ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*)

privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009(actualizat până la 15 mai 2009*)



–––-*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 16 octombrie 2008. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 15 mai 2009, cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 3.842 din 4 mai 2009.În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Calendarul de desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzut în anexa nr. 1. + 
Articolul 2Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzută în anexa nr. 2. + 
Articolul 3Se aprobă Atribuţiile membrilor comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzute în anexa nr. 3. + 
Articolul 4Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic de către elevii claselor a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzute în anexa nr. 4. + 
Articolul 5Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 6Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + 
Articolul 7Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.p. Ministrul educaţiei,cercetării şi tineretului,Zvetlana Preoteasa,secretar de statBucureşti, 29 august 2008.Nr. 5.164. + 
Anexa 1CALENDARULde desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentruclasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009SEMESTRUL IPerioada de teze* 25 noiembrie 2008 – Limba şi literatura maternă* 3 decembrie 2008 – Limba şi literatura română* 11 decembrie 2008 – Matematică* 16 decembrie 2008 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)Perioada specială de teze* 10 februarie 2009 – Limba şi literatura maternă* 12 februarie 2009 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)* 17 februarie 2009 – Limba şi literatura română* 19 februarie 2009 – MatematicăSEMESTRUL AL II-LEAPerioada de teze* 29 aprilie 2009 – Limba şi literatura maternă* 7 mai 2009 – Limba şi literatura română* 13 mai 2009 – Matematică* 21 mai 2009 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)Perioada specială de teze* 26 mai 2009 – Limba şi literatura maternă* 28 mai 2009 – Limba şi literatura română* 2 iunie 2009 – Matematică* 4 iunie 2009 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)NOTĂ:1. Perioada specială de teze este perioada în care se desfăşoară teze la care participă elevii amânaţi, conform art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul MEdC nr. 4.925/2005.2. Perioadele pentru contestaţii sunt cele prevăzute de anexa nr. 2.––––Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa la ORDINUL nr. 3.842 din 4 mai 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 15 mai 2009, potrivit art. I din actul mai sus menţionat. + 
Anexa 2METODOLOGIE 29/08/2008  + 
Anexa 3ATRIBUŢIILEmembrilor comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurareatezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-aîn anul şcolar 2008-2009Atribuţiile membrilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a tezelor cu subiect unicI. Preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a tezelor cu subiect unic, denumită în continuare comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:1. nominalizează centrele de evaluare şi unităţile de învăţământ arondate acestora, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar;2. nominalizează centrul de contestaţii, în baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar;3. răspunde de organizarea şi desfăşurarea tezelor, în condiţiile stabilite prin metodologia prevăzută în anexa nr. 2, denumită în continuare metodologie, pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti;4. soluţionează problemele de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea tezelor, sesizate de către directorii de şcoli;5. ia măsuri, împreună cu membrii comisiei, pentru dotarea şcolilor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a tezelor – ştampile-tip, copiatoare în stare de funcţionare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;6. ia măsuri pentru dotarea centrelor de evaluare şi a centrului de contestaţii cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a evaluării/reevaluării tezelor – copiatoare în stare de funcţionare, computer, telefon, fax, consumabile;7. deleagă inspectori şcolari de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea organizării şi desfăşurării tezelor, precum şi a evaluării acestora;8. se adresează în scris direcţiilor judeţene de sănătate, pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate şcolară în perioada desfăşurării tezelor cu subiect unic, precum şi consiliilor locale, operatorilor de energie electrică, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc., în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea tezelor;9. realizează, împreună cu membrii comisiei, instruirea preşedinţilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii cu privire la desfăşurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;10. participă, împreună cu membrii comisiei şi cu informaticianul, la activităţile de preluare şi de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;11. preia, pe bază de proces-verbal, împreună cu un membru al comisiei, catalogul tezelor cu subiect unic, completat cu notele obţinute de către elevi la teze, de la reprezentanţii comisiei din centrul de evaluare, respectiv din centrul de contestaţii;12. coordonează preluarea baremelor de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. şi transmiterea lor către unităţile de învăţământ, respectiv către centrele de evaluare care nu au conexiune la internet;13. verifică, împreună cu membrii comisiei, existenţa baremelor de evaluare în formă tipărită şi desfăşurarea acţiunii de multiplicare a acestora în toate centrele de evaluare, respectiv de contestaţii;14. operează, în situaţii justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii;15. sesizează imediat Comisiei Naţionale de Organizare a Tezelor cu Subiect Unic, denumită în continuare Comisia Naţională, orice situaţie a cărei rezolvare nu este prevăzută în Metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, prevăzută în anexa nr. 2, denumită în continuare metodologie.16. coordonează informarea zilnică a Comisiei Naţionale cu privire la situaţiile speciale din ziua respectivă;17. coordonează transmiterea situaţiilor statistice, în conformitate cu solicitările Comisiei Naţionale;18. coordonează, la sfârşitul anului şcolar 2008-2009, centralizarea notelor înscrise în catalogul tezelor cu subiect unic al fiecărei unităţi de învăţământ, în vederea realizării bazei de date necesare admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;19. coordonează elaborarea şi transmiterea către Comisia Naţională a rapoartelor privind organizarea şi desfăşurarea fiecărei perioade de teze, în termen de 5 zile de la încheierea acesteia;20. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei.II. Membrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:1. verifică, împreună cu preşedintele comisiei, dotarea şcolilor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a tezelor – ştampile-tip, copiatoare în stare de funcţionare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;2. propun, împreună cu preşedintele comisiei, consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar membrii comisiilor din unităţile de învăţământ, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, respectând principiul compatibilităţii cu atribuţiile în cadrul comisiei;3. propun, împreună cu preşedintele comisiei, consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii, membrii comisiilor din centrele de evaluare, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru teză;4. propun, împreună cu preşedintele comisiei, consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii, membrii comisiilor din centrul de contestaţii, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru rezolvarea contestaţiilor;5. participă la instruirea preşedinţilor comisiilor din unităţile de învăţământ, ai comisiilor din centrele de evaluare şi ai comisiilor din centrul de contestaţii cu privire la desfăşurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;6. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la procesul de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;7. participă la preluarea baremelor de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. şi transmiterea lor către unităţile de învăţământ, respectiv către centrele de evaluare care nu au conexiune la internet;8. verifică, împreună cu preşedintele comisiei, existenţa baremelor de evaluare în formă tipărită şi desfăşurarea acţiunii de multiplicare a acestora în toate centrele de evaluare, respectiv de contestaţii;9. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la preluarea, pe bază de proces-verbal, a catalogului tezelor cu subiect unic, completat cu notele obţinute de către elevi la teze, de la reprezentanţii comisiei din centrul de evaluare, respectiv din centrul de contestaţii;10. elaborează rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic, în termen de 5 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze;11. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei.III. Informaticianul din comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:1. preia baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. şi le transmite centrelor de evaluare care nu au conexiune la internet;2. transmite Comisiei Naţionale, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, situaţiile speciale din ziua respectivă;3. elaborează şi transmite, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, situaţiile statistice, în conformitate cu solicitările Comisiei Naţionale;4. participă la elaborarea şi la transmiterea rapoartelor privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic;5. participă, sub coordonarea preşedintelui comisiei, la centralizarea notelor înscrise în catalogul tezelor cu subiect unic provenit din fiecare unitate de învăţământ, în vederea realizării bazei de date necesare admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;6. participă, împreună cu membrii comisiei desemnaţi în acest scop, la procesul de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de învăţământ;7. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei.Atribuţiile membrilor comisiei din unitatea de învăţământI. Preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:1. asigură pregătirea sălilor în care se susţin tezele, într-un număr optim, astfel încât elevii să fie aşezaţi câte unul în bancă, în ordine alfabetică, la nivelul fiecărei clase;2. verifică, împreună cu membrii comisiei, modul în care au fost completate cataloagele tezelor cu subiect unic cu numele elevilor, iniţiala tatălui, prenumele elevilor şi cu numele disciplinelor la care aceştia susţin tezele cu subiect unic;3. asigură existenţa, în număr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;4. asigură, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, ştampila-tip, precum şi numărul corespunzător al colilor tipizate şi consumabilele necesare bunei desfăşurări a tezei;5. realizează, în baza unui proces-verbal, instruirea asistenţilor cu privire la desfăşurarea tezei şi repartizarea acestora în săli şi predă fiecăruia lista cu numele elevilor repartizaţi alfabetic în clasă, coli tipizate, coli ştampilate, borderoul de predare/primire în care semnează elevii, etichete, fişa de atribuţii;6. verifică întocmirea borderoului de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate;7. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;8. multiplică, împreună cu membrii comisiei, varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor şi asigură, împreună cu membrii comisiei, distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;9. aplică ştampila-tip peste colţul închis şi lipit al lucrării, fără a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în care se susţine teza;10. nu permite ca în spaţiile în care se desfăşoară tezele cu subiect unic să pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de metodologie;11. asigură pregătirea sălilor în care se desfăşoară prima evaluare a tezelor cu subiect unic;12. preia baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;13. primeşte, împreună cu membrii comisiei, tezele cu subiect unic de la asistenţi, pe bază de proces-verbal, le grupează pe clase, le amestecă, le numerotează de la 1 la n şi le distribuie profesorului de specialitate de la clasă, pentru a fi evaluate, în maximum 3 zile lucrătoare;14. asigură instruirea profesorilor de specialitate, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a prezenta subiectele, de a atenţiona asupra obligativităţii de respectare întocmai a baremului de evaluare, de a interzice interpretările personale şi efectuarea de modificări în baremul de evaluare;15. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;16. preia, împreună cu un membru al comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor de specialitate şi tezele evaluate;17. asigură, împreună cu un membru al comisiei, transportul, predarea tezelor şi a catalogului tezelor cu subiect unic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de evaluare;18. primeşte, împreună cu un membru al comisiei, tezele evaluate, catalogul electronic şi două exemplare ale catalogului tezelor cu subiect unic, în formă tipărită, completate cu notele obţinute de elevi, ştampilate şi semnate, de la centrul de evaluare, pe bază de proces-verbal, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;19. verifică, împreună cu membrii comisiei, corectitudinea calculului notelor finale şi al notelor rotunjite, precum şi concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din cataloagele tezelor cu subiect unic; ulterior, coordonează afişarea notelor obţinute la teze în loc vizibil;20. transmite profesorilor de specialitate care îşi desfăşoară activitatea la clasele a VII-a şi a VIII-a tezele evaluate şi o copie a listei cu rezultatele obţinute de elevi;21. verifică modul în care profesorul clasei a efectuat analiza tezei şi a rezultatelor împreună cu elevii clasei;22. primeşte eventualele contestaţii;23. resecretizează, împreună cu un membru al comisiei, tezele ale căror note au fost contestate;24. asigură, împreună cu un membru al comisiei, transportul, în deplină siguranţă, şi predarea, cu proces-verbal, la centrul de contestaţii, a tezelor ale căror note au fost contestate şi a unui exemplar tipărit al catalogului;25. primeşte, împreună cu un membru al comisiei, de la centrul de contestaţii, cu proces-verbal, tezele reevaluate şi un exemplar tipărit, ştampilat şi semnat, al catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele obţinute de elevi în urma rezolvării contestaţiilor, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;26. coordonează afişarea notelor obţinute la teze în urma rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil;27. transmite profesorilor de specialitate de la clasele a VII-a şi a VIII-a tezele reevaluate şi o copie a listei cu rezultatele finale;28. elaborează, împreună cu membrii comisiei, şi transmite comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 3 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia;29. verifică, înainte de încheierea semestrului, corectitudinea înscrierii notelor de la teze în cataloagele clasei;30. asigură păstrarea tezelor în şcoală timp de 2 ani.II. Membrii comisiei din unitatea de învăţământ au următoarele atribuţii:1. verifică, împreună cu preşedintele comisiei, modul în care au fost completate cataloagele tezelor cu subiect unic cu numele elevilor, iniţiala tatălui, prenumele elevilor şi cu numele disciplinelor la care aceştia susţin tezele cu subiect unic;2. afişează, pe uşa fiecărei săli, lista nominală cu elevii repartizaţi, în ordine alfabetică, pe fiecare clasă;3. participă la instruirea asistenţilor cu privire la desfăşurarea tezei;4. asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;5. multiplică, împreună cu preşedintele comisiei, varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor şi realizează, împreună cu preşedintele comisiei, distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;6. primesc, împreună cu preşedintele comisiei, tezele cu subiect unic de la asistenţi, pe bază de proces-verbal, le grupează pe clase, le amestecă, le numerotează de la 1 la n şi le distribuie profesorului de specialitate care predă la clasă, pentru a fi evaluate;7. preiau zilnic, împreună cu preşedintele comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;8. preiau, împreună cu preşedintele comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor de specialitate şi tezele evaluate;9. asigură, împreună cu preşedintele comisiei, transportul, predarea tezelor şi a catalogului tezelor cu subiect unic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de evaluare;10. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la preluarea tezelor evaluate şi a două exemplare ale catalogului tezelor cu subiect unic, în formă tipărită, completat cu notele obţinute de elevi, ştampilate şi semnate, de la centrul de evaluare, pe bază de proces-verbal, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;11. verifică, împreună cu preşedintele comisiei, corectitudinea calculului notelor finale şi al notelor rotunjite, precum şi concordanţa dintre notele înscrise pe teze şi cele din cataloagele tezelor cu subiect unic şi afişează notele obţinute la teze în loc vizibil;12. resecretizează, împreună cu preşedintele comisiei, tezele ale căror note au fost contestate;13. asigură, împreună cu preşedintele comisiei, transportul şi predarea tezelor ale căror note au fost contestate şi a unui exemplar tipărit al catalogului electronic, în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de contestaţii;14. participă, alături de preşedintele comisiei, la preluarea de la centrul de contestaţii, cu proces-verbal, a tezelor reevaluate, a catalogului electronic şi a unui exemplar tipărit, ştampilat şi semnat, completat cu notele obţinute de elevi în urma rezolvării contestaţiilor, asigurând transportul acestora, în deplină siguranţă, la unitatea de provenienţă;15. afişează notele obţinute la teze în urma rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil;16. elaborează, împreună cu preşedintele comisiei, în termen de 3 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.III. Asistenţii care fac parte din comisia din unitatea de învăţământ au următoarele atribuţii:1. participă la instruirea cu privire la desfăşurarea tezei, realizată de preşedintele şi de membrii comisiei;2. semnează procesul-verbal de instruire;3. primesc de la preşedintele comisiei lista nominală cu elevii repartizaţi alfabetic în fiecare clasă, coli tipizate pentru teză, coli ştampilate pentru ciorne, etichete şi borderoul de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate, fişa de atribuţii; semnează procesul-verbal în care se consemnează numărul de coli tipizate pentru teză şi numărul de coli pentru ciorne;4. verifică aşezarea elevilor câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor primite de la preşedintele comisiei;5. verifică, înainte de aducerea subiectelor în săli, să nu existe asupra elevilor materiale ajutătoare: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare;6. explică elevilor modul de desfăşurare a tezei, modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată, înainte de aducerea subiectelor în săli;7. distribuie fiecărui elev câte o coală de hârtie tipizată pe care elevul scrie cu majuscule numele său, prenumele tatălui, toate prenumele personale şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit; atrage atenţia că înscrierea numelui elevului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective;8. distribuie elevilor atâtea coli tipizate şi ciorne ştampilate câte le sunt necesare; elevii vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colţul care urmează să fie lipit;9. primesc subiectele multiplicate, în plicuri sigilate, de la preşedintele şi de la membrii comisiei, verifică integritatea acestora, le deschid şi le distribuie fiecărui elev;10. distribuie elevilor care susţin teza la matematică într-o limbă a minorităţilor naţionale, simultan, subiectul atât în limba maternă, cât şi în limba română;11. răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă;12. informează elevii că timpul de lucru este de două ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor pentru fiecare elev;13. se asigură ca, din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev să nu părăsească sala decât dacă predă teza şi semnează de predarea acesteia, dar nu mai devreme de o oră de la distribuirea subiectelor în săli;14. însoţesc, în cazuri excepţionale, elevii care se simt rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, până la înapoierea în sala de clasă;15. explică elevilor modul de desfăşurare a tezei şi le reamintesc că:– timpul destinat elaborării unei teze este de 120 de minute, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare elev;– pentru elaborarea tezei trebuie să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor trebuie să folosească numai creion negru;– este interzisă folosirea în timpul tezei a mijloacelor de calcul;– trebuie să folosească numai hârtia distribuită de către asistenţi;– subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare;– dacă doresc să corecteze o greşeală, trebuie să taie cu o linie orizontală fiecare rând din pasajul greşit;– au obligaţia de a păstra liniştea în timpul desfăşurării tezelor cu subiect unic, de a nu comunică cu ceilalţi elevi şi de a nu folosi materiale interzise de metodologie;16. distribuie coli tipizate elevilor care din diferite motive doresc să îşi transcrie teza, fără a depăşi timpul stabilit; anulează pe loc vechea teză, menţionând pe coală "Anulat"; semnează lucrările anulate (acestea se păstrează în condiţiile stabilite pentru teze);17. supraveghează elevii în timpul desfăşurării tezei, astfel încât unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei; nu au alte preocupări în afară de supraveghere;18. interzic elevilor să comunice între ei sau cu exteriorul şi sesizează preşedintele comisiei cu privire la orice încălcare a metodologiei;19. comunică imediat preşedintelui comisiei eventualele tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea tezei;20. preiau lucrările elevilor la expirarea celor 120 de minute acordate; elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit;21. instruiesc elevii ca la încheierea tezelor aceştia să numeroteze toate paginile pe care au scris, inclusiv acelea pe care au scris doar câteva rânduri, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, (de exemplu, sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total 5 pagini);22. barează, la primirea tezelor, spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează elevii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării;23. strâng separat ciornele şi lucrările anulate; acestea se păstrează în unitatea de învăţământ;24. transportă tezele din sala de clasă în sala în care acestea se predau, sub semnătură, preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei, care verifică dacă numărul tezelor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a tezelor şi dacă numărul de pagini al fiecărei teze coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal.Asistenţilor le este interzis:– să pătrundă în sală cu telefoane mobile, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, precum şi cu ziare, reviste, cărţi;– să discute între ei în timpul desfăşurării tezelor, să dea indicaţii elevilor, să rezolve subiectul de teză sau să aibă alte preocupări.Atribuţiile membrilor comisiei din centrul de evaluareI. Preşedintele comisiei din centrul de evaluare are următoarele atribuţii:1. organizează şi răspunde de desfăşurarea activităţii în centrul respectiv;2. participă la instructajul organizat de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, la data şi ora anunţată;3. răspunde, împreună cu toţi membrii comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor, pe perioada cât acestea se află în centrul de evaluare;4. primeşte, împreună cu membrii comisiei, pe bază de proces-verbal, tezele aduse de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate, şi catalogul tezelor cu subiect unic;5. preia, împreună cu informaticianul, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;6. pregăteşte, pentru evaluare, împreună cu membrii comisiei, pachetele de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de evaluare la aceeaşi disciplină, apoi le grupează în pachete şi le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind minimum 50 şi maximum 150 de teze. Introduce pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului;7. asigură, împreună cu membrii comisiei, instruirea profesorilor evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;8. stabileşte sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ţinând cont că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;9. predă, împreună cu 2 membri ai comisiei, dosarele/plicurile cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori. Procesul-verbal va conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau tezele, numele disciplinei, numărul tezelor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora;10. ia măsuri ca pe perioada evaluării să nu între în săli, în afara profesorilor evaluatori înşişi, decât preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea tezelor, în conformitate cu prevederile metodologiei;11. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;12. preia, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator, tezele evaluate şi semnează notele acordate de cei 2 profesori care au evaluat teza, în conformitate cu prevederile metodologiei;13. după ce toate tezele la o disciplină au fost evaluate şi notate, coordonează activitatea de deschidere a lucrărilor, în prezenţa membrilor comisiei şi a profesorilor evaluatori, şi de înregistrare imediată a notelor în catalogul tezelor cu subiect unic – nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza; verifică dacă toate notele au fost transcrise corect de pe teze în catalogul tezelor;14. predă, împreună cu membrii comisiei, plicurile cu tezele evaluate, catalogul electronic şi două exemplare din forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnate de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilate, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;15. predă, împreună cu un membru al comisiei, catalogul electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii, pe bază de proces-verbal;16. elaborează, împreună cu membrii comisiei, şi transmite, prin intermediul informaticianului, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti;17. se asigură că toate persoanele care fac parte din componenţa comisiei nu fac publice informaţii cu privire la conţinutul lucrărilor scrise evaluate în cadrul centrului respectiv.II. Membrii comisiei din centrul de evaluare au următoarele atribuţii:1. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la îndrumarea activităţii persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea tezelor;2. primesc, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, în zilele în care se susţin teze, prin proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate;3. participă, alături de preşedintele comisiei, la pregătirea pentru evaluare a pachetelor de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de evaluare la aceeaşi disciplină, apoi le grupează în pachete şi le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind minimum 50 şi maximum 150 de teze. Introduc pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului;4. participă, alături de preşedintele comisiei, la sesiunea de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;5. participă la predarea dosarelor/plicurilor cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori;6. preiau zilnic, împreună cu preşedintele comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;7. răspund, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor şi de asigurarea confidenţialităţii cu privire la conţinutul acestora, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;8. participă, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, la deschiderea lucrărilor, după ce toate lucrările scrise de la o disciplină au fost evaluate şi notate, şi înregistrează imediat notele în catalogul tezelor cu subiect unic – nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii evaluatori;9. participă, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, la predarea plicurilor cu tezele evaluate şi a două exemplare din forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;10. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la predarea catalogului electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii, pe bază de proces-verbal;11. elaborează, împreună cu preşedintele comisiei, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.III. Profesorul evaluator din centrul de evaluare are următoarele atribuţii:1. participă la instruirea pe care o organizează preşedintele şi membrii comisiei înainte de începerea corectării, pentru fiecare disciplină. Scopul instruirii este de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Semnează procesul-verbal de instruire;2. evaluează şi notează, conform metodologiei, tezele repartizate;3. înregistrează punctajele şi notele în borderouri de evaluare separate, defalcate unitar la nivel de disciplină în cadrul centrului de evaluare, respectând baremul de evaluare;4. predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, pentru a fi păstrate;5. predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, seturile de teze, borderourile individuale originale de notare, semnate, închise în plicuri sigilate;6. trece notele obţinute de elevi pe fiecare teză, cu cerneală roşie, şi semnează, numai după ce preşedintele comisiei se asigură că între notele acordate de cei 2 profesori care au evaluat teza este o diferenţă de cel mult un punct;7. asistă la trecerea notei finale pe teză de către preşedintele comisiei şi semnează nota finală;8. asistă la deschiderea lucrărilor, în prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei, după ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate;9. verifică, la cererea preşedintelui comisiei, corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog;10. semnează cataloagele tezelor (în forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic), completate cu notele de la teze, pe fiecare pagină, la rubrica prevăzută în acest scop;11. asigură confidenţialitatea cu privire la conţinutul lucrărilor scrise care i-au fost repartizate spre evaluare.IV. Informaticianul din centrul de evaluare are următoarele atribuţii:1. preia, sub coordonarea preşedintelui comisiei, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;2. participă, la solicitarea preşedintelui comisiei, la înregistrarea notelor în catalogul tezelor cu subiect unic;3. transmite, sub coordonarea preşedintelui comisiei, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în centrul de evaluare către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.Atribuţiile membrilor comisiei din centrul de contestaţiiI. Preşedintele comisiei din centrul de contestaţii are următoarele atribuţii:1. organizează şi răspunde de desfăşurarea activităţii în centrul respectiv;2. participă la instructajul organizat de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, la data şi ora anunţată;3. răspunde, împreună cu toţi membrii comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor, pe perioada cât acestea se află în centrul de contestaţii;4. primeşte, împreună cu membrii comisiei, pe bază de proces-verbal, cataloagele şi tezele aduse de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi reevaluate;5. preia, împreună cu un membru al comisiei, pe bază de proces-verbal, catalogul electronic al tezelor cu subiect unic de la comisia de evaluare;6. preia, împreună cu informaticianul, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;7. pregăteşte pentru evaluare, împreună cu membrii comisiei, pachetele de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de contestaţii la aceeaşi disciplină, apoi le grupează în pachete şi le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind maximum 100 de teze. Introduce pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului;8. asigură, împreună cu membrii comisiei, o sesiune de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;9. stabileşte sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ţinând cont că 2 profesori care evaluează acelaşi set de lucrări trebuie să lucreze în săli diferite şi că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;10. predă, împreună cu 2 membri ai comisiei, dosarele/plicurile cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori. Procesul-verbal va conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau tezele, numele disciplinei, numărul tezelor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora;11. ia măsuri ca pe perioada evaluării să nu între în săli, în afara profesorilor evaluatori înşişi, decât preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea tezelor, în conformitate cu prevederile metodologiei;12. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;13. preia, după încheierea acţiunii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator, tezele evaluate şi semnează notele acordate de cei 2 profesori evaluatori, respectând prevederile metodologiei;14. după ce toate tezele la o disciplină au fost evaluate şi notate, coordonează activitatea de deschidere a lucrărilor, în prezenţa membrilor comisiei şi a profesorilor evaluatori, şi de înregistrare imediată a notelor în catalogul tezelor cu subiect unic – nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza; verifică dacă toate notele au fost transcrise corect de pe teze în catalogul tezelor;15. predă, împreună cu membrii comisiei, plicurile cu tezele reevaluate, catalogul electronic şi exemplarul tipărit al catalogului tezelor completat cu notele obţinute în urma rezolvării contestaţiilor, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;16. predă, împreună cu un membru al comisiei, catalogul tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;17. elaborează, împreună cu membrii comisiei, şi transmite, prin intermediul informaticianului, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de contestaţii, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti;18. se asigură că toate persoanele care fac parte din componenţa comisiei nu fac publice informaţii cu privire la conţinutul lucrărilor scrise reevaluate în cadrul centrului respectiv.II. Membrii comisiei din centrul de contestaţii au următoarele atribuţii:1. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la îndrumarea activităţii persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea tezelor;2. primesc, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ, spre a fi reevaluate;3. participă, alături de preşedintele comisiei, la pregătirea pentru reevaluare a pachetelor de teze;4. participă, alături de preşedintele comisiei, la sesiunea de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;5. participă la predarea dosarelor/plicurilor cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori;6. preiau zilnic, împreună cu preşedintele comisiei, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate;7. răspund, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor şi de asigurarea confidenţialităţii cu privire la conţinutul acestora, pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;8. participă, împreună cu preşedintele comisiei şi cu profesorii evaluatori, la deschiderea lucrărilor, după ce toate lucrările scrise de la o disciplină au fost evaluate şi notate, şi înregistrează imediat notele în catalogul tezelor cu subiect unic – nota obţinută prin rotunjire şi nota finală, cu două zecimale, obţinută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii evaluatori;9. participă, alături de preşedintele comisiei şi la cererea acestuia, la predarea plicurilor şi a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnat de preşedinte, de un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilat, reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţământ de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unităţile de învăţământ;10. participă, împreună cu preşedintele comisiei, la predarea catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;11. elaborează, împreună cu preşedintele comisiei, în termen de două zile de la încheierea activităţii în centrul de contestaţii, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.III. Profesorul evaluator din centrul de contestaţii are următoarele atribuţii:1. participă la instruirea pe care o organizează preşedintele şi membrii comisiei înainte de începerea corectării, pentru fiecare disciplină. Scopul instruirii este de a diminua diferenţele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Semnează procesul-verbal de instruire;2. evaluează şi notează tezele repartizate, conform metodologiei;3. înregistrează punctajele şi notele în borderouri de evaluare separate, defalcate unitar la nivel de disciplină, respectând baremul de evaluare;4. predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de teze şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, pentru a fi păstrate;5. predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi membrilor comisiei, după încheierea acţiunii de evaluare, seturile de teze, borderourile individuale originale de notare, semnate, închise în plicuri sigilate;6. trece notele obţinute de elevi pe fiecare teză, cu cerneală roşie, şi le semnează, în conformitate cu prevederile metodologiei;7. asistă la trecerea notei finale pe teză de către preşedintele comisiei şi semnează nota finală;8. asistă la deschiderea lucrărilor, în prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei, după ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate;9. verifică, la cererea preşedintelui comisiei, corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog;10. semnează cataloagele tezelor (în forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic), completate cu notele de la teze, pe fiecare pagină, la rubrica prevăzută în acest scop;11. asigură confidenţialitatea cu privire la conţinutul lucrărilor scrise care i-au fost repartizate spre reevaluare.IV. Informaticianul din centrul de contestaţii are următoarele atribuţii:1. preia, sub coordonarea preşedintelui comisiei, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;2. participă, la solicitarea preşedintelui comisiei, la înregistrarea notelor în catalogul tezelor cu subiect unic;3. transmite, sub coordonarea preşedintelui comisiei, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în centrul de contestaţii către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti. + 
Anexa 4Programele pentru disciplinele la care se susţinteze cu subiect unic de către eleviiclaselor a VII-a şi a VIII-aPROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina Limba şi literatura românăClasa a VII-a2008-2009I. PRECIZĂRIPrezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară revizuită pentru clasa a VII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de învăţare şi conţinuturile din această programă şcolară, care intră în vigoare în anul şcolar 2008-2009. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic pentru disciplina Limba şi literatura română.Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de evidenţiere a valorilor stilistice, a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.) sau nonliterar, precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text dat (rezumat, caracterizare de personaj). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere competenţele de redactare a unor texte descriptive, narative şi dialogate, precum şi a unor texte care presupun exprimarea motivată a unei atitudini/a unei opinii proprii.Pentru obiectivele de referinţă care privesc capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ DIN PROGRAMA ŞCOLARĂ ŞI EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris*Font 8*      Obiective de referinţă Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor                                                    de învăţare şi conţinuturilor din programă3.1. să citească o varietate de texte – identificarea diferenţelor dintre textele literareliterare sau nonliterare, demonstrând şi nonliterareînţelegerea sensului acestora – identificarea semnificaţiilor unor texte literare                                              şi nonliterare, în vederea comentării sensului lor global3.2. să recunoască modalităţile specifice – identificarea structurii textelor epice şi lirice:de organizare a textului epic şi structuri în textele epice (timp, spaţiu, acţiune,procedeele de expresivitate în textul personaje; modalităţi de caracterizare a personajelor*1)liric şi lirice (concordanţa dintre forma fonetică şi grafică                                              a poeziei şi ideea transmisă de aceasta)                                            – identificarea măsurii, a tipurilor de rimă şi de ritm                                              învăţate (iambic şi trohaic)                                            – identificarea şi explicarea rolului unor procedee                                              de expresivitate artistică (epitet, comparaţie,                                              repetiţie, enumeraţie, hiperbolă, metaforă, antiteză;                                              repetiţia fonetică – aliteraţia)                                            – identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic                                              şi liric în diferite texte literare, la prima vedere,                                              sau în textele studiate, aparţinând următoarelor specii                                              literare: nuvela, imnul3.3. să sesizeze corectitudinea şi – identificarea şi utilizarea mijloacelor de îmbogăţirevaloarea expresivă a categoriilor a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valoriigramaticale*2) şi lexicale învăţate, gramaticale sau conversiunea)într-un text citit – identificarea şi utilizarea relaţiilor de sinonimie,                                              antonimie, omonimie şi polisemie studiate                                            – explicarea sensului unor paronime şi utilizarea lor                                              corectă într-un context dat                                            – sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte                                              în funcţie de contextul în care apar                                            – identificarea şi explicarea pleonasmului                                            – sesizarea rolului utilizării categoriilor morfologice                                              şi sintactice*2) într-un text şi a valorii expresive                                              a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate                                            – sesizarea rolului semnelor ortografice şi de punctuaţie                                              din textul dat4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă*Font 8*         Obiective de referinţă Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor                                                    de învăţare şi conţinuturilor din programă4.1. să îşi exprime în scris opinii – redactarea nuanţată, în raport cu structura şi cuşi atitudini motivaţiile personale, a unui text                                            – motivarea opţiunilor pentru idei, fapte, întâmplări,                                              personaje, atitudini etc., selectate din textul dat                                              sau utilizate în propriile compuneri4.2. să utilizeze corect şi nuanţat – utilizarea în contexte diferite a sinonimelor,categoriile semantice învăţate a antonimelor, a omonimelor şi a paronimelor4.3. să organizeze secvenţele textuale – dispunerea în pagină a diferitelor texteîn funcţie de o cerinţă specifică – structurarea unui text în secvenţe distincte, în funcţie                                              de tipul acestuia (rezumatul, caracterizarea unui personaj,                                              comentarea unor secvenţe din textele studiate sau                                              a titlului unui text; compuneri narative, descriptive,                                              informative; cererea)                                            – scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă a textelor4.4. să utilizeze corect flexiunea – utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibilenominală şi verbală*2) în textul scris, şi neflexibile în textele redactateprecum şi semnele ortografice şi de – construirea corectă şi expresivă a unui text din punctpunctuaţie de vedere sintactic                                            – utilizarea adecvată a formelor verbale prin raportare                                              la cronologia faptelor relatate                                            – utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei                                              şi al frazei                                            – folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori                                              expresivitatea comunicării                                            – ortografierea unor structuri verbale şi nominale;                                              reformularea unor enunţuri care conţin erori de natură                                              morfologică şi sintactică                                            – utilizarea corectă a semnelor de ortografie şi                                              de punctuaţie4.5. să redacteze texte diverse, – identificarea ideilor/unor idei principale într-un textfolosind diferite modalităţi pentru la prima vedere şi relaţionarea idee principală – ideerealizarea expresivităţii textului secundară; rezumarea unui text literar                                            – identificarea unor trăsături ale personajelor din texte                                              la prima vedere şi a modalităţilor de caracterizare;                                              caracterizarea unui personaj                                            – realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor                                              în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie                                              (obiecte, tablouri din natură, fenomene; persoane                                              sau personaje considerate drept modele)                                            – redactarea unor compuneri narative, descriptive şi                                              dialogate, în care să valorifice categoriile semantice şi                                              gramaticale învăţate; inserarea dialogului în compuneri                                            – construirea unor scurte povestiri                                            – comentarea unei/unor secvenţe din textele studiate                                            – comentarea semnificaţiei/semnificaţiilor titlului                                            – redactarea unor cereri în diferite scopuri––––*1) Conţinuturile marcate cu bold în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic vor fi evaluate în semestrul al II-lea.*2) Pentru obiectivele de referinţă 3.3 şi 4.4, la teza cu subiect unic pe semestrul I se vor avea în vedere noţiunile de fonetică (actualizare), lexicul (actualizare; noţiuni nou-studiate) şi doar acele elemente de morfosintaxă (actualizate prin studiul la clasă al textelor-suport, până la data susţinerii tezei) necesare redactării corecte a diferitelor tipuri de texte/de compuneri; domeniul morfosintaxa (capitolul "Conţinuturi. Elemente de construcţie a comunicării": 3.4.1-3.4.5) va fi evaluat pe semestrul al II-lea.PROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina Limba şi literatura românăClasa a VIII-a2008-2009I. PRECIZĂRIPrezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară pentru clasa a VIII-a referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de învăţare şi conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a VIII-a. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română.Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte funcţionale (cerere, invitaţie), argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (scrisoare, alte compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).Pentru obiectivele de referinţă care privesc capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ DIN PROGRAMA ŞCOLARĂ ŞI EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris*Font 8*          Obiective de referinţă Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor                                                  de învăţare şi conţinuturilor din programă3.1. să dovedească înţelegerea unui text – diferenţierea între sensul propriu şi sensul figuratliterar sau nonliterar, pornind de la al cuvintelor în funcţie de contextcerinţe date – recunoaşterea sensului figurat al unor cuvinte                                              într-un context dat                                            – identificarea ideilor principale dintr-un text dat                                            – identificarea modurilor de expunere şi a felului în care                                              acestea se combină într-un text dat                                            – identificarea ordinii logice şi cronologice a ideilor/                                              a întâmplărilor dintr-un text                                            – identificarea unor elemente de structurare a textului                                              narativ: timpul, spaţiul naraţiunii, logica acţiunii,                                              construcţia personajului                                            – identificarea unor elemente de structurare a textului liric                                            – identificarea elementelor de versificaţie: măsură, rimă,                                              ritm, vers, strofă                                            – identificarea semnificaţiei unor procedee de expresivitate                                              artistică în textele date; alegoria, inversiunea*1)                                            – identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic                                              şi dramatic3.2. să sesizeze valoarea expresivă – identificarea arhaismelor, a regionalismelor şi aa categoriilor morfosintactice*2), a neologismelor şi a rolului lor în textele datemijloacelor de îmbogăţire a – recunoaşterea unor cuvinte aparţinând unei familiivocabularului, a categoriilor lexicale, a cuvintelor derivate, compuse sau obţinutesemantice studiate, a ortografiei prin conversiuneşi punctuaţiei – recunoaşterea categoriilor semantice studiate: sinonime,                                              antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime                                            – identificarea pleonasmului                                            – sesizarea rolului semnelor ortografice şi de punctuaţie                                              din textul dat                                            – identificarea unor valori stilistice ale nivelurilor                                              fonetic, lexical şi morfosintactic într-un text dat                                            – identificarea rolului părţilor de propoziţie şi                                              a propoziţiilor într-un text dat                                            – identificarea şi utilizarea unor elemente de sintaxă                                              a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii                                              sintactice; tipuri de propoziţii – regente şi subordonatele                                              indicate de programă; cuvinte şi construcţii incidente;                                              relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice                                              ale folosirii acestora în textul dat)3.3. să identifice valori morale într-un – identificarea unor elemente morale în textele studiatetext, exprimându-şi impresiile şi (nuvela; fragmente – romanul, comedia) sau la prima vederepreferinţele şi exprimarea motivată a propriei atitudini faţă de acestea–––––*1) Conţinuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul al II-lea.*2) Sintaxa propoziţiei şi a frazei (capitolul "Conţinuturi. Elemente de construcţie a comunicării": 3.1, 3.4.1.-3.4.6 din programa şcolară, 2003) va face obiectul evaluării pe semestrul al II-lea; pentru semestrul I se vor avea în vedere noţiunile de fonetică şi lexicul (actualizare; noţiuni nou-studiate).4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă*Font 8*          Obiective de referinţă Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor                                                    de învăţare şi conţinuturilor din programă4.1. să redacteze texte diverse, – redactarea unor texte reflexive şi imaginative (scrisoare;adaptându-le la situaţia de comunicare compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimenteconcretă cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural;                                              evidenţierea unor trăsături ale unui obiect – peisaj, operă                                              de artă, persoană – într-o descriere/într-un portret;                                              scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri etc.)                                            – redactarea unor texte funcţionale: cerere, invitaţie                                            – redactarea unor compuneri despre texte literare studiate                                              sau la prima vedere – rezumat; caracterizare de personaj;                                              motivarea apartenenţei unui text, studiat sau la prima                                              vedere, la un gen literar: epic (nuvela, romanul), liric,                                              dramatic (comedia)                                            – comentarea sumară a unor secvenţe din operele studiate                                              (fragmentele studiate din speciile literare: romanul,                                              comedia) sau a unor texte la prima vedere, prin exprimarea                                              motivată a unei opinii privind structura textului,                                              procedeele de expresivitate şi semnificaţiile textului                                              şi/sau ale mesajului acestuia                                            – exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind                                              textul dat/indicat4.2. să utilizeze, în redactare, – utilizarea corectă şi adecvată a elementelor de lexiccunoştinţele de lexic şi de morfosintaxă, – utilizarea corectă a elementelor de morfosintaxă înfolosind adecvat semnele ortografice şi de redactarea unui textpunctuaţie, în vederea obţinerii coerenţei – utilizarea adecvată a semnelor ortograficeşi coeziunii unui text propriu – aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul                                              propoziţiei şi al frazei                                            – realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor                                              de punctuaţiePROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura germană maternăEvaluation – 7. KlasseClasa a VII-a2008-2009I. SemesterI. Literatur1. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:a. die Nacherzahlungb. die Inhaltsangabe;2. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;3. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;4. Fortsetzen und Umformen von Texten;5. Entwerfen von Dialogen zwischen Gestalten;6. Personenbeschreibung verfassen;7. Verfassen eines personlichen Briefes.II. Sprachbetrachtung1. Bereicherung des Wortschatzes:a. Zusammenstellen von Wortfamilien: Ableitung und Zusammensetzung;b. Wortfetder;2. Umwandlung der direkten în indirekte Rede und umgekehrt;3. Angemessene Verwendung des Konjunktivs;4. Die richtigen Prapositionen zu einem gegebenen Verb finden und damit Satze bilden;5. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und den Fall des Substantivs bestimmen;6. Pluralformen von Substantiven richtig anwenden.II. SemesterI. Literatur1. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:a. die Nacherzahlungb. die Inhaltsangabe:2. Die eigene Meinung zu einem gegebenen Thema mit Beispielen begrunden;3. Erfassen des tieferen Sinnes einer Ballade/eines Erzahlgedichts;4. Erkennen des Bezugs zwischen Stilfiguren (Epitheton, Metapher, Vergleich, Personifizierung) und Gefuhl im Stimmungsgedicht/în der Ballade;5. Erkennen der Wesenszuge der Ballade;6. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;7. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;8. Fortsetzen und Umformen von Texten;9. Entwerfen von Dialogen zu einem gegebenen Thema;II. Sprachbetrachtung1. Identifizierung von Adverbialbestimmungen:Lokal-, Temporal-, Modal-, Kausal-, Final-, Konsekutiv- und Konzessivbestimmung;2. Identifikation und Bestimmen der adverbialen Nebensatze:Lokal-, Temporal-, Modal-, Kausal-, Final-, Konsekutiv- und Konzessivastz,3. Einsetzen von passenden Konjunktionen und den durch sie adverbialen Gliedsatz bestimmen;4. Form der Nebensatze:a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz:b. uneigeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz5. Umwandlung von uneingeleiteten Nebensatzen în eingeleitete Nebensatze und umgekehrt.PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura germană maternăEvaluation – 8. KlasseClasa a VIII-a2008-2009I. SemesterI. Literatur1. Personliche Meinung aussern und begrunden;2. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:a. die Nacherzahlungb. die Inhaltsangabe;3. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;4. Texte fortsetzen oder umformen;5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;6. Sprachliche Mittel în einem Text erkennen: die Ballade und das Naturgedicht;7. Anderung der Erzahlperspektive;8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situaţion.II. Sprachbetrachtung1. Bereicherung des Wortschatzes:a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,b. das Wortfeld,c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen: Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;4. Form der Nebensatze:a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz5. Umwandlung von Satzgliedern în Nebensatze und umgekehrt;II. SemesterI. Literatur1. Personliche Meinung aubern und begrunden;2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:a. Nacherzahlung,b. Inhaltsangabe;3. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;4. Texte fortsetzen oder umformen;5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;7. Anderung der Erzahlperspektive;8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;9. Verfassen eines Tagebucheintrags;10. Verfassen eines personlichen Briefes.II. Sprachbetrachtung1. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:a) das Substantiv (mit Schwerpunkt auf Deklination, Pronomen und Praposition); … b) das Adjektiv (Steigerung); … c) das Verb (mit Schwerpunkt auf: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen). … PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura maghiarăClasa a VII-a2008-2009I. FEJLESZTESI KOVETELMENYEK3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejleszteseII. RESZLETES KOVETELMENYEK, TEVEKENYSEGPELDAK3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese*Font 8*     Reszletes kovetelmenyek Tevekenysegpeldak3.2. az irodalmi es nem irodalmi – gyakorlatok a kommunikacios helyzet es a szoveg     kommunikacios helyzet irodalmi/nem irodalmi jellegenek az     felismerese kulonbozo mufaju osszekapcsolasara;     irodalmi es nem irodalmi     szovegekben3.3. az irodalmi szoveg nyelvi – verstani gyakorlatok; gyakorlatok a szokepek es a retorikai     megalkotottsaganak alakzatok felismeresere es ertelmezesere; lirai es epikai     felfedezese, az irodalmi mufajok sajatossagainak felismerese; a beszedhelyzet     formak es kodok szerepenek felismerese: a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett     megragadasa a lirai es szovegbeli viszonyanak megragadasa; a ter- es idoszerkezet,     epikai muvek szervezodeseben a szereplok szovegbeli megalkotottsaganak a megfigyelese; a                                    teny es fikcio megkulonboztetese3.4. a szovegben megjelenitett – gyakorlatok a szereploi ertekrend(ek) es az elbeszeloi     ertekek, ertekrendek ertekrend megkulonboztetesere     erzekelese; a hangnemek – gyakorlatok a hangnem ertekelo szerepenek megallapitasara,     megkulonboztetese hangnem es nyelvi formak kapcsolatanak megragadasara                                    (atalakitasi gyakorlatok)4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejiesztese*Font 8*     Reszletes kovetelmenyek Tevekenysegpeldak4.1. kulonbozo tipusu szovegek – szovegalkotasi gyakorlatok: kulonbozo leiro, elbeszelo es     alkotasa ervelo szovegek alkotasa, hirdetes irasa, monolog alkotasa,                                    velemeny es ellenvelemeny kifejtese4.2. valtozatos szokincs, a – mondatalkotasi gyakorlatok: mondatok tomoritese, bovitese;     tanult kategoriak helyes es a beszelo szandekahoz igazodo mondatok alkotasa, a szorend     arnyalt hasznalata megvalasztasa4.3. attekintheto, ertelemtukrozo – sajat szoveg megszerkesztese, atalakitasi gyakorlatok,     szovegtagolas bovites, tomorites4.4. tudatos helyesiras – helyesirasi gyakorlatok4.5. szemelyesseg a – sajat allaspont megfogalmazasa, velemenynyilvanitas     szovegalkotasban megadott vagy valasztott temarol, olvasmanyairolIII. TARTALMAKI. felev1. Irodalomolvasas1.2. Irodalmi formak es kodok1.2.1. Szokepek: metafora, megszemelyesites. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, fokozas), parhuzam, ellentet.1.2.2. Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, sorfajtak, rim, rimfajtak.1.2.3. Epikai mufajok: nepballada, muballada.1.2.4. Az epikai muvek jellemzoi: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplok. Kihagyasos szerkesztesmod.1.2.5. Lira, liraisag, lirai mufajok: dal.1.2.6. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya.1.2.7. Ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend.1.2.8. Hangnemek: tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak● a monolog● jellemzes● a szoveg megszerkesztese es atszerkesztese3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang3.2. A szo3.2.1. A szokeszlet gazdagitasanak modjai: belso eszkozokkel (a) szoteremtes (indulatszavak, hangutanzo szavak), (b) szoalkotassal (igekepzes, nevszokepzes).3.2.2. Az egyjelentesu szavak. A tobbjelentesu szavak. A szinonimak (rokon ertelmu szavak). Az antonimak (ellentetes jelentesu szavak). A paronimak (hasonlo alaku szavak).II. felev1. Irodalomolvasas1.2. Irodalmi formak es kodok1.2.1. Szokepek: metafora, megszemelyesites, allegoria. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.1.2.2. Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, sorfajtak, rim, rimfajtak.1.2.3. Epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk.1.2.4. Az epikai muvek jellemzoi: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplok. Terszerkezet es idoszerkezet.1.2.5. Lira, liraisag, lirai mufajok: szatira.1.2.6. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya. Teny es fikcio.1.2.7. Ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend.1.2.8. Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak● monolog● leiras● jellemzes● maganlevel● meghivo● hirdetes● a szoveg megszerkesztese es atszerkesztese3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang3.2. A szo3.2.1. A szokeszlet gazdagitasanak modjai: belso eszkozokkel (b) szoalkotassal (szoosszetetel).3.2.3. Az osszetett szo es a szoszerkezet.3.3. A mondatAz egyszeru mondat. Allito es tagado mondat. Modalitas szerinti osztalyozas (kijelento, kerdo, felkialto, felszolito).Az egyszeru mondat szerkezete, elemzese. Az allitmany es fajtai. Az alany. A targy. A hatarozo es kifejezesmodjai. A jelzo es fajtai (minoseg, mennyiseg, birtokos).Szoszerkezetek. Mellerendelo szoszerkezetek. Az alany es az allitmany egyeztetese. Targyas, jelzos, hatarozos szoszerkezetek.IV. MegjegyzesekAz egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint a tanulok eletkori sajatossagait.Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenes 10 pontot er. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura maghiarăClasa a VIII-a2008-2009I. FEJLESZTESI KOVETELMENYEK3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejleszteseII. RESZLETES KOVETELMENYEK, TEVEKENYSEGPELDAK3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese*Font 8*     Reszletes kovetelmenyek Tevekenysegpeldak3.2. a reszek es a szovegegesz – gyakorlatok a szovegreszek (pl. mondatok, mondattombok,     jelentesenek megragadasa bekezdesek) kozotti kapcsolatok megragadasara, a szovegreszek,                                    illetve a szovegegesz jelentese kozotti kapcsolatteremtesre;3.3. az irodalmi es nem irodalmi – gyakorlatok a szo szerinti es atvitt jelentes felismeresere     kommunikacios helyzet – gyakorlatok a kommunikacios helyzet es a szovegtipus     jellemzoinek megragadasa, viszonyanak megfigyelesere es ertelmezesere     tudatositasa es – gyakorlatok az irodalmi es koznapi kommunikacios helyzet     megkulonboztetese felismeresere, megkulonboztetesere: pl. a maganlevel es koltoi                                    level megkulonboztetese;                                  – gyakorlatok a nem irodalmi szovegek feldolgozasara:                                    lenyegkiemeles, ok-okozati osszefuggesek, lenyeges elemek es                                    jellemzo reszletek, alapgondolat es mellekgondolatok                                    elkulonitese3.4. az irodalmi formak es kodok – az epikus es lirai alkotasok mufaji jegyeinek megragadasa,     szerepenek megragadasa a lirai es epikai mufajvaltozatok osszehasonlitasa, ertelmezese     szovegszervezodesben – gyakorlatok a retorikai alakzatok, a szokepek es a hasonlat                                    szerepenek felfedezesere lirai es epikai alkotasokban;                                  – gyakorlatok a hangsulyos es idomertekes verseles felismeresere                                  – a ter- es idoszerkezet lirai es epikai alkotasokban, a                                    szereplok szovegbeli megalkotottsaganak megfigyelese epikus                                    muvekben, teny es fikcio megkulonboztetese3.5. az irodalmi muvek – gyakorlatok az ertekek, ertekrend felfedezesere, bizonyos     ertekviszonyainak, nyelvi formak ertekelo szerepenek a felfedezesere     hangnemenek megragadasa – a hangnemek felismerese3.6. a szoveg adott szempontok – ertelmezes adott szempontok menten     szerinti ertelmezese es – velemenynyilvanitas     ertekelese4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese*Font 8*     Reszletes kovetelmenyek Tevekenysegpeldak4.1. kulonbozo szovegtipusok/ – funkcionalis szovegek (maganlevel, meghivo, hivatalos level,     szovegmufajok alkotasa kerveny) alkotasa                                  – ertekezo, leiro, elbeszelo fogalmazas, jellemzes, parbeszed,                                    monolog irasa4.2. a szoveg megszerkesztese, – tagolasi es szerkesztesi gyakorlatok: tematartas, a     tagolasa gondolatmenet egyenessege, megszakitatlansaga es eloremozgasa,                                    a reszek osszefuggese, a bevezetes es a befejezes                                    osszekapcsolasa; idorend, az esemenyek sorrendje az elbeszelo                                    fogalmazasban (elozmeny-esemeny-kovetkezmeny vagy                                    ok-okozat-befejezo gondolat), terbeli elrendezes a leirasban                                    (egesz-resz-egesz, tavoli-kozeli-tavoli), kulso-belso                                    tulajdonsagok rendje a jellemzesben, tetel-bizonyitas/cafolat                                    az ervelo/ertekezo fogalmazasban                                  – gyakorlatok nezopontvaltasra: az elbeszelo szemelyenek a                                    kivalasztasa, a mondanivalo megtervezese a nezopontnak                                    megfeleloen                                  – osszekevert mondatsor helyes sorrendbe allitasa, bekezdes irasa                                    tetelmondat alkalmazasaval, bevezetes, befejezes irasa                                  – a szoveg atszerkesztese, bovites, tomorites4.3. a nyelvi-nyelvtani ismeretek – szokincsgyakorlatok, a szofajok gyakorlasa, szojelentestani     alkalmazasa gyakorlatok (alapjelentes, jelentesvaltozas: metaforikus,                                    metonimikus), mondatalkotasi, mondatbovitesi, -szukitesi es                                    mondatkapcsolasi gyakorlatok4.4. a nyelvi-stilisztikai – a stilus adekvatsaga (vilagossag, tomorseg, szabatossag) es     ismeretek alkalmazasa szepsege (szemleletesseg, elenkseg, valasztekossag,                                    hangulatossag) a szovegalkotasban4.5. tudatos helyesiras – helyesirasi gyakorlatok                                  – az irasjelek (a pont, a vesszo, a kettospont, a kerdojel, a                                    felkialtojel, a gondolatjel, az idezojel, a kotojel, a                                    pontosvesszo) helyes alkalmazasa4.6. szemelyesseg a – a temaval kapcsolatos szemelyes nezopont ervenyesitese a     szovegalkotasban szovegalkotasbanIII. TARTALMAKI. felev1. Irodalomolvasas1.2. Irodalmi formak es kodok1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk.1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny; koltoi level.1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet az epikai muvekben.1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.1.2.7. Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformakAz ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban. Maganlevel. Meghivo.3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.3.2. A szo.3.2.2. Alapjelentes. Jelentesvaltozas (metafora, metonimia) a koznyelvben es a szepiroi nyelvben.3.2.3. A szo szerkezete (ismetles).3.3. Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).II. felev1. Irodalomolvasas1.2. Irodalmi formak es kodok1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak, hexameter, pentameter, disztichon.1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: anekdota, regeny.1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: epigramma, oda, himnusz.1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es epikai muvekben.1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformakAz ertekezo fogalmazas szerkesztese.Maganlevel. Meghivo.Hivatalos level: kerveny.3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.3.2. A szo.3.2.4. A nevmasok (mutato, kerdo, vonatkozo, hatarozatlan, altalanos). A kotoszo.3.3. A mondat.Az osszetett mondat. Az alarendelo mondatok (alanyi, allitmanyi, jelzos, targyas, hatarozoi mellekmondat). A mellerendelo mondatok. Az osszetett mondat elemzese.3.5. A nyelvi valtozatok (koznyelv, csoportnyelvek).IV. MegjegyzesekAz egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VIII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint a tanulok eletkori sajatossagait.Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenes 10 pontot er. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura sârbăClasa a VII-a2008-2009–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura sârbă, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la pagina 35 (a se vedea imaginea asociată).PROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina Limba şi literatura sârbăClasa a VIII-a2008-2009–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura sârbă, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la paginile 35-36 (a se vedea imaginea asociată).PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura slovacăClasa a VII-a2008-2009Upresnenie:Tematicke okruhy pre pisomnu pracu zo slovenskeho jazyka a literatury vychadzaju z ciel'ov zhrnutych v osnovach pre slovensky jazyk a literaturu pre VII. rocnik a vzt'ahuju sa na schopnosti ziakov vnimat' napisany odkaz a vyjadrovat' sa pisomne v roznych situaciach komunikacie. V hodnoteni obsahovych jednotiek textu sa beru do ohl'adu:– porozumenie textu:– literarny text – identifikovanie hlavnych myslienok, vseobecnych vlastnosti, vyjadrenie vlastnej mienky;– neliterarny text, slohy – obsah, charakterizovanie osob atd'.– redigovanie opisnych textov, dialogov, rozpravania ako aj inych textov, ktore predpokladaju motivovane rozpravanie, vyjadrenie vlastnej mienky.3. Rozvijanie schopnosti pre vnimanie pisaneho odkazuReferencne ciele3.1. – spoznat' specificke sposoby organizovania epickeho textu a postupy expressivnosti v lyrickom texte– identifikovanie avysvetlenie ulohy niektorych umeleckych prostriedkov (epiteta, porovnania, vymenovanie, metafora, antiteza) v neznamych textoch– identifikovanie a vysvetlenie preneseneho vyznamu niektorych slov v neznamom texte– identifikovanie niektorych vlastnosti epickeho a lyrickeho zanru studovanych textov– identifikovanie niektorych vlastnosti epickeho alebo lyrickeho druhu v studovanych textoch: umela balada; novela3.2. – urcit' gramaticke kategorie v danom texte– vyznam pravopisnych javov v danom texte– zmena vyznamu niektorych slov v roznych kontextoch– synonyma, homonyma, antonyma– delenie slov na slabiky, urcenie poctu slabik v slovach– delenie jednoduchej vety podl'a roznych kriterii, rozbor, vetne cleny3.3. – porozumenie roznych literarnych a neliterarnych textov– identifikovanie hlavnych myslienok v literarnom a neliterarnom texte– identifikovanie niektorych vlastnosti osob v neznamom texte4. Rozvijanie schopnosti pisaniaReferencne ciele4.1. – spravne pouzivanie neologizmov– spravne pouzivanie antonym, synonym, homonym a polysemantickych slov vo vetach4.3. – sklonovanie a casovanie vpisanom texte, spravne pouzivanie diakritickych znamienok– pouzivanie ohybnych a neohybnych slovnych druhov v textoch– expresivne tvorenie textov– pouzivanie spojovacich znamienok v tvoreni viet4.4. – spravne tvorenie textov, pouzivanie adekvatnej struktury a graficke ulozenie textov na papieri– tvorenie adekvatnych odpovedi na dane otazky– vzhl'ad a citatel'nost' textov4.5. – tvorenie textov a pouzivanie roznych umeleckych prostriedkov v texte– spravne usporiadanie detailov v opise/vyuzitie opisu– tvorenie dialogov– napisanie obsahu studovanych alebo neznamych textov– charakterizovanie postav v studovanych textoch4.6. – pisomne vyjadrenie vlastneho nazoru– vyjadrenie vlastnej mienky o texte alebo o teme primeranej veku ziaka– predstavenie roznych modelov z prostredia, v ktorom zije: rodina, skola, osobnosti z roznych oblasti, postavy z romanov alebo inych dielNavrhnute texty:J. C. Hronesky: Noc, Andrej Sladkovic: Martin, P.O. Hviezdoslav: Hajnikova zena, Jozef Gregor Tajovsky: Prve hodinky, Ernest Hemingway: Starec a more.Jan Botto: Smrt' Janosikova, Janko Jesensky: Doktor, L'udova balada: Isli hudci horou, P.O. Hviezdoslav: Zuzanka Hraskovie, Milo Urban: Jasek Kutliak spod Bucinky.PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura slovacăClasa a VIII-a2008-2009Upresnenie:Tematicke okruhy pre pisomnu pracu zo slovenskeho jazyka a literatury vychadzaju zciel'ov zhrnutych v osnovach pre slovensky jazyk a literaturu pre VIII. rocnik a vzt'ahuju sa na schopnosti ziakov vnimat' napisany odkaz a vyjadrovat' sa pisomne v roznych situaciach komunikacie. V hodnoteni obsahovych jednotiek textu sa beru do ohl'adu:– porozumenie textu:– literarny text, slohy – identifikovanie hlavnych myslienok, vseobecnych vlastnosti, vyjadrenie vlastnej mienky;– neliterarny text – obsah, charakterizovanie osob atd'.– tvorenie opisnych textov, dialogov, rozpravania ako aj inych textov, ktore predpokladaju motivovane rozpravanie, vyjadrenie vlastnej mienky.– zostavenie funkcneho textu (ziadost', pozvanka), argumentativnych textov (vyjadrenie vlastnej mienky o danom texte ako aj zaradenie textu do literarneho druhu), reflexivnych a obrazotvornych textov (list, slohove prace, v ktorych şi mozu vyjadrit' vlastne city, opis, portret, dialogy, kratke rozpravania)3. Rozvijanie schopnosti pre vnimanie pisaneho odkazuReferencne ciele3.1. – porozumenie literarneho alebo neliterarneho textu na zaklade danych poziadaviek– rozdiel medzi priamym a prenesenym vyznamom slov, podl'a kontextu– identifikovanie hlavnych myslienok v texte– identifikovanie logickeho a chronologickeho poradia myslienok alebo dejov v danom texte– identifikovanie struktury textu: cas, priestor, logika deja, postavy– identifikovanie struktury lyrickeho textu– identifikovanie prvkov basne: rym rytmus, vers, sloha, miera– identifikovanie vlastnosti zanrov: lyricky, epicky a dramaticky3.2. – vystihnutie expresivnej hodnoty morfosyntaktickych kategorii, obohatenie slovnika, semantickych kategorii, pravopisu, interpunkcie– identifikovanie archaizmov, regionalizmov, neologizmov a ich ulohy v texte– spoznanie niektorych slov, odvodenych slov, zlozenych slov– spoznanie studovanych semantickych kategorii: synonyma, homonyma, antonyma, polysemanticke slova– vystihnutie diakritickych a interpunkcnych znamienok v danom texte– identifikovanie syntaktickych zloziek vety a suvetia (syntakticke funkcie, typy suveti – prirad'ovacie, podrad'ovacie, slovosled, interpunkcia, stylisticke hodnoty a ich pouzivanie v danom texte)3.3. – identifikovanie moralnych hodnot v texte a vyjadrovanie vlastnej mienky– identifikovanie prvkov moralky v studovanych a neznamych textoch a motivovane vyjadrenie vlastneho postoja4. Rozvijanie schopnosti pisaniaReferencne ciele4.1. – tvorit' rozne texty a prisposobit' ich ku konkretnym situaciam komunikacie– tvorenie reflexivnych a obrazotvornych textov (list, slohove prace, vystihnutie urcitych vlastnosti predmetov alebo osob, kratke rozpravanie, dialog)– tvorenie funkcnych textov: ziadost', pozvanka– tvorenie slohovych prac o studovanych literarnych textoch: obsah, charakteristika postav4.2. – vyuzivanie vedomosti z morfologie syntaxe a lexikologie, pouzivanie diakritickych a interpunkcnych znamienok v tvoreni suvislych textov– spravne pouzivanie prvkov zo slovnej zasoby– spravne pouzivanie prvkov z morfologie a syntaxe v zostavovani textu– spravne aplikovanie interpunkcnych znamienok vo vetach a suvetiachNavrhnute texty:Jozef Gregor Tajovsky: Zliebky, Martin Kukucin: Rysava jalovica, Samo Chalupka: Mor ho!, Martin Razus: Matka, Pavol Bujtar: AnetaJozef Gregor Tajovsky: Statky-zmatky, Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci, Ivan Krasko: Otcova rol'a, Andrej Sladkovic: MarinaPROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura ucraineanăClasa a VII-a2008-2009I. CONŢINUTURIPentru evaluarea prin teza cu subiect unic se vor avea în vedere următoarele conţinuturi prevăzute în programa şcolară:1. Lectură:1.1. Cartea element cultural: ediţia, colecţia, asterixul, subsol, bibliografia1.2. Teoria literaturii:1.2.1. Opera literară. Construcţia operei literare. Opere poetice şi în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) şi opera epică (povestirea, schiţa). Descrierea în poezie şi proză (portretul).1.2.2. Mijloace artistice. Repetiţia. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet.1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic).1.3. Textul.1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare).1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schiţa, descrierea, imnul şi satira etc.–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineană – Lectură, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la paginile 38-39 (a se vedea imaginea asociată).2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineană – Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la pagina 39 (a se vedea imaginea asociată).3. Elemente de construcţie a comunicării–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineană – Elemente de construcţie a comunicării, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la pagina 39 (a se vedea imaginea asociată).PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura ucraineanăClasa a VIII-a2008-2009I. CONŢINUTURI1. Lectură1.1. Teoria literară.1.1.1. Structura operei literare. Actualizarea – prin analiza unor texte a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul). Actualizarea prin analiza unor texte literare a structurii textelor lirice.1.1.2. Figurile de stil (actualizare). Inversiunea. Repetiţia. Invocaţia. InterogaţiaŞi exclamaţia retorică. Antiteza.1.1.3. Versificaţia (actualizare) ritm, rimă, piciorul metric.1.1.4. Genuri şi specii (actualizare): genul epic, liric, dramatic.–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineană – Lectură, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la pagina 40 (a se vedea imaginea asociată).2. Limbă şi comunicare.–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineană – Limbă şi comunicare, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la pagina 40 (a se vedea imaginea asociată).3. Elemente de construcţie a comunicării.–––––NOTĂ(CTCE)Programa pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura ucraineană – Elemente de construcţie a comunicării, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 16 octombrie 2008, la pagina 41 (a se vedea imaginea asociată).PROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina MatematicăClasa a VII-a2008-2009I. STATUTUL DISCIPLINEITeza la disciplina Matematică în anul şcolar 2008-2009 are statut obligatoriu.Teza la disciplina Matematică este o probă scrisă cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUARE:1. utilizarea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate;2. identificarea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale;3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate;4. aproximarea numerelor reale, a soluţiilor unor ecuaţii sau ale unor inecuaţii;5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor;6. utilizarea elementelor de calcul algebric;7. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul;8. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice cunoscute;9. utilizarea instrumentelor geometrice;10. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei probleme;11. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări;12. abordarea eficientă a problemelor propuse;13. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme.III. CONŢINUTURIÎn conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina Matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina Matematică sunt:SEMESTRUL IALGEBRĂ1. Mulţimea numerelor raţionale● Mulţimea numerelor raţionale Q; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; valoarea absolută (modulul); N inclus în Z inclus în Q● Operaţii cu numere raţionale, proprietăţi● Compararea şi ordonarea numerelor raţionale● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor● Ecuaţia de forma ax + b = 0, cu a f2 Ş Q*, b Ş Q● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor2. Mulţimea numerelor reale● Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect● Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural; aproximări● Exemple de numere iraţionale; mulţimea numerelor reale R; modulul unui număr real: definiţie, proprietăţi; compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări; N inclus în Z inclus în Q inclus în R● Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical:    radical din a ● radical din b = radical din a●b, unde a≥0, b≥0 şi    radical din a : radical din b = radical din a:b, unde a≥0, b>0● Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere, raţionalizarea numitorului de forma: a radical din b)● Media geometrică a două numere reale pozitiveGEOMETRIE1. Patrulatere● Patrulater convex (definiţie, desen)● Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex● Paralelogram; proprietăţi● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb şi pătrat; proprietăţi● Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi● Arii (triunghiuri, patrulatere)2. Asemănarea triunghiurilor● Segmente proporţionale● Teorema paralelelor echidistante. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales. Teorema reciprocă a teoremei lui Thales.● Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de greutate al unui triunghi● Linia mijlocie în trapez; proprietăţiSEMESTRUL al II-leaALGEBRĂ1. Calcul algebric● Calcule cu numere reale reprezentate prin litere: adunare/scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere, reducerea termenilor asemenea● Formule de calcul prescurtat (a±b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2; (a-b)(a+b) = a^2-b^2, unde a, b f2 Ş R● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R● Ecuaţia de forma x^2 = a, unde a aparţinând lui Q+2. Ecuaţii şi inecuaţii● Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea numerelor reale● Ecuaţii de forma ax + b = 0, a, b f2 Ş R; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente● Proprietăţi ale relaţiei de inegalitate "≤" pe mulţimea numerelor reale● Inecuaţii de forma ax + b > 0, (<, ≤, ≥), a, b f2 Ş R, cu x în Z● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi inecuaţiilorGEOMETRIE1. Asemănarea triunghiurilor● Triunghiuri asemenea● Criterii de asemănare a triunghiurilor● Teorema fundamentală a asemănării2. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic● Proiecţii ortogonale pe o dreaptă● Teorema înălţimii● Teorema catetei● Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui Pitagora● Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit● Rezolvarea triunghiului dreptunghicNOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.PROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina MatematicăClasa a VIII-a2008-2009I. STATUTUL DISCIPLINEITeza la disciplina Matematică în anul şcolar 2008-2009 are statut obligatoriu.Teza la disciplina Matematică este o probă scrisă cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUARE:1. utilizarea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate;2. identificarea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale;3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate;4. aproximarea numerelor reale, a soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii sau ale unor sisteme de ecuaţii;5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor;6. utilizarea elementelor de calcul algebric;7. identificarea unor dependenţe funcţionale şi a unor reguli de formare a şirurilor;8. aplicarea teoriei specifice funcţiei de forma f:R->R, f(x) = ax + b (a, b f2 Ş R);9. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice şi corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul;10. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice şi a unor corpuri geometrice cunoscute;11. utilizarea instrumentelor geometrice;12. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei probleme;13. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări;14. abordarea eficientă a problemelor propuse;15. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme.III. CONŢINUTURIÎn conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina Matematică (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Matematică sunt:SEMESTRUL IALGEBRĂ● Numere realeN inclus în Z inclus în Q inclus în R. Forme de scriere a unui număr real. Reprezentare de axă. Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real. IntervaleOperaţii cu numere reale de forma a radical din b, b > 0, (adunarea, scăderea, înmulţirea,ridicarea la putere, împărţirea). Raţionalizarea numitorului de forma: a radical din b, a ± radical din b, a, b f2 Ş NCalcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent întregFormule de calcul prescurtat:    (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2; (a+b)(a-b) = a^2 – b^2;    (a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2bc + 2acDescompuneri în factoriRapoarte de numere reale reprezentate prin litere (amplificare şi simplificare)GEOMETRIE● Relaţii între puncte, drepte şi planeCorpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped dreptunghic, piramidă, tetraedru, cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare în plan, desfăşurare; prezentarea corpurilor rotunde drept corpuri de rotaţie)Puncte, drepte, plane: convenţii de desen şi de notaţie. Determinarea dreptei; determinarea planuluiPoziţii relative a două drepte în spaţiu (exemplificare pe corpurile studiate); axioma paralelelor; relaţia de paralelism în spaţiuUnghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendicularePoziţii relative ale unei drepte faţă de un plan. Dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; înălţimea piramideiPoziţii relative a două plane. Plane paralele; distanţa dintre două plane paralelePrisma; înălţimea prismei; prismă dreaptăSecţiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidă● Proiecţii ortogonale pe un planProiecţii de puncte, drepte, segmenteUnghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segmentTeorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptăSEMESTRUL al II-leaALGEBRĂ● Numere realeOperaţii cu rapoarte de numere reale reprezentate prin litere● FuncţiiNoţiunea de funcţie. Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule, reprezentare graficăFuncţii de tipul f:A->R, f(x) = ax + b (a, b f2 Ş R), unde A este o mulţime finită; reprezentarea geometrică a graficului funcţiei. Funcţii de tipul f:R->R, f(x) = ax + b (a,b f2 Ş R); reprezentarea geometrică a graficului funcţiei. Punctele de intersecţie ale graficului unei funcţii cu axele de coordonate; punctul de intersecţie al graficelor a două funcţii; coliniaritatea a trei sau a mai multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcţiilor în probleme de geometrie plană.● Ecuaţii, sisteme şi inecuaţiiEcuaţii de forma ax + b = 0, unde a şi b sunt numere reale. Ecuaţii de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale.Sisteme de ecuaţii de forma    ┌ a(1)x + b(1)y = c(1)    <,    └ a(2)x + b(2)y = c(2)    unde a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) sunt numere reale;    rezolvare prin metoda substituţiei şi prin metoda reduceriiInecuaţii de forma ax + b > 0, (≥, <, ≤) unde a şi b sunt numere reale.Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii.GEOMETRIE● Proiecţii ortogonale pe un planUnghi diedru; unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculareCalculul unor distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor studiate● Calcul de arii şi volumeAria şi volumul unui corp geometricAria laterală, aria totală şi volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulatAria laterală, aria totală şi volumul piramidei triunghiulare regulate, piramidei patrulatere regulate şi piramidei hexagonale regulateAria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de piramidă triunghiulară regulată, trunchiului de piramidă patrulateră regulată şi trunchiului de piramidă hexagonală regulată.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.PROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina IstorieClasa a VIII-a2008-2009I. PRECIZĂRIDisciplina Istorie, la care se susţin teze cu subiect unic în clasa a VIII-a în anul şcolar 2008-2009, are statut opţional.Teza la disciplina Istorie este o probă scrisă cu durata de două ore.Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic cuprinde atât obiective de evaluare, formulate pe baza obiectivelor de referinţă, cât şi conţinuturi ale programei şcolare pentru clasa a VIII-a, care a fost revizuită şi aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării în anul 2003. Obiectivele de referinţă selectate vizează înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie, cunoaşterea şi identificarea surselor istorice, investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice, înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. Conţinuturile au fost selectate în funcţie de parcurgerea programei şcolare până la data desfăşurării tezei cu subiect unic, în fiecare semestru al anului şcolar 2008-2009.Pentru obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei şcolare, necuprinse în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluări de parcurs ale acestora.II. OBIECTIVELE DE EVALUARE1. Încadrarea faptelor istorice în durate variate ale timpului istoric2. Selectarea, utilizarea şi analizarea informaţiilor furnizate de surse istorice3. Compararea faptelor istorice, stabilind asemănări şi deosebiri4. Utilizarea, în contexte noi, a termenilor istorici5. Prezentarea unei perioade istorice, în funcţie de anumite repere*1)–––*1) Obiectivul marcat cu bold este valabil numai pentru semestrul al II-lea.III. CONŢINUTURISEMESTRUL I1. Civilizaţii preistorice şi anticeTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– legatus augusti (guvernator), dava, villa rustica, vicus, romanizare, urbanizare, collegia;– sincretism religios, limes, daci liberi.Conţinuturi● Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană● Regalitate şi religie● Integrarea geto-dacilor în lumea romană2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţiiTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– sedentari şi migratori;– creştinism, continuitate, etnogeneză;– romanitatea orientală.Conţinuturi● Romanitate şi creştinism● Formarea poporului român şi a limbii române3. Statul medieval şi instituţiile saleTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– jude, cnezat, voievodat, descălecat, "ţară";– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;– curtea domnească, "oastea cea mare";– adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;– instituţiile statale între două modele: cel bizantin şi cel occidental.Conţinuturi● Transilvania de la voievodat la principat● Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea● studiu de caz: Diploma Cavalerilor IoaniţiSEMESTRUL AL II-LEA4. Constituirea României moderneTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– locotenenţa domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;– constituţie, monarhie constituţională, partide politice, vot censitar, "partidă naţională";– constituirea statului naţional român;– orientări în politica externă;– mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină.Conţinuturi● Revoluţia din 1848-1849● Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza● studiu de caz: Constituţia din 1866● studiu de caz: Memorandumul● Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei● Războiul pentru întregirea naţională● Formarea statului naţional unitar● studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia5. România între democraţie şi autoritarismTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– vot universal, regenţă;– decret-lege, cenzură, regim autoritar;– democraţia interbelică şi problemele ei.Conţinuturi● studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor● Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică● studiu de caz: Constituţia din 1923NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate strictă cu prevederile prezentei programe, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor-cadru şi a obiectivelor de referinţă.PROGRAMApentru teza cu subiect unicla disciplina GeografieClasa a VIII-a2008-2009I. STATUTUL DISCIPLINEITeza la disciplina Geografie (Geografia României) în anul şcolar 2008-2009 are un statut opţional, la alegere cu disciplina Istoria românilor.Teza la disciplina Geografie este o probă scrisă cu durata de două ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUAREPrin susţinerea tezei la disciplina Geografie elevii trebuie:1. să utilizeze adecvat limbajul geografic;2. să localizeze corect, în spaţiu şi în timp, elementele de bază ale spaţiului geografic al României (atât cele de geografie fizică, cât şi cele de geografie umană);3. să clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);4. să explice relaţii între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi climă, între relief şi aşezări omeneşti etc.);5. să identifice principalele elemente naturale şi socioeconomice reprezentate pe un suport cartografic;6. să caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităţilor teritoriale majore;7. să compare două unităţi de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri;8. să coreleze între ele elementele de bază ale spaţiului geografic românesc.III. CONŢINUTURIÎn conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina Geografie (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Geografie sunt:SEMESTRUL I● România – poziţia geografică● Relieful– armonia şi proporţionalitatea reliefului– formarea şi evoluţia reliefului– unităţile majore de relief ale României: Carpaţii şi depresiunea colinară a Transilvaniei, dealurile şi podişurile, câmpiile, Delta Dunării şi platforma continentalăSEMESTRUL II● Clima– factorii care determină şi influenţează clima– elemente climatice● Hidrografia– factorii care determină şi influenţează hidrografia– Dunărea şi râurile interioare; lacurile– Marea Neagră● Vegetaţia, fauna şi solurile– vegetaţia naturală– fauna– solurile● Populaţia– numărul populaţiei şi evoluţia numerică– repartiţia geografică şi densitatea populaţiei● Aşezările omeneşti– vechimea şi evoluţia aşezărilor umane– aşezările rurale şi tipologia lor– aşezările urbane– clasificarea oraşelor– caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale (Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov)● Organizarea administrativ-teritorială● Agricultura– premisele naturale ale dezvoltării agriculturii– cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale– creşterea animalelor şi prelucrarea industrială a produselor animaliere● Industria– industria extractivă– industria energetică şi industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, repartiţia teritorială a energiei electrice (centre de producţie)– industria metalurgică– industria chimică, industria lemnului, industria materialelor de construcţie– repartiţia geografică a industrieiNOTĂ:Nu este obligatoriu conţinutul hărţilor de la capitolele "Agricultura" şi "Industria".Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru teză 2008-2009. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește