea etc.) ca surse ale inegalității economice și sociale 1.5. Identificarea caracteristicilor definitorii ale tendințelor de polarizare și de egalizare socială 2.5. Corelarea tendințelor de polari- zare și de egalizare cu efectele acestora asupra persoanei și asupra comunității 2.6. Analizarea rolului economic și social al clasei mijlocii 5.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice și sociale din perspectivă micro- și macroeconomică, respectiv individuală și socială 1.6. Caracterizarea mobilității socialeși profesionale în condițiile societății bazate pe cunoștințe 2.6. Explicarea tendinței de accentuarea mobilității socioprofesionale 4.4. Argumentarea necesității de a învăța de-a lungul întregii vieți din perspectiva tendinței de accentuare a mobilității profesionale și a dinamicii sociale 4.5. Adecvarea comportamentului economic propriu la cerințele dinamiciisocioeconomice și mediului concurențial4.6. Proiectarea unui comportament optim în raport cu dinamica relației educație -mobilitate profesională – poziție socială |
Creștere, dezvoltare, schimbare socială ● Creștere, fluctuații și criză – sursele creșterii economice în societatea cunoașterii: capitalul, investițiile, progresul tehnic, munca, productivitatea, informația, mobilitatea; – indicatori ai creșterii economice; – forme ale creșterii economice; – fluctuațiile, ciclicitatea: cauze, forme de manifestare, consecințe; – criza: cauze, forme de manifestare,consecințe, politici anticriză; – forme ale dezechilibrului economic ● Dezvoltare și schimbare socială – legătura dintre creștere, dezvoltare și schimbare socială; – condiții ale dezvoltării; – transformări sociale asociate dezvoltării; – rolul valorilor în dezvoltare Stratificare socială și inegalități ● Diversitatea inegalităților economice și sociale – surse ale inegalităților economice și sociale; – forme ale inegalităților economice și sociale; – reproducerea inegalităților; – consecințe ale inegalităților ● Polarizare versus egalizare – stratificarea socială; – condiții, factori, consecințe ale polarizării, respectiv ale egalizării sociale; – clasa mijlocie ● Mobilitatea socială și profesională– cauze, condiții, factori ai mobilității sociale; – forme ale mobilității; – educație și mobilitate profesională; – mobilitate profesională și poziție socială |
Clasa a XII-a
| Competențe specifice |
Conținuturi |
| 1.7. Identificarea notelor definitorii ale unității și integrării sociale 2.7. Analizarea procesului socializăriiși a rolului unor agenți ai sociali- zării în societatea contemporană 3.1. Utilizarea unor instrumente de cercetare sociologică în rezolvarea de sarcini de lucru prin cooperare cu ceilalți 1.8. Caracterizarea diferitelor forme ale sărăciei în societatea contempo- rană, din perspectiva modului specific de manifestare a cauzelor și a consecințelor acesteia 2.8. Corelarea diferitelor forme ale conflictului social cu fenomenele de sărăcie și excludere socială 4.7. Argumentarea necesității protecției sociale și a solidarității colective pentru menținerea coeziunii sociale 5.2. Interpretarea unor indicatori economici și sociali din perspectiva relației conflict-coeziune socială 1.9. Caracterizarea proceselor de mondializare, localizare, individua- lizare în societatea contemporană 2.9. Analizarea rolului pe care noile media îl îndeplinesc în manifestarea proceselor de integrare economică, mondializare, localizare, individualizare 3.2. Cooperarea cu ceilalți în delimi- tarea unor perspective diferite asupra raporturilor libertate – interdepen- dență, individualizare – deschidere 4.8. Proiectarea unui comportament rațional în contextul noilor forme de deschidere specifice societății contemporane 1.9. Recunoașterea caracteristicilor generale ale dezvoltării durabile 2.9. Corelarea notelor definitorii ale dezvoltării durabile cu indicatorii dezvoltării umane 2.10. Compararea raționalității economice cu raționalitatea socială 4.9. Analizarea unor comportamente prin raportare la valori dezirabile 5.3. Afirmarea unui comportament prosocial, definit prin asumarea responsabilității față de calitatea mediului |
Unitate, integrare socială și conflict ● Fundamentele unității sociale: – grupuri și rețele sociale; – instanțe ale socializării și integrarea socială; – identitate, diversitate și aculturație; – forme ale integrării sociale ● Sărăcie, excludere și conflict social: – definire, cauze, forme, consecințe ale sărăciei; – cauze, forme, consecințe ale excluderii; – forme ale conflictului social ● Coeziunea socială: – individualism și coeziune socială; – protecție socială și solidaritate colectivă Provocări ale deschiderii internațio- nale: integrare economică, mondializare și dezvoltare durabilă ● Mondializare, localizare, individualizare: – definire, cauze, forme, consecințe ale mondializării; – forme și strategii ale integrării economice; – noile media, mondializare și localizare; – libertate, individualizare, deschidere, interdependențe active ● Dezvoltare durabilă: dezvoltare economică, justiție socială, protecțiamediului – dezvoltarea durabilă: criterii, condiții, provocări; – dezvoltarea umană: definire, indicatori, condiții de realizare; – ce înseamnă o societate dreaptă? – externalități și bunuri colective; – responsabilitate individuală și colectivă pentru calitatea mediului |
–
