ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005

privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar



În baza prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza prevederilor art. 9 alin. (2) şi ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă programele pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, la disciplinele Limba şi literatura română şi metodica predării activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Geografie/Geologie, Sociologie, Psihologie, Filosofie şi Logica şi argumentare, Economie şi Educaţie antreprenoriala, Cultura civică. Programele sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.__________Notă …
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 bis, care se poate achizitiona şi de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + 
Articolul 2Programele menţionate la art. 1 sunt valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, începând cu anul 2006. + 
Articolul 3Pentru alte discipline decât cele menţionate la art. 1, programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.287/2004 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 şi 327 bis din 19 aprilie 2005. + 
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 5Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală managementul resurselor umane, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Serviciul naţional de evaluare şi examinare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ asigura aplicarea prezentului ordin.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mihail HardauBucureşti, 14 noiembrie 2005.Nr. 5.462. + 
Anexa PROGRAMApentru Limba şi literatura română şi metodica predării activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii – educatoareÎn contextul actual al reformei învăţământului, cadrul didactic se afla în faţa unei reale provocari, expresie a luptei cu inertia şi a manifestării libere a competentei profesionale.Competenţa profesională este imbinarea armonioasă şi utilizarea eficace a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor asteptate la locul de muncă. A fi competent într-o ocupaţie înseamnă:● a aplica cunoştinţe de specialitate;● a folosi deprinderi specifice;● a analiza şi a lua decizii;● a folosi creativitatea;● a lucra cu alţii ca membru al unei echipe;● a comunică eficient;● a se adapta la mediul de muncă specific;● a face faţa situaţiilor neprevăzute;● a soluţiona conflicte;● a se autoevalua continuu;● a se perfectiona permanent.Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupational face următoarea descriere: "Educatoarea instruieşte şi educa prin joc, sprijină şi promovează dezvoltarea copiilor de vârsta prescolara, urmărind obiective cognitive şi de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivităţii, ale educaţiei estetice şi ale educaţiei pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-şi urmeze drumul sau personal de evoluţie, oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi activitatea şcolară.Conform art. 9, alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupa prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează, în perioada 16-17 iulie, concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.Programa de concurs pentru postul de educatoare are ca scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialitatii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactica în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupational specific.Obiectivele generale ale programei vor viza:● aprofundarea cunoştinţelor de baza din specialitate şi aplicarea acestora în contexte variate;● actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de metodica a specialitatii;● cultivarea creativitatii individuale şi de grup în procesul didactic, accentuand componenta comunicării în relaţia educaţională;● orientarea pregătirii pe dimensiunea socio-educaţională şi managerială.Corelând obiectivele generale cu descrierea din standardul ocupational, programa este astfel structurată încât sa integreze domeniul limbii şi literaturii române cu cel al literaturii pentru copii şi cu ştiinţele conexe: metodica, pedagogia şi psihologia.În acest scop, programa este construită pe competente, vizând practici specifice procesului de predare-invatare-evaluare în învăţământul preşcolar.Competentele vizate sunt:1. identificarea şi selectarea continuturilor adecvate vârstei preşcolare în concordanta cu obiectivele programei pentru toate categoriile de activităţi;2. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul didactic, aplicând strategii didactice optime şi adecvate nivelului de vârsta tipului şi categoriei de activitate;3. realizarea unor activităţi de invatare integrată, stimuland creativitatea şi flexibilitatea în gandire a copiilor preşcolari, precum şi participarea activa a acestora la propria formare şi dezvoltare, prin favorizarea obţinerii succesului în invatare;4. operarea eficienta cu conceptele domeniului psihopedagogie în procesul de elaborare a planificarilor calendaristice, a programelor pentru activităţile opţionale sau pentru extinderi şi a planificarii activităţilor în cadrul acestor activităţi a proiectelor didactice;5. selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor vizate, în scopul reglarii demersului didactic;6. aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de copii, a tehnicilor de motivatie, conform principiilor şi metodelor interactiunii educaţionale, orientandu-i spre valori autentice;7. aplicarea unor forme de management al grupei în funcţie de activitatea proiectata.DOMENII DE COMPETENTA1. Documentele educatoarei● Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice: Legea învăţământului, Statutul personalului didactic Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preşcolar, Standardul ocupational.● Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de curriculum specific:Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar, Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar.Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădiniţa de copii.● Cunoaşterea şi utilizarea corecta a documentelor de evidenta a activităţii educatoarei: Catalogul grupei, Caietul de evidenta a prezentei şi a activităţii educatoarei (planificarea calendaristică şi planificarea tematica), Fişa psiho- pedagogica a copilului● Realizarea unei planificari eficiente: coerenta demersului, corelarea continuturilor şi a activităţilor pe verticala şi pe orizontala, corespondenta continuturilor şi a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite).2. Didactica comunicării (elemente de comunicare orala şi scrisă în inv. preşcolar)● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârsta prescolara (didactica lecturii, ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvată a textului literar specific);– didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalităţi de receptare şi înţelegere eficienta a textului literar şi a diferenţelor sesizabile la aceasta vârsta între genurile literare).● Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor functionale şi a funcţiilor comunicării;● Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea;● Soluţii de prevenire şi depasire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activa, invatare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc):● Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incita la reflexie, cu alegere multipla, concrete, abstracte) şi adecvarea acestora la tema abordata;● Abordarea textului scris şi a comunicării scrise în învăţământul preşcolar– rolul instrumentelor de comunicare scrisă în stimularea interesului pentru lectura şi în pregătirea prescolarului pentru etapa de citit'adscris din clasa I– sesizarea unor diferenţe între scrisul de mana şi scrisul de tipar;– scrierea unor etichete, biletele, notite, felicitari etc.– scrierea de litere/cifre● Abordarea limbajelor diferitelor arte/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzica, pictura, geografie etc.)3. Didactica limbii române● Strategii de abordare a noţiunilor de fonetica şi fonologie (Silaba; Reguli de despartire a cuvintelor în silabe; Accentul)● Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxa– Părţile de vorbire (definiţie, clasificare, funcţii sintactice)– Părţile de propozitie (definiţie, clasificare)– Propozitia şi felul propozitiilor– Fraza şi felul propozitiilor în fraza● Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular– Sensul cuvintelor– Familii de cuvinte– Relaţii semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime)– Imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)4. Didactica oralului● Strategii de invatare şi exersare a ascultării active la preşcolari● Strategii de invatare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada prescolaritatii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul rimele, interviul)5. Evaluarea● Tipuri de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (evaluarea iniţială, evaluarea continua, evaluarea sumativa)● Metode, tehnici şi instrumente traditionale şi alternative de evaluare folosite în învâţământul preşcolar (proiectul portofoliul, autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematica a comportamentului copiilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observatie etc.)● Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preşcolar.6. Managementul clasei● Organizarea activităţilor didactice în grădiniţa de copii (activităţi comune, activităţi alese, jocuri, activităţi opţionale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organizare.● Construirea mediului educaţional, activ – stimulativ – funcţional din perspectiva noii abordari educaţionale a activităţii instructiv-educative în grădiniţa de copii● Gestionarea situaţiilor conflictuale7. Didactica activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar. Curriculum şi proiectare didactica7.1. Didactica desfăşurării principalelor categorii de activităţi instructiv-educative:– Activităţile de educarea limbajului;– Activităţile matematice;'ad Activităţile de cunoaşterea mediului;– Activităţile artistico-plastice;– Activităţile de educaţie muzicala;– Activităţile practice;– Activităţile de educaţie pentru societate;– Activităţile de educaţie fizica;– Activităţile liber-alese;– Activităţile opţionale;– Extinderile.7.2. Jocul – principala forma de activitate în grădiniţa de copii7.3. Forme de realizare a obiectivelor activităţilor– Organizarea activităţilor cu grupa întreaga, cu grupuri mici şi individual;– Convorbirea, jocul didactic, jocul logic, lectura după imagini, povestirea, lectura educatoarei, jocul-exerciţiu, observarea etc.7.4. Proiectarea activităţii didactice– Cerinţe ale unei proiectari eficiente– Variante de proiectare didactica a activităţilor, în viziune integrată (metoda proiectelor la varstele timpurii, activităţi bazate pe inteligente multiple)– Etapele proiectării didactice– Structura proiectului de activitate didactica8. Colaborarea gradinitei cu alte medii educative– Colaborarea grădiniţa-familie. Consilierea şi educaţia părinţilor– Colaborarea grădiniţa-şcoala.– Colaborarea gradinitei cu alte instituţii/persoane din comunitate.CONTINUTURIpentru domeniul literatura română● Creaţia populara– Cantecul de leagan– Proverbe, zicatori, ghicitori– Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori)– Basme populare: "Praslea cel voinic şi merele de aur", "Greuceanu", "Tinerete faţa batranete şi viaţa fără de moarte– Legende populare● Genul liric– Elena Farago – "Catelusul schiop", "Gandacelul", "Pedeapsa matei", "Doi fraţi cuminti"– George Cosbuc – Iarna pe ulita", "La oglinda", "Povestea gastelor", "La Pasti", "Vine ploaia", "Sosirea randunicii"– George Topârceanu – "Rapsodii de toamna", "Rapsodii de primavara", "Balada unui greier mic"– Mihai Eminescu – "Revedere", "Scrisoarea III", "Somnoroase pasarele"– Otilia Cazimir – "Pentru tine, primavara", "Gospodina", "Scrisoare", Baba Iarna intra-n sat", "Uite, vine Mos Craciun", "Furnica"– Tudor Arghezi – "Zdreanta", "Talharul pedepsit", "Iscoada", "O furnica"– Vasile Alecsandri – "Oaspetii primaverii", "Iarna", "Hora Unirii"● Genul epic– Barbu St. Delavrancea – "Bunicul", "Bunica"– Emil Garleanu – "Caprioara", "Când stapanul nu-i acasă"– Ion Creanga'ad "Amintiri din copilarie", "Povestea lui Harap-Alb", "Capra cu trei iezi", Faţa babei şi faţa mosneagului", "Ursul pacalit de vulpe", "Punguta cu doi bani"– Ion Luca Caragiale – "Vizita…", "D-l Goe..", "Bubico"– Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti – "Puiul"– Ioan Slavici – "Doi feti cu stea în frunte"– Mihail Sadoveanu – "Dumbrava minunata"– Petre Dulfu – "Ispravile lui Pacala"● Genul dramatic– Ion Luca Caragiale – "O scrisoare pierdută"– Barbu St. Delavrancea – "Apus de soare"Nota! Pentru abordarea textului epic, liric şi dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operationale:Textul epic:– acţiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcţia subiectului, momentele subiectului, ficţiune, final, gen epic, legenda populara, modalităţi de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naratiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, român schita, snoava titlu, tema, vorbire directa / vorbire indirecta.Textul liric:– aliteratie, antiteza, autor, comparatie, enumeratie, epitet, eul liric, exclamatie retorica, gen liric, hiperbola, imagine artistică, interogatie retorica, laitmotiv, metafora, motiv literar, repetitie, refren, secventa poetica, simbol, tema, titlu, versificatie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm).Textul dramatic:– act, acţiune, comedie, conflict, construcţia subiectului (intriga, scena , relaţii temporale şi spatiale), dialog dramatic, gen dramatic, drama indicaţii scenice, modalităţi de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replica, scena, tablou.CONTINUTURIpentru domeniul limba românăI) Limba şi comunicare– Stilurile functionale ale limbii– Comunicarea orala şi scrisăII) Fonetica şi fonologie– Principiile ortografiei limbii române– Aspecte functionale. Silaba. Reguli de despartire a cuvintelor în silabe. AccentulIII) Lexicologie şi semantica– Relaţii semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia– Sensul corect al cuvintelor; neologismele– Mijloace de imbogatire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)– Familii de cuvinteIV) Morfologie. Sintaxa propozitiei.– Notiuni generale– Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcţiile sintactice, locutiunile substantivale)– Articolul. Felurile articolului– Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparatie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelorPronumele. Pronumele personal. Pronumele de politete. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de intarire şi adjectivul pronominal de intarire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotarat şi adjectivul pronominal nehotarat. Pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor– Numeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepie– Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale şi impersonale. Locutiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice.– Adverbul. Clasificare. Grade de comparatie. Locutiuni adverbiale. Funcţii sintactice.– Ortografierea adverbelor şi a locutiunilor adverbiale– Prepozitia. Clasificare. Regimul cazual al prepozitiilor– Conjunctia. Clasificarea conjunctiilor. Conjunctii corelative. Locuţiuni conjunctionale– Interjectia. Clasificarea interjectiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuatia. Valori expresive ale interjectiilorV) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propozitia. Fraza.BIBLIOGRAFIELITERATURA ROMÂNĂ– Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lazarescu, Gheorghe – Dictionar de termeni literari, Bucureşti, Ed. Garamond, 1995– Calinescu, G. – Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982– Cioculescu, Şerban; Steinu, Vladimir şi Vianu, Tudor – Istoria literaturii române moderne, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985– Piru, Al – Istoria literaturii române de la început până azi, Ed. Univers, Bucureşti, 1981LIMBA ROMÂNĂ– Avram, Mioara – Gramatica pentru toţi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997– Coteanu, Ion – Limba română contemporana, E.D.P., Bucureşti, 1985– Coteanu, Ion – Gramatica de baza a limbii române, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982– *** Gramatica limbii române, voi. I, II, Ed. a II-a, Ed. Academiei, Bucureşti, 1966– Dictionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti, 2005– Dictionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRADINITA PE COPII– Barbu, Hristu şi colaboratorii – Pedagogie prescolara – Didactica (manual pentru şcoli normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureşti, 1993– Barta, Andrei şi Dragomir, Potrica – Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 1995– Bizduna, Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari Ed. PROGnosis, Bucureşti, 2000– Breben, Silvia şi Matei, Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul preşcolar, Ed. Radical, Craiova, 2001– Cucos, Constantin – Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iaşi 2000– Cerghit, Ioan (coord.) – Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998– Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E., Vlasceanu, L. – Didactica (manual pentru clasa a X-a, şcoli normale), EDP, Bucureşti, 1995– Dumitrana, Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol. I şi II, Ed. Compania, Bucureşti, 1999, 2001– Dumitrana, Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţa – ghid practic, Ed. Compania, Bucureşti, 2002– Dumitrana, Magdalena – Copilul, familia şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000– Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia – Activităţi bazate pe inteligente Multiple, Ed. Reprograph, Craiova, 2002– Ionescu, Miron – Clasic şi modern în organizarea lectiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972– Ionescu, M., Radu, I. – Didactica moderna, Cluj, Ed. Dacia, 1995– Kolumbus, E.S. – Didactica prescolara ("It is tomorrow yet?" – titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 1998– Landsheere, G. şi Landsheere V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P, Bucureşti, 1979– Mitu, Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, Bucureşti, 2000– Paisi, Lazarescu, Emilia şi Ezechil, Liliana – Laborator preşcolar, Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 2001– Popa, Valerica – Activităţile de educaţie plastica în grădiniţa, Ed. V amp;I Integral Bucureşti, 2000– Preda, Viorica- Copilul şi grădiniţa, Ed, Compania, Bucureşti, 1999– Preda, Viorica – Educaţia pentru ştiinţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000– Rafaila, Elena – Educarea creativitatii la vârsta prescolara, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003– Stoica, Adrian (coord.) – Evaluarea curenta şi examenele, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001– Voiculescu, Elisabeta – Pedagogie prescolara, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001– Voiculescu, Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii, Ed. Imago, Sibiu, 1995– Vrasmas, Adina, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis, Bucureşti 2002– *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 2000– *** Documentar metodic, Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 2001– *** Metoda proiectelor la varstele timpurii, Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 2002– *** Grădiniţa, altfel Ed. V amp;I Integral, Bucureşti, 2003PROGRAMApentru Geografie/GeologieGEOGRAFIENOTA DE PREZENTAREPrograma elaborata pentru examenul de titularizare în învăţământ în funcţia didactica de predare-invatare, la specialitatea geografie a fost analizata, readaptata şi rearanjata în şedinţa grupului de lucru, iar conţinuturile rezultate au fost discutate şi validate în comisia naţionala de specialitate, la data de 29 septembrie 2003.Obiectivul major a fost actualizarea continuturilor şi raportarea acestora la exigenţele curriculum ului şcolar şi ale reformei învăţământului. În acest sens au fost indepartate anumite teme din programa şcolară de specialitate, înlocuite cu alte teme al căror corespondent în necesarul de pregătire pentru învăţământul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate conţinuturile didacticii geografiei. Conţinuturile au vizat prezentarea exigenţelor pentru examenul de titularizare atât la geografie cat şi la didactica specialitatii şi care, la rândul lor, să ofere candidaţilor posibilitatea exprimarii nivelului de pregătire iniţială, precum şi competentele specifice funcţiei de cadru didactic.Competente pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-invatare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare:1. Sa cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialitatii;2. Sa structureze conţinuturile unităţilor de invatare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de aplicare în practica didactica.3. Sa transpuna, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialitatii şi ale didacticii acesteia în activitatea de predare-invatare a geografiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.4. Sa actualizeze informaţiile din oferta bibliografica şi să le integreze în procesul de extindere a rationamentelor şi judecaţilor de valoare.5. Să-şi evalueze capacitatile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglandu-şi competentele şi stilul didactic.6. Sa elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problema şi modele de convergenta şi divergenta a informaţiilor de specialitate şi de didactica geografiei.GEOGRAFIAPrograma pentru examenul de titularizare în învăţământ, începând cuanul şcolar 2005/2006I. GEOGRAFIE GENERALĂA. GEOGRAFIA FIZICA1. Notiuni de geografie matematica. Elemente ale reprezentarilor cartografice ale Pământului. Reţeaua cartografica: meridiane şi paralele; latitudinea şi longitudinea; scara grafica şi scara numerică. Harta. Miscarile Pământului.2. Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structura. Fluxurile de energie radianta care strabat atmosfera şi bilanţul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii şi anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitatiile, vantul: caracteristici şi repartiţie. Climatele Pământului.3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele şi marile: proprietăţi fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenţi), influenţa oceanelor asupra mediului continental. Râurile şi fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului şi reţelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor geografică.4. Geomorfologie.Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitationale (tasare, sufoziune, alunecarile de teren), fluvio-torentiale: spalarea în suprafaţa.Versantii: tipuri de evoluţie, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena.Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, campii de nivel de baza.Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii şi conglomerate, calcare.Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian.Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice).Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan şi de calota), relieful periglaciar.Relieful litoral: procese, forme, tipuri de ţărm.5. Biogeografie.Factorii ecologici (abiotici, biotici) şi rolul lor în distribuţia latitudinala şi altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica.6. Geografia solurilorComponentele şi proprietăţile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursa naturala. Utilizarea şi protecţia solurilor.7. Geografia mediuluiFactorii geoecologici.Tipuri de mediu şi distribuţia lor latitudinala (medii naturale, medii antropizate, medii antropice).Surse de poluare şi categorii de poluanti (poluare fizica, poluare chimica, poluare biologica). Măsuri de combatere a efectelor poluarii. Protecţia capitalului natural şi conservarea biodiversitatii la nivel local şi regional. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, refugii, monumente ale naturii.B. GEOGRAFIA UMANĂ1. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Evoluţia numerică a populaţiei; tipuri de evoluţie demografică; diferentieri teritoriale. Miscarea naturala: variatia teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Tipuri de migratii şi cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârsta, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Răspândirea populaţiei pe Glob. Factorii care condiţioneaza repartiţia şi densitatea populaţiei. Particularităţi ale repartiţiei populaţiei urbane şi rurale. Forme de aglomerare umană. Clasificarea oraşelor.2. Evoluţia hârtii politice a lumii. Criterii de clasificare a statelor.3. Geografia economică3.1. Geografia producţiei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, carbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solara, energia eoliana, energia geotermica. Minereuri de fier şi mangan; valorificarea lor industriala. Resurse şi minereuri neferoase; localizare şi valorificare. Industria energetica, siderurgia, metalurgia neferoasa, industria construcţiilor de maşini, chimica, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentara. Factori şi forme de localizare a industriei. Marile concentrari industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spaţiului agrar. Tipuri de peisaje agrare.3.2. Geografia circulaţiei, turismului şi schimburilor economice internaţionale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene şi speciale. Marile porturi. Turismul internaţional. Tipuri de turism. Regiuni şi centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaţionale. Dezvoltarea economică şi echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabila şi de ecodezvoltare). Probleme ale globalizarii economiei. Principalele regiuni de integrare economică.II. GEOGRAFIA ROMÂNIEIA. Geografia fizica. Evoluţia paleogeografica şi resursele minerale utile.1. Relieful. Munti, podisuri, dealuri şi campii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafeţe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de relief: munti, podisuri şi dealuri, campii.2. Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitatiile; vantul. Regionarea climatica a teritoriului României.3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare şi răspândirea lor. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunarea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor teritorială. Marea Neagra.4. Biogeografie.Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin şi etajul alpin).Regionarea biogeografica a României.Protecţia şi conservarea biodiversitatii în România. Parcurile naţionale. Rezervaţiile biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Rodna.5. Solurile.Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri şi răspândirea lor.6. Geografia mediului.Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje şi gradul lor de naturalitate.Artificializari ale mediului în România. Mediul urban şi disfunctionalitatile specifice.B. Geografia umană1. Populaţia. Vechimea şi continuitatea populaţiei autohtone în spaţiul carpato-danubian-pontic.Miscarea migratorie şi naturala a populaţiei. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structurile populaţiei.2. Asezarile omeneşti.2.1. Asezarile urbane. Vechimea şi continuitatea vieţii urbane. Răspândirea şi tipologia oraşelor. Probleme privind dezvoltarea urbana în România.2.2. Asezarile rurale. Tipologia satelor româneşti după poziţie, mărime, fizionomie (forma, structura şi textura vetrei), funcţie şi gradul de dispersie. Tendinte în evoluţia satului românesc.3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, carbunii, hidroenergia. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase şi nemetalifere. Structura şi răspândirea producţiei de energie electrica. Structura şi răspândirea teritorială a industriei. Caracterizarea generală a transporturilor şi căilor de comunicaţie. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Zone de producţie agricolă. Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric al României. Regiuni şi centre turistice. Comerţul.4. Geografia regionala a României. Caracterizarea complexa a unităţilor şi subunitatilor geografice de ordinul I şi II. Carpatii şi depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Dealurile Vestice, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Podisul Dobrogei, Litoralul românesc al Marii Negre, Campia Română, Campia de Vest, Delta Dunării.III. GEOGRAFIA CONTINENTELORTrasaturi geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord şi de Sud, Australia şi Oceania); unităţi fizico-geografice: Campia Chinei de Est (Marea Campie Chineza), Campia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podisul Braziliei, Campia Amazonului, Muntii Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Campia Est-Europeană, Alpii. Concentrari urban-industriale: Rin, Middland, Est-Atlantica, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri – caractere specifice, tendinte şi contraste în evoluţia lor.Caracterizarea geografică a unor tari: Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.IV. LUCRĂRI PRACTICECitirea şi interpretarea hartilor la scări diferite. Cunoaşterea orizontului local prin cercetarea pe teren organizarea cercetării, echipamente şi mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetaţie, populaţie, aşezări. Reprezentarea grafica şi cartografica a datelor statistice şi a informaţiilor geografice.BIBLIOGRAFIEBibliografie obligatorie1. Ciulache S. (2004) – "Meteorologie şi Climatologie", Editura Universitară Bucureşti2. Erdeli G., Braghina C., Frasineanu D. (2000) – "Geografia economică mondială". Editura Fundaţiei România de Maine, Bucureşti3. Erdeli G., Dumitrache L. (2004) – "Geografia populaţiei", Editura Corint, Bucureşti4. Erdeli G., Cucu V. (2005) "România. Populaţie. Aşezări umane. Economie", Ed. Transversal Buc.5. Gastescu P. (2003) – "Hidrologia continentala", Editura Transversal, Targoviste6. Gastescu P., Murarescu O., Bretcan P. (2004) – "Oceanografie", Editura Transversal, Targoviste7. Grigore M. (1979) – "Reprezentarea grafica şi cartografica a formelor de relief", Editura Academiei Române, Bucureşti8. Iatu C., Muntele I. (2002) – "Geografia economică", Editura Economică, Bucureşti9. Ielenicz M. (1999) – "Dealurile şi podisurile României", Editura Fundaţiei România de Maine, Buc.10. Ielenicz M. (2000) – "Geografie generală – geografie fizica", Ed. Fundaţiei România de Maine, Buc.11. Ielenicz M., Patru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) "Subcarpatii României", Editura Universitară, Bucureşti12. Ielenicz M., Patru Ileana-Georgeta (2005) – "România – geografie fizica", vol. I, Ed. Universitară Bucureşti13. Ielenicz M. (2004) – "Geomorfologie", Editura Universitară, Bucureşti14. Ilinca N. (1999) – "Geografia urbana". Editura Atlas Multimedia, Bucureşti15. Ilinca N. (2005) – "Geografie umană". Populaţia şi asezarile omeneşti, Editura CD Press16. Lupascu Gh., Jigau Gh., Varlan M. (1998) – "Pedologie generală", Editura Junimea, Iaşi17. Lupascu Angela (2001) – "Biogeografie", Editura Fundaţiei România de Maine, Bucureşti18. Marin I. (1995) – "Continentele, Geografie regionala", Editura Universitatii Bucureşti19. Marin I., Marin M., (2005) – "Europa – geografie regionala", Editura Universitară Bucureşti20. Nastase A., Osaci Gabriela (2001) – "Topografie – Cartografie", Editura Fundaţiei România de Maine, Bucureşti21. Negut S. coord (2005) – "Geografie economică mondială", Editura Meteor Press, Bucureşti22. Pisota I., Zaharia Liliana (2001) – "Hidrologie", Editura Universitatii Bucureşti23. Pisota I. (2002) – "Biogeografie", Editura Universitară Bucureşti24. Posea Gr. (2003) – "Geografia fizica a României", partea I, Ed. Fundaţiei România de Maine, Buc.25. Posea Gr. (2004) – "Geografia fizica a României", partea II, Ed. Fundaţiei România de Maine, Buc.26. Surd V. (2003) – "Geografia aşezărilor omeneşti", Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca27. Velcea Valeria, Savu Al. (1982) – "Geografia Carpatilor şi a Subcarpaţilor româneşti", E.D.P., Buc.28. Velcea Valeria (2002) – "Geografia fizica a României", Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu29. Vespremeanu E. (1993) – "Oceanografia", Editura Universitatii, Bucureşti30. *** 1983 – "Geografia României", volumul I, "Geografia fizica", Ed. Academiei Române, Buc.31. *** 1987 – "Geografia României", volumul III, "Geografia Carpatilor şi Depresiunii Transilvaniei". Editura Academiei Române, Bucureşti32. *** 1992 – "Geografia României", volumul IV, "Regiunile Pericarpatice" Editura Academiei Române, Bucureşti33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa: www.inssc.ro)34. Manualele şcolare alternative V-XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)DIDACTICA GEOGRAFIEIPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT1. Curriculum şcolar.1.1. Noţiunea de conţinut al învăţământului şi caracteristicile acestuia. Surse şi criterii de selecţie a conţinutului învăţământului. Factorii care determina integrarea şi ierarhizarea conţinutului învăţământului geografic.1.2. Transpunerea conţinutului învăţământului geografic în curriculum-ul şcolar.1.2.1. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele şcolare. Manualele şcolare. Curriculum-ul şcolar, delimitari terminologice şi conceptuale. Curriculum Naţional şi Curriculum la Decizia Şcolii. Terminologia specifică şi elementele de conţinut ale curriculum-ului şcolar.1.2.2. Formarea la elevi a reprezentarilor şi noţiunilor geografice.1.2.3. Dimensiuni şi finalitati educaţionale ale geografiei.2. Strategiile didactice (Metode şi mijloace)2.1. Metode de învăţământ utilizate în predarea-invatarea geografiei.2.1.1. Noţiunea de metoda de predare-invatare. Funcţiile şi taxonomia metodelor de predare-invatare.2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acţiunea profesorului (povestirea, descrierea şi explicatia).2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversatia, demonstratia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hârtii în activitatea didactica, experimentarea, proiectul).2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul, algoritmizarea, activităţile practice, jocul geografic).2.1.5. Procedee şi instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-invatarea geografiei (munca cu manualul şcolar, cartea, folosirea tablei şi a caietului de notite).2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-invatarea geografiei.2.2. Mijloacele de învăţământ utilizate în predarea-invatarea geografiei: funcţii, clasificari şi integrarea lor în actul didactic.3. Proiectarea şi organizarea instruirii (Strategii didactice).3.1. Tipuri de unităţi de invatare şi lecţii de geografie.3.2. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lectie de geografie.3.3. Consultatiile şi meditatiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic.3.4. Activităţile didactice extraşcolare.4. Proiectarea activităţii de predare-invatare a geografiei – condiţie a unei activităţi didactice reusite. Delimitari terminologice.4.1. Conţinutul şi algoritmul proiectării didactice.4.2. Funcţii şi niveluri ale proiectării activităţii de predare-invatare-evaluare (macroproiectarea şi microproiectarea didactica).4.3. Obiectivele procesului de învăţământ geografic şi operationalizarea lor. Competente generale şi competente specifice.4.4. Proiectarea lectiei de geografie.5. Evaluarea rezultatelor învăţării.5.1. Evaluarea – componenta a procesului de învăţământ.5.2. Funcţiile evaluării.5.3. Tipuri de evaluare.5.4. Metode şi procedee în evaluarea continua.5.5. Tipuri de rezultate ale învăţării.5.6. Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi rezultatelor învăţării.5.7. Proceduri şi instrumente de evaluare complementara.5.8. Tipuri şi instrumente de examinare.5.9. Testarea naţionala şi examenele.BIBLIOGRAFIE1. Cerghit I. (coord.) (1988) – Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.2. Cerghit I., Neacsu I., Negret I., Panisoara I.O., Potolea D. (2001) – Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom.3. Cristea S. (2004) – "Studii de pedagogie generală", E.D.P. Bucureşti4. Cucos C. (2000) – Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom.5. Dulama M. (2001) – Elemente din didactica geografiei, Casa de Editura "Atlas – Clusium" S.R.L., Cluj-Napoca.6. Ilinca N. (2002) – Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti.7. Ilinca N., Lazar N., Nedelcu A. (2002) – Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Pitesti.8. Ilinca N. (2002) – Geografia României, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Pitesti.9. Landsheere G. (1975) – Evaluarea continua a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti10. Mandrut O., Apostol Gabriela (2003) – Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Ed. Corint, Buc.11. Mandrut O. (2003) – Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Grupul Editorial Corint, Bucureşti.12. Nicola I. (2000) – Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis.13. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) – Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, Bucureşti.14. *** 1999 – Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucureşti.15. Stoica A. (coord.) (2001) – Evaluarea curenta şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.16. Stoica A. (2003) – Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.17. *** 2001 – Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV-VIII, Editura Aramis, Bucureşti.18. *** 2001 – Ghid metodologic pentru aplicarea programei şcolare din aria curriculara Om şi societate, Bucureşti.19. MEC (CNC), 1999, Bucureşti – Curriculum Naţional Programe şcolare pentru clasele V-VIII, volumul 6, Aria curriculara Om şi Societate.20. MEC (CNC), 2003, Bucureşti – Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele IX-X, site-ul MEC (adresa www.edu.ro)21. MEC (CNC) – Curriculum Naţional 2001, Bucureşti, Programe şcolare pentru clasele XI-XII, volumul 5, Aria curriculara Om şi Societate.GEOLOGIENOTA DE PREZENTAREPrograma elaborata pentru examenul de titularizare în învăţământ pentru funcţia de predare-invatare, la specialitatea Geologie a fost analizata în şedinţa grupului de lucru şi aprobată în comisia naţionala.Programa propusă pentru Didactica geologiei a fost adaptată exigenţelor actuale ale curriculum-ului şcolar şi ale eficientizarii procesului de învăţământ geologic şi a fost discutata şi aprobată în comisia naţionala.Deoarece conţinuturile de predare-invatare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleaşi competente în ceea ce priveşte metodica predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspira la concursul de titularizare în învăţământul preuniversitar.Competente pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-invatare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare:1. Sa cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialitatii;2. Sa structureze conţinuturile unităţilor de invatare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de aplicare în practica didactica.3. Sa transpuna, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialitatii şi ale didacticii acesteia în activitatea de predare-invatare a geologiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.4. Sa actualizeze informaţiile din oferta bibliografica şi să le integreze în procesul de extindere a rationamentelor şi judecaţilor de valoare.5. Să-şi evalueze capacitatile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglandu-şi competentele şi stilul didactic.6. Sa elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problema şi modele de convergenta şi divergenta a informaţiilor de specialitate şi de didactica geologiei.GEOLOGIEPrograma pentru examenul de titularizare în învăţământ, începând cu anul şcolar 2005/2006I. Geologie generală1. Obiectul şi domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte ştiinţe. Miscarile Pământului şi efectele lor geologice. Structura interna a Pământului. Litosfera şi plăcile litosferice. Campurile terestre: definiţii, elemente, variatii şi efecte geologice.2. Elemente de geodinamica interna. Magmatismul: procese şi produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activităţii vulcanice. Miscarile tectonice: cauze şi caractere generale. Miscarile seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.3. Elemente de geodinamica externa. Acţiunea geodinamica a atmosferei, hidrosferei şi biosferei. Tipuri de roci rezultate.4. Acţiunea antropica. Conservarea mediului.II. Cristalografie şi mineralogie1. Reţeaua cristalina a mineralelor. Elemente şi legături de reţea. Reţele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologica a poliedrelor cristaline. Clase şi sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociaţii cristaline.2. Mineralogie. Proprietăţile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relaţii în chimism, structura şi proprietăţile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase şi grupe de minerale.III. Petrologie1. Procese şi roci magmatice. Proprietăţile generale şi originea magmelor. Procese magmatice şi postmagmatice. Rocile magmatice: constituenti, chimism, structura, textura, clasificare. Forme de zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice şi filoniene; caracterizare generală.2. Procese şi roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice şi biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenti, structura. Descrierea familiilor şi a claselor de roci sedimentare.3. Metamorfismul şi rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condiţiile geologice ale metamorfismului şi tipuri de metamorfism. Chimismul şi mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea şi caracterizarea principalelor roci metamorfice.IV. Geologie structurală şi geotectonica1. Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, secţiuni geologice, coloane litostrati grafice.2. Structuri primare ale rocilor sedimentare şi magmatice.3. Raporturi de concordanta şi discordanta. Tipuri de discordante.4. Stress şi deformare. Stress şi străin. Factorii care controlează comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor şi mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrica şi genetica. Pânze tectonice. Diapirismul şi structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare.5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii placilor. Dinamica placilor şi procesele legate de zonele de subductie.6. Regiunile stabile şi zonele mobile (geosinclinale). Evoluţia geosinclinalelor în conceptia tectonicii placilor.V. Stratigrafie şi geologie istorica1. Stratigrafia. Datarea relativă şi absolută a formatiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formatiunilor geologice. Scara geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condiţiilor paleotectonice şi paleoclimatice.2. Geologia istorica. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile şi evoluţia paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian şi Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar).VI. Geotectonica României1. Unităţi de platforma. Evoluţia geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platforma Moldoveneasca. Platforma Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire şi structura.2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa şi depresiunile intracarpatice. Carpatii în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI1. Obiectul şi importanţa metodicii predării geologiei1.1. Definitia didacticii geologiei1.2. Relaţiile geologiei cu ştiinţele psihopedagogice1.3. Legăturile dintre geologie ca ştiinţa şi obiect de învăţământ cu alte discipline studiate în învăţământul preuniversitar2. Aplicarea principiilor didactice în lectiile de geologie3. Organizarea procesului de predare-invatare a geologiei3.1. Componentele procesului de învăţământ geologic3.2. Obiectivele instructiv-educative ale predării geologiei4. Strategiile didactice4.1. Metode de învăţământ şi utilizarea lor în predarea-invatarea geologiei.4.2. Mijloace de învăţământ utilizate în predarea-invatarea geologiei: Funcţiile şi taxonomia mijloacelor de învăţământ. Folosirea machetelor şi mulajelor în actul de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice şi cartografice în predarea-invatarea geologiei (harti geologice, litofaciale, hidrogeologice, secţiuni geologice şi coloane stratigrafice). Utilizarea formelor şi modelelor cristalografice în predarea-invatarea noţiunilor de cristalografie; Utilizarea colectiilor de esantioane în predarea noţiunilor de mineralogie, petrografie şi paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator)5. Integrarea informaţiilor oferite de aplicatiile geologice de teren şi vizitele la muzeul geologic în actul de predare-invatare a geologiei.6. Moduri şi forme de organizare a procesului de învăţământ geologic.6.1. Lectia de geologie. Tipologia lectiei.6.2. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase şi lecţii.6.3. Pregătirea profesorului pentru lectie.6.4. Proiectarea activităţii de predare-invatare a geologiei. Funcţiile proiectării didactice. Niveluri ale proiectării procesului de învăţământ. Proiectarea lectiei de geologie. Proiectarea semestriala. Proiectarea anuală.7. Evaluarea rezultatelor învăţării. Funcţiile generale ale evaluării. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării. Proceduri şi instrumente de evaluare complementara.BIBLIOGRAFIE1. Anastasiu N. (1988), Petrologie sedimentara. Ed. Tehnica, Bucureşti.2. Dragomir B. (1994), Geologie fizica generală. Tipografia Universitatii, Bucureşti.3. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E. (1979), Mineralogie, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti4. Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia României, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti5. Mutihac V., Fechet Roxana Magdalena (2003), Geologie, Editura Tehnica, Bucureşti6. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurală, Editura Tehnica, Bucureşti7. Rădulescu D. (1981), Petrologie magmatica şi metamorfica, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti8. Sandulescu M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnica, Bucureşti9. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universitatii, Bucureşti.10. Tataram Nita (1984), Geologie stratigrafica şi Paleogeografie, vol. I, Editura Tehnica, Bucureşti11. Tataram Nita (1988), Geologie stratigrafica şi Paleogeografie, vol. II, Editura Tehnica, Bucureşti12. Ticleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generală, Editura Universitară Bucureşti13. *** (1998), Dictionar de Geologie, Editura Didactica şi Pedagogica, BucureştiDidactica Geologiei1. Cerghit I. (coord.) (1988), Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.2. Cerghit I., Neacsu I., Negret I., Panisoara I.O., Potolea D. (2001), Prelegeri pedagogice, Iaşi, Editura Polirom.3. Cucos C. (2000), Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom.4. Erhan V., Dumitrascu C. (1988), Metodica Predării geologiei, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iaşi5. Ionescu M., Radu I. (1995), Didactica Moderna, Editura Dacia, Cluj.6. Landsheere G. (1975), Evaluarea continua a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti7. Nicola I. (2000), Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis.8. Stoica A. (coord.) (2001), Evaluarea curenta şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.9. Stoica A. (2003), Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.PROGRAMApentru discipline socio-umane: SociologieA. NOTA DE PREZENTAREPrezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Sociologie, şi care au absolvit facultăţi de profil.Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării şi realizării activităţilor didactice.Astfel, pornind de la o conceptie care operationalizeaza definirea şi evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:– cunoaşterea de către profesor a continuturilor fundamentale şi a principalelor tendinte în evoluţia disciplinei Sociologie, a didacticii generale şi a metodicii disciplinei;– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional;În consecinţa, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactica generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.Într-o formulare sintetică, aceste competente sunt:– cunoaşterea continuturilor ştiinţifice ale disciplinei, cunoştinţe de didactica generală şi metodica disciplinei;– cunoaşterea şi utilizarea competenţa a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;– capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltarilor curriculare intra- şi interdisciplinare;– capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competentelor dobândite de elevi;– capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârsta ale colectivului de elevi;– capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternica pe care ele o exercită asupra formării şi maturizarii personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze ca:– înţelege conceptele centrale şi metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;– are capacitatea de a crea experienţe de invatare semnificative pentru elev;– înţelege cum învaţă şi cum se dezvolta elevul şi poate să ofere oportunitati de invatare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;– înţelege ca elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de invatare;– înţelege procesele de integrare curriculara şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;– are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivatia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interactiunea socială pozitiva, motivatia intrinseca şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;– are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter-, pluri- şi transdisciplinare;– dezvolta cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interactiunea elevilor în activitatea de invatare;– planifica activitatea de predare-invatare pe baza obiectivelor şi competentelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluării;– înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;– evalueaza efectele optiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifica aceste acţiuni atunci când este necesar;– cauta în mod activ oportunitati pentru perfecţionarea sa profesională continua;– contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, cu familiile elevilor, cu organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în asa fel încât sa stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;– înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către cariera şi de a integra educaţia pentru cariera în activitatea didactica;– înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;– înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B.I. TEME DE DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII SOCIOLOGIEII. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Sociologie1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţa, competente generale, competente specifice. Elaborarea obiectivelor operationale;4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de invatare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-invatare-evaluare la disciplina Sociologie. Strategii şi modalităţi de integrare în lectie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare;2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-invatare-evaluare;3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;4. Mediul de instruire: mediul relational şi mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanta cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;5.1. Evaluarea, componenta fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;5.2. Metode de evaluare: traditionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.BIBLIOGRAFIE:1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculara "Om şi societate", – lucrare aparuta sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 20023. Cerghit I., Neacsu I., Panisoara I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iaşi, 2001.4. Creţu C., "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 1998.5. Creţu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iaşi, 1997.6. Cristea Sorin, "Dictionar de termeni pedagogici", E.D.P., Bucureşti, 1998.7. Cucos C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iaşi, 2000.8. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.9. Neacsu I., "Metode şi tehnici de invatare eficienta", Ed. Militară, Bucureşti, 1990.10. Nicola I., "Tratat de pedagogie şcolară", Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.11. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curenta şi examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.12. Stoica A., "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica", Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.13. Vlasceanu L. şi Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 1988.NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplina Sociologie şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.B.II. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIEI. SOCIOLOGIA CA ŞTIINŢA– Obiectul şi temele majore ale sociologiei;– Sociologia şi ştiinţele socio-umane;– Sociologia generală şi sociologiile de ramura;– Apariţia şi evoluţia sociologiei;– Apariţia şi evoluţia sociologiei româneşti.II. CERCETAREA SOCIOLOGICA A VIEŢII SOCIALE– Cunoaşterea la nivelul simtului comun şi cunoaşterea ştiinţifică a vieţii sociale;– Cercetări teoretice şi cercetări empirice în sociologie;– Etapele cercetării sociologice;– Metode şi tehnici de cercetare sociologica: observatia, experimentul, ancheta, analiza documentelor; monografia;– Analiza statistica a datelor: distributii de frecventa, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea, corelatia, procedee de esantionare.III. INDIVID ŞI SOCIETATE– Personalitatea socială;– Grupuri sociale;– Organizaţii sociale. Tipuri, structuri şi configuratii organizaţionale. Conflicte organizaţionale. Birocratia;– Comunităţi umane teritoriale: comunitatile rurale şi urbane.IV. SOCIALIZARE ŞI EDUCAŢIE– Procesul socializarii: mecanisme ale socializarii, tipuri de socializare, dezvoltarea morala a personalităţii prin socializare, agenţi şi instanţe socializante;– Educaţia: funcţiile şcolii, egalitatea de sansa şcolară, şcoala şi mobilitatea socială, sistemul de învăţământ în România, viitorul educaţiei;V. POPULAŢIE ŞI SOCIETATE. CALITATEA VIEŢII– Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nuptialitatea, divortialitatea;– Structura populaţiei pe varste şi sexe. Imbatranirea demografică;– Inegalitatile sociale. Saracia;– Problema poluarii mediului ambiant. Nivel de viaţa. Mod de viaţa. Stil de viaţa. Indicatori ai calităţii vieţii.VI. STRUCTURA, STRATIFICARE, MOBILITATE ŞI SCHIMBARE SOCIALĂ– Sistemul rol social – status social;– Stratificare socială;– Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migratia şi navetismul;– Conflicte sociale. Forme de acţiune colectivă. Schimbarea socială şi rezistenta la schimbare.VII. ANOMIE, DEVIANTA ŞI CONTROL SOCIAL– Fenomene anomice: explicaţii şi cauze. Corupţia. Sinuciderea. Delincventa. Fenomenul copiilor strazii;– Studiul comportamentului deviant. Devianta şi delict;– Ordine şi control social.VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ŞI VIATA PERSONALĂ– Conceptul de familie. Tipuri şi structuri familiale;– Alegerea partenerului conjugal;– Violenta în familie;– Alternative diadice maritale şi nonmaritale. Valorile familiale;– Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex.IX. CULTURA– Cultura şi civilizatie. Natura, specificul şi funcţiile culturii;– Diversitatea culturală. Forme de cultura: cultura populara, cultura de masa, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism.X. AUTORITATE ŞI PUTERE.– Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare.– Puterea politica;– Opinia publică şi democraţia pluralista. Persuasiune şi manipulare.– Comportamentul politic: socializarea politica, participare şi apatie politica, grupuri de interes şi grupuri de presiune;XI. APARTENENŢA ETNICĂ ŞI RASA– Conceptul de etnicitate. Conceptul de rasa;– Stereotipii şi prejudecati. Prejudecata şi discriminare. Minoritate şi discriminara;– Relaţii interetnice. Conflicte şi soluţii.XII. COMUNICAREA– Conceptul de comunicare. Formele comunicării;– Mass-media.NOTĂ: Pentru toate unităţile de conţinut menţionate mai sus, candidatul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice.BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE1. Boudon R. (coord.) – Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997.2. Buzarnescu St. – Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., Bucureşti, 1995.3. Costaforu X. (ed. ingrijita de Maria Voinea) – Cercetarea monografica a familiei, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2005.4. Chelcea S., Marginean I., Cauc I. – Cercetarea sociologica. Metode şi tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998.5. Durkheim E. – Regulile metodei sociologice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedica, Bucureşti, 1974.6. Giddens A. – Sociologie, Ed. All – Central European University Press, Bucureşti, 2000.7. Ilut P. – Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.8. Mihailescu I., – Sociologie generală. Concepte fundamentale şi studii de caz, Ed. Polirom, Iaşi, 2005.9. Mihu A. – Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.10. Mills W. – Imaginatia sociologica, Bucureşti, Ed. Politica, 1975 sau editiile ulterioare.11. Mitrofan I., Mitrofan N. – Familia de la A … la Z, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.12. Rotariu T., "Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice", Ed. Polirom, Iaşi, 2005.13. Rotariu T., Ilut P. – Ancheta sociologica şi sondajul de opinie. Teorie şi practica, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.14. Rotariu T. şi Iliut P. (coord.) – Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996.15. Sandu D. – Sociologia tranzitiei. Valori şi tipuri sociale în România, Ed. Satff, Bucureşti, 1996.16. Stahl H.H. – Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., Bucureşti, 2001.17. Stanciulescu E., "Teorii sociologice ale educaţiei", Ed. Polirom, Iaşi, 1996.18. Vlasceanu L. – Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedica Bucureşti, 1986.19. Weber M. – Etica protestanta şi spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.20. Zamfir C. şi Vlasceanu L. (coord.) – Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 1993.21. *** Dictionar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.PROGRAMApentru discipline socio-umane: PsihologieA. NOTA DE PREZENTAREPrezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Psihologie şi care au absolvit facultăţi de profil.Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării şi realizării activităţilor didactice.Astfel, plecand de la o conceptie care operationalizeaza definirea şi evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:– cunoaşterea de către profesor a continuturilor fundamentale şi a principalelor tendinte în evoluţia disciplinei Psihologie, a didacticii generale şi a metodicii acestei discipline;– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional;În consecinţa, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactica generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.Într-o formulare sintetică, aceste competente sunt:– cunoaşterea continuturilor ştiinţifice ale disciplinei, cunoştinţe de didactica generală şi metodica disciplinei;– cunoaşterea şi utilizarea competenţa a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;– capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltarilor curriculare intra- şi interdisciplinare;– capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competentelor dobândite de elevi;– capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârsta ale colectivului de elevi;– capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternica pe care ele o exercită asupra formării şi maturizarii personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze ca:– înţelege conceptele centrale şi metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;– are capacitatea de a crea experienţe de invatare semnificative pentru elev;– înţelege cum învaţă şi cum se dezvolta elevul şi poate să ofere oportunitati de invatare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;– înţelege ca elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de invatare;– înţelege procesele de integrare curriculara şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;– are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivatia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interactiunea socială pozitiva, motivatia intrinseca şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;– are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter-, pluri- şi transdisciplinare;– dezvolta cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interactiunea elevilor în activitatea de invatare;– planifica activitatea de predare-invatare pe baza obiectivelor şi competentelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluării;– înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;– evalueaza efectele optiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifica aceste acţiuni atunci când este necesar;– cauta în mod activ oportunitati pentru perfecţionarea sa profesională continua;– contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în asa fel încât sa stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;– înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către cariera şi de a integra educaţia pentru cariera în activitatea didactica;– înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;– înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B.I. TEME DE DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII PSIHOLOGIEII. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Psihologie1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţa, competente generale, competente specifice. Elaborarea obiectivelor operationale;4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de invatare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-invatare-evaluare la disciplina Psihologie. Strategii şi modalităţi de integrare în lectie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare;2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-invatare-evaluare;3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;4. Mediul de instruire: mediul relational şi mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanta cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;5.1. Evaluarea, componenta fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;5.2. Metode de evaluare: traditionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.BIBLIOGRAFIE:1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculara "Om şi societate", – lucrare aparuta sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002.3. Cerghit I., Neacsu I., Panisoara I.O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iaşi, 2001.4. Creţu C., "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 1998.5. Creţu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iaşi, 1997.6. Cristea Sorin, "Dictionar de termeni pedagogici", E.D.P., Bucureşti, 1998.7. Cucos C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iaşi, 2000.8. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.9. Neacsu I., "Metode şi tehnici de invatare eficienta", Ed. Militară, Bucureşti, 1990.10. Nicola I., "Tratat de pedagogie şcolară", Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.11. Salavastru D., "Didactica psihologică. Perspective teoretice şi metodice", Editura Polirom, Iaşi, 1999.12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curenta şi examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.13. Stoica A., "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica", Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.14. Vlasceanu L. şi Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 1988.NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplina Psihologie şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.B.II. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE PSIHOLOGIEI. EVOLUŢIA PSIHOLOGIEI CA ŞTIINŢA– Apariţia şi evoluţia psihologiei ca ştiinţa; orientări şi şcoli psihologice– Psihologia contemporana şi locul ei în sistemul stiintelorII. OBIECTUL PSIHOLOGIEI– Noţiunea de psihic– Natura psihicului– Caracteristicile fenomenelor psihiceIII. IPOSTAZELE PSIHICULUI– Constient– Subconstient– Inconstient– Relaţiile dintre ipostazele psihiculuiIV. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVEMecanismele cognitive senzoriale– Senzatii– Perceptii– ReprezentariMecanismele cognitive logic-rationale– Gandirea– Memoria– ImaginatiaV. MECANISMELE STIMULATOR-ENERGIZANTE– Motivatia– AfectivitateaVI. MECANISMELE REGLARII PSIHICE– Limbajul– Atenţia– VoinţaVII. PERSONALITATEA – STRUCTURA INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICEDelimitari conceptuale: individ; Persoana; PersonalitateDimensiunile personalităţii:– Dinamico-energetice– Instrumental-operationale– Reglativ-productive– Transformativ-creative– Relational-valoriceStructura personalităţiiPersonalitatea şi relaţiile interpersonaleVIII. CONDUITA PSIHOSOCIALA– Imaginea de sine şi perceptia socială a imaginii de sine– Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii– Comportamente pro şi antisociale– Atitudinile sociale şi evoluţia lorBIBLIOGRAFIE LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE1. Allport, G.W. – "Structura şi dezvoltarea personalităţii", Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica, 19812. Cosmovici, A. – "Psihologie generală", Iaşi, Editura Polirom, 19963. Cosmovici, A., Iacob L. (coord.) – "Psihologie şcolară", Iaşi, Editura Polirom, 19984. Doise, W. şi Mugny, G. – "Psihologie socială şi dezvoltare cognitiva", Iaşi, Editura Polirom,19985. Doron, R. şi Parot, F. – "Dictionar de psihologie", Bucureşti, Editura Humanitas, 19996. Freud, S. – "Introducere în psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihopatologia vieţii cotidiene", Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica, 19927. Goleman, D. – "Inteligenta emotionala", Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 20018. Golu, P. – "Invatare şi dezvoltare", Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica, 19859. Hilgard, E.R. şi Bower, G.H. – "Teorii ale învăţării", Bucureşti, E.D.P., 197410. Jung, C. – "Tipuri psihologice", Bucureşti, Ed. Humanitas, 199711. Miclea, M. – "Psihologie cognitiva", Iaşi, Editura Polirom, 199912. Milcu, M. – "Psihologia relaţiilor interpersonale. Competiţie şi conflict", Iaşi, Editura Polirom, 200513. Mitrofan, N. – "Aptitudinea pedagogica", Editura Academiei, Bucureşti, 198814. Moscovici, S. (coord.) – "Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt", Iaşi, Editura Polirom, 1998.15. Neculau, A. – "Manual de psihologie socială", Iaşi, Editura Polirom, 200516. Piaget, J. "Psihologia inteligentei", Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 199817. Radu, I., Drutu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. – "Introducere în psihologia contemporana", Cluj-Napoca, Editura Sincron, 199118. Sillamy, N. – "Dictionar de psihologie, Larousse", Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 199619. Schiopu, U. şi Verza, E. – "Psihologia varstelor. Ciclurile vieţii", Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica, 1981 şi editiile ulterioare20. Zlate, M. – "Fundamentele psihologiei", Bucureşti, Editura Pro-Humanitas, 200021. Zlate, M. – "Introducere în Psihologie", Editia a III-a, Iaşi, Editura Polirom, 2000PROGRAMApentru discipline socio-umane: Filosofie şi logica şi argumentareA. NOTA DE PREZENTAREPrezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplinele Filosofie şi Logica şi argumentare, şi care au absolvit facultăţi de profil.Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării şi realizării activităţilor didactice.Astfel, plecand de la o conceptie care operationalizeaza definirea şi evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:– cunoaşterea de către profesor a continuturilor fundamentale şi a principalelor tendinte în evoluţia disciplinelor Filosofie şi Logica şi argumentare, a didacticii generale şi a metodicii celor două discipline;– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional;În consecinţa, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactica generală şi cele ale metodicii disciplinelor, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.Într-o formulare sintetică, aceste competente sunt:– cunoaşterea continuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de didactica generală şi metodica disciplinelor;– cunoaşterea şi utilizarea competenţa a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;– capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltarilor curriculare intra- şi interdisciplinare;– capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competentelor dobândite de elevi;– capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârsta ale colectivului de elevi;– capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternica pe care ele o exercită asupra formării şi maturizarii personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze ca:– înţelege conceptele centrale şi metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;– are capacitatea de a crea experienţe de invatare semnificative pentru elev;– înţelege cum învaţă şi cum se dezvolta elevul şi poate să ofere oportunitati de invatare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;– înţelege ca elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de invatare;– înţelege procesele de integrare curriculara şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;– are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivatia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interactiunea socială pozitiva, motivatia intrinseca şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;– are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter-, pluri- şi transdisciplinare;– dezvolta cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interactiunea elevilor în activitatea de invatare;– planifica activitatea de predare-invatare pe baza obiectivelor şi competentelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluării;– înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;– evalueaza efectele optiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifica aceste acţiuni atunci când este necesar;– cauta în mod activ oportunitati pentru perfecţionarea sa profesională continua;– contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în asa fel încât sa stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;– înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către cariera şi de a integra educaţia pentru cariera în activitatea didactica;– înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;– înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B.I. TEME DE DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII FILOSOFIEI ŞI LOGICII ŞI ARGUMENTARIII. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele Filosofie şi Logica şi argumentare1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţa, competente generale, competente specifice. Elaborarea obiectivelor operationale;4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de invatare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-invatare-evaluare la disciplinele Filosofie şi Logica şi argumentare. Strategii şi modalităţi de integrare în lectie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare;2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-invatare-evaluare;3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;4. Mediul de instruire: mediul relational şi mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanta cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;5.1. Evaluarea, componenta fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;5.2. Metode de evaluare: traditionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.BIBLIOGRAFIE:1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculara "Om şi societate", lucrare aparuta sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002.3. Cazacu A., "Didactica filosofiei", Ed. Fundaţiei României de Maine, Bucureşti, 2003.4. Cerghit I., Neacsu I., Panisoara I.O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iaşi, 2001.5. Creţu C., "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 1998.6. Creţu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iaşi, 1997.7. Cristea Sorin, "Dictionar de termeni pedagogici", E.D.P., Bucureşti, 1998.8. Cucos C., "Pedagogie generata", Ed. Polirom, Iaşi, 2000.9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.10. Neacsu I., "Metode şi tehnici de invatare eficienta", Ed, Militară, Bucureşti, 1990.11. Nicola I., "Tratat de pedagogie şcolară", Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curenta şi examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.13. Stoica A., "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica", Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.14. Vlasceanu L. şi Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 1988.NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele Filosofie şi Logica şi argumentare şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.B.II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ŞI LOGICA ŞI ARGUMENTAREI. METAFILOSOFIE1. Conceptul de filosofie, specificul demersului filosofic şi domeniile reflectiei filosofice.2. Stiluri şi tipuri de filosofare, argumente şi metode filosofice.3. Filosofie şi ştiinţa, filosofie şi arta, filosofie şi religie.II. ONTOLOGIEA. Ce este ontologia?1. Discursul ontologic şi modalităţile lui de justificare în filosofia şi ştiinţa contemporana.2. Existenta şi devenire.B. Spaţiul şi timpul.1. Evoluţia istorica a reprezentarilor despre spaţiu şi timp.2. Unitate şi diversitate în înţelegerea spaţiului şi timpului.3. Abordari filosofice actuale ale spaţiului şi timpului.C. Ordinea.1. Determinismul ca principiu al filosofiei şi ştiinţei.2. Ordine şi dezordine în structurarea universului.D. Dumnezeu.1. Conceptul filosofic de Dumnezeu.2. Experienta şi posibilitatea cunoaşterii lui Dumnezeu.3. Laic şi religios în morala.III. ANTROPOLOGIE FILOSOFICA1. Ce este omul? Condiţia umană.2. Concepţii asupra naturii umane.3. Tipuri istorice de umanism.4. Problema sensului vieţii.IV. CUNOAŞTERE ŞI ADEVĂR1. Conceptul de cunoaştere; modalităţi fundamentale ale cunoaşterii.2. Analitic şi sintetic, a priori şi a posteriori, constructiv şi reflexiv în cunoaştere.3. Conceptul de adevăr; felurile adevărului.4. Surse, criterii şi teorii ale adevărului.5. Eroare şi progres în cunoaştere.6. Limbaj şi cunoaştere.V. POLITICA.1. Teorii politice moderne şi contemporane. Drepturile omului.2. Putere şi legitimitate.VI. LIBERTATEA.1. Libertatea şi autoritatea supranaturala; liberul arbitru.2. Libertatea şi constrangerile naturale.3. Libertatea ca problema antropologica.4. Libertatea ca problema social-politica.VII. ETICA.1. Teorii morale.2. Probleme de etica aplicată.3. Ce este dreptatea? Dreptate şi nedreptate.4. Tipuri de dreptate.5. Egalitate şi dreptate.6. Fericirea ca problema filosofica.VIII. OBIECTUL LOGICII1. Definirea logicii2. Importanţa studierii logicii pentru cunoaştere, comunicare şi argumentareIX. ARGUMENTAREA1. Ce este argumentarea?2. Structura argumentariiX. ANALIZA LOGICA A ARGUMENTELOR1. Propozitii:– definire– tipuri de propozitii (după conţinut şi structura)– raporturi între propozitii2. Termenii:– definire– caracterizare generală– raporturi între termeniXI. RATIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE– definire şi caracterizare generală a principalelor tipuri de rationamente1. Deductive:– argumente/rationamente cu propozitii compuse– inferente imediate cu propozitii categorice– silogismul– demonstratia2. Nedeductive:– analogia– inductiaXII. DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA1. Caracterizare generală2. Tipuri de definiţii3. Forme de clasificare4. Corectitudine în definire şi clasificareXIII. EVALUAREA ARGUMENTELOR1. Validitatea argumentelor2. Erori de argumentareXIV. ARGUMENTARE ŞI CONTRAARGUMENTARE1. Critica argumentelor2. Argumente şi contraargumente în conversatie, dezbatere, discurs public, eseu şi în mass-media3. Persuasiune şi manipulareBIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE1. Aristotel, "Etica nicomahica", Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedica, Bucureşti, 19882. Aristotel, "Politica", Ed. Antet, Bucureşti, 19963. Thoma D'Aquino, "Opere", Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 20004. Lucian Blaga, "Trilogia cunoaşterii", Ed. Minerva, Bucureşti, 19835. Rene Descartes, "Discurs asupra metodei", Ed. Academiei, Bucureşti, 19906. Anton Dumitriu, "Istoria logicii", editia a III-a, Ed. Tehnica, Bucureşti7. Mircea Eliade, "Sacrul şi profanul", Ed. Humanitas, Bucureşti, 19918. Gheorghe Enescu, "Tratat de logica", Ed. Lider, Bucureşti, 19979. Friederich von Hayek, "Drumul spre servitute", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199310. Martin Heidegger, "Repere pe drumul gandirii", Ed. Politica, Bucureşti, 198811. Immanuel Kant, "Prolegomene", Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedica, Bucureşti, 198712. John Locke, "Eseu asupra intelectului omenesc", Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196113. Andrei Marga, "Introducere în metodologia şi argumentarea filosofica", Ed Dacia, Cluj-Napoca, 199214. John Stuart Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, Bucureşti, 200115. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, Bucureşti, 199516. Jacques Monod, "Hazard şi necesitate", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199117. Friederich Nietzsche, "Dincolo de bine şi de rau", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199218. Platon, "Republica", în Opere, vol. V, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedica, Bucureşti, 198619. Karl Popper, "Societatea deschisă şi dusmanii ei", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199020. Jean Jaques Rousseau, "Discurs asupra inegalitatii dintre oameni", Ed. Antet, Bucureşti, 200121. Bertrand Russell, "Problemele filosofiei", Ed. All, Bucureşti, 199522. Jean Paul Sartre, "Existentialismul este un umanism", Ed. George Cosbuc, 199423. Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logica generală", E.D.P., Bucureşti, 199124. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199325. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui şi în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iaşi, 200526. *** Declaraţia Universala a Drepturilor OmuluiPROGRAMApentru discipline socio-umane: Economie şi Educaţie antreprenorialaA. NOTA DE PREZENTAREPrezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenoriala şi care au absolvit facultăţi de profil.Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării şi realizării activităţilor didactice.Astfel, plecand de la o conceptie care operationalizeaza definirea şi evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:– cunoaşterea de către profesor a continuturilor fundamentale şi a principalelor tendinte în evoluţia disciplinelor Economie şi Educaţie antreprenoriala, a didacticii generale şi a metodicii celor două discipline;– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.În consecinţa, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactica generală şi cele ale metodicii disciplinelor, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.Într-o formulare sintetică, aceste competente sunt:– cunoaşterea continuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de didactica generală şi metodica disciplinelor;– cunoaşterea şi utilizarea competenţa a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;– capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltarilor curriculare intra- şi interdisciplinare;– capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competentelor dobândite de elevi;– capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârsta ale colectivului de elevi;– capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternica pe care ele o exercită asupra formării şi maturizarii personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze ca:– înţelege conceptele centrale şi metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;– are capacitatea de a crea experienţe de invatare semnificative pentru elev;– înţelege cum învaţă şi cum se dezvolta elevul şi poate să ofere oportunitati de invatare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;– înţelege ca elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de invatare;– înţelege procesele de integrare curriculara şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;– are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivatia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interactiunea socială pozitiva, motivatia intrinseca şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;– are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter-, pluri- şi transdisciplinare;– dezvolta cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interactiunea elevilor în activitatea de invatare;– planifica activitatea de predare-invatare pe baza obiectivelor şi competentelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluării;– înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;– evalueaza efectele optiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifica aceste acţiuni atunci când este necesar;– cauta în mod activ oportunitati pentru perfecţionarea sa profesională continua;– contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în asa fel încât sa stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;– înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către cariera şi de a integra educaţia pentru cariera în activitatea didactica;– înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;– înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B.I. TEME DE DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII ECONOMIEI ŞI EDUCAŢIEI ANTREPRENORIALEI. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenoriala1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţa, competente generale, competente specifice. Elaborarea obiectivelor operationale;4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de invatare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-invatare-evaluare la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenoriala. Strategii şi modalităţi de integrare în lectie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare;2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-invatare-evaluare;3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;4. Mediul de instruire mediul relational şi mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanta cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;5.1. Evaluarea, componenta fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;5.2. Metode de evaluare: traditionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.BIBLIOGRAFIE:1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculara "Om şi societate", lucrare aparuta sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print. Bucureşti, 2002.3. Cerghit I., Neacsu I., Panisoara I.O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iaşi, 2001.4. Creţu C., "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 1998.5. Creţu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iaşi, 1997.6. Cristea Sorin, "Dictionar de termeni pedagogici", E.D.P., Bucureşti, 1998.7. Cucos C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iaşi, 2000.8. Druta M.E., "Didactica disciplinelor economice. Consideratii teoretice şi aplicaţii", Ed. ASE, Bucureşti, 2002.9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.10. Neacsu I., "Metode şi tehnici de invatare eficienta", Ed. Militară, Bucureşti, 1990.11. Nicola I., "Tratat de pedagogie şcolară", Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curenta şi examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.13. Stoica A., "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica", Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.14. Vlasceanu L. şi Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 1988.NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele Economie şi Educaţie antreprenoriala şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.B.II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE ANTREPRENORIALA1. SISTEME ECONOMICE1. Economia naturala – de schimb2. Economia de piaţa2. UNIVERSUL ECONOMIEI1. Tipuri de agenţi/unităţi economice2. Circuitul economic3. CONSUMATORUL1. Nevoi, resurse, rationalitate economică2. Utilitatea economică3. Costul de oportunitate şi alegerea consumatorului raţional4. Dinamica echilibrului consumatorului4. CEREREA1. Formarea cererii pe piaţa2. Legea cererii3. Elasticitatea cererii şi factorii care influenţează dinamica cererii5. PRODUCĂTORUL1. Factorii de producţie. Funcţia de producţie2. Combinarea factorilor de producţie şi costul producţiei3. Productivitatea, rentabilitatea şi eficienta economică4. Comportamentul producătorului5. Profitul6. OFERTA1. Formarea ofertei pe piaţa2. Legea ofertei3. Elasticitatea ofertei şi factorii care influenţează dinamica ofertei7. PIATA1. Caracteristicile generale ale pieţei2. Raportul cerere-oferta-preţ; preţul de echilibru3. Piaţa bunurilor şi serviciilor4. Piaţa forţei de muncă. Salariul5. Piaţa monetara (bancară). Dobânda6. Piaţa financiară (a capitalului)7. Piaţa valutară8. CONCURENTA1. Rolul concurentei în funcţionarea economiei de piaţa; conţinutul şi funcţiile concurentei2. Concurenta perfecta3. Concurenta imperfecta şi formele ei4. Strategii concurentiale9. VENIT, CONSUM, INVESTIŢII1. Venitul şi consumul2. Economiile şi investiţiile; eficienta economică a investiţiilor3. Măsurarea rezultatelor macroeconomice; indicatorii macroeconomici sintetici10. ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL ECONOMIC1. Modele ale echilibrului economic2. Dezechilibre economice: somajul şi inflatia11. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ1. Teorii ale creşterii economice; creştere şi dezvoltare economică2. Factorii şi tipurile de creştere economică3. Fluctuatii şi cicluri economice4. Creşterea economică: beneficii şi costuri5. Dezvoltare şi subdezvoltare economică12. POLITICI ECONOMICE1. Statul în economia de piaţa2. Politici economice: tipuri, conţinut, scop, instrumente de realizare3. Planificare şi programare economică13. ECONOMIA MONDIALĂ1. Piaţa mondială şi formele ei2. Integrarea economică3. Globalizarea4. Probleme ale economiei mondiale14. INIŢIEREA ŞI DERULAREA ACŢIUNII ANTREPRENORIALE1. Condiţii legislative în acţiunile antreprenoriale2. Planul de afaceri: structura şi fundamentare3. Realizarea, dezvoltarea şi diversificarea afacerii15. COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI1. Tipuri de comportament în afaceri2. Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului3. Răspunderea în afaceri16. REUSITA ÎN AFACERI1. Modele de reusita în afaceri2. General şi particular în realizarea unei afaceri reusiteBIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE1. Anvers Denis, "Economia mondială", Ed. Humanitas, Bucureşti, 19912. Becker Gary S., "Comportamentul uman, o abordare economică", Editura All, Bucureşti, 19943. Ciobanu Ioan, Ciulu Ruxandra, "Strategiile competitive ale firmei", Ed. Polirom, Iaşi, 20054. Didier Michel, "Economia: Regulile jocului", Ed. Humanitas, Bucureşti, 19985. Dobrota Nita (coord.), "Dictionar de economie", Ed. Economică, Bucureşti, 20026. Dobrota Nita (coord.), "Economie" – Manual ASE, Editura Economică, Bucureşti, 20017. Druta Florin, "Motivatia economică", Ed. Economică, Bucureşti, 19998. Durand M., "Bursa", Editura Humanitas, Bucureşti, 19929. Friedman Milton, "Capitalism şi libertate", Editura Enciclopedica, Bucureşti, 199510. Frois Gilbert Abraham, "Economia Politica", Editura Humanitas, Bucureşti, 199411. Galbraith John Kenneth, "Societatea perfecta", Ed. Eurosong amp; Book, Bucureşti, 199712. Heyne Paul, "Modul economic de gandire", Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 199113. Huidumac Catalin, Rogojanu Angela, "Introducere în studiul economiei de piaţa", Ed. All, Bucureşti, 199814. Ignat I., "Uniunea Economică şi Monetara Europeană", Editura Symposion, Iaşi, 199415. Keynes J.M., "Teoria generală a folosirii mainii de lucru, a dobânzii şi a banilor", Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197016. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluţie globală", Ed. Tehnica, Bucureşti, 199317. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcana globalizarii", Ed. Economică, Bucureşti, 199918. Rugina A.N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi şi vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, Bucureşti, 199319. Rujan O., "Teorii şi modele privind relaţiile economice internaţionale", Ed. All, Bucureşti, 199420. Suta-Selejan Sultana, "Doctrine şi curente în gandirea economică moderna şi contemporana", Ed. All, Bucureşti, 199421. *** "Economia politica" (Economics), Editura Economică, Bucureşti, 1994PROGRAMApentru discipline socio-umane: Cultura civicăA. NOTA DE PREZENTAREPrezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Cultura civică, şi care au absolvit facultăţi de profil.Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării şi realizării activităţilor didactice.Astfel, plecand de la o conceptie care operationalizeaza definirea şi evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:– cunoaşterea de către profesor a continuturilor fundamentale şi a principalelor tendinte în evoluţia disciplinei Cultura civică, a didacticii generale şi a metodicii disciplinei;– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional;În consecinţa, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactica generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.Într-o formulare sintetică, aceste competente sunt:– cunoaşterea continuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de didactica generală şi metodica disciplinelor;– cunoaşterea şi utilizarea competenţa a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;– capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltarilor curriculare intra- şi interdisciplinare;– capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competentelor dobândite de elevi;– capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârsta ale colectivului de elevi;– capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternica pe care ele o exercită asupra formării şi maturizarii personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze ca:– înţelege conceptele centrale şi metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;– are capacitatea de a crea experienţe de invatare semnificative pentru elev;– înţelege cum învaţă şi cum se dezvolta elevul şi poate să ofere oportunitati de invatare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;– înţelege ca elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de invatare;– înţelege procesele de integrare curriculara şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;– are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivatia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interactiunea socială pozitiva, motivatia intrinseca şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;– are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter-, pluri- şi transdisciplinare;– dezvolta cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interactiunea elevilor în activitatea de invatare;– planifica activitatea de predare-invatare pe baza obiectivelor şi competentelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluării;– înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;– evalueaza efectele optiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifica aceste acţiuni atunci când este necesar;– cauta în mod activ oportunitati pentru perfecţionarea sa profesională continua;– contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în asa fel încât sa stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;– înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către cariera şi de a integra educaţia pentru cariera în activitatea didactica;– înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;– înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B.I. TEME DE DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII CULTURII CIVICEI. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Cultura civică1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţa, competente generale, competente specifice. Elaborarea obiectivelor operationale;4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de invatare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-invatare-evaluare la disciplina Cultura civică. Strategii şi modalităţi de integrare în lectie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare;2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-invatare-evaluare;3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;4. Mediul de instruire: mediul relational şi mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanta cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;5.1. Evaluarea, componenta fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;5.2. Metode de evaluare: traditionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.BIBLIOGRAFIE:1. *** Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, lucrare aparuta sub coordonarea SNEE, Ed. Sigma, Bucureşti, 2004.2. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.3. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru Educaţie civică şi Cultura civică, lucrare aparuta sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 20024. Cerghit I., Neacsu I., Panisoara I.O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iaşi, 2001.5. Creţu C., "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 1998.6. Creţu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iaşi, 1997.7. Cristea Sorin, "Dictionar de termeni pedagogici", E.D.P., Bucureşti, 1998.8. Cucos C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iaşi, 2000.9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.10. Neacsu I., "Metode şi tehnici de invatare eficienta", Ed. Militară, Bucureşti, 1990.11. Nicola I., "Tratat de pedagogie şcolară", Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curenta şi examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.13. Stoica A., "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practica", Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.14. Vlasceanu L. şi Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 1988.NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplina Cultura civică (toţi anii de studiu), manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul şi ghidurile metodice care însoţesc manualele de Cultura civică.B.II. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURA CIVICĂI. INDIVID ŞI SOCIETATE1. Persoana: unicitatea şi demnitatea omului2. Omul – fiinta socială:a) Grupurile: caracteristici, tipuri … b) Atitudini şi relaţii interpersonale în grup/între grupuri … c) Familia ca grup social: distribuirea rolurilor în familie; familia contemporana … d) Comunitatea locală, naţionala şi internationala: … – comunitatea locală; raportul stat-comunitate locală– naţiunea; cetăţenia– comunitatea internationala; integrarea europeană.II. AUTORITATEA1. Teorii despre stat2. Exercitarea puterii în stat. Forme de guvernare şi regimuri politice: regimuri democratice, autoritare şi totalitare3. Raporturi între cetăţeni şi autorităţi4. Statele moderne şi constitutionalismul5. Constitutiile epocii moderne; exemple reprezentativeIII. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA1. Istoricul constitutionalismului în România2. Constituţia Românieia) Elaborarea Constituţiei României … b) Structura Constituţiei şi mecanismele constituţionale … c) Valori şi principii constituţionale … d) Revizuirea Constituţiei … e) Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor … 3. Instituţii şi practici democraticea) Statul democratic şi principiul separarii puterilor … b) Autorităţile statului român: … – autoritatea legislativă; legile– executivul; administraţia centrala şi locală– autoritatea judecătorească; aplicarea legilor– preşedinţia republiciic) Partide politice şi organizaţii cetăţeneşti … IV. RAPORTUL CETĂŢEAN-STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICA1. Mass-media şi opinia publicăa) Mass-media: definiţie, clasificari, funcţii … b) Opinia publică; rolul mediilor în formarea opiniei publice … c) Libertatea presei; libertate şi responsabilitate în producerea, transmiterea şi receptarea mesajului propagat prin mass-media; prejudecati şi stereotipuri … 2. Cetăţenia şi practicile democraticea) Societatea civilă şi initiativele cetăţeneşti (iniţiative în comunitatile locale, iniţiative legislative etc.) … b) Dreptul de asociere … c) Alegerile şi votul … d) Participarea la luarea deciziei publice şi la controlul aplicării acesteia în contextul democraţiei reprezentative şi al formelor de manifestare a democraţiei directe. … V. LIBERTATEA ŞI RESPONSABILITATEA1. Distincţia între libertatea personală, politica şi cea economică2. Libertate pozitiva şi libertate negativa; libertăţile publice3. Limite ale libertăţii; privarea de libertate.4. Participarea cetateneasca şi responsabilitateaVI. DREPTATEA ŞI EGALITATEA1. Tipuri de dreptate2. Justiţia ca instituţie de apărare a dreptatii3. Dreptatea, egalitatea şi inegalitatea; tipuri de egalitate4. Egalitatea sanselor şi egalitatea în faţa legiiVII. PROPRIETATEA1. Formele proprietăţii şi evoluţia lor2. Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar3. Proprietatea privată şi economia de piaţa4. Economia de piaţa şi democraţia în RomâniaVIII. IDENTITATE NAŢIONALA ŞI EUROPEANĂ1. Identitate naţionala şi patriotism; sentimentul naţional, constiinta naţionala2. Complexitatea identităţii personale în prezent: identităţi multiple3. Alterări ale patriotismului: xenofobia, sovinismul, demagogia4. Integrarea Euro-atlantica. Relaţiile României cu Uniunea Europeană şi NATOIX. ETICA ŞI CIVISM1. Omul-fiinta morala2. Valori, norme şi obligaţii moral-civice3. Atitudini şi comportamente moral-civice4. Dileme morale şi responsabilitate moral-civicăX. DREPTURILE OMULUI ŞI DREPTURILE COPILULUI1. Declaraţia Universala a Drepturilor Omului:– istoric– tipuri de drepturi– drepturile fundamentale ale omului şi responsabilităţile asociate2. Promovarea şi respectarea drepturilor omului3. Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului:– istoric– principii generale ate convenţiei– drepturile fundamentale ale copilului şi responsabilităţile asociate4. Promovarea şi respectarea drepturilor copiluluiBIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE1. *** Constituţia României2. *** Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului3. *** Declaraţia Universala a Drepturilor Omului4. *** Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei României, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 20035. Ioan Muraru, Simina Tanasescu, "Drept constituţional şi instituţii politice", Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 20016. Gabriel Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", Ed. Du Style, Bucureşti, 19967. Raymond Aron, "Democratie şi totalitarism", Ed. All, Bucureşti, 20018. Robert Dahl, "Poliarhiile", Ed. Du Style, Bucureşti, 19989. Adrian Paul Iliescu, Emanuel-Mihail Socaciu, "Fundamentele gandirii politice moderne. Antologie comentata", Ed. Polirom, Iaşi, 199910. Jakub Karpinski, "ABC-ul democraţiei", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199311. Arend Lijphart, "Modele ale democraţiei", Ed. Polirom, Iaşi, 200012. Pierre Manent, "Originile politicii moderne", Ed. Nemira, Bucureşti, 200013. J. St. Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, Bucureşti, 200114. Adrian Miroiu, coord., "Teorii ale dreptatii", Ed. Alternative, Bucureşti, 199715. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, Bucureşti, 199516. Karl Popper, "Societatea deschisă şi dusmanii ei", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199017. J.J. Rousseau, "Discurs asupra inegalitatii dintre oameni", Ed. Antet, Bucureşti, 200118. Dominique Schnapper şi Christian Bachelier, "Ce este cetăţenia?", Ed. Polirom, Iaşi, 200119. George Voicu, "Pluripartidismul", Ed. All, Bucureşti, 199820. Mihai Coman, "Mass-media, mit şi ritual. O perspectiva antropologica", Ed. Polirom, Iaşi, 200521. Petru Ilut, "Valori, atitudini şi comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie", Ed. Polirom, Iaşi, 2005–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește