ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006

privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat – 2007



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d), e) şi f), menţionate în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2007. Lista este prezentată în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2007, prezentate în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin––-Notă …
*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + 
Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 4Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mihail HardauBucureşti, 31 august 2006.Nr. 5.003. + 
Anexa 1LISTA DISCIPLINELORla care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi fA. FILIERA TEORETICĂ

NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) Istorie universala.B. FILIERA TEHNOLOGICĂ

┌───────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Proba ││ │ ├──────────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤│ Profil │ Specializare │ D (proba │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre ││ │ │ scrisă) │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii ││ │ │ │ specializării (proba scrisă) │ curriculare, alta decât cele ││ │ │ │ │susţinute anterior (proba scrisă)│├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Servicii │Turism şi │Matematica│Marketing, Economia întreprinderii │Istorie, Geografie, Economie ││ │alimentaţie publică │ │ │(proba scrisă) ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Administrativ │Matematica│Contabilitate, Economia întreprinderii │ ││ ├─────────────────────┼──────────┤ │ ││ │Economic │Matematica│ │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Posta │Matematica│Exploatare poştală, Economia │ ││ │ │ │întreprinderii │ │├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Resurse │Industrie │Matematica│Operaţii unitare şi utilaje în │Chimie, Biologie, Istorie, ││naturale şi│alimentara │ │industria alimentara, Ecologie şi │Geografie, (proba scrisă) ││protecţia │ │ │protecţia mediului │ ││mediului ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Protecţia mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │ ││ │ │ │şi protecţia mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Chimie industriala │Matematica│Procese şi utilaje, Ecologie şi │ ││ │ │ │protecţia mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Agricol şi agromontan│Matematica│Agro-pedologie, Ecologie şi protecţia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Veterinar │Matematica│Anatomia şi fiziologia animalelor │ ││ │ │ │domestice, Ecologie şi protecţia mediului│ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie şi protecţia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Materiale de │Matematica│Chimia silicatilor, Ecologie şi protecţia│ ││ │construcţii │ │mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie şi protecţia│ ││ │ │ │mediului │ │├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Tehnic │Telecomunicaţii │Matematica│Masurari speciale în telecomunicaţii, │Fizica, Chimie, Istorie, ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │Geografie, (proba scrisă) ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Electronică şi │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ ││ │automatizări │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Mecanică │Matematica│Organe de maşini şi mecanisme, Solicitări│ ││ │ │ │şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Lucrări publice – │Matematica│Desen de construcţii şi instalaţii, │ ││ │construcţii │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Textile │Matematica│Materii prime textile, Solicitări şi │ ││ │ │ │masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ ││ │ │ │pielarie, Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Electromecanica │Matematica│Masurari mecanice şi electrice, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │└───────────┴─────────────────────┴──────────┴─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘C. FILIERA VOCATIONALA

┌────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Proba ││ │ ├──────────────────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre ││ Profil │ Specializare │ │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii ││ │ │ D (proba scrisă) │ specializării (proba scrisă sau proba │ curriculare, alta decât cele ││ │ │ │ practica) │ susţinute anterior (proba scrisă ││ │ │ │ │ sau proba practica) │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Artistic │ Arhitectura, │Istoria românilor,│Istoria artelor şi arhitecturii (proba │ ││ │ arte ambientale │Geografia României│scrisă), Studiul formelor şi desen (proba│ ││ │ şi design │ │practica) │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Arte plastice şi│Istoria românilor,│Istoria artelor şi arhitecturii (proba │ ││ │ decorative │Geografia României│scrisă), Studiu formelor şi desen (proba │ ││ │ │ │practica) │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Coregrafie │Istoria românilor,│Istoria baletului (proba scrisă), │ ││ │ │Geografia României│Dans clasic sau Dans modern (proba │ ││ │ │ │practica, în funcţie de specialitate) │O limba moderna (alta decât cea ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤susţinută la proba b), Istorie, ││ │ Muzica │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisă), │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │Geografia României│Instrument sau Canto sau Teorie – │(proba scrisă) ││ │ │ │solfegiu – dicteu (proba practica, │ ││ │ │ │în funcţie de specialitate) │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Teatru │Istoria românilor,│Istoria teatrului (proba scrisă), │ ││ │ │Geografia României│Arta actorului (proba practica) │ │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Pedagogic │ Invatator- │Matematica │Pedagogie generală, Psihologie │O limba moderna (alta decât cea ││ │ educatoare │ │ │susţinută la proba b), Istorie, ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤Geografie, Economie, Filosofie ││ │ Bibliotecar- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │(proba scrisă) ││ │ documentarist │Geografia României│ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Instructor- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ ││ │ animator │Geografia României│ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Instructor │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ ││ │ pentru │Geografia României│ │ ││ │ activităţi │ │ │ ││ │ extraşcolare │ │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Pedagog şcolar │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ ││ │ │Geografia României│ │ │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Educaţie │ Liceu cu │Istoria românilor,│Pregătire teoretică sportiva (proba │O limba moderna (alta decât cea ││fizica şi │ program │Geografia României│scrisă), Maiestrie sportiva (proba │susţinută la proba b), Istorie, ││sport │ sportiv │ │practica) │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │ │ │(proba scrisă) │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Militar │ Muzici militare │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisă), │O limba moderna (alta decât cea ││ │ │Geografia României│Instrument (proba practica) │susţinută la proba b), Istorie, ││ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │ │ │(proba scrisă), Pregătire militară││ │ │ │ │(proba practica) ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, Informatica │O limba moderna (alta decât cea ││ │informatica │ │(proba scrisă) │susţinută la proba b), Istorie, ││ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │ │ │(proba scrisă), Pregătire militară││ │ │ │ │(proba practica) ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Ştiinţe-sociale │Istoria românilor │Istorie, Geografie, Economie, │O limba moderna (alta decât cea ││ │ │sau Geografia │Filozofie, Psihologie (proba scrisă) │susţinută la proba b), Matematica ││ │ │României │ │(proba scrisă), Pregătire militară││ │ │ │ │(proba practica) │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Teologic │Ortodox │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ ││ │ │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Patrimoniu │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ ││ │cultural │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisă), Studiul │ ││ │ │României │formelor şi desen (proba practica) │ │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││Teologic │Catolic │Istoria românilor │Studiul Vechiului şi Noului Testament, │ ││ │ │sau Geografia │Catehism (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Baptist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (proba │ ││ │ │sau Geografia │scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Penticostal │Istoria românilor │Doctrine Biblice, Pneumatologie (proba │O limba moderna (alta decât cea ││ │ │sau Geografia │scrisă) │susţinută la proba b), Istorie, ││ │ │României │ │Geografie, Economie, Filozofie ││ │ │ │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Adventist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Dogmatica (proba scrisă)│ ││ │ │sau Geografia │ │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Unitarian │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ ││ │ │sau Geografia │Unitariene (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Reformat │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ ││ │ │sau Geografia │Reformate (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Musulman │Istoria românilor │ Legislaţie islamica (proba scrisă) │ ││ │ │sau Geografia │ │ ││ │ │României │ │ │└────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) Istorie universala. + 
Anexa 2MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2007I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENPrin ponderea sa reflectată în prezenta celor două probe obligatorii, scrisă şi orala, limba şi literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectiva comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativa a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat şi a continuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limba şi comunicare.Proba scrisă vizează competentele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/eseuri şi texte functionale).Proba orala vizează competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.II. COMPETENTE DE EVALUATPrin susţinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilitaţi şi elemente de competenţa, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a – a XII-a):1. Utilizarea corecta şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicarea. Competente privind producerea mesajelor– Utilizarea corecta şi adecvată a formelor exprimarii orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corecta; tehnici de comunicare specifice în conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia data) – pentru proba orala.– Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare – pentru proba orala.– Utilizarea corecta şi adecvată a formelor exprimarii scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile functionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice).– Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare – tipuri diverse de scrisori).b. Competente privind receptarea mesajelor– Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral).– Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).– Aplicarea cunoştinţelor de limba în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).– Identificarea expresivitatii şi a subiectivitatii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare– Recunoaşterea trasaturilor definitorii ale comunicării fictionale şi nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare).– Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compozitia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativa).– Identificarea particularitatilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber).– Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de proza şi a particularitatilor acestora.– Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compozitia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicaţiile scenice).– Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenta – motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic).– Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic.– Analiza şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.– Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificatie).– Aplicarea conceptelor operationale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrina literară.– Realizarea de conexiuni diverse între doua sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterara. Receptare– Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerentei mesajului.b. Producere– Susţinerea argumentata a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) – pentru proba orala.– Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (construcţia discursului argumentativ: structuri, conectori şi tehnici argumentative).– Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, român modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora.– Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca).– Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizarii acestora (Dacia literară, Junimea, traditionalism, modernism).– Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural.– Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare.– Relevarea specificitatii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.III. CONTINUTURIA. LITERATURA ROMÂNĂ1. Textul. Aspecte generale– elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării;– textul literar/nonliterar;– text şi context;– teme şi motive literare;– literatura şi alte arte.2. Prozaa. Proza narativa – acceptii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica).b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologică; romanul – tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).c. Structura textului narativ– instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor);– perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I şi a III-a;– construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secventa narativa, episod, conflict, relaţii temporale şi spatiale, momentele subiectului; povestire în rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptivă;– personajele – tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului.d. Limbajul prozei narative– modalităţi ale nararii: povestire; rezumat, scena;– mărci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa şi indirecta, stilul indirect liber;– registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.).3. Poeziaa. Poezia – acceptii ale termenului; evoluţie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica şi epica).b. Structura textului poetic– comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor – eu liric);– tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv;– elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie; elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv);– nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic.c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic– caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.);– imaginarul poetic;– procedee artistice/figuri de stil – concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia);– elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rima, ritm.4. Dramaturgiaa. Dramaturgia – acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral.b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern.c. Structura textului dramatic– construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relaţii temporale şi spatiale;– compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicaţii scenice;– personajul dramatic – modalităţi de caracterizare.d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic– particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; monologul;– limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic.5. Epoci şi ideologii literareTexte de doctrina literară privitoare la:– romantism (estetica) – Dacia literară (manifest literar; doctrina estetica);– Junimea şi junimismul – Titu Maiorescu;– perioada interbelica – ideologii literare, elemente de estetica: modernism – E. Lovinescu; traditionalism.6. Autori canoniciMihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu.Nota. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cat şi altor autori. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici.B. LIMBA ŞI COMUNICARENiveluri de constituire a mesajuluiNota. Conţinuturile de mai jos vizează:– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;– aplicarea cunoştinţelor de limba, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corecta şi în interpretarea textelor literare.Nivelul fonetic– pronunţarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei– hipercorectitudineaNivelul lexico-semantic– variante lexicale– câmpuri semantice– derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)– elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propozitii, fraza); unităţi frazeologice– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ– pleonasmul, tautologia, atractia paronimicaNivelul morfosintactic– forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului– elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic– elemente de relaţie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)– anacolutul; hipercorectitudineaNivelul ortografic şi de punctuatie– norme ortografice şi de punctuatie în constituirea mesajului scris– rolul semnelor ortografice şi de punctuatie în înţelegerea mesajelor scriseNivelul stilistic– calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)– stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/redactarea unor texte)– stil direct, stil indirect, stil indirect liber– registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)CONCEPTE OPERATIONALE– act, acţiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/funcţiile comunicării, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, ficţiune, figura de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafora, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relaţii temporale şi spatiale, romantism, român (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil funcţional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta.Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare.Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM^2) este obligatorie […] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora profesorii în cauza/elevii vor da dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare".MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA, Programa – BACALAUREAT 2007MAGYAR NYELV ES IRODALOMERETTSEGI KOVTELMENENYRENDSZER – 20071. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.I. Kommunikacios kepessegekA tudatos nyelvi viselkedes kepessege;Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata;Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg;II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegeiAz irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa;A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese;A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa;Az erteklatas kepessege;A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban;A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben;Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan;2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyekI. Kommunikacios kepessegek*Font 9*

    II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Kovetelmenyek – muismeret:1. Kotelezo legalabb 1 legenda, 1 eposz, 2 muballada, 6 regeny, 6 novella, 3 drama valamint 10 lirai alkotas alapos ismerete a reszletezett kimeneti kovetelmenyeknek megfeleloen.2. Kotelezo a felsorolt szerzok legalabb egy muvenek ismerete: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Bezsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Dsida Jeno, Esterhazy Peter, Jokai Mor, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kosztolanyi Dezso, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Ottlik Geza, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Pilinszky Janos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Szilagyi Domokos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos, Weores Sandor.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂRichtlinien fur die Abiturprufung 2007Deutsche Sprache und LiteraturDie Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.1. AnforderungenDie Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:– Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;– Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang;– Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaţionen und Sachverhalte.– Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;– Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen;– Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern;– Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;– Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen;– Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Bewerbung, Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;– Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.2. Inhalte:a. Literatur:– Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.– Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.– Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).– Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.– Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.– Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt– Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes.– Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.b. Grammatik/Sprachbetrachtung:Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).3. Die schriftliche PrufungDie schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur alle anderen Profile als das padagogische identisch gestaltet. Absolventen des padagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Alle anderen Absolventen haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. A. zu verfassen.Die Aufgabenarten în Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen.Bewertet wird:– angemessene Behandlung des Themas– strukturierte und differenzierte Argumentation– Transfervermogen– zweckmassige Gliederung der Arbeit– Beachtung der sprachlichen Normen– ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho – syntaktische Analyse (nur fur padagogisches Profil)Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht.Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.4. Die mundliche PrufungDie mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den allgemeinen Bestimmungen der Prufungsordnung.Anforderungen:– zusammenhangende ausserung zu einem gegebenen Thema;– Prufungsgesprach uber grossere fachliche Zusammenhange;– Textinterpretation;Bewertet wird:– inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;– Transfervermogen;– sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben;Die Abiturprufung în den Spezialabteilungen des "Colegiul German Goethe" în Bukarest und des Theoretischen Lyzeums "Nikolaus Lenau" verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung fur Spezialabteilungen.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic – Rodu ojeziku (oda – opci prikaz); S.S. Kranjcevic – Iseljenik (elegija – opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada – knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma – knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic – Regoc (bajka – opci prikaz); Slavko Kolar – Breza (pripovijest – opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic – Novela od Stanca (komedija – opci prikaz).2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis – opci prikaz).3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).5. Barok (Hrvatski barok – katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail – age Cengica (knjizevni komentar).8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz).9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Ţin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vockaposlije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; Uznaku vage (pripovijetka – opci prikaz).Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATLIMBA ŞI LITERATURA SARBAI. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripo vetke, krace narodne umotvorine).Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).Lirsko – epske pesme. (Hasanaginica).Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).Pripovetke. (U cara Trojana kozje uşi, Ero i Turcin).2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo.3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac – opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti – knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Lipani knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci – opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute – knjizevni komentar);4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti – knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm – knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga – knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu – knjizevni komentar);5. Novi realizam: Borisav Stankovic (Necista krv – opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom – opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka – knjizevni komentar).6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba – knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu – knjizevni komentar).7. Knjizevnost XX – og veka: Ivo Andric (Most na Zepi – knjizevni komentar, Na Drini cuprija – opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe – opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka – knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar – knjizevni komentar); Branko Copic (Basta sljezove boje – knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni – opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka – knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka – knjizevni komentar).Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik, Sintaksa, Morfoloska analiza.Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:– raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;– primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;– raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;– raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;– poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;– postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;– elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;– argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.Literatura:Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006.Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006.Srpska knjizevnost, XI razred, 1997.Srpska knjizevnost, XII razred, 1995.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACASLOVENSKY JAZYK A LITERATURAPre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym:I. Slovenska literatura1. Text. Vseobecnosti– prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijimatel', sprava, kod, kontext);– funkcie komunikacie– literarny/neliterarny text– text a kontext– temy a literarne motivy– literatura a ine druhy umenia2. Prozaa) epicka proza … vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza)b) epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; român klasicky, sucasny; român do druhej svetovej vojne. … c) struktura epickeho textu … – zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel')– druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava-rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe– kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie,– postavy– druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy).d) jazyk epickeho diela … – sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis– rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec.3. Poeziaa) vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia) … b) struktura lyrickeho diela … – komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor – lyricky subjekt)c) jazyk lyrickeho diela … – charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd')– basnicka obrazotvornost– umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora– vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus.4. Dramaa) vysvetlenie pojmu … b) zanre (komedia, tragedia, cinohra) … c) struktura dramatickeho textu … – kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovaniad) jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. … – jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela5. Literarne obdobie– klasicizmus– romantizmus– realizmus– medzivojnove obdobie6. Kanonicki autori:Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J.I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Kral' (Zakliata panna). Jan Botto (Smrt Janosikova). J.M. Hurban (Olejkar). P.O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hajnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapakovci). J. Gregor Tajovsky (Statky zmatky, Mamka Postkova) I. Krasko (Otcova rol'a). J. Jesensky (Vyhnali ma). I.N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner – (Malka). M. Figuli – (Tri gastanove kone). J. Kostra – (Peniaztek). M. Rufus – (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko – (Cervene vino) V. Sikula – (S Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku.II. Jazyk a komunikacia– uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem– vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek– hlaskoslovie> rytmicky zakon hlasky> delenie hlasok> znelostna asimilaciaIII. Lexikologia– nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma– triedenie slovnej zasoby– frazeologia a vyznam slovIV. Morfologia– slovne druhy– ohybne a neohybne– plnovyznamove, neplnovyznamove– gramaticke kategorie slovesnych druhov– sklonovanie a casovanieV. Syntax– vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie– veta a suvetie– pravopis a interpunkciaVI. Stylistika– styly– funkcne textyNotă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELIMBA ŞI LITERATURA TURCA (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)I – QKUMA-ANLAMA– Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,– Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,– Metin icinde cumleyi taniyabilme,– Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,– Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,– Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,– Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,– Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,– Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,– Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler)– Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,– Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,– Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,– Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,– Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,– Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem …)– Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,– Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,– Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,– Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.II – ANLATIMA) SOZLU ANLATIMB) YAZILI ANLATIM– Dogru ve duzgun konusabilmek,– Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,– Bir tartismaya katilabilmek,– Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek,– Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,– Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,– Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,– Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,– Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),– Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,– Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,– Okuduklarindan notlar alabilmek,– Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,– Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,– Bir fikir yazisi yazabilmek.III – DIL BILGISI (GRAMER) KONULARIA) ŞES BILGISI– Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,– Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,– Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,– Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,– Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,– Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,– Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,– Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.B) KELIME BILGISI– Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmekisimler ve isimlerin yapilari,isim tamlamalari,isimlerin cesitlerisifatlar ve sifatlarin yapilari,sifatlarin cesitlerisifat tamlamalari,zamirler ve zamirlerin yapilari,zamirlerin cesitleri,zarflar ve zarflarin yapilari,zarflarin cesitleri,fiiller ve fiillerin yapilari,fiillerde kip, zaman ve kisi,yapilarina gore fiiler,edatlarbaglaclar,unlemler.C) CUMLE BILGISI– Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmekolumlu cumleler,olumsuz cumleler,soru cumleleri,unlem cumleleri,sart cumleleri.– Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmekbasit cumle,bilesik cumle,sirali cumle,bagli cumle,sirali-bagli cumle.Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.ozneyuklemzarf tumlecidolayli tumlecbelirtili nesnebelirtisiz nesneD) ANLAM BILGISI– Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmekKelimelerin gercek anlami,Kelimelerin mecaz anlami,Kelimelerin terim anlami,Kelimelerin deyim anlami,Zit anlamli kelimeler,Es anlamli kelimeler.E) YAPI BILGISIEKLERYapim ekleriCekim ekleri (Isim ve fill cekim ekleri)Basit kelimeTuremis kelimeBilesik kelimeF) EDEBI BILGILER– Yazi turlerini kavrayabilmek.Roman ve român cesitleriHikayeMasalTiyatro ve cesitleri,Destan,Siir ve siir cesitleri,Gezi yazilari,NutukMakaleFikra,Sohbet– Edebiyatinin tanimi ve konusu– Turk edebiyati'nin devirleri– Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade – Yazili ifade)– Siirle ilgili bilgiler,Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub …)– Halk edebiyati ve ozellikleri,– Halk edebiyati nazim sekilleri– Klasik Turk edebiyati ve ozellikleriG) IMLA VE NOKTALAMA– Buyuk harflerin imlasi– Ozel isimlerin imlasi,– Eklerin imlasi,– Yabanci kelimelerin imlasi,NoktaVirgulNoktali virgulTirnak isaretiIki noktaSoru isaretiUnlem isaretiNOT1. Mecidiye Kemal Ataturk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2007LA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ– PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC –Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREMatematicaPrograma de bacalaureat – 2007M1 – specializarea matematica-informaticaI. Statutul disciplineiMatematica este disciplina obligatorie de examen – proba d şi disciplina la alegere din profilul opus – proba f.II. Competente de evaluat1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici şi a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate4. Exprimarea şi redactarea corecta şi coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrie şi trigonometrieClasa a X-aAlgebra: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui evenimentElemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scaderii numerelor complexe şi a inmultirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrica a inmultirii numerelor complexe sub forma trigonometrica; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu condiţii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.Clasa a XI-aElemente de algebra liniara şi geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara).Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi şi diferentiala).Clasa a XII-aElemente de algebra. (Nu se cer relaţii de echivalenta, partitii şi subinele).Elemente de analiza matematica.Nota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREMatematicaPrograma de bacalaureat – 2007M1 – specializările: ştiinţe ale naturii, electronică şiautomatizări, electrotehnic, telecomunicaţii, mecanic, lucrări publice –construcţii, textile, pielarieI. Statutul disciplineiMatematica este disciplina obligatorie de examen – proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f.II. Competente de evaluat1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici şi a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate4. Exprimarea şi redactarea corecta şi coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrie şi trigonometrieClasa a X-aAlgebra: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui evenimentElemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scaderii numerelor complexe şi a inmultirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu – condiţii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.Clasa a XI-aElemente de algebra liniara şi geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara).Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi şi diferentiala).Clasa a XII-aElemente de algebra: (Nu se cer relaţii de echivalenta, partitii).Elemente de analiza matematica.Nota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPrograma de bacalaureat – 2007MatematicaM2 – specializările: ştiinţe sociale, chimie industriala, protecţia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentara, turism şi alimentaţie publică, economic, administrativ, posta, arhitectura, arte ambientale şi design, ştiinţe socialeI. Statutul disciplinei.Matematica este disciplina obligatorie de examen – proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f.II. Competente de evaluat1. Identificarea corecta a unor date matematice şi interpretarea în funcţie de contextul în care au fost definite.2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.3. Utilizarea algoritmilor şi a rationamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora5. Interpretarea rezultatelor unor acţiuni concrete exprimabile matematic în plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrieClasa a X-aCalcul numeric şi elemente de matematici financiareProgresiiFuncţiiMetode de numărareElemente de probabilitati şi statisticaClasa a XI-aElemente de calcul matriceal şi sisteme liniareElemente de analiza matematicaClasa a XII-aElemente de algebraElemente de analiza matematicaNota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPrograma de bacalaureat – 2007MATEMATICA M3 – toate specializărileI. Statutul disciplinei.Matematica este disciplina obligatorie de examen – proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f.II. Competente de evaluat1. Identificarea relaţiilor între notiunile matematice studiate2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunturi matematice3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete5. Analiza unei situaţii-problema în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluţiilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrieClasa a X-aCalcul numeric aplicatElemente de combinatoricaFuncţii, ecuatii şi inecuatiiGeometrieClasa a XI-aCalcul matriceal şi sisteme liniareElemente de geometrieClasa a XII-aElemente de statistica şi probabilitatiNota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILORBACALAUREAT 2007I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria românilor are statut de disciplina opţională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Înţelegerea unor notiuni/concepte istorice:– utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/a conceptelor istorice, menţionate în curriculum;– corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:– recunoaşterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spaţiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise:– recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice scrise;– compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;5. analizarea schimbărilor în societate:– stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice;– recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbării;– analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;– stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice.III. TEME1. De la geneza etnică la geneza statala1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– etnogeneza– teorie istoriografica, tradiţie istorica1.2. Continuturi:– Civilizatia şi istoria daco-getilor– Trăsăturile civilizatiei române în Dacia– Etnogeneza românească: semnificatia sintezei– Constituirea statelor medievale: Transilvania, Ţara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea – al XVII-lea2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat– influente bizantine, influente occidentale, sinteza culturală– "feudalismul românesc", "politica de cruciada"2.2. Continuturi:– Lumea rurală– Oraşe şi târguri. Cultura urbana– Biserica şi Domnia– Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul3. Premisele constituirii României moderne3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– traditia romanitatii– politica hegemonica, statut internaţional, secol fanariot– formarea naţiunii române, europenizare, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, proiect liberal– anul 1821 în Ţara Românească3.2. Continuturi:– Relaţiile statelor româneşti cu Marile Puteri. Criza orientala– Constiinta naţionala şi emancipare politica4. Crearea instituţiilor moderne4.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– legislaţie moderna, Constituţie, monarhie constituţională, colegiu electoral, corp profesoral, diaspora– alternanta la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziţie parlamentară– opera reformatoare a lui Al. I. Cuza– progresul societăţii româneşti după cucerirea independentei de stat4.2. Continuturi:– Constituirea şi consolidarea statului naţional modern, 1859-1881; principalele instituţii– Statul – agent al modernizării, până la Primul Război Mondial– Monarhia, politicile culturale şi românii din afară graniţelor5. Unitate şi diversitate în România Mare5.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– Marea Unire, România Mare, stat naţional unitar– unificare administrativă, egalitate politica, reformele legislative, egalitate confesionala5.2. Continuturi:– România în timpul Primului Război Mondial. Constituirea României Mari– Unificarea politica şi administrativă6. Stat, societate şi cultura6.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritara, dictatura militară– reforma agrară, raportul dintre domeniul public şi cel privat6.2. Continuturi:– Structuri sociale şi economice în perioada interbelica– Noua clasa politica şi democratizarea societăţii româneşti. Regimul politic între 1918-1938– Sfârşitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940. România între 1938-19477. Economia şi societatea în perioada comunista7.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– naţionalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom– chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"– confiscarea proprietăţii private, "proprietate a întregului popor"– lupta interna de partid, "politica stangista"7.2. Continuturi:– Contradictiile industrializarii– Colectivizarea şi impactul asupra satului8. Dominatia ideologica şi represiunea politica8.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca forţată, rezistenta armata, Securitatea– "revolutionar de profesie", "duşman al poporului", "revoluţie culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltata"– desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice8.2. Continuturi:– Regimul politic, monopolul ideologic şi "producţia culturală"– Securitatea şi represiunea politica– Forme de rezistenta anticomunista9. Statul şi societatea civilă, după 19899.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– căderea regimului comunist– pluralism politic– stat de drept, parlament9.2. Continuturi:– Instituţiile statului de drept10. România în politica internationala în secolul al XX-lea10.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– revizionism– Mica Înţelegere, Înţelegerea Balcanica, Tratatul de la Varsovia– Activitatea României la Societatea Naţiunilor, integrarea europeană10.2. Continuturi:– România în tratatele de pace– Tratate bilaterale şi înţelegeri regionale. Relaţiile cu U.R.S.S.Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programei şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIE UNIVERSALABACALAUREAT 2007I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria universala are statut de disciplina opţională. Istoria universala poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istorie universala este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. înţelegerea unor notiuni/concepte istorice:– utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/a conceptelor istorice menţionate în curriculum;– corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:– recunoaşterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spaţiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise:– recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice scrise;– compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;5. analizarea schimbărilor în societate:– stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice;– recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbării;– analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;– stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice.III. TEMEClasa a IX-a:1. Modele de organizare politica în Grecia Antica1.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– polis, cetăţean, spirit civic– democratie directa, instituţii, vot1.2. Continuturi:– Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată2. Republica română2.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– res publică, triumvirat– expansiune română2.2. Continuturi:– Stat şi societate– Criza Republicii române3. Roma imperiala3.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– stat universal3.2. Continuturi:– Evoluţia ideii imperiale4. Structuri sociale şi raporturi ierarhice4.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– domeniu feudal– raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate4.2. Continuturi:– Seniori şi vasali în Evul Mediu5. Statul medieval5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– monarhia starilor, autoritate monarhica– stări generale, stări provinciale, legisti– raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate5.2. Continuturi:– Geneza statului medieval– Instituţii fundamentale în statul medieval– Centralizarea politicaClasa a X-a:6. Baroc şi clasicism6.2. Continuturi:– Monarhia absolută7. Modelul britanic7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– "revoluţie glorioasa", monarhie parlamentară, drept parlamentar– libertatea exercitării publice a cultului7.2. Continuturi:– De la "Petiţia dreptului" la "Declaraţia drepturilor"8. Epoca luminilor8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie– drept natural, libertatea conştiinţei8.2. Continuturi:– Critica societăţii; noi principii şi valori în societate– Absolutismul luminat9. Diplomatia europeană: de la ratiunea de stat la echilibru9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– ratiune de stat, echilibru european– diplomatie secreta, "Pacea Universala"– ideea unităţii europene9.2. Continuturi:– Criteriul religios şi ratiunea de stat în Războiul de 30 de ani– Afirmarea politicii echilibrului european– Imperiul Otoman şi Europa10. Naşterea democraţiei nord-americane10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– Congres– Constituţia americana10.2. Continuturi:– Separaţia puterilor în stat: putere şi echilibru11. Franţa în epoca Revoluţiei11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– revoluţie politica, revoluţie socială, democratie reprezentativa, salvare publică, iacobinism11.2. Continuturi:– Criza vechiului Regim– De la revoluţia moderata la domnia terorii12. Europa napoleoniana12.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala– mişcare naţionala12.2. Continuturi:– De la Consulat la Imperiu– Imperiul napoleonian– Influentele revoluţiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei moderneClasa a XI-a:13. Noile ideologii. Liberalism, naţionalism, socialism13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– liberalism, conservatorism– Risorgimento, carbonari, Zollverein– Congresul de la Viena, Sfanta Alianta, miscari liberale, miscari sociale13.2. Continuturi:– Modelul politic liberal– Ideologii naţionale şi acţiune politica14. Europa şi lumea la cumpana veacurilor14.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– pact colonial, societate coloniala14.2. Continuturi:– Imperiile coloniale15. Primul război mondial15.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– mobilizare, război mondial, război industrial, război naval15.2. Continuturi:– Un nou tip de război; mobilizarea populaţiei16. Noua ordine internationala16.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– pacifism, demilitarizare16.2. Continuturi:– Societatea Naţiunilor şi politica securităţii colective17. Regimurile democratice în perioada interbelica17.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– emancipare, drept de vot17.2. Continuturi:– Consecinţele economice şi sociale ale Primului Război Mondial18. Regimurile totalitare în perioada interbelica18.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– bolsevism, fascism, corporatism, nazism– nomenclatura, poliţie politica, spaţiu concentrationar, spaţiu vital18.2. Continuturi:– Fascism, comunism: origini, ideologii şi practici politice19. Al doilea război mondial19.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– Blitzkrieg, genocid– rezistenta, insurectie– "războiul ciudat", războiul în Pacific19.2. Continuturi:– Războiul total– Holocaustul– Victoria Naţiunilor Unite. Contribuţia României20. Relaţiile internaţionale postbelice20.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– politica de securitate, blocuri militare, politica de descurajare nucleara20.2. Continuturi:– O.N.U. şi organismele sale. Tratatele de pace– "Războiul rece"Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2007GEOGRAFIEI. Statutul disciplinei:Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2006/2007, statutul de disciplina opţională.Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.– Proba "d" vizează Geografia României.– Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).– Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANEII. Competente de evaluat:1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul geografic;1.1. Analiza şi explicarea diversitatii elementelor, proceselor şi fenomenelor ce formează mediul geografic;1.2. Analiza mediului înconjurător ca sistem;1.3. Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizica, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe harti;2.2. Stabilirea unor relaţii de interdependenta între elemente reprezentate grafic sau cartografic;2.3. Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.3. Cunoaşterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice;3.1. Definirea termenilor geografici de baza;3.2. Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;4.1. Explicarea faptelor geografice generale;4.2. Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;4.3. Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1. Transferul informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentari grafice, din reprezentari grafice în text; rezolvare de probleme.5.2. Caracterizarea geografică a unui teritoriu.CLASA a IX-aIII. Continuturi:Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU– Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura şi alcătuire petrografica;– Unităţile majore ale reliefului terestru– Agenţi, procese şi rezultate– Tipuri, forme şi unităţi de relief – tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, desertic (eolian).Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRA– Alcătuirea şi structura atmosferei – alcătuirea (compozitia) atmosferei, straturile atmosferei;– Masele de aer – circulaţie (dinamica), caracteristici;– Climatele Globului – tipurile de clima, caracterizarea geografică a tipurilor de clima.Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA)– Apele continentale şi oceanice – fluvii, râuri, lacuri, ghetari; dinamica apelor oceanice.Capitolul 6: VIATA ŞI SOLURILE PE PĂMÂNT– Zonele biopedoclimatice – vegetaţie, animale, soluri.CLASA a X-aCapitolul I: GEOGRAFIE POLITICA1.1. Statele şi gruparile regionale de state1.2. Harta politica a lumiiCapitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR– Dinamica populaţiei– Bilanţul natural al populaţiei– Mobilitatea teritorială a populaţiei– Răspândirea geografică a populaţiei – factori care influenţează răspândirea populaţiei, densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.> Forme de aglomerare umană:– Definirea noţiunilor: aglomerare umană, sat, oraş.– Categorii şi tipuri de aglomerari umane;> Urbanizarea şi explozia urbana:– Definirea noţiunilor: urbanizare, explozie urbana.– Factorii principali ai urbanizarii.– Ritmul de creştere a populaţiei urbane şi explozia urbana.Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ– Resursele naturale – Resursele litosfereiCLASA a XI-aCapitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR– Tipuri de medii geografice pe TerraCaracterizarea mediilor calde, temperate, reci şi montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării şi conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI – PROBLEME FUNDAMENTALEII. Competente de evaluat:1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor şi fenomenelor de baza ce definesc mediul geografic al României;1.1. Identificarea elementelor de referinţa ce definesc poziţia geografică şi geopolitica a României;1.2. Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale tarii;1.3. Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;1.4. Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1. Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe harti;2.2. Identificarea poziţiei unor elemente geografice fundamentale ale României;2.3. Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice într-un text şi invers.3. Cunoaşterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României;3.1. Definirea termenilor;3.2. Elaborarea unui text coerent şi corect utilizând termeni specifici;3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor fundamentale din mediul geografic al României;4.1. Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice;4.2. Compararea unor situaţii geografice date;4.3. Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni şi cauze.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1. Transformarea informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative într-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare grafica/cartografica în text etc;5.2. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu;5.3. Identificarea de soluţii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice.CLASA a XII-aIII. Continuturi:1. Poziţia geografică şi geopolitica a României (Poziţia pe Glob şi în Europa);2. România – ţara carpatica, dunareana, pontica şi central europeană;3. Relieful ca substrat al mediului natural şi al activităţilor umane:– Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie, vegetaţie, soluri);– Relieful ca suport al activităţilor umane (populaţie, aşezări omeneşti, activităţi economice).4. Particularităţi climatice, hidrologice şi biopedogeografice;5. Hazarde naturale şi antropice;6. Resursele naturale de baza şi perspectivele lor:– Principalele categorii de resurse naturale, repartiţia lor geografică şi modul lor de utilizare;– Perspectivele asigurării resurselor naturale de baza.7. Evolutii şi structuri geodemografice:– Evoluţia numerică a populaţiei României;– Repartiţia geografică şi structura populaţiei României.8. Habitatul uman:– Tipuri de habitat;– Habitatul rural şi urban.9. Elemente de geografie socială şi culturală;10. Elemente specifice ale agriculturii, industriei şi transporturilor:– Specificul geografic al agriculturii – fondul funciar, ramurile producţiei agricole şi repartiţia lor geografică;– Specificul geografic al industriei – ramurile industriei (industria energetica, industria energiei electrice, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, industria construcţiilor de maşini, industria chimica, industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcţie), materiile prime principale, specificul producţiei industriale şi repartiţia lor geografică;– Specificul geografic al transporturilor – rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale şi aeriene).11. Regiunile geografice ale României:– Caracteristicile geografice specifice ale unităţilor regionale ale României.12. Dezvoltarea regionala şi durabila:– Regiunile de dezvoltare ale României;– Elementele de baza ale dezvoltării durabile.13. Modele de organizare a spaţiului;14. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României şi ale lumii contemporane;15. România şi Europa.NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului, în cadrul examenului naţional de Bacalaureat, absolvenţii de liceu au dreptul sa susţină examenul de bacalaureat la limba engleza într-una din situaţiile următoare:– Limba engleza – proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializările proba b;– Limba engleza – proba scrisă la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie – proba e;– Limba engleza – proba scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior-proba f. Aceasta proba se va susţine în conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi f la Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007.II. PRECIZĂRI METODOLOGICEConform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleza se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colecţia "Curriculum Naţional – Seria liceu – Programe şcolare" *1).– Programa 1A, Limba engleza – limba moderna 1, se adresează filierei teoretice şi liceelor MapN, specializarea matematica-informatica, anul X de studiu.– Programa 1B, Limba engleza – limba moderna 1, se adresează liceelor din filierele tehnologică şi vocationala cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica anul X de studiu.– Programa 2, Limba engleza – limba moderna 2, pentru toate filierele şi specializările, anul VIII de studiu.– Programa 3, Limba engleza – limba moderna 3, anii II, III şi IV de studiu.Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competente.___________*1) Prezenta programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei şcolare de Limba engleza pentru clasa a IX-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3371/02.03.1999 şi nr. 3957/09.06.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999; Programa şcolară de Limba engleza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Bucureşti. 2001: Programa şcolară de Limba engleza pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5086/15.12.1999; Programele şcolare de Limba engleza pentru clasele a XI-a – a XII-a, aprobate prin O.M.E.N. nr. 4023/18.10.2000.1. Competente generale, comune tuturor filierelor şi profilurilor– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare– Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte– Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă– Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare2. Competente specifice, corelate cu unităţi de conţinut3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor– Constientizarea contribuţiei limbii engleze la vehicularea culturii contemporane– Raportarea critica la civilizatiile britanica şi americana, acceptarea diferenţelor şi manifestarea tolerantei– Constientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora– Dezvoltarea gandirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza– Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale limbii.Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingator, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare, cu propria experienta de viaţa, sau cu experienta de viaţa a altor persoane.În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de transfer.III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATEIII.1. Competente de comunicare oralaPentru a evalua competentele de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2– sa identifice ideile principale din textul dat;– sa identifice detalii specifice din textul dat în vederea rezolvarii unor sarcini de lucru;– sa recunoască argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text;– sa formuleze întrebări/sa răspundă la întrebări;– sa redea conţinutul textului cu propriile cuvinte (L2);– sa rezolve sarcinile de lucru primite;– sa susţină un punct de vedere legat de o informaţie din text folosind câteva argumente;– sa schimbe "punctul de vedere" într-o relatare scurta;– sa emita judecati de valoare în legătură cu textul respectiv;– sa elaboreze descrieri (L2 – simple) ale unor evenimente/experienţe personale;– sa exprime sentimente (surpriza, bucurie, (ne)placere, interes, indiferenta) faţă de un eveniment/o situaţie;– să prezinte o întâmplare/experienta personală/un eveniment socio-cultural sau profesional;– sa demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa;– să facă rezumatul unui text (nu se cere la L2);– sa rezume conţinutul unui film/unei cărţi;– sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personală;– sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare;– sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personală/experienta altor persoane (nu se cere la L2);– sa exprime şi/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la o tema data, susţinută de exemple relevante, asociaţii şi comparatii cu situaţii şi experienţe personale sau cu experientele altor persoane;– sa comenteze o informaţie/o părere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data;– sa folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.L3/Minorităţi– sa citească corect, fluent şi expresiv un text dat;– sa identifice ideile principale din textul dat;– sa recunoască argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text;– sa identifice detalii specifice din textul dat;– sa comenteze o informaţie din text;– sa formuleze raspunsuri la întrebări;– sa ia decizii pe baza textului citit;– să ofere informaţii pe teme familiare;– să facă scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin;– să facă scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin;– sa avanseze opinii asupra unor teme;– sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place;– sa folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.III.2. Competente de comunicare scrisăPentru a evalua competentele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi solicitati:L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2– sa dovedească înţelegerea sensului global al unui text dat prin rezolvarea unor sarcini de lucru;– sa recunoască/ordoneze argumente şi sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ (L2 pe teme cunoscute);– sa identifice şi sa comenteze informaţii semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, "punctul de vedere", tonul autorului, mesajul, etc.);– sa schimbe "punctul de vedere" într-o povestire/într-un text (L2 – într-o relatare scurta);– sa comenteze implicatiile schimbării "punctului de vedere" (nu se cere la L2);– sa exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;– sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat;– sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;– sa descrie/caracterizeze o persoană;– sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personală;– sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;– sa construiască un text pe baza unei teme date;– sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit;– sa comenteze un subiect, sa argumenteze o opinie personală;– sa reformuleze o idee printr-un enunţ explicativ mai amplu;– sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere la L2);– sa transforme mesaje scurte din vorbire directa în vorbire indirecta;– sa exprime şi/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susţinut/a de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experientele altor persoane;– sa redacteze o scrisoare personală;– sa reformuleze un text prin reducere/expansiune;– sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane (nu se cere la L2);– să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte (nu se cere la L2);– sa folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise.L3/Minorităţi– sa desprinda ideile principale dintr-un text simplu;– sa identifice informaţii specifice în materiale simple de tipul brosurilor de informare, articolelor de ziar care descriu evenimente, alte texte autentice simple în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;– sa desprinda semnificatia generală a unui text citit;– sa redacteze scrisori personale simple pe baza unui model;– sa comenteze o informaţie din text;– sa recunoască argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute;– sa formuleze întrebări/raspunsuri la întrebări;– sa redea în scris conţinutul unui text citit;– sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;– sa dea informaţii pe teme familiare;– sa redacteze un text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes;– sa redacteze un mesaj scurt pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interactiune directa;– să facă scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin/plan;– să facă scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin/plan;– sa avanseze opinii asupra unor teme;– sa redacteze o pagina de jurnal în fraze scurte care redau esenta intamplarilor;– să prezinte o activitate de grup pe baza unui plan dat;– sa redacteze o scrisoare de răspuns la anunţuri din mass-media;– sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place;– sa folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise.IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATEConţinuturile care vor fi evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.IV.1 . Continuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viaţa de zi cu zi, din experienta elevilor şi experienta umană în general.Textele şi temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri: literar, non-literar, de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori;Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– sa invete a aborda orice tip de text;– să se familiarizeze cu diferite tipuri de texte, stiluri şi registre ale limbii;– sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;– sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;– sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris.Sursa textelor: articole din ziare şi reviste, interviuri, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatura culta şi populara, broşuri, internet.Dificultatea subiectelor: în funcţie de programa/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de intensiv şi pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară 1A şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programele şcolare citate anterior:1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, moda, stil de viaţa, activităţi în timpul liber, strategii de studiu, relaţii interumane, comportament social;2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situaţii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoala, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;4. Domeniul ştiinţa şi cultura: patrimoniul naţional, britanic şi american – personalităţi, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.IV.2 . Elemente de gramatica – cele cuprinse în Programa de limba engleza:MorfologieSUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de numărADJECTIV: comparatia intensivaVERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcţii cu infinitivul şi cu participiulADVERB: grade de comparatieCUVINTE DE LEGATURA: prepozitii, conjunctii, locutiuniARTICOLUL: hotărât, nehotarat, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articoluluiSintaxa: ordinea cuvintelor în propozitie; tipuri de propozitii (enuntiative, interogative, etc.); propozitii condiţionale (I, II, III, mixte); corespondenta timpurilor; vorbirea directa/indirecta.IV.3. Funcţii comunicative ale limbii:– iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/conversatii– exprimarea opiniei– exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora– exprimarea satisfactiei/insatisfactiei faţă de un punct de vedere– exprimarea refuzului/argumentarea refuzului– contrazicerea părerilor altora– comentarea părerilor– solicitarea repetarii şi reformularii– exprimarea presupunerilor– solicitarea de informaţii şi de sugestii– oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii– solicitarea confirmării/infirmarii unor informaţii– formularea de propuneri şi sugestii– exprimarea de condiţii– formularea de sfaturi– exprimarea preferintelor, intenţiilor– solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii– formularea de invitaţii– exprimarea de multumiri– acceptarea/refuzul unei invitaţii– exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor– exprimarea simpatiei– formularea de comparatii– formularea de persuasiuni– exprimarea diverselor grade de certitudineV. PRECIZĂRIRepartizarea pe categorii a subiectelor pentru ambele probe (orala şi scrisă) se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu:– L1 normal şi L2*2)– L1 intensiv*3)– L1 bilingv*4)– L3/MinorităţiTimpul de lucru:– Proba orala: timp de pregătire: 10-15 minute; timp de prezentare: 10-15 minute;– Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore.___________*2) Sunt vizate competentele şi conţinuturile comune pentru L1 şi L2 (limba moderna 1 şi limba moderna 2), conform Programelor şcolare de Limba engleza, Seria liceu, citate mai sus.*3), *4) Pentru clasele de intensiv şi pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară pentru limba 1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.NOTA– Subiectele vor fi elaborate în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei şcolare.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII SERVICIULNAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opţională, la alegere (proba e sau f).Luând în considerare Planul-cadru pentru învăţământul liceal, Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007 şi Programele şcolare de limba franceza pentru învăţământul liceal1), examenul de bacalaureat 2007 menţine aceeaşi structura în ceea ce priveşte:– probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere);– competentele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);Repartizarea pe categorii de subiecte/teste – pentru ambele probe (orala şi scrisă) – se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu şi cuprinde patru tipuri de subiecte/teste:– L1 normal şi L2*2)– L1 intensiv– L1 bilingv– L3/Minorităţi*3)Pentru profilul intensiv şi profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară pentru L1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.___________*1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei şcolare de limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de limba franceza pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de limba franceza pentru clasele a XI-a – a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001.*2) Continuturi comune, L1 şi L2 (limba moderna 1 şi 2), conform Programelor şcolare de limba franceza, seria liceu, citate mai sus.*3) Din această categorie fac parte absolvenţii care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3/absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale (anul IV de studiu).II. COMPETENTE DE EVALUATCompetentele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile, în funcţie de proba (oral/scris). Competentele specifice (şi conţinuturile) se diferentiaza pe nivele, astfel:– L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2– L3/Minorităţi1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L21.1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:> sa citească corect, fluent şi expresiv un text> sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text extragand şi/sau prelucrand informaţii din text – prin:# identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;# recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;# traducere/retroversiune;# identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4);Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.> sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# realizarea unui discurs oral convingator, logic şi coerent, pe o tema data:– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;– prezentarea unui film/unei cărţi*5);– descrierea unor obiecte/activităţi/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare);# exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile textului;# prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei ideilor textului, integrand un punct de vedere personal şi exemple relevante.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen, utilizând limba franceza potrivit contextului comunicational.1.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:> sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin:# identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;# recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;# identificarea informaţiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4).___________*4) eventual, într-un număr dat de cuvinte (intensiv şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a;*5) intensiv şi bilingv.> sa dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificand în mod adecvat competentele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta) prin:# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# construirea unui discurs logic şi coerent, pe o tema de interes, având sau nu ca suport o afirmatie/un text dat:– relatarea unei experienţe personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări (cunoscute/imaginare);– descrierea unor activităţi/obiecte/persoane/locuri (cunoscute/imaginare);– descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;– construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);– redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;– exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/conţinutul textului;– comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului, integrand un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante;– redactarea unui eseu structurat/*6)liber.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/unor fraze/unui text scurt.___________*6) intensiv şi bilingv.2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minorităţi2.1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:> sa citească corect, fluent şi expresiv un text;> sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin:# recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;# răspuns la întrebări (chestionar);# traducere/retroversiune;# selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/a informatiei specifice din documente curente simple (carte poştală, scrisoare personală, broşuri, instrucţiuni, formulare etc.)Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.> sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# oferirea de informaţii; prezentarea unor detalii personale;# relatarea unei experienţe personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări (cunoscute/imaginare); povestirea unui film;# descrierea/prezentarea unor obiecte/activităţi/persoane/locuri (cunoscute/imaginare);# exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmatie/o idee/ideile textului;Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen.2.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:> sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin:# recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;# identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.);# selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.> sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);# redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitari/scrisori (personale/oficiale);# redactarea unui text scurt despre o experienta personală/un eveniment/un fapt divers/întâmplări (cunoscute/imaginare); povestirea unui film;# descrierea unor obiecte/activităţi/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare);# exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/o afirmatie/ideile textului;Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/fraze/unui text simplu.II. CONTINUTURI1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L21.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICAElementele de lexic şi de semantica se învaţă, se dezvolta şi se folosesc pe măsura ce se achiziţionează şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta).1.2. ACTE DE VORBIRE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele şcolare de limba franceza pentru ciclul liceal:– a se prezenta, a prezenta pe cineva– a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.– a vorbi despre sine– a vorbi despre starea fizica– a face o expunere pe o tema data– a exprima un rationament/o judecata*7)– a exprima o opinie personală/stări/sentimente– a argumenta o opinie personală– a relata evenimente– a descrie obiecte, persoane, locuri– a da, a cere informaţii practice cuiva– a exprima gusturi şi preferinţe– a sfatui pe cineva/a cere cuiva să facă ceva/a interzice– a situa în spaţiu şi timp– a exprima cantitatea/calitatea; a compara– a propune/a invita, a accepta/a refuza– a-şi exprima acordul/dezacordul– a face o urare, a felicita– a rezuma un text (idei esenţiale)– a participa la o conversatie în situaţie de examen (interactiune orala)___________*7) intensiv şi bilingv;1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceza pentru ciclul liceal.Lexic – relaţii semantice [sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte], camp lexical/semantic*), conotatie/denotatie*)Articolul – hotărât, nehotarat, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de).Substantivul – gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).Adjectivul – acordul adj. calificativ; gradele de comparatie; adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotarate)Numeralul – cardinal şi ordinal;Pronumele – personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat; locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I.) în propozitii asertive şi imperative; pronumele adverbiale en şi y;Verbul – modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva şi pasiva; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, …); stil direct/indirect, construcţii impersonale (verbe personale folosite impersonal)*)Adverbul – tipuri, grade de comparatie;Prepozitia, conjunctia – folosirea prepozitiilor şi a conjunctiilor.Sintaxa propozitiei – subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale;Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv (limba vorbita); folosirea conjunctivului: în propozitii relative*), după verbe de dorinţa, voinţa, indoiala, sentimente, verbe de opinie la forma interogativa/negativa, conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (şi condiţional), consecintei, concesiei*), condiţiei*), comparatiei*); propozitia participiala*).Tipuri şi forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza.___________Notă …
*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv şi bilingv.1.4. TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orala şi scrisă.Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, broşuri, pliante …; articole de presa (ziare, reviste, Internet) în limba franceza; … b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; … c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de proba (oral/scris) … d) Dificultate: în funcţie de profil. … Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minorităţi/L3.> TEXTETipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc.).> TEMETemele pentru expuneri/redactari sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceza pentru ciclul liceal şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personală şi experienta umană în general.# Viaţa personală şi socială: identitate/CV; ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia (membri, ocupaţii, relaţii interumane); sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul …) etc.;# Viaţa cotidiana: convorbiri telefonice; pe strada; magazine/piaţa; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gara, posta, banca; meteo etc.# Timp liber, week-end/vacanta; călătorii, activităţi (lectura, sport, muzica, dans, spectacole …) etc.# Societate: educaţie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; moda; conflicte între generaţii; probleme ale lumii contemporane (munca, şomaj, violenta, saracie, emigrare …) etc.# Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.# Spaţiul francofon: Franţa contemporana (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone;# Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.___________Notă …
*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv şi bilingv.2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minorităţi2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICA (v. 1.1, pag. 4)2.2. ACTE DE VORBIRESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele şcolare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3*8).– a se prezenta– a angaja, a continua, a termina o conversatie– a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, …)– a exprima o opinie personală– a exprima o judecata– a relata activităţi la prezent, trecut, viitor– a situa un eveniment în timp– a descrie locuri– a exprima o stare fizica– a exprima gusturi şi preferinţe– a exprima o dorinţa, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama …)– a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi– a propune/a invita, a accepta/a refuza– a cere cuiva ceva/să facă ceva– a exprima acordul/dezacordul– a se scuza, a răspunde la scuze– a face o urare, a felicita– a participa la o conversatie în situaţie de examen (interactiune orala)2.3. CONTINUTURI LINGVISTICESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3*8).___________*8) Programa şcolară de limba franceza, seria liceu: L3 (anul IV), citata la pagina 1.Articolul: hotărât, nehotarat, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de).Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor (construcţii cu prepozitiile a şi de); nume de tari (masculin, feminin).Adjectivul: adjective calificative uzuale şi de culoare; acordul în gen şi număr; gradele de comparatie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotarat (forme frecvente); adjectivul numeral.Pronumele: personale (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotarate (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en şi y;Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaitre, croire, voir, …; verbe pronominale); perfect compus cu avoir şi etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire …); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiţionalul prezent, şi condiţional (I şi II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voinţa, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale (îl fait beau/mauvais, chaud/froid, îl pleut, îl neige);Forme de fraze: afirmativa, negativa, interogativa (cu est-ce que şi prin inversiune);Adverbul: adverbe interogative (Comment …? Pourquoi …? Combien …?); adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain);Conjunctii: et, mais, parce que, donc2.4. TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orala şi scrisă (v. 1.4, pag. 6, caracteristici comune)> TEXTETipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiana, documente curente (carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare, …); texte informative şi articole de presa.> TEME# Viaţa personală şi socială: identitate; ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; moda şi vestimentatie;# Viaţa cotidiana: momentele zilei, zilele săptămânii, lunile anului; convorbiri telefonice; pe strada, magazine, posta, banca, mijloace de transport; profesii, meserii; timp liber (sport, jocuri, muzica, dans, discoteca, cinema, …), activităţi, călătorii (aeroport, gara, vama, posta, banca …); vremea (caracteristici climatice, anotimpuri) etc. …# Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; traditii şi sarbatori; francofonia.# Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante.IV. PRECIZĂRI1. Proba orala:– timpul de lucru: 10-15 minute– prezentarea: 10-15 minute.Proba scrisă:– timpul de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu nivelul şi forma de studiu. Diferentierile (pe probe, categorii de subiecte/teste) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).3. Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi, sa şi le consolideze pe cele vechi;– sa invete cuvinte şi expresii noi şi sa invete sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;– sa invete a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;– sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;– sa invete cum sa găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să-şi imbogateasca cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia franceza.NOTA# Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se realizează în conformitate cu prezenta programa de examen.# Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitaţi de comunicare orala sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanta cu programa şcolară, fără a viza conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi în predare-invatare, care ajuta la parcurgerea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecventa, au dreptul de a susţine examenul la limba şi literatura germană, ca limba moderna, într-una din situaţiile următoare:# Limba germană ca limba moderna – proba orala obligatorie comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);# Limba germană ca limba moderna – proba scrisă la alegere e sau fExamenul se susţine în conformitate cu Programa de Bacalaureat, care corespunde nivelului L1, L2 sau L3 şi formei în care a fost studiata de către candidat limba respectiva: Repartizarea pe categorii de subiecte pentru ambele probe (oral şi scris) se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu şi cuprinde patru tipuri de subiecte:L1 normal şi L2L1 intensivL1 bilingvL3/minorităţiII. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂRespectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limba moderna este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare".Clasa a IX-a Ed. Cicero, CNC-MEN-1999 aprobată prin O.M.: nr. 3371/02.03.1999; Seria Liceu, Programe şcolare 2 Aria curriculara Limba şi comunicare – CNC-MEC, 2001, Tipogrup press Buzau – Limba germană (limba moderna) pentru clasa a X-a aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale, nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. Programele şcolare de Limba germană (limba moderna) pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 5228/28.11.2000.1. Competentele generale:# Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare;# Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;# Realizarea de interactiuni în comunicarea scrisă;# Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare.2. Competentele specifice, corelate cu tipuri de continuturi.3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării.4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:# Constientizarea contribuţiei limbii germane la imbogatirea patrimoniului culturii universale;# Raportarea critica la civilizatia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea tolerantei;# Constientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora;# Dezvoltarea gandirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba germană;# Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare;Candidaţii la Examenul de Bacalaureat pentru limba germană ca limba moderna vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultura şi civilizatie germană, pentru a fi capabili sa recepteze, sa producă mesaje scrise şi sa interactioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare.Examenul de Bacalaureat 2007 la limba germană moderna îşi propune sa evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţa în invatarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei:– nivelul competentelor generale ale candidatului;– însuşirea continuturilor;– valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;– competentele functionale esenţiale pentru reusita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuala de informaţii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice;Totodată, Programa de Bacalaureat pentru limba germană moderna doreşte să ofere o orientare sistemica atât pentru cadrele didactice cat şi pentru candidaţi.III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBIIÎn cadrul probelor orale şi scrise, se evalueaza nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limba moderna, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competentelor lingvistice şi a continuturilor pe care candidatul şi le-a insusit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.III.1. COMPETENTE EVALUATEIII.1.1. Competenţa de comunicare oralaPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:# sa citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa;# sa demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa pentru bilingv şi intensiv şi sa redea conţinutul textului, sa răspundă la întrebări pentru L1 normal şi L2 şi L3/minorităţi;# identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;# recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;# traducere;# sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:> folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;> rezolvarea unor itemi care au drept ţinta acest lucru;> realizarea unui discurs oral convingator, logic şi coerent pe o tema data– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intimplari/unei experienţe personale;– prezentarea unui film/unei cărţi;– descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;– exprimarea şi/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susţinut/a de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experientele altor persoane.Sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicational.III.1.2. Competenţa de comunicare scrisăPentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:# sa înţeleagă sensul global al unui text;# sa identifice informaţiile semnificative din text;# sa rezume textul;# sa comenteze un aspect din text;# sa exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;# sa recunoască şi sa utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;# sa analizeze şi sa interpreteze un aspect/idee din textul dat;# sa folosească corect structurile lexicale studiate;# sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;# sa descrie/caracterizeze o persoană;# sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personala;# sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;# sa construiască un text pe baza unei teme date;# sa redacteze un eseu;# sa comenteze un subiect;# sa exprime şi/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susţinut/a de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experientele altor persoane;III.2. CONTINUTURI EVALUATEConţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.În consecinţa, diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).III.2.1. Continuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană moderna, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viaţa de zi cu zi, din experienta elevilor şi experienta umană în general (Anexa 2).Temele de examen se vor regasi în texte autentice de diverse tipuri.a. Tip de text: autentic: literar, non-literar (Anexa 1);b. Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatura culta şi populara, broşuri, internet;c. Lungimea: în funcţie de profil: 125-350 cuvinte;d. Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale;e. Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Anexa 2):1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, moda, stil de viaţa, activităţi în timpul liber;2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoala, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;4. Domeniul ştiinţa şi cultura: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european personalităţi, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.III.2.2. Elemente structurale functionaleIII.2.2.1. Acte de vorbireCandidaţii vor fi capabili sa folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.III.2.2.2. Forme de comunicare în scrisCandidaţii vor fi capabili de:– a completa un formular, tabel, schema cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise;– a redacta un text funcţional: bilet, telegrama, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;– a redacta o povestire, descriere, caracterizare;– a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIIIII.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2);III.3.2. Elemente de gramatica cuprinse în Programa de limba germană moderna pentru ciclul liceal.clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepozitii, conjunctiicategorii: număr, caz, timp, aspect, diatezastructuri: propozitii, frazeprocese şi relaţii: acord, topica, transformare etc.noua ortografie a limbii germaneformarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)IV. PRECIZĂRIIV.1. Timpul de lucru:a) Proba orala: timp de prezentare 10-15 minute. … b) Proba scrisă: timp de lucru 3 ore. … IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămâna.La alcătuirea itemilor se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.Textele necunoscute/nestudiate la clasa nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– sa invete a aborda un text necunoscut;– să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;– sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;– sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;– sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris.Anexa 1Textsorten

Anexa 2Beschreibungskategorien zum Wortschatz

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAME DE EXAMEN PENTRU LIMBA GREACA MODERNAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu care studiază limba greaca moderna vor susţine examene de bacalaureat cu următoarea structura:– Proba orala– Proba scrisă, ca proba la alegereCompetentele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a IX-a – a XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5201/din 24 decembrie 2003.Categoriile de itemi se repartizează în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun.a) 2 ore/săptămânal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia … b) 4 ore/săptămânal la clasele a IX-a şi 5 ore/săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia … Candidaţii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a II-a trunchi comun vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.II. COMPETENTE DE EVALUAT1.1. Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat şi reformularea lor cu propriile cuvinte1.2. Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orala din domeniu profesional1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute2.1. Prezentarea unor evenimente/activităţi pe baza unui plan dat2.2. Redactarea unei pagini de jurnal în propozitii scurte care redau esenta intamplarilor2.3. Argumentarea unui punct de vedere3.1. Comentarea pe scurt a unei informaţii/păreri vehiculate de interlocutor3.2. Reformularea unor instrucţiuni la cererea interlocutorului4.1. Transferarea informaţiilor din scheme, tabele într-un text simplu4.2. Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare simple4.3. Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicării (informare neutra, persuasiune etc.)III. CONTINUTURII. 1. FoneticaMorfologieSintaxa propozitiei (integral)2. Sintaxa frazei: propozitii principale, subordonate: completiva directa şi indirecta, interogativa indirecta, atributiva, condiţională, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.3. Vocabular – lexicul specific temelor propuse– familia de cuvinte– sinonime, antonime, omonime şi paronimeII. Teme propuse:# Viaţa cotidiana (aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului şi a oraşului, mancaruri/băuturi, mediu ambiant)# Hobby (muzica, turism şi călătorie, oraşe, sport, reviste)# Viaţa profesională (profesii, meserii)IV. PRECIZĂRI1. Subiectele vor avea următoarea structura:Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala şi un text de 15-20 randuri pentru proba scrisă.Partea a II-a: a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala şi 5 fraze (7-8 randuri) pentru proba scrisă.b) De completat un text lacunar … Partea a III-a: (numai pentru proba scrisă)Un subiect la alegere din două propuse conform temelor studiate.2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studie săptămânal.3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 şi Tora 24. Timp de lucru – 3 ore (Pentru proba scrisă). Toate subiectele sunt obligatorii.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine, un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opţională (proba e sau f).Luând în considerare Planul-cadru pentru învăţământul liceal, Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007 şi Programele şcolare de limba italiana pentru învăţământul liceal, examenul de limba italiana va păstra aceeaşi structura în ceea ce priveşte:# probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere);# competentele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte).Repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu:> L1 (limba moderna 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv> L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu)> L3/Minorităţi (anul IV de studiu)Atât pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv L3/Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru profilul intensiv şi profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară pentru L1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.II. COMPETENTE DE EVALUATCompetentele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele, în funcţie de proba (oral/scris), competentele specifice (şi conţinuturile) se diferentiaza pe nivele şi forme de studiu:> L1 (limba moderna 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv> L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu)> L3/Minorităţi (anul IV de studiu)1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:# sa citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.# sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:– identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;– traducere;– rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.Candidaţii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.# sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:– folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;– răspuns la întrebări;– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.– emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv.– transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers, pornind de la un text.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.# sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:# sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:– identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);– comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;– identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.# sa dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator.# sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:– folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;– desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;– redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;– relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale– continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data;– redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.– rezumarea unui text– transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers.# sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (normal, intensiv şi minorităţi).III. CONTINUTURI1. LIMBA ITALIANA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L21.1. TEMATICATemele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personală şi experienta umană în general:# Viaţa personală şi socială: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii, …); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ţinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea, …), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport, …)# Viaţa cotidiana: relaţii şi conveniente sociale (în familie, în magazin, pe strada, corespondenta, …); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzica …), mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III.# Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; arta, cultura şi civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa);# Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate.1.2. ACTE DE VORBIRE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*):– a angaja, a continua, a încheia o conversatie– a prezenta/a face o expunere pe o tema data– a realiza descrieri/prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe– a exprima o opinie, o judecata/a argumenta– a exprima gusturi şi preferinţe– a relata (o discuţie, un eveniment, o suita de evenimente)– a rezuma o discuţie– a-şi exprima acordul/dezacordul– a exprima indoiala, satisfactia, regretul– a exprima posibilitatea/imposibilitatea– a exprima intenţia de a face/a nu face ceva– a exprima necesitatea/obligaţia– a exprima admiratia/dezaprobarea– a exprima stări emotionale1.3. COMUNICARE ÎN SCRIS– a rezuma un text– a caracteriza o persoană, personaj– a redacta o scrisoare, un CV– a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)– a redacta un eseu1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal*).Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)Articolul: hotărât, nehotarat, partitiv;Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea.Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme sintetice); sensul şi comportamentul unor adjective în funcţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotarate).Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operaţiilor aritmetice.Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac., forme combinate), poziţia proclitica şi enclitica a pronumelui personal faţă de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. şi C.O.I) în propozitii afirmative, negative şi imperative; pronumele ne şi ci (vi).Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva şi pasiva.Adverbul: tipuri, gradele de comparatie;Prepozitia: prepozitii şi locutiuni prepozitionale, prepozitiile articulate şi folosirea prepozitiilor.Conjunctia: conjunctiile şi locutiunile conjunctionale, coordonatoare, subordonatoare.Sintaxa: concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţa, indoiala, sentimente, după conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului, ipotezei (se ipotetico);___________Notă …
*) continuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiana pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.Notă: În plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:1. Dante Alighieri: La Divina Commedia: prezentare generală; l'Inferno canturile V, XXVI;2. Francesco Petrarca: Îl Canzoniere: prezentare generală; Solo e pensoso; Pace non trovo.3. Giovanni Boccaccio: Îl Decamerone: prezentare generală; Frate Cipolla;4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale; La Locandiera5. Giacomo Leopardi: l'Infinito;6. Alessandro Manzoni: I promessi sposi;7. Giovanni Verga: La roba;8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno;9. Luigi Pirandello: Îl treno ha fischiato;10. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto; Spesso îl mal di vivere ho în incontrato; Felicita raggiunta;11. Italo Calvino: Fiabe italiane: Îl contadino astrologo;12. Dino Buzzati: Sessanta racconti: Îl mostro Colombre;LIMBA ITALIANA: L3/MINORITĂŢI2.1. TEMATICA# Universul personal: identitate; adolescenta, vârsta aspiratiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturală, Internet …), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii.# Viaţa cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţara); corespondenta personală; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului).# Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica şi cinematografia italiana, personalităţi ale spaţiului cultural italian.2.2. ACTE DE VORBIRE– a se prezenta– a angaja, a continua, a termina o conversatie– a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, …)– a exprima o opinie personală– stări sufletesti, evenimente– a exprima o stare fizica– a exprima gusturi şi preferinţe– a exprima o dorinţa, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama …)– a propune/a invita, a accepta/a refuza– a cere cuiva ceva/a comanda– a exprima acordul/dezacordul– a se scuza, a răspunde la scuze– a face o urare, a felicita– a sfatui, a recomanda– a exprima posibilitate, imposibilitatea2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS– a redacta un dialog scurt, un comentariu– a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)– a redacta un text pe o tema familiara– a redacta scrisori personale– a rezuma un text2.4. CONTINUTURI LINGVISTICEArticolul: hotărât, nehotarat, partitiv, folosirea articoluluiSubstantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulatAdjectivul: adjective calificative, grade de comparatie şi comportamentul adjectivelor "bello" şi "quello".Pronumele: personal (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume.Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor.Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional (prezent şi trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanta timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasiva.Adverbul: de mod, de timp şi de loc; adverbele relative; particulele ne şi ci (vi)Prepozitia: prepozitii simple şi articulate.Conjunctia: conjunctii coordonatoare şi subordonatoare___________Notă …
**) continuturi Minorităţi, conform programei şcolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiana pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.1.4./2.4. TEXTETextele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiana.IV. PRECIZĂRI1. Timpul de lucru este:a) proba orala: … – timpul de lucru: 10-15 minute;– prezentarea: 10-15 minuteb) proba scrisă: … – timp de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).# Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA DE LIMBA ITALIANA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC.# Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanta cu programa şcolară, fără a viza conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZAI. Statutul disciplinei în cadrul examenului de bacalaureatÎn baza Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba japoneza în regim de:– Limba japoneza ca limba moderna – proba orala, pentru filiera teoretică – (proba B)– Limba japoneza ca limba moderna – proba scrisă, la alegere, din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie (proba E)II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japonezaRespectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele şcolare în vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201/24.12.2002.Candidaţii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic al limbii japoneze, precum şi elemente de cultura şi civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze şi sa producă mesaje orale sau scrise.Baremele de notare sunt:# analitice, fără a exagera în detaliere# construite în favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine "ceea ce ştie"/"ceea ce poate să facă" candidatulIII. COMPETENTE EVALUATEPentru a se evalua competenţa de comunicare orala sau scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.PROBA ORALA1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare# identificarea sensului unor cuvinte# recunoaşterea şi folosirea unor elemente şi structuri gramaticale studiate# selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru# răspuns la întrebări (chestionar)2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru# relatarea coerenta a unui eveniment/fapt divers/unei experienţe personale# descrierea unor obiecte/locuri/persoane cunoscute3. Realizarea de interactiuni în comunicare orala# realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de către examinator, respectând regulile gramaticale invatate# formularea de opinii personale în legătură cu un text dat# redactarea de întrebări potrivite/corecte pentru raspunsuri date4. Transferul şi medierea mesajelor orale în situaţii diverse de comunicare# adaptarea cunoştinţelor lexicale şi gramaticale în exercitii de role-play# transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta# traducerea unui text în/din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate)PROBA SCRISĂ1. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare# identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/narativ/descriptiv# recunoaşterea şi folosirea unor elemente şi structuri gramaticale studiate# selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru# utilizarea informaţiilor dintr-un text nestudiat la clasa în diverse exercitii: cu alegere duala/multipla/text lacunar/răspuns la întrebări etc.2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte# valorificarea adecvată a competentelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale)# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data)# relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar# descrierea unor obiecte sau locuri3. Realizarea de interactiuni în comunicare scrisă# formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu dat# formularea de opinii personale în legătură cu un text dat# redactarea de întrebări potrivite/corecte pentru raspunsuri date4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii diverse de comunicare# reformularea unor replici într-un dialog# transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta# traducerea unui text în/din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate)IV. CONTINUTURI1. LEXIC şi SEMANTICAElementele de lexic şi semantica se învaţă şi se insusesc în paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind în interdependenta permanenta cu ele.Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizează controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia în raport cu textul sau retroversiunea data, şi se regăsesc în schemele de notare.NOTAElementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depăşi nivelul de 3 kyu şi se regăsesc în manualele studiate la clasa.  Clasa a IX – a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 – 25)  Clasa a X – a Minnano Nihongo, vol. 1, (L1 – L14)  Clasa a XI – a Minnano Nihongo, vol. 2, (L15 – L25)  Clasa a XII – a Minnano Nihongo, vol. 2, (L26 -L40)Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va ţine seama de:– lista cerută pentru Noryoku Shiken/Atestatul Internaţional de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu)– manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (L1 – L25)2. ACTE DE VORBIRESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal– a se prezenta, a prezenta pe cineva– a vorbi despre sine– a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date– a relata evenimente– a da şi a cere informaţii practice cuiva– a propune/a invita/a refuza– a-şi exprima acordul/dezacordul– a vorbi despre sine– a participa la o conversatie orala– a exprima o opinie personală– a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta– a cere permisiunea/a interzice3. GRAMATICAElementele de gramatica cuprinse în Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC CNC 2002) organizate pe:– clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii, particule– categorii: timp, aspect– structuri: propozitii şi fraze, subordonate– procese şi relaţii: topica, transformare, etc.Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate în cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).4. TEXTETipul de text: autentic (literar)Sursa: manualele studiate, cărţi din spaţiul niponLungimea: 50-125 de cuvinteDificultate: nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualNotaÎn cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoaşterea integrală atât a lexicului, cat şi a structurilor gramaticale studiate.În cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fără să depăşească ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken/Atestatul de Limba Japoneza) şi se vor explica elementele de vocabular necunoscute.V. PRECIZĂRITimpul de lucru: 3 oreSubiectele: vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară şi cu manualele studiate.Textele la prima vedere/nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– sa invete a aborda un text necunoscut– să se familiarizeze cu diverse teme şi stiluri ale limbii– sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi– sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personaleNotă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA LATINA1. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu vor susţine examenul de limba latina, cu următoarea structura:– proba scrisă, ca proba la alegere;– competentele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestioneaza conţinuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.Testele sunt elaborate în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:2 ore/săptămâna – pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a şi a XII-a;Candidaţii, care studiază limba latina în clasele IX-XII vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute – nestudiate la clasa -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Gaius Iulius Caesar, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilitatile de traducere a unui text din limba latina în limba română (maximum o fraza formată din 5 propozitii).În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu şi vor rezolva un test grila. În felul acesta, candidaţii vor valorifica, corect şi pertinent, informaţiile istorice şi literare din operele reprezentative ale celor mai importanti scriitori latini.2. COMPETENTE DE EVALUAT ŞI CONTINUTURI2.1. Pentru a se evalua nivelul de receptare şi analiza a unei varietati de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor li se vor solicita:– sa descopere, prin raportare la context şi cu ajutorul dictionarului, semnificatia unităţilor lexicale din sfera istoriei;– sa analizeze părţile de vorbire;– sa identifice valoarea sintactica a părţilor de propozitie, a relaţiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.2.2. Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasa şi operele în traducere, conform bibliografiei) şi vor demonstra ca sunt capabili:– sa sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul Ia. Chr. şi secolul I p. Christum şi sa identifice rolul personalitatilor politice şi militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);– sa identifice modelele antice ale unor genuri şi specii;– sa recunoască mărcile estetice ale unor genuri şi specii:> discursul/oratio (Cicero);> minitratatul moral (Cicero);> analele şi istoria naţionala (Titus Livius, Tacitus);> epopeea (Vergilius);> satira (Horatius);> elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);> oda (Horatius);> poemul mitologic (Ovidius);> romanul (Petronius).– sa identifice elementele definitorii pentru arta discursului şi a portretului (Cicero, T. Livius, Tacitus);– sa delimiteze realitatea de ficţiune în romanul latin (Petronius);– sa demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius);– sa identifice influentele de doctrina literară asupra evoluţiei literaturii universale (Horatius-Boileau);– sa identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latina (Catullus);– sa recunoască teme şi motive poetice din poezia clasica latina (Vergilius, Horatius, Ovidius);– sa identifice şi sa compare unele elemente de mentalitate şi de morala practica, specifice Romei antice, în poezia satirica latina (Horatius);2.3. CONTINUTURIA. MorfosintaxaSubstantivul– gen, număr, caz– declinarile I-VAdjectivul– clasificare– gradele de comparatiePronumele– pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ,Numeralul– cardinal, ordinalVerbul– verbe regulate, diateza activa şi pasiva;– verbe neregulate: esse şi compusii; ire şi compusii; ferre şi compusii; fieri, velle.Notiuni de sintaxa a propozitiei şi a frazeiValorile fundamentale ale cazurilor.Propozitii principale/secundare, regente/subordonateSubordonatele relative, participiale relative şi absolute, completive, circumstantiale.Consecutio temporumGerunzialele şi gerundivaleleStil direct şi indirect.B. Reprezentanţi ai prozei şi poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. şi operele acestora:1. Marcus Tullius Cicero – Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia);2. Titus Livius – De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**);3. Catullus – Poezii (Carmina)**);4. Publius Vergilius Maro – Eneida (Aeneis);5. Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetica (Epistulae ad Pisones)**);6. Publius Ovidius Naso – Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**);7. Titus Petronius Niger – Satyricon;8. Publius Cornelius Tacitus – Anale (Annales)**).___________Notă …
**) Textele din manualele aprobate.Testul grila evalueaza cunoştinţe fundamentale de cultura greco-latina, cu referire la operele autorilor studiati şi contextul socio-politic.Textele în original, însoţite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidaţii vor identifica teme, motive din literatura greco-latina şi trăsăturile specifice stilurilor diferiţilor scriitori şi poeti latini.2.4. BIBLIOGRAFIECICERO, M.T. – Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucureşti, 1973;LIVIUS, Titus – Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu;CATULLUS, C.V. – Poezii, Editura pentru Literatura Universala, Bucureşti, 1969;VERGILIUS, P.M. – Eneida, Editura Univers, Bucureşti, 1980, traducere de G. Cosbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucureşti, 1964, traducere E. Lovinescu;HORATIUS, Q.F. – Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, Bucureşti, 1980 (editie bilingva);OVIDIUS, P.N. – Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele şi Ponticele, Editura pentru Literatura, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil (Tristele şi Ponticele), editia a II-a, Editura Univers, 1972;PETRONIUS, T.N. – Satyricon în volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatura, 1967, traducere de E. Cizek (şi alte editii);TACITUS, P.C. – Anale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, traducere Gh. Gutu.3. PRECIZĂRI3.1. Timp de lucru – 3 ore; se permite utilizarea dictionarului latin-român.3.2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal (2 ore, cls. a XI-a şi 2 ore, cls. a XII-a).3.3. Prezenta programa pentru bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a – XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.3.4. Se vor utiliza manualele de Limba latina aprobate de M.Ed.C., după care au studiat candidaţii în ultimii 4 ani.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opţională (proba e sau f).Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2005 menţine aceeaşi structura în ceea ce priveşte:– probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere);– competentele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);– repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:# 3-4 ore# bilingvAtât pentru proba orala, cat şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitaţi de comunicare orala sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale.II. COMPETENTE DE EVALUATCompetentele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în funcţie de proba (oral/scris).1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve1.1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:# sa citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.# sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:– identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;– răspuns la întrebări (chestionar);– traducere/retroversiune;– rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere;– exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmatie/ideile/conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului respectiv.Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.# sa demonstreze capacitatea de exprimare prin:– folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;– relatarea unui eveniment/fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; prezentarea unui film/unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; prezentarea/comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent pe o tema data, integrand exemple relevante şi un punct de vedere personal.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.# sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen.1.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:# sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:– identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;– identificarea informaţiilor semnificative din text: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);– exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutului textului; comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului.# sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:– valorificarea adecvată a competentelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta);– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale;– descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;– construirea unui interviu/dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);– redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitari/scrisori (personale/ administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmatie/un text dat: continuarea unui text/unei idei, comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere;– redactarea unui eseu structurat/liber.# sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (3-4 ore).III. CONTINUTURILIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICAElementele de lexic şi de semantica se învaţă, se dezvolta şi se folosesc pe măsura ce se achiziţionează şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire a vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta).1.2. ACTE DE VORBIRESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:– a se prezenta, a prezenta pe cineva– a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.– a vorbi despre sine– a vorbi despre starea fizica– a face o expunere pe o tema data– a exprima un rationament/o judecata– a exprima o opinie personală/stări/sentimente– a argumenta o opinie personală– a relata evenimente– a descrie locuri, persoane, obiecte– a da, a cere informaţii practice cuiva– a exprima gusturi şi preferinţe– a sfatui pe cineva/a cere cuiva să facă ceva/a interzice– a situa în spaţiu şi timp– a exprima cantitatea/calitatea; a compara– a propune/a invita, a accepta/a refuza– a-şi exprima acordul/dezacordul– a face o urare a felicita– a rezuma un text (idei esenţiale)– a participa la o conversatie/interactiune orala (în situaţie de examen)1.3. CONTINUTURI LINGVISTICESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), camp lexical/semantic, conotatie/denotatie.Articolul: hotărât, nehotarat; contragerea.Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparatie; adjectivul posesiv; demonstrativ.Numeralul: cardinal şi ordinal.Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotarat.Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu); perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.folosirea verbelor ser şi estar.diateza pasiva; conjugarea pronominala, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominala reflexiva.Adverbul: de afirmatie, negatie; adverbe de timp, de loc, de mod; locutiuni adverbiale; gradele de comparatie; adverbele ca şi la – utilizare emfatica.Prepozitia: folosirea prepozitiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locutiuni prepozitionale.Sintaxa propozitiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale.Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţa, indoiala, sentimente, verbe de opinie, după conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale, în propozitii relative;exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecintei, concesiei, condiţiei, comparatiei.Tipuri şi forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala;imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza.1.4. TEXTE ŞI TEMEpentru comunicarea orala şi scrisăTextele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presa (din ziare, reviste) în limba portugheză; … b) Tipul de test: test autentic literar/neliterar; … c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte); … d) Dificultate: în funcţie de profil. … Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.> TEXTETipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).> TEMETemele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personală şi experienta umană în general:# Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul …) etc.;# Viaţa cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gara, posta, banca, meteo etc.;# Timp liber: fim-de-semana/vacanta; călătorii, activităţi (lectura, sport, muzica, dans) etc.;# Societate: educaţie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; moda; conflicte între generatii; munca/şomaj; violenta/non-violenta etc.;# Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;# Spaţiul lusofon: Portugalia contemporana (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;# Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.IV. PRECIZĂRI1. Proba orala:– timpul de lucru: 15 minute– prezentarea: 10 minuteProba scrisă:– timp de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferentierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi sa şi le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;– sa invete a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;– sa invete cuvinte şi expresii noi şi sa invete sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite;– sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;– sa invete cum sa găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să-şi imbogateasca cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia portugheză.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSASTATUTUL DISCIPLINEIÎn temeiul Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2007, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecventa (promotia 2007 şi promotiile anterioare), au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusa ca limba moderna într-una din situaţiile următoare:# Limba rusa ca limba moderna – proba b, proba orala comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializările din cadrul învăţământului liceal;# Limba rusa ca limba moderna – proba e, proba scrisă la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie;# Limba rusa ca limba moderna – proba f, proba scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – în conformitate cu Anexa "Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi f" la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării, privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2007.Programa pentru examenul de bacalaureat 2007, la disciplina Limba rusa (ca limba moderna), este întocmită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a – a XII-a, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului nr. 3915/31.05.2001.TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATRespectând tipologia generală a structurii planurilor-cadru de învăţământ şi prevederile acestora privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2007 se va desfăşura – la disciplina Limba rusa (ca limba moderna) – după următoarele tipuri de programe:# Programa 1A, Limba rusa – limba moderna 1 (3 ore/sapt.): licee teoretice, specializarea filologie; licee militare MApN, specializarea matematica-informatica;# Programa 1A, Limba rusa – limba moderna 1 (2 ore/sapt.): licee teoretice, celelalte specializări;# Programa 1B, Limba rusa – limba moderna 1 (2-3 ore/sapt.): licee vocationale, toate profilurile şi specializările, cu excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematica-informatica;# Programa 2, Limba rusa – limba moderna 2 (1-2 ore/sapt.): licee teoretice şi vocationale;# Programa 3, Limba rusa – limba moderna 3 (1-2 ore/sapt.): pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a.Prezenta programa de bacalaureat selecteaza din programele şcolare în vigoare, pentru clasele a IX-a – a XII-a, acele competente specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi care vor arata în ce măsura cunoştinţele achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.COMPETENTE EVALUATEI. PROGRAMA 1A1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.# Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/de specialitate/narativ/descriptiv# Selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru# Desprinderea esentialului din texte literare/narative/descriptive/discursuri/interviuri/articole şi identificarea atitudinii vorbitorului2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte# Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/povestiri orale sau scrise# Redactarea unor texte functionale (scrisori, chestionare, CV, interviu)# Redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o tema de interes, cu prezentarea argumentata a propriei opinii# Completarea unor texte lacunare legate, valorificand informaţii achiziţionate pe o tema data3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă# Comentarea succintă a unor opinii sau afirmaţii exprimate în forma orala sau scrisă şi formularea de argumente pro sau contra# Formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu, cu motivarea opţiunii# Exprimarea de sentimente/atitudini faţă de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat# Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o tema data, adresate diversilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine, a informa, a convinge, a invita)4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare# Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte# Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau randuri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)# Transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta# Traducerea în/din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unui text autentic de dimensiune şi dificultate medie# Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experientaII. PROGRAMA 1B1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare# Selectarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/din domeniul vocational# Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/publicistic/literar2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte# Rezumarea conţinutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau randuri# Motivarea atitudinii adoptate faţă de diferite aspecte prezentate într-un mesaj# Redactarea unor povestiri/descrieri/rezumate/compuneri/eseuri/caracterizari pe subiecte de interes general3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă# Completarea unui chestionar în care se solicita şi exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită problema# Formularea de raspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialitatii# Redactarea unor texte functionale, ca răspuns la o ofertă/la o scrisoare personală4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare# Transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta# Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de lungime şi dificultate medie# Transpunerea unor informaţii din limbajul de specialitate în limbaj comunIII. PROGRAMA 21. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare# Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard# Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/publicistic/literar pe o tema cunoscută# Selectarea informaţiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcina de lucru2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte# Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparatii# Prezentarea de fapte, argumente şi informaţii pentru a susţine o idee sau o apreciere# Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experienţe personale3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă# Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise# Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor ganduri şi sentimente# Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare# Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-doua idei# Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de informare generală, de lungime şi dificultate medieIV. PROGRAMA 31. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare# Extragerea informatiei esenţiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard# Sesizarea ordinii logice/cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o tema de interes general2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte# Susţinerea unui dialog situaţional prin oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme familiare# Formularea de întrebări şi raspunsuri pe o tema data# Descrierea unor persoane/locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar# Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/randuri/enunturi3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă# Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes# Comentarea pe scurt a unei informaţii, opinii pe o tema familiara# Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/se solicita informaţii din domenii cunoscuteCONTINUTURICandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/scrise, precum şi de a interactiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor arii tematice:ARII TEMATICEPrograma 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2Adolescentul despre sine: portret fizic şi moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiratii, planuri de viitor (locuri de muncă şi profesii), CV, timp de studiu şi timp liber.Adolescentul în interactiune socială: relaţii interumane (în familie, în şcoala, în cercul de prieteni, dialogul generaţiilor*), oraşul/satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituţii socio-culturale şi de loisir, tradiţie şi modernitate*), mass-media*).___________Notă …
*) Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.Adolescentul şi natura: spaţiul geografic, timp-natura-anotimpuri, protecţia mediului înconjurător, rezervaţii naturale*).Adolescentul şi spaţiul de cultura şi civilizatie rusa:– Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente şi personalităţi istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*)).– Mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice şi spirituale*).– Literatura: scriitori (A.S. Puskin, M.I. Lermontov*), I.S. Turgheniev*), F.M. Dostoievski, A.P. Cehov*), L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, B.L. Pasternak*)), curente literare (romantismul şi realismul rus în context european, curente moderniste)*).– Arta: muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan).– Specific naţional: obiceiuri şi traditii, manifestări culturale*), artizanat*)Programa 3Adolescentul despre sine: naţionalitate, domiciliu, starea sănătăţii, însuşiri fizice şi morale, activităţi curente, timp ocupat şi timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, optiuni profesionale.Adolescentul şi mediul social: familia, cercul de prieteni, şcoala, oraşul/satul natal, instituţii şi servicii (la magazin, la gara, la aeroport).Adolescentul şi natura: lumea vie, protecţia mediului înconjurător, timp-natura-anotimpuri, rezervaţii naturale (Delta Dunării).Adolescentul şi spaţiul de cultura şi civilizatie rusa: Rusia (prezentare generală), mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalităţi şi domeniile lor de activitate (A.S. Puskin, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, V.M. Suksin).ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în vigoare, aprobate prin Ordinele Ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordinul Ministrului nr. 3915/31.05.2001.STRUCTURA PROBELOR DE EXAMENA. PROBA ORALA (PROBA OBLIGATORIE)În cadrul probei B, proba orala de limba moderna (L1, L2 sau L3), toţi candidaţii vor fi solicitati sa demonstreze capacitatea de înţelegere a unui text necunoscut – cu un conţinut tematic încadrat în ariile tematice prevăzute de prezenta programa de bacalaureat şi structurat, din punct de vedere lingvistic, la un nivel de dificultate situat în limitele programelor şcolare pentru clasele a IX-a – a XII-a, corespunzătoare filierei/profilului/specializării – precum şi sa formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, valorificand elemente de cultura şi civilizatie rusa sau universala.Examinarea candidaţilor la proba orala se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine – pentru toate tipurile de programa (1A, 1B, 2, 3) – trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluand competente diferite.Subiectul 1 va consta dintr-o autoprezentare şi din susţinerea unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind de la o tema indicată pe bilet.Subiectul 2 va consta din lectura expresiva a unui text şi din rezolvarea unor exercitii pe baza acestuia.Subiectul 3 va consta din prezentarea monologata a unei teme date, referitor la textul citit.B. PROBA SCRISĂVerificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competente generale (de receptare, de producere, de interactiune, de transfer şi mediere).Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu structurat/nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale referitoare la o tema data, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.Subiectul 2 va consta din rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (raspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logica/cronologică a unor enunturi, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de receptare a mesajului scris.Subiectul 3 va consta din redactarea unor texte functionale (scrisoare de intenţie, scrisoare personală de răspuns, formularea de raspunsuri la un chestionar, CV), completarea unor replici în dialoguri etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interactiune în comunicare.Subiectul 4 va solicita candidaţilor sa traduca în/din limba rusa un text, sa parafrazeze un citat, sa rezume un text, sa reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de transfer şi mediere a mesajului scris.Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competentelor generale de receptare, de producere şi de interactiune.Cerinţele exerciţiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusa, clar, concis şi la obiect, fără a se da modele de rezolvare.Enunturile exerciţiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicandu-se, după caz, numărul de cuvinte sau de randuri.C. MOD DE NOTAREPunctajul maxim pentru rezolvarea corecta a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:

Nota finala se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urma rezolvarii subiectelor.Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme şi vor fi transmise comisiilor, împreună cu subiectele.D. TIMP DE LUCRUPentru proba orala se rezerva 15 minute.Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.Pentru a asigura premisele reusitei candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului alocat.PRECIZĂRIPentru conformitate cu prevederile programelor şcolare pentru clasele a IX-a – a XII-a, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului nr. 3915/31.05.2001 se vor consulta următoarele titluri:– Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a. Aria curriculara Limba şi comunicare, vol. 1, Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136.– Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare. Aria curriculara Limba şi comunicare, vol. 3, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Tipogrup press, 2001, pp. 81-108.NOTĂ:Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MANUALE RECOMANDATEPentru L1, L2:– Clasa a IX-a: autori Lelia Musat şi Dana Cojocaru, editia 1995 şi următoarele.– Clasa a X-a: autor Diana Tetean, editia 1997 şi următoarele.– Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinteler şi Odarca Ardelean, editia 1997 şi următoarele.– Clasa a XII-a: autori Lelia Musat şi Antoaneta Olteanu, editia 1998 şi următoarele.Menţiune:Pentru liceele în care, din motive diverse, nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele enumerate mai sus, la nivelul L1 se pot utiliza pentru pregătirea examenului de bacalaureat manualele din lista de mai jos:– Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, editia 1995 şi următoarele.– Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, editia 1995 şi următoarele.– Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 şi următoarele.– Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 şi următoarele.Pentru L3 (anii I-IV de studiu), minorităţi– Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.– Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.– Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.– Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.– Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a, L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, MAria Dumitrescu, EDP, 2001.– Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele opţionale.II. COMPETENTE DE EVALUARE1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:# sa citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.# sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:– identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;– traducere;– rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.# sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:– folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;– răspuns la întrebări;– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.– emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv.– transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers, pornind de la un text.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.# sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:# sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:– identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);– comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;– identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.# sa dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator.# sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:– folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;– rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;– desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;– redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;– relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale– continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data;– redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.– rezumarea unui text– transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers.# sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniola a unui text literar (bilingv)/neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).NOTĂ: Atât la oral, cat şi la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:# 1-2 ore# 3-4 ore# bilingv# Minorităţi/L3Biletele vor conţine texte necunoscute. Selecţia acestora, în ce priveşte gradul de dificultate, se va face în funcţie de numărul de ore alocate pe săptămâna. Din punctul de vedere al tematicii, conţinutul textelor se va axa pe:1. Universul personal şi social/profesional2. Universul cotidian3. Oameni şi locuri4. Timpul liber5. Pasiuni6. Societatea şi civilizatia contemporana7. Mijloace de comunicare în societatea moderna8. Mediul înconjurător9. Obiceiuri şi traditii (hispanice şi româneşti)10. Elemente de cultura şi civilizatie hispanica11. Comunitatea europeanăIII. CONTINUTURIELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICAElementele de lexic şi de semantica se învaţă, se dezvolta şi se folosesc pe măsura ce se achiziţionează şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta).TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orala şi scrisăTextele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presa (din ziare, reviste) în limba spaniola; … b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; … c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte) … d) Dificultate: în funcţie de profil. … Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniola, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minorităţi/L3.BILINGVGRAMATICA1. Articolul– hotărât şi nehotarat– modificări eufonice– omiterea articolului– valorile neutrului lo2. Substantivul– genul şi numărul substantivelor– substantive defective de număr– cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen– funcţiile dativului3. Adjectivul– grade de comparatie (inclusiv forme neregulate)– apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv– adjectivul posesiv– adjectivul demonstrativ– adjective nehotarate4. Pronumele– pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)– pronumele posesiv– pronumele reflexiv– pronumele relativ– pronumele interogativ– interogatia directa/indirecta– pronumele nehotarite– valorile lui se5. Verbul– formele şi folosirea timpurilor şi modurilor– clase de verbe neregulate– timpurile naratiunii şi ale descrierii– folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativa– folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa– perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)– diateza pasiva ser-estar– substantivizarea infinitivului– exprimarea probabilitatii6. Adverbul– de timp, de loc, de mod– interogativ/relativ– negativ– adverbul de probabilitate7. Prepozitia– prepozitii simple şi compuse– contrast de-desde, por-para, a-en8. Conjunctia– conjunctii şi locutiuni conjunctionale9. Sintaxa– subordonata temporala, condiţională, finala, relativă, cauzala, consecutiva, concesiva– concordanta timpurilor– stil direct/indirect10. Lexicologia– familia de cuvinte– derivare şi compunere– sinonime, antonime, omonime, paronime, camp semantic– accentul – rol de distingere între paronimeACTE DE VORBIRE– a caracteriza persoane/personaje– a exprima opinia– a exprima o judecata/dorinţa– a comunică prin telefon– a relata o intriga– a relata un eveniment posibil– a justifica/a argumenta– a descrie un peisaj– a exprima un sentiment– a interzice– a trage concluzii– a da/a cere informaţii practice– a convinge– a exprima o ipotezaCOMUNICARE SCRISĂ– a comunică prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns– a redacta o caracterizare a unei persoane/personaj– a descrie un peisaj– a rezuma o intriga– a redacta un eseu– a redacta o naratiune, respectând anumite cerinţe– a redacta o scrisoare oficială/CV1-2 ore, 3-4 oreGRAMATICA1. Articolul– hotărât şi nehotarat– modificări eufonice– valorile articolului neutru lo2. Substantivul– substantive defective de număr– formarea prin derivare şi compunere– genul şi numărul substantivelor3. Adjectivul– apocopare– modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv– grade de comparatie (forme regulate/neregulate)– adjectivul posesiv– adjective nehotarate şi distributive4. Pronumele– personal – forme neaccentuate (dativ, acuzativ)– reflexiv– posesiv– nehotarat şi negativ– interogativ– relativ– valorile lui se5. Verbul– formele şi folosirea timpurilor şi modurilor– folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativa– folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa– perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)– diateza pasiva cu ser – estar6. Adverbul– de timp, de loc, de mod– negativ– relativ– interogativ7. Prepozitia– sensuri de baza ale prepozitiilor a, con, de, en, por, para …– opoziţiile a/e n, por/para– corelatiile de/a, desde/hasta– prepozitii grupate8. Sintaxa– coordonarea– subordonarea temporala, cauzala, condiţională, concesiva, consecutiva, relativă– şi condiţional– stil direct/indirect – corespondenta timpurilor9. Lexicologie– familia de cuvinte– sinonime– antonime– omonime– câmpuri semanticeACTE DE VORBIRE– a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor– a exprima o dorinţa/un sentiment/o judecata– a comunică prin telefon– a exprima opinia– a formula o invitaţie– a accepta/a refuza– a descrie persoane/locuri– a caracteriza persoane/personaje– a exprima visuri/sperante– a cere/a da informaţii practice– a convinge– a exprima o ipotezaCOMUNICAREA SCRISĂ– a comunică prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns/a redacta o scrisoare oficială/CV– a redacta o invitaţie/a răspunde în scris la o invitaţie– a caracteriza persoane/personaje– a rezuma un text– a redacta un text narativ– a redacta un eseuMinorităţi/L3GRAMATICA1. Articolul– hotărât şi nehotarat2. Substantivul– gen şi număr (cazuri particulare)3. Numeralul– cardinal şi ordinal4. Adjectivul– gradele de comparatie5. Pronumele– personal (forme accentuate şi neaccentuate)– demonstrativ– posesiv– relativ– interogativ6. Verbul– forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor– perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)– folosirea verbelor ser şi estar– exprimarea probabilitatii7. Adverbul– de timp, de loc, de mod8. Prepozitia– principalele prepozitii: a, de, con, sobre…9. Conjunctia– conjunctii coordonatoare– conjunctii subordonatoare10. Sintaxa– coordonarea– subordonarea temporala, cauzala, condiţională, concesiva, consecutiva şi relativă– şi condiţional– stil direct/indirect11. Semantica– familia de cuvinte– sinonime– antonime– câmpuri semanticeACTE DE VORBIRE– a se prezenta/a prezenta pe cineva– a cere/a oferi informaţii– a relata o întâmplare– a exprima o părere personală– a exprima preferinţe/dorinte/sentimente– a comunică prin telefon– a recomanda– a exprima o indoiala– a exprima obligaţia– a descrie un personaj– a exprima visuri/sperante– a exprima cantitateaCOMUNICARE SCRISĂ– a redacta scrisori personale– a redacta un text pe o tema familiara– a caracteriza persoane/personaje– a rezuma un text– a redacta o povestire– a redacta mesaje formale (CV, scrisori)– a completa formulare tipizateIV. PRECIZĂRI1. Proba orala:– timpul de lucru: 15 minute– prezentarea: 10 minute.Proba scrisă:– timpul de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).NOTĂ:Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIServiciul Naţional de Evaluare şi ExaminarePROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICABACALAUREAT 2007I. STATUTUL DISCIPLINEIFIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă ca proba "e" sau "f" în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din Învăţământul superior, elevii vor putea opta pentru doua dintre modulele din aria tematica (I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICA ŞI FIZICA MOLECULARA, III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM şi IV OPTICA).Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată de O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de programa de fizica aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii:1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competentelor de mai jos;2. Cunoştinţele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, în afară celor de aritmetica, algebra şi geometrie elementara, operaţii cu puteri rationale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conţinutului respecta întocmai programa şcolară a fiecărei clase;4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen.5. Pornind de la obiectivele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cat şi pentru cea tehnologică.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni continuta în acest material;1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice şi a unităţilor de măsura ale acestora;1.4. descrierea semnificatiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4. utilizarea reprezentarilor schematice şi grafice ajutatoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiana prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1. identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiana;3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicarii principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiana folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentari grafice sau tabele;4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.III. ARII TEMATICEI. MECANICĂCONTINUTURI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forte:1.1. Principiile I, II şi III1.2. Forta de frecare1.3. Forta de tensiune1.4. Forta elastica. Modelul corpului elastic1.5. Forta centripeta2. Cinematica punctului material:2.1. Miscarea rectilinie uniforma a punctului material2.2. Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material2.3. Miscarea uniform circulara a punctului material3. Teoreme de variatie şi legi de conservare în mecanică:3.1. Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică3.2. Energia mecanică (mărime de stare)3.3. Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material3.4. Energia potenţiala gravitationala3.5. Energia potenţiala elastica3.5. Conservarea energiei mecanice3.6. Lucrul mecanic efectuat de forţele conservative3.7. Teorema variaţiei impulsului mecanic şi legea conservării impulsuluiLISTA DE TERMENI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forte:– principiul inertiei;– sisteme de referinţa inertiale;– principiul fundamental al dinamicii;– unitatea de măsura a forţei;– principiul acţiunii şi reactiunii;– forţele de contact dintre corpuri;– legile frecarii la alunecare;– coeficientului de frecare la alunecare;– forta de tensiune;– forta centripeta;– forta elastica.2. Cinematica punctului material:– legea de mişcare;– viteza, vectorul viteza;– acceleratia, vectorul acceleratie;– marimi fizice caracteristice miscarii uniform circulare (perioada, frecventa, viteza unghiulara, acceleratie centripeta);– legea miscarii rectilinii uniforme;– legea miscarii rectilinii uniform variate;– legea de mişcare pentru miscarea uniform circulara.3. Teoreme de variatie şi legi de conservare în mecanică:– lucrul mecanic – mărime de proces;– unitatea de măsura a lucrului mecanic;– interpretarea geometrica a lucrului mecanic;– expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate în camp gravitational uniform;– expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;– lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;– puterea dezvoltata de o forta constanta;– unitatea de măsura a puterii;– energia mecanică – mărime de stare;– energia cinetica a unui punct material;– teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;– forta conservativa;– energia potenţiala;– relaţia de definiţie a energiei potenţiale;– variatia energiei potenţiale gravitationale a sistemului format din corpul de masa m şi Pământ;– variatia energiei potenţiale de tip elastic a sistemului corp – resort elastic;– legea conservării energiei mecanice;– impulsul punctului material;– teorema de variatie a impulsului unui punct material;– legea conservării impulsului punctului material;– teoremei de variatie a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;– ciocniri perfect elastice;– ciocniri plastice;– legea conservării impulsului total.II. ELEMENTE DE TERMODINAMICA ŞI FIZICA MOLECULARACONTINUTURI1. Echilibrul termic. Temperatura2. Modelul gazului ideal. Teoria cinetico-moleculara a gazului ideal3. Transformări simple ale gazului ideal4. Căldură şi lucrul mecanic în termodinamica5. Coeficienţii calorici6. Energia interna. Primul principiu al termodinamicii7. Aplicaţii ale primului principiu al termodinamicii8. Al doilea principiu al termodinamicii9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnot.LISTA DE TERMENI– unitatea de masa atomica;– masa moleculara;– cantitatea de substanţa;– masa molara;– volumul molar;– numărul lui Avogadro;– echilibrul termic;– corespondenta între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;– formula fundamentală a t.c.m. (numai formula şi semnificatia fiecăreia dintre marimile care intervin);– energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal;– viteza termica a moleculelor unui gaz ideal;– ecuatia termica de stare a unui gaz ideal;– ecuatia calorica de stare a gazului ideal;– procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;– reprezentari grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, T) drept coordonate;– relaţiile de definiţie ale capacităţii calorice, caldurii specifice, caldurii molare;– primul principiu al termodinamicii;– aplicaţii ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal şi la transformarea adiabatica;– randamentul unui motor termic;– determinarea randamentului unor motoare termice funcţionând după cicluri simple.III. ELECTRICITATE ŞI MAGNETISMCONTINUTURI1. Electrocinetica1.1. Curentul electric1.2. Legea lui Ohm1.3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice1.4. Gruparea rezistoarelor şi a generatoarelor electrice1.5. Energia şi puterea electrica. Transferul optim de putere2. Electromagnetism2.1. Câmpul magnetic2.2. Inductia câmpului magnetic2.3. Forta electromagnetica2.4. Forta electrodinamica (interactiunea magnetica a curentilor electrici stationari)2.5. Forta Lorentz2.6. Fluxul magnetic2.7. Inductia electromagnetica. Legea lui Faraday2.8. AutoinductiaLISTA DE TERMENI1. Electrocinetica:– curentul electric;– intensitatea curentului electric;– unitatea de măsura a intensitatii curentului electric;– rezistenta electrica a unui conductor liniar;– unitatea de măsura a rezistentei electrice;– dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;– legea lui Ohm;– elementele unei reţele electrice;– legile lui Kirchhoff;– expresia matematica a legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru marimile implicate;– rezistenta echivalenta la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;– gruparea generatoarelor de energie electrica;– efectele curentului electric;– legea lui Joule;– puterea electrica;2. Electromagnetism:– câmpul magnetic;– forta electromagnetica;– inductia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);– sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);– unitatea de măsura a inductiei câmpului magnetic;– forta Lorentz;– forta electrodinamica;– fluxul magnetic;– unitatea de măsura a fluxului magnetic;– inductia electromagnetica;– legea inductiei electromagnetice;– regula lui Lenz;– t.e.m. indusa într-un conductor liniar deplasat uniform într-un camp magnetic;– legea autoinductiei;– inductanta unui solenoid.IV. OPTICACONTINUTURI1. Elemente de optica geometrica şi ondulatorie1.1. Reflexia şi refractia luminii1.2. Oglinzi sferice şi plane1.3. Lentilele şi asociaţii de lentile2. Elemente de optica ondulatorie2.1. Interferenta luminii.2.2. Difractia luminii.2.3. Reţele de difractieLISTA DE TERMENI1. Elemente de optica geometrica şi ondulatorie:– lungimea de unda;– reflexia luminii;– refractia luminii;– legile reflexiei;– legile refractiei;– reflexia totală;– indicele de refractie;– unghiul limita;– punctele conjugate;– fasciculele paraxiale;– dioptrul sferic/plan;– imaginile reale/virtuale;– sisteme de dioptri;– oglinda sferică (concava, convexa);– elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;– formulele oglinzilor sferice;– oglinda plana;– formulele oglinzilor plane;– lentila optica;– elementele caracteristice ale unei lentile subtiri (axe, centru optic, focare);– convergenta unei lentile subtiri;– formulele lentilelor subtiri;– imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi şi lentile subtiri.2. Elemente de optica ondulatorie:– principiul Huygens – Fresnel;– fenomenul de interferenta şi interferenta vizibila;– coerenta;– dispozitivul Young;– condiţiile de maxim şi minim de interferenta în dispozitivul Young;– interfranja;– fenomenul de difractie;– reţeaua de difractie;– constanta reţelei de difractie;– condiţia de maxim de difractie.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIEBACALAUREAT – 2007STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENChimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă ca proba e sau f, în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală şi anorganica sau pentru chimia organică, ca proba scrisă pe durata de 3 ore.Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale: programele şcolare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele şcolare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.Programele şcolare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale cu nr. 4805 din 18.10.2000 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.NOTĂ:Conform "Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2007", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CHIMIE ORGANICĂ IFiliera teoretică. Specializările: Matematica-Informatica, Ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică.Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului. Specializările: Chimie industriala, Veterinar, Agricol şi Agromontan, Industrie alimentara.COMPETENTE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.1.2. Clasificarea compusilor organici după diferite criterii.1.3. Descrierea comportării compusilor organici studiati în funcţie de clasa de apartenenţa.1.4. Anticiparea comportării compusilor organici studiati în funcţie de clasa de apartenenţa.1.5. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.1. Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentala sub forma de tabele; interpretarea rezultatelor.2.2. Formularea unor concluzii în urma investigarii comportării substanţelor organice.2.3. Stabilirea unor corelatii între proprietăţile unor substanţe organice şi utilizarile acestora.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problema, probleme şi interpretarea rezultatelor.3.1. Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvarii situaţiilor problema.3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reactii chimice.4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reactie chimica.5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.5.1. Corelarea proprietăţilor compusilor organici studiati cu rolul fiziologic al acestora.CONTINUTURI1. Structura şi compozitia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compusii organici; catene de atomi de carbon.Formule brute, moleculare, brute, moleculare, structurale ale claselor de compuşi organici studiati. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena, de poziţie, geometrica, de funcţiune, pentru compusii organici studiati.2. Alcani. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii de ardere, cracare, izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorica. Utilizări.3. Alchene. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogen, hidracizi, apa), polimerizare, oxidare blanda şi energica, ardere. Utilizări.4. Alchine. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi, dimerizare), reactii de substitutie, reactii de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.5. Arene: Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii de substitutie la nucleu (nitrare, halogenare, alchilare); orientarea substituentilor în nucleul benzenic; reactii de aditie la nucleu (hidrogen şi halogeni); reactii la catena laterala: halogenare şi oxidare. Utilizări.6. Derivati halogenati. Proprietăţi chimice: reactii de hidroliza, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.7. Alcooli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii cu metale alcaline, reactii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blanda şi energica, reactia de ardere, fermentatia acetică. Utilizări.8. Fenoli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidentierea caracterului acid.9. Amine. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidentierea caracterului bazic, reactii de alchilare, reactii de acilare. Utilizări.10. Compuşi carboxilici. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii comune cu acizii anorganici, reactia de esterificare – proces la echilibru. Utilizări.11. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactia de saponificare. Sapunuri şi detergenti. Utilizări.12. Aminoacizi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: caracter amfoter, reactii de condensare şi policondensare – formarea de peptide; importanţa fiziologica.13. Monozaharide – glucoza şi fructoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentatia alcoolică.Dizaharide-zaharoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactia de hidroliza, carbonizarea zahărului. Importanţa fiziologica.14. Compuşi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloza. Stare naturala, proprietăţi fizico-chimice. Identificarea proteinelor şi amidonului. Importanţa.Rezolvarea de exercitii şi probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.CHIMIE ORGANICĂ IIFiliera tehnologică.Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului.Specializările: Protecţia mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului.Profilul Tehnic. Specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnica, Telecomunicaţii, Mecanică, Lucrări publice – construcţii, Textile, Pielarie, Electromecanica.Filiera vocationala.Profilul Militar. Specializarea: Matematica-Informatica.COMPETENTE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.1.2. Clasificarea compusilor organici după diferite criterii.1.3. Descrierea comportării compusilor organici studiati în funcţie de clasa de apartenenţa.1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub forma de tabele şi interpretarea rezultatelor.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problema, probleme şi interpretarea rezultatelor.3.1. Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvarii situaţiilor problema.3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reactii chimice.4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reactie chimica.5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.CONTINUTURI1. Structura şi compozitia substanţelor organice. Elemente organogene. Formule brute, moleculare, structurale ale compusilor organici studiati; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena şi de poziţie pentru compusii organici studiati.2. Alcani. Metan. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: piroliza metanului, reactii de halogenare, ardere. Utilizări.3. Alchene. Etena. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii de hidrogenare, hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări.4. Alchine, Acetilena. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi), reactia de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice – polietena şi policlorura de vinil. Importanţa produsilor de polimerizare.5. Arene. Benzen. Proprietăţi chimice: reactii de clorurare. Utilizări.6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice – etanol: reactii de oxidare, reactia de ardere, fermentatia acetică. Utilizări.7. Compuşi carboxilici. Acidul acetic, acizi grasi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reactii comune cu acizii anorganici; reactia de esterificare. Utilizări.8. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice – reactia de saponificare. Sapunuri şi detergenti. Utilizări.9. Aminoacizi-glicina, alanina. Proteine. Recunoaşterea şi denaturarea proteinelor; importanţa fiziologica.10. Zaharide. Glucoza, fermentatia alcoolică. Zaharoza – comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări.Rezolvarea de exercitii şi probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.CHIMIE ANORGANICA IFiliera teoretică. Specializările: Matematica-Informatica, Ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică.Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului. Specializările: Chimie industriala, Protecţia mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol şi Agromontan, Industrie alimentara.Profilul Tehnic. Specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnica, Telecomunicaţii, Mecanică, Textile, Pielarie, Electromecanica.COMPETENTE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.1.1. Efectuarea unor clasificari ale elementelor, compusilor şi sistemelor chimice după diferite criterii1.2. Anticiparea comportamentului unor substanţe şi al unor sisteme chimice.1.3. Stabilirea de corelatii între proprietăţile substanţelor anorganice şi utilizarile lor.1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor anorganici.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.1. Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub forma de tabele, grafice şi interpretarea rezultatelor.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problema, probleme şi interpretarea rezultatelor.3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietăţilor, marimilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvarii unor situaţii-problema.3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reactii chimice.5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.CONTINUTURI1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.2. Sistemul periodic. Proprietăţi periodice: valenta, numărul de oxidare, caracterul metalic şi nemetalic. Corelatii între structura invelisului electronic – poziţia în sistemul periodic şi caracterul metalic şi nemetalic.3. Interactii între atomi, ioni, molecule.Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice, moleculare.4. Relaţii între structura – proprietăţi – utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reactii cu: O(2), halogeni, H(2)O], clorura de sodiu [reactii cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reactii cu: acizi, oxizi acizi-CO(2) metale-Zn, Al, nemetale – Cl(2), saruri: NH(4)Cl, CuSO(4), AlCl(3)], clor [reactii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe], acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri – Na(2)CO(3), Ca(3)[PO(4)](2), AgNO(3)) apa [reactii cu metale – Na, Mg, Ca, Fe, reactii cu nemetale – Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici], acid sulfuric (reactii cu metale – Zn, Cu, nemetale – S, C, oxizi metalici – CuO, ZnO, baze – NaOH, Ca(OH)(2), saruri – BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)[PO(4)])(2), CaCO(3)). Alotropie.5. Soluţii apoase. Solubilitate. Factori care influenţează solubilitatea. Concentraţia procentuală şi molara. Cristalohidraţi.6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relaţii de dependenta între parametrii de stare; ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută.7. Legile chimiei (legea proportiilor definite de masa, legea volumelor constante şi legea proportiilor multiple).8. Clasificarea reactiilor chimice: reactii exoterme – endoterme; reactii lente, reactii rapide; reactii reversibile şi ireversibile; exemple.9. Reactii chimice cu transfer de electroni. Procese de oxidare-reducere. Stabilirea coeficienţilor în reactii redox. Caracter oxidant şi reducator. Seria activităţii metalelor. Caracterul reducator al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant şi reducator al nemetalelor (halogeni, H, C) în reactiile lor cu substanţe simple şi substanţe compuse. Caracterul oxidant şi reducator al unor compuşi ai metalelor şi nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice – pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.10. Reactii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, K[H(2)O]; pH-ul soluţiilor apoase. Ionizarea în soluţii apoase a acizilor şi bazelor. Reactia de neutralizare.Rezolvarea de exercitii şi probleme cu calcul stoechiometric şi cu utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuatia de stare a gazelor perfecte; exercitii de egalare a ecuatiilor redox, exercitii de calcul al concentratiei procentuale şi molare; calcularea pH-ul soluţiilor de acizi tari şi baze tari; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.CHIMIE ANORGANICA IIFiliera tehnologicăProfilul Tehnic. Specializarea: Lucrări publice – construcţii.Filiera vocationala.Profilul Militar. Specializarea: Matematica-Informatica.COMPETENTE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problema, probleme şi interpretarea rezultatelor.4. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.CONTINUTURI1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic.2. Sistemul periodic. Corelatii între structura invelisului electronic – poziţia în sistemul periodic şi caracterul metalic şi nemetalic.3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice şi moleculare.4. Relaţii între structura – proprietăţi – utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reactii cu: O(2), Cl(2), H(2)O], clorura de sodiu [reactia cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reactii cu: acizi, Zn, Al, saruri: AlCl(3), CuSO(4)], clor [reactii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric [reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri – Na(2)CO(3), AgNO(3)] apa [reactii cu metale – Na, Mg, Fe, reactii cu nemetale – Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici].5. Soluţii apoase. Solubilitate. Concentraţia procentuală şi molara.Rezolvarea de exercitii şi probleme cu calcul stoechiometric şi cu utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exercitii de calcul al concentratiei procentuale şi molare; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.SISTEME DE EVALUARE1. Structura probei de examenEvaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere competentele specifice chimiei, prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev să-şi poată face o imagine clara asupra nivelului sau de pregătire (achiziţii ştiinţifice şi competente) care să-l ajute să-şi aleagă ruta profesională pe care o va urma.Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat îi permite profesorului să-şi adapteze modalităţile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerinţe.2. Sistemul de corectare şi acordare a punctajuluiPunctajul maxim acordat pe întreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeşte 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecărui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare şi notare conţin detalierea punctajelor acordate pe subiecte.ATENŢIE!Pentru aplicarea baremului analitic de corectare şi notare, profesorul corector poarta întreaga responsabilitate.Baremul de corectare şi notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fracţiuni de punct.Nota finala se calculează prin împărţirea punctajului total obţinut la zece.Toate subiectele sunt elaborate în concordanta cu programa de curriculum, fără a reflecta în mod special viziunea unui anume manual.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007BIOLOGIEI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare.II. COMPETENTE DE EVALUATVarianta I# Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidentiind evoluţia de la simplu la complex.# Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice stiintelor biologice.# Descrierea particularitatilor structurale şi functionale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.# Caracterizarea unor structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc.# Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelatiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.# Explicarea unor adaptari structurale şi functionale ale organismelor la variatiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.# Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemanari, deosebiri), evidentiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii.# Identificarea şi interpretarea variatiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variatiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor.# Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.# Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:– realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;– elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;– rezolvarea unor probleme, situaţii-problema date, etc.;– alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii-problema şi rezolvarea lor;– proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;– explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;– explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.# Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura – funcţie; unitatea organism – mediu; unitate – diversitate; evoluţia de la simplu la complex.Varianta II# Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice stiintelor biologice.# Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.# Descrierea particularitatilor structurale şi functionale ale tesuturilor şi sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.# Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc.# Compararea funcţiilor fundamentale şi evidentierea interdependentei lor pentru menţinerea integralitatii organismului uman.# Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.# Explicarea unor adaptari functionale ale organismului uman la variatiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).# Identificarea şi interpretarea variatiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variatiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.# Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.# Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:– realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;– elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;– rezolvarea unor probleme, situaţii-problema date, etc.;– alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii-problema şi rezolvarea lor;– proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;– explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;– explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.# Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura – funcţie; unitatea organism – mediu; unitate – diversitate; evoluţia de la simplu la complex.III. CONTINUTURIPentru proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate susţine în una dintre cele doua variante:I. BIOLOGIE VEGETALA ŞI ANIMALA – teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a.– pentru:– filiera teoretică, specializările ştiinţe ale naturii şi matematica-informatica;– filiera tehnologică, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările;– filiera vocationala, profilul militar, specializarea matematica-informatica.II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICA – teme din manualele claselor a XI-a şi a XII-a.– pentru:– filiera teoretică, specializările ştiinţe ale naturii şi matematica-informatica;– filiera tehnologică, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările, cu excepţia specializărilor chimie industriala şi materiale de construcţii;– filiera vocationala, profilul militar, specializarea matematica-informatica.I. BIOLOGIE VEGETALA ŞI ANIMALA – teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a1. Varietatea vieţii# Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.2. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii# Celula – structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).– diviziunea celulara: mitoza şi meioza – faze, etape, importanţa.2.1. Funcţiile fundamentale ale organismelor vii2.1.1. Funcţiile de nutriţie# Nutritia în lumea vie:– la plante:* autotrofa – fotosinteza: definiţie, ecuatie chimica, importanţa, influenţa factorilor de mediu (lumina, temperatura, CO(2), O(2), apa, saruri minerale) asupra intensitatii fotosintezei;* heterotrofa: saprofita, parazita – caracteristici, exemple;– la animale: particularităţi ale sistemului digestiv şi ale digestiei la vertebrate.# Respiratia în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentatia; particularităţi ale sistemului respirator şi ale respiratiei la vertebrate, în funcţie de mediul de viaţa (respiratia branhiala, pulmonara, cutanee).# Particularităţi ale sistemului circulator şi ale circulaţiei sângelui la vertebrate (circulaţie închisă, simpla, dubla, incompleta, completa).– Sangele: caracteristici morfofunctionale.# Particularităţi ale sistemului excretor şi ale excretiei la vertebrate.2.1.2. Funcţiile de relaţie# Miscarea şi sensibilitatea la plante# Sensibilitatea la animale:– Sistemul nervos somatic la mamifere: maduva spinarii, encefal – anatomie şi fiziologie;– Receptorii şi sensibilitatile: vizuala, auditiva, olfactiva, gustativa la vertebrate.# Locomotia la vertebrate, în diferite medii de viaţa.2.1.3. Reproducerea în lumea vie– Asexuata: prin organe vegetative.– Sexuata: particularităţi ale sistemului reproducator şi reproducerii la vertebrate.3. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii– Notiuni generale de ereditate şi variabilitate– Mecanismele transmiterii caracterelor ereditareII. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICA – teme din manualele claselor a XI-a şi a XII-a1. Tesuturile– definiţie;– tipuri de tesuturi:– epitelial: clasificare, exemple, structura, rol;– conjunctiv (moale, semidur, dur): clasificare, exemple, structura, rol;– muscular (striat, de tip cardiac, neted): structura, rol;– nervos: neuronul* tipuri de neuroni;* componentele neuronului: alcătuire, rol;* componentele sinapsei şi transmiterea sinaptica;– celulele gliale: funcţii.2. Funcţiile fundamentale ale organismului uman2.1. Funcţiile de relaţie2.1.1. Sensibilitatea# Sistemul nervos:– Maduva spinarii: localizare, configuratie externa şi interna (structura);* funcţii: reflexa, de conducere;* nervii spinali.– Trunchiul cerebral: configuratie externa şi structura;* funcţii: reflexa, de conducere.– Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuţie (organele inervate).– Cerebelul: localizare, configuratie externa, structura şi funcţii.– Diencefalul: localizare, componente, structura, funcţii.– Emisferele cerebrale – scoarta cerebrala: neocortexul (senzitiv, motor, de asociaţie).# Analizatorii: segmentele unui analizator şi rolul lor;– analizatorii – vizual, auditiv – structura şi fiziologie.# Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin – localizare, structura, hormonii secretati şi acţiunile lor, boli provocate de hipo- şi hipersecretia glandulara (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow – Graves, diabet zaharat etc.) şi caracterizarea lor, reglarea secretiei de hormoni.2.1.2. Miscarea# Sistemul muscular: proprietăţile muschilor; mecanismul contractiei musculare şi manifestările mecanice ale contractiei.2.2. Funcţiile de nutriţie:# Digestia şi absorbtia:* topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv;* fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive şi acţiunea lor; contractiile musculaturii tubului digestiv şi importanţa lor în digestie şi absorbţie; absorbtia intestinala).# Sangele:* componentele sângelui;* funcţiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.# Circulaţia: inima – morfologia, structura, vascularizatia şi inervatia inimii; proprietăţile muschiului cardiac; ciclul cardiac.# Respiratia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizatia plamanilor;* fiziologia sistemului respirator, volumele şi capacitatile pulmonare.# Excretia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;– fiziologia sistemului excretor.2.3. Funcţia de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducator;– fiziologia sistemului reproducator.– boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.3. Genetica moleculara# Acizii nucleici – structura (fără formule chimice), funcţii.# Sinteza proteinelor# Reglajul genetic# Mutaţiile şi factorii cu potenţial mutagen# Boli genetice umaneIV. PRECIZĂRI:Biologia este susţinută ca proba scrisă.Timpul alocat probei este de 3 ore.Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finala se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007", pregătirea pentru examen şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competentelor prezentate la punctul II.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajuta la realizarea competentelor cuprinse în programa şcolară.Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.Ed.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru liceu, în anul şcolar 2001-2002), a Programei şcolare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei şcolare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5086 din 15.12.1999, modificată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, a Programelor şcolare de biologie pentru clasele a XI-a şi a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA DE EXAMENDISCIPLINA INFORMATICA – BACALAUREAT 2007I. STATUTUL DISCIPLINEIDisciplina INFORMATICA are statutul de disciplina opţională aleasă din aria curriculara corespunzătoare specializării matematica-informatica, filiera teoretică, la proba "E".II. COMPETENTE DE EVALUAT– construirea algoritmilor corespunzatori unor prelucrari elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);– analiza rezolvarii unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;– abstractizarea rezolvarii prin construirea unor algoritmi echivalenti;– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniti elementari;– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program;– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;– analiza unor algoritmi echivalenti de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.III. CONTINUTURI1. Algoritmi1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de baza (liniara, alternativa şi repetitiva)1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice şi programe pseudocod)2. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de data. Operatori aritmetici, logici, relationali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea/scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusa, structuri alternative şi repetitive)3. Subprograme3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii predefinite– proceduri şi funcţii pentru date de tip ordinal– funcţii matematice4. Tipuri structurate de date4.1. Tipul tablou4.2. Tipul şir de caractere– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir – valoare numerică)4.3. Tipul înregistrare5. Fisiere text5.1. Fisiere text. Tipuri de acces5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fisiere text6. Algoritmi elementari6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid6.3. Sirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat6.4. Determinare minim/maxim6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, insertie, selecţie, numărare)6.6. Interclasare6.7. Metode de căutare (secventiala, binara)6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienta durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)7. Subprograme definite de utilizator7.1. Proceduri şi funcţii– declarare şi apel– parametri formali şi parametri efectivi– parametri transmisi prin valoare, parametri transmisi prin referinţa– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate7.2. Proiectarea modulară a rezolvarii unei probleme8. Recursivitate8.1. Prezentare generală8.2. Proceduri şi funcţii recursive9. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)9.1. Prezentare generală9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking10. Generarea elementelor combinatoriale10.1. Permutari, aranjamente, combinari10.2. Produs cartezian, submultimi, partitii11. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)11.1. Tipul referinţa/pointer. Operatori de adresare11.2. Noţiunea de variabila dinamica11.3. Structuri de date inlantuite alocate dinamic– liste liniare (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare element)– liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice12. Grafuri12.1. Grafuri neorientate– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenta, incidenţa, grad, lant, ciclu, lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (conex, componenta conexă, hamiltonian, eulerian)– metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)12.2. Grafuri orientate– terminologie (vârf, arc, adiacenta, incidenţa, grad intern şi extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf parţial)– metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)12.3. Arbori– terminologie (nod, muchie, radacina, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunza)– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenta, liste "de descendenţi", vector "de tati")NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007DISCIPLINA ECONOMIEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Economie are statut de disciplina opţională.La proba susţinută din aria curriculara corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii care au absolvit filiera teoretică, specializările Filologie, Matematica-Informatica, Ştiinţe ale naturii, de către elevii care au absolvit filiera tehnologică, specializarea Servicii şi de către elevii care au absolvit filiera vocationala, cu excepţia elevilor care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.II. COMPETENTE DE EVALUAT– Caracterizarea unor comportamente, fenomene şi procese economice.– Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului şi ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).– Utilizarea unor instrumente specifice ştiinţei economice pentru determinarea mărimii şi dinamicii fenomenelor şi proceselor economice.– Analizarea unor situaţii şi probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic.– Rezolvarea de probleme cu conţinut economic.– Analizarea corelatiilor dintre diferite comportamente, fenomene şi procese economice.– Evaluarea, în termeni cantitativi şi calitativi, a unei decizii economice.– Proiectarea unui comportament economic raţional în raport cu condiţiile unei situaţii date.III. CONTINUTURI# Consumatorul1. Nevoile umane/trebuinţele (caracterizare; clasificare)2. Cererea (caracterizare; factori de influenţa; elasticitate)3. Resursele economice (caracterizare; clasificare; raritate)4. Activitatea umană (caracterizare, factori de eficientizare)5. Comportamentul consumatorului (utilitate economică; eficienta consumului, alegerea consumatorului)# Producătorul/întreprinzătorul1. Proprietatea (caracterizare, clasificare)2. Libera iniţiativa (caracterizare, efecte)3. Factorii de producţie: Munca; Natura; Capitalul; Neofactorii de producţie; Combinarea factorilor de producţie (caracterizare, condiţii, rol, calcule de eficienta)4. Activitatea economică (caracterizare, raport efort-efect, raport cheltuieli-rezultate)5. Costurile, Productivitatea, Profitul, Indicatorii macroeconomici ai activităţii economice, Venitul, consumul, economiile şi investiţiile, Eficienta economică (caracterizare, clasificare, factori, condiţii, funcţii, legi)6. Oferta (caracterizare; factori de influenţa; elasticitate)7. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului (rationalitate, obiective)# Piaţa – intalnire a agenţilor economici1. Relaţia cerere-oferta-preţ (caracterizare)2. Mecanismul concurential (caracterizare, clasificare)3. Piaţa şi mecanismul economiei de piaţa (caracterizare, legitati, funcţii)4. Forme ale pieţei: Piaţa monetara (banii, cererea şi oferta de moneda, instituţiile financiare, creditul, dobânda); Piaţa financiară sau a capitalurilor (acţiuni, obligaţiuni, formele pieţei financiare, operaţiuni la bursa de valori); Piaţa muncii (cererea şi oferta de muncă, salariul); Piaţa mondială (formele pieţei mondiale, comerţul internaţional, eficienta comerţului exterior); Piaţa valutară (formele pieţei valutare, convertibilitate, operaţiuni)5. Dezechilibre economice (inflatia, somajul)6. Creştere şi dezvoltare economică (caracterizare, progres economic, ciclu economic)# Statul în economia de piaţa. Economia deschisă1. Integrarea economică (caracterizare, tendinte)2. Globalizarea (caracterizare, tendinte)NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la realizarea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007DISCIPLINA FILOSOFIEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Filosofie are statut de disciplina opţională.La proba susţinută din aria curriculara corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă de către elevii care au absolvit filiera teoretică, specializările Filologie, Matematica-Informatica, Ştiinţe ale naturii şi de către elevii care au absolvit filiera vocationala, cu excepţia elevilor care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.II. COMPETENTE DE EVALUAT– Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate şi a conceptelor utilizate în formularea ei.– Explicarea unor concepte filosofice date şi a ideilor principale ale unui text filosofic.– Compararea unor puncte de vedere/poziţii filosofice/soluţii referitoare la o anumită problema filosofica.– Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic.– Analizarea comparativa a premiselor, respectiv, a consecinţelor presupuse de o anumită poziţie/punct de vedere filosofic.– Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problema filosofica.– (*) Caracterizarea diferitelor genuri şi stiluri de filosofare.– (*) Analiza unui text filosofic dat.– (*) Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte).– (*) Construirea unei argumentatii filosofice în sprijinul unei soluţii practice posibile la o situaţie-problema.III. CONTINUTURI# Omul1. Problematica naturii umane2. Sensul vieţii3. (*) Omul – fiinta culturală# Morala1. Bine şi rau2. Teorii morale3. Probleme de etica aplicată4. (*) Coduri morale# Politica1. Libertate şi responsabilitate2. Egalitate şi dreptate3. Putere şi legitimitate4. Teorii politice moderne şi contemporane5. Drepturile omului# Cunoaşterea1. Adevăr şi eroare2. Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr3. (*) Sursele cunoaşterii4. (*) Limbaj şi cunoaştere# (*) Existenta1. Existenta şi devenire2. Spaţiu şi timp3. Determinism# Filosofia1. (*) Genuri şi stiluri în filosofie2. Filosofie şi viaţaNOTĂ:# Competentele de evaluat şi conţinuturile marcate cu (*) sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale.# Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la realizarea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007DISCIPLINA PSIHOLOGIEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Psihologie are statut de disciplina opţională.Disciplina Psihologie poate fi aleasă numai la proba susţinută din aria curriculara corespunzătoare specializării, de către elevii care au absolvit specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii care au absolvit filiera vocationala, profilul pedagogic.II. COMPETENTE DE EVALUAT– Explicarea unor mecanisme/procese psihice din perspectiva diferitelor modele teoretice.– Caracterizarea mecanismelor/proceselor psihice şi a componentelor personalităţii.– Analizarea corelatiilor între:# mecanismele/procesele psihice;# componentele personalităţii;# mecanismele/procesele psihice şi componentele personalităţii;– Explicarea specificului şi a rolului/importantei diferitelor categorii de mecanisme/procese psihice şi componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţa, texte, concepte).– Analizarea, pe baza unui text dat, a unor mecanisme/procese psihice şi a unor componente ale personalităţii.– Caracterizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare psihologică a mecanismelor/proceselor psihice şi a personalităţii.– Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la un anumită problematica psihologică.III. CONTINUTURI# Categorii de mecanisme psihice1. Mecanisme/procese psihice de cunoaştere primara (senzatii; perceptii; reprezentari)2. Mecanisme/procese psihice de cunoaştere superioară (gandire; memorie; imaginatie)3. Mecanisme de stimulare şi de energizare a comportamentului (motivatia; afectivitatea)4. Mecanisme de reglare psihică (comunicare şi limbaj; atenţia; voinţa)# Personalitatea ca mecanism integrator1. Personalitatea2. Temperamentul3. Aptitudinile4. Inteligenta5. Caracterul6. Creativitatea7. Structura şi devenirea/manifestarea personalităţiiNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la realizarea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE PEDAGOGIE GENERALĂFILIERA VOCATIONALA – PROFILUL PEDAGOGICSPECIALIZAREA:# Învăţători-educatoareI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn temeiul Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, absolvenţii ultimei clase de liceu, învăţământ de zi, filiera vocationala, au dreptul sa susţină examenul de bacalaureat la disciplina Pedagogie generală (Introducere în pedagogie şi teoria şi metodologia curriculumului, Teoria şi practica instruirii şi evaluării, Teoria educaţiei şi managementul clasei de elevi), în cadrul probei la alegere (proba E) din disciplinele de specialitate din cadrul profilului pedagogic, specializarea învăţători-educatoare.Prezenta programa selecteaza competentele specifice care vor fi evaluate, competente la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conţinuturile lor specifice.COMPETENTE DE EVALUAT

┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐│ Competente │ Conţinuturile învăţării │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│ 1. Identificarea semnificatiilor │- Educaţia – delimitari conceptuale ││ educaţiei, în plan social şi │ Structura acţiunii educaţionale ││ individual, şi a limitelor acesteia │ Determinarile educaţiei ││ │ Funcţiile individuale şi sociale ale educaţiei││ │ Rolul educaţiei în dezvoltarea ││ │ personalităţii. Educabilitatea ││ │- Forme şi tipuri de educaţie ││ │ Educaţia formala, nonformala, informala │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│ 2. Selectarea surselor de selecţie şi │- Noţiunea de curriculum ││ organizarea pedagogica argumentata a │- Surse şi criterii de selecţie şi de organizare a ││ continuturilor învăţării │ continuturilor învăţării │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│ 3. Analiza şi evaluarea principalelor │- Dimensiuni metodologice şi evaluative ale ││ produse curriculare – plan de │ produselor curriculare: plan de învăţământ, ││ învăţământ, programe şcolare, manuale│ programa şcolară, manuale şi auxiliare ││ etc. – cu ajutorul unor criterii şi │ curriculare (softuri educaţionale, pachete de ││ metode adecvate │ invatare, suporturi audio-video) │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│ 4. Utilizarea metodologiilor de │- Sisteme de clasificare a obiectivelor ││ operationalizare a obiectivelor │- Categorii de finalitati educaţionale ││ educaţionale, în analiza produselor │- Metodologii de operationalizare a obiectivelor ││ curriculare şi a documentelor de │ ││ organizare a activităţii didactice │ ││ (planificari, proiecte didactice │ ││ etc.) │ │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│ 5. Identificarea avantajelor şi a │- Reforma curriculumului ││ limitelor modernizărilor la nivelul │ Inovaţii reprezentative: ││ obiectivelor şi al continuturilor, │ interdisciplinaritatea ││ prin analiza comparativa a unor │ Reforma curriculara în România ││ produse curriculare │ │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│ 6. Clasificarea metodelor, a tehnicilor │- Metodologia instruirii ││ şi a strategiilor de instruire, │ – Metode de instruire ││ potrivit criteriilor specifice │ – Resurse tehnice ale instruirii │├─────────────────────────────────────────┤ – Categorii de mijloace de învăţământ ││ 7. Caracterizarea metodelor, a │ – Noile tehnologii informationale şi de ││ tehnicilor şi a strategiilor de │ comunicare ││ instruire, relevand avantajele şi │ – Moduri de instruire (frontal, individual, ││ limitele acestora │ grupal) │├─────────────────────────────────────────┤ – Strategii de predare-invatare ││ 8. Aplicarea metodelor, a tehnicilor şi │ – Tipuri de strategii de predare-invatare││ a strategiilor de instruire, │ – Criterii şi tipuri de structurare ││ valorificand condiţiile utilizării │ – Integrarea noilor tehnologii informationale ││ lor eficiente │ şi de comunicare în şcoala │├─────────────────────────────────────────┤ – Stiluri de instruire ││ 9. Elaborarea şi utilizarea unor │ ││ strategii de abordare diferenţiată │ ││ a elevilor │ │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│10. Elaborarea planificarii │- Proiectarea instruirii – niveluri (disciplina de ││ calendaristice a activităţilor de │ învăţământ, unitate de invatare, lectie) şi ││ instruire, pentru diferite discipline│ metodologie ││ de învăţământ │ │├─────────────────────────────────────────┤ ││11. Proiectarea unităţilor de invatare, │ ││ pentru diferite discipline de │ ││ învăţământ │ │├─────────────────────────────────────────┤ ││12. Elaborarea proiectului de lectie │ │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│13. Caracterizarea şi analiza comparativa│- Tipuri, metode şi forme de evaluare a ││ a tipurilor, a metodelor şi a │ rezultatelor şcolare ││ formelor de evaluare, apreciind rolul│ Funcţiile evaluării ││ acestora în practica evaluării │ Strategii/forme de evaluare (iniţială, │├─────────────────────────────────────────┤ continua/formativa, sumativa) ││14. Introducerea şi utilizarea adecvată │ Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisă, ││ în practica evaluării a metodelor │ practica ││ traditionale şi a celor complementare│ Metode de evaluare: observatia curenta, ││ de evaluare │ chestionare, teste, lucrări practice ││ │ Metode complementare de evaluare (portofoliul, ││ │ proiectele, testele de performanţă etc.) ││ │ Examinarile curente, examenele şi testele ││ │ naţionale ││ │ Aprecierea rezultatelor şcolare. Criterii şi ││ │ sisteme de apreciere a rezultatelor şcolare. │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│15. Definirea obiectivelor şi a │- Teoria educaţiei: domenii educaţionale ││ continuturilor domeniilor educaţiei │ reprezentative │├─────────────────────────────────────────┤- Educaţia intelectuală, educaţia morala, educaţia ││16. Interpretarea şi evaluarea │ estetica, educaţia religioasă, educaţia fizica, ││ semnificatiilor domeniilor educaţiei,│ educaţia tehnologică. Obiective şi continuturi ││ în raport cu dezvoltarea │ Noile educatii – educaţia interculturala, ││ personalităţii │ educaţia pentru sănătate, educaţia ecologica, ││ │ educaţia antreprenoriala etc. Obiective şi ││ │ continuturi │├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤│17. Operarea cu concepte specifice │- Managementul clasei de elevi ││ managementului clasei de elevi │ Structuri normative ale clasei de elevi │├─────────────────────────────────────────┤ Proceduri şi strategii de intervenţie ││18. Optimizarea procesului educaţional │ Decizia educaţională în clasa ││ pe baza diagnozei realizate │ │└─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘II. TEME# INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI1. Educaţia – delimitari conceptuale1.1. Structura acţiunii educaţionale1.2. Determinarile educaţiei1.3. Funcţiile individuale şi sociale ale educaţiei1.4. Rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii. Educabilitatea2. Forme şi tipuri de educaţie2.1. Educaţia formala, nonformala, informala3. Finalitati şi continuturi educaţionale3.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor3.2. Categorii de finalitati educaţionale3.3. Metodologii de operationalizare a obiectivelor3.4. Noţiunea de curriculum3.5 Surse şi criterii de selecţie şi de organizare a continuturilor învăţării4. Dimensiuni metodologice şi evaluative ale produselor curriculare: plan de învăţământ, programa şcolară, manuale şi auxiliare curriculare (softuri educaţionale, pachete de invatare, suporturi audio-video)5. Reforma curriculumului5.1. Inovaţii reprezentative: interdisciplinaritate5.2. Reforma curriculara în România# TEORIA ŞI PRACTICA INSTRUIRII ŞI A EVALUĂRII6. Metodologia instruirii6.1. Metode de instruire6.2. Resurse tehnice ale instruirii6.2.1. Categorii de mijloace de învăţământ6.2.2. Noile tehnologii informationale şi de comunicare6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal)6.4. Strategii de predare-invatare6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare6.4.2. Criterii şi tipuri de structurare6.5. Integrarea noilor tehnologii informationale şi de comunicare în şcoala6.6. Stiluri de instruire7. Proiectarea instruirii – niveluri (disciplina de învăţământ, unitate de invatare, lectie) şi metodologie8. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare8.1. Funcţiile evaluării.8.2. Strategii/forme de evaluare (iniţială, continua/formativa, sumativa)8.3. Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisă, practica8.4. Metode de evaluare: observatia curenta, chestionare, teste, lucrări practice8.5. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectele, testele de performanţă etc.)8.6. Examinarile curente, examenele şi testele naţionale8.7. Aprecierea rezultatelor şcolare. Criterii şi sisteme de apreciere a rezultatelor şcolare.# TEORIA EDUCAŢIEI ŞI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI9. Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative9.1. Educaţia intelectuală, educaţia morala, educaţia estetica, educaţia religioasă, educaţia fizica, educaţia tehnologică. Obiective şi continuturi9.2. Noile educatii – educaţia interculturala, educaţia pentru sănătate, educaţia ecologica, educaţia antreprenoriala etc. Obiective şi continuturi10. Managementul clasei de elevi10.1. Structuri normative ale clasei de elevi10.2. Proceduri şi strategii de intervenţie10.3. Decizia educaţională în clasaPregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE PEDAGOGIEFILIERA VOCATIONALA – PROFILUL PEDAGOGICSPECIALIZĂRILE:# bibliotecar-documentarist# instructor-animator# instructor de educaţie extraşcolară# pedagog şcolarI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn temeiul Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, absolvenţii ultimei clase de liceu, învăţământ de zi, filiera vocationala, au dreptul sa susţină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactica, Teoria educaţiei, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculara specifică profilului pedagogic şi specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară şi pedagog şcolar.Prezenta programa selecteaza competentele generale şi specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conţinuturile lor specifice, şi care vor fi evaluate.II. COMPETENTE DE EVALUAT

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ 1. Utilizarea adecvată a unor concepte stiintelor educaţiei în diferite contexte de comunicare │├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤│ Competente specifice │ Conţinuturile învăţării │├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤│1.1. Analiza conceptelor şi a relaţiilor dintre conceptele│- Funcţiile şi formele educaţiei ││ specifice stiintelor educaţiei, în scopul │- Finalităţile educaţiei (tipuri de finalitati – ideal, ││ interpretării mesajelor cu conţinut educativ │ scop, obiective) ││ │- Introducere în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri ││ │ de curriculum, surse şi criterii de selecţie şi ││ │ organizare a continuturilor învăţării, produse ││ │ curriculare – plan de învăţământ, programa, manual şi ││ │ auxiliare curriculare) │├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤│1.2. Elaborarea unor mesaje cu conţinut educativ în scopul│- Medii educaţionale – şcoala, familia, Biserica, ││ facilitării comunicării cu parteneri educationali │ mijloacele de informare în masa, organizaţiile ││ – elevi, cadre didactice, părinţi etc. │ nonguvernamentale │├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤│ 2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor în organizarea unor activităţi educative │├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤│2.1. Corelarea elementelor de conţinut ale proiectării │- Organizarea activităţilor educative ││ activităţilor educative cu cerinţele acesteia │- Proiectarea activităţilor educative (cerinţe, conţinut, │├──────────────────────────────────────────────────────────┤ etape, metode şi mijloace) ││2.2. Elaborarea într-o succesiune logica a etapelor │- Operationalizarea obiectivelor educaţionale ││ proiectării activităţilor educative │- Funcţii şi forme ale evaluării şcolare. Tipuri de probe ││ │ de evaluare: orale, scrise, practice. │├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤│ 3. Analiza fenomenului educaţional şi a interdependentei dintre factorii implicaţi în procesul educaţional │├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤│3.1. Descrierea specificului fenomenului educaţional, în │- Funcţiile şi formele educaţiei ││ scopul interpretării relaţiilor dintre factorii │- Sistemul de învăţământ din România ││ implicaţi în procesul educaţional │ │├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤│ 4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educaţie în acţiunile educative şi de orientare şcolară │├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤│4.1. Identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de│- Educaţia intelectuală – obiective, raportul ││ educaţie, în scopul integrării lor într-un demers │ formativ-informativ ││ didactic centrat pe nevoile de dezvoltare ale │- Educaţia morala – obiective, metode specifice, raportul ││ elevilor │ constiinta – conduita morala │├──────────────────────────────────────────────────────────┤- Educaţie estetica – obiective ││4.2. Formularea unor direcţii de orientare şcolară cu │- Educaţie religioasă – obiective ││ ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuri de │- Educaţie fizica – obiective ││ educaţie │- Consilierea şcolară şi profesională – obiective, factorii││ │ orientarii ││ │- Socializarea – (mecanisme, funcţii, etape) │├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤│4.3. Argumentarea necesităţii educaţiei permanente în │- Educaţia permanenta – o necesitate în lumea contemporana ││ societatea actuala │ (specific, conţinut, obiective, metode, forme de ││ │ organizare) │└──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘III. TEME# PEDAGOGIE GENERALĂ1. Funcţiile şi formele educaţiei2. Finalităţile educaţiei (tipuri de finalitati – ideal, scop, obiective)3. Sistemul de învăţământ din România.# DIDACTICA1. Organizarea activităţilor educative2. Operationalizarea obiectivelor educaţionale3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, surse şi criterii de selecţie şi organizare a continuturilor învăţării, produse curriculare – plan de învăţământ, programa, manual şi auxiliare curriculare)4. Proiectarea activităţilor educative (cerinţe, conţinut, etape, metode şi mijloace)5. Funcţii şi forme ale evaluării şcolare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice.# TEORIA EDUCAŢIEI1. Educaţia intelectuală – obiective, raportul formativ-informativ2. Educaţia morala – obiective, metode specifice, raportul constiinta – conduita morala3. Educaţia estetica – obiective4. Educaţia religioasă – obiective5. Educaţia fizica – obiective6. Consilierea şcolară şi profesională – obiective, factorii orientarii# PEDAGOGIE SOCIALĂ1. Educaţia permanenta – o necesitate în lumea contemporana (specific, conţinut, obiective, metode, forme de organizare)2. Socializarea – (mecanisme, funcţii, etape)3. Medii educaţionale – şcoala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masa Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE– PE CULTE –STATUTUL DISCIPLINELORÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor şi liceelor teologice; în funcţie de cultul de care aparţin, elevii susţin examen, proba scrisă, la o disciplina de specialitate teologica.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt:*)1. Biserica Ortodoxa Română:a. Dogmatica Ortodoxab. Istoria Bisericii Ortodoxe Românec. Studiul formelor şi Desenul*)2. Biserica Româno – Catolica (de limba română):a. Studiul Vechiului şi Noului Testamentb. Catehism3. Biserica Româno – Catolica (de limba maghiara):a. Catehismb. Studiul Vechiului şi Noului Testament4. Biserica Română Unita cu Roma (Greco – Catolica):a. Studiul Vechiului şi Noului Testamentb. Catehism5. Biserica Reformata:a. Studii Bibliceb. Istoria Bisericii Reformate6. Biserica Unitariana:a. Studii Bibliceb. Istoria Bisericii Unitariene7. Biserica Baptista:a. Studiul Biblieib. Doctrine Biblice8. Biserica Penticostala:a. Pneumatologieb. Doctrine Biblice9. Biserica Adventista de Ziua a Şaptea:a. Studiul Biblieib. Dogmatica10. Cultul Musulman:a. Legislaţie IslamicaNotă …
*) elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;Notă …
*) disciplina Studiul formelor şi Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei;2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfanta Scriptura, analizând consecinţele acestora pentru viaţa de credinţa şi problema existentiala a omului;3. Descrierea şi explicarea unor unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase şi a istoriei Bisericii;4. Descrierea raporturilor existente între religia creştină şi celelalte religii;5. Argumentarea invataturilor de credinţa în diferite contexte de comunicare;6. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor dobândite la alte discipline de învăţământ;7. Utilizarea corecta şi adecvată a textului şi limbajului religios în contexte variate;8. *) Explicarea legislaţiei islamice.___________Notă …
*) Competenţa valabilă numai pentru Cultul Musulman.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATBISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ# Dogmatica Ortodoxa# Istoria Bisericii Ortodoxe RomâneBISERICA ROMÂNO – CATOLICA (de limba română):# Studiul Vechiului şi Noului Testament# CatehismBISERICA ROMÂNO – CATOLICA (de limba maghiara):# Catehism# Studiul Vechiului şi Noului TestamentBISERICA ROMÂNĂ UNITA CU ROMA (GRECO – CATOLICA)# Studiul Vechiului şi Noului Testament# CatehismBISERICA REFORMATA# Studii Biblice# Istoria Bisericii ReformateBISERICA REFORMATA# Studii Biblice# Istoria Bisericii UnitarieneBISERICA BAPTISTA# Studiul Bibliei# Doctrine BibliceBISERICA PENTICOSTALA# Pneumatologie# Doctrine BibliceBISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A ŞAPTEA# Studiul Bibliei# DogmaticaCULTUL MUSULMAN# Legislaţie IslamicaBISERICA ORTODOXA ROMÂNĂSEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE ORTODOXEDOGMATICA ORTODOXAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan;2. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice dogmaticii ortodox;3. Argumentarea invataturilor de credinţa în diferite contexte de comunicare;4. Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;5. Stimularea interesului pentru cunoaşterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfanta Scriptura şi în Sfanta Tradiţie;6. Aplicarea în viaţa zilnica a acestor valori divine.III. CONTINUTURI1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala şi supranaturala);2. Căile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura şi talcuirea), Sfanta Tradiţie (Sfanta Scriptura şi Sfanta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Tradiţie şi Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);3. Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturala, supranaturala, catafatică şi apofatica; cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii);4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta şi lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale);5. Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi în Sfanta Scriptura; formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi – perihoreza şi apropriere; învăţătura despre filioque şi combaterea acesteia);6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura şi funcţia ingerilor; numărul şi ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism şi evolutionism);8. Crearea omului – antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc – funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului – argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);9. Starea originara a omului – deosebiri confesionale;10. Căderea omului în pacat (originea şi fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmările pacatului stramosesc şi deosebiri confesionale);11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providentei dumnezeiesti; obiecţii şi combaterea lor);12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica şi urmările ei dogmatice; chenoza);13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei deosebiri confesionale; adeverirea morţii şi invierii Domnului);14. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfant; relaţia dintre Hristos şi Duhul Sfant în iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurile Sfantului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului interconfesional);15. Mantuirea subiectiva; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privită interconfesional);16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului – deosebiri confesionale;17. Sfanta Biserica (întemeierea; fiinta, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica);18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credinciosilor);19. Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei – texte scripturistice; invierea morţilor şi judecata obsteasca – judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfârşitul lumii – cer nou şi pământ nou; viaţa de veci).NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Explicarea noţiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;2. Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document şi receptarea adecvată a sensului mesajului transmis;3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, imbogatire şi păstrare a limbii, culturii şi identităţii naţionale;4. Utilizarea variata a metodelor şi tehnicilor specifice stiintelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute şi prezente;5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni şi notiuni istorice cunoscute.III. CONTINUTURI1. Inceputurile vieţii crestine pe teritoriul tarii noastre. Mărturii lingvistice;2. Mărturii arheologice despre răspândirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre;3. Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;4. Viaţa bisericeasca a românilor în sec. VII-XIV;5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV-XV;7. Viaţa bisericeasca în Transilvania în sec. XIV-XV;8. Viaţa monahala la români în sec. XIV-XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante;9. Viaţa bisericeasca în cele trei tari româneşti în sec. al XVI-lea;10. Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil şi Ştefan;12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam şi Teodosie. Biblia de la Bucureşti;13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;14. Mitropolitul Petru Movila şi Sinodul din Iaşi;15. Mitropolitii Ilie Iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei;16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;18. Mitropolitul Antim Ivireanul;19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698-1701;20. Lupta clerului şi a credinciosilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea;21. Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliti şi Episcopi de Ramnic – indrumatori ai culturii;22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati;23. Viaţa monahala în ţările române în sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie şi ucenicii lui;24. Mitropolitul Veniamin Costachi;25. Mitropolitul Andrei Saguna;26. Biserica din România între anii 1859-1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoaşterea autocefaliei;27. Biserica Ortodoxa Română în perioada 1918-1944. Patriarhii Miron Cristea şi Nicodim Munteanu;28. Biserica Ortodoxa Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA ROMÂNO-CATOLICAA. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare română)STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Recunoaşterea şi definirea noţiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii;2. Înţelegerea şi explicarea semnificatiei principalelor concepte şi principii ale istoriei mantuirii;3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero-testamentare şi neo-testamentare, şi analizarea consecinţelor acestora pentru viaţa spirituală a omului din toate timpurile;4. Analizarea şi explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;5. Utilizarea corecta şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.III. CONTINUTURI1. Prezentarea generală a Bibliei (Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia şi sensurile Sfintei Scripturi).2. Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi.3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală).VECHIUL TESTAMENT:4. Cartea Genezei:a. prezentare generală;b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.5. Cartea Exodului:a. prezentare generală;b. Legamantul de pe Sinai: conţinut, semnificaţie, consecinţe.6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală.7. Cărţile profetice:a. prezentare generală;b. profetii mesianice.8. Cărţile sapientiale: prezentare generală.NOUL TESTAMENT:9. Canonul Noului Testament.10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularităţi.11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularităţi.12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularităţi.13. Evanghelia după Ioan: prezentare generală, particularităţi.14. Scrisorile Sfantului Pavel:a. prezentare generală;b. teme centrale.15. Scrisorile catolice:a. prezentare generală;b. teme abordate.16. Scrisoarea către evrei:a. prezentare generală;b. teme abordate.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CATEHISMI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Cunoaşterea şi utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate în simbolul credinţei;2. Cunoaşterea şi explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vieţii de credinţa;3. Explicarea caracteristicilor şi a modului de celebrare a fiecărui Sacrament;4. Însuşirea şi punerea în practica a diferitelor modalităţi de comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele.III. CONTINUTURI1. Revelatia – definire şi transmitere2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei3. Credinţa şi caracteristicile ei4. Dumnezeu – creator a toate5. Omul – capodopera creatiei6. Căderea în pacat7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu8. Intruparea – naşterea din Maria Fecioara9. Patimirea, moartea şi invierea rascumparatoare10. Duhul Sfant11. Biserica în planul lui Dumnezeu12. Biserica – una, sfanta, catolica şi apostolica13. Credinciosii: ierarhie, laici, viaţa consacrată14. Misterul pascal în sacramentele Bisericii15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal16. Sacramentele iniţierii crestine17. Sacramentele de vindecare18. Sacramentele de slujire19. Cele zece porunci – generalitati20. Iubirea faţă de Dumnezeu – poruncile I-III21. Iubirea faţă de aproapele – poruncile IV-X22. Viaţa de rugaciune23. Rugaciunea Tatăl nostruNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.B. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare maghiara)CATEHISMI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea unui concept teologic;2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o tema data;3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;4. Analizarea şi interpretarea punctelor de vedere şi conceptiilor teologice;5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONTINUTURI1. AUTOREVELATIA DUMNEZEIASCA:a. Omul – cautatorul fericirii în Dumnezeub. Esenta naturii lui Dumnezeuc. Viaţa interna a lui Dumnezeud. Dumnezeu: Sf.-treime2. DUMNEZEU TATA-CREATOR:a. Crearea Lumiib. Crearea ingerilorc. Crearea omuluid. Pacatul omului şi pedeapsae. Crearea materieif. Poporul ales3. DUMNEZEU FIU-MANTUITORa. Speranta mantuirii în Vechiul Testamentb. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament în Isus Cristosc. Isus – Omul-dumnezeud. Sf. Fecioara – Nascatoare de Dumnezeue. Originea, întemeierea şi misiunea Bisericiif. Organizarea Bisericiig. Caracteristicile Bisericii4. SACRAMENTELEa. Harul divinb. Sacramentele în generalc. Botezuld. Mirule. Euharistiaf. Sacramentul pocainteig. Maslulh. Preotiai. CăsătoriaNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text biblic;2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONTINUTURI1. EPOCA PATRIARHALAa. Abrahamb. Isacc. Iacobd. Istoria lui Iosif2. EXODUL: Moise şi Iosua3. EPOCA JUDECĂTORILORa. Ghedeonb. Samson4. EPOCA REGILORa. Samuel şi Saulb. Davidc. Solomon5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE ŞI ELIBERAREAa. Ieremiab. Danielc. Tobiad. Iona6. CANONUL NOULUI TESTAMENT7. EVANGHELIILE SINOPTICE:a. EVANGHELIA DUPĂ MATEI: prezentare generală, particularităţi.b. EVANGHELIA DUPĂ MARCU: prezentare generală, particularităţi.c. EVANGHELIA DUPĂ LUCA: prezentare generală, particularităţi.8. EVANGHELIA DUPĂ IOAN: prezentare generală, particularităţi.9. FAPTELE APOSTOLILORa. Rusaliileb. Biserica stramoseascac. Viaţa primilor crestinid. Sinodul din Ierusalim10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL ŞI CĂLĂTORIILE SALE MISIONARE11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL:a. prezentare generală;b. teme centrale.12. SCRISOAREA CĂTRE EVREI:a. prezentare generală;b. teme abordate.13. SCRISORILE CATOLICE:a. prezentare generală;b. teme abordate.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA ROMÂNĂ UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA)LICEELE GRECO-CATOLICESTUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;2. Caracterizarea unui personaj biblic;3. Descrierea şi interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelatiei;4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;5. Interpretarea personală a textului sacru;6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic şi spiritual.III. CONTINUTURI:1. Vechiul Testament:1. Creaţia2. Potopul3. Perioada Patriarhilor:a. Chemarea lui Avraamb. Jertfa lui Isaacc. Lupta lui Iacov cu ingerul4. Moise şi ieşirea din Egipt5. Drumul în desert şi legea de pe Sinai6. Regele David7. Regatul de nord şi profetii săi:a. Profetul Ilieb. Profetul Osea8. Regatul de Sud şi profetii săi:a. Chemarea profetului Isaiab. Profetia lui Isaia despre Emanuelc. Noul Legamant (Ier 31)9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)2. Noul Testament1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj2. Buna Vestire3. Naşterea lui Isus4. Inchinarea magilor5. Botezul lui Isus6. Fericirile7. Parabola semanatorului8. Parabola samariteanului9. Nunta din Cana10. Minunea orbului din naştere11. Agonia lui Isus în Ghetsimani12. Cina cea de Taina13. Invierea lui Isus14. Rusaliile15. Chemarea Sf. PaulNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.CSubiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CATEHISMI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Descrierea adevarurilor de credinţa;2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;4. Descrierea sacramentelor;5. Explicarea poruncilor şi a normelor de morala creştină.III. CONTINUTURI1. Teologie dogmatica:1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.2. Crearea lumii vazute şi nevazute.3. Misterul intruparii, copilariei şi vieţii publice a lui Isus.4. Misterul Pascal: patima, moartea şi invierea Domnului.5. Spiritul Sfant Simtitorul.6. Însuşirile Bisericii.7. Sacramentele de iniţiere.8. Sacramentele de vindecare.9. Sacramentele de slujire.10. Viaţa veşnică: raiul, purgatoriul, iadul.2. Teologie morala:1. Constiinta morala.2. Pacatul.3. Legea morala4. Porunca întâi.5. Porunca a doua şi a treia.6. Porunca a patra.7. Porunca a cincea.8. Porunca a sasea şi a noua.9. Porunca a şaptea şi a zecea.10. Porunca a opta.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA REFORMATALICEELE TEOLOGICE REFORMATESTUDII BIBLICEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;3. Susţinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, în care să se evidentieze caracteristicile şi interferentele fundamentale ale conţinutului textului biblic dat, şi sa motiveze în compoziţie acceptiunile sale, conform cerinţelor formulate.III. CONTINUTURIA. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT1. Primele istorisiri# Facerea lumii (Geneza 1 – 2, 4a.)# Primul om în gradina Eden (Gen. 2, 4b + 25)# Căderea în pacat şi alungarea din Paradis (Gen. cap. 3)# Cain şi Abel (Gen. 4, 1 – 16)# Istoria lui Noe (Gen. 6, 5 – 9, 17)# Turnul din Babel (Geneza 11, 1 – 9.)2. Istoria patriarhilor# Chemarea lui Avraam; Avraam şi Sara în Egipt (Gen. 12, 1 – 20)# Legamantul (Gen. cap. 15)# Agar şi Ismael (Gen. cap. 16)# Reînnoirea legamantului, circumcizia, prevestirea naşterii lui Isaac (Gen. cap. 17)# Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen. cap. 18)# Nimicirea Sodomei şi Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1 – 29)# Naşterea lui Isaac, izgonirea lui Agar şi Ismael (Gen. 21, 1 – 21)# Jertfirea lui Isaac (Gen. 22, 1 – 19)# Căsătoria lui Isaac cu Rebeca, naşterea lui Iacov şi Esau (Gen. cap. 24 şi Gen. 25, 19 – 26)# Vinderea dreptului de întâi-născut. Înşelăciunea şi fuga lui Iacov. Visul şi jurământul lui Iacov (Gen. 25, 27 – 34 şi Gen. 27, 1 – 28, 22)# Iacov la Laban, sotiile şi copiii lui (Gen. 29, 1 – 30, 24)# Întoarcerea acasă a lui Iacov şi lupta lui la valea Iabocului (Gen. 32, 2-32)# Copilaria, visele şi ajungerea în Egipt a lui Iosif (Gen. cap. 37)# Iosif în casa lui Potifar şi în închisoare (Gen. 39, 1 – 40, 23)# Iosif explica visele faraonului şi devine supraveghetor al Egiptului (Gen. cap. 41)# Primul drum în Egipt al fraţilor lui Iosif (Gen. cap. 42)# Al doilea drum, Iacov se muta în Egipt (Gen. 43, 1 – 46, 7; 47, 1 – 6; 50, 20)3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu# Captivitatea şi naşterea lui Moise (Exod 1, 1 – 2, 10)# Tineretea, fuga din Egipt şi căsătoria lui Moise (Exod 2, 11 – 25)# Chemarea lui Moise (Exod 3, 1 – 4, 17)# Aşezarea Pastilor şi pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)# Trecerea Marii Roşii (Exod cap. 14)4. Migrarea în desert şi ocuparea pământului fagaduintei# Mana şi prepelitele, apa din stanca (Exod cap. 16 şi 17, 1 – 7)# Israel la Sinai şi Decalogul (Exod 19, 1 – 20, 21)# Vitelul de aur (Exod cap. 32)# Cercetarea Ierihonului. Rahav şi spionii. Ocuparea Ierihonului (Iosua capitolele 2 şi 6)5. Perioada judecătorilor# Debora şi Barac (Judecători cap. 4)# Ghideon (Judecători capitolele 6 – 7)# Samson (Judecători capitolele 13 – 16)# Rut (Rut capitolele 1 – 4)6. Perioada regilor# Naşterea şi chemarea lui Samuil (1 şi 3)# Israelitii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8 – 10)# Dumnezeu îl alege pe David. David în curtea lui Saul (16.)# David şi Goliat (1 Samuil cap. 17)# Ionatan şi David (18 – 20.)# Pacatul şi ispasirea lui David (1 Samuil capitolele 11 – 12.)# Revolta lui Absalom (1 Samuil 15, 1 – 19, 5)# Judecata inteleapta a lui Solomon (1 Regi 3, 16 – 28)# Ilie. Vaduva din Sarepta (1 Regi 17, 1 – 24)# Ilie pe muntele Carmel (1 Regi 18, 20 – 46)# Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)# Rapirea lui Ilie la cer şi Elisei, prooroc după Ilie (2 Regi 2, 1 – 14)# Înmulţirea untdelemnului şi fiul Sunamitei (2 Regi 4, 1 – 37)# Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)7. Profetii# Daniel şi cei trei tovarasi ai săi în slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1)# Daniel explica primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2)# Cuptorul arzand (Daniel cap. 3)# Al doilea vis, boala şi vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4)# Ospatul lui Belsatar (Daniel cap. 5)# Daniel în groapa leilor (Daniel cap. 6)# Profetul Iona (Iona capitolele 1 – 4)B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT1. Naşterea lui Ioan Botezatorul şi a lui Iisus# Vizita ingerului Gabriel la Zaharia şi la Maria. Maria la Elisabeta. Naşterea lui Ioan Botezatorul (Luca cap. 1)# Naşterea lui Isus după Luca: recensământul, pastorii, circumcizia lui Isus, Simion şi Ana (Luca 2, 1-40)# Naşterea lui Isus după Matei: Visul lui Iosif, magii, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 1, 18-2, 23)# Iisus la vârsta de 12 ani (Luca 2, 41-52)2. Pregătirea lui Iisus# Predica lui Ioan Botezatorul la Iordan. Botezarea lui Iisus (Matei cap. 3)# Ispitirea lui Iisus (Matei 4, 1-11)3. Chemarea ucenicilor şi primul semn# Iisus îşi cheamă primii ucenici: Petru, Andrei, Iacov şi Ioan (Matei 4, 18-25)# Chemarea lui Filip şi Natanael (Ioan 1, 43-51)# Primul semn făcut de Isus: Nunta din Cana (Ioan 2, 1-11)4. Isus în Galileea şi Iudea# Nicodim (Ioan 3, 1-21)# Samariteanca (Ioan 4, 1-41)# Vindecarea paraliticului (Marcu 2, 1-12)# Spicele de grâu şi sabatul (Marcu 2, 23-28)# Omul cu mana uscata (Marcu 3, 1-6)# Macarismele (Matei 5, 3-12)# Femeia pacatoasa unge picioarele lui Isus (Luca 7, 36-50)# Fiica lui Iair şi femeia cu hemoragie (Luca 8, 40-56)# Moartea lui Ioan Botezatorul (Marcu 6, 14-29)# Înmulţirea painilor (Ioan 6, 1-15)# Schimbarea la faţa a lui Isus (Matei 17, 1-13)# Tanarul bogat (Marcu 10, 17-31)5. Parabolele lui Iisus# Pilda semanatorului şi explicatia parabolei (Matei 13, 1-23)# Pilda neghinei şi explicatia parabolei (Matei 13, 24-30 şi 36-43)# Pilda samariteanului milostiv (Luca 10, 25-37)# Pilda fiului ratacitor (Luca 15, 11-32)# Pilda talantilor (Matei 25, 13-30)6. În drum spre Ierusalim# Invierea lui Lazar (Ioan 11, 1-45)# Orbul Bartimeu (Marcu 10, 46-52)# Zacheu (Luca 19, 1-10)# Intrarea în Ierusalim (Luca 19, 28-40)# Curăţirea templului (Matei 21, 12-17)# Judecata de apoi (Matei 25, 31-46)7. Suferinţele, moartea şi invierea lui Isus# Isus spala picioarele ucenicilor (Ioan 13, 1-20)# Vânzarea lui Isus. Cina cea de taina. Cina Domnului (Matei 26, 14-29)# Înştiinţarea lui Petru. Rugaciunea de pe munte. Arestarea lui Isus şi tăgăduirea lui Petru (Luca 22, 31-62)# Isus condamnat de sinedriu (Matei 26, 57-68)# Isus în faţa lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire şi condamnare (Ioan 18, 28-19, 16)# În drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27, 31-36)# Rugaciunea lui Isus pe cruce. Pocainta talharului rastignit (Luca 23, 32-43)# Moartea lui Isus. Sutasul (Marcu 15, 33-39)# Ingroparea lui Isus şi pazirea mormantului (Matei 27, 57-66)# Invierea lui Isus. Intalnirea cu Maria şi cu ucenicii (Ioan 20, 1-23)# Ucenicii din Emmaus (Luca 24, 13-35)# Isus se arata la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (Ioan 21, 1-19)# Porunca botezului (Matei 28, 16-20)8. Naşterea comunităţii crestine# Inaltarea (Fapte 1, 1-14)# Alegerea lui Matia (Fapte 1, 15-26)# Pogorarea Sfantului Duh şi formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)# Vindecarea ologului din naştere (Fapte 3, 1-10)# Filip şi etiopianul (Fapte 8, 26-40)# Isus se arata lui Saul (Fapte 9, 1-22)9. Citate bibliceSe cere cunoaşterea aprofundata a următoarelor citate biblice:Vechiul TestamentGen. 1, 27; Gen. 3, 15; Gen. 4, 6-7; Gen. 4, 10; Gen. 22, 2; Gen. 32, 27-28; Gen. 50, 20; Exod. 3, 14; Iosua 2, 11b; Iosua 6, 16b; Iosua 6, 26; Judec. 6, 22b; Judec. 6, 32; Judec. 14, 14; Rut 1, 16b-17; 1 Sam. 3, 10; 1 Sam. 8, 5; 1 Sam. 10, 11b; 2 Sam. 12, 7a; 2 Sam. 12, 11-12; 1 Regi 18, 21; 2 Regi 2, 14; 2 Regi 5, 17; Dan. 1, 7; Dan. 3, 17-18; Dan. 6, 27-28; Iona 3, 2; Isaia 7, 14; Isaia 9, 6; Isaia 11, 1-2.Noul TestamentMatei 1, 22-23; Mat. 2, 5-6; Mat. 3, 17; Mat. 4, 4; Mat. 4, 7; Mat. 4, 10; Mat. 5, 3-12; Luca 1, 28; Luca 2, 14; Luca 2, 29-30; Ioan 1, 14; Luca 2, 49; Ioan 1, 46; Ioan 2, 11; Ioan 3, 8; Ioan 3, 16; Ioan 4, 24; Marcu 2, 27-28; Luca 8, 48; Marcu 6, 23; Jn. 6, 7; Mat. 17, 4; Marcu 10, 21b; Mat. 13, 23; Mat. 13, 30; Luca 10, 27; Luca 10, 29; Luca 15, 21; Luca 15, 31; Mat. 25, 29; Ioan 11, 43; Marcu 10, 47b; Luca 19, 10; Luca 19, 38; Luca 19, 40; Mat. 21, 13; Mat. 25, 40; Ioan 13, 8b; Mat. 26, 23; Luca 22, 31-32; Luca 22, 46; Luca 22, 48; Luca 22, 58; Luca 22, 61-62; Mat. 26, 63-64; Ioan 18, 36; Ioan 19, 5b; Luca 23, 34; Luca 23, 43; Ioan 19, 27; Marcu 15, 39; Ioan 20, 29; Ioan 21, 15; Mat. 28, 18-20; Fapte 1, 11; Fapte 2, 42; Fapte 3, 6; Fapte 8, 36b-37; Fapte 9, 4.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.CSubiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.ISTORIA BISERICII REFORMATEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite în istoria Bisericii;2. Utilizarea adecvată şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-o epoca data;4. Interpretarea consecinţele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, în care să se evidentieze caracteristicile şi interferentele fundamentale în epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care face parte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea, ţinând cont de determinarea lui istorica.III. CONTINUTURI1. Viaţa primilor crestini. Viaţa şi slujirea apostolului Pavel2. Crestinatatea din sfârşitul secolului I până la Constantin cel MareCrestinismul ca religie de stat; Erezii şi secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice3. Biserica celor două imperii româneSchisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice4. Epoca cruciadelorRegatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor5. AlbigentiiMotivele naşterii sectelor secolelor XI-XIII; Valdezii, albigentii6. Jan Hus şi John WyclifHusitii; Evenimente premergătoare papalitatii din Avignon7. Papalitatea din AvignonPapalitatea dubla şi tripla8. Influenţa renasterii şi a umanismului asupra Bisericii.Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii şi a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus9. Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReforma; Indulgentele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!";10. Viaţa şi activitatea lui Huldrych ZwingliSlujirea la Maria Einsiedehi; "Şcoala de profeti"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer şi împrejurările morţii lui Zwingli11. Viaţa şi activitatea lui Jean CalvinCuvantarea "Filozofia creştină" la deschiderea anului universitar în Paris şi consecinţele INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; Insemnatatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la Strasbourg şi celei de a doua din Geneva;12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor până la tragedia din MohacsPrezentările invataturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;13. Epoca Izabellei şi a lui Ioan SigismundReforma luterana şi elvetiana; Despărţirea Bisericilor Reformei;14. Contrareforma în EuropaContrareforma; Inchizitia; Întemeierea şi funcţionarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum15. Biserica Reformata în secolul al XVII-leaBocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy I;16. Bisericile AnglieiAnglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni17. Protestantismul nord-americanEmigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii şi Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania18. "Marea decadere a Transilvaniei" şi ultimele zile ale Principatului TransilvanRakoczy Gyorgy II; Lupte interne în Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Concepţii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul19. Luptele pentru libertate ale kurutilorPerioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania îşi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate20. Epoca lui Leopold I, Carol III şi a Mariei TerezaDiploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma în Ungaria cu asistenţa imperiala; Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor21. Iosif IIAbsolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei (Ungaria şi Transilvania)Efectul şi punerea în practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Căderea şi moartea lui Iosif II.22. Curente teologice în crestinismIluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca în Europa (la scotieni, germani, olandezi)23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX.Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice: 1948 – Consiliul Ecumenic al Bisericilor;NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA UNITARIANALICEELE TEOLOGICE UNITARIENESTUDII BIBLICEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text teologic;2. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;3. Interpretarea simbolurilor şi motivelor religioase dintr-un text dat;4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data;5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.III. CONTINUTURI1. Relaţia divinitate – om (Schimbarea relatiei divinitate – om în Vechiul Testament, Relaţia tata-individ);2. Elementele mitologice şi istorice în vechiul Testament (geneza, istoria şi formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor – Moise, regii, judecătorii, profetii; practica şi rolul religiei în viaţa cotidiana a evreilor);3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babel, scara lui Iacov; legamantul)4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti faţă de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credinţei în comportamentul moral-religios al evreilor);5. Căile de cunoaştere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele şi sensul rugaciunii autentice, meditatia, credinţa, caracterul personal al credinţei);6. Viaţa şi personalitatea lui Iisus;7. Parabolele lui Iisus (teme: cinstea şi adevărul, adevărul omenesc şi adevărul dumnezeiesc, iubirea faţă de semeni şi de Dumnezeu, imparatia cerurilor şi vocaţia omului, Fericirile);8. Învăţătura lui Iisus despre Dumnezeu, despre om şi porunca iubirii;9. Locul şi valoarea Bibliei în religia unitariana; orientare în Biblie, traducerile.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.ISTORIA BISERICII UNITARIENEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII UNITARIENE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite în istoria Bisericii;2. Utilizarea adecvată şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-o epoca data;4. Interpretarea consecinţelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, în care să se evidentieze caracteristicile şi interferentele fundamentale în epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care face parte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea, ţinând cont de determinarea lui istorica.III. CONTINUTURI1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu în primele epoci ale crestinismului2. Crestinatatea din sfârşitul secolului I până la Constantin cel MareCrestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor3. Miscarile premergătoare reformei din EuropaJan Hus şi John Wyclif4. Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReforma; Indulgentele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!";5. Viaţa şi activitatea lui Jean Calvin6. Inceputurile miscarilor antitrinitarieneViaţa şi activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini7. Inceputurile miscarii unitariene din TransilvaniaViaţa şi activitatea lui David Ferenc8. Biserica Unitariana din Transilvania în secolul al XVII-lea9. Complanatia Desiana şi consecinţele acestuia10. Viaţa şi activitatea episcopului Koncz Boldizsar11. Diploma Leopoldinum şi consecinţele acestuia12. Rolul episcopilor şi patronilor din secolul al XVIII-lea13. Viaţa şi activitatea episcopului Kriza Janos14. Patronii secolului al XIX-lea15. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz Jozsef16. Istoricul colegiilor unitariene17. Biserica unitariana între cele doua razboaie mondiale18. Biserica Unitariana în timpul regimului comunistNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA BAPTISTALICEELE BAPTISTESTUDIUL BIBLIEII. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICEProba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;2. Identificarea şi interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;3. Explicarea scopului şi a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice;4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;5. Utilizarea corecta şi adecvată a limbajului teologic.III. CONTINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT1. Genesa: Cartea inceputurilora. Creaţia (zilele creatiei, crearea omului)b. Căderea (ispitirea şi neascultarea, urmările neascultarii, prima profetie mesianica)c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)d. Babel (descriere, urmări)e. Avraam (chemare, legamant, credinţa ca neprihanire, jertfirea lui Isaac)f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Saua. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor născuţi, Pastele)b. Legamantul Mozaic (scopul, conţinutul, Decalogul, diferite legi)c. Cortul intalnirii (elemente componente)3. Iosua: Cucerirea tarii Canaana. Intrarea în Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai)b. Cucerirea tarii (campania de sud şi nord)4. Judecători. Ghedeon şi Samsona. Caracteristicile perioadei judecătorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25)b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)5. Samuel, ultimul judecător al lui Israela. Naşterea şi chemareab. Samuel ca judecător (judecarea şi invatarea poporului)c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul şi a lui David)6. Saul, primul rege al Israeluluia. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)b. Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)7. David, intemeietorul Statului naţional evreua. Imparat peste Iuda şi Israelb. Pacatul lui David şi consecinţele luic. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11-16)STUDIUL NOULUI TESTAMENT1. Contextul cultural-religios al Noului Testamenta. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul – creaţia lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)b. Templul şi sinagoga2. Evangheliile – privire generalăa. Autorul, data şi locul scrieriib. Destinaţia şi scopul evangheliei3. Viaţa şi lucrarea Domnului Iisus Cristosa. Naşterea şi copilariab. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)c. Moartea, invierea, inaltarea4. Învăţătura Domnului Iisus şi minunile Salea. Metodele de invatare ale lui Iisusb. Scopul şi conţinutul invataturiic. Minunile lui Iisus (împlinirea profetiilor mesianice, exemple)5. Divinitatea şi umanitatea Domnului Iisus în Evanghelia după Ioana. Prologul Evangheliei după Ioanb. Afirmatiile "Eu sunt …"c. Minuniled. Elementele esenţiale ale naturii umane6. Prima călătorie misionara: iudaizatoriia. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)b. Traseul şi piedicile intalnitec. Conciliul din Ierusalim (probleme şi soluţia)7. Epistola către România. Autor, destinatari, scopb. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relaţia crestinului cu statul, ingaduinta creştinăNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.DOCTRINE BIBLICEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;2. Identificarea şi interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmaţii date şi explicarea acestora în contextul Scripturii;4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;5. Utilizarea corecta şi adecvată a limbajului teologic.III. CONTINUTURI1. Autoritatea şi inspiratia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa crestinuluia. Termeni înrudiţib. Teorii inadecvatec. Doctrina biblica a inspiratieid. Dovezile inspiratiei2. Natura şi atributele lui Dumnezeua. Esenta naturii şi atributelorb. Atribute nonmoralec. Atribute morale3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală şi specialăa. Revelatia generalăb. Revelatia specială4. Persoana lui Iisus Cristos. Divinitate şi umanitatea. Dumnezeirea lui Cristosb. Umanitatea lui Cristos5. Lucrarea lui Cristos. Moartea invierea şi ispasireaa. Importanţa morţii lui Cristosb. Interpretări gresitec. Adevarata semnificaţie a morţiid. Sfera de cuprindere a morţii lui Cristose. Invierea lui Cristos6. Persoana Duhului Sfanta. Personalitatea Duhului Sfantb. Dumnezeirea Duhului Sfant7. Lucrarea Duhului Sfanta. Darurile Duhului Sfantb. Umplerea cu Duhul Sfant8. Originea omului. Căderea şi pacatul originara. Caracteristicile creăriib. Modelul pentru crearea omuluic. Căderea omului9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinţea. Conceptul biblic despre pacatb. Consecinţele pacatuluic. Iertarea pacatului10. Mantuirea. Planul de mantuire în Vechiul şi Noul Testamenta. Consideratii introductiveb. Mantuirea în Vechiul Testamentc. Mantuirea în Noul Testament11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul şi Cina Domnuluia. Introducereb. Botezulc. Cina Domnului12. Funcţiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizarea. Semnificatia inchinariib. Conţinutul inchinariic. Ziua de inchinareNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA PENTICOSTALAPNEUMATOLOGIEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea şi explicarea conceptelor şi noţiunilor de baza specifice pneumatologiei;2. Analiza şi interpretarea doctrinelor şi simbolurilor teologice;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea invataturii de credinţa în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONTINUTURI1. Doctrina despre Duhul Sfant şi locul ei în teologie.2. Duhul Sfant este o Persoana.3. Dumnezeirea Duhului Sfant.4. Simbolurile Duhului Sfant.5. Denumirile Duhului Sfant.6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.7. Cele patru lucrări de baza ale Duhului Sfant.8. Roada Duhului Sfant.9. Plinatatea Duhului Sfant.10. Cele noua daruri ale Duhului.11. Calauzirea Duhului Sfant.12. Rolul şi locul Duhului Sfant în predicarea Evangheliei.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.DOCTRINE BIBLICEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor biblice de baza;2. Interpretarea unui text biblic;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea invataturii de credinţa în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONTINUTURI1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.2. Autoritatea şi inspiratia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa crestinului.3. Natura şi atributele lui Dumnezeu.4. Învăţătura despre Trinitate.5. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală şi revelatia specială.6. Lucrările lui Dumnezeu. Creaţia.7. Persoana lui Iisus Christos. Divinitate şi umanitate.8. Lucrarea lui Iisus Christos. Moartea şi invierea Sa9. Ispasirea realizată de Iisus Christos.10. Originea omului. Căderea şi pacatul originar.11. Pacatul. Natura pacatului şi consecinţele lui.12. Planul de mantuire a omenirii.13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi cina Domnului.14. Slujbele din Biserica.15. Funcţiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizareNOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A ŞAPTEALICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ŞAPTEASTUDIUL BIBLIEII. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea termenilor şi a noţiunilor ce contureaza structura crestinismului;2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;3. Argumentarea aspectelor esenţiale ce aparţin crestinismului;4. Utilizarea corecta şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.III. CONTINUTURIUNITATEA I1. Căile de acces către studiul Apocalipsei.2. Cele şapte biserici (componentele fiecărei scrisori – fagaduinta, salut, lauda, repos, sfat şi rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).3. Sigilii şi trambite (interpretare şi aplicare la experienta personală).4. Ramasita şi criza finala (identificarea bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail şi ingerii Lui; biruinta Mielului; pregătirea pentru criza finala).5. Fiara care semana cu un leopard şi Fiara cu coarne ca ale unui miel.6. Cele trei soli ingeresti (semnificatiile şi caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul şi falsul sigiliu; consecinţe ale primirii şi refuzului soliei).7. Ultimele plagi şi babilonul modern.8. Nunta Mielului şi mileniul (necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti şi cantarea Mielului).9. Noul Pământ (un cer nou şi un pământ nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).UNITATEA II10. Natura pacatoasa şi pocainta (pacatosul şi Hristos; adevarata pocainta; predarea voinţei lui Hristos; relaţia dintre pocainta şi bucurie; iudeii şi mantuirea; neamurile şi mantuirea).11. Mărturisirea şi iertarea pacatului (conştienţă pacatului; credinţa şi faptele; credinţa şi sentimentele).12. Definirea, experimentarea şi efectele sfinteniei.13. Harul şi Legea (Planul de Mantuire; Indreptatirea prin credinţa).14. Castigarea bataliei cu noi înşine (rastignirea eu-lui).15. Personalitatea şi lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant).16. Schimbarea şi rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, toleranta şi discernământ, apreciere şi lauda.LISTA DE TERMENI/NOTIUNITERMENIBinecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credinţa, Criza finala, Curăţire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veşnică, Faradelege, Iertare, Împăcare, Inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Mărturie, Mila, Mileniu, Naştere din nou, Neprihanire, Noul Pământ, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Voinţa.NOTIUNIAlifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai – prezentaţi în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel Imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fără plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veşnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfârşitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, împlinirea Legii, Îndreptăţit prin credinţa, Ingaduinta creştină, Învăţătura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naştere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credinţa, Nunta Mielului, Pacatul, Peceţi, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pământului, Semn – sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Şapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.DOGMATICAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Definirea termenilor esentiali şi a noţiunilor specifice folosite în Biblie şi în dogmatica adventista;2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaraţia de credinţa a Bisericii Adventiste;3. Argumentarea invataturilor de credinţa în diferite contexte de comunicare;4. Utilizarea corecta şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.III. CONTINUTURI1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEUa. Biblia Cuvântul lui Dumnezeu.b. Dumnezeirea – Sfanta Treime.c. Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Sustinatorul şi Stapanul întregii creatiuni.d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor Intrupat şi Judecător.e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii şi răscumpărării.2. DOCTRINA DESPRE OMa. Creatiunea – opera desavarsita a lui Dumnezeu.b. Omul – chip al lui Dumnezeu; consecinţele pacatului.3. DOCTRINA DESPRE MANTUIREa. Marea lupta dintre Hristos şi Satana.b. Viaţa, moartea şi invierea Domnului Hristos.c. Mantuirea prin credinţa în Iisus lucrata de Duhul Sfant.4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICAa. Biserica – Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Iisus Hristos.b. Ramasita şi misiunea ei.c. Unitatea trupului lui Hristos.d. Botezul – mărturie şi simbolul unirii cu Hristos.e. Cina Domnului – partasie cu trupul şi sangele lui Hristos.f. Darurile şi slujbele spirituale.g. Darul profetiei.5. DOCTRINA DESPRE VIATA CREŞTINĂa. Legea veşnică a lui Dumnezeu.b. Sabatul – monument al creatiunii şi semn al legamantului.c. Administrarea creştină a bunurilor vieţii.d. Comportamentul crestin.e. Căsătoria şi familia creştină.6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALEa. Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc.b. A doua venire a Domnului Iisus Hristos.c. Moartea şi invierea celor mantuiti şi a celor nelegiuiti.d. Mileniul şi sfârşitul pacatului.e. Noul pământ – căminul celor mantuiti.LISTA DE TERMENI/NOTIUNITERMENIA doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, Indreptatire, Intrupare, Inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Naştere din nou, Natura umană, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viaţa veşnică, Ziua Ispasirii.NOTIUNIAtotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curăţirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant – Inlocuitorul, Duhul Sfant – Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, Împăcarea, Indreptatirea impartasita, Înlocuitor, Intrupare, Invierea morţilor, Invierea parţială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naştere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul împotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat – obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfârşitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viaţa veşnică, Zi binecuvantata.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CULTUL MUSULMANLEGISLAŢIE ISLAMICAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLAŢIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E.Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE GENERALE (în limba română):1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislaţiei Islamice. (Scopul şi obiectul de studiu);2. Interpretarea cu argumente din Coran şi Sunna a notiunii ritualului, a felurilor şi a modurilor de practicare a acestora;3. Definirea notiunii de "persoana responsabilă" şi a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislaţiei Islamice;4. Însuşirea legilor Islamului şi metodologia de aplicare a acestora în viaţa socială.II. COMPETENTE GENERALE (în limba turca):1. Fikih ilminin terminolojisini, konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini, yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.III. CONTINUTURI10. SINIFKONU 1. FIKIH ILMIA. Fikihin tanimi, konusu ve amaciKONU 2. IBADETA. Ibadetin tanimi ve cesitleriB. Ibadetin yapilisi amaclariKONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERIA. Mukellefin gorevleriKONU 4. TEMIZLIKA. Hades ve necasetin mahiyetiB. AbdestC. Gusul (Boy Abdest)KONU 5. NAMAZA. Namaz vakitleriB. Namazin farzlariC. Namazin Vacib ve sunnetleriKONU 6. NAMAZLARIN KILINISIA. Bes vakit namaz ve kilinisiB. Vitir namazi ve kilinisiC. Cenaze namazi ve kilinisiC. Cuma namazi ve kilinisiD. Bayram namazi ve kilinisiE. Teravih namaziKONU 7. NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELERA. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri11. SINIFKONU 8. ORUCA. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalariB. Orucun farz olmasi ve cesitleriC. Orucun sartlari ve hukmuC. Oruc bozan ve bozmayan seylerKONU 9. ZEKATA. Zekatin tanimi, onem, hikmeti ve faydalariB. Zeketin tabi olan ve olmayan mallarC. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasiKONU 10. SADAKAA. Sadaka ve cesitleriB. Fitir sadakasiKONU 11. HACCA. Hacc ve faydalariB. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadetiC. Hacc cesitleriC. Haccin rukunleriD. Haccin sartlariE. UmreF. Hacc ve umreyle ilgili diger meselelerKONU 12. KURBAN VE AVA. Kurbanin mahiyeti ve onemiB. Kurbanin vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlarC. Nezir ve Ahika kurbaniC. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAME PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2007PROFIL: TEHNICDISCIPLINE TEHNOLOGICEproba scrisă "E"Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos:

┌──────┬───────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐│Profil│ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │├──────┼───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┬────────────────┤│ │ │ Tehnician mecanic pentru │ │ ││ │ │ întreţinere şi reparaţii │ │ ││ │ ├───────────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician prelucrari mecanice │ │ ││ │ ├───────────────────────────────┤ Organe de maşini şi │ ││ │ Mecanic │ Tehnician mecatronist │ mecanisme │ ││ │ ├───────────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician operator roboti │ │ ││ │ │ industriali │ │ ││ │ ├───────────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician în transporturi │ │ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │Electrotehnica │ Tehnician electrotehnist │ │ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician electronist │ │ Solicitări şi ││ │ ├───────────────────────────────┤ Masurari electrice │masurari tehnice││ │ │ Tehnician în automatizări │ şi electronice │ ││TEHNIC│Electronică şi ├───────────────────────────────┤ │ ││ │ automatizări │ Tehnician operator tehnici de │ │ ││ │ │ calcul │ │ ││ │ ├───────────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician în metrologie │ │ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │Telecomunicaţii│ Tehnician telecomunicaţii │ Masurari speciale │ ││ │ │ │ în telecomunicaţii │ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │ Textile │Tehnician în industria textila │Materii prime textile│ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │ Pielarie │ Tehnician în industria │Materii prime pentru │ ││ │ │ pielariei │industria de pielarie│ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │ │Tehnician în lucrări publice şi│Desen de construcţii │ ││ │Construcţii şi │ construcţii │ şi instalaţii │ ││ │lucrări publice├───────────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician desenator tehnic │ │ ││ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │Electromecanica│ Tehnician electromecanic │Masurari mecanice şi │ ││ │ │ │ electrice │ │└──────┴───────────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┘NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CUPRINSSOLICITĂRI ŞI MASURARI TEHNICEDESEN DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIMASURARI ELECTRICE ŞI ELECTRONICEMASURARI MECANICE ŞI ELECTRICEMASURARI SPECIALE ÎN TELECOMUNICAŢIIMATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIEMATERII PRIME TEXTILEORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISMESOLICITĂRI ŞI MASURARI TEHNICESOLICITĂRI ŞI MĂSURĂTORI TEHNICEI. Statutul disciplineiDisciplina Solicitări şi masurari tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea solicitărilor, cauzelor şi efectelor acestora, mijloacelor de măsurare.> Stabilirea şi descrierea etapelor unui proces de măsurare.> Utilizarea unui aparat în funcţie de proprietăţile sale metrologice şi de natura masurarii.> Aplicarea relaţiilor de transformare între marimile fizice în probleme tehnice şi efectuarea de transformări între unităţile de măsura ale marimilor fizice utilizate în tehnica> Elaborarea de schite/scheme specifice domeniului.> Aplicarea principiilor de funcţionare a unor aparate de măsura.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)SOLICITĂRI TEHNICE1. Forte, tensiuni şi deformatii: definiţii, clasificari, unităţi de măsura.2. Solicitări: definire, tipuri de solicitări.3. Solicitări mecanice:– întindere – compresiune – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la întindere şi compresiune; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.– forfecare – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la forfecare; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.– incovoiere – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la incovoiere; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.– rasucire – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la rasucire; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.4. Solicitări electrice şi electrodinamice, cauze şi efecte, exemplificări pe: prize, întrerupătoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, sigurante fuzibile.5. Solicitări termice:– cauzele apariţiei solicitărilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea caldurii);– transmiterea caldurii prin conductie, convectie, radiaţie – caracterizare;– efecte (dilatari – contractii, libere – impiedicate, deformari);– exemple.MASURARI TEHNICE6. Marimi fizice şi unităţi de măsura utilizate în tehnica.7. Sistemul Internaţional: marimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii şi submultiplii; transformări.8. Procesul de măsurare: definire, elemente.9. Metode de măsurare: definire, clasificare, caracterizare.10. Mijloace de măsurare: definire, clasificare.11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greşeli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute şi erorilor relative.12. Proprietăţi metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie.13. Mijloace de măsurare pentru:– lungimi: sublerul, micrometrul – definire; precizie de măsurare; clasificare; elemente componente; caracterizare; citirea dimensiunilor măsurate;– suprafeţe: planimetrul – definire; tipuri; caracterizare;– unghiuri: raportoare – definire; tipuri; caracterizare.14. Mijloace de măsurare pentru:– masa: elemente componente ale mijloacelor pentru măsurat masa; clasificarea instrumentelor de cantarit; tipuri de mijloace de cantarit mecanice,– densitate: metode de măsurare a densitatii; tipuri de mijloace de măsurare a densitatii.15. Mijloace de măsurare pentru turatie: tahometrul – definire; tipuri; caracterizare.16. Mijloace de măsurare pentru:– forte: dinamometrul – definire; tipuri; caracterizare;– presiuni: manometrul cu lichid şi manometrul cu elemente elastice – definire; caracterizare.17. Mijloace de măsurare pentru debit: metode de măsurare; aparate pentru măsurarea debitului de lichide – apometrul: definire, caracterizare, rol.18. Mijloace analogice de măsurare pentru intensitatea curentului electric: ampermetre de curent continuu şi alternativ; tipuri – simboluri; conectarea în circuit.19. Mijloace analogice de măsurare pentru tensiunea electrica: voltmetre de curent continuu şi alternativ, tipuri – simboluri; conectarea în circuit.20. Mijloace analogice de măsurare pentru rezistenta electrica: ohmmetre serie, paralele; conectare şi utilizare.21. Mijloace de măsurare pentru temperaturi: termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistenta: părţi componente, principiul de funcţionare, utilizare.22. Mijloace de măsurare pentru energia electrica: contorul de inductie monofazat – rol, părţi componente, montaj.DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIII. Statutul disciplineiDisciplina Desen de construcţii şi instalaţii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea construcţii şi lucrări publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Citirea şi reprezentarea planurilor de ansamblu şi a detaliilor de construcţii şi instalaţii:# Utilizarea elementelor de baza standardizate în desenul de construcţii.# Reprezentarea la scara şi cotarea unui plan de arhitectura.# Desenarea la scara data a detaliilor de fundaţii continue de mica adancime.# Reprezentarea unui plan de cofraj şi de armare a unui planseu de beton armat.# Întocmirea unui extras de armatura.# Citirea desenelor de specialitate.# Reprezentarea tipurilor de imbinari pe detalii de noduri metalice.# Realizarea detaliilor de finisaje, de tâmplărie.> Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:# Reprezentarea unui planseu din lemn.# Întocmirea secţiunilor transversale pentru drumuri şi cai ferate.# Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat şi în secţiune după un plan dat.# Întocmirea detaliilor de armare pentru un stalp şi o grinda cu extrase de armatura.# Proiectarea unei scări.> Corelarea planurilor şi a secţiunilor în desenul de construcţii şi instalaţii:# Întocmirea planului de trasare a fundaţiei unei clădiri simple, după un plan de arhitectura dat.# Reprezentarea secţiunilor verticale şi fatadelor conform unui plan de arhitectura dat.# Realizarea secţiunilor verticale (până la nivelul acoperişului) printr-o construcţie de zidărie.# Reprezentarea fatadelor unei clădiri conform planurilor de arhitectura (plan, secţiuni, detalii).# Trasarea instalaţiei electrice pe planul de arhitectura.# Corelarea planurilor de instalaţii între ele.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Elementele de baza ale desenului tehnic de construcţii:Cotarea în desenul de construcţii. Reprezentari convenţionale. Reprezentarea planului unei clădiri simple.2. Reprezentarea fundaţiilor:Notari convenţionale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundaţiilor (în secţiune şi în plan).3. Reprezentarea zidariilor:Detalii de alcătuire. Elemente constructive. Secţiune verticala prin clădire.4. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn:Reprezentarea elementelor de asamblare şi a imbinarilor. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn: pereţi, planşee. Reprezentarea planului de acoperis. Reprezentarea planului de ansamblu al sarpantei. Detalii de noduri.5. Reprezentarea detaliilor de învelitori şi a fatadelor:Detalii de învelitori, de streasina şi coama. Fatada principala şi laterala a clădirii.6. Reprezentarea elementelor de instalatie electrica:Reprezentari convenţionale. Trasarea instalaţiei electrice pe planul de arhitectura.7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de cai de comunicaţii:Reprezentarea lucrărilor de drumuri şi de cai ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de clădiri, cu reţeaua de drumuri.8. Reprezentarea structurilor de construcţii:Reprezentarea structurilor cu pereţi portanti. Reprezentarea structurilor cu stâlpi şi grinzi.9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat:Reprezentarea stalpilor şi grinzilor din beton armat. Planuri şi detalii de armare.10. Reprezentarea elementelor structurale din metal:Reprezentari convenţionale. Reprezentarea grinzilor şi stalpilor metalici.11. Reprezentarea structurilor din zidărie complexa:Detalii de zidărie şi de centuri. Planul de arhitectura. Secţiunea verticala şi fatada scara 1:50.12. Reprezentarea planseelor din beton armat:Plan cofraj şi plan armare planseu. Reprezentarea izolatiilor hidrofuge şi termice la terasa.13. Reprezentarea scarilor în plan şi în secţiune:Tipuri de scări. Elementele scarilor. Notari convenţionale.14. Reprezentarea detaliilor de finisaje:Detalii de pardoseli şi placaje.15. Reprezentarea tamplariei din lemn:Detalii de uşi şi ferestre.16. Reprezentarea planurilor de instalaţii:Plan alimentare cu apa rece şi apa calda. Centrala individuală de încălzire. Instalatia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalaţii de gaze (semne convenţionale, simboluri, notatii)MASURARI ELECTRICE ŞI ELECTRONICEI. Statutul disciplineiDisciplina Masurari electrice şi electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Electrotehnica şi Electrotehnica şi automatizări din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea şi selectarea unor aparate de măsurat în funcţie de mărimea masurata şi de principiul de funcţionare.> Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat.> Utilizarea aparatelor electrice şi electronice pentru efectuarea unor determinări. Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicării unor tehnici de măsurare> Interpretarea rezultatelor măsurătorilor şi compararea lor cu valorile specificate în documentaţia tehnica.> Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice şi electronice.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Metode de măsurare a marimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistenta, inductanta, capacitate):– puntea Wheatstone – principiul de funcţionare; schema electrica; utilizare; relaţii de calcul;– puntea Sauty – principiul de funcţionare; schema electrica; utilizare; relaţii de calcul;– puntea Maxwell – principiul de funcţionare; schema electrica; utilizare; relaţii de calcul;2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice)– principiul de funcţionare,– elemente constructive,– caracteristica statica de funcţionare (de conversie),– interval de măsurare,– sensibilitate,– prag de sensibilitate,– clasa de exactitate.3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor şi măsurarea parametrilor acestora (osciloscoape):– utilizări,– principiul de funcţionare,– elemente constructive,– masurari cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecventa, timp).4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezoluţie, clasa de exactitate:– Aparate numerice pentru măsurarea frecvenţei (frecventmetru numeric):# principiul de funcţionare,# părţi componente (construcţie),# scheme bloc.– Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale):# principii de funcţionare,# părţi componente (construcţie),# scheme bloc.5. Scheme electrice pentru măsurarea intensitatii, tensiunii, puterii în c.c. şi în c.a. monofazat.– Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre şi ampermetre.– Sunturi, rezistente adiţionale (definiţie, calcul).– Transformatoare de măsura de tensiune şi de curent (raport de transformare, montare în circuit).– Wattmetre (electrodinamice şi ferodinamice) – caracteristica de funcţionare, constanta aparatului, domeniu de măsurare.MASURARI MECANICE ŞI ELECTRICEI. Statutul disciplineiDisciplina Masurari mecanice şi electrice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Electromecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Utilizarea mijloacelor de măsurare şi verificare mecanică.> Identificarea şi selectarea aparatelor de măsurat în funcţie de mărimea masurata, de metoda de măsurare şi de principiul de funcţionare.> Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat.> Utilizarea aparatelor pentru efectuarea determinarilor specifice lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.> Utilizarea aparatelor auxiliare în cadrul metodelor de măsurare.> Extinderea domeniului de măsurare al aparatelor.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Mijloace de măsurare şi verificare pentru:– abateri de forma,– abateri de la planeitate,– abateri de la cilindricitate şi circularitate,– abateri de poziţie,– abateri de la paralelism,– abateri de la perpendicularitate,– defecte de material.2. Metode de măsurare a marimilor mecanice specifice lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor electromecanice:– măsurarea bataii radiale, frontale şi axiale– măsurarea şi controlul filetelor– măsurarea şi controlul rugozitatilor– măsurarea zgomotelor şi a vibratiilor– controlul coaxialitatii arborilor– măsurarea şi controlul rotilor dintate3. Aparate şi instrumente pentru măsurarea şi controlul marimilor mecanice: etaloane, calibre, sabloane, comparatoare, ortoteste, pasametre, rugozimetre, sonometre micrometre speciale – descriere.4. Aparate pentru măsurarea puterii electrice în c.a.: wattmetre, varmetre.5. Aparate pentru măsurarea elementelor de circuit: punti de c.a. şi c.c.6. Aparate pentru vizualizarea semnalelor şi pentru măsurarea parametrilor acestora: osciloscoape.7. Aparate numerice pentru măsurarea timpului şi frecvenţei: numaratoare universale, frecventmetre numerice.8. Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale) – principii de funcţionare, părţi componente (construcţie), scheme bloc.9. Aparate analogice:– caracteristica de conversie,– interval de măsurare,– sensibilitate,– prag de sensibilitate,– clasa de exactitate10. Aparate numerice:– intervale de măsurare,– rezoluţie,– clasa de exactitate.11. Scheme de conectare a aparatelor de măsurat.12. Reguli de manevrare a aparatelor de măsurat.13. Determinarea valorii marimilor măsurate prin metode indirecte.14. Erori de măsurare.15. Limitări în utilizarea aparatelor.16. Surse de alimentare17. Traductoare şi senzori pentru masurari.18. Metode de extindere a domeniului de măsurare pentru voltmetre şi ampermetre în c.c. şi c.a.– sunturi, rezistente adiţionale– transformatoare de măsura de tensiune şi de curent.MASURARI SPECIALE ÎN TELECOMUNICAŢIII. Statutul disciplineiDisciplina Masurari speciale în telecomunicaţii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Telecomunicaţii din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea şi localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicaţii.> Identificarea unor soluţii de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicaţii.> Determinarea calităţii parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicaţii.> Utilizarea documentaţiei tehnice care reglementează transmisiile în telecomunicaţii.> Măsurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor măsurători specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicaţii> Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic.> Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicaţii.> Evaluarea performantelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicaţii.> Evaluarea performantelor la transmisiile numerice şi cu impulsuri.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Măsurarea rezistoarelor:– metoda voltmetrului şi ampermetrului.– metode de punte.– megohmetre.2. Măsurarea bobinelor:– inductanta bobinelor.– coeficientul de calitate.3. Măsurarea condensatoarelor:– capacitatea condensatorului.– coeficientul de pierderi.4. Impedanta complexa:– modulul şi argumentul.5. Osciloscopul catodic:– caracteristici şi avantaje.– structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp.– regimuri de funcţionare: sincronizarea bazei de timp; funcţionarea declansata; funcţionarea libera.– circuite auxiliare: linii de întârziere; sonde de măsura etc.– utilizări: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie.6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicaţii:– criterii de clasificare.– parametrii primari.– parametrii secundari.7. Deranjamente la liniile fizice:– criterii de clasificare.– deranjamente de izolament.– deranjamente de întrerupere.– deranjamente de omogenitati.8. Prize de pământ:– clasificare, rol, realizare.– măsurarea rezistentei prizelor de pământ.9. Masurari în tehnica protecţiei contra electrocoroziunii:– depistarea electrocoroziunii.– metode de protecţie pasiva.– metode de protecţie activa.– ridicarea diagramei de potenţial.– valori uzuale, norme şi recomandări.10. Nivele de transmisie:– nivele relative.– nivele absolute.– unităţi de măsura.11. Generatoare de semnal:– clasificare, caracteristici.– generatoare de semnale sinusoidale.– scheme – bloc, funcţionare.– generatoare modulate şi speciale.– utilizare.12. Indicatoare de nivel:– indicatoare de banda larga.– indicatoare selective.– indicatoare combinate.13. Metode de măsurare a nivelurilor:– măsurarea în nivel.– măsurarea în terminal.– măsurarea zgomotelor electrice.– localizarea deranjamentelor în echipamente prin măsurarea nivelelor intermediare.– valori uzuale şi recomandări.14. Măsurarea caracteristicilor electrice ale diporţilor (cuadripolilor):– impedante specifice ale cuadripolului.– atenuarea proprie (pe imagini).– atenuarea de insertie.– câştigul (amplificarea) diporţilor activi.– adaptarea şi simetria.15. Măsurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic.16. Măsurarea distorsiunilor neliniare:– distorsiunea armonica,– ecarturi de armonici;– distorsiunea de intermodulatie; metoda zgomotului alb.– măsurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie.– atenuarile de diafonie; ecarturile de diafonie.17. Măsurarea frecventelor:– precizia necesară la măsurare;– frecventmetrul cu lamele;– frecventmetrul numeric;– compararea frecventelor cu osciloscopul catodic;– valori uzuale, norme şi recomandări.18. Măsurarea subansamblurilor specifice de telecomunicaţii:– subansambluri pasive.– subansambluri active.– subansambluri complexe.19. Măsurarea căilor de telecomunicaţii:– banda de frecvente efectiv transmisă de transmisie;– nivele şi impedante nominale;– caracteristica de amplitudine;– diafonia liniara;– zgomote;– sincronizarea frecventelor purtătoare;– valori uzuale, norme şi recomandări.20. Aparate numerice de măsura:– subansambluri functionale.– aparate numerice prin compensare.– aparate numerice cu trecere intermediara prin frecventa.– aparate cu integrare.– utilizări.21. Masurari la sistemele cu modulatie în cod a impulsurilor:– parametrii analogici.– rata erorilor.– diagrama ochiului.– zgomotul de cuantizare.– jitterul.22. Masurari în transmisiile de date:– transmisii sincrone şi asincronice.– transmisii plesiosincrone.– modem-uri de date.– aparatul telefax.– distorsiuni în transmisia de date.– valori uzuale, norme şi recomandări.MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIEI. Statutul disciplineiDisciplina Materii prime pentru industria de pielarie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Pielarie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat:> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea materiilor prime pentru confecţiile din piele şi inlocuitori şi a elementelor structurale ale pielii.> Identificarea sortimentelor de inlocuitori de piele.> Selectarea operaţiilor de transformare a pielii crude în piele finita în funcţie de destinaţie.> Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obţinerii unor produse specifice.> Determinarea proprietăţilor pieilor finite.> Utilizarea materialelor auxiliare în funcţie de tipul de produs.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor):1. Clasificarea materiilor prime:– Clasificarea pieilor finite după:# provenienţă;# modul de prelucrare şi finisare;# destinaţie;– Clasificarea inlocuitorilor de piele.2. Pielea cruda:– Structura histologica a pielii crude;– Topografia şi zonificarea pielii;3. Prelucrarea pieilor crude:– Conservarea şi depozitarea pieilor crude:# metode de conservare;# defecte provenite de la pieile crude;# defectele pieilor finite: clasificare, exemple.– Pregătirea pieilor pentru tabacire şi argasire:# definirea pielii gelatina; influenţa calităţii pielii gelatina asupra calităţii pielii finite.– Tabacirea pieilor:# tabacirea minerala: materiale utilizate, proprietăţile pielii tabacite mineral;# tabacirea vegetala: materiale utilizate, proprietăţile pielii tabacite vegetal.– Finisarea pieilor finite:# finisare faţa naturala: neteda sau presata;# finisare faţa corectată: neteda sau presata.4. Caracteristicile pieilor finite:– Caracteristici fizice:# aria pieilor: definiţie, unităţi de măsura;# grosimea pieilor: definiţie, unităţi de măsura, micrometru;# masa pieilor: definiţie, unităţi de măsura# densitatea pieilor: definiţie, unităţi de măsura;# caracteristici de transfer: absorbtia la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer şi vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termica a pieilor finite: definiţii.– Caracteristici mecanice:# comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unităţi de măsura, relaţie de calcul pentru alungirea relativă, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice;# alungirea relativă la sarcina de 1 dan/mmp;# alungirea relativă la craparea fetei;# alungirea relativă la rupere;# rezistenta la rupere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsura;# rezistenta la sfasiere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsura;# rezistenta la cusatura: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsura;# rezistenta la uzura prin frecare;# rezistenta la flexiune: definiţie;# rigiditatea şi flexibilitatea;# rezistenta vopsirii: definiţie.5. Sortimente de piei finite:– Piei pentru încălţăminte:# piei pentru fete de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;# piei pentru piese rigide ale incaltamintei: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;# piei pentru captuseli de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie.– Piei pentru marochinarie: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;– Piei pentru manusi: provenienţă, mod de prelucrare;– Piei pentru îmbrăcăminte: provenienţă, caracteristici;– Piei pentru articole tehnice şi harnasamente: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;6. Inlocuitori de piele:– Inlocuitori rigizi:# inlocuitori de tip cauciuc pentru talpa şi tocuri: sortimente, caracteristici, destinaţie;# produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinaţie;# inlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinaţie.– Inlocuitori flexibili:# inlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinaţie;# inlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinaţie.7. Materiale auxiliare.– Materiale textile:# ate folosite pentru confecţii din piele;# tesaturi pentru confecţii din piele;# tricoturi pentru confecţii din piele;# alte materiale textile.– Materiale metalice: destinaţie, tipuri de materiale metalice;– Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinaţie.– Materiale chimice.# adezivi: destinaţie, tipuri de adezivi;# agenţi de spalare: destinaţie, tipuri de agenţi de spalare# materiale pentru finisare şi impregnare: destinaţie, tipuri de materiale pentru finisare şi impregnare.MATERII PRIME TEXTILEI. Statutul disciplineiDisciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanică, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea fibrelor după structura şi proprietăţi.> Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăţi.> Caracterizarea firelor în funcţie de proprietăţi.> Stabilirea destinaţiei diferitelor tipuri de fire, tesaturi şi tricoturi.> Alegerea materialelor auxiliare în funcţie de proprietăţile specifice şi de cerinţele produsului.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)FIBRE TEXTILE:1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor.2. Proprietăţi generale ale fibrelor textile:– Proprietăţi fizice:# masa specifică;# culoarea;# luciul;# lungimea;# densitatea de lungime: definiţie, indici de fâneţe, relaţii de transformare, calcule;# higroscopicitatea: definiţie, tipuri de umiditati, masa comercială, calcule;# comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatura, la calcare şi la ardere;# alte proprietăţi fizice ale fibrelor: ondulatiile, nesifonabilitatea, încărcarea electrostatica, stabilitatea faţă de lumina şi microorganisme.– Proprietăţi mecanice:# rezistenta la rupere: forta de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule;# alungirea la rupere: alungirea absolută şi relativă, gradul de elasticitate;# comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling.– Proprietăţi chimice:# comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice şi sintetice;# comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice şi sintetice;# comportarea la substanţe oxidante a fibrelor naturale şi sintetice.3. Fibre naturale vegetale (bumbac, în, canepa): obţinere, proprietăţi, intrebuintari.– Fibra de bumbac: obţinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari;– Fibrele liberiene (inul şi canepa): obţinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari.4. Fibre naturale animale (lana, paruri, mătase): obţinere, proprietăţi, intrebuintari.– Fibra de lana: obţinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari;– Fibra de mătase naturala: obţinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari.5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice şi fibre din polimeri sintetici): obţinere, proprietăţi intrebuintari.– Notiuni generale de obţinere a fibrelor chimice;– Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari;– Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari.FIRE TEXTILE:6. Definirea şi clasificarea firelor(după natura fibrelor componente şi după torsiune).7. Proprietăţile firelor:– Densitatea de lungime, calcule;– Torsiunea;– Rezistenta şi alungirea la rupere.TESATURI ŞI TRICOTURI8. Definitia şi clasificarea tesaturilor (după natura firelor, destinaţie, procese de finisare).9. Definitia şi clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinaţie, structura, forma în care sunt produse de masina).10. Proprietăţile tesaturilor şi tricoturilor:– Stabilitatea dimensionala;– Rezistenta;– Comportare la frecare;– Permeabilitate la aer şi căldură.MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILA11. Materiale textile: captuseli, intarituri, furnituri, ata de cusut, accesorii.– Captuseli: proprietăţi, roluri în cadrul produsului, tipuri de captuseli;– Intarituri: proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de intarituri;– Furnituri (ata de cusut, banda pentru confecţii, vatelina): proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri.12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului.ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISMEI. Statutul disciplineiDisciplina Organe de maşini şi mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea mecanică din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice.> Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice.> Identificarea tipurilor de organe de maşini> Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice> Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta> Descrierea tipurilor de organe de maşini> Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice> Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanică> Alegerea organelor de maşini adecvate diferitelor sisteme tehnice> Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masina la diferite solicitări> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Elemente de statica:– Legăturile solidului rigid. Reazeme şi reactiuni. Calculul reactiunilor.– Caracteristici geometrice ale secţiunilor plane (arie, moment static, moment de inertie, modul de rezistenta).2. Calcule de rezistenta– Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificări (cu acelaşi tip de tensiune şi cu tensiuni de tip diferit).– Principiile calculului de rezistenta (coeficienţi de siguranţă; rezistenta admisibilă; concentratori de tensiune).– Calculul de verificare, dimensionare, sarcina capabilă şi deformatii pentru (întindere – compresiune; forfecare; incovoiere; torsiune).3. Organe de maşini şi mecanisme:– Structura sistemelor tehnice:# definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, masina, mecanism, organ de masina;# clasificarea şi rolul organelor de maşini;# condiţii impuse organelor de maşini;# standardizarea şi interschimbabilitatea organelor de maşini.– Asamblari şi organe de asamblare:# tipuri, prezentare generală;# asamblari nedemontabile (nituite, sudate, lipite);# asamblari demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate);# asamblari elastice.– Organele miscarii de rotaţie:# categorii de organe ale miscarii de rotaţie;# osii şi arbori; fusuri şi pivoti: rol funcţional, tipuri, materiale, elemente constructive, calcule de rezistenta;# lagare: rol funcţional, tipuri, condiţii impuse, specific, construcţie, materiale pentru: lagare de alunecare; rulmenti: tipuri, simbolizare şi alegere.# cuplaje: clasificare, rol funcţional, condiţii impuse; construcţie, materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanse, cu bolturi); cuplaje intermitente (ambreiaj cu discuri de frictiune).– Mecanisme şi organe pentru transmiterea miscarii de rotaţie:# rol, tipuri, condiţii impuse;# principiul de funcţionare, construcţie, avantaje, dezavantaje, materiale, calculul turatiei şi raportul de transmitere pentru:– transmisii prin cablu;– transmisii prin lant;– transmisii prin roti de frictiune;– transmisii prin roti dintate.# mecanisme variatoare de turatie (cu curea, cu roti baladoare); principiu de funcţionare, construcţie.4. Mecanisme pentru transformarea miscarii:– Mecanisme de transformare a miscarii de rotaţie în miscarea rectilinie continua: surub-piulita, pinion-cremaliera;– Mecanisme de transformare a miscarii de rotaţie în miscarea rectilinie alternativa: biela-manivela, mecanism cu culisa;– Mecanism de transformare a miscarii de rotaţie continua în mişcare de rotaţie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAME PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2007PROFIL: SERVICIIDISCIPLINE TEHNOLOGICEproba scrisă "E"Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos:

┌────────┬───────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐│ Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │├────────┼───────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬──────────────┤│ │ Economic │ Tehnician în activităţi │ │ ││ │ │ financiare şi comerciale │ │ ││ ├───────────────────┼──────────────────────────────┤ Contabilitate │ ││ │ Administrativ │ Tehnician în administraţia │ │ ││ │ │ publică │ │ ││SERVICII├───────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────┤ Economia ││ │ │ Tehnician în turism │ │întreprinderii││ │ Turism şi ├──────────────────────────────┤ Marketing │ ││ │alimentaţie publică│ Tehnician în alimentaţia │ │ ││ │ │ publică │ │ ││ ├───────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────┤ ││ │ Posta │ Tehnician în activităţi │Exploatare poştală│ ││ │ │ de posta │ │ │└────────┴───────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────┴──────────────┘NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CUPRINSECONOMIA ÎNTREPRINDERIICONTABILITATEEXPLOATARE POŞTALĂMARKETINGECONOMIA ÎNTREPRINDERIII. Statutul disciplineiDisciplina Economia întreprinderii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea şi descrierea trasaturilor caracteristice ale întreprinderii în raport cu evoluţia economiei.# Clasificarea întreprinderilor şi descrierea trasaturilor caracteristice ale acestora.# Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi.# Încadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale.> Identificarea şi interpretarea relaţiilor economice de baza dintre întreprindere şi mediul economic extern.# Identificarea elementelor mediului extern al întreprinderii.# Descrierea şi compararea acţiunii diferiţilor factori externi asupra activităţii întreprinderii.# Determinarea unor implicaţii ale relaţiilor cu partenerii externi asupra activităţii întreprinderii.> Explicarea modului de organizare şi funcţionare a întreprinderii.# Identificarea sistemelor de organizare procesuala a întreprinderii şi analiza efectelor acestora.# Descrierea funcţiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare a întreprinderilor.# Identificarea sistemelor de organizare structurală şi descrierea structurii organizatorice a unei întreprinderi.# Descrierea elementelor de baza ale unei organigrame şi întocmirea organigramei unei întreprinderi mici/mijlocii.# Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor.> Luarea unor decizii cu privire la organizarea şi conducerea resurselor umane dintr-o întreprindere.# Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane şi alegerea soluţiilor optime de încadrare.# Diferentierea atribuţiilor diferitelor categorii de personal conform fisei postului.# Identificarea şi selectarea unor forme şi modalităţi eficiente de motivare a (cointeresare) a personalului dintr-o întreprindere mica/mijlocie.> Analiza proceselor economice ale întreprinderii şi elaborarea unor soluţii de optimizare.# Identificarea şi analiza unor procese economice specifice întreprinderilor.# Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi.# Cunoaşterea importantei activităţii de optimizarea şi selectarea tehnicilor specifice.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Întreprinderea:– Conceptul de întreprindere: definiţie– Trăsăturile caracteristice ale întreprinderii:# întreprinderea – unitate tehnico-productiva (caracteristici);# întreprinderea – unitate organizatoric-administrativă (caracteristici);# întreprinderea – unitate economico-socială (caracteristici);– Clasificarea întreprinderilor în funcţie de următoarele criterii:# forma de proprietate asupra capitalului social şi al patrimoniului;# apartenenţa la una din ramurile industriale de activitate;# gradul de mărime;# gradul de specializare;# tipul de producţie,– Tipul de producţie: definirea, clasificarea şi compararea tipurilor de producţie.2. Mediul extern al întreprinderii:– Definirea conceptului de mediu extern al întreprinderii.– Factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii:# modalităţi de influenţa;# enumerarea şi descrierea factorilor externi (economici, tehnici şi tehnologici, de management, politici, socio-culturali, juridici, demografici, mediul natural şi înconjurător);# compararea acţiunii diferiţilor factori externi asupra activităţii întreprinderii;– Relaţiile externe ale întreprinderii cu:# furnizorii – definire, caracterizare.# clienţii – definire, caracterizare.# instituţiile bancare – definire, caracterizare.# societăţile de asigurări – definire, caracterizare.# camerele de comerţ şi industrie – definire, caracterizare.# instituţiile statului – definire, caracterizare.# întreprinderile concurente – definire, caracterizare.# mass-media – definire, caracterizare.3. Organizarea procesuala a întreprinderii:– Definirea conceptului de "organizare procesuala".– Obiectivele întreprinderii:# definirea conceptului de obiectiv,# tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale);– Efectele organizării procesuale a întreprinderii; conceptele de funcţiune, activitate, atribuţie, sarcina: definire, caracterizare;– Funcţiunile sistemului de organizare procesuala:# funcţiunea de cercetare-dezvoltare – activităţi, sarcini, atribuţii.# funcţiunea de producţie – activităţi, sarcini, atribuţii.# funcţiunea comercială – activităţi, sarcini, atribuţii.# funcţiunea de marketing – activităţi, sarcini, atribuţii.# funcţiunea financiar-contabila – activităţi, sarcini, atribuţii.# funcţiunea de personal – activităţi, sarcini, atribuţii.4. Organizarea structurală a întreprinderii:– Definirea conceptului de "structura organizatorică".– Elementele de baza ale structurii organizatorice.# Structura funcţională (de management) şi compartimentele sale:– postul – concept, trasaturi;– funcţia – concept, tipuri;– compartimentul de muncă – tipuri;– nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhica;– ponderea ierarhica: concept, mărimea ponderii ierarhice.– relaţiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relaţii.# Structura operationala de producţie şi conceptie şi compartimentele sale:– definirea conceptului;– compartimentele structurii operationale;– definirea conceptelor de: secţia de producţie, secţia de baza, secţia auxiliara, secţia de servire, atelier, loc de muncă.– Tendinte actuale în organizarea structurală a întreprinderilor.5. Resursele umane ale întreprinderii:– Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi.– Drepturi şi obligaţii ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajaţilor şi obligaţiile acestora.– Selecţia personalului: enumerarea şi descrierea etapelor recrutarii personalului.– Promovarea personalului:# concept;# criterii de promovare;# modalităţi de promovare;# formarea personalului;# principii de evaluare a personalului.# cointeresarea personalului: concept.6. Procese economice:– Aprovizionarea şi pregătirea mărfurilor:# concept,# funcţii;# conceptul de flux tehnologic;# forme de organizare.– Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităţilor de depozitare.– Producţia de mărfuri şi servicii: definirea conceptelor de "producţie de mărfuri" şi "producţie de servicii".– Comercializarea:# operaţiile de pregătire a mărfurilor în vederea vânzării, operaţii comune, operaţii specifice;# vânzarea mărfurilor cu ridicată; angrosistul, definiţie, caracterizare;# vânzarea mărfurilor cu amănuntul; detailistul, definiţie, caracterizare, tipologie;# magazinul – concept, forme de vânzare cu amănuntul, forme de vânzare a mărfurilor cu ridicată.7. Optimizarea proceselor economice:– Eficienta economică: definire, efecte, modalităţi de determinare a eficientei economice (raportarea efectelor obţinute la eforturile depuse pentru obţinerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate).– Rentabilitatea întreprinderii: modalităţi de calcul, rata rentabilitatii.CONTABILITATEI. Statutul disciplineiDisciplina Contabilitate are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: economic şi administrativ din cadrul profilului Servicii.Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul întreprinderii şi instituţiei publice:# Efectuarea inventarierii unei gestiuni.# Stabilirea rezultatelor inventarierii.# Soluţionarea eventualelor diferenţe constând în plusuri sau minusuri.> Evaluarea performantei întreprinderii şi instituţiei publice pe baza informaţiilor contabile:# Identificarea funcţiilor bilanţului.# Prezentarea structurii bilanţului şi a anexelor la bilanţ.# Stabilirea indicatorilor economico-financiari şi interpretarea acestora.> Utilizarea elementelor planului de conturi:# Folosirea corelatiilor planului de conturi.# Identificarea claselor de conturi în planul de conturi.# Identificarea funcţiei contabile a conturilor.> Elaborarea documentelor de sinteza şi interpretarea datelor furnizate de acestea:# Întocmirea balanţei de verificare.# Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balanţei conturilor.# Identificarea tipurilor de balante de verificare.> Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabila din patrimoniul întreprinderii şi instituţiei publice.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Înregistrări contabile privind operaţiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăţi comerciale:– Operaţii privind capitalurile proprii – capitalul social şi rezervele; aplicaţii.– Operaţii privind activele imobilizate: imobilizari necorporale şi corporale; aplicaţii.– Operaţii privind stocurile şi producţia în curs de execuţie – contabilitatea stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent; aplicaţii.– Operaţii privind datoriile şi creanţele: comerciale, salariale, sociale şi fiscale ale agentului economic; aplicaţii.– Operaţii privind trezoreria – de încasări şi plati prin conturi la bănci şi casierie; aplicaţii.2. Balantele de verificare a înregistrărilor în conturi:– Notiune, importanţa, forma.– Tehnica întocmirii balanţei de verificare.3. Inventarierea patrimoniului:– Inventarierea – procedeu al contabilităţii– Etapele desfăşurării inventarierii– Stabilirea rezultatelor inventarierii4. Bilanţul contabil:– Importanţa, rolul şi funcţiile bilanţului contabil– Structura bilanţului contabil şi a anexelorEXPLOATARE POŞTALĂI. Statutul disciplineiDisciplina Exploatare poştală are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Posta din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poştale interne, a caracteristicilor şi a simbolurilor acestora# Remiterea la destinaţie încredinţarea sumelor de bani, de persoane fizice şi juridice, oficiilor poştale pentru remiterea lor la destinaţie.# Achitarea mandatelor poştale, telegrafice şi on-line.> Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poştale interne.# Verificarea formularelor specifice unei activităţi poştale şi întocmirea actelor de nereguli.> Efectuarea unor operaţiuni specifice activităţii de exploatare poştală.# Efectuarea operaţiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondenta".# Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenta simpla şi înregistrată.# Efectuarea operaţiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii".# Înmânarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului.# Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile poştale.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Obiecte de corespondenta – procesul de exploatare:– Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta:# definiţii,# dimensiuni,# limite de greutate,# condiţionare.– Redactarea adresei la obiectele de corespondenta:# reguli generale,# excepţii.– Indicaţiile speciale şi specifice aplicate la această categorie:# A.R.,# P.C.,# Expres,# Post-restant,# Casuta Poştală,# Recomandat,# confirmările ulterioare.– Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla şi recomandată:# prezentarea bucata cu bucata;# prezentarea în serii.– Încheierea operaţiunilor de prezentare; închiderea expeditiei; efectuarea schimbului de expediţie;– Primirea expeditiei şi prelucrarea în vederea distribuirii.– Distribuirea:# distribuirea corespondentei simple;# distribuirea corespondentei înregistrate;# distribuirea actelor de procedura;# trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la păstrare.2. Mandate poştale şi on-line – procesul de exploatare:– Mandate poştale şi on-line:# definiţie;# completarea formularelor.– Redactarea adresei la mandate, excepţii de la adrese.– Indicaţii generale folosite la mandatele poştale şi indicaţii specifice folosite la mandatele on-line.– Prezentarea mandatelor poştale şi on-line – operaţiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucata cu bucata; prezentarea în serii; modalităţi de plată la mandate.;– Prelucrarea la sosire a mandatelor – verificarea în vederea achitării.– Achitarea mandatelor:# formalităţi la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31;# mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, înapoiate, reexpediate, trimise la păstrare;– Înaintarea conturilor de mandate şi verificările efectuate la controlul ulterior.3. Obiecte de mesagerie – procesul de exploatare:– Trimiteri ce fac parte din această categorie: definiţii, dimensiuni, limite de greutate, condiţionare.– Condiţii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie:# adresarea;# indicaţii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea.– Prezentarea obiectelor de mesagerie – operaţiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarata (prezentarea bucata cu bucata, prezentarea în serii.– Prelucrarea în vederea expedierii şi efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu – operaţiuni de primire, verificare şi cartare pe locuri de muncă.– Înmânarea obiectelor de mesagerie:# înmânarea coletelor cu şi fără valoare declarata;# înmânarea scrisorilor cu valoare;# predarea sacilor cu corespondenta, gropurilor, casetelor colectoare şi C.F.R;# mesagerii ce nu pot fi înmânate.MARKETINGI. Statutul disciplineiDisciplina Marketing are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: turism şi alimentaţie publică din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Dezvoltarea capacităţii de investigare a fenomenelor economice de piaţa:# Identificarea factorilor care influenţează cercetarea pieţei şi a concurentei de piaţa.# Analiza cerinţelor unei segmentari eficiente a pieţei.# Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri.# Determinarea cauzelor şi efectelor principalelor modificări ale mediului de afaceri ale firmei.> Cunoaşterea tipurilor de strategii de marketing şi dezvoltarea acestora la nivelul întreprinderii:# Identificarea diferitelor modalităţi de organizarea a compartimentului de marketing.# Descrierea criteriilor de apreciere a activităţii specialistului în marketing turistic.# Analiza raportului dintre cererea şi oferta de servicii turistice şi identificarea factorilor care le influenţează.> Utilizarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor de marketing ca instrument al managementului întreprinderii:# Aprecierea atitudinii turistilor prin diferite metode de scalare.# Elaborarea şi efectuarea de sondaje şi chestionare tipice domeniului serviciilor turistice.# Interpretarea rezultatelor statistice şi luarea de decizii pentru îmbunătăţirea ofertei turistice.# Elaborarea şi aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul şi formarea preţurilor, distribuţia şi promovarea produselor turistice).> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Piaţa activităţii de turism:– Definitia pieţei turistice.– Cererea turistica:# particularităţile cererii turistice;# determinantii cererii turistice;# elasticitatea cererii turistice;# sezonalitatea cererii turistice;– Oferta turistica:# particularităţile ofertei turistice;# determinanţi ai ofertei turistice.– Estimarea potenţialului pieţei:# definitia şi scopul cercetării pieţei;# criteriile segmentarii pieţei; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasa socială, stil de viaţa), comportamentale.# condiţiile unei segmentari eficiente.2. Instrumente ale cercetării de piaţa:– Măsurarea şi scalarea.– Tipuri de scale.– Metode de scalare:# diferentiala semantica,# scala lui Likert,# modelul Fishbein-Rosenberg.3. Organizarea activităţii de marketing în turism:– Organizarea compartimentului de marketing al întreprinderii turistice după diferite criterii.– Profesiograma specialistului de marketing.4. Mixul de marketing turistic:– Politica de produs în turism:# definirea produsului turistic;# elementele produsului turistic;# clasificarea produselor turistice;# ciclul de viaţa al produselor turistice;# strategii privind produsele turistice.– Politica de preţuri în turism:# forme de prezentare a preţurilor în turism;# particularităţile preţurilor şi tarifelor în turism;# strategii şi politici de preţuri în turism;# diferentieri de preţuri în turism.– Politica de distribuţie:# canalele de distribuţie: caracteristici, tipologie;# organizarea canalelor de distribuţie;# distribuţia fizica şi managementul logisticii.– Politica de promovare:# definirea şi obiectivele publicităţii;# structura publicităţii;# alegerea mediului publicitar;# promovarea vânzărilor: tipuri şi modalităţi de promovare.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAME PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2007PROFIL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUIDISCIPLINE TEHNOLOGICEproba scrisă "E"Pentru profilul RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos:

┌───────────┬────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ Profil │Specializare│ Finalitate │ Disciplina de specialitate │├───────────┼────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┬───────────┤│ │ Chimie │ Tehnician în chimie industriala │ Procese şi utilaje │ ││ │industriala │ │ │ ││ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ ││ │ Protecţia │ Tehnician în protecţia mediului │ Analiza factorilor │ ││ │ mediului │ │ de mediu │ ││ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ ││ │ Industria │ │ Operaţii unitare şi │ ││ │ alimentara │Tehnician în industria alimentara│ utilaje în industria │ ││ │ │ │ alimentara │ ││ RESURSE ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤Ecologie şi││NATURALE ŞI│ Agricol │ Tehnician în agricultura │ │ protecţia ││ PROTECŢIA ├────────────┼─────────────────────────────────┤ Agropedologie │ mediului ││ MEDIULUI │ Agromontan │ Tehnician agromontan │ │ ││ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ ││ │ Veterinar │ Tehnician veterinar │Anatomia şi fiziologia│ ││ │ │ │ animalelor domestice │ ││ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ ││ │ Silvic │ Tehnician în silvicultura │ Silvicultura │ ││ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ ││ │Prelucrarea │Tehnician în prelucrarea lemnului│ Tehnologia mobilei │ ││ │ lemnului │ │ │ ││ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ ││ │Materiale de│ Tehnician în industria │ Chimia silicatilor │ ││ │construcţii │ materialelor de construcţii │ │ │└───────────┴────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────┘NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CUPRINSECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUIAGROPEDOLOGIEANALIZA FACTORILOR DE MEDIUANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICECHIMIA SILICATILOROPERAŢII UNITARE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARAPROCESE ŞI UTILAJESILVICULTURATEHNOLOGIA MOBILEIECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUIECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUII. Statutul disciplineiDisciplina Ecologie şi protecţia mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Recunoaşterea şi definirea unor concepte specifice ecologiei şi protecţiei mediului.# Identificarea şi descrierea principalelor componente ale mediului natural.# Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcţionare.> Recunoaşterea diferitelor tipuri de ecosisteme şi descrierea relaţiilor intra şi interspecifice ale acestora.# Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.# Interpretarea relaţiilor biotop-biocenoza în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.# Identificarea şi caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.> Identificarea şi corelarea agenţilor/factorilor care influenţează echilibrul ecologic.# Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător şi indicarea modului de dispersie a poluantilor.# Stabilirea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător.> Interpretarea efectelor factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic.# Identificarea şi măsurarea acţiunii factorilor poluanti asupra componentelor mediului.> Elaborarea unor măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluarii.# Stabilirea unor măsuri de protecţie a resurselor naturale în funcţie de natura factorilor poluanti.# Propunerea unor modalităţi de eliminare/diminuare a efectelor poluarii asupra mediului înconjurător.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Caracteristicile sistemelor biologice:– Evoluţia;– Integralitatea;– Echilibrul dinamic;– Autoreglarea.2. Ecosistemul:– Biotop. Structuri şi caracteristici– Biocenoza. Structuri şi caracteristici– Relaţii intra şi interspecifice în cadrul biocenozei– Structura şi caracteristicile ecosistemului3. Tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale:– Ecosisteme terestre (păduri, pajişti)– Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare).4. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluantilor.– Apa în natura: importanţa; circuit; clasificare; forme de existenta a apei.– Poluantii apei. Criterii de clasificare.– Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compozitia surselor de poluare.– Influenţa poluantilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe anorganice; substanţe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.5. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluantilor.– Aerul. Generalitati.– Poluantii aerului.– Surse de poluare a aerului.– Influenţa poluantilor aerului asupra mediului.6. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluantilor.– Solul. Importanţa.– Poluantii solului.– Surse de poluare a solului.– Influenţa poluantilor solului asupra mediului.7. Efecte majore ale poluarii mediului:– Efectul de sera– Ploi acide– Deprecierea stratului de ozon8. Epurarea apelor.9. Folosirea raţională a ingrasamintelor şi pesticidelor în agricultura şi silvicultura.10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.AGROPEDOLOGIEI. Statutul disciplineiDisciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Agricol şi Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea nivelurilor factorilor de mediu şi corelarea lor cu cerinţele plantelor de camp.> Identificarea şi descrierea proprietăţilor solului.> Identificarea factorilor care diminuează producţia plantelor cultivate şi aplicarea măsurilor de reducere a influentei acestora.> Recunoaşterea componentelor profilului de sol şi descrierea proceselor de formare a acestuia.> Explicarea rolului componentelor organice şi minerale ale solului în viaţa plantelor.> Explicarea însuşirilor principalelor tipuri de soluri.> Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreţinerea unei culturi.> Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în funcţie de destinaţia produsului.> Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în funcţie de fertilitatea naturala a solului şi de sortimentul de îngrăşăminte existente.> Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de camp.> Proiectarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor prin însămânţare sau plantare.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Factori de mediu şi niveluri optime ale acestora.2. Mijloace şi măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieţii plantelor.3. Sursele de provenienţă ale părţii minerale şi ale celei organice ale solului4. Influenţa componentelor minerale şi organice asupra fertilitatii solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare şi humificare.5. Proprietăţi fizico-chimice şi mecanice ale solului: textura, structura.6. Proprietăţile hidrofizice, de aeratie şi termice ale solului: formele de apa din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilara a apei.7. Proprietăţile chimice ale solului: soluţia solului, reactia solului.8. Procese de diferentiere pe adancime a compoziţiei solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).10. Însuşirile solului şi profilului de sol: cernoziom; brun-roscat.11. Îngrăşăminte minerale şi organice folosite pentru creşterea fertilitatii solului.12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de camp.14. Semanatul şi plantatul – procedee de înfiinţare a unei culturi.15. Samanta – însuşirile de calitate ale semintei, pregătirea semintei pentru semanat.16. Materialul de plantat – însuşiri de calitate şi pregătirea lui pentru plantare.17. Metode de înfiinţare a unei culturi de camp.18. Parametrii pentru înfiinţarea unei culturi: distanţe de semanat, epoca de semanat, adâncimea de semanat pentru culturile de camp şi culturile legumicole.19. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afanarea solului (cu grapa cu colti, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul – în vii, cu sapa rotativa)20. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea.21. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apa, verificarea viabilitatii plantelor anuale sau a viabilitatii mugurilor plantelor multianuale, tavalugirea după semanat, musuroitul, completarea golurilor, raritul, susţinerea plantelor în poziţie verticala, copilitul, carnitul, tăieri de formare şi tăieri de rodire.22. Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de imburuienare, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a buruienilor.23. Boli şi daunatori ai plantelor cultivate: pagube produse de daunatori şi agenţi patogeni, principalele grupe de boli şi daunatori ai plantelor cultivate, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi agenţilor patogeni.24. Insuficienta apei din sol – irigarea.25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologica pentru produse destinate infiintarilor culturilor.26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnica pentru produsele destinate consumului.ANALIZA FACTORILOR DE MEDIUI. Statutul disciplineiDisciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Protecţia mediului din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea şi utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.> Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize.> Alegerea sticlariei şi a reactivilor în vederea analizelor de apa.> Aplicarea şi respectarea normelor de P.M. şi P.S.I. în efectuarea de analize.> Efectuarea analizelor de apa, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare.> Corelarea şi interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calităţii factorilor de mediu.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Norme de protecţia muncii şi de paza şi stingere a incendiilor.2. Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiţii de conservare.3. Analize de ape (principiul determinării; ecuatiile reactiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; calcule):– Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apelor.– Determinarea suspensiilor totale din ape.– Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru.– Determinarea alcalinitatii şi aciditatii apelor.– Determinarea regimului de oxigen (R.O.) al apelor:# Determinarea oxigenului dizolvat în apa;# Determinarea consumului biochimic de oxigen [CBO(5)];# Determinarea substanţelor oxidabile din apa (CCOMn).– Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:# Determinarea reziduului fix;# Determinarea Ca şi Mg din apa prin metoda complexonometrica;# Determinarea duritatii prin metoda complexonometrica;# Determinarea clorurilor din apa;# Determinarea carbonatilor şi bicarbonatilor din apa.– Determinarea indicatorilor regimului toxic (R.T.) al apei:# Determinarea spectrofotometrica a amoniacului din apa;– Analiza biologica a apelor naturale:# Aparate şi instrumente– Analiza bacteriologica a apelor:# Aparate şi instrumente# Determinarea bacteriilor mezofile# Determinarea coliformilor totali4. Analize de aer (principiul determinării; ecuatiile reactiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):– Determinarea pulberilor totale din aer:# Pulberi sedimentabile;# Pulberi în suspensie.5. Analize de sol (principiul determinării; ecuatiile reactiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):– Pregătirea solului pentru analiza.– Determinarea umiditatii solului.– Determinarea pH-ului solului.– Determinarea aciditatii şi alcalinitatii solului.– Determinarea sarurilor solubile din soluri (în extrasul apos):# Dozarea anionilor: CO(3)^2-, HCO(3)-, Cl# Dozarea cationilor: Ca^2+, Mg^2+ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICEI. Statutul disciplineiDisciplina Anatomia şi fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea componentelor celulei animale şi clasificarea tesuturilor.> Recunoaşterea oaselor şi a articulatiilor în seria animala şi explicarea funcţiei acestora.> Explicarea functionalitatii aparatelor din organismul animal.> Efectuarea unor secţiuni de calitate pentru evidentierea corecta a principalelor grupe de muschi.> Analiza preparatelor histologice în vederea diferentierii tipurilor de tesuturi.> Diferentierea şi delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal.> Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor):1. Notiuni de histologie:– Celula: definiţie; morfologie (componente fundamentale; forme şi dimensiuni) şi fiziologie;– Tesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin – limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie).2. Osteologia şi artrologia:– Morfologia oaselor;– Componentele scheletului;– Articulatiile: clasificare, funcţii.3. Miologia:– Morfologia, fiziologia muschilor.– Clasificarea muschilor (după forma; poziţie, miscari).4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe:– Enumerare, morfologie, particularităţi pe specii;– Digestia: etape şi particularităţi;– Glandele anexe: ficatul şi pancreasul (structura şi funcţii);– Aparatul digestiv la păsări (segmente, particularităţi).5. Aparatul respirator: componente.– Segmente (enumerare);– Pulmonul (morfologie);– Aparatul respirator la păsări (particularităţi);– Respiratia: mecanică respiratorie, schimbul de gaze.6. Aparatul circulator: componente.– Cordul: morfologie;– Vasele sanguine (clasificare, structura);– Circulaţia sanguina.7. Aparatul urinar: componente.– Segmente (enumerare);– Rinichiul (morfologie);– Fiziologia aparatului urinar.8. Aparatul genital mascul şi femela: componente, glanda mamara.– Segmente: morfologie şi particularităţi;– Reproducerea;– Glanda mamara (morfologie; fiziologie);– Aparatul genital la pasare (segmente, descriere, rol).CHIMIA SILICATILORI. Statutul disciplineiDisciplina Chimia silicatilor are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Materiale de construcţii din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Operarea cu termenii tehnici specifici chimiei silicatilor.> Identificarea elementelor de structura a silicatilor tehnici.> Explicarea transformărilor fizico-chimice ale silicatilor.> Definirea şi caracterizarea componentilor oxidici şi a influentei lor asupra sistemelor în care se regăsesc.> Utilizarea caracteristicilor fizico-chimice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor la procesele chimice ale silicatilor.> Descrierea caracteristicilor materiilor prime şi materialelor din domeniul silicatilor tehnici.> Explicarea proceselor fizico-chimice care au loc la formarea compusilor silicatici.> Descrierea proceselor de solidificare şi topire în sistemele de silicati.> Descrierea modului în care decurg transformările polimorfe în sistemul de silicati.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor):1. Structura silicatilor:– Structura cristalina a silicatilor:# tipurile de structura cristalina# transformările polimorfe# deshidratarea şi hidratarea silicatilor# izotipia; izomorfismul– Structura vitroasa a silicatilor:# starea fizica a silicatilor vitrosi# proprietăţile structurilor vitroase– Structura coloidala a silicatilor:# soluţii coloidale ale silicatilor# transformările structurilor coloidale2. Termochimia silicatilor:– Căldură specifică– Căldură de formare– Căldură de reactie– Căldură de topire şi căldură de cristalizare– Căldură de transformare polimorfa3. Echilibre termice. Legea echilibrului de faze:– Tipuri de sisteme:# unare# binare (cu eutectic, cu compuşi chimici congruenti şi incongruenti, cu componenţi polimorfi)# ternare elementare– Reactii în faza solida4. Chimia aplicată a silicatilor:– Componentii oxidici principali ai silicatilor:# silicea# alumina# calcea# magnezita# oxidul feric5. Chimia silicatilor tehnici:– Chimia cimentului– Chimia ceramicii– Chimia sticlelor tehnice.OPERAŢII UNITARE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARAI. Statutul disciplineiDisciplina Operaţii unitare şi utilaje în industria alimentara are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea industrie alimentara din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Identificarea factorilor care influenţează desfăşurarea operaţiilor unitare din industria alimentara.> Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentara.> Explicarea proceselor mecanice şi fizico-chimice, de transformare a materiilor prime şi semifabricatelor în produse finite.> Explicarea funcţionarii utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetala, animala şi minerala.> Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentara> Sesizarea apariţiei defectiunilor la utilaje şi stabilirea momentului intervenţiei tehnice.> Aplicarea măsurilor de protecţia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentara.> Aprecierea avantajelor şi dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentara şi alegerea celor mai eficiente.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)OPERAŢII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICAŢIE: definiţii. BILANŢUL DE MATERIALE: total şi parţial: definiţie, calcul şi aplicaţii.OPERAŢIILE UNITARE:1. Transportul fluidelor:# proprietăţile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vascozitate;# regimuri de curgere;# pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roti dintate, pompa centrifuga, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.2. Transportul materialelor solide: transportorul banda, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic – consideratii generale, instalaţii de transport pneumatic prin aspiratie, ciclonul.3. Maruntirea: definiţie.# metode de maruntire.# utilaje de maruntire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cutite pentru tăiat.4. Separarea materialelor solide: definiţie;– Cernerea:# principii generale;– Separarea după mărime şi forma: triorul;– Separarea pneumatica: tararul.5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;– Separarea prin sedimentare:# principiul separarii fazelor,# factori de influenţa,# utilaje: camera de desprafuire cu sicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu.– Separarea prin filtrare:# definiţie,# principiul separarii prin filtrare,# factori ce influenţează filtrarea,# utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame şi plăci.– Centrifugarea:# definiţie,# utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticala.6. Amestecarea:# definiţie,# eficienta amestecarii,# amestecarea materialelor pastoase: malaxorul cu cuva dubla,# amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică: – amestecatoare cu brate şi cu elice.7. Presarea:# definiţie,# factorii care influenţează presarea,# utilaje: presa mecanică cu melc.8. Operaţii bazate pe transfer de căldură:# definirea caldurii,# moduri de transmitere a caldurii – definiţie şi caracterizare,# agenţi termici de încălzire şi de răcire,# schimbatoare de căldură: cu manta, multitubular, cu plăci.– Pasteurizarea:# definiţie,# caracterizare.– Sterilizarea:# definiţie,# caracterizare.– Concentrarea prin vaporizare:# baza teoretică a concentrarii,# schemele de evaporare cu simplu efect şi efect multiplu.– Condensarea:# definiţie,# scopul operaţiei de condensare,# utilaje de condensare: condensatorul barometric cu sicane.– Refrigerarea şi congelarea:# definiţie,# caracterizare.9. Difuzia:# definiţie,# caracterizare,# principiul realizării difuziei.10. Distilarea:# definiţie,# metode de distilare,# instalatia de distilare.11. Uscarea:# definiţie,# mecanismul uscarii,# factorii ce influenţează uscarea,# metode de uscare,# utilaje: uscatorul turnNotă:Pentru toate utilajele cuprinse în programa se cere: – construcţia, funcţionarea şi domeniile de utilizare în industria alimentara (fără schita)PROCESE ŞI UTILAJEI. Statutul disciplineiDisciplina Procese şi utilaje are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea chimie industriala din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Descrierea funcţionarii utilajelor din instalaţiile chimice.# Identificarea utilajelor statice şi dinamice dintr-o instalatie# Explicarea principiilor constructive şi functionale ale aparatelor şi instalaţiilor pentru procesele hidrodinamice şi termice.# Explicarea principiilor constructive şi functionale ale utilajelor şi instalaţiilor pentru procesele de difuziune, mecanice şi a reactoarelor chimice.> Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip şi la instalaţii prin aplicarea legilor şi a principiilor care guvernează procesele din industria chimica.# Citirea caracteristicilor fizico-chimice şi tehnice din tabele, diagrame, monograme.# Aplicarea şi rezolvarea ecuatiilor de bilanţ de materiale corespunzătoare utilajelor tip.# Determinarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldură, arie de transfer termic, diferenţa medie de temperatura pentru procese de transfer termic).# Utilizarea informaţiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice.# Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele şi instalaţiile de difuziune.> Alegerea utilajelor adecvate desfăşurării optime a unui proces tehnologic.# Corelarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajului cu particularităţile procesului tehnologic.# Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protecţia mediului.> Aplicarea normelor de exploatare raţională la utilajele tip.# Enumerarea manevrelor necesare pornirii şi a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice şi termice.# Enumerarea manevrelor necesare pornirii şi a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune şi mecanice.# Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele hidrodinamice şi termice şi identificarea măsurilor de remediere ale acestora.# Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele de difuziune şi mecanice# Identificarea cauzelor producerii incidentelor functionale la reactoarele chimice şi a măsurilor de remediere ale acestora.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimica: definirea procesului tehnologic, a operaţiei unitare; desenarea şi recunoaşterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimica (uscatoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecatoare, schimbatoare de căldură, coloane de distilare-rectificare).2. Elemente de calcul tehnic:Sistemul internaţional de unităţi; bilanţ de materiale (total şi parţial) randament; aplicaţii.3. Curgerea fluidelor:– starea fluida (definire şi caracterizare): marimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.);– conducte şi armături – definirea conductelor, enumerarea şi definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armături).4. Transportul fluidelor:parametrii pompelor;A. Utilaje pentru transportul şi dozarea lichidelor – pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu miscari alternative (pompa cu piston cu simplu şi dublu efect), pompe centrifuge – caracteristici şi funcţionare;B. Utilaje pentru transportul, comprimarea şi rarefierea gazelor – compresorul cu piston – caracteristici şi funcţionare.5. Separarea sistemelor eterogene:definirea sistemelor eterogene (faza dispersa, faza dispersata).A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea – definitia, caracteristicile filtrarii (factori, etapele filtrarii, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ.B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor – filtru cu saci.6. Transmiterea caldurii:definirea transferului termic, moduri de transmitere a caldurii, agenţi de încălzire şi răcire (enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a caldurii), ecuatia generală a transferului termic, aplicaţii – transferul caldurii prin conductie (calculul cantităţii de căldură, aria de transfer termic), schimbatoare de căldură cu fascicul tubular.7. Operaţii şi procese de difuziune:definirea şi aspecte ale fenomenului de difuziune (compozitia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de faza), ecuatia generală de transfer de masa.A. Distilarea şi rectificarea: definiţii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simpla, instalatia continua de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilanţ de materiale al procesului de rectificare aplicaţii pe o schema data.B. Uscarea: definiţie, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscarii convective şi prin contact, uscarea convectiva – uscatorul de camera, bilanţ de materiale al procesului de uscare convectiva – aplicaţii.8. Reactoare chimice:definiţie, funcţiile reactoarele; reactorul tip autoclava.9. Coroziunea în industria chimica:definiţie, tipuri de coroziuni, factorii care influenţează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii.Notă: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoaşterea utilajului, enumerarea părţilor componente, descrierea funcţionarii utilajului, avantaje şi dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare şi întreţinere raţională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularităţi în funcţionare – ex. Pompa cu piston uniformizarea şi reglarea debitului.SILVICULTURAI. Statutul disciplineiDisciplina Silvicultura are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea continuităţii pădurilor.# Efectuarea operaţiilor specifice pentru producerea materialului săditor.# Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat.# Alegerea şi aplicarea tehnologiei de impadurire în funcţie de condiţiile pedoclimatice din zona.# Determinarea condiţiilor de regenerare a pădurii.# Stabilirea strategiei de regenerare a pădurii pe baza aplicării tratamentelor silvice specifice zonei.# Aplicarea normelor de protecţie a muncii la executarea lucrărilor din domeniul silvic.> Efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii pentru realizarea funcţiilor specifice.# Descrierea structurii arboretului şi a caracteristicilor sale.# Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor.# Corelarea interventiilor pentru realizarea funcţiilor specifice pădurii.# Elaborarea măsurilor pentru reglarea structurii şi a stării fitosanitare.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor):1. Recoltarea, prelucrarea şi păstrarea fructelor şi seminţelor forestiere.– Recoltarea seminţelor forestiere:# epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în funcţie de raportul dintre maturare şi coacere.# evaluarea recoltei de seminţe: clasificarea şi descrierea metodelor de evaluare a fructificatiei.# metode şi tehnici de recoltare: clasificarea şi descrierea metodelor şi a tehnicilor de recoltare a seminţelor forestiere.# organizarea lucrărilor de recoltare: măsuri organizatorice care se iau la recoltarea seminţelor forestiere; unelte şi utilaje folosite; norme de protecţia muncii la recoltarea seminţelor forestiere.– Păstrarea seminţelor forestiere:# măsuri şi tehnici de păstrare a seminţelor forestiere,# condiţii de păstrare a seminţelor forestiere în funcţie de umiditatea seminţelor zvantate în aer.2. Calitatea seminţelor forestiere:– Indicii calitativi ai seminţelor: descrierea principalilor indici calitativi ai seminţelor forestiere– Controlul calităţii seminţelor forestiere:# constituirea probelor medii pentru laborator,# clasificarea seminţelor forestiere pe categorii de calitate.3. Pregătirea pepinierei pentru cultura:– Pregătirea terenului:# lucrări premergătoare a pregătirii solului,# lucrări de pregătire a terenului în pepiniera,– Lucrările solului:# scopul şi importanţa lucrărilor de pregătire a solului,# descrierea lucrărilor de pregătire a solului.– Administrarea ingrasamintelor şi amendamentelor:# necesitatea şi importanţa administrării ingrasamintelor în pepiniere,# clasificarea şi descrierea principalelor tipuri de îngrăşăminte utilizate în pepiniere.– Sistemul de asolament:# necesitatea şi importanţa aplicării amendamentelor în pepiniera.4. Înfiinţarea culturilor în pepiniera:– Metode şi scheme de semanat: clasificarea şi descrierea principalelor metode şi scheme de semanat.– Adâncimea şi epoca de semanat:# criterii de care se tine seama la alegerea adancimii de semanat,# alegerea epocii de semanat.– Repicajul:# definiţie,# procedee de repicaj,# tehnica de repicare.– Tehnologii noi de producere a puietilor:# necesitatea producerii puietilor cu rădăcini protejate,# producerea puietilor pe paturi nutritive,# producerea puietilor în solarii,# producerea puietilor în recipiente.– Butasire şi altoirea:# caracteristicile inmultirii vegetative,# tehnica de execuţie a butasirii,# tehnica de execuţie a altoirii.5. Îngrijirea culturilor în pepiniera:– Daunatorii culturilor din pepiniere şi combaterea lor: necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere,– Mulcirea şi umbrirea culturilor:# necesitatea mulcirii culturilor,# procedee de mulcire a culturilor,# necesitatea umbririi culturilor,# procedee de umbrire a culturilor.– Combaterea mecanică a buruienilor şi afanarea solului:# necesitatea şi modul de executare a spargerii crustei solului,# prasitul şi plivitul culturilor în pepiniere.– Combaterea chimica a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere.– Udarea culturilor:# norma de udare,# sisteme de udare a culturilor în pepiniere.– Tăieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de tăieri de formare a coroanei puietilor.6. Scosul puietilor:– sezonul şi vârsta scosului puietilor,– procedee de scoatere a puietilor.7. Criterii de sortare a materialului recoltat:– criterii de sortare a puietilor,– tehnica sortarii puietilor,8. Transportul şi depozitarea materialului săditor:– modalităţi de păstrare a puietilor.– ambalarea şi transportul puietilor:# modalităţi de ambalare şi transport a puietilor.9. Condiţiile stationale ale suprafeţelor de impadurit:– definirea şi clasificarea lucrărilor de impadurire: definirea lucrărilor de impadurire, reimpadurire, refacere, substituire şi ameliorare.– principii şi criterii economice şi silviculturale privind alegerea şi asocierea speciilor pentru impadurire:# enumerarea şi descrierea principiilor şi criteriilor de alegere şi asociere a speciilor;# definirea telului culturilor;# descrierea culturilor pure şi amestecate.10. Scheme ecologice:– formule şi scheme de impadurire:# definitia formulei şi schemei de impadurire,# clasificarea speciilor forestiere în funcţie de importanţa.11. Semanatura directa şi plantarea puietilor:– impadurirea prin semanaturi directe:# descrierea procedeelor de semanare,# adâncimea, epoca şi norma de semanat.– impadurirea prin plantare:# procurarea materialului pentru plantat,# descrierea procedeelor de plantare,# adâncimea de plantare,# dispozitivul de plantare,# desimea şi epoca de plantare.12. Întreţinerea culturilor instalate şi a regenerarilor:– întreţinerea solului:# necesitatea lucrărilor de îngrijire a culturilor.– îndepărtarea vegetatiei coplesitoare:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrării.– rarirea semanaturilor:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrării.– receptarea puietilor:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrării.– fertilizarea şi mulcirea solului:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrării.13. Regimurile de cultura:– consideratii generale;– tipuri:# regimul codrului.# regimul crangului.14. Metodele de regenerare ale pădurii.– regenerarea naturala:# descrierea regenerarii naturale din samanta şi lastari# prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerarii din samanta şi lastari– regenerarea artificiala:# descrierea regenerarii artificiale,# prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerarii artificiale15. Dinamica proceselor colective în instalarea semintisurilor.– constituirea stării de masiv.16. Tratamente în regim codru:– Tratamente cu regenerare sub masiv: definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie;# tratamentul regenerarilor succesive: definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie, exploatare şi regenerare;# tratamentul regenerarilor în ochiuri (progresive): definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie, exploatare şi regenerare;# tratamentul regenerarilor în codru gradinarit: definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie, exploatare şi regenerare.– Tratamente cu regenerare în teren descoperit: definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie.# tratamentul taierilor rase în codru: definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie, exploatare şi regenerare.17. Tratamentul în regim crang:– Tratamentul taierilor rase în crang: definiţie, scop, obiective, tehnica de execuţie, explorare şi regenerare.18. Lucrări pregătitoare pentru instalarea semintisurilor.19. Conversiunea:– necesitatea şi tehnica de execuţie a lucrărilor.20. Refacerea, substituirea şi ameliorarea arboretelor slab productive:– consideratii generale– tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare şi substituire:– refacerea, ameliorarea şi substituirea garnitelor şi ceretelor:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor.– substituirea arboretelor derivate:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor.– refacerea molidisurilor degradate:# descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor.– refacerea şi substituirea zavoaielor.21. Protecţia muncii la intervenţiile de îngrijire şi conducere în arborete.22. Norme de protecţia muncii la aplicarea tratamentelor.23. Limita, durata şi caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semintis; desis; nuielis-prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru batran:– etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului;– fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.24. Lucrări de conducere şi îngrijire: degajari, depresaj; curatiri; rarituri; operaţiuni de igiena:– scopul lucrărilor;– lucrări de îngrijire şi conducere: degajari, depresaj, curatiri, rarituri;– definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea degajarilor;– definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea curatirilor;– definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea rariturilor;– descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor de igiena.TEHNOLOGIA MOBILEII. Statutul disciplineiDisciplina Tehnologia mobilei are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2006-2007, statutul de disciplina opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competente de evaluat> Folosirea terminologiei de specialitate.> Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime şi materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.> Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în funcţie de locul şi rolul acestuia în produsul finit.> Aplicarea:# normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv şi a semifabricatelor superioare pe bază de lemn;# tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor şi bordurare a canturilor panourilor;# tehnologiei de slefuire a lemnului masiv şi a panourilor;# procedeului de finisare corespunzător destinaţiei mobilierului.# operaţiilor de premontare şi montare a mobilierului într-o succesiune logica.> Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv.> Asigurarea rugozitatii suprafeţelor slefuite impuse de tehnologia de finisare.> Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei.> Conservarea calităţii mobilierului de la producător la beneficiar.> Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Tehnologia moderna a debitarii reperelor din lemn masiv şi a semifabricatelor superioare pe bază de lemn:– Operaţii de debitare:# definitia debitarii;# debitarea lemnului masiv – operaţii: retezare, secţionare, tivire, spintecare, insemnare, decupare;# debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn – procedee de debitare;– Tipizarea semifabricatelor şi calculul supradimensiunilor# pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia;# pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionarii modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcţie de structura panourilor (formule de calcul, valori);– Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific.– Utilaje şi agregate folosite:# pentru debitarea lemnului masiv: f.c. cu avans mecanic tip CTAm; ferastraul panglica – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru;# pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.– Scule taietoare:# discuri taietoare – definiţie, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăiere cu discuri taietoare, clasificarea discurilor taietoare, alegerea discului şi stabilirea regimului de tăiere.# panza panglica – definiţie, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferastraie panglica în funcţie de materialul care se prelucreaza, pregătirea pentru lucru a pânzelor panglica.2. Tehnologia moderna a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv:– Tipuri de operaţii (scopul operaţiei, schema tehnologică):# îndreptarea;# rindeluirea şi profilarea pe 2 fete;# retezarea la lungime finala;# cepuirea;# burghierea şi scobirea;# frezarea;# strunjirea.– Utilaje (scheme de lucru la masina de îndreptat, MRG8; MNF; SL);– Scule folosite;– Defecte, cauze şi remedierea lor.3. Tehnologii moderne de asamblare prin incleiere:– Asamblarea ramelor:# dispozitive de asamblat acţionate pneumatic, cu încălzire în curenţi de înaltă frecventa – faze de lucru, părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.# valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte şi subscurte – instalatia de asamblare la lungime în CIF (operaţii de pregătire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părţi componente, funcţionare).– Bordurarea canturilor panourilor:# soluţii de protejare a canturilor (reprezentari grafice);# aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiţii de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strangere pneumatica, presa de incleiat în CIF – schema de lucru, regim de lucru;# aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la latime pentru furnire.– Furniruirea panourilor:# Definiţie.# Tipuri de furniruire (simpla, dubla).# Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii).# Operaţii de furniruire:* Pregătirea suprafeţelor panoului (scopul operaţiei de calibrare şi zimtuire);* Pregătirea furnirelor: criterii de selecţionare a furnirelor; retezarea la lungime; îndreptarea canturilor cu foarfeca ghilotina (mod de lucru); imbinarea cu hârtie gumata (masina de innadit cu banda gumata, schema tehnologică de aplicare a benzii, funcţionare);* Aplicarea adezivului (adezivi utilizaţi, consum specific, funcţionarea şi reglarea masinii de aplicat adeziv tip MAA;* Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simpla şi dubla);* Incleierea furnirelor (presarea): presa hidraulica tip pH-6 (regim de presare, funcţionare, reglare, ciclu de presare);* Condiţionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare).– Defecte, cauze şi remedierea lor.4. Tehnologia moderna a prelucrării mecanice a panourilor şi ramelor:– Prelucrarea panourilor şi ramelor la maşini – unelte şi agregate:# Operaţiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare şi profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multipla, frezare locasuri pentru feronerie.# Succesiunea operaţiilor la maşini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere.# Maşini şi utilaje: masina de frezat cu ax vertical, ferastraul circular dublu, masina de burghiat multiplu – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme de protecţia muncii.# Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit şi aplicat canturi – succesiunea operaţiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule taietoare, reglare, norme de protecţia muncii.5. Tehnologia moderna de slefuire a suprafeţelor:– Slefuirea: definiţie; scop.– Factorii care influenţează calitatea slefuirii.– Alegerea corecta a abrazivilor:# criterii de alegere a abrazivilor;# tipuri de materiale abrazive;# simbolizarea abrazivilor.– Slefuirea lemnului masiv şi a panourilor:# materiale abrazive utilizate;# etape, mod de realizare.– Slefuirea suprafeţelor plane, curbe şi profilate;– Utilaje şi instalaţii folosite – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.# masina de slefuit cu banda orizontala ingusta şi sabot de presare;# masina de slefuit cu bara de presiune;# masina de slefuit cu banda cu contact de jos;# masina de slefuit cu banda lata cu contact de sus;# linii de slefuire a panourilor furniruite.– Defecte, cauze, remedierea lor.6. Tehnologia moderna a finisarii:– Finisare: definiţie, scop, procedee.– Pregătirea suprafeţelor pentru finisare:# succesiunea operaţiilor,# scopul operaţiilor,# materiale tehnologice utilizate,# mod de lucru.– Aplicarea materialelor peliculogene:# Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica hidraulica:* aparatul de pulverizat lac (părţi componente, formarea jetului de lac);* cabina de pulverizare;* avantajele aplicării peliculelor incalzite;* condiţii impuse pentru obţinerea peliculelor de calitate;* succesiunea operaţiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare.# Aplicarea lacurilor prin turnare:* avantaje, procedee;* masina de turnat lac (schema de principiu, funcţionare, reglare);* aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;* aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice.# Aplicarea lacurilor prin imersie:* procedee;* avantaje.– Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele:# Mod de realizare;# Procedee de uscare (naturala şi artificiala):* instalaţii de uscare artificiala (camera de uscare, tunelul de preincalzire, tunelul de uscare; regim de uscare).– Prelucrarea peliculelor – operaţii, materiale tehnologice, mod de realizare a operaţiilor, maşini folosite (masina de slefuit cu banda orizontala), funcţionare, reglare, regim de lucru:# Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice.# Prelucrarea peliculelor poliesterice.– Finisarea suprafeţelor cu folii din PVC şi fibre celulozice:# instalatia pentru aplicarea automată a foliilor pe panouri (părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru).– Defecte, cauze şi remedierea lor.7. Tehnologia moderna a asamblarii şi montarii mobilei:– Sisteme de montare;– Montarea accesoriilor:# accesorii de asamblare, scule şi instalaţii;# condiţii pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL.– Montarea în subansamblu şi produs:# operaţii de premontare;# succesiunea operaţiilor de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp;# prese de asamblat corpuri cu actionare pneumatica (părţi componente, mod de lucru).– Scule, unelte, dispozitive de asamblare şi montare;8. Ambalarea, depozitarea şi transportul mobilei:– Condiţii generale de ambalare şi depozitare, manipulare, transport.– Sisteme şi tipuri de ambalaje:# Ambalarea cu hârtie şi carton în stelaje şi lăzi.# Ambalarea în folie termocontractibila.– Paletizarea şi containerizarea.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE ŞI ARTA ACTORULUIISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUIBACALAUREAT 2007I. Statutul disciplineiÎn cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului şi baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocationale şi constituie proba scrisă.II. Competente de evaluatIstoria muzicii, teatrului şi baletului se înscrie în rândul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de arta.Competentele de evaluat:– utilizarea noţiunilor istorice specifice menţionate în curriculum;– corelarea unor notiuni cu fapte istorice;– interpretarea unor evenimente istorice marcante şi prezentarea personalitatilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor;– recunoaşterea, şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;– compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;– descrierea şi explicarea unor fapte şi fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;– utilizarea corecta şi adecvată a limbajului specific;– operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectiva interdisciplinara;1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICIIA. ISTORIA MUZICII UNIVERSALEContinuturi:1. Antichitatea greco-română: semnificaţie privind evoluţia ideilor estetice în cadrul spiritualitatii europene.2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanţa acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluţia gandirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariţiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creaţia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.3. Renasterea muzicala (caracteristici şi cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", şcoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanţi, importanţa). Apariţia operei. Camerata florentina şi Monteverdi.4. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach – creaţia instrumentala, importanţa temperantei sonore, creaţia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).5. Premise ale apariţiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Şcoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificaţie) evoluţia simfoniei şi a cvartetului clasic (J. Haydn); muzica simfonica şi de opera (W.A. Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L. van Beethoven).6. Romantismul: încadrarea în epoca, trasaturi generale, forme şi genuri predilecte, evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor, importanţa pianului, virtuozitatea instrumentala. Şcolile muzicale naţionale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaicovski, G. Verdi, R. Wagner).7. Diversitatea stilistica la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg şi noua şcoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă şi electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI1. G. Enescu – creator şi interpret; naţional şi universal în opera compozitorului.2. Creatori români în perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.).3. Direcţii şi semnificatii în creaţia muzicala românească din a doua jumătate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger s.a.).4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) în muzica secolului XX şi compozitori reprezentativi.NOTĂ:Pentru anul şcolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii şi Istoria teatrului va conţine obligatoriu şi minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referinţa din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicaţi în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grila.2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUIContinuturi:1. Dânsul în Grecia Antica:– dânsul alături de muzica şi poezie– felurile dansului antic grecesc2. Naşterea şi fundamentarea baletului– Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere– comedia balet.3. J.G. Noverre – reformator şi teoretician al baletului "Scrisori despre dans şi balete".4. Baletul în epoca romantica– climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi şi "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluţia baletului.– J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon, C. Blasis. Caracterele baletului în perioada romantica până la sfârşitul sec. XIX în Franţa, Italia, Danemarca.– A. Bournonville. Baletul în Rusia, înfiinţarea şcolilor imperiale şi regale de dans. Coregrafi.– P.I. Ceaicovski şi noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci".– Marius Petipa, personalitate artistică şi creatoare.5. Precursorii modernismului şi contribuţia lor la dezvoltarea baletului– Loie Fuller, Isadora Duncan, E. Dalcroze6. S. Diaghilev şi "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele.7. Perioada experimentala în baletul contemporan.– suprarealismul în balet. I. Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul.8. Expresionismul german.– premisele apariţiei curentului artistic– reprezentanţii expresionismului şi discipolii acestora9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.– tehnica, expresie în baletul american, olandez. Coregrafi şi interpreţi.10. Baletul în România:– evoluţie, coregrafi, compozitori, interpreţi– Floria Capsali – fondator de şcoala naţionala– balete româneşti3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSALContinuturi:1. Antichitatea greaca: – tragedia, la alegere o opera:– Eschil – "Orestia"– "Prometeu inlantuit"– Sofocle -"Oedip Rege"– "Antigona"– Euripide – "Medeea"– comedia – Aristofan – "Broastele"2. Teatrul latin – Plaut – "Ulcica" şi "Soldatul fanfaron" – la alegere3. Teatrul medieval – Misterele4. Comedia dell'Arte, Renasterea5. Lope de Vega – "Fântâna turmelor" şi "Cainele gradinarului" – la alegere6. William Shakespeare – drama istorica – "Richard al III-lea" Hamlet– comedia fantastica "Visul unei nopti de vara"7. Clasicismul francez – Corneille – "Cidul"– Racine – "Fedra"– Moliere – "Avarul" şi "Don Juan" – la alegere8. Teatrul secolului al XVIII-lea – Marivaux – o piesa– Beaumarchai – o piesa9. C. Goldoni – "Hangita" şi "Sluga la doi stăpâni" – la alegere10. Teatrul romantic – V. Hugo – "Hernani"11. Comedia socială rusa la începutul secolului al XIX-lea – N. Gogol "Revizorul"12. Teatrul realist – A.P. Cehov "Pescarusul"– B. Show – "Pygmalion"– H. Ibsen – "Nora"13. Strindberg – "Dânsul Morţii" şi "Domnisoara Julia", la alegere14. Teatrul contemporana) teatrul poetic – J. Giradoux – "Electra" … b) teatrul absurdului – Eugen Ionescu – "Cantareata cheala" … c) teatrul american – E. O'Neill – "Din jale se intrupeaza Electra" … 3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESCContinuturi:1. Inceputurile dramaturgiei româneşti – secolul al XIX-lea– Vasile Alecsandri – "Chirita în provincie"2. B.P. Hasdeu – "Razvan şi Vidra"3. Al. Davila – "Vlaicu-Voda"4. I.L. Caragiale – "O scrisoare pierdută"5. B.St. Delavrancea – "Apus de soare"6. T. Musatescu – "Titanic vals"7. C. Petrescu – "Jocul ielelor" şi "Act venetian", la alegere8. L. Blaga – "Mesterul Manole"9. M. Sebastian – "Steaua fără nume"10. M. Sorescu – "Raceala"11. T. Mazilu – "Prostii sub clar de luna"BibliografieIstoria teatrului universal – Ovidiu DrambaIstoria culturii şi civilizatiei – Ovidiu DrambaIstoria teatrului universal – Ion Zamfirescu, vol. I-III, Ed. Pentru Literatura UniversalaIstoria teatrului universal – Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. MeridianeTermeni-cheie ai analizei teatrului – Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999Panorama dramaturgiei universale – Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999Istoria teatrului românesc – Mihai VasiliuIstoria literaturii universale – Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDPIstoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, 1965, BucureştiTeatrul românesc – Ioan Masoff, Ed. Pentru LiteraturaIstoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului – Virgil Bradateanu, EDP, 1979, Bucureşti*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitateMUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI – PROBE PRACTICEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie şi arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocationale.II. COMPETENTE DE EVALUAT– redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice şi interpretative ale repertoriului;– elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;– realizarea calităţii artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;– valorificarea potenţialului personal şi creativ în actul interpretativ;– comunicarea artistică în perspectiva relatiei interpret-public.1. MUZICA – proba practicaI. Secţia instrumentala (pian şi instrumente orchestrale simfonice instrumente populare)A) un studiu – din programa de liceu;B) doua lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, forma – din programa de liceu – diferenţiate pentru pian şi instrumentele orchestrale simfonice şi instrumente populare;C) citire la prima vedere – minimum 12 măsuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A şi B), se va tine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului– realizare tehnica– realizare stilistica– expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probei.Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului– realizare tehnica– realizare stilisticaPentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.NOTĂ:Pentru absolvenţii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica uşoară (instrumentala sau vocala), proba practica va avea următorul conţinut:A. un studiu (din programa de liceu);B. o lucrare la alegere din repertoriul specific şi o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicaţia comisiei dintr-un repertoriu alcătuit din 5 lucrări pregătite de candidat (pentru muzica de jazz – muzica uşoară);C. citire la prima vedere la fel ca la punctul C.I de la secţia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la secţia Canto popular.Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) şi a probei B, se va tine cont de criteriile de la punctul I – secţia Instrumentala.Metodologia de desfăşurare precum şi evaluarea probei C va fi aceeaşi ca la pct. I de la secţia Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la secţia Canto popular.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.II. Secţia teoreticăA) Auz muzical– 1 interval simplu consonant şi disonant;– 1 interval compus (până la cvintadecima inclusiv);– 1 trison în poziţie strânsă;– 1 trison în poziţie larga;Pentru evaluarea probei A, recunoaşterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 2, 3 sau 4 timpi, în cheile sol şi fa, în tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulatii pasagere la tonalitati apropiate – o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativă, la omonima.Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de următoarele criterii:– intonarea corecta– execuţia corecta din punct de vedere ritmic– analiza corecta din punct de vedere teoreticAprecierea se va face conform baremului probei.C) Dicteu:1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate şi conţinut similare celor de la proba de solfegiu;2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi şi note întregi.Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de următoarele criterii:– notarea corecta a inaltimilor– notarea corecta a duratelorAprecierea se va face conform baremului probei.Pentru candidaţii Secţiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:– proba A) 5 minute– proba B) 10 minute– proba C) 2 oreNota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.III. Secţia canto clasicA) trei lucrări cuprinzând o arie antica, un lied şi o piesa românească în tonalitatea şi limba originala;B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va tine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului– realizare tehnica– realizare stilistica– expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probei.Proba B se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru secţia canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto şi un profesor de teorie-solfegiu-dicteu.Pentru evaluarea probei B) şi C), se va tine cont de următoarele criterii:– intonarea corecta;– execuţia corecta din punct de vedere ritmic;– analiza corecta din punct de vedere teoretic;Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.IV. Secţia canto popularA) trei lucrări cuprinzând o doina sau balada şi 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de provenienţă a candidatului.B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va tine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului;– realizare tehnica;– realizare stilistica;– expresivitate, creativitate (nota personală).Aprecierea se va face conform baremului probei.Proba B) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei B) şi C), se va tine cont de următoarele criterii:– intonarea corecta;– execuţia corecta din punct de vedere ritmic;– analiza corecta din punct de vedere teoretic;Aprecierea se va face conform baremului probei.Pentru candidaţii secţiei Canto (clasic şi popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:– proba A) – 20 de minute– proba B) şi C) – 15 minuteNota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.2. COREGRAFIE – proba practicaPentru candidaţii grupei (a)A) Repertoriu fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.Pentru candidaţii grupei (b)A) Repertoriu – variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.Variatiile impuse sunt:Fete: P.I. Ceaicovski: "Frumoasa din padurea adormita" – actul IL. Minkus: "Don Quijote" – actul IIIA. Adam: "Gissele" – actul I (varianta Gisselei)Băieţi L. Minkus: "Don Quijote" – actul IIIR. Drigo: "Corsarul" – actul IIP. I. Ceaicovski "Lacul lebedelor" – actul IIIPentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidaţii grupei (a) cat şi pentru candidaţii grupei (b), se va tine cont de următoarele criterii:– tehnic – gradul de dificultate al execuţiei– artistic – fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate– analiza corecta din punct de vedere teoreticPentru candidaţii secţiei Coregrafie (grupa a şi b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 15 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A.Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum şi nota finala a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricatie corespunzătoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice.NOTĂ:Probele practice pentru muzica, coregrafie şi teatru nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic.Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.3. ARTA ACTORULUI – proba practicaA. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare în funcţie de diferite stări psihice indicate de comisie).B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte şi o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).Probele A şi B se vor desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărul de obiecte precum şi starea sufleteasca care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Proba C se va desfăşura astfel:Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia în spectacol – după caz, personaje).Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de următoarele criterii:– prezenta scenica (încadrarea în perspectiva într-un anumit gen de erou, unitatea psihofizica în acţiune)– expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica şi afectiva)– aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personală).Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.Notele acordate la probele A, B, şi C, precum şi nota finala a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricatie corespunzătoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice.NOTĂ:Probele practice pentru muzica, teatru şi coregrafie nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic.Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007STUDIUL FORMELOR ŞI DESEN + 
Articolul ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE1. Organizarea unei suprafeţe folosind contraste valorice. Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (studiul figurii umane, mulaj gips).2. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Relaţia plan-valoare; despre pasaj. Importanţa pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şi profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat şi suprafaţa inconjuratoare. Portret compozitional cu mâini.3. Raportul dintre obiectul studiat şi ambient. Rezolvarea compunerii spaţiului plastic. Portret compozitional cu mâini.4. Construcţia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie.5. Articulari de forme anatomice. Articulare. Cap – gat – torace. Cap de expresie.6. Expresia figurii umane. Nuantarii expresive a liniei şi valorilor. Cap de expresie.7. Construcţia figurii umane folosind linia modulata şi expresia volumului. Se vor urmări cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei.8. Linia şi pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figura întreaga, imbracata, aşezat într-o ambianţă compusa de profesor.9. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme şi sugerarea expresiva a formelor prin linie şi pata.10. Linia de construcţie, linia expresiva şi valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.STUDIUL DESENULUI PENTRU CLASELE DE ARHITECTURA ARTEAMBIENTALE ŞI DESIGN1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumuluiPe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării.2. Construcţia şi valoratia mijloace de studiu. Aplicaţie având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenţia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul formelor studiate şi expresivitatea liniei şi valorilor.3. Compunerea simetrica faţă de o axa. Aplicaţie la un grup limitat de forme geometrice (5-7) regulate. Acorduri şi contraste valorice.4. Crearea unei compozitii cu o semnificaţie data. Studiu după natura, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structura, textura, utilitate şi forma.5. Construcţia umbrei proprii şi a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicandu-se doua surse de lumina şi precizându-se direcţia lor.6. Compunerea unui spaţiu bidimensional dat utilizând contrastele de forma şi valorice. Sectionarea unui obiect solid dat şi utilizarea formei rezultate ca modul decorativ.7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prisma, piramida, con, cilindru şi sfera.8. Compoziţie cu volume. Poliedre regulate şi secţiuni ale acestora.SEMINARII TEOLOGICE – CLASE DE PATRIMONIU1. Construcţia figurii umane prin linie şi valoare aplicată la portret în canon bizantin.2. Linia şi pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, imbracata, aşezat într-o ambianţă compusa.3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor capatate la studiul elementelor plastice, nuantarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentatia bizantina.4. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor şi sugerarea expresiva a volumelor prin pata valorică. Tratare în viziune bizantina5. Construcţia şi valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuantarii treptelor valorice, impusa de canonul bizantin.6. Linia de construcţie, linia expresiva şi valoarea, mijloace de realizare plastica a figurii umane. Portret compozitional cu mâini.ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII1. Civilizatia Greciei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalităţi şi opere reprezentative.2. Civilizatia Romei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice; premise şi influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura şi mozaic; arta română provinciala.3. Renasterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento – domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalităţi şi opere reprezentative); sculptura (genuri, personalităţi şi opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generală a şcolii florentine şi venetiene, personalităţi aparţinând diverselor şcoli artistice şi opere literare reprezentative.4. Renasterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento – Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalităţi şi opere reprezentative); sculptura (personalităţi şi opere reprezentative); pictura (personalităţi şi opere reprezentative) prefigurarea tendinţelor artistice ulterioare.5. Renasterea în Ţările de Jos. Condiţii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalităţi şi opere reprezentative.6. Arta bizantina. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularităţile artistice în spaţiului cultural românesc.7. Secolul al XVII-lea în arta europeanăa. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Barocul în spaţiul cultural românesc.8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism şi Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul – Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanţi şi opere.10. Pictura postimpresionista – definire. Caracteristici generale, artişti şi opere reprezentative. Direcţii artistice deschise de pictura postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.12. Arta românească în secolele XIX şi XX Personalităţi marcante care au contribuit la evoluţia artei româneşti, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.NOTĂ: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORTMAIESTRIE SPORTIVALICEE CU PROGRAM SPORTIVI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2007, disciplina de învăţământ Educaţie Fizica şi Sport are statut de disciplina obligatorie pentru elevii din învăţământul sportiv.Proba de MAIESTRIE SPORTIVA este proba practica.Pentru proba E, elevii din învăţământul sportiv optează pentru una dintre cele doua probe: proba scrisă (Pregătire teoretică sportiva) sau proba practica (Maiestrie sportiva).II. COMPETENTE DE EVALUAT# Nivelul de maiestrie sportiva dobândit de elevi la disciplina/proba sportiva studiata.III. CONTINUTURINivelul global de performanţă:# Pregătirea fizica generală;# Pregătirea fizica specifică disciplinei/probei sportive;# Pregătirea tehnico-tactica specifică disciplinei/probei sportive;# Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei/probei sportive;IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMENLa toate disciplinele/probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de maiestrie sportiva care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.NOTĂ: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la maiestrie sportiva sunt cuprinse în Anexa acestei programe.AnexaATLETISMO proba, la alegere, din prezentul tabel:

┌────┬──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ ├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤│crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 ││ │ ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤│ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 1. │ 100 m (sec.) │14.6 │12.6 │14.4 │12.5 │14.2 │12.4 │14.0 │12.3 │13.8 │12.2 │13.6 │12.1 │13.4 │12.0 │13.2 │11.9 │13.0 │11.7 │12.8 │11.5 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 2. │ 200 m (sec.) │28.3 │25.2 │28.1 │25.1 │27.9 │25.0 │27.7 │24.9 │27.5 │24.8 │27.3 │24.6 │27.1 │24.4 │26.9 │24.2 │26.7 │24.0 │26.5 │23.8 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 3. │ 400 m (sec.) │64.5 │58.0 │64.0 │57.5 │63.5 │57.0 │63.0 │56.5 │62.5 │56.0 │62.0 │55.5 │61.5 │55.0 │61.0 │54.5 │60.5 │54.0 │60.0 │53.5 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 4. │ 800 m (min.) │2.30 │2.15 │2.28 │2.10 │2.26 │2.08 │2.24 │2.06 │2.22 │2.04 │2.20 │2.02 │2.18 │2.00 │2.17 │1.59 │2.16 │1.58 │2.15 │1.57 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 5. │1500 m (min.) │5.00 │4.30 │4.58 │4.28 │4.56 │4.26 │4.54 │4.24 │4.52 │4.22 │4.50 │4.20 │4.48 │4.18 │4.47 │4.17 │4.46 │4.16 │4.45 │4.15 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 6. │110 mg băieţi,│ │18.1 │ │18.0 │ │17.9 │ │17.8 │ │17.7 │ │17.6 │ │17.5 │ │17.4 │ │17.3 │ │17.2 ││ │ 100 mg fete │18.6 │ │18.4 │ │18.2 │ │18.0 │ │17.8 │ │17.6 │ │17.4 │ │17.2 │ │17.0 │ │16.8 │ ││ │ (sec.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 7. │ înălţime (m) │1.33 │1.50 │1.36 │1.55 │1.39 │1.60 │1.42 │1.65 │1.45 │1.70 │1.48 │1.73 │1.51 │1.76 │1.54 │1.79 │1.57 │1.82 │1.60 │1.85 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 8. │ lungime (m) │4.60 │5.60 │4.70 │5.70 │4.80 │5.60 │ 4.9 │5.90 │5.00 │6.00 │5.10 │6.10 │5.20 │6.20 │5.30 │6.30 │5.40 │6.40 │5.50 │6.50 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 9. │ triplu salt │10.50│12.60│10.60│12.70│10.70│12.80│10.80│12.90│10.90│13.00│11.50│13.10│11.60│13.20│11.70│13.30│11.80│13.40│11.90│13.50││ │ (m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│10. │ greutate │8.50 │9.50 │9.00 │10.00│9.50 │10.50│10.00│11.00│10.50│11.50│11.00│12.00│11.50│12.50│12.00│13.00│12.50│13.50│13.00│14.00││ │ 7.257 kg B, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ 4 kg F │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│11. │ disc (m) │30.50│29.50│31.00│30.00│31.50│30.50│32.00│31.00│32.50│31.50│33.00│32.00│33.50│32.50│34.00│33.00│34.50│33.50│35.00│34.00│├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│12. │ prajina (m) │1.95 │3.15 │2.00 │3.20 │2.05 │3.25 │2.10 │3.30 │2.15 │3.15 │2.20 │3.20 │2.25 │3.25 │2.30 │3.30 │2.35 │3.35 │2.40 │3.40 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│13. │ sulita (m) │ 25 │ 35 │ 26 │ 36 │ 27 │ 37 │ 28 │ 38 │ 29 │ 39 │ 30 │ 40 │ 31 │ 41 │ 32 │ 42 │ 33 │ 43 │ 34 │ 44 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│14. │ ciocan (m) │ 26 │ 27 │ 27 │ 28 │ 28 │ 29 │ 29 │ 30 │ 30 │ 31 │ 31 │ 32 │ 32 │ 33 │ 33 │ 34 │ 34 │ 35 │ 35 │ 36 │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│15. │5000 m (min.) │ – │16.45│ – │16.40│ – │16.35│ – │16.30│ – │16.25│ – │16.20│ – │16.15│ – │16.10│ – │16.05│ – │16.00│├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│16. │400 m garduri │80.0 │64.5 │79.0 │64.0 │78.0 │63.5 │77.0 │63.0 │76.0 │62.5 │75.0 │62.0 │74.0 │61.5 │73.0 │61.0 │72.0 │60.5 │71.0 │60.0 ││ │ (sec.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│17. │ 3000 m obst. │11.45│11.10│11.40│11.05│11.35│11.00│11.30│10.55│11.25│10.50│11.20│10.45│11.15│10.40│11.10│10.35│11.05│10.30│11.0 │10.25││ │ (min.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘BASCHETA. 1. Doua aruncari la cos de la linia de aruncari libere.2. Doua aruncari la cos din dribling, prin doua procedee de finalizare diferite: de sus, oferită.3. Trei aruncari la cos din saritura, din afară trapezului, din trei poziţii diferite, la alegere.4. Trei aruncari la cos, specifice postului, astfel:a. pentru conducatori de joc – de la 6,25 m, din trei poziţii diferite, la alegere.b. pentru extreme – de la semidistanţa, din trei poziţii diferite, la alegere.c. pentru pivoti – din zona trapezului, din trei poziţii diferite: carlig şi/sau semicarlig.Pentru fiecare aruncare, cu cos înscris, dintre cele 10 executii, se acordă 1 punct.Pentru fiecare aruncare ratata, dintre cele 10 executii, se acordă 0,5 puncte.B. Joc bilateral în condiţii regulamentare, cu durata stabilită de comisie.Se evalueaza nivelul de pregătire tehnica individuală, potrivit cu specializarea pe post.BADMINTONA. Structura tehnico-tactica:– jucatorul A serveşte din stanga pe diagonala;– jucatorul B returnează clear pe diagonala în cros;– jucatorul A drop (stop) în lung de linie (longlein);– jucatorul B returnează lob (ridicare) în acelaşi loc;– jucatorul A drop (stop) pe diagonala (în cros);– jucatorul B returnează lob (ridicare);– jucatorul A clear pe diagonala (în cros).Se repeta cu schimbarea sarcinilor celor doi jucatori.B. Joc bilateral 1×1 sau 2×2 în condiţii regulamentare, apreciindu-se eficienta acţiunilor întreprinse.BASEBAL*Font┌────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤│crt.│ Proba │Nota 1│Nota 2│Nota 3│Nota 4│Nota 5│Nota 6│Nota 7│Nota 8│Nota 9│Nota 10││ │ ├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼───┬───┤│ │ │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │ F │ B │├────┼────────────────────────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┼───┤│ 1. │Alergare baza clasa baza – │- │3,5│- │3,4│- │3,4│- │3,3│- │3,2│- │3,2│- │3,1│- │3,1│- │3,0│ – │3,0││ │1 (sec.) │ │ │ │ 5 │ │ │ │ 2 │ │ 8 │ │ │ │ 5 │ │ │ │ 4 │ │ 2 │├────┼────────────────────────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┼───┤│ 2. │Aruncarea mingii la distanta cu │- │68 │- │70 │- │75 │- │81 │- │85 │- │91 │- │93 │- │96 │- │99 │ – │101││ │elan 2-3 pasi (m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼────────────────────────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┼───┤│ 3. │Atacul (bataia mingii) aruncata │ │ 0 │ │ 1 │ │ 2 │ │ 3 │ │ 4 │ │ 5 │ │ 6 │ │ 7 │ │ 8 │ │ 9 ││ │de lansator – 10 exercitii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │(nr. reusite) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└────┴────────────────────────────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴───┴───┘    4. Joc bilateral în condiţii regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic, potrivit postului din echipa.    CANOTAJ    CATEGORIA OPEN┌────┬────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ ├─────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┬─────────┤│crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 ││ │ ├─────┬───┼────┬────┼────┬───┼────┬────┼────┬───┼────┬────┼────┬────┼────┬───┼────┬────┼────┬────┤│ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │├────┼────────────────┼─────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┤│ 1. │1×100 m (min.) │10,05│9,4│ 10 │9,35│9,55│9,3│9,5 │9,25│9,45│9,2│9,4 │9,15│9,32│9,07│9,25│ 9 │9,17│8,52│9,1 │8,45│├────┼────────────────┼─────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┤│ 2. │2×200 m (min.) │ 9,5 │9,2│9,45│9,15│9,4 │9,1│9,35│9,05│9,3 │ 9 │9,25│8,55│9,17│8,47│9,1 │8,4│9,02│8,32│8,55│8,25│└────┴────────────────┴─────┴───┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┘    CATEGORIA UŞOARĂ – BĂIEŢI – 67,5 KG; FETE – 57 KG┌────┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ ├────────┬──────────┬────────┬──────────┬────────┬──────────┬─────────┬───────┬─────────┬─────────┤│crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 ││ │ ├────┬───┼─────┬────┼────┬───┼─────┬────┼────┬───┼─────┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬────┼────┬────┤│ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │├────┼───────────────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┤│ 1. │1×100 m (min.) │10,3│10 │10,25│9,55│10,2│9,5│10,15│9,45│10,1│9,4│10,05│9,35│9,57│9,27│9,5│9,2│9,42│9,12│9,35│9,05│├────┼───────────────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┤│ 2. │2×200 m (min.) │10,1│9,4│10,05│9,35│ 10 │9,3│9,55 │9,25│9,5 │9,2│9,45 │9,15│9,37│9,07│9,3│ 9 │9,22│8,52│9,15│8,45│└────┴───────────────┴────┴───┴─────┴────┴────┴───┴─────┴────┴────┴───┴─────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┴────┴────┘NOTĂ: Se va participa la o singura proba, la alegere.La acordarea notei, se va tine cont de condiţiile atmosferice (ploaie, vant), acordându-se o bonificaţie tuturor candidaţilor.În cazul în care condiţiile atmosferice (vant puternic, ploaie) nu permit desfăşurarea în condiţii optime a probei şi pot influenţa obţinerea unor timpi corespunzatori pe 2.000 m sau nu exista o porţiune dreapta (o pista de 2.000 m), proba se desfăşoară pe o apa curgătoare.TEMATICA PROBEI:Parcurgerea de doua (2) ori a unei distanţe de 1.000 m, fără timp, cu următoarele tematici:  – 1.000 m în cadenta 24 – 26 pentru 1x                                    26 – 28 pentru 2-  – 1.000 m în cadenta 32 – 34 pentru 1x                                    34 – 36 pentru 2-Tematica este valabilă pentru toate categoriile de sportivi.Se poate participa într-o singura proba 1x sau 2-.În ambele cazuri, este obligatorie parcurgerea de doua ori a distantei de 1.000 m în cadentele indicate.Se vor urmări 3 elemente:– corectitudinea miscarii, din punct de vedere al execuţiei tehnice;– menţinerea cadentei, pe întreaga distanta care trebuie parcursă;– menţinerea ritmului, pe întreaga distanta care trebuie parcursă.FOTBAL1. COMPLEXLovitura de la coltul terenului, cu piciorul drept spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m), alearga până la coltul suprafeţei de pedeapsa (16 m), pe a carei latura mare se găsesc 4 mingii aşezate din 2 în 2 m.Din uşoară alergare, patru suturi la poarta cu piciorul stang. Alearga spre cealaltă parte a terenului, de unde executa o lovitura de la colt cu piciorul stang spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m). Alearga din nou spre coltul apropiat al suprafeţei de pedeapsa, pe a carei latura mare se găsesc 4 mingi. Suteaza la poarta de patru ori cu piciorul drept.Complex executat în maxim un minut.

NOTĂ: – suturile (cele 8) trebuie executate pe spaţiul portii, iar mingea sa cada pe sol, dincolo de linia de poarta, obtinandu-se 8 puncte.– centrarile trebuie să cada în cercul de la 11 m, obtinandu-se 2 puncte.2. JOC BILATERAL în condiţii regulamentare, evaluandu-se comportamentul tehnico-tactic specific postului.GIMNASTICA ARTISTICĂ SPORTIVA – BĂIEŢIExerciţiu liber ales minimum categoria a II-a de clasificare la:1. sol;2. aparat la care se lucrează în sprijin (cal sau Paralele);3. aparat la care se lucrează din atarnat (inele sau bara fixa).Notarea fiecărui exerciţiu se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastica.GIMNASTICA ARTISTICĂ SPORTIVA – FETE1. O saritura la cal din codul de punctaj;2. Exerciţiu liber ales la sol cu durata de 1 minut şi 10 secunde, care să conţină următoarele elemente:– doua linii acrobatice, dintre care una sa cuprindă minimum un element de valoare "B";– seria artistică cu 3 elemente şi o saritura de valoare "C";– pirueta 360°;– serie mixtă din trei elemente.3. Exerciţiu liber ales la paralele, cuprinzând 6 elemente din care minim unul de valoare "B".Notarea fiecărui exerciţiu se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastica.GIMNASTICA RITMICA SPORTIVAExerciţiu liber ales la doua aparate diferite (opţionale) de nivel minim categoria a II-a.Notarea fiecărui exerciţiu se face conform codului de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastica.HANDBAL1. Pasa în trei cu schimb de locuri, finalizată cu aruncare la poarta din saritura, de la 9 m (cu portar).Se executa până când fiecare candidat efectuează câte trei aruncari la poarta.Fiecare gol marcat se apreciază cu trei puncte, iar aruncarile pe spaţiul portii (fără a marca gol) cu un punct.Pentru noua puncte acumulate se acordă nota 10.Regresia notelor se face din punct în punct.2. Joc bilateral în condiţii regulamentare, doua reprize a 10 minute.Se apreciază comportamentul tehnico-tactic corespunzător postului din echipa.HALTERE

┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ Categoria de ├──────┬────────┬──────┬────────┬──────┬────────┬──────┬───────┬───────┬───────┤│crt.│ greutate │Nota 1│ Nota 2 │Nota 3│ Nota 4 │Nota 5│ Nota 6 │Nota 7│Nota 8 │Nota 9 │Nota 10││ │ ├──┬───┼────┬───┼──┬───┼────┬───┼──┬───┼────┬───┼──┬───┼───┬───┼───┬───┼───┬───┤│ │ │F │ B │ F │ B │F │ B │ F │ B │F │ B │ F │B │F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 1. │54 kg – B, 48 kg – F │40│105│42,3│110│45│115│47,5│120│50│125│52,5│130│55│135│ 60│140│ 65│145│ 70│150│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 2. │62 kg – B, 53 kg – F │45│135│47,5│140│50│145│52,5│150│55│155│57,5│160│60│165│ 65│170│ 70│175│ 75│180│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 3. │69 kg – B, 58 kg – F │50│150│52,5│155│55│160│57,5│165│60│170│62,5│175│65│180│ 70│185│ 75│190│ 80│195│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 4. │77 kg – B, 63 kg – F │55│160│57,5│165│60│165│62,5│170│65│175│67,5│180│70│185│ 75│190│ 80│195│ 85│200│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 5. │83 kg – B, 69 kg – F │65│175│67,5│180│70│185│72,5│190│75│195│77,5│200│80│205│ 85│210│ 90│215│ 95│220│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 6. │94 kg – B, 75 kg – F │75│190│77,5│195│80│200│82,5│205│85│210│87,5│215│90│220│ 95│225│100│230│105│235│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 7. │105 kg – B, +75 kg – F│80│195│82,5│200│85│210│87,5│215│90│220│92,5│225│95│230│100│235│105│240│110│245│├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ 8. │+105 kg – B │- │205│ – │210│- │215│ – │220│- │225│ – │230│- │235│ – │240│ – │245│ – │250│└────┴──────────────────────┴──┴───┴────┴───┴──┴───┴────┴───┴──┴───┴────┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘    NOTĂ: Performanţele în kg, reprezintă suma performantelor realizate de un candidat la cele doua stiluri    (SMULS ŞI RIDICAT).INOTO proba, la alegere, din tabel:┌──┬─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr│ ├─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┤│c │Proba│ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 ││r │ ├──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┤│t │ │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 1│50 m │ 38.0 │ 40.5 │ 37.5 │ 40.0 │ 37.0 │ 39.5 │ 36.5 │ 39.0 │ 36.0 │ 38.5 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 2│100 m│1.13.5│1.19.0│1.13.0│1.18.5│1.12.5│1.18.0│1.12.0│1.17.5│1.11.8│1.17.0││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 3│200 m│ 2.40 │ 2.50 │ 2.39 │ 2.49 │ 2.38 │ 2.48 │ 2.37 │ 2.47 │ 2.36 │ 2.46 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 4│400 m│ 5.36 │ 5.51 │ 5.35 │ 5.50 │ 5.34 │ 5.49 │ 5.33 │ 5.48 │ 5.32 │ 5.47 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 5│800 m│ – │11.56 │ – │11.55 │ – │11.54 │ – │11.53 │ – │11.52 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 6│1500m│21.49 │ – │21.48 │ – │21.47 │ – │21.46 │ – │21.45 │ – ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 7│100 m│ 1.33 │ 1.39 │ 1.32 │ 1.38 │ 1.31 │ 1.37 │ 1.30 │ 1.36 │1.29.5│1.35.5││ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 8│200 m│ 3.18 │ 3.32 │ 3.17 │ 3.31 │ 3.16 │ 3.30 │ 3.15 │ 3.29 │3.14.8│3.28.8││ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 9│100 m│ 1.23 │ 1.29 │ 1.22 │ 1.28 │ 1.21 │ 1.27 │ 1.20 │ 1.26 │ 1.19 │ 1.25 ││ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│10│200 m│ 2.56 │ 3.07 │ 2.55 │ 3.06 │ 2.54 │ 3.05 │ 2.53 │ 3.04 │ 2.52 │ 2.59 ││ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│11│100 m│ 1.21 │ 1.26 │ 1.20 │ 1.25 │ 1.19 │ 1.24 │ 1.18 │ 1.23 │ 1.17 │ 1.22 ││ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│12│200 m│ 2.53 │ 3.03 │ 2.52 │ 3.02 │ 2.51 │ 3.01 │ 2.50 │ 3.00 │ 2.49 │ 2.59 ││ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───── ││13│200 m│ 2.59 │ 3.08 │ 2.58 │ 3.07 │ 2.57 │ 3.06 │ 2.56 │ 3.05 │ 2.55 │ 3.04 ││ │mixt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│14│400 m│ 6.19 │ 6.37 │ 6.18 │ 6.36 │ 6.17 │ 6.35 │ 6.16 │ 6.34 │ 6.15 │ 6.33 ││ │ mixt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘┌──┬─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr│ ├─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┤│c │Proba│ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 ││r │ ├──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┤│t │ │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 1│50 m │ 35.5 │ 38.0 │ 35.0 │ 37.5 │ 34.0 │ 36.5 │ 32.0 │ 34.5 │ 30.0 │ 32.5 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 2│100 m│1.09.8│1.14.8│1.07.9│1.12.3│1.06.0│1.09.0│1.03.8│1.05.8│1.01.8│1.03 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 3│200 m│ 2.32 │ 2.42 │ 2.28 │ 2.38 │ 2.25 │ 2.35 │ 2.22 │ 2.32 │ 2.18 │ 2.28 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 4│400 m│ 5.29 │ 5.44 │ 5.24 │ 5.39 │ 5.19 │ 5.34 │ 5.09 │ 5.24 │ 5.00 │ 5.15 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 5│800 m│ – │11.25 │ – │11.10 │ – │10.50 │ – │10.30 │ – │10.10 ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 6│1500m│21.30 │ – │21.10 │ – │20.40 │ – │20.10 │ – │19.30 │ – ││ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 7│100 m│1.27.5│1.33.5│1.25.5│1.31.5│ 1.24 │ 1.30 │ 1.22 │ 1.28 │ 1.19 │ 1.25 ││ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 8│200 m│ 3.10 │ 3.24 │ 3.05 │ 3.19 │ 3.00 │ 3.14 │ 2.55 │ 3.09 │ 2.50 │ 3.04 ││ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│ 9│100 m│ 1.18 │ 1.24 │ 1.16 │ 1.22 │ 1.14 │ 1.20 │ 1.12 │ 1.18 │ 1.10 │ 1.16 ││ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│10│200 m│ 2.49 │ 2.56 │ 2.45 │ 2.52 │ 2.41 │ 2.48 │ 2.37 │ 2.44 │ 2.33 │ 2.40 ││ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│11│100 m│ 1.16 │ 1.21 │ 1.14 │ 1.19 │ 1.12 │ 1.17 │ 1.10 │ 1.15 │ 1.08 │ 1.13 ││ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│12│200 m│ 2.47 │ 2.57 │ 2.42 │ 2.52 │ 2.37 │ 2.47 │ 2.32 │ 2.42 │ 2.27 │ 2.37 ││ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───── ││13│200 m│ 2.52 │ 3.01 │ 2.49 │ 2.58 │ 2.46 │ 2.55 │ 2.40 │ 2.49 │ 2.37 │ 2.46 ││ │mixt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│14│400 m│ 6.08 │ 6.26 │ 6.01 │ 6.19 │ 5.54 │ 6.12 │ 5.47 │ 6.05 │ 5.40 │ 5.58 ││ │ mixt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘JUDO*Font 7*┌────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤│crt.│ Proba │Nota 1│Nota 2│Nota 3│Nota 4│Nota 5│Nota 6│Nota 7│Nota 8│Nota 9│Nota 10││ │ ├───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬───┤│ │ │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │ B │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 1. │UKY KOMI T.W. 30 sec*) │ – │ 6│ – │ 7│ – │ 8│ – │ 9│ – │10│ – │15│ – │20│ – │25│ – │30│ – │32 │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 2. │UKY KOMI T.W. 30 sec**) │ – │ 4│ – │ 5│ – │ 6│ – │ 7│ – │ 8│ – │10│ – │15│ – │20│ – │25│ – │30 │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 3. │KAKE cu 4 parteneri – 4 procedee în 60 sec*) │ – │13│ – │14│ – │15│ – │16│ – │18│ – │20│ – │24│ – │26│ – │28│ – │30 │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 4. │KAKE cu 4 parteneri – 4 procedee în 60 sec**)│ – │11│ – │12│ – │13│ – │14│ – │16│ – │18│ – │22│ – │24│ – │26│ – │28 │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 5. │UKY KOMI T.W. 30 sec*) │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │ 9 │- │13 │- │17 │ -│21 │- │25 │ – │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 6. │UKY KOMI T.W. 30 sec**) │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │11 │- │14 │- │17 │ -│20 │- │23 │ – │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 7. │KAKE cu 2 partenere – 2 procedee în 60 sec*) │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │11 │- │14 │- │17 │ -│21 │- │24 │ – │├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤│ 8. │KAKE cu 2 parteneri – 2 procedee în 60 sec**)│ 3 │- │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │11 │- │14 │ -│17 │- │20 │ – │└────┴─────────────────────────────────────────────┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴───┘    *) Primele două categorii de greutate.    **) Următoarele categorii de greutate.    RANDORI LIBER: 3 MINUTE NAGE WAZA ŞI 3 MINUTE NE WAZA    KAIAC – CANOE┌────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Valoarea notelor acordate ││Nr. │ ├─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤│crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 ││ │ ├────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤│ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ 1. │Caiac – K1-500 m │3,00│2,45│2,55│2,40│2,50│2,35│2,45│2,30│2,40│2,25│2,35│2,20│2,30│2,15│2,25│2,10│2,2 │2,05│2,15│2,00│├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ 2. │Caiac – K1-1000 m│5,35│5,25│5,30│5,2 │5,25│5,15│5,20│5,10│5,15│5,05│5,10│5,00│5,00│4,50│4,50│4,40│4,40│4,30│4,30│4,20│├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ 3. │Canoe – C1-500 m │ – │ 3 │ – │2,55│ – │2,5 │ – │2,45│ – │2,4 │ – │2,34│ – │2,3 │ – │2,22│ – │2,18│ – │2,15│├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ 4. │Canoe – C1-1000 m│ – │5,35│ – │5,30│ – │5,25│ – │5,20│ – │5,15│ – │5,08│ – │4,56│ – │4,44│ – │4,38│ – │4,32│└────┴─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘O singura proba la alegere în ambarcatiuni de simplu (500 m sau 1000 m).KARATE    KIHON: ZENKUTSU-DACHI              1. SANBON-ZUKI-GYAKU SANBON/ZUKY;              2. SOTO-UKE-EMPI/YAKU/ZUKI-mae-ni-sagaru;              3. OCHI-UKE-KIZAMI-ZUKI-GZAKU-ZUKI-GZAKU-mae-ni-sagaru;              4. GEDAN-BARAI-UKAKEN-HAITO;              5. MAE-GERI-NAWASHI-GERI-ZOKO-GERI;              6. USHIRO-GERI;             KOKUTSU-DACHI 1 SHUTO-UKE-KIZAMI-GERI-NUKITE;             KIBA-DACHI 1 YOKO-KEAGE-YOKO-KEKOMI.    KATA: HEIAN SHODAN; HEIAN NIDAN; HEIAN SANDAN; HEIAN YODAN; HEIAN GODAN             1 impuse             BASSI-DAI; KANKU-DAI; EMPI; JION – 2 OBLIGATORII;    KUMITE: KIKON JPPON KUMITE              1. OR-KUZI JORDAN; AGE-UKE-GYAKU-ZUKU; TATESHUTO-UKE-SHUTO-UCHI              (eschiva 45° lateral);              2. OR/ZUKI CHUDAN; SOTO-UKE-GYAKU-ZUKI; SOTO-UKE-YOKO-EMPI-UCHI;              3. MAE-GERI; GEDAN-BARAI-GYAKU-ZUKI; GYAKU GEDAN-BARAI-KIZAMI-                 ZUKI-GYAKU/ZUKI;              4. YOKO/GERI/KEKONI; SOTO-UKE-GYAKU-ZUKI; HAIWAN-UKE-HAITO-UCHI;              5. NAWASHI-GERI; HAIWAN UCHI-UKE; GYAKU/ZUKI; AWASE SHUTO-UKE-                 YOKO-EMPI-UCHI.    JIYA JPPON KUMITE:              1. TATE SHUTO-UKE (eschiva 45° lateral) GYAKU-ZUKI atac GI-ZUKI                 JORDAN;              2. AGE-UKE (eschiva 45° lateral pas spate)                 KIZAMI-NAWASHI-GERI-GYAKU-ZUKI-HIKITE-GANAE.    JIKU KUMITE:    Se urmăreşte: poziţia corecta; utilizarea soldurilor; HIKITE;    tehnica corecta; respiratia corecta; direcţia privirii; ritmul de execuţie,    viteza de execuţie; stabilitate şi echilibru; control, KIAI,    KIME.LUPTE GRECO – ROMÂNEA. 1. Aruncari peste sold, 10 exercitii;2. Aruncari peste piept, 10 exercitii;3. Intrari în pod de sus;Exerciţiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuţie reusita acordându-se un punct.B. 1. Lupta libera de sus 2×2 minute.2. Lupta la parter 2×2 minute.Se apreciază nivelul exerciţiilor, orientarea tactica şi combativitatea.LUPTE LIBEREA. 1. Doborari cu intrare la coapsa, 10 exercitii;2. Salt cu carlig, 10 exercitii;3. Podul din picioare.Exerciţiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuţie reusita acordându-se un punct.B. 1. Lupta libera în condiţii regulamentare, cu partener activ de aceeaşi categorie.Se apreciază nivelul exerciţiilor, orientarea tactica şi combativitatea.ORIENTARE SPORTIVA1. Probe cu caracter tehnic şi teoretico-practic:  – manevrarea busolei; – 2,5 puncte  – citirea hârtii; – 2,5 puncte  – orientarea hârtii; – 2,5 puncte  – recunoaşterea semnelor convenţionale; – 2,5 puncte2. Parcurgerea unui traseu de orientare sportiva, elaborat de comisie, cu dificultate specifică vârstei şi sexului.Timpul de parcurgere, sistemul de punctaj şi echivalarea acestora în note se stabilesc, de asemenea, de către comisia de examinare.PATINAJ ARTISTIC1. Executarea pe uscat a următoarelor sarituri simple:– salchow– Toe Loop– Rittberger– Flip– Lutz2. Executarea pe patine cu role în sala, a unui program pe fond muzical, cuprinzând:– taierea ghetii cu faţa şi spatele– pasi în cerc– pasi în linie– elemente de echilibru (fandari, cumpene, pusca, cioara).POLO PE APAA. 1. Tras la poarta din inot pe apa – 3 exercitii.2. Tras la poarta din inot de la 5 m cu 2 fente – 3 exercitii.3. Tras la poarta din inot cu inaintare în fenta (2 m) – 4 exercitii.Fiecare execuţie reusita din cele 10 (zece) încercări se apreciază cu un punct.B. Joc bilateral, în condiţii regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic specific postului.RUGBY1. COMPLEX TEHNICO-TACTIC:– alergare 5 metri – placaj spate – alergare 5 metri – placaj faţa – alergare 5 m şi culegerea unui balon – fenta pas dreapta şi pas stanga pas dreapta – alergare 5 m şi culegerea unui balon – lovitura de picior de urmărire – prinderea balonului şi schimbarea de direcţie stanga, schimbare de direcţie dreapta – alergare 5 m şi percutie stanga, percutie dreapta cu schimbarea balonului dintr-o mana în alta – alergare şi înscrierea unei încercări din plonjon.