ORDIN nr. 5.176 din 1 septembrie 2008

privind aprobarea curriculumului pentru grupele din învăţământul special preşcolar – pedagogie curativă, care integrează copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special preşcolar – pedagogie curativă, destinat copiilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate, şi metodologia privind aplicarea acestuia. Planul-cadru şi metodologia sunt cuprinse în anexa nr. 1. + 
Articolul 2Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Stimularea şi dezvoltarea comunicării" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2. + 
Articolul 3Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Cunoaşterea mediului" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 3. + 
Articolul 4Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Activităţi matematice" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 4. + 
Articolul 5Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Basm" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 5. + 
Articolul 6Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Abilitare manuală" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 6. + 
Articolul 7Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Expresie grafică şi plastică" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 7. + 
Articolul 8Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Expresie muzicală" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 8. + 
Articolul 9Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Autonomie personală" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 9. + 
Articolul 10Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Autonomie socială" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 10. + 
Articolul 11Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Joc liber/Joc în aer liber" pentru nivelele I-III. Programa este cuprinsă în anexa nr. 11. + 
Articolul 12Programele şcolare cuprinse în anexele nr. 2-11 se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-2009. + 
Articolul 13La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programele şcolare pentru disciplinele menţionate la art. 2-11 se abrogă. + 
Articolul 14Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 15Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ special duc la îndeplinire prezentul ordin. + 
Articolul 16Anexele nr. 1-11*) fac parte integrantă din prezentul ordin.–––Notă …
*) Anexele nr. 1-11 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 bis în afara abonamentului care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,Zvetlana Preoteasa,secretar de statBucureşti, 1 septembrie 2008.Nr. 5.176. + 
Anexa 1Plan cadru pentru grupele/grădiniţeledin învăţământul special care şcolarizeazăcopii cu deficienţe grave, profunde sau asociatePEDAGOGIE CURATIVĂ(alternativă educaţională)

METODOLOGIAprivind aplicarea Planului-cadru de învăţământ pentrugrupele/grădiniţele din învăţământul special care şcolarizeazăcopii cu deficiente grave, profunde sau asociate1. Forma dominantă de activitate la vârsta preşcolară este jocul.2. Ţinând cont că centrele de pedagogie curativă şcolarizează copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate, stimularea şi dezvoltarea comunicării, cunoaşterea mediului, educaţia fizică, activităţile matematice se realizează prin jocul liber, jocul de degete, jocul ritmic, activităţile gospodăreşti, grădinărit şi plimbări.3. Durata unei activităţi în cadrul acestor grupe de grădiniţă este de 15 – 20 minute.4. Activitatea didactică instructiv-educativă, cu grupa de copii, se realizează de către educatoare, timp de 5 ore pe zi pentru fiecare tură, respectiv 25 ore pe săptămână pentru fiecare educatoare.5. Profesorul psihopedagog va organiza următoarele activităţi, desfăşurate individual sau în grupe mici: educaţie psihomotrică, activităţi pentru stimularea, formarea şi dezvoltarea comunicării, activităţi specifice de compensare. Norma didactică a acestuia este de 16 ore pe săptămână.6. Repartizarea numărului de activităţi pe subdiviziunile ariilor curriculare rămâne la latitudinea grădiniţelor.7. Activităţile de compensare se concretizează prin programe de intervenţie specifice fiecărui tip de deficienţă.8. Activităţile de euritmie se desfăşoară de către profesorul de euritmie, cu întreaga grupă de copii sau individual.9. Profesorul de kinetoterapie desfăşoară la grădiniţă 4 ore pe săptămână/grupă de copii. + 
Anexa 2PROGRAMA ACTIVITĂŢII"STIMULAREA ŞI DEZVOLTAREA COMUNICĂRII"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTARECunoscând faptul că mâna are cea mai mare arie corespondenţă pe creier şi că implicit activitatea ei este legată de dezvoltarea creierului, pedagogia curativă acordă o mare atenţie jocurilor de degete.Din acest motiv, activităţile de stimulare şi dezvoltare a comunicării se vor desfăşura predominant, prin activităţi de mişcare a degetelor, mâinilor, ilustrând astfel acţiunile descrise în versuri şi în cântece.Centrele vorbirii sunt în apropierea centrelor de mişcare a mâinilor şi astfel ele se pot ajuta, stimula sau bloca reciproc. Astfel, dezvoltând mobilitatea degetelor, se contribuie la dezvoltarea limbajului şi a gândirii.În cadrul acestui tip de activităţi, mişcarea degetelor este însoţită de versuri sau cântece care sugerează mişcarea respectivă. Cu ajutorul jocului de degete se fac diferite exerciţii şi jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic, pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare, dar pot însă reflecta şi alte conţinuturi.Jocurile de degete pot fi executate de către cadrul didactic cu întreaga grupă de copii, cu grupuri mici, individual sau de copii între ei.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea abilităţilor de comunicare nonverbală şi verbală

2. Formarea/dezvoltarea abilităţilor de percepţie a unor structuri verbale de bază şi de a răspunde prin reacţii adecvate

3. Stimularea capacităţii de participare activă şi pasivă într-un grup, pe o sarcină dată

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRIIComunicarea nonverbală● Relaţionarea pe bază de procedee figurative (gest, mimică, pantonimă)Comunicarea verbală● Sunet, silabă, cuvânt, propoziţie● Vorbire dialogată, formule de adresare, relaţionare în grupAria tematică● Familia● Corpul omenesc● Obiecte de vestimentaţie● Zilele săptămânii● Anotimpurile● Formă, culoare, mărime, relaţii spaţiale, relaţii temporale● Mijloacele de transport● Formule de adresare● Fructe● Legume● AnimaleSUGESTII METODICEVorbirea este un domeniu intermediar între mişcarea membrelor şi gândire. Astfel, copilul învaţă mai întâi să se servească de membrele sale, apoi să-şi folosească vorbirea şi după aceea gândirea.De aceea rostirea poeziilor este însoţită întotdeauna de paşi şi de gesturi semnificative care să releve conţinutul acestora.Dezvoltarea auzului fonematic, precum şi a abilităţilor de comunicare se vor face prin diverse exerciţii, jocuri de degete, în funcţie de particularităţile psihoindividuale a fiecărui copil în parte.Jocul de degete poate fi folosit şi pentru distragerea atenţiei, atunci când aceasta este necesară. Fiecare joc de degete este, de fapt, un mic exerciţiu de concentrare.Este la latitudinea cadrului didactic să aleagă acele conţinuturi care se potrivesc cel mai bine grupei, astfel aria tematică fiind orientativă.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laStimularea şi dezvoltarea comunicăriiNivelele I – IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 3PROGRAMA ACTIVITĂŢII"CUNOAŞTEREA MEDIULUI"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTARECunoaşterea mediului ocupă un loc central în activitatea grădiniţei de pedagogie curativă, iar ca modalitate principală de realizare este jocul ritmic. El este o activitate complexă, în care are loc educaţia interdisciplinară, prin îmbinarea artistică şi plină de sens a versurilor, cântecelor, mişcărilor şi gesturilor, în conţinuturi orientate după anotimp şi sărbători.Astfel, regăsim ca şi conţinuturi transformările din natură, muncile specifice fiecărui anotimp, munca din casă şi gospodărie, diferite meserii, viaţa plantelor şi a animalelor de-a lungul anului etc.Prin jocul ritmic are loc, interdisciplinar, exersarea limbajului, lărgirea orizontului de cunoaştere, cultivarea mişcării armonioase şi cultivarea unui limbaj al mişcării.Acesta este creat de către cadrul didactic în funcţie de dezvoltarea psihoindividuală şi de dispoziţia de moment a copilului cu deficienţă severă, profundă sau asociată şi se bazează în foarte mare măsură pe imitarea acţiunilor cadrului didactic.În cadrul acestei activităţi, copilul are prilejul de a exersa schema corporală, relaţiile spaţiale, coordonarea în mişcare, relaţiile de grup, prin diferite polarităţi de ritm: repede – rar, tare – încet, stânga – dreapta, înainte – înapoi, sus – jos, înăuntru – în afară, mişcare – repaus, mişcări ample executate cu tot corpul, cu degetele, faţă – spate, grupări – regrupări, energic – delicat.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Perceperea succesiunii diferitelor acţiuni, evenimente şi fenomene din natură, prin cântece şi poezii

2. Stimularea comunicării prin mimică şi gestică în procesul de cunoaştere a mediului înconjurător

3. Stimularea interesului pentru cunoaşterea mediului înconjurător

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Primul joc – amintiri de vacanţă: mare, munte, bunici● Sărbătoarea Recoltei – seceriş, treierat, măcinat, pregătirea pâinii, culesul fructelor şi al legumelor, culesul strugurilor şi obţinerea mustului, fenomene atmosferice specifice● Sărbătoarea Lampioanelor – pregătirea animalelor şi a întregii naturi pentru iarnă● Sărbătoarea de Mihail – despre curaj – binele învinge răul● Sărbătoarea Sfântului Nicolae● Joc de Crăciun – colinde, datini, obiceiuri legate de naşterea pruncului Iisus şi închinarea păstorilor● Jocul celor Trei Magi – colinde, datini, obiceiuri legate de închinarea magilor● Joc de iarnă – fenomene ale naturii, jocuri, activităţi specifice● Joc de Carnaval – cântece, jocuri hazlii, meserii, basme, revenirea naturii la viaţă● Joc de Primăvară – fenomene ale naturii, jocuri, activităţi specifice oamenilor● Joc de Paşte – reînvierea naturii: semănat, încolţit, înmugurit, înverzit, înflorit, obiceiuri legate de Paşte – tradiţii locale: vopsitul şi aşezarea ouălor în iarbă● Joc de Înălţare – păsări, evoluţia oului, ieşirea puilor din ouă şi zborul păsărilor, plante, înălţarea pufului de păpădie● Joc de Rusalii – comunitate – coborârea porumbelului● Joc de vară – Sânziene: fluturi, albine, foc – tradiţii locale● Sfârşit de an şcolar – plecarea copiilor la şcoalăSUGESTII METODICEPrezentarea unui joc ritmic se poate extinde pe perioada unui modul de 2-3 săptămâni. Învăţarea lui se va face treptat, printr-o predare graduală şi concentrică, astfel încât copiii nu se plictisesc, având satisfacţia descoperirii elementelor noi. Jocul ritmic poate să dureze de la 15 la 20 de minute sau chiar mai mult în funcţie de specificul lui şi de particularităţile psihoindividuale ale copiilor.Fiecare joc ritmic este ca o poveste, cu început şi sfârşit, care respectă o desfăşurare logică a acţiunilor, evenimentelor, fenomenelor din natură. În timp ce se începe jocul, copiii se vor aduna în jurul cadrului didactic în formă de "ciorchine".Întreaga desfăşurare are loc recitând sau cântând, cadrul didactic va executa gesturile într-un mod artistic şi sugestiv, iar copiii îl urmează imitându-l cu toată încrederea, fără ca ei să primească explicaţii.În jocul ritmic sunt alternate părţile dinamice de mişcare, de exteriorizare, cu cele de liniştire, interiorizare, astfel jocul "respiră".LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laCunoaşterea mediuluiNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 4PROGRAMA ACTIVITĂŢII"ACTIVITĂŢI MATEMATICE"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREDezvoltarea mobilităţii degetelor şi a mâinii, în general contribuie la dezvoltarea gândirii, cunoscut fiind faptul că activitatea mâinilor este legată de dezvoltarea creierului. Pedagogia curativă acordă o mare atenţie acestei modalităţi de învăţare prin jocurile de degete.În cadrul acestui tip de activităţi, mişcarea degetelor este însoţită de versuri sau cântece care sugerează mişcarea respectivă. Cu ajutorul jocului de degete se fac diferite exerciţii de numărare, de identificare a unor grupe de obiecte etc.Jocurile de degete pot fi executate de către cadrul didactic cu întreaga grupă de copii, cu grupuri mici, individual sau de copii între ei.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea capacităţii de a identifica şi compara obiecte în funcţie de atributele lor definitorii (formă, mărime, culoare)

2. Familiarizarea cu numeraţia în concentrul 1-10, prin diferite cântece şi ritmuri

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Obiectele – formă, culoare, mărime● Numeraţia în concentrul 1-10 (ex. de jocuri: "10 degete …", "10 negrii mititei …", "10 degeţele am la mâini …", "10 fraţi …" etc.)SUGESTII METODICEÎn cadrul activităţilor matematice elementul de bază îl constituie jocul de degete. Cu ajutorul acestuia se stimulează dezvoltarea vorbirii, în general, iar vorbirea ritmică ce ţine de acesta, precum şi repetarea care ajută la formarea numeraţiei.Conţinuturile propuse se vor realiza prin cântece, versuri, numărători, exerciţii ale degetelor, jocuri, astfel încât copilul să simtă cu propriul corp, ritmul matematicii.Momentul introducerii jocurilor de degete rămâne la latitudinea educatoarei, pentru că acesta poate fi folosit pentru captarea atenţiei copiilor, fiind totodată şi un exerciţiu de concentrare.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laActivităţi matematiceNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 5PROGRAMA ACTIVITĂŢII"BASM"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREBasmul este un domeniu de activitate care prin interdisciplinaritatea sa conduce la educarea copiilor.Conţinuturile basmelor oferă copiilor posibilitatea de a-şi lărgi sfera de cunoaştere, de a-şi îmbogăţi limbajul, de a veni în contact cu modele şi valori morale demne de urmat.Succesiunea logică a momentelor, evenimentelor, conduce la structurarea unei gândiri sănătoase, având la bază relaţia cauză-efect.Basmele satisfac vârsta "De ce?" – urilor, a întrebărilor, astfel încât din basme copiii primesc răspunsuri pe înţelesul lor.Prin basmele spuse de către cadrul didactic pătrund în limbajul copiilor forme de exprimare din limba vorbită curent, cât şi expresii din limba literară, forme stereotipe specifice basmului, dezvoltă vorbirea corectă, primind totodată un conţinut de gândire.Formulele specifice basmului: de început, mediane şi de încheiere rămân puncte de reper permanente pentru toată viaţa. Formula de început: "A fost odată …" deschide firul poveştii atrăgând atenţia asupra conţinutului ce va urma; formulele mediane: "şi-a mers, şi-a mers zi de vară până-n seară …" menţin trează atenţia copilului, creând legătura între momentele succesive; formulele de încheiere "că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti …" readuc copiii din lumea fantasticului în lumea realităţii.Elemente din natură: culoare, formă, mişcare, ritm – regăsite în basm – redau copiilor stări de bucurie şi îmbogăţesc conţinutul afectiv al acestora.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Stimularea capacităţii de formare a unor imagini interioare sugerate de limbajul basmului

3. Formarea capacităţii de concentrare a atenţiei

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRIIExemple de basme care pot fi alese:● Septembrie"Cuvântul fermecat""Peştişorul de aur" – basm popular rusesc"Ionuţ, Sâmbure de măr""Cei trei fraţi" – Fraţii Grimm"Racla de cleştar" – Fraţii Grimm"Maşenka şi ursul" – basm popular rusesc"Prinţesa din castelul de foc""Povestea lui Michael""Căsuţa fermecată""Scufiţa roşie" – Fraţii Grimm"Turtiţa"● Octombrie"Piticul Rădăcinel""Aurul stelelor""Căsuţa din pădure" – Fraţii Grimm"Steluţa"● Noiembrie"Fetiţa cu Lampionul""Albă ca zăpada" – Fraţii Grimm"Bănuţii de aur""Spiriduşii" – Fraţii Grimm● Decembrie"Povestea Sfântului Nicolae""Muntele marii taine" – Lidia Bârsan"Bătrânul înţelept" – Lidia Bârsan"Zâna pupezelor şi a broscuţelor ţestoase""Poveste de Crăciun"● Ianuarie"Fetiţa de zăpadă""Condurii domniţelor" – Fraţii Grimm"Nalba şi răsura" – Fraţii Grimm"Baba Dochia" – Fraţii Grimm"Împăratul ţării gheţurilor"● Februarie"Moş Viscol şi primăvara""Căsuţa iepuraşului""Căsuţa din oală" – basm popular"Fusul, suveica şi acul" – Fraţii Grimm"Cele patru meşteşuguri iscusite" – Fraţii Grimm"Croitoraşul cel viteaz" – Fraţii Grimm● Martie"Primăvara şi iarna""Povestea bobului de grâu""Sarea în bucate" – Petre Ispirescu● Aprilie"Povestea despre şoimul măreţ" – poveste rusească"Luna de Paşti""Micul Soare""Prinţul fermecat" – Fraţii Grimm"Ridichea uriaşă"● Mai"Mătura vrăjitoarei""Prinţesa şi porcarul" – basm popular românesc"Învelişul auriu""Trandafirul fără spini" (Rusalii)● Iunie"Cenuşăreasa" – Fraţii Grimm"Frumoasa (din pădurea) adormită" – Fraţii Grimm"Lebedele" – H. Chr. Andersen"Bătrânica-n haine verzi""Cei trei fluturi""Faţa babei şi faţa moşului" – Ion Creangă"Crăiasa albinelor", "Gâsca de aur" – Fraţii GrimmSUGESTII METODICECadrul didactic alege basmul potrivit grupei de copii, în funcţie de anotimp şi de sărbătoarea din timpul anului.Povestirea basmului se desfăşoară într-o atmosferă propice, stimulativă în preajma mesei anotimpurilor. Copiii stau în jurul cadrului didactic, acesta însoţindu-şi povestea (basmul) cu un instrument muzical (liră, flaut pentatonic) cu care cântă scurte melodii potrivite conţinutului basmului.Povestirea se face pe un ton cald, calm, fără implicare emoţională, fără a dramatiza, dar sugerând neutru conţinutul basmului.Povestind prin viu grai (fără a folosi imagini desenate) cadrul didactic oferă copilului posibilitatea de a-şi crea imagini interioare sugerate de limbajul basmului.Faptul că se ascultă în mod ritmic, zilnic timp de 2-3 săptămâni acelaşi basm, spus identic (cu aceleaşi cuvinte) conduce la cultivarea memoriei, a atenţiei, a puterii de concentrare, într-un mod sănătos, durabil şi firesc.Ca mijloace de transmitere a mesajului narativ se utilizează povestirea, însoţită uneori de teatru de masă şi teatru de marionete.Teatru de masă are un ritual precis. La început, masa este acoperită cu o pânză, care va fi ridicată încet, în acorduri de liră sau în cele ale unui cântec. Stând în spatele mesei, educatoarea conduce păpuşile în concordanţă cu desfăşurarea poveştii pe care o spune. Povestea odată sfârşită, aranjamentul va fi acoperit cu aceeaşi pânză, pe acorduri muzicale. Pânza are rolul cortinei, care se ridică şi se coboară dând un început şi un sfârşit poveştii.La teatrul de masă, actorul care conduce păpuşile este văzut, iar conducerea lor se face din afară, spre deosebire de teatrul cu marionete, unde păpuşile sunt conduse dinăuntru dezvoltând astfel o viaţă proprie.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laBasmNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 6PROGRAMA ACTIVITĂŢII"ABILITARE MANUALĂ"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREActivităţile de Abilitare manuală solicită curajul şi răbdarea copilului, oferindu-i posibilitatea de a trăi angajarea întregii sale personalităţi.Modelând materia, mâinile copilului devin mai active, mai precise şi mai puternice, urmărind atent conturarea fiecărui detaliu în scopul reflectării în plan fizic a imaginilor interioare produse de trăirea basmelor.Tablourile de lână dezvoltă sensibilitatea artistică a copiilor prin efectul transparenţei culorilor şi al suprapunerii straturilor de lână. Tablourile realizate pot fi folosite la expoziţii, se pot oferi celor dragi sau se poate împodobi grădiniţa. Lâna, prin calităţile ei (moale, uşoară) şi prin culorile naturale, clare, aduc în copil linişte şi bucurie calmă, căldură şi echilibru devenind astfel un mijloc de terapie sufletească deosebit de eficient.Activităţile practice din grădiniţă se desfăşoară după modelul unei gospodării tradiţionale, unde cadrul didactic lucrează cu mâinile, într-o desfăşurare plină de sens, tot ceea ce este necesar bunului mers al grădiniţei. Aceste acţiuni se petrec în faţa copiilor oferind acestora un model activ pentru a fi imitat. Preluând prin imitaţie din munca şi bucuria pentru muncă a cadrului didactic, copilul trăieşte metamorfozele muncii adevărate.Specific copilului este învăţarea prin acţiune, iar învăţarea ce trece prin membre conferă o valoare superioară aceleia dobândite prin activitate cerebrală. Prin activităţile manuale se aduce conştienţa în vârfurile degetelor. Fiecare mişcare cu mâinile, ordonată şi orientată dă formă în creier, constituind astfel premisa dezvoltării vorbirii şi gândirii.Toate activităţile se desfăşoară în timpul jocului liber în clasă sau în afara ei şi oferă copiilor posibilitatea să trăiască în mod diferit procesele specifice fiecăruia.Temele activităţilor manuale sunt ordonate în funcţie de momentele anului – sărbători, zile de naştere, expoziţii etc.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Familiarizarea copiilor cu diferite materiale şi instrumente de lucru

2. Formarea unor deprinderi tehnice elementare

3. Dezvoltarea mobilităţii manuale

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Lucrări din materiale din natură (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rădăcini, pietre, nisip, scoici etc)● Lucrări din lână şi material textil● Lucrări din hârtie● Modelaj (ceară)● Activităţi gospodăreşti● Activităţi de grădinărit● Activităţi de îngrijire a animalelorSUGESTII METODICEActivităţile de Abilitare manuală se desfăşoară în fiecare zi, stabilindu-se o zi anume pentru fiecare din următoarele tipuri de activităţi: modelaj, tablouri de lână, lucru de mână, gospodărie şi grădinărit.La activităţile de modelaj, copiii primesc în coşuleţul palmelor o minge colorată din ceară de albine, pe care o modelează după posibilităţi.Tablourile de lână se realizează pe bucăţi de filţ sau lână colorată cu forme nedeterminate precis (fără colţuri), lâna colorată punându-se în coşuleţe la îndemâna copiilor.La lucru de mână se poate crea o atmosferă stimulatoare printr-o imagine ce reflectă lumea exterioară sau o scenă de basm. În acest scop se foloseşte mătase, materiale din natură (crengi, rădăcini, pietre etc.) animale sau păpuşi din stofă sau lână. Lucrând cu mâinile, trăind cu toate simţurile materia vie a materialului de modelat, copilul se plăsmuieşte pe sine cu uimire şi bucuria descoperirii propriei fiinţe. Astfel, copilul se regăseşte în fiecare formă pe care o realizează şi pe care o îmbogăţeşte cu întreaga sa emoţie.Activităţile de gospodărie şi grădinărit se pot desfăşura ţinând cont de posibilităţile psihoindividuale ale copiilor, prin ajutor acordat la: aranjat şi servit masa, spălatul vaselor, strânsul jucăriilor, îngrijirea florilor şi animalelor, curăţenie şi ordine în sala de grupă etc.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laAbilitare manualăNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 7PROGRAMA ACTIVITĂŢII"EXPRESIE GRAFICĂ ŞI PLASTICĂ"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREAccentul în activităţile artistice se pune pe acţiunile copilului. Întregul proces este însoţit de o puternică trăire afectivă, stimulată de calitatea materialului folosit şi de atmosfera pe care cadrul didactic se străduieşte să o creeze în jurul copilului.În cadrul activităţilor de expresie grafică şi plastică cadrul didactic nu dă teme, nu oferă explicaţii şi nu evaluează lucrările copiilor, dar are totdeauna o atitudine pozitivă faţă de manifestările lor artistice. Pentru a-şi însuşi o tehnică corectă de lucru, copiii pot urma (imita) modelul cadrului didactic care, în prezenţa lor lucrează cu materiale specifice fiecărei activităţi, evitând însă crearea de forme.Activitatea de desen joacă rolul fundamental de instrument de cunoaştere al copilului. Desenul constituie un limbaj specific acestuia, ca mijloc de comunicare prin intermediul formelor şi culorilor, prin el îşi dezvăluie lumea interioară, interesele, orizontul de cunoaştere, raporturile cu realitatea înconjurătoare. În desen apare, deopotrivă relaţia eu-lui cu lumea, dar şi reflectarea întregii evoluţii a copilului.Pictura este o activitate creatoare în care, interesul copilului pentru forme şi culori, ritmuri şi nuanţe se poate exprima viu, nealterat.În intensitatea diferită a culorilor, în mişcarea amplă sau lineară, în sensibilitatea atingerii suprafeţei umede a foii se poate descifra temperamentul copilului, trăirile lui, dar şi felul în care el reflectă, în plan artistic, propriile experienţe senzoriale, precum şi calitatea percepţiilor şi reprezentărilor.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea deprinderilor de manipulare a instrumentelor şi a materialelor folosite în activităţile de expresie grafică şi plastică

2. Formarea capacităţii de organizare a spaţiului plastic

3. Stimularea exprimării libere prin intermediul limbajului plastic

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Materiale şi instrumente de lucru şi folosirea lor● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică şi graficăSUGESTII METODICEFiecărei vârste îi sunt specifice desene-simboluri. La început predomină "mâzgălelile", linii care vin din afară cu o anumită mişcare ritmică, apoi se conturează "ghemele" dintr-o spirală care se adună din exterior spre centru.Exerciţiul spiralei este reluat cu perseverenţă până când copilul reuşeşte să închidă cercul. În mijlocul acestuia apare punctul. Este momentul când copilul spune "eu" şi se separă pe sine de lume.Simţul echilibrului se revelează spre cinci ani în desenul copilului prin ritmurile liniilor şi dispoziţia ordonată şi simetrică a culorilor.Dacă la început copilul desenează nediferenţiat, cu o singură culoare, treptat el va trece la desenul cu mai multe culori, distribuite în mod armonios în suprafeţe ordonate. Acest lucru se reflectă în exterior într-o mai mare claritate în vorbirea copilului.Motivele cele mai frecvent întâlnite în desenul copilului (casa, pomul, fiinţa umană) urmează o evoluţie corespunzătoare fiecărei vârste. În evoluţia în desen a pomului şi fiinţei umane copilul se reprezintă pe sine.Mai întâi, copilul trăieşte complet în mişcare lăsându-se purtat de ea, apoi îşi alege singur culorile, iar pe baza reprezentărilor acumulate şi a experienţei plastice realizează o anumită imagine.Folosind ceracolorul din ceară naturală, copiii acoperă cu culoare o suprafaţă mai mare într-un timp mai scurt, având astfel posibilitatea să trăiască mai mult în culoare şi mişcare decât în formă. Foile de desen sunt mai mari pentru a asigura libertatea de exprimare.Copiii nu au teme, ci desenează liber şi individual, folosind culoarea după un impuls necontrolat, urmând ca apoi ea să servească intenţiei de a desena.Activitatea de pictură se desfăşoară o dată pe săptămână, de obicei dimineaţa în cursul jocului liber.Copiii ajută cadrul didactic să pregătească materialul necesar: pe masă se pun borcanele cu culorile de bază, roşu, galben, albastru, în nuanţe apropiate anotimpului, pregătite din timp. Sunt pregătite de asemenea planşetele, pensulele cu păr moale şi lung, bureţi, lighean cu apă, foile de desen semnate cu numele fiecărui copil.Se lucrează în grupuri mici de copii. Pentru a picta, copiii aleg culorile de care se simt legaţi şi care le aduce linişte interioară. Ei sunt supravegheaţi în manifestarea lor artistică pentru a-şi forma deprinderi sănătoase de a lucra îngrijit, de a preţui materialul folosit şi de a da finalitate acţiunilor lor (în măsura posibilităţilor).Parcurgând întregul proces artistic, copiii trăiesc sentimentul desfăşurării cu sens a acestei activităţi în care bucuria, răbdarea, concentrarea şi perseverenţa se împletesc armonios, conducând treptat nu numai la armonizarea trăirilor copilului, dar şi la apropierea lui de o maturitate psihică şi fizică necesare integrării în şcoală: fixarea lateralităţii, orientarea pe o suprafaţă plană, exersarea atenţiei, a creativităţii şi libertăţii de exprimare.Activitatea de pictură are astfel un rol terapeutic, influenţând pozitiv forţele de sănătate în copil, dezvoltându-le fantezia, independenţa, spiritul de ordine, simţul estetic.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laExpresie grafică şi plasticăNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 8PROGRAMA ACTIVITĂŢII"EXPRESIE MUZICALĂ"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREAvând în vedere interdisciplinaritatea în pedagogia curativă, cadrul didactic se foloseşte de cântece şi versuri în numeroase momente ale unei zile, pe parcursul oricărei activităţi şi oricând aceasta consideră că muzica şi versurile pot ajuta la atingerea obiectivelor propuse.În cadrul activităţilor de expresie muzicală, elementele de bază sunt ritmul şi însoţirea cântecelor de mişcări ale diferitelor părţi ale corpului.În această perioadă de preşcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite.Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci şi ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea deprinderii de a asculta

2. Formarea capacităţii perceptive de receptare a timbrului, intensităţii şi ritmului

3. Dezvoltarea capacităţii de asociere a secvenţelor sonore cu mişcarea corporală

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Cântarea vocală în colectiv (timbru, intensitate, ritm)● Sugestii pentru repertoriul de cântece– Cântece cu teme din basme (ex. "Noi suntem piticii", "Trei iezi")– Cântece despre anotimpuri, cu teme din natură (ex. "Bate vântul frunzele", "Iarna-i pe drum" etc.)– Cântece din folclorul copiilor (ex. "Melc, melc, …", "Alunelu" etc)– ColindeSUGESTII METODICERitmul plin de viaţă va fi realizat în strânsă legătură cu textul cântecului prin utilizarea mişcărilor corporale (mâini, picioare).Cântecele noi vor fi prezentate printr-o scurtă poveste. Învăţarea acestora se face după auz, prin imitaţie şi vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului şi de valoarea lor din punct de vedere artistic. Se va urmări formarea unui repertoriu de bază, tematica fiind legată de viaţa plantelor, a animalelor, de sărbători şi de anotimpuri.Se va exersa cântatul la unison, în cerc.Cadrul didactic va acompania cântecele la flaut sau liră, în funcţie de dispoziţiile copiilor (dacă sunt agitaţi se foloseşte lira, dacă sunt somnoroşi se foloseşte flautul).LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laExpresie muzicalăNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 9PROGRAMA ACTIVITĂŢII"AUTONOMIE PERSONALĂ"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREAutonomia personală ocupă un rol foarte important în dezvoltarea şi integrarea copilului deficienţă severă, profundă sau asociată în viaţa socială şi profesională.Astfel, devine esenţială construirea unor structuri de cunoştinţe, norme, priceperi, deprinderi, abilităţi, modalităţi de expresie şi acţiune, toate constituind performanţe, dacă le raportăm la stadiul anterior de dezvoltare al copilului şi dacă ele se definesc prin nivele diferenţiate de reuşită, corespunzător particularităţilor individuale.Obiectivele cadru şi de referinţă din programa de autonomie personală, activităţile de învăţare şi conţinuturile se caracterizează printr-un nivel de complexitate medie, care răspund cerinţelor impuse de particularităţile fiecărei etape de dezvoltare a copilului preşcolar deficient, în funcţie de gradul deficienţelor şi de tipul de asociere a acestora.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea unor deprinderi elementare de autoservire şi igienă personală

2. Educarea deprinderilor de exprimare a nevoilor şi a dorinţelor personale

3. Formarea deprinderilor de a utiliza adecvat un spaţiu cunoscut

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Autocunoaşterea– segmentele corporale şi posibilităţile de utilizare a lor– caracteristicile personale (părul, ochii, semne distinctive etc)– identificarea propriei persoane: eu, numele propriu– identificarea sexului● Cunoaşterea altora– recunoaşterea şi diferenţierea după caracteristici personale– diferenţierea după sexe: fată/băiat– diferenţierea EU/TU● Trebuinţe elementare şi formarea autonomiei (parţiale sau totale) în satisfacerea corectă a acestora– foame, sete, somn, cald, frig, durere● Autonomie (parţială sau totală) în igiena personală– folosirea corectă a toaletei– spălarea mâinilor şi a feţei– perierea dinţilor– pieptănarea– îmbrăcarea/dezbrăcarea– încălţarea/descălţarea– igiena spaţiului personal● Independenţa în deplasare şi orientare– cunoaşterea spaţiului apropiat (săli, holuri, dependinţe) şi traseele dintre acestea– cunoaşterea mediului exterior apropiatSUGESTII METODICECa punct de plecare în formarea unor modalităţi corecte de satisfacere a trebuinţelor primare poate fi considerată metoda condiţionării.Deprinderile se formează în etape diferite de trecere de la condiţionare şi asistenţă totală, la participare pasivă (cunoaşte şi înţelege acţiunile în curs de desfăşurare prin exprimarea acestora de către cadrul didactic), concomitent cu efectuarea ("Acum scoatem bluza", "Acum ducem lingura la gură" etc.), apoi participare în co-acţiune cu cadrul didactic (ridică mâinile la scoaterea bluzei, împinge piciorul în pantofi etc.), ulterior exersându-se realizarea autonomă (parţială sau totală), în funcţie de posibilităţile copilului.Etapele formării autonomiei (parţiale şi totale) se circumscriu unor acţiuni de învăţare a semnalizării – solicitării – alegerii.Exerciţiul repetat de consolidare şi educare a autonomiei trebuie să fie întărit prin limbaj (repetarea unor îndemnuri verbale sau gestuale, în funcţie de limbajul folosit de copil).LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laAutonomie personalăNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 10PROGRAMA ACTIVITĂŢII"AUTONOMIE SOCIALĂ"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREActivităţile de autonomie socială se referă predominant la aria de dezvoltare socială, având ca scop final independenţa copilului, precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.Educaţia copilului cu deficienţe este abordată sub aspectele ei pozitive cu scopul valorificării optime a tuturor disponibilităţilor psihoindividuale cât şi a particularităţilor tipului şi gradului de deficienţă.Achiziţiile de bază automatizate la nivelul autonomiei personale, reprezintă o necesitate în formarea şi dezvoltarea autonomiei la nivel social. Ulterior se creează premisele unei integrări optime în şcoală şi în alte grupuri sociale.Integrarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi severe şi profunde nu înseamnă înscrierea formală a acestora alături de copiii fără dizabilităţi, ci presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe principii comune şi strategii incluzive.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Cunoaşterea relaţiilor familiale de bază

2. Formarea unor relaţii interpersonale corecte şi a unor comportamente adecvate

3. Formarea deprinderii de a se orienta într-un spaţiu nou

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Relaţii familiale– cunoaşterea componenţei familiei– roluri în cadrul familiei● Relaţii interpersonale– cooperare în cadrul grupului– cunoaşterea formulelor de salut, de politeţe şi de adresare– cunoaşterea comportamentelor dezirabile în diferite situaţii● Independenţa în deplasare şi orientare– cunoaşterea mediului exterior apropiat– cunoaşterea mijloacelor de transport– cunoaşterea locurilor publice adecvate (parc, magazin, cofetărie, biserică etc.)– cunoaşterea şi evitarea locurilor/situaţiilor periculoase sau generatoare de accidenteSUGESTII METODICEObiectivele propuse în cadrul acestei programe vor fi realizate prin activităţi simple de joc, prin acţiuni repetate, pentru a dezvolta motivaţia şi a întări voinţa copiilor. Exerciţiul repetat de consolidare şi educare a autonomiei sociale trebuie să fie întărit prin limbaj.Astfel, repetarea unor îndemnuri verbale sau gestuale este făcută în funcţie de limbajul folosit de copil.Ca şi în cazul formării deprinderilor de autonomie personală, metoda condiţionării poate fi considerată utilă şi în cazul automatizării în sfera autonomiei sociale.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laAutonomie socialăNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

 + 
Anexa 11PROGRAMA ACTIVITĂŢII"JOC LIBERJOC ÎN AER LIBER"Nivelele I-IIIÎnvăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREUna din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a copilului. Prin joc copilul percepe, înţelege, învaţă.Jocul liber este iniţiat de copii, subiectul şi acţiunea să se construiesc treptat prin transfigurarea realităţii pe plan imaginar, copilul ajungând să-şi creeze o nouă lume proprie.Prin jocul liber, copilul învaţă să cuprindă şi să cunoască lumea, acţionând prin voinţa de a imita, într-un mod personal, potrivit particularităţilor de vârstă şi psihoindividuale.El se distinge prin reflectarea inedită, unică, la nivelul fiecărui copil, a impresiilor, prin originalitate şi spontaneitate.Jocul este declanşat de un anumit grad de intensitate a trăirilor, a impresiilor copiilor şi un anumit nivel de prelucrare şi interpretare personală a acestora.Jocul în aer liber satisface nevoia necesară de mişcare şi favorizează dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor.Jocul, în grădiniţa de pedagogie curativă, este activitatea specifică vârstei, care prin interdisciplinaritatea să contribuie în mod eficient la educarea copiilor cu deficienţă severă, profundă şi asociată.Programa oferă un cadru larg de abordare pentru toate tipurile de deficienţe, iar responsabilitatea opţiunii în alegerea conţinutului, formelor şi mijloacelor de realizare revine cadrului didactic.OBIECTIVE CADRU

NIVELELE I-IIIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de joc

2. Stimularea dezvoltării senzoriomotorii şi afective

3. Formarea şi dezvoltarea iniţiativei, a manifestării alegerilor şi stimularea independenţei în activităţi şi relaţii

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Formarea deprinderilor de joc● Consolidarea dezvoltării psiho-afective– Consolidarea deprinderilor şi calităţilor motrice– posturi corecte– echilibru static şi dinamic– prehensiune corectă (apucare, manipulare, controlul actului reflex)– coordonări oculo-manuale, bi-manuale şi ochi-mână-picior (alăturare, suprapunere, prindere, aruncare, îmbinare etc.)– abilităţi motrice de bază: mers, alergare, săritură, târâre, rostogolire etc.– calităţi motrice: viteză, rezistenţă, forţă, îndemânare– Consolidarea achiziţiilor perceptiv-cognitive– percepţie globală– memorie– atenţie– reprezentare– capacităţi analitico-sintetice (diferenţieri, sortări pe diferite criterii, descompuneri, reconstituiri, asocieri)– Reducerea tensiunilor psihoafective pentru obţinerea de comportamente dezirabile● Iniţiativă în acţiuni şi relaţii● Independenţă în acţiuni şi relaţii● Adaptarea şi integrarea în mediu (microgrupul social)SUGESTII METODICEÎn activitatea cu copiii cu deficienţe severe sau profunde nu se poate pleca de la premisa că aceşti copii învaţă spontan să se joace; jocul este o activitate, o deprindere ce trebuie formată treptat, printr-o succesiune de etape cu grad progresiv de dificultate.Astfel, cel mai bine iese în evidenţă funcţia terapeutic-compensatorie a jocului în activitatea cu preşcolarii cu deficienţă severă.Fiecare copil atinge un anumit nivel în învăţarea acţiunii de "a se juca", nu este obligatoriu ca toate etapele să fie parcurse în ciclul preşcolar, ci se impune menţinerea ritmului propriu al copilului, evaluarea şi respectarea nivelului său real de progres şi personalizarea activităţilor ludice.În general, se recomandă observarea comportamentului copilului, care tinde să se orienteze instinctiv spre obiectele, fenomenele sau persoanele care îi captează atenţia la un moment dat, în felul acesta se stabileşte un punct de pornire.Copilul trebuie învăţat să descopere plăcerea de a explora şi manipula mediul, prin strategii în co-acţiune. Demonstraţiile frecvente trebuie însoţite de stimulare emoţională pozitivă.Jocul didactic, având ca scop organizarea învăţării ludice, trebuie adaptat la aptitudinile şi preferinţele copilului (cu alte cuvinte, metoda trebuie adaptată la copil şi nu copilul la metodă).Jocul liber, în grădiniţele de pedagogie curativă, are ca sursă de inspiraţie viaţa cotidiană (familie, grădiniţă etc.), basmele ascultate, serbările de peste an, aniversarea zilelor de naştere a copiilor etc.Teatrul de masă apare deseori în jocul liber. Păpuşile sunt confecţionate simplu, au caracter general şi pot fi folosite în mai multe împrejurări. De exemplu: o bucată de pânză verde devine pajişte pe care se construieşte o căsuţă din buturugi de copac, în care locuieşte mama. Câteva oiţe pasc alături de păstorii lor şi de după o piatră îşi fac apariţia piticii.Jocul liber poate oferi simultan variate forme de activitate, în care copilul se integrează împreună cu cadrul didactic, ca de exemplu: construcţia unui vapor din mobilier şi accesorii, tăierea fructelor (legumelor) pentru o salată, jocul la "căsuţa păpuşilor", modelaj, teatru de păpuşi etc.Jocul în aer liber, în afara faptului că satisface nevoia de mişcare a copilului, urmăreşte şi observarea de către acesta a mediului înconjurător în fiecare anotimp. Jocul în aer liber se adaptează în funcţie de fiecare anotimp şi de condiţiile existente în fiecare grădiniţă.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului laJoc liber/Joc în aer liberNivelele I-IIIAlternativa Educaţională de Pedagogie Curativă

––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește