ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008

pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română



În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.133/2007 privind stabilirea taxelor pentru organizarea cursurilor de limba română de către Institutul Limbii Române,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Metodologia privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Institutul Limbii Române va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. + 
Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul educaţiei,cercetării şi tineretului,Cristian Mihai AdomniţeiBucureşti, 18 septembrie 2008.Nr. 5.390. + 
Anexa METODOLOGIAprivind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română + 
Capitolul INivel începător A1 + 
Secţiunea 1Prevederi generale + 
Articolul 1Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel începător A1, corespunde nivelului A1 din Cadrul comun european de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei. + 
Articolul 2Descrierea pentru acest nivel de referinţă vizează nivelurile sociale de comunicare, situaţiile de comunicare, tipuri de texte scrise şi orale, strategia comunicării, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care sunt prevăzute a fi necesare în utilizarea limbii în cadrul activităţilor de comunicare ce vor fi descrise mai jos. + 
Articolul 3(1) Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel începător, face dovada capacităţii generale de a interacţiona într-un număr limitat de situaţii de comunicare previzibile în cotidian. … (2) Se prevede că în ariile profesionale şi de studiu utilizatorii acestui nivel să fie capabili să interacţioneze într-un număr de situaţii de comunicare ce presupun uzul extrem de limitat al limbii române/uzul de bază, cu erori acceptate pentru primul nivel de comunicare. …  + 
Secţiunea a 2-aTestele pentru nivelul începător A1 + 
Articolul 4Testele pentru nivelul începător A1 au 3 componente:4.1. Înţelegerea textului scris4.2. Înţelegerea şi exprimarea orală4.3. Exprimarea scrisă4.1. Înţelegerea textului scrisUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să citească orarul (cel al transportului public, de închidere şi deschidere de servicii etc.);– să înţeleagă informaţiile relativ simple de orientare şi deplasare în spaţiu;– să înţeleagă informaţiile/instrucţiunile de bază referitoare la închirierea unui spaţiu pentru locuit;– să identifice componentele generale ale unui meniu într-un restaurant;– să înţeleagă informaţiile generale cu privire la produsele expuse;– să înţeleagă textele scrise lapidar sub formă de mesaje pe bilete/telegrame/cărţi poştale.Forma de examinare aferentă acestei probe:Lectura la prima vedere a unor fragmente de dimensiuni reduse care să cuprindă informaţii uzuale uşor recognoscibile de utilizatorii de limba română de nivel începător. Pe baza textului lecturat candidatul trebuie să opteze pentru variantele corecte de răspuns din foaia de examen.Durata: 15 minutePondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.4.2. Înţelegerea şi exprimarea oralăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă intervenţiile simple cu caracter social: să ştie să salute, să mulţumească, să ceară sau să dea informaţii, să felicite, să toasteze, să ureze;– să dea informaţii generale referitoare la identificare sau caracterizarea proprie: relaţii familiale, profesionale, de studiu, ocupaţia timpului liber, centre de interes;– să înţeleagă instrucţiunile de rutină în punctele de trecere a frontierei;– să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la orientarea şi dislocarea în spaţiu;– să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la alimentaţie;– să dea informaţii simple despre o problemă de sănătate;– să înţeleagă invitaţiile făcute într-o manieră simplă;– să înţeleagă informaţiile şi opiniile formulate simplu cu privire la fapte cotidiene;– să înţeleagă mesajele telefonice simple;– să ceară informaţii şi să facă cereri simple la poştă sau la bancă.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă este alcătuită din două părţi:Partea I: Constă în audierea unui fişier audio şi alegerea variantelor de răspuns corecte (adevărat/fals) din foaia de examen. Tema acestui material audio, redactat în registru informal, este caracteristică situaţiilor de comunicare în domeniul public, profesional sau educativ.Partea a II-a: Această probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp. Constă într-un dialog centrat pe identificare personală între examinator şi cei doi candidaţi. Dialogul se poate realiza având ca suport o imagine dată.Durata: 15 minute pentru fiecare parte, 30 de minute în totalPondere: Această probă are o pondere de 50% din nota finală (25% partea I, 25% partea a II-a).4.3. Exprimarea scrisăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să completeze formulare cu date personale, cum ar fi, de exemplu, la cazarea într-un hotel, la deschiderea unui cont bancar sau înscrierea în cadrul unor instituţii prestatoare de servicii;– să scrie texte informative, cum ar fi, de exemplu, o carte poştală sau o scrisoare cu un mesaj simplu, un mesaj electronic scurt referitor la probleme de natură personală.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă constă în redactarea unui text de dimensiuni reduse centrat pe o temă de comunicare familiară candidatului, cum ar fi: scrierea unei cărţi poştale scurte şi simple, scrierea unui mesaj electronic sau completarea unui formular tipizat cu date personale.Durata: o orăPondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.Durata probelor de examen:

 + 
Capitolul IINivel începător A2 + 
Secţiunea 1Prevederi generale + 
Articolul 5Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel începător A2, corespunde nivelului A2 din Cadrul comun european de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei. + 
Articolul 6Descrierea pentru acest nivel de referinţă vizează nivelurile sociale de comunicare, situaţiile de comunicare, tipuri de texte scrise şi orale, strategia comunicării, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care sunt prevăzute a fi necesare în utilizarea limbii în cadrul activităţilor de comunicare ce vor fi descrise mai jos. + 
Articolul 7(1) Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română probează capacitatea vorbitorilor de a interacţiona într-un număr limitat de situaţii de comunicare previzibile în cotidian. … (2) Se prevede că în ariile profesionale şi de studiu utilizatorii acestui nivel să fie capabili să interacţioneze într-un număr de situaţii de comunicare ce presupun uzul limitat al limbii române. …  + 
Secţiunea a 2-aTestele pentru nivelul începător A2 + 
Articolul 8Testele pentru nivelul începător A2 au 3 componente:8.1. Înţelegerea textului scris8.2. Înţelegerea şi exprimarea orală8.3. Exprimarea scrisă8.1. Înţelegerea textului scrisUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă informaţii/instrucţiuni simple aferente reclamelor/avizelor postate pe stradă, în spaţii alocate serviciului public, mai exact în magazine, malluri, bănci, poştă, spitale;– să citească orarul, de exemplu cel al transportului public, de închidere şi deschidere de servicii;– să înţeleagă informaţiile relativ simple de orientare şi deplasare în spaţiu;– să înţeleagă informaţiile/instrucţiunile de bază referitoare la închirierea unui spaţiu pentru locuit;– să identifice componentele generale ale unui meniu într-un restaurant;– să înţeleagă indicaţiile simple referitoare la uzul medicamentelor, în principal afecţiunea căreia îi este destinat un medicament oarecare (de exemplu, durere de cap/gât) şi posologia aferentă ("a se administra după mese");– să înţeleagă informaţiile generale cu privire la produsele expuse;– să înţeleagă textele scrise lapidar sub formă de mesaje pe bilete/telegrame/cărţi poştale;– să identifice secţiunile unui ziar sau ale unei reviste cum ar fi, de exemplu, rubrica de sport, de anunţuri etc.;– să înţeleagă informaţia de bază aferentă ştirilor, anunţurilor publicitare din ziare.Forma de examinare aferentă acestei probe:Constă în lectura unor fragmente de dimensiuni reduse care să cuprindă informaţii uzuale pentru utilizatorii de limba română de nivel iniţial. Candidatul trebuie să opteze pentru variantele de răspuns corecte din foaia de examen.Durata: 15 minutePondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.8.2. Înţelegerea şi exprimarea oralăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă intervenţiile simple cu caracter social; să ştie să salute, să mulţumească, să ceară sau să dea informaţii, să felicite, să toasteze, să ureze;– să dea, respectiv să înţeleagă informaţii cu caracter general privind identificarea şi caracterizarea personală (relaţii familiale, profesionale, de studiu, de ocupare a timpului liber);– să înţeleagă instrucţiunile de rutină în punctele de trecere a frontierei;– să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la orare şi date;– să înţeleagă instrucţiunile de bază referitoare la un obiectiv turistic pe care îl vor vizita;– să înţeleagă noţiunile simple cu privire la închiriere (preţ, condiţii generale) şi regulile de respectat într-o casă sau pensiune (orarul principalelor mese, utilizarea bucătăriei etc.;– să înţeleagă instrucţiunile simple privitoare la alimentaţie;– să înţeleagă informaţiile referitoare la preţul produselor şi la forma de plată;– să înţeleagă întrebările şi instrucţiunile simple referitoare la sănătate;– să înţeleagă instrucţiunile/informaţiile simple utilizate la poştă şi în bancă;– să dea informaţii generale referitoare la identificare sau caracterizarea proprie: relaţii familiale, profesionale, de studiu, modul de ocupare a timpului liber, centre de interes;– să răspundă la întrebări/instrucţiuni de rutină în punctele de trecere a frontierei, oferind informaţia cerută.– să ofere, respectiv să solicite informaţii/instrucţiuni într-o manieră simplă cu privire la orientarea şi deplasarea în spaţiu pe jos sau cu un mijloc de transport în comun;– să rezerve (fictiv) o cameră de hotel ori un spaţiu echivalent formulând întrebări simple despre închiriere, făcând observaţii sau reclamaţii simple cu privire la serviciile oferite;– să cheme ospătarul într-o formă adecvată şi să comande o masă într-un restaurant, dacă felurile de mâncare sunt expuse sau dacă există vreo ilustraţie cu acestea; să formuleze întrebări simple despre meniu.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă este alcătuită din două părţi:Partea I: Constă în audierea unui fişier audio şi alegerea variantelor de răspuns corecte (adevărat/fals) din foaia de examen. Tema acestui material audio, redactat în registru informal, este caracteristică situaţiilor de comunicare în domeniul public, profesional sau educativ.Partea a II-a: Această probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp. Constă într-un dialog centrat pe identificare personală/respectiv pe simularea unei situaţii de comunicare subsumate domeniului public sau personal, între examinator şi cei doi candidaţi. Dialogul se poate realiza având ca suport o imagine dată.Durata: 15 minute pentru fiecare dintre cele două părţi, 30 de minute în total.Pondere: Această probă are o pondere de 50% din nota finală (25% partea I, 25% partea a II-a).8.3. Exprimarea scrisăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să completeze formulare cu date personale, cum ar fi, de exemplu, la cazarea într-un hotel, la deschiderea unui cont bancar sau înscrierea în cadrul unor instituţii prestatoare de servicii;– să scrie texte informative, cum ar fi, de exemplu, o carte poştală sau o scrisoare cu un mesaj simplu referitor la probleme de natură personală;– să scrie mici mesaje sau să adreseze colegilor cereri privitoare la chestiuni de rutină;– să fie capabili să îşi exprime opinii şi sentimente, să vorbească despre experienţele personale, despre fapte cotidiene etc.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă constă în redactarea unor texte de dimensiuni reduse centrate pe o temă de comunicare familiară candidatului, cum ar fi: scrierea unei cărţi poştale scurte şi simple, a unei scrisori personale simple, a unor mesaje scurte, completarea cu date personale a unui formular tipizat sau descrierea simplă a unei imagini date.Durata: o orăPondere: Această probă are o pondere de 25% din total.Durata probelor de examen:

 + 
Capitolul IIINivel intermediar B1 + 
Secţiunea 1Prevederi generale + 
Articolul 9Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel intermediar B1, corespunde nivelului B1 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei. + 
Articolul 10(1) Acest nivel de referinţă se raportează la domeniile sociale ale comunicării, la situaţii de comunicare, tipuri variate de texte scrise şi orale, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale care în întregul lor sunt considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în activităţile comunicative ce vor fi descrise în cele ce urmează. … (2) Structurile gramaticale şi lexicale prevăzute pentru acest nivel sunt necesare producerii şi înţelegerii adecvate a textelor orale şi scrise care vor constitui materialele destinate acestui examen. …  + 
Articolul 11Utilizatorii de limba română sunt capabili să interacţioneze într-un ansamblu de situaţii de comunicare ce presupune uzul limbii în circumstanţe previzibile subordonate cotidianului, activităţii profesionale şi educaţionale. + 
Secţiunea a 2-aTestele pentru nivelul intermediar B1 + 
Articolul 12Testele pentru nivelul intermediar B1 au 3 componente:12.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală12.2. Înţelegerea şi exprimarea orală12.3. Elaborarea unui text pe o temă dată12.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticalăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;– să respecte ordinea părţilor principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementului direct şi indirect, locul atributelor faţă de regentele lor ş.a.) şi ordinea propoziţiilor în frază;– să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.;– să înţeleagă informaţiile/recomandările cu privire la hoteluri sau la închirierea unor locaţii ce apar constant în reclame, anunţuri, pliante sau broşuri;– să înţeleagă informaţiile/recomandările de pe etichetele produselor alimentare şi ale medicamentelor;– să înţeleagă o scrisoare/un text în care apar descrieri de persoane/locuri sau în care sunt relatate întâmplări şi exprimate idei/opinii;– să înţeleagă ideea centrală a unor ştiri/articole din ziare cu privire la relatări de actualitate;– să identifice componentele unui meniu, precum şi o parte din felurile de mâncare prezentate;– să înţeleagă texte specifice pliantelor de difuzare/publicitate, de exemplu, din domeniul bancar.În situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă scrisori sau rapoarte subsumate propriei arii profesionale, cu o tematică previzibilă.În situaţii de comunicare referitoare la aria de învăţământ/ educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să atingă o înţelegere globală a textelor din aria de studiu, chiar dacă ritmul de lectură este încă lent.Forma de examinare aferentă acestei probe:Se vizează înţelegerea globală şi exprimarea unor opinii, comentarii pe marginea unor texte date precum: anunţuri, articole şi ştiri jurnalistice, reviste şi broşuri, posologia medicamentelor, modul de utilizare al unor produse ş.a. Această probă constă în citirea unor texte la prima vedere şi alegerea variantelor corecte din răspunsurile indicate pe foaia de examen.Durata: 45 de minutePondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.12.2. Înţelegerea şi exprimarea oralăÎn situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă intervenţiile lingvistice generatoare de relaţii sociale: să salute, să mulţumească, să întrebe sau să răspundă la o solicitare, să felicite, să toasteze, să ureze;– să ofere informaţii cu privire la identificarea şi caracterizarea personală prezentând relaţiile familiale, profesia, studiile, modul de ocupare a timpului liber, centre de interes;– să înţeleagă informaţiile referitoare la orare şi date calendaristice;– să înţeleagă informaţiile/explicaţiile/recomandările circumscrise ariei de servicii publice, precum închiriere, alimentaţie, comerţ, sănătate, poştă, bancă;– să înţeleagă informaţiile/opiniile formulate de un interlocutor cu privire la aspecte din viaţa personală şi socială a acestuia, precum şi evenimente de actualitate relatate;– să solicite informaţii/instrucţiuni într-o manieră simplă cu privire la orientarea şi deplasarea în spaţiu, pe jos sau cu un mijloc de transport în comun;– să facă o rezervare la un hotel prin telefon şi să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor comunicative previzibile în timpul sejurului;– să cumpere produse în spaţii comerciale cu servicii la raion; să negocieze preţul unui produs;– să comande un prânz la restaurant, să solicite informaţii despre felurile de mâncare din meniu şi despre forma de plată; să exprime opinii/să facă reclamaţii într-o manieră simplă;– să interacţioneze în situaţii de rutină la bancă sau la poştă;– să ceară informaţii simple într-un punct de informare turistică sau în timpul unei vizite ghidate;– să facă o programare la un medic prin telefon şi să dea o explicaţie simplă asupra problemei de sănătate;– în situaţii de urgenţă să dea informaţii generale cu privire la natura accidentului;– în circumstanţe turistice să solicite informaţii despre un loc, un monument etc.;– în circumstanţe informale să susţină o conversaţie exprimând opinii şi sentimente pe varii teme relaţionate cu experienţa personală, centre de interes, evenimente de actualitate.În situaţiile de comunicare referitoare la aria educaţională utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă sensul general al unei conferinţe/unui curs/seminar, atunci când subiectul este cunoscut;– să înţeleagă recomandările făcute în timpul cursului cu privire la sarcinile care îi revin.În situaţiile de comunicare referitoare la activitatea profesională desfăşurată utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă discuţii de rutină subscrise propriei arii profesionale;– să înţeleagă enunţurile calificative formulate asupra îndeplinirii sarcinilor care i-au fost repartizate.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă este alcătuită din două părţi:Partea I: Constă în audierea unui fişier audio şi alegerea variantelor de răspuns corecte (adevărat/fals) din foaia de examen. Textele audio informative pot fi preluate din presa audio (ştiri de actualitate, meteo, ştiri culturale) sau pot reproduce situaţii din cotidian bazate pe cererea/oferirea de informaţii sau evaluarea sarcinilor atribuite. Registrul poate fi unul dominant informal, caracteristic situaţiilor de comunicare în domeniul public, profesional sau educativ.Partea a II-a: Această probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp. Constă într-un dialog centrat pe identificare personală şi profesională între examinator şi cei 2 candidaţi, respectiv pe simularea unei situaţii de comunicare subsumate domeniului public sau personal. Este urmărită atât interacţiunea dintre candidaţi, cât şi cea dintre candidaţi şi examinator.Durata: 15 minute pentru fiecare parte, 30 de minute în total.Ponderea: Această probă are un procentaj de 50% din nota finală.12.3. Elaborarea unui text pe o temă datăÎn situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze scurte mesaje, cărţi poştale, scrisori personale care presupun, de exemplu, descrierea de persoane/locuri, relatarea unor evenimente etc.;– să redacteze mesaje (pe suport electronic sau hârtie) adresate unor instituţii, ca, de exemplu, pentru a confirma închirierea unui spaţiu sau pentru a solicita informaţii cu privire la desfăşurarea unui curs;– să completeze formulare tipizate care solicită şi descrierea unei anumite situaţii, nararea unor evenimente etc.În situaţii de comunicare referitoare la activitatea profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze scrisori de rutină circumscrise ariei profesionale, chiar dacă se presupune necesară revizuirea textelor (electronică sau clasic);– să elaboreze un scurt memorandum cu privire la o şedinţă de lucru;– să redacteze mesaje informale (pe suport electronic sau hârtie) adresate colegilor.În situaţii de comunicare circumscrise ariei educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să ia notiţe pe parcursul unei şedinţe, unui curs/conferinţe; finalitatea acestor însemnări fiind una personală;– să ia notiţe plecând de la surse tipărite, unele cu posibile inexactităţi;– să realizeze un rezumat de mici dimensiuni după un curs audiat.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă constă în redactarea unor texte simple şi coerente centrate pe teme de comunicare familiare sau de interes personal, cum ar fi scurte mesaje, cărţi poştale, scrisori personale, solicitări concise etc. şi constă din două părţi:Partea I: Redactarea, plecând de la o imagine dată, a unui text în care sunt relatate evenimente, descrise situaţii, exprimate opinii sau sunt cerute/oferite informaţii.Partea a II-a: Redactarea unei scrisori (personale sau adresate unei instituţii), a unui mesaj în format electronic sau clasic, poştal, elaborarea unui text de natură descriptivă, elaborarea unui text care să cuprindă comentarii personale din aria de competenţă precizată.Durata: o orăPonderea: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.Durata probelor de examen:

 + 
Capitolul IVNivel intermediar B2 + 
Secţiunea 1Prevederi generale + 
Articolul 13Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel intermediar, corespunde nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei. + 
Articolul 14Acest nivel de referinţă se raportează la domeniile sociale ale comunicării, tipuri variate de texte scrise şi orale, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care în întregul lor sunt considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în activităţile comunicative ce vor fi descrise în cele ce urmează. + 
Articolul 15Pentru descrierea competenţelor aferente nivelului intermediar B2 se presupune că utilizatorii au achiziţionat modalităţile de interacţiune verbală şi structurală ale discursului, competenţe socioculturale şi pragmatice, strategii aferente procesului de învăţare etc. + 
Articolul 16(1) Acest nivel le conferă utilizatorilor un grad de independenţă care le permite să interacţioneze într-un ansamblu variat de situaţii de comunicare. … (2) Se presupune că aceştia şi-au dezvoltat mecanismele lingvistice şi comunicative, în principal de recunoaştere şi utilizare a structurilor lexico-sintactice şi sintactico-semantice ale limbii, care să le permită o mare flexibilitate şi capacitate de adaptare a structurilor limbii în situaţii cu un grad redus de previzibilitate. …  + 
Articolul 17Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) şi convenţiile sociale, astfel încât însuşirea mecanismelor socioculturale să lărgească, în consecinţă, competenţele lor comunicative. + 
Articolul 18Utilizatorii sunt capabili să recunoască şi să utilizeze idiomatismele relativ comune ale limbii. + 
Articolul 19Înţelegerea textelor orale şi scrise va trece de nivelul înţelegerii informaţiei factuale, reuşind să facă distincţie între elementele principale şi cele secundare. Utilizatorii trebuie să elaboreze tipuri distincte de texte. + 
Articolul 20(1) Nivelul intermediar B2 permite desfăşurarea activităţii profesionale într-un mediu în care limba română este limba utilizată în activităţi profesionale şi în comunicarea extraprofesională. … (2) În situaţiile în care limba română este simultan limbă de muncă şi limbă de comunicare, există posibilitatea unor dificultăţi de comprehensiune. … (3) Acest nivel permite frecventarea cursurilor academice de exemplu, în cadrul schimbului interuniversitar. …  + 
Secţiunea a 2-aTestele pentru nivelul intermediar B2 + 
Articolul 21Testele pentru nivelul intermediar B2 au 3 componente:21.1.Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală21.2. Înţelegerea şi exprimarea orală21.3. Exprimarea scrisă/Elaborarea unui text pe o temă dată21.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticalăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;– să înţeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică);– să utilizeze şi să selecteze în mod adecvat un termen în funcţie de specificul textului, apelând la selecţia lexicală aferentă diverselor registre, respectiv stiluri funcţionale ale limbii;– să respecte ordinea părţilor principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementului direct şi indirect, locul atributelor faţă de regentele lor ş.a.) şi ordinea propoziţiilor în frază;– să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.În situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă scrisori subsumate ariei profesionale, fie că este sau nu o rutină, chiar dacă situaţiile complexe şi utilizarea imprevizibilă a limbii ar putea cauza unele probleme de înţelegere;– să înţeleagă un raport sau un articol cu referire la aria specifică; să identifice sensul general al unui raport sau articol a cărui tematică este necunoscută sau mai puţin cunoscută şi care are ca dificultate majoră faptul că informaţia este furnizată întotdeauna într-o manieră puţin explicită;– să înţeleagă instrucţiunile şi descrierile produselor specifice propriilor arii profesionale.În situaţii de comunicare referitoare la aria de învăţământ/ educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă textele aferente unor cursuri neacademice;– să înţeleagă cărţi şi articole nu foarte complexe, atât la nivelul expresiei, cât şi al conţinutului, chiar dacă încă nu deţin un ritm care să le permită să urmărească un curs universitar.Forma de examinare aferentă acestei probe:Candidaţii trebuie să completeze, în conformitate cu cerinţele gramaticale exprimate, spaţiile libere din textele date pe foaia de examen. Aceştia trebuie să transforme frazele enunţate în conformitate cu cerinţele formulate, să organizeze, să reducă sau să amplifice un enunţ ori un text dat.Durata: 45 de minutePondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.21.2. Înţelegerea şi exprimarea oralăÎn situaţii de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor posibile circumscrise ariei de servicii referitoare la închiriere, restaurare şi comerţ, să redacteze cereri şi reclamaţii, de exemplu: returnarea sau schimbul de produse solicitând informaţii/clarificări, exprimând mulţumiri/nemulţumiri cu privire la serviciile prestate;– să interacţioneze în alte spaţii de comunicare, în domeniul tranzacţiilor sau în cel al sănătăţii, explicând, de exemplu, simptomele referitoare la o problemă de sănătate, cerând informaţii asupra serviciilor de sănătate oferite şi asupra procedurilor necesare;– să interacţioneze în situaţii de comunicare specifice relaţiilor gregare (de exemplu, exprimând opinii, argumentând etc.), chiar dacă au încă anumite dificultăţi;– să ceară informaţii suplimentare celor oferite în mod obişnuit de un ghid turistic, de exemplu într-o vizită organizată;– să ofere informaţii despre excursii descriind locuri şi răspunzând la întrebările despre zonele care vor fi vizitate.În situaţii de comunicare aferente activităţii profesionale desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să ceară şi să dea informaţii detaliate despre ariile tematice cunoscute şi să participe, cu anumite rezerve de comprehensiune, la şedinţe;– să reţină mesaje şi să le transmită chiar dacă încă au anumite dificultăţi în cazul mesajelor complexe.În situaţiile de comunicare relative la aria educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să pună întrebări în cadrul unei conferinţe/curs/seminar dezvoltate/dezvoltat pe o temă cunoscută sau previzibilă, chiar dacă pot avea anumite dificultăţi aferente gradului de complexitate a discursului;– să facă o prezentare simplă şi concisă despre o temă cunoscută.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp.Partea I: Constă într-un dialog centrat pe identificare personală/socială/profesională între examinator(i) şi candidaţi şi între aceştia din urmă.Partea a II-a: Presupune implicarea candidaţilor într-un dialog de negociere cu privire la planificarea unei activităţi sau la rezolvarea unei chestiuni dezbătute în materialul audiat. Sunt evaluate reacţiile candidaţilor la unul sau mai mulţi stimuli daţi de examinator(i) pe parcursul probei de exprimare orală.Se preconizează ca materialul audiat să fie un extras dintr-o conferinţă, dintr-o vizită ghidată sau dintr-un dialog unde sunt cerute/date informaţii, unde sunt furnizate instrucţiuni, exprimate opinii etc.Durata: 30 de minute pentru fiecare dintre candidaţiPonderea: Această probă are o pondere de 50% din nota finală.21.3. Exprimarea scrisă/Elaborarea unui text pe o temă datăÎn situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze texte care să descrie situaţii cotidiene.În situaţii de comunicare referitoare la activitatea profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze un pachet de documente, care ar putea necesita verificarea în cazul în care precizia şi înregistrarea punctuală sunt importante;– să redacteze texte aferente propriei activităţii profesionale, care să descrie şi să furnizeze informaţii detaliate, de exemplu despre un produs sau serviciu;– să înregistreze mesaje pe care să le transmită ulterior, putând aşadar să aibă dificultăţi, dacă acestea sunt foarte ample sau complexe;– să scrie texte după dictare într-un ritm adecvat astfel încât să aibă timp să verifice ceea ce au scris.În situaţii de comunicare circumscrise ariei educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să ia notiţe în cadrul unei conferinţe/unui curs/seminar;– să ia notiţe plecând de la surse scrise, chiar dacă ar putea avea anumite dificultăţi în a reda esenţialul într-o manieră rezumativă;– să redacteze texte aferente domeniului relaţiilor educaţionale, tranzacţionale etc., chiar dacă prezintă încă dificultăţi în ceea ce priveşte nivelul de redactare impus lucrărilor academice.Forma de examinare aferentă acestei probe:Partea I: Redactarea unei scrisori familiale sau oficiale adresate unei instituţii etc., al cărei conţinut este cuprins între 160-180 de cuvinte.Partea II-a: Redactarea unui text narativ, descriptiv sau argumentativ (plecând de la 3 teme date), al cărui conţinut este cuprins între 160-180 de cuvinte.NOTĂ: În aprecierea acestei probe aferente nivelului intermediar B2 profesorii evaluatori trebuie să urmărească în ce măsură candidaţii sunt capabili să folosească adecvat cunoştinţele gramaticale şi lingvistice dobândite utilizând atât un vocabular adecvat ariei de relaţii educaţionale, tranzacţionale etc., cât şi idiomatisme comune folosite în descrierea de persoane, de întâmplări/situaţii, cuantificând sau comparând.Durata: o orăPonderea: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.Durata probelor de examen:

 + 
Capitolul VNivel avansat C1 + 
Secţiunea 1Prevederi generale + 
Articolul 22Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel avansat C1, corespunde nivelului C1 din Cadrul comun european de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei. + 
Articolul 23Acest nivel de referinţă se raportează la domeniile sociale ale comunicării, tipuri variate de texte scrise şi orale, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale care în ansamblul lor sunt considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în activităţile comunicative ce vor fi descrise în cele ce urmează. + 
Articolul 24Pentru descrierea competenţelor aferente nivelului avansat C1 se presupune că utilizatorii au achiziţionat modalităţile de interacţiune verbală şi structurală ale discursului, competenţe socioculturale şi pragmatice, strategii aferente procesului de învăţare etc. + 
Articolul 25(1) Acest nivel le conferă utilizatorilor un grad de independenţă care le permite să interacţioneze într-un ansamblu variat de situaţii de comunicare. … (2) Se presupune că aceştia şi-au dezvoltat mecanismele lingvistice şi comunicative, de recunoaştere şi utilizare a structurilor lexico-sintactice şi sintactico-semantice ale limbii, permiţându-le o mare flexibilitate şi capacitatea de adaptare a structurilor limbii la propriile nevoi sociale sau profesionale. … (3) Utilizatorii pot să îşi formuleze ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să îşi adapteze intervenţiile în mod adecvat structurii discursului interlocutorilor. …  + 
Articolul 26Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) şi convenţiile sociale în situaţii previzibile, dar şi cu un grad redus de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însuşire a mecanismelor socioculturale şi a competenţelor comunicative. Astfel, ei pot să realizeze descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi finalizând intervenţia cu o concluzie adecvată. + 
Articolul 27(1) Utilizatorii sunt capabili să înţeleagă texte faptice şi literare complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să înţeleagă articole specializate şi instrucţiuni tehnice ample, chiar dacă nu se referă la domeniul propriu de activitate. … (2) Utilizatorii trebuie să elaboreze tipuri distincte (scrisoare, eseu, raport etc.) de texte corect structurate şi adaptate stilului literar/funcţional, în care să trateze subiecte complexe, subliniind aspectele pe care le consideră importante. …  + 
Articolul 28Acest nivel permite desfăşurarea activităţii profesionale într-un mediu în care limba română este atât limba de comunicare, cât şi cea de muncă. Acest nivel permite implicit frecventarea cursurilor academice. + 
Secţiunea a 2-aTestele pentru nivelul avansat C1 + 
Articolul 29Testele pentru nivelul avansat C1 au 3 componente:29.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală29.2. Discuţii pe marginea unui text audiat29.3. Elaborarea unui eseu pe o temă dată29.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticalăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să îşi organizeze discursul individual cunoscând actele de vorbire care servesc la elaborarea lui în conformitate cu nivelul prag;– să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;– să cunoască şi să utilizeze adecvat modurile şi timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările prepoziţionale aferente) etc.;– să redacteze corect un text cunoscând regimul regentelor verbale, nominale, precum şi cel al construirii de propoziţii/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive, circumstanţiale);– să înţeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică);– să utilizeze şi să selecteze în mod adecvat un termen în funcţie de specificul textului, apelând la selecţia lexicală aferentă diverselor registre, respectiv stiluri funcţionale ale limbii;– să respecte ordinea părţilor principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementului direct şi indirect, locul atributelor faţă de regentele lor etc.) şi ordinea propoziţiilor în frază;– să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.În situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă texte subsumate ariei profesionale, cu un grad ridicat de complexitate şi imprevizibilitate a limbii;– să înţeleagă un raport, un articol etc. cu referire la aria specifică; să identifice specificitatea unui text relativ amplu a cărui tematică este necunoscută sau mai puţin cunoscută şi care are ca dificultate majoră faptul că informaţia este furnizată întotdeauna într-o manieră puţin explicită;– să înţeleagă instrucţiunile şi descrierile produselor specifice propriilor arii profesionale.În situaţii de comunicare referitoare la aria de învăţământ/educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă textele aferente unor cursuri (ne)academice;– să înţeleagă cărţi şi articole relativ complexe, atât la nivelul expresiei, cât şi al conţinutului;– să înţeleagă orice tip de text care nu presupune o cunoaştere extrem de specializată, cum ar fi, spre exemplu, cea impusă de stilul juridic; se admite că este previzibilă o oarecare dificultate de înţelegere atunci când textele prezintă chestiuni legate de cunoaşterea detaliată a ariei lingvistice şi culturale subsumate istoriei sociale şi culturale a unei comunităţi sau a unei epoci.Forma de examinare aferentă acestei probe:Candidaţii trebuie să completeze, în conformitate cu cerinţele gramaticale exprimate, spaţiile libere din textele date pe foaia de examen. Aceştia trebuie să transforme frazele enunţate în conformitate cu cerinţele formulate, să organizeze, să reducă sau să amplifice un enunţ ori un text dat.Durata: 45 de minute Pondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.29.2. Discuţii pe marginea unui text audiatÎn situaţii de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă conversaţii/discuţii informale cu un grad redus de previzibilitate;– să înţeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune şi radiofonice, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală şi economică;– să înţeleagă filme şi piese de teatru, putând avea încă dificultăţi de comprehensiune date în principal de ritmul, acurateţea şi diferitele probleme ale nivelului suprasegmental aferente discursului oral, dar şi de construcţiile lexicale cu referent mijlocit de contextul sociocultural;– să apeleze la strategiile reparatorii prin care se perfecţionează înţelegerea dintre interlocutori;– să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor posibile circumscrise ariei de servicii referitoare la închiriere, restaurare şi comerţ, să redacteze cereri şi reclamaţii ca de exemplu: returnarea sau schimbul de produse solicitând informaţii/clarificări, exprimând mulţumiri/nemulţumiri cu privire la serviciile prestate;– să interacţioneze în alte spaţii de comunicare, în aria tranzacţională sau în cea a sănătăţii, explicând, de exemplu, simptomele referitoare la o problemă de sănătate, cerând informaţii asupra serviciilor de sănătate oferite şi asupra procedurilor necesare;– să interacţioneze în situaţii de comunicare specifice relaţiilor gregare (de exemplu, exprimând opinii, argumentând etc.), chiar dacă au încă anumite dificultăţi;– să ceară informaţii suplimentare celor oferite în mod obişnuit de un ghid turistic, de exemplu într-o vizită organizată;– să ofere informaţii despre excursii descriind locuri şi răspunzând la întrebările despre zonele care vor fi vizitate.În situaţii de comunicare aferente activităţii profesionale desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă conţinutul informaţional al unui seminar/unei conferinţe/şedinţe/întâlniri de lucru, chiar dacă gradul mare de complexitate a acestora ar putea ridica unele probleme de înţelegere;– să reţină mesaje şi să le transmită chiar dacă încă au anumite dificultăţi în cazul mesajelor complexe.În situaţiile de comunicare relative la aria educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să pună întrebări în cadrul unei conferinţe/unui curs/seminar dezvoltate/dezvoltat pe o temă cunoscută sau previzibilă, chiar dacă pot avea anumite dificultăţi aferente gradului de complexitate a discursului;– să facă o prezentare detaliată plecând de la o tematică bine cunoscută/familiară.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp.Partea I: Constă într-un dialog centrat pe identificare personală/socială/profesională între examinator(i) şi candidaţi şi între aceştia din urmă.Partea a II-a: Presupune implicarea candidaţilor într-un dialog de negociere cu privire la planificarea unei activităţi sau la rezolvarea unei chestiuni dezbătute în materialul audiat. Sunt evaluate reacţiile candidaţilor la unul sau mai mulţi stimuli daţi de examinator(i) pe parcursul probei de exprimare orală.Se preconizează ca materialul audiat să fie un extras dintr-o conferinţă, dintr-o vizită ghidată sau dintr-un dialog, unde sunt cerute/date informaţii, unde sunt furnizate instrucţiuni, exprimate opinii etc.Durata: 30 de minute pentru fiecare dintre candidaţiPonderea: Această probă are o pondere de 50% din nota finală.29.3. Elaborarea unui eseu pe o temă datăÎn situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze texte care să descrie situaţii cotidiene;– să redacteze texte formale distincte: cerere, declaraţie, chitanţă, raport etc.În situaţii de comunicare referitoare la activitatea profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze un pachet de documente, care ar putea necesita verificarea în cazul în care precizia şi înregistrarea punctuală sunt importante;– să redacteze texte aferente propriei activităţii profesionale, care să descrie şi să furnizeze informaţii detaliate, de exemplu despre un produs sau serviciu;– să înregistreze mesaje pe care să le transmită ulterior, putând aşadar să aibă dificultăţi, dacă acestea sunt foarte ample sau complexe;– să scrie texte după dictare într-un ritm adecvat, astfel încât să aibă timp să verifice ceea ce au scris;– să rezume în scris texte din domeniul profesional propriu, având capacitatea de a evidenţia cu claritate sensul principal al textului rezumat.În situaţii de comunicare circumscrise ariei educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să ia notiţe în cadrul unei conferinţe/unui curs/seminar;– să ia notiţe plecând de la surse scrise, chiar dacă ar putea avea anumite dificultăţi în a reda esenţialul într-o manieră rezumativă;– să redacteze texte aferente domeniului relaţiilor educaţionale, chiar dacă prezintă încă dificultăţi în ceea ce priveşte nivelul de redactare impus lucrărilor academice.Forma de examinare aferentă acestei probe:Partea I: Redactarea unei scrisori familiale sau oficiale adresate unei instituţii, al cărei conţinut să fie cuprins între 160-180 de cuvinte.Partea II-a: Redactarea unui text narativ, descriptiv sau argumentativ (plecând de la 3 teme date), al cărui conţinut să fie cuprins între de 160-180 de cuvinte.NOTĂ: În aprecierea acestei probe aferente nivelului avansat C1 profesorii evaluatori trebuie să urmărească în ce măsură candidaţii sunt capabili să folosească adecvat cunoştinţele gramaticale şi lingvistice dobândite utilizând atât un vocabular adecvat ariei de relaţii educaţionale, tranzacţionale etc., cât şi idiomatisme comune folosite în descrierea de persoane, de întâmplări/ situaţii cuantificând sau comparând.Durata: 1 orăPonderea: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.Durata probelor de examen:

 + 
Capitolul VINivel superior C2 + 
Secţiunea 1Prevederi generale + 
Articolul 30Atestatul de competenţă lingvistică a cunoştinţelor de Limba română, nivel superior, corespunde nivelului C2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei. + 
Articolul 31Acest nivel de referinţă se raportează la domeniile sociale ale comunicării, tipuri variate de texte scrise şi orale, acte de vorbire, teme, noţiuni specifice şi generale, care în întregul lor sunt considerate fundamentale în utilizarea limbii şi în activităţile comunicative ce vor fi descrise în cele ce urmează. + 
Articolul 32Pentru descrierea competenţelor aferente nivelului de referinţă C2 se presupune că utilizatorii au achiziţionat modalităţile de interacţiune verbală şi structurală ale discursului, competenţe socioculturale şi pragmatice, strategii aferente procesului de învăţare etc. + 
Articolul 33(1) Nivelul superior C2 conferă utilizatorilor un grad superior de independenţă, care le permite să interacţioneze într-un ansamblu variat de situaţii de comunicare. Se presupune că aceştia şi-au dezvoltat mecanismele lingvistice şi comunicative, de recunoaştere şi utilizare a structurilor lexicosintactice şi sintactico-semantice ale limbii, permiţându-le o mare flexibilitate şi capacitatea de adaptare a structurilor limbii la propriile nevoi sociale sau profesionale. Astfel, utilizatorii pot să îşi formuleze ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să îşi adapteze intervenţiile în mod adecvat structurii discursului interlocutorilor. … (2) Nivelul superior C2 permite aprofundarea componentei culturale a limbii române în variantele ei stilistice (în principal, relativ la recunoaşterea şi utilizarea idiomatismelor, a locuţiunilor verbale şi nominale, a expresiilor intraductibile etc.). Totuşi, pot avea dificultăţi în ariile culturale şi comunicaţionale marcate pronunţat prin elemente ale comicului de limbaj, stil colocvial, regionalisme, arhaisme etc. …  + 
Articolul 34(1) Utilizatorii sunt capabili să recurgă la strategii de comunicare, să utilizeze în mod superior registrele limbii (formal/informal) şi convenţiile sociale în situaţii cu un grad minim de previzibilitate, astfel încât să dovedească o bună însuşire a mecanismelor socioculturale şi a competenţelor comunicative. … (2) Utilizatorii pot să realizeze descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi finalizând intervenţia cu o concluzie adecvată. …  + 
Articolul 35(1) Utilizatorii sunt capabili să înţeleagă texte faptice şi literare complexe, sesizând diferenţele stilistice. … (2) Utilizatorii pot să înţeleagă articole specializate şi instrucţiuni tehnice ample, chiar dacă nu se referă la domeniul propriu de activitate. … (3) Utilizatorii trebuie să elaboreze tipuri distincte (scrisoare, eseu, raport etc.) de texte corect structurate şi adaptate stilului literar/funcţional, în care să trateze subiecte complexe, subliniind aspectele pe care le consideră importante. …  + 
Articolul 36Acest nivel permite utilizarea limbii române ca limbă de comunicare şi/sau de muncă, precum şi frecventarea cursurilor academice. + 
Secţiunea a 2-aTestele pentru nivelul superior C2 + 
Articolul 37Testele pentru nivelul superior C2 au 3 componente:37.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticală37.2. Discuţii pe marginea unui text audiat37.3. Elaborarea unui eseu pe o temă dată37.1. Comprehensiune de lectură şi competenţă gramaticalăUtilizatorii de limba română sunt capabili:– să îşi organizeze discursul individual cunoscând actele de vorbire care servesc la elaborarea lui în conformitate cu nivelul-prag;– să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie şi de sintaxă specifice limbii române;– să cunoască şi să utilizeze adecvat modurile şi timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările prepoziţionale aferente) etc.;– să redacteze corect un text, cunoscând regimul regentelor verbale, nominale, precum şi pe cel al construirii de propoziţii/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive, circumstanţiale);– să înţeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică);– să utilizeze şi să selecteze în mod adecvat un termen în funcţie de specificul textului, apelând la selecţia lexicală aferentă diverselor registre, respectiv stiluri funcţionale ale limbii;– să respecte ordinea părţilor principale în propoziţie (cunoscând, de exemplu, locul complementelor direct şi indirect, locul atributelor faţă de regentele lor etc.) şi ordinea propoziţiilor în frază;– să cunoască şi să aplice regulile de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă etc.În situaţii de comunicare specifice muncii desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă texte subsumate ariei profesionale, cu un grad ridicat de complexitate şi imprevizibilitate a limbii;– să înţeleagă un raport, un articol etc. cu referire la aria specifică; să identifice specificitatea unui text relativ amplu a cărui tematică este necunoscută sau mai puţin cunoscută şi care are ca dificultate majoră faptul că informaţia este furnizată întotdeauna într-o manieră puţin explicită;– să înţeleagă instrucţiunile şi descrierile produselor specifice propriilor arii profesionale.În situaţii de comunicare referitoare la aria de învăţământ/educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă textele aferente unor materiale (ne)academice;– să înţeleagă cărţi şi articole relativ complexe, atât la nivelul expresiei, cât şi al conţinutului;– să înţeleagă orice tip de text care nu presupune o cunoaştere extrem de specializată, cum ar fi, spre exemplu, cea impusă de stilul juridic; se admite că este previzibilă o oarecare dificultate de înţelegere atunci când textele prezintă chestiuni legate de cunoaşterea detaliată a ariei lingvistice şi culturale subsumate istoriei sociale şi culturale a unei comunităţi sau a unei epoci.Forma de examinare aferentă acestei probe:Candidaţii trebuie să completeze, în conformitate cu cerinţele gramaticale exprimate, spaţiile libere din textele date pe foaia de examen. Aceştia trebuie să transforme frazele enunţate în conformitate cu cerinţele formulate, să organizeze, să reducă sau să amplifice un enunţ ori un text dat.Durata: 45 de minutePondere: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.37.2. Discuţii pe marginea unui text audiatÎn situaţii de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă conversaţii/discuţii informale/formale cu un grad redus de previzibilitate;– să înţeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune şi radiofonice, chiar dacă ritmul este rapid, fiind caracteristic vorbitorilor nativi, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală şi economică, fără a avea timp suficient pentru a se familiariza cu un anumit accent;– să înţeleagă filme şi piese de teatru, putând avea încă dificultăţi de înţelegere date în principal de ritmul, acurateţea şi diferitele probleme ale nivelului suprasegmental aferente discursului oral, dar şi de construcţiile lexicale cu referent mijlocit de contextul sociocultural;– să apeleze la strategiile reparatorii prin care se perfecţionează înţelegerea dintre interlocutori;– să participe fără efort la orice conversaţie sau discuţie, dovedind a fi familiarizaţi cu expresiile idiomatice şi colocviale;– să se exprime cu fluenţă şi cursivitate, surprinzând nuanţe ale sensului. În caz de dificultate, să reia ideea, restructurând formularea cu abilitate, astfel încât dificultatea să nu fie sesizată;– să interacţioneze în cea mai mare parte a situaţiilor posibile circumscrise ariei de servicii referitoare la închiriere, restaurare şi comerţ, să redacteze cereri şi reclamaţii, ca de exemplu: returnarea sau schimbul de produse, solicitând informaţii/clarificări, exprimând mulţumiri/nemulţumiri cu privire la serviciile prestate;– să interacţioneze în alte spaţii de comunicare, în aria tranzacţională sau în cea a sănătăţii, explicând, de exemplu, simptomele referitoare la o problemă de sănătate, cerând informaţii asupra serviciilor de sănătate oferite şi asupra procedurilor necesare;– să interacţioneze în situaţii de comunicare specifice relaţiilor gregare (de exemplu, exprimând opinii, argumentând etc.), chiar dacă au încă anumite dificultăţi;– să ceară informaţii suplimentare celor oferite în mod obişnuit de un ghid turistic, de exemplu într-o vizită organizată;– să ofere informaţii despre excursii, descriind locuri şi răspunzând la întrebările despre zonele care vor fi vizitate.În situaţii de comunicare aferente activităţii profesionale desfăşurate, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să înţeleagă conţinutul informaţional al unui seminar/unei conferinţe/şedinţe/întâlniri de lucru, chiar dacă complexitatea ridicată a acestora ar putea ridica unele probleme de înţelegere;– să reţină mesaje şi să le transmită, chiar dacă încă au anumite dificultăţi în cazul mesajelor complexe.În situaţiile de comunicare relative la aria educaţională, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să pună întrebări în cadrul unei conferinţe/unui curs/seminar dezvoltate/dezvoltat pe o temă cunoscută sau previzibilă, chiar dacă pot avea anumite dificultăţi aferente gradului de complexitate a discursului;– să prezinte o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluenţă, într-un stil adaptat contextului;– să dea discursului o structura logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să reţină punctele semnificative.Forma de examinare aferentă acestei probe:Această probă se realizează, atunci când este posibil, cu 2 candidaţi în acelaşi timp.Partea I: Constă într-un dialog centrat pe identificare personală/socială/profesională între examinator(i) şi candidaţi şi între aceştia din urmă.Partea a II-a: Presupune implicarea candidaţilor într-un dialog de negociere cu privire la planificarea unei activităţi sau la rezolvarea unei chestiuni dezbătute în materialul audiat. Sunt evaluate reacţiile candidaţilor la unul sau mai mulţi stimuli daţi de examinator(i) pe parcursul probei de exprimare orală.Se preconizează ca materialul audiat să fie un extras dintr-o conferinţă, dintr-o vizită ghidată sau dintr-un dialog, unde sunt cerute/date informaţii, unde sunt furnizate instrucţiuni, exprimate opinii etc.Durata: 30 de minute pentru fiecare dintre candidaţiPonderea: Această probă are o pondere de 50% din nota finală.37.3. Elaborarea unui eseu pe o temă datăÎn situaţiile de comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Să redacteze scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să îl ajute pe cititor să sesizeze şi să reţină aspectele semnificative, texte care să descrie situaţii cotidiene;– să redacteze texte formale distincte: cerere, declaraţie, chitanţă, dare de seamă etc.;– să redacteze rezumate sau recenzii ale unor lucrări de specialitate ori opere literare.În situaţii de comunicare referitoare la activitatea profesională desfăşurată, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să redacteze un pachet de documente care ar putea necesita verificarea în cazul în care precizia şi înregistrarea punctuală sunt importante;– să redacteze texte aferente propriei activităţi profesionale care să descrie şi să furnizeze informaţii detaliate, de exemplu despre un produs sau serviciu;– să înregistreze mesaje pe care să le transmită ulterior, putând aşadar să aibă dificultăţi, dacă acestea sunt foarte ample sau complexe.În situaţii de comunicare circumscrise ariei educaţionale, utilizatorii de limba română sunt capabili:– să ia notiţe în cadrul unei conferinţe/unui curs/seminar;– să ia notiţe plecând de la surse scrise, chiar dacă ar putea avea anumite dificultăţi în a reda esenţialul într-o manieră rezumativă;– să redacteze texte aferente domeniului relaţiilor educaţionale, chiar dacă prezintă încă dificultăţi în ceea ce priveşte nivelul de redactare impus lucrărilor academice.Forma de examinare aferentă acestei probe:Partea I: Redactarea unei scrisori familiale sau oficiale adresate unei instituţii, al cărei conţinut să fie cuprins între 160-180 de cuvinte.Partea II-a: Redactarea unui text narativ, descriptiv sau argumentativ (plecând de la 3 teme date), al cărui conţinut să fie cuprins între 160-180 de cuvinte.NOTĂ: În aprecierea acestei probe aferente nivelului superior C2 profesorii evaluatori trebuie să urmărească în ce măsură candidaţii sunt capabili să folosească adecvat cunoştinţele gramaticale, lingvistice şi culturale dobândite, utilizând atât un vocabular adecvat ariei de relaţii educaţionale, tranzacţionale etc., cât şi idiomatisme comune folosite în descrierea de persoane, de întâmplări/situaţii, cuantificând sau comparând.Durata: o orăPonderea: Această probă are o pondere de 25% din nota finală.Durata probelor de examen:

––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește