ORDIN nr. 5.255 din 23 octombrie 2024

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1064 din 23 octombrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Actiuni induse de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ART. 1MODIFICA PEORDIN 3474 18/11/2022
ART. 1MODIFICA PEGHID 18/11/2022 ART. 1
ART. 1MODIFICA PEGHID 18/11/2022 ART. 3
ART. 1MODIFICA PEGHID 18/11/2022 ART. 5
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 3474 18/11/2022 ANEXA 1
ActulREFERIRE LAHOTARARE 209 14/02/2022
ActulREFERIRE LALEGE 178 09/06/2022
ActulREFERIRE LANORMA 14/02/2022
ActulREFERIRE LAGHID 18/11/2022
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 124 13/12/2021
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 155 03/09/2020
ActulREFERIRE LAHG 144 23/02/2010 ART. 7
ART. 1MODIFICA PEORDIN 3474 18/11/2022
ART. 1REFERIRE LAORDIN 3474 18/11/2022 ANEXA 1
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 1237 12/10/2022
ART. 1REFERIRE LAHOTARARE 209 14/02/2022
ART. 1REFERIRE LALEGE 178 09/06/2022
ART. 1MODIFICA PEGHID 18/11/2022 ART. 1
ART. 1MODIFICA PEGHID 18/11/2022 ART. 3
ART. 1MODIFICA PEGHID 18/11/2022 ART. 5
ART. 1REFERIRE LANORMA 14/02/2022
ART. 1REFERIRE LAGHID 18/11/2022
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 124 13/12/2021
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 124 13/12/2021 ART. 13
ART. 1REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 4
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 16
ART. 1REFERIRE LALEGE 184 17/10/2016 ART. 2
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Văzând Referatul de aprobare nr. 5.255R din 23.10.2024 al Direcției generale implementare și monitorizare proiecte,având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență,luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,ministrul sănătății emite următorul ordin: + 
Articolul IAnexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 3.474/2022 privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru beneficiarii preselectați în cadrul apelului de proiecte competitiv – cod apel: MS-0212, pilonul V: Sănătate și reziliență instituțională, componenta 12: Sănătate, investiția: I2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, investiția specifică: I2.1 – Infrastructură spitalicească publică nouă și investiția specifică: I2.2 – Echipamente și aparatură medicală, aferent Planului național de redresare și reziliență, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1128 și 1128 bis din 23 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:1.Secțiunea 3 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Secţiunea 3Eligibilitatea cheltuielilorBaza legală:– Regulamentul (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență;– Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat;– Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență al României din 3 noiembrie 2021;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare;– Acordul de finanțare nr. 26.588 din 8.03.2022 dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Sănătății privind implementarea reformelor și/sau investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență;– Hotărârea Guvernului nr. 1.237/2022 privind aprobarea Programului național de investiții în infrastructura de sănătate, aferent țintei 377, componenta 12 – Sănătate din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României, precum și a metodologiei de aprobare a investițiilor finanțate din cadrul Planului național de redresare și reziliență al României.Sunt eligibile în cadrul acestui apel de proiecte:– cheltuielile identificate în corelare cu activitățile eligibile descrise în prezentul Ghid de finanțare;– cheltuielile ce conduc la realizarea investiției, inclusiv cheltuielile cu elaborarea documentației tehnice pentru realizarea investiției;– cheltuielile de audit ale proiectului, obligatorii pentru proiectele cu o valoare nerambursabilă mai mare de 500.000 euro fără TVA;– cheltuielile de publicitate și informare, ce derivă exclusiv din Manualul de identitate vizuală privind operațiunile finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență, definite în conformitate cu prevederile art. 34 din Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare.NOTĂ: Costurile generale reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate/ documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții, a documentației tehnico-economice, audit al proiectului (obligatoriu pentru situația menționată anterior), informare și publicitate conform Manualului de informare și publicitate sunt eligibile cu condiția ca acestea să fie prinse în valoarea studiului de fezabilitate/DALI aprobat.Condiții cumulative de eligibilitate a cheltuielilor:– să fie în conformitate cu prevederile Planului național de redresare și reziliență;– să se încadreze în valorile menționate la art. 2.4 al prezentului ghid;– să fie în conformitate cu contractul de finanțare, încheiat între coordonatorul de reformă/investiție și beneficiar;– să fie rezonabile și necesare realizării operațiunii și să conducă la atingerea țintei;– să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și naționale aplicabile în special în ceea ce privește regimul achizițiilor publice, prin respectarea legislației în vigoare;– să fie înregistrate în contabilitatea beneficiarului sau a structurii de implementare, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;– să fie angajate de către beneficiar sau de către structura de implementare, după caz, și plătite în condițiile legii între 1 februarie 2020 și termenul-limită de implementare menționat în cadrul secțiunii 2.7, cu respectarea perioadei de implementare stabilite prin contractul de finanțare;– să fie însoțite de documente justificative.Cheltuielile neeligibile în cadrul acestui apel de proiecte (enumerarea nu este exhaustivă):– valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile, în cazul în care nu sunt cheltuieli deductibile, este suportată din bugetul de stat, conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;– alte cheltuieli care nu duc în mod direct la îndeplinirea țintei;– cheltuielile privind costurile de funcționare și întreținere a obiectivelor finanțate prin proiect;– cheltuielile privind costuri administrative;– cheltuielile de personal;– cheltuieli financiare, respectiv prime de asigurare, taxe, comisioane, rate și dobânzi aferente creditelor;– contribuția în natură;– amortizarea.NOTE:Beneficiarii investițiilor se obligă să mențină infrastructura, echipamentele și dotările în stare de funcționare cel puțin pe durata perioadei de garanție.Având în vedere caracterul obligatoriu al auditului proiectului, respectiv al activităților de publicitate și informare, dacă acestea nu sunt cuprinse în documentația tehnică aprobată:– acestea vor fi susținute din bugetul beneficiarului; sau– în situația în care, ca urmare a contractării proiectelor selectate, rămâne o valoare necontractată, Ministerul Sănătății poate decide referitor la alocări suplimentare cu destinație specială, pentru audit și activități de informare și publicitate.
2.La secțiunea 4, punctul 4.5 se modifică și va avea următorul cuprins:4.5.Implementarea investițiilor specificeBeneficiarii finanțărilor sau structura de implementare, după caz, vor/va demara acțiuni specifice de implementare a proiectelor care constau în derularea de proceduri de achiziție publică în funcție de specificul proiectelor.În derularea proiectului, beneficiarul sau structura de implementare, după caz, respectă prevederile legale în vigoare, în special cele cu privire la:a)dacă este cazul, etapele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;b)derularea procedurilor de achiziții publice în conformitate cu prevederile cap. 2.5 Activități eligibile;c)conformitatea referitoare la echipamentele/dotările și serviciile achiziționate.Beneficiarul sau structura de implementare, după caz, răspunde de organizarea procedurilor de achiziție publică și de derulare a contractelor aferente activităților din proiect, precum și de modul de utilizare a sumelor potrivit destinației pentru care au fost alocate.Personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din cadrul beneficiarilor instituții publice beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.NOTE:În situația în care proiectul necesită modificarea structurii din autorizația sanitară de funcționare, solicitantul va demara toate demersurile necesare pentru obținerea referatului de evaluare întocmit de autoritățile de sănătate publică județene/a municipiului București (dacă este cazul), conform proiectului finanțat, până la finalizarea acestuia.Ministerul Sănătății își rezervă dreptul de a realiza vizite la fața locului prin echipe de monitorizare și control. Efectuarea vizitelor va fi anunțată cu minimum 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea acestora, iar beneficiarii investițiilor sunt obligați să permită accesul nerestricționat al echipei de monitorizare și control, respectiv să pună la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate.Beneficiarul investiției este responsabil ca prin realizarea proiectului să efectueze toate demersurile necesare pentru a fi în conformitate cu legislația specifică și este obligat ca în termen de 6 luni de la finalizarea investiției să obțină autorizația sanitară de funcționare.Atenție!• Neobținerea autorizației sanitare de funcționare va atrage automat declararea întregului proiect ca fiind neeligibil și recuperarea contravalorii acestuia.NOTE:Cel puțin 3 unități sanitare, stabilite prin ordin al ministrului sănătății, vor fi implementate de Agenția Națională de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) în calitate de structură de implementare.Beneficiarii unităților selectate pentru finanțare vor putea apela la Compania Națională de Investiții – S.A. (CNI) sau la autorități publice locale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale în calitate de structură de implementare, în vederea derulării activităților specifice pentru realizarea obiectivelor de investiții.3.Secțiunea 5 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Secţiunea 5Principii orizontaleRespectarea cadrului legal este obligatorie pentru orice solicitant sau beneficiar de finanțare din fondurile UE. Cerințele minime privind integrarea principiilor orizontale în cadrul proiectelor se referă la facilitarea tuturor condițiilor care să conducă la respectarea principiilor prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale (disponibil la https://ec.europa.eu/ info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social- rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro).Investițiile propuse în cadrul apelului de proiecte se adresează îndeplinirii siguranței, securității și funcționalității infrastructurii de sănătate, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, în corelare cu indicatorii aferenți pilonului european pentru drepturile sociale, respectiv că efectele acestor investiții vor consta în reducerea timpului de așteptare pentru a beneficia de asistență medicală, reducerea inegalităților în materie de sănătate pe criterii sociale, teritoriale și economice. Din punctul de vedere al efectuării actului medical, investiția va conduce la îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii medicali (cu incidență asupra Principiului 10), la diminuarea barierelor și a decalajelor în ceea ce privește accesul la asistență medicală, precum și la reducerea riscului de infecții în mediul de spital (Principiul 16 – din perspectiva bunei calități).Investițiile în infrastructura spitalicească publică vor asigura elementele de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale (Principiul 17). Vor fi respectate astfel prevederile normativelor naționale în domeniu, iar acolo unde va fi cazul vor fi identificate, testate și implementate soluții inovative de accesibilizare.Având în vedere prevederile art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul PNRR, coroborat cu art. 6 din Regulamentul financiar, Ministerul Sănătății are obligația colectării următoarelor categorii de date standardizate și de a asigura accesul la acestea:– numele destinatarului final al fondurilor;– numele contractantului și al subcontractantului, în cazul în care destinatarul final al fondurilor este o autoritate contractantă în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern privind achizițiile publice;– prenumele, numele și data nașterii beneficiarului real al destinatarului fondurilor sau al contractantului.Astfel, pe parcursul implementării proiectelor, solicitantul și partenerul acestuia sau structura de implementare, după caz, au/are obligația obținerii datelor privind beneficiarul real al fondurilor PNRR. În acest sens, aceștia trebuie să prezinte date relevante cu privire la câștigătorii procedurilor de achiziție realizate în cadrul proiectelor, în baza extrasului din registrul comerțului solicitat de aceștia.Noțiunea de beneficiar real este definită la art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.NOTE: Platforma informatică dedicată PNRR realizează interogările în bazele de date pentru obținerea informațiilor referitoare la beneficiarul real în baza datelor de identificare financiară introduse de beneficiarul proiectului. Ministerul Sănătății își rezervă posibilitatea de a solicita beneficiarilor proiectelor date despre beneficiarii reali ai procedurilor de achiziție derulate.Solicitantul și partenerul acestuia și structura de implementare, după caz, au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea neregulilor grave (conflict de interese, fraudă, corupție), atât în faza de selecție, evaluare și contractare a proiectului propus spre finanțare din PNRR, cât și în cea de implementare a acestuia, în conformitate cu prevederile legale incidente.Cererea de contractare va fi exclusă în cazul în care se constată că solicitantul/partenerul a încercat să obțină informații confidențiale sau să influențeze evaluatorii/personalul Ministerului Sănătății în timpul procesului de evaluare, selecție și contractare.Verificarea situațiilor de conflict de interese se va realiza în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, prin 2 sisteme de verificare, respectiv:– sistem ARACHNE – instrument informatic integrat dezvoltat de CE, conceput pentru a ajuta autoritățile naționale în efectuarea controalelor administrative și de gestiune în domeniul fondurilor europene;– sistemul PREVENT – sistemul informatic ce are înțelesul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică.Se consideră dublă finanțare situațiile prin care se încalcă prevederile art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență și ale art. 191 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018.Pentru realizarea analizei privind dubla finanțare, în etapa de evaluare, selecție și contractare se va urmări ca proiectele propuse spre finanțare din PNRR să conțină informații suficiente în ceea ce privește inițiative complementare de care a beneficiat sau beneficiază solicitantul finanțării și, dacă este cazul, partenerul acestuia.Astfel, solicitantul și partenerul acestuia vor prezenta în cererea de finanțare informații cu privire la proiectele implementate de solicitant și partenerii acestuia, după caz, în domeniul vizat de apel, în ultimii 5 ani, finanțate din fonduri externe și la stadiul acestora (finalizate, nefinalizate, în curs de implementare). În acest sens, Ministerul Sănătății va avea în vedere proiectele în cadrul cărora au fost derulate activități care au legătură cu nevoile și problemele vizate de proiectele depuse spre finanțare. Totodată, solicitantul finanțării din PNRR și, după caz, partenerul acestuia vor preciza în secțiunea relevantă din cererea de finanțare aspectele din care să rezulte că nu există dublă finanțare cu proiectul depus spre finanțare în cadrul PNRR.În cazul în care se constată că există dublă finanțare, proiectul este respins total sau parțial (în ipoteza în care dubla finanțare nu acoperă întregul proiect, iar componenta/componentele neafectată/neafectate de dubla finanțare sunt viabile).Se va completa «Declarația solicitantului și a partenerului privind evitarea conflictelor de interese, a fraudei, corupției și dublei finanțări».În cadrul proiectului se va face o descriere a modului în care proiectul respectă legislația (acte normative, politici publice) în domeniul egalității de șanse, egalității de gen și dezvoltării durabile.Egalitatea de șanse și de tratament are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei persoane la viața economică și socială, fără deosebire pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală.Pentru a promova egalitatea de gen, nediscriminarea, precum și asigurarea accesibilității, principiul egalității de șanse și de tratament trebuie încorporat ca parte integrantă a diverselor stadii din ciclul de viață al unui proiect: definire și planificare, implementare, monitorizare și evaluare.Proiectul trebuie să descrie acțiunile specifice de promovare a egalității de șanse și prevenire a discriminării de gen, pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-țintă expuse riscului acestor tipuri de discriminare și, mai ales, cerințele pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități.În linie cu principiul DNSH «do not significant harm», menționat în anexa DNSH la PNRR pentru componenta 12 – Sănătate, proiectul va promova dezvoltarea durabilă, în primul rând, prin finanțarea unor activități orientate direct spre susținerea acesteia, urmărind în principal protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, rezistența în fața dezastrelor, prevenirea și gestionarea riscurilor.În conformitate cu Regulamentul PNRR, nicio măsură inclusă PNRR nu ar trebui să cauzeze un prejudiciu semnificativ obiectivelor de mediu. Astfel, solicitanții trebuie să demonstreze că proiectele depuse în cadrul prezentului apel respectă principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ. În acest sens, se va completa Declarație DNSH – anexa 7 și anexa 7.1. – Autoevaluarea privind respectarea principiului DNSH.
4.La secțiunea 6, punctul 6.1 se modifică și va avea următorul cuprins:6.1.Modificarea Ghidului de contractareMinisterul Sănătății poate emite ordine de modificare a prevederilor prezentului ghid pentru actualizarea cu eventuale modificări legislative aplicabile sau pentru îmbunătățirea procesului de derulare. Ministerul Sănătății va avea în vedere, în situația în care modificarea ghidului se impune, prevederi tranzitorii pentru proiectele aflate în procesul de verificare pentru asigurarea principiului tratamentului nediscriminatoriu al tuturor solicitanților de finanțare.Ministerul Sănătății va emite instrucțiuni în aplicarea prevederilor prezentului ghid. Pentru asigurarea principiului transparenței Ministerul Sănătății va publica ordinele de modificare a prezentului ghid pe pagina de internet proprie.
 + 
Articolul IIDirecția generală implementare și monitorizare proiecte din cadrul Ministerului Sănătății va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + 
Articolul IIIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul sănătății,
Alexandru-Florin Rogobete,
secretar de stat
București, 23 octombrie 2024.Nr. 5.255.––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x