privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi a regulamentelor-cadru ale instituţiilor din subordine
În baza dispoziţiilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. +
Articolul 1Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2Se aprobă Regulamentul-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 3Se aprobă Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, prevăzut în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 4Se aprobă Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare, prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 5Serviciile de mediere şcolară funcţionează în baza reglementărilor legislaţiei în vigoare. +
Articolul 6Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală managementul resurselor umane, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. +
Articolul 7Prevederile prezentului ordin intră în vigoare după publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 8Odată cu intrarea în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.923/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 7 octombrie 2003, şi prevederile art. 88-96 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mircea MicleaBucureşti, 8 noiembrie 2005.Nr. 5.418. +
Anexa 1REGULAMENTde organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/almunicipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1(1) Se înfiinţează în fiecare judeţ centrul judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională, iar în municipiul Bucureşti se înfiinţează Centrul municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională. … (2) Centrele menţionate la alin. (1) sunt unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi coordonate de inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. … +
Articolul 2Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională reprezintă o nouă instituţie de învăţământ specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens. +
Articolul 3Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională oferă servicii specializate de mediere şcolară, coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, centrele şi cabinetele logopedice interşcolare, centrele judeţene şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică. +
Articolul 4Scopul activităţii centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională îl constituie asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în domeniile menţionate la art. 3. +
Articolul 5Obiectivele principale ale activităţii centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională sunt:– cuprinderea şi menţinerea în sistemul de învăţământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularităţile lor psihoindividuale şi sociale;– asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfăşurării educaţiei de calitate în funcţie de potenţialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr;– informarea şi consilierea cadrelor didactice în spiritul schimbării mentalităţii şi al îmbunătăţirii activităţii didactico-educative;– crearea condiţiilor de dezvoltare a personalităţii elevilor/tinerilor în vederea integrării acestora în viaţa şcolară, socială şi profesională;– implicarea părinţilor în activităţi specifice unei relaţii eficiente: şcoală-familie-comunitate, ca bază a adaptării şcolare şi integrării sociale a copiilor/tinerilor. +
Articolul 6Finanţarea centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională se asigură de la bugetele judeţelor/bugetele consiliilor locale ale municipiului Bucureşti, conform art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat. +
Articolul 7Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională se înfiinţează în cel mult 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin. +
Capitolul IIResponsabilităţile şi serviciile centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională +
Articolul 8Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională îndeplineşte următoarele funcţii:– de coordonare, realizare, monitorizare şi evaluare a serviciilor educaţionale din judeţ/municipiu;– de monitorizare a evoluţiilor beneficiarilor serviciilor educaţionale menţionate;– de informare şi documentare pentru toţi membrii comunităţii (cadre didactice, părinţi, copii, studenţi, autorităţi locale etc.);– de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum şi cu organizaţii şi asociaţii la nivel naţional şi internaţional. +
Articolul 9Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională dezvoltă următoarele servicii:– servicii de consiliere psihopedagogică şi orientare şcolară şi profesională, prin centrele judeţene şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică;– servicii de terapie a tulburărilor de limbaj, prin centrele şi cabinetele logopedice interşcolare;– servicii de sprijin pentru copiii cu cerinţe educative speciale, integraţi în unităţile de învăţământ de masă, prin centrele şcolare pentru educaţie incluzivă;– servicii de mediere şcolară, prin mediatorii şcolari;– servicii complexe de educaţie pentru copiii cu deficienţe, prin centrele şcolare pentru educaţie incluzivă;– servicii de informare şi consiliere pentru cadre didactice, copii, părinţi, alţi membri ai comunităţii;– servicii de orientare a formării iniţiale şi continue prin parteneriate cu instituţiile abilitate să ofere formare iniţială şi continuă;– servicii de terapii specifice, oferite prin centrele judeţene şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi prin centrele şcolare pentru educaţie incluzivă. +
Articolul 10Responsabilităţile centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională sunt următoarele:– coordonează, monitorizează şi evaluează metodologic şi ştiinţific serviciile educaţionale realizate de instituţiile de învăţământ preuniversitar enumerate la art. 3;– participă la formarea iniţială a cadrelor didactice prin asigurarea practicii pedagogice în unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiu;– participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare continuă şi colaborarea cu instituţiile acreditate în acest scop (Casa Corpului Didactic, instituţii de învăţământ superior, ONG-uri etc.);– informează şi consiliază cadrele didactice în domeniul educaţiei incluzive;– informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera;– realizează materiale şi mijloace de învăţământ cu valoare de suport metodico-ştiinţific pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar;– evaluează specialiştii care oferă servicii educaţionale din centrele de asistenţă psihopedagogică şi din centrele logopedice, precum şi mediatorii şcolari;– realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor;– semnează/aprobă documentele elaborate de profesioniştii din subordine;– gestionează cărţile de muncă ale personalului din subordine, cu excepţia personalului din centrele şcolare pentru educaţie incluzivă;– înfiinţează cabinete de resurse în şcolile de masă, pentru a oferi serviciile educaţionale direct beneficiarilor;– realizează studii şi cercetări privind: corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei forţei de muncă şi implementarea strategiilor moderne de predare-învăţare-evaluare în actul didactic;– facilitează relaţionarea unităţilor şi instituţiilor din învăţământul preuniversitar cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte şi programe;– coordonează şi certifică activităţile de voluntariat desfăşurate în cadrul Strategiei naţionale de acţiune comunitară. +
Articolul 11De serviciile centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională beneficiază:– copii, elevi, tineri;– părinţi sau aparţinători legali ai copiilor;– personalul angajat în unităţile de învăţământ sau în alte instituţii care acţionează în domeniul problematicii copiilor;– studenţi;– membri ai comunităţii locale. +
Articolul 12Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională poate organiza prestări de servicii de tipul celor precizate la art. 9 către terţi, pentru activităţile care se subscriu prezentului regulament, în baza unui contract de prestări servicii. +
Capitolul IIIResurse umane şi materiale +
Articolul 13(1) Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională are următoarea structură organizatorică: … – personal de conducere;– personal didactic auxiliar;– personal nedidactic.(2) Conducerea centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională este asigurată de directorul acestuia şi de un consiliu de administraţie format din coordonatorul centrului logopedic interşcolar, directorul centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică, coordonatorul mediatorilor şcolari, directorii adjuncţi ai centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă şi alţi membri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Directorul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională este preşedintele consiliului de administraţie. … +
Articolul 14(1) Statul de funcţii al centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională va cuprinde: … – un post didactic de profesor cu funcţia de director;– posturi didactice auxiliare: mediatori şcolari, asistent social, secretar, contabil, documentarist;– posturi nedidactice: îngrijitor, portar.(2) Numărul total de posturi/catedre din cadrul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională este cel aprobat de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti cu consultarea serviciilor specializate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. … (3) Personalul didactic şi didactic auxiliar al centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională va fi încadrat de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. … +
Articolul 15Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională va avea următoarea bază tehnico-materială:– birouri;– sală de festivităţi/conferinţe;– bibliotecă/centru de documentare metodico-ştiinţifică şi în domeniul legislaţiei şcolare, sală de lectură;– baza logistică necesară desfăşurării activităţilor de formare, precum şi de editare a unor materiale didactice;– săli multifuncţionale;– cel puţin două calculatoare conectate la reţeaua de Internet. +
Capitolul IVÎncadrarea, normarea şi salarizarea personalului +
Articolul 16Personalul didactic şi didactic auxiliar din centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 17(1) Funcţia de director se ocupă în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) şi ale art. 21 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. … (2) Metodologia privind ocuparea postului de director al centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională se include în Metodologia de ocupare a posturilor de conducere (de îndrumare şi control) din învăţământul preuniversitar, elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (3) Funcţia de director al centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională se ocupă numai de absolvenţi ai unităţilor de învăţământ de lungă durată, cu specializarea pedagogie, psihologie, psihopedagogie specială. … +
Articolul 18Încadrarea personalului didactic auxiliar se face pe bază de concurs, potrivit art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 19Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plata cu ora, fără a depăşi numărul de posturi/catedre aprobat anual. +
Articolul 20Personalul didactic auxiliar şi nedidactic îşi desfăşoară activitatea având norma de 8 ore pe zi. +
Capitolul VEvaluarea personalului +
Articolul 21Domeniile de competenţă ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic vor fi stipulate în fişele postului, însoţite de fişe de evaluare. În funcţie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal. +
Articolul 22Evaluarea anuală (an şcolar) a directorului centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională se face de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în baza unei fişe de post şi a unei fişe de evaluare specifice, elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. +
Capitolul VIDispoziţii finale +
Articolul 23În termen de 90 de zile de la aprobarea funcţionării, fiecare centru judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională îşi va elabora regulamentul de ordine interioară. +
Anexa 2REGULAMENTUL-CADRUde înfiinţare, organizare şi funcţionare acentrelor şcolare pentru educaţie incluzivă +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1(1) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă reprezintă cadrul instituţional de acţiune care asigură accesul la educaţie tuturor copiilor prin educaţie formală şi servicii educaţionale acordate copiilor cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi atât în învăţământul special, cât şi în învăţământul de masă, precum şi personalului care este implicat în educaţia acestora. … (2) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este o unitate de învăţământ cu personalitate juridică, din reţeaua şcolară, aflată sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 141, coroborate cu prevederile alin. (2) al art. 10 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. … (3) Activităţile specifice procesului de învăţământ din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se află sub îndrumarea şi coordonarea inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate şcolară din ţară. … (4) Serviciile educaţionale organizate şi desfăşurate de centrul şcolar pentru educaţie incluzivă sunt coordonate, monitorizate şi evaluate de centrul judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională, conform prevederilor anexei nr. 1. … +
Articolul 2Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă utilizează sediul, patrimoniul, logistica, însemnele, regimul juridic şi ştampila unităţii/instituţiei de învăţământ fondatoare. După transformarea unităţii/instituţiei de învăţământ în centru şcolar pentru educaţie incluzivă, însemnele şi ştampila vor purta antetul acestuia (CSEI). +
Articolul 3Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă desfăşoară activităţi de predare-învăţare-evaluare, normate în baza legislaţiei în vigoare, şi dezvoltă servicii educaţionale în domeniul educaţiei incluzive, de tipul: formare, informare, documentare, consiliere, proiecte şi programe etc. +
Articolul 4Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă colaborează cu: instituţii de învăţământ, instituţii conexe ale învăţământului preuniversitar, cu direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu autorităţile locale, cu agenţi economici, cu organizaţii neguvernamentale, cu reprezentanţi ai comunităţii locale, cu persoane fizice din ţară şi din străinătate care au preocupări în domeniul educaţiei. +
Articolul 5În centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se interzic activităţi de organizare şi propagandă politică, prozelitismul religios sau activităţi care încalcă normele generale de moralitate. +
Capitolul IIFuncţiile, atribuţiile şi serviciile centrului şcolar pentru educaţie incluzivă +
Articolul 6Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă îndeplineşte următoarele funcţii:– de intervenţie directă prin oferire de servicii psihopedagogice, psihologice şi de consiliere în domeniul educaţiei incluzive beneficiarilor direcţi: copii/elevi/tineri cu cerinţe educative speciale, părinţi, cadre didactice din şcolile de masă, membri ai comunităţii locale;– de informare, formare continuă/perfecţionare şi consiliere a personalului didactic în domeniul educaţiei incluzive;– de suport metodico-ştiinţific în domeniul educaţiei incluzive pentru cadrele didactice din şcolile de masă;– de învăţare, de pregătire pentru viaţa de adult. +
Articolul 7(1) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă are următoarele atribuţii: … – realizează depistarea precoce şi asigură intervenţia timpurie în cazul copiilor cu cerinţe educative speciale;– şcolarizează copii cu diverse grade şi tipuri de dizabilităţi;– realizează terapii specifice pentru copiii cu cerinţe educative speciale din învăţământul special şi din învăţământul de masă;– evaluează, diagnostichează şi urmăreşte evoluţia şcolară a copiilor cu cerinţe educative, prin intermediul comisiei interne de evaluare continuă, conform art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. Examinarea şi testarea psihologică sunt efectuate doar de către profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România, pe baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor şi avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;– realizează şi aplică planuri de servicii personalizate pentru fiecare copil evaluat;– realizează adaptări curriculare pentru copiii cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul obişnuit;– propune servicii de sprijin şi/sau terapii specifice, după caz;– asigură asistenţă psihoeducaţională copiilor cu cerinţe educative speciale, prin cadre didactice de sprijin/itinerante, terapeuţi, consilieri etc.;– de consiliere şi asistenţă psihopedagogică a cadrelor didactice care furnizează programe de educaţie remedială;– promovează învăţământul incluziv;– asigură asistenţă educaţională copiilor/elevilor nedeplasabili, prin formele de şcolarizare: la domiciliul elevului, cu frecvenţă redusă, cu scutire de frecvenţă, comasat etc.;– monitorizează evoluţia copiilor cu cerinţe educative speciale;– oferă asistenţă socială şi servicii în regim de semiinternat/centru de zi pentru copiii/elevii cu cerinţe speciale care solicită acest lucru;– informează şi consiliază familiile copiilor cu cerinţe educative speciale cu privire la problematica educaţiei copiilor lor;– participă, împreună cu centrul judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională, la activităţi de informare, formare, perfecţionare şi documentare a cadrelor didactice din învăţământul obişnuit şi special, care se ocupă de educaţia copiilor cu cerinţe educative speciale;– valorifică experienţa psihopedagogică pozitivă şi promovează ideile moderne privind educaţia specială prin publicaţii de specialitate periodice, prin cercetare aplicativă şi prin crearea de mijloace didactice;– asigură resursele umane şi materiale necesare realizării practicii pedagogice în domeniul educaţiei speciale;– desfăşoară activităţi de cercetare şi consultanţă metodico-ştiinţifică, sub coordonarea centrului judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională;– asigură propria dezvoltare instituţională, precum şi cea a centrului judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională, prin mijloacele legale disponibile (granturi, proiecte de finanţare, sponsorizări, donaţii, parteneriate etc.);– colaborează cu instituţiile care promovează alternativele educaţionale aprobate;– colaborează cu toate instituţiile din comunitatea locală implicate în problematica copiilor.(2) Atribuţiile personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic sunt derivate din atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi sunt stipulate în fişa postului. … +
Articolul 8Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă asigură servicii specializate în următoarele domenii:– educaţie specială şi specializată a copiilor cu deficienţe;– compensare prin terapii specifice pentru copii/elevi cu dificultăţi de învăţare, dificultăţi de dezvoltare, dificultăţi de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, deficienţe fizice şi neuromotorii, deficienţe senzoriale etc.;– evaluare psihopedagogică, diagnosticare, orientare şcolară şi profesională;– asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţile de învăţământ de masă;– informare şi consiliere pentru părinţi;– informare şi consiliere a cadrelor didactice;– cercetare psihopedagogică şi elaborare de studii de specialitate;– testare şi consiliere psihologică (realizate numai de către profesorii psihologi atestaţi de Colegiul Psihologilor din România). +
Articolul 9De serviciile centrului şcolar pentru educaţie incluzivă beneficiază:– copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani;– preşcolari şi şcolari din învăţământul special şi din cel de masă;– părinţi sau aparţinători legali ai copiilor;– personalul angajat în unităţile de învăţământ sau în alte instituţii care acţionează în domeniul educaţiei speciale a copiilor;– elevi/studenţi care efectuează module de practică pedagogică;– membri ai comunităţii locale. +
Capitolul IIIResurse umane şi materiale +
Articolul 10(1) Statul de funcţii al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă va cuprinde: … – posturi/catedre didactice, didactic auxiliare şi nedidactice, în conformitate cu planul de şcolarizare aprobat anual prin hotărâre a Guvernului;– posturi/catedre didactice, personal nedidactic şi auxiliar, în funcţie de necesarul de resurse umane cerut de asistenţa educaţională.(2) Numărul total de posturi/catedre nu poate să depăşească pe cel aprobat de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. … (3) În cadrul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă există posibilitatea redistribuirii posturilor/catedrelor în funcţie de conţinutul activităţii proiectate. … (4) Personalul didactic şi didactic auxiliar al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă va fi încadrat de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor art. 7 şi 8 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. … +
Articolul 11(1) Activitatea de predare-învăţare-evaluare din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se poate desfăşura în următoarele formaţiuni de studiu: … – grupe de copii pentru intervenţie timpurie;– grupe de preşcolari cu cerinţe educative speciale;– clase I-IV pentru elevi cu grade/tipuri diferite de deficienţe;– clase V-X pentru elevi cu grade/tipuri diferite de deficienţe;– grupe/clase I-X pentru elevi cu deficienţe asociate, severe, profunde;– clase de arte şi meserii pentru elevi/tineri cu deficienţe asociate, severe, profunde;– copii/elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţile de învăţământ de masă în grupe/clase sau care beneficiază de servicii de sprijin şi/sau de terapii specifice.(2) Prevederile alin. 1 ale prezentului articol nu se referă la situaţia în care centrul şcolar pentru educaţie incluzivă funcţionează într-o şcoală de masă. În această situaţie centrul şcolar pentru educaţie incluzivă îşi va axa cu prioritate activitatea pe serviciile de asistenţă educaţională, terapii specifice şi consiliere psihopedagogică. … +
Articolul 12Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă va beneficia de baza didactico-materială a unităţii de învăţământ în care s-a înfiinţat şi va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin zece dintre următoarele spaţii/utilităţi, cu obligaţia de a le realiza în totalitate în decurs de trei ani de la înfiinţarea centrului:– săli de clasă;– cabinete pentru terapii specifice şi consiliere;– cabinet pentru comisia internă de evaluare continuă;– sală de sport şi cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie;– laboratoare şi cabinete pentru învăţarea limbilor străine şi de informatică;– ateliere pentru activităţi practice sau de profesionalizare;– sală de festivităţi;– ludotecă;– bibliotecă/centru de documentare metodico-ştiinţifică şi în domeniul legislaţiei şcolare, care beneficiază şi de o sală de lectură;– baza logistică necesară desfăşurării activităţilor de formare şi de editare de materiale didactice;– sală de mese şi bloc alimentar;– spaţii de joacă special amenajate pentru copii. +
Capitolul IVStructura organizatorică +
Articolul 13Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se organizează şi funcţionează ca unitate de tip şcolar, în conformitate cu legislaţia actuală, respectiv Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special în vigoare etc. +
Articolul 14Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă are următoarea structură organizatorică:– personal de conducere;– personal didactic;– personal didactic auxiliar;– personal nedidactic. +
Articolul 15Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate beneficia de sprijin material şi financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, în condiţiile legii. +
Articolul 16Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate organiza prestări de servicii de tipul celor precizate la art. 15 către terţi, pentru activităţile care se subscriu prezentului regulament, în baza unui contract de prestări de servicii. +
Capitolul VÎncadrarea, normarea şi salarizarea personalului +
Articolul 17Statul de funcţiuni al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă va cuprinde:– personal de conducere (director, director-adjunct);– membrii comisiei interne de evaluare continuă;– posturi/catedre didactice de specialitate pentru activitatea de predare-învăţare-evaluare, care vor fi ocupate de: cadru didactic de sprijin/itinerant, profesor de psihopedagogie specială, profesor, institutor, învăţător, educatoare, învăţător/profesor-educator, profesor psihopedagog, profesor consilier, profesor psiholog şcolar, kinetoterapeut, maistru-instructor etc.;– asistent social;– bibliotecar – gestionar al centrului şcolar de resurse şi de asistenţă educaţională şi al bazei didactico-materiale din unitate. +
Articolul 18(1) În cadrul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi pentru activităţi specifice se poate constitui din mai multe componente: … – post de educatoare, învăţător, institutor, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. a) şi b) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare;– catedră de profesor, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. c) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare;– post de învăţător, institutor în învăţământul special, conform prevederilor art. 43 lit. f) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare;– catedră de profesor, profesor psihopedagog, profesor psihopedagogie specială, conform prevederilor art. 43 lit. f) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare;– catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant – 16 ore/săptămână, conform prevederilor art. 7 din Metodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.379/2004;– catedră de profesor psihopedagog pentru reabilitarea audio-verbală cu aparatură surdologică, la fiecare grupă de preşcolari cu deficienţe de auz, precum şi pentru elevii şi studenţii cu deficienţe de auz integraţi în învăţământul de masă preuniversitar şi universitar, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;– câte două catedre de profesori psihopedagogi pentru fiecare grupă de intervenţie timpurie, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;– catedră de psihopedagogie specială constituită din 8 ore/săptămână la clasă/grupă şi 8 ore/săptămână constând în activităţi de expertiză, diagnostic şi evaluare, terapii specifice, sprijin şi asistenţă educaţională pentru membrii comisiei interne de evaluare continuă;– activităţi complementare realizate prin alte tipuri de activităţi educaţionale specifice centrului (informare, formare, consiliere, coordonare de proiecte şi programe, expertiză, diagnostic şi evaluare educaţională etc.), în cadrul normei didactice.(2) Învăţătorul/profesorul-educator are norma didactică de 20 de ore/săptămână, iar maistrul-instructor are norma didactică de 20 de ore/săptămână, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. f) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. … +
Articolul 19Finanţarea activităţii centrului şcolar pentru educaţie incluzivă este asigurată de la bugetele judeţelor/bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi din alte surse legal constituite. +
Articolul 20(1) Personalul didactic şi didactic auxiliar din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. … (2) Cu excepţia activităţii de predare-învăţare-evaluare şi a celei de formare/perfecţionare din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă organizat în şcoala de masă, toate celelalte acţiuni şi activităţi prevăzute la art. 7 şi 8 din ordin sunt considerate ca aparţinând educaţiei speciale şi, ca urmare, sunt remunerate în conformitate cu legislaţia în vigoare. … +
Articolul 21Coordonatorul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă este directorul-adjunct al unităţii şcolare (care este cadru didactic cu specialitatea psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială), numit prin concurs organizat în baza Metodologiei de ocupare a posturilor de directori în învăţământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. +
Articolul 22Ocuparea posturilor centrului şcolar pentru educaţie incluzivă se realizează conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar, aprobată anual. +
Articolul 23Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăşi numărul de posturi/catedre aprobat anual. +
Articolul 24Personalul didactic auxiliar îşi desfăşoară activitatea având norma de 8 ore pe zi. +
Articolul 25Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor: financiar-contabil, administrativ, informatizare, tehnic şi de întreţinere, medical, cu normă de 8 ore pe zi. +
Articolul 26Numărul maxim al centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă nu este limitat la nivelul judeţului/ municipiului Bucureşti. +
Capitolul VIEvaluarea personalului +
Articolul 27Domeniile de competenţă ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt cele stipulate în normativele aflate în vigoare, precum şi în regulamentul de ordine interioară al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă. În funcţie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal. +
Articolul 28(1) Evaluarea anuală a personalului didactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se face de conducerea centrului şi de consiliul de administraţie al acestuia, conform atribuţiilor menţionate în fişa postului. … (2) Evaluarea vizând calitatea serviciilor educaţionale este realizată de centrul judeţean de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. … +
Capitolul VIIDispoziţii finale +
Articolul 29Unitatea de învăţământ sau centrul de zi care funcţionează în parteneriat cu inspectoratul şcolar pentru a deveni centru şcolar pentru educaţie incluzivă trebuie să răspundă cerinţelor prezentului regulament. În acest sens va alcătui un dosar care va cuprinde documentaţia justificativă, însoţit de acte doveditoare, pe care îl va depune la inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, conform art. 34. +
Articolul 30În urma aprobării de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, instituţia solicitantă va dobândi statutul de centru şcolar pentru educaţie incluzivă (CSEI). +
Articolul 31În termen de 90 de zile de la aprobarea funcţionării, fiecare centru şcolar pentru educaţie incluzivă îşi va elabora propriul regulament de ordine interioară. +
Articolul 32Documentele necesare pentru înfiinţarea centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă:– atestarea bazei materiale, prin prezentarea inventarului de mijloace fixe;– oferta de servicii educaţionale;– protocoale de colaborare (ONG-uri, unităţi de învăţământ, autorităţi locale);– schema de încadrare, cu menţionarea numărului total de posturi/catedre, precum şi descrierea lor pe specialităţi;– protocol cu unităţile şcolare pentru activităţile de voluntariat;– minimum 1/3 din numărul total al personalului didactic trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului superior, cu una dintre specializările: psihopedagogie, pedagogie, psihologie, pedagogie socială sau limbă şi literatură română, incluzând şi metodiştii în domeniul educaţiei speciale, precum şi inspectorul şcolar de specialitate;– număr de elevi cu deficienţe din centrul şcolar de resurse şi de asistenţă educaţională;– număr de copii cu cerinţe educative speciale asistaţi în şcoala obişnuită;– strategie de dezvoltare instituţională cu componente de perfecţionare profesională, cercetare şi promovare a serviciilor;– oferta managerială a directorului privind dezvoltarea centrului şcolar pentru educaţie incluzivă;– avizul consiliului de administraţie;– alte documente: proiecte derulate, solicitări din comunitate, posibilităţi de sponsorizare etc. +
Anexa 3REGULAMENT-CADRUprivind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/almunicipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1(1) Centrele de asistenţă psihopedagogică, denumite în continuare centre judeţene de asistenţă psihopedagogică – CJAP, respectiv Centrul Municipal de Asistenţă Psihopedagogică – CMAP, sunt unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, care funcţionează în fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, în baza art. 49 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt coordonate, monitorizate şi evaluate de centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională. … (2) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţa psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de preşcolari. … (3) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţile de învăţământ la care sunt înmatriculaţi cel puţin 800 de elevi. În unităţile de învăţământ cu mai puţin de 800 de elevi vor funcţiona cabinete interşcolare arondate unui cabinet de asistenţă psihopedagogică, în funcţie de resursele umane calificate şi de dotările materiale specifice. … (4) Se pot înfiinţa cabinete interşcolare de asistenţă psihopedagogică pentru un număr minim de 400 de preşcolari. Unui cabinet interşcolar i se pot aronda şi unităţi de învăţământ preşcolar. … +
Articolul 2(1) CJAP/CMAP sunt instituţii subordonate organizatoric inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti şi centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, iar din punct de vedere metodologic, Ministerului Educaţiei şi Cercetării. … (2) Activităţile cabinetelor de asistenţă psihopedagogică sunt coordonate de CJAP/CMAP. … (3) De activitatea CJAP/CMAP răspund coordonatorul CJAP/CMAP şi directorul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională. … (4) Finanţarea centrelor judeţene şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică se realizează din bugetele judeţelor/bugetele consiliilor locale ale municipiului Bucureşti, prin intermediul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională. … (5) CJAP/CMAP prezintă, la cererea directorului centrului judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională, rapoarte periodice privind activitatea proprie. … +
Articolul 3(1) CJAP/CMAP organizează acţiuni de cunoaştere şi consiliere psihopedagogică a preşcolarilor/ elevilor, realizate individual şi colectiv, acţiuni cu părinţii prin consultaţii individuale şi colective, precum şi acţiuni de colaborare cu comunităţile locale, în scopul orientării şcolare şi profesionale, orientării carierei elevilor, prin informare, documentare, consiliere, acestea fiind monitorizate şi evaluate periodic de centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB). … (2) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ asigură în permanenţă informarea, cunoaşterea şi consilierea psihopedagogică a preşcolarilor/ elevilor, prin consultaţii individuale şi colective, acţiuni de îndrumare a părinţilor şi de colaborare cu comunităţile locale, în scopul orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor. … +
Articolul 4ISJ/ISMB asigură, prin intermediul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, tuturor centrelor şi cabinetelor de asistenţă psihopedagogică spaţii şi dotări corespunzătoare, în cabinete sau laboratoare, destinate exclusiv desfăşurării activităţilor de cunoaştere şi consiliere psihopedagogică a preşcolarilor/elevilor, în cadrul unităţilor de învăţământ. +
Articolul 5CJAP/CMAP colaborează în cadrul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională cu unităţi şi instituţii de învăţământ, cu direcţiile judeţene pentru protecţia copilului, cu agenţiile judeţene de ocupare şi formare profesională, cu alte organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu inspectoratul judeţean de poliţie (Compartimentul prevenire), precum şi cu alte persoane juridice care au atribuţii în domeniul educaţiei. +
Articolul 6Activitatea CJAP/CMAP nu se subordonează doctrinelor promovate de partide sau formaţiuni politice. În spaţiile aparţinând CJAP/CMAP sunt interzise:a) funcţionarea partidelor sau formaţiunilor politice; … b) desfăşurarea activităţii de organizare şi propagandă politică; … c) prozelitismul religios; … d) activităţile care încalcă normele generale de moralitate. … +
Capitolul IIOrganizarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de asistenţă psihopedagogică şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică +
Articolul 7Orientarea şcolară şi profesională, precum şi alte activităţi desfăşurate în CJAP/CMAP şi în cabinetele de asistenţă psihopedagogică se realizează prin: intervenţie (asistenţă) psihologică, metode psihopedagogice şi de consiliere în carieră. +
Articolul 8(1) Categoriile de personal care funcţionează în cadrul CJAP/CMAP sunt: … a) personal de conducere; … b) personal didactic; … c) personal didactic auxiliar. … (2) Personalul de conducere – coordonatorul CJAP/CMAP, asimilat funcţiei de director de unitate de învăţământ, prevăzută la art. 21 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi profesor cu specializarea în pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie, pedagogie socială, psihosociologie, psihopedagogie specială sau, în mod excepţional, profesor, absolvent al Facultăţii de Filosofie-Istorie (promoţiile 1978-1989, grupe opţionale de psihologie, pedagogie, sociologie), prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, având cel puţin gradul didactic II şi o vechime de minimum 5 ani în activitatea de asistenţă psihopedagogică. … (3) Ocuparea funcţiei de coordonator al CJAP/CMAP se face prin concurs organizat de ISJ, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru funcţiile de director şi director-adjunct din unităţile de învăţământ. … (4) Coordonatorul CJAP/CMAP este degrevat parţial de norma didactică a personalului didactic din CJAP/CMAP, având obligaţia de a preda efectiv între 2 şi 4 ore săptămânal în specialitatea înscrisă pe diplomă, conform dispoziţiilor art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. … (5) Salarizarea coordonatorului se face conform dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. … +
Articolul 9În cadrul CJAP/CMAP funcţiile didactice sunt: profesor pedagog, profesor psihopedagog, profesor psiholog, profesor sociolog, profesor pedagog social, profesor psihosociolog, profesor de psihopedagogie specială sau, în mod excepţional, profesor, absolvent al Facultăţii de Filosofie-Istorie (promoţiile 1978 – 1989, grupe opţionale de psihologie, pedagogie, sociologie), prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 10În cadrul CJAP/CMAP funcţiile didactice auxiliare sunt: asistent social, laborant, informatician, secretar, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 11Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de personal didactic şi didactic auxiliar din structura CJAP/CMAP sunt aprobate anual prin intermediul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea ISJ/ISMB. +
Articolul 12Cabinetele de asistenţă psihopedagogică au prevăzut în statul de funcţii un post de profesor, având una dintre specializările: pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie, pedagogie socială, psihosociologie, psihopedagogie specială sau, în mod excepţional, profesor, absolvent al Facultăţii de Filosofie-Istorie (promoţiile 1978-1989, grupe opţionale de psihologie, pedagogie, sociologie), prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 13Încadrarea CJAP/CMAP, precum şi a cabinetelor şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică cu personal didactic şi didactic auxiliar se face pe bază de concurs, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), (2), (3) şi ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor din Metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. +
Capitolul IIIFuncţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de asistenţă psihopedagogică şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică +
Secţiunea 1Stabilirea normei didactice +
Articolul 14(1) Norma didactică a personalului didactic din CJAP/CMAP se stabileşte potrivit prevederilor art. 43 lit. e) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform Ordonanţei Guvernului nr. 103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învăţământul preuniversitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/1999. … (2) Norma didactică a personalului didactic din CJAP/CMAP cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel: … a) 18 ore/săptămână, care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, consiliere, examinare, preorientare, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a părinţilor, cadrelor didactice, participare la şedinţe cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile pedagogice cu tematică specifică, centralizarea datelor pentru elaborarea materialelor informative pe problematica orientării şcolare şi profesionale la nivel judeţean, întocmirea şi realizarea de programe de informare şi consiliere privind cariera, activităţi de cercetare ştiinţifică cu tematică psihopedagogică; 2-4 ore de predare în specialitatea înscrisă pe diplomă; … b) 22 de ore/săptămână, care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, pregătirea şi corectarea rezultatelor examinărilor, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de intervenţie şi evaluare psihopedagogică, activităţi de documentare ştiinţifică, colaborarea cu comunităţile locale, pretestarea psihologică a cadrelor didactice, în conformitate cu prevederile art. 3 din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 4.840/IR 38.342/2.796/2005 privind controlul medical anual pentru personalul din învăţământul preuniversitar. … +
Articolul 15(1) Norma didactică a personalului didactic din cabinetele de asistenţă psihopedagogică se stabileşte potrivit prevederilor art. 43 lit. e) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform Ordonanţei Guvernului nr. 103/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/1999. … (2) Norma didactică a personalului didactic din cabinetele de asistenţă psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/ săptămână, repartizate astfel: … a) 18 ore/săptămână, care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, consiliere, examinare, preorientare, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a părinţilor, cadrelor didactice, participare la şedinţe şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile pedagogice cu tematică specifică; 2-4 ore de predare în specialitatea înscrisă pe diplomă; … b) 22 de ore/săptămână, care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, pregătirea şi corectarea rezultatelor examinărilor, stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de intervenţie şi evaluare psihopedagogică, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale. … +
Secţiunea a 2-aAtribuţiile centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de asistenţă psihopedagogică şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică +
Articolul 16CJAP/CMAP are următoarele atribuţii:a) oferă informare, consiliere, documentare şi îndrumare pentru preşcolari/elevi, părinţi, educatoare, învăţători, institutori şi profesori pe diferite teme: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi; … b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic. Tehnicile de intervenţie în domeniul psihoterapiei şi consilierii psihologice pot fi utilizate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România; … c) asigură examinarea psihologică atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, la cererea părinţilor, a şcolii sau a inspectoratelor şcolare, în situaţii de eşec şcolar, abandon şcolar, conflicte. Examinarea şi testarea psihologică sunt efectuate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România, pe baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor şi avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; … d) propune şi organizează programe de orientare a carierei elevilor în şcoli; … e) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; … f) coordonează şi sprijină cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare din unităţile de învăţământ preuniversitar; … g) colaborează cu personalul de la centrele medicale de igienă şi profilaxie; … h) colaborează cu personalul de la agenţiile locale de ocupare şi formare profesională; … i) sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor, profesorilor şi diriginţilor; … j) elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum şi tipurile de şcoli din cadrul reţelei; … k) înaintează ISJ/ISMB, prin centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, studii de specialitate privind elementele de prognoză şi analiză referitoare la oferta forţei de muncă în zonă (evoluţie, dinamică, profesii în dispariţie, profesii noi), în vederea orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor din judeţ; … l) este implicat alături de ISJ în examinarea propunerilor tuturor unităţilor şcolare din reţea şi a ofertei privind planul de şcolarizare; … m) coordonează acţiunea de derulare a proiectelor/ programelor, parteneriatelor educaţionale interne sau internaţionale derulate pe plan local, vizând problematica consilierii, orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor, în parteneriat cu autorităţile de învăţământ, autorităţile locale, asociaţii şi fundaţii cu preocupări în domeniu; … n) monitorizează, prin intermediul echipei operative a profesorilor din centru, situaţiile deosebite din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti (abandon şcolar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale) în care din motive obiective nu au putut fi normate catedre în cabinete şcolare, urmând să prezinte rapoarte semestriale; … o) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa CJAP/CMAP (centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinetele psihologice etc.); … p) coordonează şi sprijină cadrele didactice din centru şi cabinete în vederea perfecţionării curente şi prin grade didactice; … r) colaborează cu cabinetele logopedice; … s) colaborează cu mediatorii şcolari; … ş) asigură servicii de consiliere şi asistenţă psiho-pedagogică pentru copiii cu cerinţe educative speciale. +
Articolul 17Cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare au următoarele atribuţii:a) asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor, educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor pe diferite subiecte: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi; … b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic. Tehnicile de intervenţie în domeniul psihoterapiei şi consilierii psihologice pot fi utilizate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România; … c) asigură examinarea psihologică atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, la cererea părinţilor, a şcolii sau a inspectoratelor şcolare, în situaţii de eşec şcolar, abandon şcolar, conflicte. Examinarea şi testarea psihologică sunt efectuate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România, pe baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor din România şi avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; … d) propun şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a carierei elevilor în şcolile unde îşi desfăşoară activitatea, în colaborare cu consilierii educativi; … e) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; … f) sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor, profesorilor şi diriginţilor; … g) elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum şi tipurile de şcoli din cadrul reţelei; … h) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa cabinetului de asistenţă psihopedagogică (centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.); … i) colaborează cu mediatorii şcolari; … j) asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educative speciale. … +
Articolul 18(1) Atribuţiile personalului de conducere, ale personalului didactic, ale personalului didactic auxiliar şi ale personalului nedidactic din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică sunt prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi în Regulamentul de ordine interioară ale CJAP/CMAP, precum şi în fişa postului şi sunt monitorizate anual de către centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi ISJ. … (2) Unul dintre posturile didactice din CJAP/CMAP va fi orientat/specializat în domeniul psihologiei copilului preşcolar şi din învăţământul primar. … (3) Fişele de post se aprobă anual de către inspectorul şcolar general, cu avizul directorului centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv de coordonatorul CJAP/CMAP pentru personalul din cabinetele de asistenţă psihopedagogică. … +
Articolul 19Personalul didactic încadrat în cabinetele şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică sprijină activitatea comisiilor metodice ale educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor, activitatea de consiliere şi orientare a diriginţilor din unităţile de învăţământ preuniversitar în care funcţionează cabinete şcolare şi interşcolare. +
Capitolul IVDispoziţii finale +
Articolul 20Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale CJAP/CMAP, precum şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică se asigură conform legii. +
Articolul 21CJAP/CMAP, precum şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică pot beneficia în cadrul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională de sprijin material şi financiar din partea unor persoane fizice sau juridice, potrivit prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 22Personalul didactic şi didactic auxiliar din CJAP/CMAP, precum şi din cabinetele de asistenţă psihopedagogică beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. +
Anexa 4REGULAMENTUL-CADRUde organizare şi funcţionare a centrelor şi cabinetelorlogopedice interşcolare +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1(1) Centrele şi cabinetele logopedice interşcolare (CLI) sunt structuri de învăţământ special integrat pentru copiii/elevii cu cerinţe educative speciale, care prezintă tulburări de limbaj şi de comunicare, precum şi dificultăţi de învăţare. … (2) Centrele şi cabinetele logopedice interşcolare sunt unităţi conexe de învăţământ preuniversitar, coordonate de centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională. … +
Articolul 2Activitatea specială desfăşurată în centrele şi cabinetele logopedice interşcolare constă în terapia tulburărilor de limbaj şi de comunicare, precum şi în elaborarea şi realizarea unor programe/proiecte specifice, corespunzătoare principalelor disfuncţionalităţi ale limbajului şi comunicării. +
Articolul 3Activitatea desfăşurată în centrele şi cabinetele logopedice interşcolare constă în terapia tulburărilor de limbaj şi de comunicare. Tulburările de limbaj şi de comunicare care intră în competenţa profesorilor logopezi din centrele şi cabinetele logopedice interşcolare sunt:– tulburările de pronunţie/articulare;– tulburările de ritm şi fluenţă a vorbirii;– tulburările limbajului scris-citit;– tulburările de dezvoltare a limbajului;– tulburările de voce;– alte tulburări de limbaj care influenţează negativ adaptarea şcolară şi socială a copiilor. +
Articolul 4Activitatea de intervenţie logopedică îşi propune obiective specifice care vizează:a) depistarea, evaluarea complexă şi identificarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare la copiii preşcolari cuprinşi sau nu în grădiniţe şi la şcolarii mici; … b) asigurarea caracterului preventiv al activităţii de terapie logopedică, prin acordarea unei atenţii prioritare copiilor preşcolari cu tulburări de limbaj, în scopul prevenirii instalării dificultăţilor de învăţare a scrisului/cititului la vârsta şcolară; … c) orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare şi integrare şcolară şi socială; … d) corectarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare în vederea diminuării riscului de eşec şcolar. … +
Articolul 5Activitatea de îndrumare logopedică a educatoarelor, învăţătorilor şi instructorilor de educaţie cu privire la activitatea de intervenţie logopedică se realizează de către profesorii logopezi din centrele şi cabinetele logopedice interşcolare prin:a) participarea/organizarea unor acţiuni de informare şi consiliere logopedică în unităţile şcolare şi preşcolare arondate fiecărui profesor logoped; … b) acţiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor didactice din şcoli şi grădiniţe, în vederea corectării tulburărilor uşoare de limbaj; … c) dezbateri tematice privind importanţa consolidării limbajului în procesul dezvoltării generale a copilului, condiţie esenţială unei integrări şcolare şi sociale optime. … +
Articolul 6Înfiinţarea centrelor şi a cabinetelor logopedice interşcolare, stabilirea sediilor, încadrarea acestora cu personal didactic calificat şi dotarea cabinetelor logopedice cu aparatură şi material didactic necesar se fac de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, la propunerea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională, cu avizul inspectorului şcolar pentru învăţământ special şi special integrat. +
Articolul 7(1) Intervenţiile logopedice se desfăşoară în centre logopedice, cabinete logopedice şi cabinete de resurse, organizate de regulă în şcolile sau în grădiniţele de masă. … (2) Unităţile de învăţământ precizate mai sus vor asigura spaţiul şi dotarea minimă necesară bunei desfăşurări a activităţii logopedice şi vor permite accesul părinţilor şi al copiilor în cabinet. … (3) Într-un centru logopedic interşcolar pot funcţiona unul sau mai multe cabinete logopedice, în funcţie de numărul elevilor cu tulburări de limbaj care au nevoie de terapie logopedică, precum şi de numărul profesorilor logopezi normaţi şi încadraţi. … (4) Activitatea logopedică se desfăşoară în cabinetele logopedice sau în cabinetele de resurse dotate corespunzător normelor metodologice cu cel mult 2 profesori logopezi care îşi planifică activităţile în ture diferite. … +
Articolul 8(1) Finanţarea centrelor/cabinetelor logopedice interşcolare se asigură din bugetul de stat prin bugetele judeţelor/bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. … (2) Conform prevederilor legale, centrele/cabinetele logopedice interşcolare pot beneficia de sponsorizări din partea unor persoane fizice şi juridice, a unor organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale naţionale şi internaţionale. … +
Capitolul IINormarea, încadrarea şi organizarea activităţii profesorilor logopezi +
Articolul 9(1) Numărul posturilor de profesori logopezi se stabileşte de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, la propunerea inspectorului şcolar de specialitate, în funcţie de: … a) numărul copiilor din grădiniţe; … b) numărul elevilor din clasele I-IV. … (2) Un profesor logoped acoperă o zonă de intervenţie (circumscripţie logopedică) de cel puţin 500 de copii/elevi din grădiniţe şi din clasele I-IV. … (3) Repartizarea zonelor de intervenţie din teritoriul alocat centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare se realizează de către comisia metodică a centrelor logopedice interşcolare, în funcţie de numărul copiilor/elevilor şi de numărul de profesori logopezi încadraţi. … (4) Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj din zona de intervenţie logopedică arondată, examinarea complexă şi planificarea activităţii (programarea copiilor la cabinet) se vor realiza în decurs de o lună de la începutul fiecărui an şcolar. … (5) Activităţile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestrului al II-lea, timp de o săptămână. … +
Articolul 10(1) Pe parcursul unui an şcolar un profesor logoped lucrează cu un efectiv de 15-40 copii/elevi cu tulburări de limbaj. … (2) Norma didactică a unui profesor logoped este de 16 ore pe săptămână. … (3) Activitatea logopedică se poate desfăşura zilnic între orele 8,00-19,00, în cabinetele logopedice din sediu, în cabinetele logopedice interşcolare sau în cabinetele de resurse, în funcţie de orarul unităţilor de învăţământ (şcoli şi grădiniţe) de la care provin copiii. … (4) Durata unei activităţi de terapie logopedică este de regulă de 45 de minute. … (5) Activitatea de intervenţie logopedică se realizează de regulă în afara orelor de curs. Forma de organizare este activitatea cu grupe mici de 2-4 copii sau individual, în funcţie de următoarele criterii: … – tipul tulburării de limbaj;– gravitatea tulburării de limbaj;– vârsta copilului/elevului;– colaborarea cu familia (receptivitatea, implicarea activă în procesul terapeutic, posibilitatea de răspuns la programarea propusă etc.). +
Articolul 11(1) Activitatea profesorilor logopezi din centrul logopedic interşcolar se desfăşoară în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului, precum şi cu normele deontologice ale profesiei. … (2) Activitatea este eşalonată în etape şi vizează următoarele obiective specifice: … a) identificarea, depistarea şi înregistrarea copiilor sesizaţi din zona de intervenţie logopedică, examinarea de către fiecare profesor logoped, la începutul fiecărui an şcolar, a tuturor copiilor preşcolari din grupele mari şi pregătitoare din grădiniţe şi a copiilor din clasa I din toate unităţile care aparţin circumscripţiei sale logopedice; … b) înregistrarea copiilor cu tulburări de limbaj în fişele de depistare avizate de directorul unităţii în care s-a făcut depistarea; … c) convocarea copiilor cu tulburări medii şi grave la centrul logopedic interşcolar, pe bază de invitaţii scrise adresate părinţilor; … d) examinarea complexă logopedică şi psihopedagogică a copiilor luaţi în corectare, în colaborare cu familia şi cu cadrele didactice, în scopul identificării tuturor factorilor care au influenţat negativ evoluţia limbajului şi a comunicării copilului; … e) formularea diagnosticului şi prognosticului pentru fiecare copil/elev evaluat; … f) proiectarea activităţii de terapie a tulburărilor de limbaj şi de comunicare identificate; … g) intervenţie terapeutic-recuperatorie în concordanţă cu diagnosticul logopedic al copiilor/elevilor evaluaţi; … h) evaluarea periodică a progreselor realizate de elevi şi reproiectarea activităţii de intervenţie. … +
Articolul 12Evidenţa copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj se realizează prin următoarele documente:– fişe de depistare pe unităţi şcolare şi preşcolare – anuale;– registre de evidenţă a copiilor cu tulburări de limbaj care sunt cuprinşi în corectare în centrul logopedic interşcolar, realizate pe an şcolar;– registre de evidenţă a prezenţei la corectare;– fişa logopedică, ca instrument de consemnare a datelor anamnezice, a demersului terapeutic şi a dinamicii corectării;– programe de terapie logopedică pe tip de tulburare. +
Articolul 13(1) Numirea, transferul, stabilirea normei didactice şi salarizarea profesorilor logopezi se fac în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de precizările Ministerului Educaţiei şi Cercetării. … (2) Administrarea, dotarea şi gospodărirea directă a centrelor/cabinetelor logopedice interşcolare revin unităţii şcolare în care îşi are sediul centrul/cabinetul logopedic interşcolar. … (3) Plata salariilor profesorilor logopezi se realizează de centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. … +
Articolul 14Coordonarea metodologică a profesorilor logopezi este asigurată la fiecare centru logopedic interşcolar de către un profesor logoped coordonator, care conduce şi comisia metodică a centrului logopedic interşcolar respectiv. El este propus de profesorii logopezi din judeţ/municipiul Bucureşti şi este numit de către directorul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. +
Articolul 15(1) Prezenţa profesorilor logopezi este completată şi avizată de către directorul unităţii şcolare în care îşi desfăşoară activitatea profesorul logoped şi contrasemnată de către directorul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. … (2) Condica de consemnare a activităţii profesorilor logopezi este completată şi avizată de către coordonatorul centrului logopedic interşcolar şi contrasemnată de către directorul centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. … +
Articolul 16Normele de încadrare, salarizare şi premiere a profesorilor logopezi din centrele/cabinetele logopedice interşcolare se stabilesc şi se acordă conform legislaţiei în vigoare. +
Articolul 17(1) La încadrarea/perfecţionarea cadrelor didactice din centrul logopedic interşcolar este obligatorie asigurarea calificării şi perfecţionării corespunzătoare domeniului specific de activitate – calificarea în psihologie/psihopedagogie specială/pedagogie. … (2) Ocuparea posturilor de profesor logoped se face cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c) coroborat cu art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor din Metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. … (3) Formarea iniţială, încadrarea şi formarea continuă a cadrelor didactice din centrele logopedice interşcolare se reglementează prin legislaţia şcolară în vigoare. … +
Articolul 18(1) Perfecţionarea pregătirii cadrelor didactice din centrele/cabinetele logopedice interşcolare se realizează prin forme şi programe diversificate, în funcţie de necesităţile şi de interesele de perfecţionare. … (2) Această activitate este coordonată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se realizează prin formele stipulate în legislaţia şcolară în vigoare. … (3) Formarea continuă a profesorilor logopezi se realizează şi prin participarea la cursuri, seminarii, simpozioane şi alte manifestări organizate în conformitate cu legislaţia în vigoare. … +
Articolul 19Consiliile judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică în a căror subordine se află centrele/cabinetele logopedice interşcolare, au obligaţia să asigure în cabinetele logopedice materialele, aparatura şi echipamentele specifice necesare (casetofoane, casete audio, calculatoare, imprimantă şi soft, copiator, reportofon, TV şi video, consumabile). +
Articolul 20Cabinetele logopedice vor fi dotate corespunzător cu:– material didactic: audio-video, oglindă logopedică, copiator, calculator, truse logopedice, atlase logopedice, jocuri pentru dezvoltarea limbajului, casete, dischete etc.;– materiale psihopedagogice speciale: teste pentru examinarea limbajului, probe pentru cunoaşterea vârstei psihologice;– teste de evaluare a proceselor psihice;– probe de evaluare a nivelului de cunoştinţe. +
Capitolul IIIDispoziţii finale +
Articolul 21La nivelul judeţului/sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează un singur centru logopedic interşcolar a cărui activitate este coordonată, monitorizată şi evaluată de centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică. +
Articolul 22Evaluarea activităţii din centrele logopedice interşcolare, ca structuri de învăţământ special integrate în sistemul de învăţământ public, se realizează de centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională. +
Articolul 23Reţeaua care cuprinde centrul şi cabinetele logopedice interşcolare este propusă de centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi aprobată de inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. +
Articolul 24Cabinetele logopedice interşcolare sunt numerotate la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti. +
Articolul 25În vederea integrării şi reabilitării copiilor/elevilor cu deficienţe în şi prin comunitate, inspectoratele şcolare vor asigura un număr suficient de posturi de profesor logoped, corelat cu populaţia şcolară. +
Articolul 26Centrul logopedic interşcolar poate participa, sub coordonarea centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă psihopedagogică, la acţiuni de formare continuă, oferind sprijin pentru practica studenţilor de la facultăţile de profil, în baza unui protocol. +
Articolul 27La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă prevederile referitoare la centrele logopedice interşcolare din Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special.––––-
