ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006

privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Calendarul de desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. Calendarul este prevăzut în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. Metodologia este prevăzută în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susţin teste naţionale de către absolvenţii claselor a VIII-a. Programele sunt prezentate în anexa nr. 3*) care face parte integrantă din prezentul ordin.––––Notă …
*) Anexele nr. 1-3 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + 
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 5Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor. Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mihail HardauBucureşti, 31 august 2006.Nr. 5.001. + 
Anexa 1CALENDARULde desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesuluiabsolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008  14-25 mai 2007 Înscrierea candidaţilor      8 iunie 2007 Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a     18 iunie 2007 Limba şi literatura română – test scris     19 iunie 2007 Limba şi literatura maternă – test scris     20 iunie 2007 Matematica – test scris     21 iunie 2007 Istoria românilor sau Geografia României – test scris     24 iunie 2007 Afişarea rezultatelor (până la orele 16) şi depunerea                        contestaţiilor (orele 16-20)  25-27 iunie 2007 Rezolvarea contestaţiilor     28 iunie 2007 Afişarea rezultatelor finale (până la orele 16) + 
Anexa 2METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURAREA TESTELOR NAŢIONALE, ÎN VEDEREA ACCESULUI ABSOLVENŢILOR CLASEIa VIII-a ÎN CLASA a IX-a A ANULUI ŞCOLAR 2007-2008I. DISPOZIŢII GENERALE + 
Articolul 1(1) În conformitate cu articolul 22, alin. (1) din Legea Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementată conform Metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care se da publicităţii până la începutul anului şcolar”. … (2) În vederea realizării selecţiei şi repartizării absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii, se organizează teste naţionale la disciplinele Limba şi literatura română, Matematica şi, la alegere, Istoria românilor sau Geografia României. Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi un test la Limba şi literatura maternă. … (3) Procedura de selecţie privind accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a are în vedere următoarele criterii: … – media la testele naţionale, cu o pondere de 50%;– media de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, cu o pondere de 50%.(4) În vederea admiterii la liceele vocationale sau la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, candidaţii susţin şi probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limba moderna. …  + 
Articolul 2Au dreptul să se prezinte la testele naţionale atât persoanele care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta, cat şi cele din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naţionale, indiferent de vârsta candidatului. + 
Articolul 3(1) Testele naţionale se susţin anual, într-o singura sesiune. … (2) În caz de nepromovare a testelor naţionale, acestea pot fi susţinute în oricare dintre sesiunile ulterioare. … (3) Atât candidaţii proveniţi din învăţământul de stat, cat şi cei din învăţământul particular au dreptul sa susţină testele naţionale, fără taxa. …  + 
Articolul 4Elevilor care promovează testele naţionale li se eliberează un certificat care să ateste promovarea acestora. Celor care nu promovează testele naţionale li se eliberează, la cerere, copie de pe foaia matricola. + 
Articolul 5În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:– procedura – act intern care precizează modalitatea prin care trebuie să se desfăşoare anumite activităţi şi care cuprinde standarde, criterii, date-limita, responsabilităţi şi soluţii practice pentru realizarea acestora;– sesiune de teste naţionale – perioada prestabilita în care se înscriu candidaţii, se susţin probele de testare, se soluţionează contestaţiile şi se afişează rezultatele;– proba de teste naţionale – forma de testare programata să se desfăşoare la o dată prestabilita, constând în susţinerea unui test scris, la anumite discipline;– Comisie Naţionala de Organizare a Testelor Naţionale, comisie judeteana de teste naţionale/a municipiului Bucureşti, comisie de teste naţionale, comisie de contestaţii – grupuri de cadre didactice cu o structura ierarhica, cu atribuţii specifice în organizarea şi desfăşurarea testarii, la nivel naţional, judeţean şi, respectiv, local;– centru de testare, centru zonal de evaluare – unităţi de învăţământ organizate special pentru desfăşurarea testarii naţionale;– profesor evaluator – cadru didactic cu atribuţii în evaluarea lucrărilor scrise, în baza unor bareme de corectare şi de notare;– asistent – cadru didactic cu atribuţii de supraveghere în sălile din centrele de testare;– stagiu de instruire – cursuri de instruire pe problematica specifică evaluării, precum şi a organizării şi a desfăşurării testarii, care se realizează înaintea sesiunii de testare naţionala;– fişa-tip informatizata – cerere individuală de înscriere la testare, în format electronic, care cuprinde datele de identificare a candidatului şi lista disciplinelor de testare pentru care acesta a optat;– borderou de evaluare – document-tip în care se înregistrează, conform baremului de evaluare şi de notare, punctajul alocat fiecărui răspuns;– catalog electronic – document oficial de testare, informatizat, instituit la nivelul centrului de testare, care cuprinde datele de identificare a candidaţilor şi notele obţinute de aceştia, precum şi numele componentilor comisiei de teste naţionale şi ale profesorilor evaluatori; pentru oficializarea documentului se realizează doua copii în forma tiparita, semnate de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi profesorii examinatori/evaluatori;– reevaluare a lucrărilor – procesul de recorectare a unor lucrări, în condiţii de resecretizare, de către alţi profesori evaluatori decât cei care au realizat evaluarea iniţială, cu scopul verificării corectitudinii evaluării iniţiale;– certificat – document oficial care atesta promovarea testelor naţionale.II. COORDONAREA METODOLOGICĂ A TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 6(1) Coordonarea pe plan naţional a acţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea selecţiei pe baza testelor naţionale este asigurata de Comisia Naţionala de Organizare a Testelor Naţionale, numita în continuare Comisia Naţionala, care se constituie anual, prin ordin al ministrului şi funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. … (2) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, se constituie comisia judeteana/a municipiului Bucureşti de organizare a testelor naţionale, numita mai departe comisia judeteana. … (3) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti asigura aplicarea riguroasă a normelor metodologice, organizează şi coordonează desfăşurarea testelor naţionale în fiecare judeţ/în municipiul Bucureşti. … (4) În fiecare judeţ se constituie centre de testare, în care se susţin testele naţionale, şi centre zonale de evaluare, în care se realizează evaluarea lucrărilor scrise. Se recomanda organizarea unui număr mic de centre de evaluare pe judeţ, care să asigure unitatea evaluării, ţinând cont, în acelaşi timp, de distribuţia geografică a unităţilor de învăţământ şi de existenta personalului calificat. În fiecare centru de testare şi în fiecare centru zonal de evaluare, se constituie şi funcţionează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un preşedinte. …  + 
Articolul 7Comisia Naţionala de Organizare a Testelor Naţionale coordonează şi monitorizează organizarea şi desfăşurarea acţiunilor pentru testele naţionale. Comisia Naţionala se compune din:– preşedinte: secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar;– vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar, directorul general al Direcţiei Generale Învăţământ în Limbile Minorităţilor, directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare;– secretar: un specialist din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare;– 5-9 membri: directori, şefi de serviciu, inspectori generali din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, specialişti din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, profesori din învăţământul preuniversitar. + 
Articolul 8Comisia Naţionala are următoarele atribuţii:(1) publică, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, precum şi programele pentru testele naţionale; … (2) aproba, în baza unei proceduri, lista centrelor de testare şi de evaluare pentru teste naţionale, ca urmare a propunerilor comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti; … (3) organizează stagii de instruire pentru preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti; … (4) stabileşte fişa de atribuţii pentru presedinti, vicepreşedinţi, secretari, membrii comisiilor, asistenţi şi pentru profesorii evaluatori; … (5) în situaţii justificate, poate decide, la propunerea comisiilor judeţene sau a delegatului Comisiei Naţionale, înlocuirea unor presedinti de comisie; … (6) stabileşte numărul variantelor de subiecte pentru probele scrise, din care se extrag, prin tragere la sorţi, subiectul de testare naţionala şi subiectul de rezerva; … (7) decide, în cazuri justificate, folosirea subiectului de rezerva; … (8) controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile judeţene, comisiile din centrele de testare din centrele zonale de evaluare şi comisiile de contestaţii; … (9) poate decide evaluarea lucrărilor dintr-un judeţ în alt judeţ; … (10) decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfăşurării testarii sau ulterior, dar nu mai târziu de un an de la desfăşurarea acesteia; … (11) analizează desfăşurarea şi rezultatele testelor naţionale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi prezintă concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; … (12) propune ministrului Educaţiei şi Cercetării, în situaţii de forta majoră, modificări în modul de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale; … (13) publică, până la data de 15 ianuarie, variantele de subiecte. …  + 
Articolul 9Comisia Naţionala poate delega reprezentanţi pe lângă comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti. Delegatul Comisiei Naţionale are următoarele atribuţii:(1) controlează respectarea prezentei metodologii de către comisia judeteana/a municipiului Bucureşti şi de către comisia de contestaţii, inspecteaza centrele de testare şi centrele zonale de evaluare; … (2) îndrumă comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti în privinta organizării şi desfăşurării testelor naţionale; … (3) propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale – atunci când constata disfunctii în respectarea metodologiei – schimbări în componenta comisiilor; … (4) în cazul în care constata abateri în organizarea testelor naţionale, reprezentantul Comisiei Naţionale poate propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale măsuri de sancţionare a cadrelor didactice în cauza sau suspendarea posibilităţii de a se organiza, în anul şcolar următor, centru de testare în unitatea şcolară respectiva; … (5) întocmeşte un raport pe care îl înaintează Comisiei Naţionale. …  + 
Articolul 10(1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti se compun din: … – preşedinte – unul dintre inspectorii şcolari generali adjuncţi;– vicepreşedinte – un inspector şcolar (în municipiul Bucureşti poate fi numit un vicepreşedinte pentru fiecare sector);– 1 secretar – inspector şcolar, informatician sau cadru didactic cu abilitaţi în operarea pe calculator;– 3 – 5 membri -inspectori şcolari de specialitate, directori de instituţii de învăţământ şi profesori de specialitate pentru fiecare disciplina de învăţământ la care se susţine testarea.(2) În judeţele în care se susţin teste în limbile minorităţilor naţionale, din comisia judeteana face parte, în calitate de secretar, şi inspectorul care coordonează învăţământul cu predare în limbile minorităţilor. … (3) Componenta nominală a acestor comisii se aproba anual, prin decizia inspectorului şcolar general judeţean/al municipiului Bucureşti. Componenta comisiei judeţene se transmite, spre informare, Comisiei naţionale, până la data de 15 aprilie. …  + 
Articolul 11Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:(1) nominalizeaza, până la data de 16 aprilie, centrele de testare, unităţile şcolare arondate acestora, precum şi centrele zonale de evaluare; … (2) transmit, în format electronic, Comisiei Naţionale, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, spre aprobare, lista centrelor de testare şi a centrelor zonale de evaluare din judeţ/din municipiul Bucureşti, până la data de 16 aprilie; … (3) controlează şi răspund de organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti; … (4) iau măsuri de soluţionare a problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale; … (5) iau măsuri pentru dotarea centrelor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a testarii naţionale şi a evaluării (copiatoare în stare de funcţionare, care să permită multiplicarea subiectelor de examen pentru fiecare candidat, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate şi a altor documente necesare comisiei, radio, computer, telefon, fax, consumabile); … (6) pot delega inspectori de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea desfăşurării testelor naţionale în centrele de testare şi de evaluare; … (7) se adresează, în scris, direcţiilor judeţene de sănătate, pentru a asigura prezenta personalului medical în fiecare centru în care se susţin testele naţionale, precum şi consiliilor locale, RENEL, operatorilor de cablu, Romtelecom etc., în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea testarii; … (8) se adresează, în scris, organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, de poliţie şi de jandarmerie, de la nivel judeţean, pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la sediul comisiei judeţene şi la centrele de testare, pentru paza lucrărilor scrise, pentru păstrarea ordinii publice la centrele de testare şi de evaluare. Prezenta acestora va fi solicitată şi pentru transportul lucrărilor scrise de la centrele de testare la cele de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestaţii şi invers; … (9) emit decizii de numire a comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare şi numesc asistenţii din centrele de testare, precum şi profesorii evaluatori din centrele de evaluare; … (10) realizează instruirea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor comisiilor din centrele de testare, cu cel mult 48 ore înaintea primei probe a testelor naţionale; pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii comisiilor din centrele zonale de evaluare, instruirea se face cu cel mult 48 de ore înaintea primei probe scrise; … (11) alcătuiesc un model de legitimatie pentru candidaţi, valabil în judeţul respectiv şi asigura numărul de legitimatii necesar pentru fiecare centru de testare, în funcţie de numărul de candidaţi arondati; … (12) iau măsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de testare, acolo unde acest lucru se impune; … (13) asigura confecţionarea stampilelor-tip pentru testele naţionale. Se vor confecţiona doua tipuri de ştampile care vor avea următorul conţinut: … a. ştampila pentru centrele de testare: "Teste Naţionale 2007 – C.T.";b. ştampila pentru centrele zonale de evaluare: "Teste Naţionale 2007 – C.Z.E".Stampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 20 mm şi nu vor fi numerotate.(14) operează, dacă este cazul, schimbări ale preşedinţilor, ale vicepreşedinţilor, ale membrilor, ale profesorilor evaluatori, ale secretarilor şi ale asistentilor care fac parte din comisiile din centrele de testare sau din centrele zonale de evaluare. Aceste schimbări vor fi aduse la cunoştinţa Comisiei Naţionale; … (15) pot decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfăşurării testarii sau ulterior, şi informează Comisia Naţionala despre rezultatele acestor reevaluari; … (16) sesizează imediat Comisiei Naţionale orice situaţie a carei rezolvare nu este prevăzută în metodologie şi solicita, atunci când este cazul, subiecte de rezerva; … (17) asigura traducerea variantelor de subiecte în limbile minorităţilor naţionale, în cel mult o luna de la publicarea acestora; … (18) raportează, în fiecare zi de desfăşurare a probelor scrise, până la ora 14, numărul candidaţilor prezenţi la probe, numărul candidaţilor eliminati şi orice situaţie specială ivita în organizarea şi desfăşurarea probei; … (19) organizează centrul judeţean sau centrele regionale de contestaţii şi numesc comisia judeteana/a municipiului Bucureşti de contestaţii; … (20) organizează şi asigura securitatea transportului lucrărilor scrise de la centrele de testare la centrele zonale de evaluare, de la preluarea lor de la una dintre comisii, până la predarea lor către cealaltă comisie; … (21) primesc lucrările scrise contestate de la comisiile din centrele de evaluare şi organizează transportul lor, în deplina securitate la şi de la comisia judeteana de contestaţii/a municipiului Bucureşti; … (22) primesc lucrările scrise reevaluate de comisia judeteana/a municipiului Bucureşti de contestaţii şi le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare; … (23) centralizează rezultatele testelor naţionale şi le transmit, prin fax şi prin posta electronică, Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, imediat după afişarea acestora (înainte şi după contestaţii), astfel: număr de candidaţi înscrişi, număr de candidaţi prezenţi şi număr de candidaţi promovati, pe transe de medii; … (24) analizează modul de desfăşurare a testelor naţionale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare, elaborează şi transmit Comisiei Naţionale, la Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, în termen de 7 zile de la încheierea sustinerii testelor, raportul cu privire la rezultatele acestora şi propun modificări sau completări ale metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale. …  + 
Articolul 12(1) Comisiile din centrele de testare se compun din: … – preşedinte – un profesor cu gradul didactic I, din alta unitate de învăţământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi, din lista propusă de unităţile şcolare şi aprobată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;– secretar – un cadru didactic din alta unitate de învăţământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi de comisia judeteana/a municipiului Bucureşti, din lista propusă de unităţile şcolare şi aprobată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. Alegerea acestuia se va face ţinând cont şi de competentele de operare pe calculator;– membri – 1-3 profesori din alta unitate de învăţământ decât cele arondate centrului, având capacitate organizatorică recunoscută şi competente în operarea pe calculator, aleşi prin tragere la sorţi de comisia judeteana (a municipiului Bucureşti), din lista propusă de unităţile şcolare şi aprobată de inspectoratul şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti);– un informatician sau un cadru didactic având competente de nivel avansat în operarea pe calculator, care va gestiona baza de date din centru;– asistenţi – câte doua cadre didactice pentru fiecare sala în care se desfăşoară testele, cadre didactice de alta specialitate decât cea la care se susţine testul, alese prin tragere la sorţi din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului. Asistenţii vor fi aleşi, de regula, unul dintre cadrele didactice care predau la şcoala generală şi celălalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.(2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judeţean (al municipiului Bucureşti), comisia păstrează aceeaşi structura, cu excepţia asistentilor, care se înlocuiesc cu profesori evaluatori pentru fiecare disciplina de testare, cadre didactice calificate, alese din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului de evaluare, exceptând situaţia în care, în judeţ, este organizat un singur centru de evaluare. În acest caz, profesorii vor fi selecţionaţi dintre cei care nu au predat la clasa a VIII-a în anul şcolar 2006-2007. Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru zonal de evaluare va fi stabilit în funcţie de numărul de lucrări care trebuie evaluate în centrul respectiv, avându-se în vedere ca fiecare evaluator sa evalueze, de regula, 100 de lucrări. De regula, în fiecare echipa de evaluatori, vor fi numiţi un profesor care preda la şcoala generală şi unul care preda la liceu. … (3) Precizări privind comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare: … a) Componenta nominală a comisiilor, cu excepţia informaticianului, se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuată electronic, în şedinţa publică, din lista propusă de consiliile de administraţie ale şcolilor şi aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Lista conţinând propunerile de cadre didactice care doresc sa participe la testele naţionale se înaintează de către unităţile şcolare inspectoratului şcolar, până la data de 15 martie. Cadrele didactice care solicită înscrierea pe lista, vor da o declaraţie, pe proprie răspundere, ca se angajează sa participe la activităţile menţionate de prezenta metodologie, pentru care vor fi nominalizaţi. … b) Informaticianul este nominalizat de comisia judeteana, până la data de 15 aprilie, de preferinta dintre cadrele didactice de specialitate/dintre informaticienii din unitatea de învăţământ în care se organizează centrul de testare, respectiv centrul zonal de evaluare. … c) În funcţie de numărul lucrărilor repartizate la centrul zonal de evaluare, în comisia din respectivul centru pot fi numiţi mai mulţi membri. … d) Comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare vor fi alcătuite din cadre didactice cu prestanta, autoritate profesională şi morala (pe cat posibil, cu gradul didactic I sau II). Nu vor fi numiţi în comisiile de testare sau de evaluare şi nu vor primi nicio alta atribuţie legată de testele naţionale persoanele care au rude în rândul candidaţilor. De asemenea, nu vor primi nicio atribuţie legată de testele naţionale persoanele care, în sesiunile anterioare ale testelor naţionale, au fost sancţionate sau au desfăşurat activităţi necorespunzătoare (ca asistenţi sau evaluatori, ca presedinti, secretari sau membri). Nu vor fi numiţi ca profesori evaluatori acei profesori despre care s-a constatat, în sesiunile anterioare, ca au evaluat cu superficialitate, inclusiv aceia cărora li se poate reprosa, în mod justificat, existenta unor diferenţe mari între notarea iniţială a lucrărilor şi cea de la contestaţii (diferenţe de 1,5 puncte sau mai mari); … e) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării testelor naţionale, preşedintele comisiei din centrele de testare/evaluare va solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia – tip, cadrul didactic precizează că nu are rude în rândul candidaţilor şi îşi asuma responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. De asemenea, declaraţia cadrului didactic cuprinde menţiunea ca, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de testare/evaluare, ştie ca se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ. … f) Tragerea la sorţi a preşedinţilor, a membrilor comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare, a asistentilor şi a profesorilor evaluatori se face la nivelul inspectoratului şcolar, în şedinţa publică, cu cel mult 48 de ore înaintea începerii testelor, urmând ca inspectorul şcolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea repartizării asistentilor pentru fiecare sala se face în centrul de testare, prin tragere la sorţi, în prezenta tuturor membrilor comisiei, în dimineata desfăşurării fiecărei probe. … g) Comisiile din centrele de testare se întrunesc pentru instruire cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea primului test naţional. …  + 
Articolul 13(1) Organizarea centrelor de testare se face după cum urmează: … – în mediul urban, elevii vor fi grupati pe centre de testare, astfel încât numărul de elevi dintr-un centru să fie cuprins între 250 şi 400 de elevi. Numărul de elevi pe centru va fi decis ţinând cont de necesitatea desfăşurării în condiţii optime a testelor. În cazuri excepţionale, bine motivate, se pot organiza şi centre de testare cu mai puţin de 250 de elevi sau cu mai mult de 400 de elevi, cu aprobarea Comisiei Naţionale;– în mediul rural, se vor organiza centre de testare având cel puţin 100 candidaţi. În cazul unităţilor şcolare cu mai puţin de 100 de absolvenţi ai clasei a VIII-a, acestea vor fi arondate, la centre din municipii, oraşe, comune, în funcţie de distanta pe care o au de parcurs şi de mijloacele de transport existente. În acest caz, o atenţie deosebită trebuie acordată problemei transportului elevilor. În cazuri excepţionale, se pot organiza şi centre de testare cu mai puţin de 100 de candidaţi, cu aprobarea Comisiei Naţionale. + 
Articolul 14Comisiile din centrele de testare au următoarele atribuţii:(1) organizează şi răspund de desfăşurarea testarii naţionale în centrele respective; … (2) preiau documentele necesare desfăşurării testelor naţionale, prin proces-verbal de predare-primire, semnat de preşedintele comisiei şi de directorul unităţii de învăţământ în care se afla centrul de testare. Conducerile unităţilor de învăţământ arondate centrului de testare răspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la testele naţionale; … (3) verifica modul în care conducerea unităţii de învăţământ a organizat centrul de testare: pregătirea salilor de concurs, existenta în număr suficient a imprimatelor necesare pentru lucrările scrise, existenta şi starea de funcţionare a fotocopiatoarelor, existenta fisetelor pentru păstrarea documentelor de testare în deplina siguranţa. Conducerea unităţii de învăţământ în care este organizat centrul de testare asigura condiţiile necesare organizării şi desfăşurării testelor naţionale – sălile de concurs, imprimatele pentru lucrările scrise, fotocopiatoare, fisete pentru păstrarea documentelor de testare naţionala în deplina siguranţa. Conducerea unităţii preda comisiilor din centrele de testare variantele de subiecte de la probele scrise de pe pagina oficială de internet a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în forma tiparita, corespunzător fiecăreia dintre probele pentru care exista candidaţi. Constatările se consemnează în procesul-verbal de predare-primire; (4) organizează desfăşurarea testelor naţionale, conform calendarului, respectând prevederile prezentei metodologii, precum şi procedurile stabilite ulterior şi comunicate de Comisia Naţionala; … (5) întocmesc listele absolvenţilor care participa la testele naţionale, repartizaţi pe sălile în care se desfăşoară testarea, în ordine alfabetica, ţinând cont de opţiunea pentru testul de istorie sau de geografie, precum şi de limba în care se susţin testele, şi afişează listele la avizierul centrului de testare şi pe uşile salilor, cu 24 de ore înainte de începerea fiecărui test naţional; … (6) stabilesc, prin tragere la sorţi, organizată în dimineata fiecărei probe, repartizarea pe sali a asistentilor şi instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sălile în care se susţin testele naţionale; … (7) multiplica varianta extrasa într-un număr egal cu numărul candidaţilor din centrul de testare; … (8) sesizează comisiei judeţene orice situaţie specială şi solicita, în situaţii excepţionale, subiecte de rezerva; … (9) controlează şi îndrumă activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de testare care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea testelor; … (10) iau măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisia de Teste Naţionale sau se desfăşoară probele scrise de testare sa nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeteana, de Comisia Naţionala de Teste Naţionale sau neprevăzute de prezenta metodologie; … (11) preşedintele răspunde de transportul în deplina siguranţa şi de predarea, cu proces-verbal, a lucrărilor scrise şi a unei copii de pe subiectele de testare la centrele zonale de evaluare; lucrările sunt însoţite, pe perioada transportului, de preşedinte şi de secretar sau de un membru al comisiei din centrul de testare, împreună cu un reprezentant al poliţiei sau al jandarmeriei; … (12) completează cataloagele electronice de testare cu numele, cu iniţială tatălui şi cu toate prenumele candidaţilor, precum şi cu disciplinele la care se susţine testarea naţionala. Cataloagele electronice astfel completate se predau comisiei din centrul zonal de evaluare la care este arondat centrul de testare; … (13) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predării lucrărilor scrise, baremele de evaluare şi de notare pentru testul susţinut în ziua respectiva, pentru a fi afişate în centrul de testare; … (14) după încheierea operaţiilor de evaluare şi de notare, primesc, cu proces-verbal, prin preşedinte, însoţit de secretar sau de unul din membri, cataloagele de la centrele zonale de evaluare; asigura transportul acestora în deplina siguranţa la centrele de testare; … (15) afişează listele cu rezultatele testelor naţionale, după primirea cataloagelor de la centrele de evaluare; … (16) primesc eventualele contestaţii referitoare la evaluarea lucrărilor scrise şi le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare; … (17) afişează listele cu rezultatele definitive, după primirea de la comisia judeteana a copiei de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii; … (18) întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele testelor şi le transmit şcolilor arondate centrului de testare; … (19) predau, cu proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ unde se susţin testele naţionale, toate documentele referitoare la acestea, pentru arhivare; … (20) preşedintele centrului de testare verifica şi semnează toate documentele privind organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale din centrul respectiv. …  + 
Articolul 15Comisiile din centrele zonale de evaluare au următoarele atribuţii:(1) preiau de la comisiile judeţene, baremele de corectare şi de notare, în condiţiile stabilite de Comisia Naţionala; … (2) primesc, cu proces-verbal semnat de preşedinte şi de vicepreşedinţi, lucrările scrise aduse de către delegaţii din centrele de testare, spre a fi evaluate; … (3) predau baremele de corectare şi de notare delegaţilor din centrele de testare, spre a fi afişate în centrele respective; … (4) răspund de securitatea lucrărilor scrise, pe toată perioada în care acestea se afla în centrul de evaluare; … (5) evalueaza lucrările, respectând baremul de corectare şi de notare; … (6) verifica borderourile finale şi corectitudinea înscrisurilor pe lucrări, precum şi semnarea, de către fiecare evaluator, a notei acordate şi înscrise pe lucrare; … (7) scriu pe lucrări notele fiecărui evaluator, calculează media obţinută şi o trec pe lucrări şi în cataloagele electronice; … (8) calculează media generală pentru fiecare candidat şi o trec în cataloagele electronice; … (9) predau, cu proces-verbal de predare-primire, prin preşedinte şi un membru al comisiei, doua printuri ale catalogului electronic completat, semnat de profesorii evaluatori şi stampilat, către delegaţii comisiei din centrul de testare; … (10) transmit către comisia judeteana de contestaţii, în deplina siguranţa, lucrările scrise ale căror note au fost contestate de către candidaţi/părinţi; … (11) preiau după reevaluare, de la comisia judeteana, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate; … (12) predau, cu proces-verbal, prin preşedinte, însoţit de secretar sau de un membru al comisiei, lucrările scrise, borderourile detaliate şi de sinteza, precum şi celelalte documente ale desfăşurării testelor naţionale, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul de evaluare. …  + 
Articolul 16(1) Comisia de contestaţii are următoarea componenta: … – preşedinte – inspector şcolar general/inspector general adjunct al judeţului în care se organizează comisia;– 1 – 2 secretari – inspectori şcolari din judeţul în care se organizează comisia;– 1 – 2 informaticieni, profesori de informatica sau cadre didactice de alta specialitate, cu abilitaţi de nivel superior în utilizarea calculatorului;– membri – profesori evaluatori, câte doi profesori, de regula cu grad didactic I, pentru fiecare disciplina de testare şi pentru maximum 100 de lucrări contestate. În situaţii justificate, pot fi numiţi evaluatori şi profesori cu grad didactic II sau definitiv.(2) În fiecare an, membrii comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior. Alegerea evaluatorilor se face prin tragere la sorţi, dintr-o lista de profesori recunoscuţi pentru competenţa profesională şi probitatea lor morala. La dosarul comisiei judeţene se vor afla atât decizia de numire a profesorilor evaluatori din comisia de contestaţii din anul curent, cat şi a celor din anul precedent. …  + 
Articolul 17Cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ implicat în desfăşurarea testelor naţionale au obligaţia de a respecta cu stricteţe normele privind organizarea şi desfăşurarea acestora; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat şi sancţionate, conform reglementărilor în vigoare.III. ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR PENTRU SUSŢINEREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 18(1) La testele naţionale, se pot înscrie atât absolvenţii clasei a VIII-a din seria curenta, cat şi cei din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naţionale, indiferent de vârsta candidatului. … (2) Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la susţinerea testelor naţionale numai după echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţa stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. … (3) Candidaţii proveniţi din învăţământul particular se înscriu la centrul de testare desemnat de comisia judeteana. …  + 
Articolul 19(1) Înscrierea candidaţilor pentru testele naţionale se face la secretariatele şcolilor, în perioada prevăzută în calendar, după cum urmează: … a) pentru candidaţii din seria curenta, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginti, în conformitate cu evidentele din şcoli. Tabelele conţin opţiunile candidaţilor pentru istoria românilor sau geografia României, precum şi semnăturile acestora. Înscrierea se face la centrul de testare la care este arondata unitatea, de către director şi de secretarul şcolii menţionate, conform unei programari stabilite de comisia judeteana; … b) pentru candidaţii din anii precedenti, înscrierea se face de secretarul şcolii din centrul de testare la care este arondata şcoala pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (cerere de înscriere, buletin/carte de identitate, certificat de naştere şi foaia matricola pentru clasele I – a VIII-a). În situaţia schimbării domiciliului în alta localitate, menţionată ca atare în buletinul de identitate, candidaţii din seriile precedente se pot înscrie pentru a susţine testele naţionale la un centru de testare, stabilit de comisia judeteana din judeţul în care se afla noul domiciliu al candidatului. În afară acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naţionale. … (2) Tabelele de înscriere, pentru absolvenţii din seria curenta, întocmite conform calendarului, se actualizează după încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaţilor corigenti, repetenti, cu situaţia neincheiata sau exmatriculati) şi se transmit, semnate şi stampilate de director, centrului de testare la care şcoala este arondata, în ziua următoare încheierii cursurilor pentru clasa a VIII-a. De corectitudinea datelor transmise centrului de testare, răspunde directorul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit cursurile gimnaziale. … (3) Fiecare candidat depune, la înscrierea pentru testele naţionale, o fotografie recenta, tip buletin/carte de identitate, care se aplică pe legitimatie. Pentru candidaţii din seria curenta, legitimatia este completată, semnată, stampilata şi eliberata de conducerea unităţii de învăţământ pe care candidatul a absolvit-o. Pentru candidaţii din seriile precedente, legitimatia este eliberata de secretariatul centrului de testare. … IV. DISCIPLINELE PENTRU TESTELE NAŢIONALE + 
Articolul 20(1) Disciplinele la care se susţin testele naţionale sunt următoarele: … a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare; … b) Matematica – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare; … c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare. … (2) Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi un test la Limba şi literatura maternă, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare. …  + 
Articolul 21Evaluarea lucrărilor scrise se face cu note de la 10 la 1, cu respectarea stricta a baremului de evaluare şi de notare indicat de Serviciul Naţional de Examinare şi Evaluare; nota minima de promovare la fiecare dintre lucrările scrise este 5.V. ELABORAREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 22Testele naţionale şi baremele de evaluare şi de notare se elaborează în cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, ţinând seama de următoarele cerinţe:a) să fie formulate clar, precis şi în stricta concordanta cu programele şcolare şi cu programele de testare, valabile pentru desfăşurarea testelor naţionale din anul respectiv; … b) să aibă un nivel mediu de dificultate; … c) să permită efectuarea lor în 2 ore. … VI. ORGANIZAREA SALILOR DE TESTARE, ACCESUL ŞI REPARTIZAREA ÎN SALI A CANDIDAŢILOR, A ASISTENTILOR, DESFĂŞURAREA, EVALUAREA ŞI NOTAREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 23Organizarea salilor de testare, accesul şi repartizarea în sali a asistentilor şi a candidaţilor se fac după cum urmează:A. Pregătirea salilor de testareSălile destinate pentru susţinerea testelor naţionale vor fi adaptate activităţilor legate de acestea prin:a) dotarea corespunzătoare; … b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influenţa candidaţii în elaborarea lucrărilor; … c) afişarea pe usa fiecărei sali a listei nominale alfabetice cu candidaţii repartizaţi în sala respectiva, avizată de preşedintele comisiei; … d) afişarea, pe usa fiecărei sali, a prevederilor din metodologie care îi informează pe candidaţi ca pătrunderea în sali cu materiale ajutatoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda atrag după sine eliminarea de la testele naţionale; … e) afişarea, pe usa fiecărei sali, a prevederilor din metodologie care îi informează pe candidaţi ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu subiectele multiplicate nu se iau în considerare. … B. Repartizarea în sali a asistentilora) Înaintea intrării în sali, preşedintele comisiei din centrul de testare instruieste asistenţii în legătură cu îndatoririle care le revin, cu prevederile prezentei metodologii, cu informaţiile pe care trebuie să le furnizeze candidaţilor aflaţi în sali. Aceste informaţii sunt consemnate într-un document, care va fi prezentat de către asistenţi în fiecare sala de testare. Instructajul va avea un scenariu-standard, obligatoriu, care va fi reglementat printr-o procedură. … b) La încheierea instructajului, participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alături de celelalte documente referitoare la testele naţionale. … c) Repartizarea în sali a asistentilor se face de către preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi – câte doi pentru fiecare sala – cu trei sferturi de ora înainte de începerea fiecărui test, luându-se măsuri sa nu rămână aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi sali în zile diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea disciplinei de test la care supraveghează. … d) Asistenţii, care au fost instruiti şi au semnat fişa de atribuţii, intră în sali după ce au primit listele cuprinzând candidaţii, foaia conţinând informaţiile care trebuie transmise candidaţilor, procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, hârtie tipizata şi hârtie stampilata pentru ciorne; numărul de coli tipizate şi numărul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare sala de testare vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de preşedintele comisiei şi de unul dintre membrii acesteia. … e) Se interzice asistentilor intrarea în sălile de testare cu telefoane mobile, cărţi, ziare, manuale sau cu alte materiale informative vizând conţinutul disciplinelor de concurs. … C. Accesul şi repartizarea în sali a candidaţilora) Accesul candidaţilor în sali este permis pe baza buletinului/cărţii de identitate (a certificatului de naştere, în cazul în care candidatul nu are buletin/carte de identitate) şi a legitimatiei de testare, cel târziu cu o jumătate de ora înaintea începerii fiecărui test. Candidaţii care nu au asupra lor buletinul/cartea de identitate (certificatul de naştere, pentru candidaţii care nu au buletin/carte de identitate) şi legitimatia de testare nu sunt primiţi în sala. … b) În cazuri excepţionale, comisia de testare poate accepta în sala candidaţi care nu au documentele menţionate anterior, dacă sunt recunoscuţi de un cadru didactic sau de doi candidaţi şi sub rezerva prezentării documentelor până a doua zi. În caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulată şi candidatul va fi eliminat. Comisia judeteana va fi informată despre situaţia creata înainte de a fi luată decizia de eliminare sau de acceptare a candidatului în testare fără documentele menţionate la punctul a). … Situaţia va fi menţionată într-un proces verbal special, care se va păstra alături de celelalte documente de testare.c) Se interzice intrarea în sali, a candidaţilor, cu manuale şcolare, cu materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. La proba scrisă de matematica este permisă folosirea compasului, a creionului, a radierei, a riglei şi a raportorului, care nu au inscriptionate formule matematice. Asistenţii vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în sali. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sala a candidatului de către preşedintele comisiei de testare, indiferent dacă materialele respective au fost folosite sau nu şi, după caz, la sancţionarea asistentilor, în conformitate cu Legea învăţământului. … d) Candidaţii se aseaza câte unul în fiecare banca, în ordine alfabetica, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coala tipizata, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui şi toate prenumele (în ordinea din cartea de identitate sau din certificatul de naştere) şi completează citeţ celelalte date de pe coltul care urmează să fie lipit. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate câte vor solicita şi vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în coltul care urmează să fie lipit. Totodată, aceştia vor primi hârtie pentru ciorna. … e) Înainte de începerea fiecărui test, asistenţii vor explica tuturor candidaţilor modul de desfăşurare a acestuia şi modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata şi ca soluţiile scrise pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Candidaţii semnează un proces-verbal de luare la cunoştinţa a informaţiilor primite de la asistenţi. … f) Coltul colii/colilor tipizate va fi lipit, în mod obligatoriu, de către asistenţi, după distribuirea subiectelor în sali şi după ce candidaţii au început sa scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor, iar asistenţii au verificat identitatea candidaţilor, precum şi completarea corecta a tuturor datelor prevăzute. Asistenţii vor semna fiecare lucrare în locul prevăzut pentru semnături, în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. Pentru lipirea coltului lucrării se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de testare din judeţ. Preşedintele comisiei va pune ştampila tip "Teste Naţionale 2007 – C.T." peste coltul închis şi lipit al lucrării, fără a semna lucrarea. Aceste operaţii se vor încheia înaintea iesirii primului elev din sălile centrului de testare. … g) Înscrierea numelui candidaţilor pe foile tipizate, în afară rubricii care se sigileaza şi orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea acesteia. … h) Pentru ciorne, candidaţii vor primi atâtea coli stampilate cu ştampila "Teste Naţionale 2007 – C.T.", câte le sunt necesare. …  + 
Articolul 24Desfăşurarea testelor naţionale va avea loc după cum urmează:(1) După comunicarea de către Comisia Naţionala a numărului variantei de test, se extrage varianta. Comisia din centrul de testare multiplica subiectele în număr egal cu numărul candidaţilor, copiile se introduc în plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite în sali de către preşedintele şi membrii comisiei. Candidaţii care susţin proba de matematica în limba unei minorităţi, vor primi subiectul atât în limba română, cat şi în limba minorităţii în care au studiat disciplina. Înainte de multiplicarea subiectelor pentru fiecare candidat, membrii comisiei verifica dacă varianta extrasa în plenul comisiei este cea anunţată de Comisia Naţionala. Se încheie proces-verbal, semnat de toţi cei prezenţi. … (2) Asistenţii din sali primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, secretar sau de la un membru al comisiei, verifica integritatea acestora, le deschid şi distribuie testele multiplicate fiecărui candidat. La încheierea acestor operaţii, începe rezolvarea subiectelor de către candidaţi. Unul dintre asistenţi noteaza pe tabla ora începerii şi ora terminării rezolvarii testului. Preşedintele şi membrii comisiei verifica, în toate sălile de testare, dacă testele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Aceştia nu vor da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testelor. … (3) Din momentul extragerii variantei de testare niciun elev nu mai poate intră în sali. De asemenea, niciun elev nu poate părăsi sala, decât dacă preda lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii pot părăsi centrul de testare cel mai devreme după o ora de la distribuirea subiectelor în sali. … (4) În cazuri excepţionale, dacă un candidat se simte rau şi solicita părăsirea temporară a sălii, va fi însoţit de către unul dintre cadrele didactice care supraveghează, până la înapoierea în sala de testare. … (5) Niciun membru al comisiei nu are voie sa părăsească centrul de testare şi sa comunice în afară conţinutul subiectelor, până la încheierea testului. … (6) Pentru elaborarea textului lucrării scrise, elevii folosesc cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor – creion negru. Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor, a hartilor etc. Pentru redactarea lucrărilor şi pentru ciorne, se va folosi numai hârtia distribuita candidaţilor de către asistenţi. … (7) Candidaţii care doresc sa corecteze o greseala taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontala. În cazul în care unii elevi, din diferite motive (corectări numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc.) doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc, menţionându-se pe ele "anulat" şi se semnează de către cei doi asistenţi. … (8) În timpul desfăşurării testelor naţionale, asistenţii din sali nu dau candidaţilor nicio indicaţie, nu rezolva testele, nu discuta între ei. Unul dintre asistenţi sta în faţa clasei, iar celălalt în spatele clasei. … (9) În timpul desfăşurării testelor naţionale, asistenţii de sali răspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasa, de respectarea de către candidaţi a tuturor prevederilor din prezenta metodologie, având, în acelaşi timp, un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic şi situaţiei de testare. Asistenţii verifica dacă elevii au intrat în sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea testelor. De asemenea, asistenţii nu permit candidaţilor sa comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul şi informează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a metodologiei. … (10) Eventualele tentative de frauda, alte nereguli în desfăşurarea testelor, semnalate asistentilor de către candidaţi sau sesizate de asistenţii înşişi, vor fi comunicate mediat preşedintelui comisiei de testare. Acesta este obligat sa verifice şi sa ia măsurile care se impun. … (11) Comisia judeteana va fi informată, imediat, despre orice situaţie specială. … (12) Încălcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea asistentilor şi, după caz, la sancţionarea lor, mergand până la excluderea din învăţământ. … (13) În timpul desfăşurării testelor naţionale, în sali au voie să între numai preşedintele, vicepreşedintele, secretarii şi membrii comisiei judeţene, preşedintele, secretarul şi membrii comisiei centrului de testare, precum şi reprezentanţii Comisiei Naţionale şi ai comisiei judeţene, împuterniciţi cu delegaţie. Aceştia nu dau candidaţilor niciun fel de indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar duce la sancţionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii şi legislaţiei în vigoare. … (14) După ce îşi încheie lucrările, elevii numeroteaza foile, sub îndrumarea asistentilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în coltul din dreapta, indicând pagina curenta şi numărul total de pagini. De exemplu, dacă elevul a scris 5 pagini, numerotarea paginii a treia a lucrării va fi 3/5. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva randuri, partea nescrisa urmând să fie barata de către asistenţi. După încheierea numerotarii, candidaţii predau asistentilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini. … (15) La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrările în faza în care se afla, fiind interzisă depăşirea timpului de lucru stabilit şi afişat pe tabla. Ultimii trei elevi rămân în sala până la predarea ultimei lucrări. … (16) La predarea lucrărilor, asistenţii bareaza spaţiile nescrise, verifica numărul total de pagini scrise şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire, pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica specială, prevăzută în acest scop pe prima pagina a lucrării. … (17) Ciornele şi lucrările anulate se strang separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Aceasta informaţie este transmisă candidaţilor, în mod obligatoriu, de către asistenţi, atât la începutul fiecărui test, cat şi în momentul preluării lucrărilor. … (18) Operaţiunile menţionate la punctele 16) şi 17) se efectuează de către asistenţi în faţa candidatului, după care acesta semnează listele nominale. … (19) Asistenţii duc lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei şi le predau acestora, sub semnatura. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi şi de cei doi asistenţi, colile tipizate nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciorna nefolosite. … Preşedintele, împreună cu secretarul sau un membru al comisiei, verifica dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnaturilor de pe lista şi dacă numărul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specială de pe prima pagina a lucrării şi în lista nominală şi semnează de primire pe listele nominale.Aceştia numara colile tipizate nefolosite şi foile anulate, inscriind numărul lor în procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de asistenţi, de preşedinte şi de un membru al comisiei.(20) Toate lucrările scrise se predau, prin preşedinte şi secretar sau un membru al comisiei de testare, pe bază de proces-verbal, persoanelor autorizate din centrul zonal de evaluare. După desfăşurarea ultimului test, alături de lucrările scrise, se preda la centrul de evaluare şi catalogul electronic de la centrul de testare completat cu numele candidaţilor, iniţială tatălui şi şcoala de provenienţă. … (21) După încheierea fiecărui test naţional, comisia din centrul de testare afişează baremele de evaluare şi de notare, preluate de la centrul de evaluare. … (22) Pe perioada desfăşurării testelor naţionale (începând din momentul extragerii numărului variantei de test la Comisia Naţionala şi până la plecarea delegaţilor cu lucrările către centrul zonal de evaluare) în centrul de testare se pot afla numai candidaţii, membrii comisiei prevăzuţi de prezenta metodologie şi un delegat al unităţii şcolare în care este organizat centrul de testare, care asigura asistenţa tehnica pentru copiatoare, calculatoare şi care asigura logistica pentru testare: foi tipizate, foi de ciorna, lipici, etichete etc. Delegatul unităţii şcolare nu pătrunde în sălile de testare şi în sălile în care îşi desfăşoară activitatea comisia şi nu are acces la subiecte. …  + 
Articolul 25Desfăşurarea activităţii în centrele zonale de evaluare:(1) Preşedintele şi membrii comisiei primesc, pe bază de proces-verbal de predare-primire, de la delegaţii fiecărui centru de testare, lucrările scrise aduse, spre a fi evaluate. … (2) Lucrările scrise de la aceeaşi disciplina de testare, primite de la toate centrele de testare arondate, sunt amestecate de preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei de evaluare, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi. … (3) Seturile de lucrări se introduc în plicuri sau în dosare numerotate, cu menţionarea numerelor acordate lucrărilor din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscrie numărul de ordine al plicului sau al dosarului şi numărul de ordine al lucrării. Plicurile cu lucrările numerotate sunt predate, cu proces-verbal, de preşedinte sau de vicepreşedinte, profesorilor desemnaţi sa evalueze şi sa noteze lucrările. … (4) Fiecare lucrare este evaluată de doi profesori evaluatori, desemnaţi de preşedintele comisiei. De regula, unul din evaluatori este profesor de şcoala generală, iar celălalt de liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaşte de la care centru de testare provin lucrările scrise pe care le evalueaza. La finalizarea primei corectări a lucrărilor, schimbul de lucrări între evaluatori se va face prin tragere la sorţi, de către preşedintele comisiei de evaluare, în prezenta a doi dintre membrii comisiei. … (5) Evaluarea şi notarea lucrărilor scrise se efectuează de către cei doi profesori evaluatori în sali separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sala de evaluare se vor afla cel puţin trei profesori evaluatori, în acelaşi timp. Pe perioada evaluării, în sali au voie să între, pe lângă evaluatori, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, membrii comisiei centrului de evaluare, precum şi reprezentanţii Comisiei Naţionale şi ai comisiei judeţene, împuterniciţi cu delegaţie. … (6) Fiecare lucrare se evalueaza şi se apreciază independent de către profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectându-se cu stricteţe baremele de evaluare şi de notare transmise de Comisia Naţionala. Fiecare evaluator înregistrează în borderouri punctajele şi notele acordate pentru fiecare lucrare. Se interzic interpretarile personale şi modificările în baremul de evaluare şi de notare. Pentru orice problema aparuta în acest sens va fi anunţată Comisia Naţionala. … (7) Zilnic, după terminarea programului de evaluare, seturile de lucrări şi borderourile individuale de notare se predau, cu proces-verbal, preşedintelui, pentru a fi păstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Cheia şi sigiliul vor fi păstrate separat de către preşedinte şi de unul dintre membri. … (8) După încheierea de către ambii evaluatori a acţiunii de evaluare şi de notare, borderourile întocmite conform baremului de corectare şi de notare şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei, odată cu lucrările evaluate. După ce preşedintele comisiei verifica, în prezenta celor doi evaluatori, dacă diferenţa dintre notele acordate este de cel mult un punct, aceştia trec notele pe lucrare şi semnează cu cerneala roşie. Media finala se trece pe lucrare, în prezenta profesorilor evaluatori, de preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, între notele acordate de cei doi evaluatori, şi semnează alături de aceştia. … (9) În cazul în care preşedintele comisiei constata ca între notele acordate unei lucrări de către cei doi profesori evaluatori exista o diferenţa mai mare de un punct, o repartizează pentru reevaluare şi notare unui alt profesor de specialitate, ales dintre evaluatorii din centru. Reevaluarea se va face în prezenta profesorilor care au acordat iniţial notele. Nota acordată la reevaluare este nota care se trece pe lucrare şi va fi semnată de către cei trei profesori şi de preşedintele comisiei. Aceste situaţii, care necesita o a treia corectare, vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiti anterior. … (10) După ce toate lucrările scrise, la fiecare disciplina de testare, au fost evaluate, acestea se deschid în prezenta profesorilor evaluatori, a preşedintelui şi a membrilor comisiei. Notele finale se înregistrează imediat în cataloagele electronice de testare, de către un membru al comisiei. Preşedintele comisiei sau un membru delegat de către acesta verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog şi răspunde alături de secretar şi ceilalţi membri ai comisiei pentru eventualele greşeli. … Comisia din centrul zonal de evaluare realizează completarea electronică a notelor şi a mediilor generale, listarea în doua exemplare a cataloagelor, verificarea concordanţei între notele înscrise pe teze şi catalogul listat şi semnarea notelor. Cele doua exemplare listate ale cataloagelor se numeroteaza şi se stampileaza de către comisia din centrul de evaluare.(11) După încheierea evaluării tuturor lucrărilor scrise şi după trecerea notelor şi a mediilor generale în catalog, acestea se predau, pe format electronic şi pe suport de hârtie, de către preşedinte şi un membru al comisiei din centrul de evaluare, delegaţilor din fiecare centru de testare, pentru a fi transportate la centrele respective, pe bază de proces-verbal de predare-primire. După încheierea etapei de contestaţii, lucrările scrise şi borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare. … VII. STABILIREA ŞI COMUNICAREA REZULTATELOR + 
Articolul 26(1) Un candidat este considerat reuşit dacă obţine cel puţin nota 5 la fiecare test. Un candidat care a obţinut la cel puţin unul dintre teste o nota mai mica decât 5 este considerat "respins" şi nu i se încheie media generală. … (2) Media generală se calculează, în centrele zonale de evaluare, după încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 la fiecare test. … Media generală se calculează ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la cele 3 teste naţionale (respectiv 4, pentru candidaţii care susţin şi test scris la limba şi literatura maternă). + 
Articolul 27(1) Tabelul nominal, cuprinzând notele şi media obţinute de fiecare candidat, se afişează la centrul de testare. În dreptul fiecărui candidat se va scrie, după caz, şi rezultatul final: "reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat". … (2) Un candidat este considerat neprezentat dacă nu a fost prezent la cel puţin unul dintre testele naţionale. … (3) Un candidat eliminat la una dintre probe nu se mai poate prezenta la următoarele probe. …  + 
Articolul 28Pentru candidaţii care au absolvit la alte unităţi de învăţământ decât cea în care este organizat centrul de testare, inclusiv pentru cei din alte judeţe, comisia din centrul de testare întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la testare şi le transmit unităţilor de învăţământ de provenienţă, în vederea completării certificatelor care atesta absolvirea testelor naţionale.VIII. DEPUNEREA ŞI REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR + 
Articolul 29(1) Eventualele contestaţii cu privire la rezultatele testelor naţionale se depun în ziua prevăzută de calendarul de desfăşurare a testelor. … (2) Contestaţiile se înregistrează la secretariatele centrelor de testare şi se analizează la comisia de contestaţii. … (3) Candidaţii pot contesta numai notele acordate propriilor lucrări. …  + 
Articolul 30(1) Preşedintele, împreună cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de testare primesc contestaţiile şi le înregistrează. … (2) Cererile prin care se contesta notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care se precizează numele contestatarilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare de către un delegat al comisiei din centrul de testare. … (3) După primirea, în centrul zonal de evaluare, a cererilor prin care se contesta notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările candidaţilor care au depus contestaţii se inchid, pentru a deveni secrete, atât în ceea ce priveşte numele candidatului, numărul de ordine acordat iniţial lucrării, centrul de testare, cat şi notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la dispoziţie de comisia judeteana. Pe lucrările secretizate se aplică ştampila "Teste Naţionale 2007 – CZE". Lucrarile se înaintează, prin doi delegaţi, comisiilor de contestaţii judeţene/a municipiului Bucureşti, însoţite de un borderou în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor, disciplina de testare şi numărul de pagini al fiecărei lucrări. În cazul în care Comisia Naţionala decide organizarea de centre regionale de contestaţii, delegaţii centrelor zonale de evaluare înaintează lucrările comisiei judeţene de organizare a testelor naţionale, care răspunde de transmiterea lucrărilor în judeţul în care se organizează centrul regional de contestaţii. Comisia judeteana transmite comisiei de contestaţii, odată cu lucrările care trebuie reevaluate, baza de date în format electronic. … (4) Preşedintele comisiei din centrul de evaluare este responsabil de sigilarea lucrărilor contestate şi de securitatea transmiterii lor la comisia judeteana de contestaţii sau, după caz, la comisia judeteana de organizare a testelor naţionale. … (5) Comisia Naţionala stabileşte şi comunică tuturor comisiilor judeţene în ce judeţ trebuie transmise lucrările pentru contestaţii. … (6) Comisia Naţionala poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestaţii la nivel regional. În acest caz, componenta comisiei de contestaţii va fi stabilită de comisiile din judeţele în care se organizează centrele regionale, după consultarea Comisiei Naţionale. …  + 
Articolul 31(1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti sau comisiile regionale de contestaţii amesteca lucrările de la aceeaşi disciplina, le renumeroteaza, reevalueaza lucrările primite şi acorda note lucrărilor contestate, conform baremelor de corectare şi de notare. … (2) Toate procedurile menţionate în prezenta metodologie, privind desfăşurarea activităţii în centrele de evaluare, sunt respectate şi în cazul comisiei de contestaţii. … (3) După terminarea corectării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează notele acordate după reevaluare, în comparatie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constata diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la corectarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din profesori cu experienta, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o noua secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de corectare şi de notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii. … (4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau regionale de contestaţii se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte. Informaticienii din comisiile de contestaţii înregistrează în baza de date primită de la fiecare judeţ arondat centrului de contestaţii notele obţinute după reevaluare. … (5) Lucrările scrise, împreună cu baza de date completată în format electronic, se restituie comisiilor judeţene de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, însoţite de o copie de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii. O copie a procesului-verbal este predată delegatului fiecărui centru de testare care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de corectare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se păstrează timp de doi ani la sediul inspectoratului şcolar care a organizat comisia de contestaţii. … (6) Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 şi 4,99 (inclusiv notele 4,50, respectiv 4,99) sau o nota cel puţin egala cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestaţii. … (7) Pentru lucrările care au primit iniţial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele menţionate la alin. (6) nota definitivă este nota acordată de comisia de contestaţii, dacă între nota iniţială şi nota acordată de comisia de contestaţii se va constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota definitivă este nota iniţială acordată de comisia din centrul zonal de evaluare. … (8) Nota definitivă, acordată, în conformitate cu procedura menţionată nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectiva. … (9) În cazul în care se constata diferenţe mai mari de 1,50 puncte – în plus sau în minus – între nota iniţială şi nota obţinută la contestaţii, inspectoratele şcolare analizează situaţia în termen de 30 zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare şi cea de la contestaţii) şi decid sancţionarea celor vinovaţi. Comisia Naţionala va fi instiintata de sancţiunile aplicate, până la data de 15 septembrie a anului în care s-a desfăşurat testarea. … (10) După primirea rezultatelor de la comisia de contestaţii, comisiile din centrele de testare operează în cataloage schimbările ce se impun, recalculează, după caz, media generală şi rectifica în mod corespunzător rezultatul. … (11) Modificările se trec în catalogul electronic, iar printul este semnat de preşedintele centrului de testare. … (12) Rezultatele la contestaţii se comunică candidaţilor prin afişare la avizierul centrului de testare, conform calendarului anuntat. … IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ + 
Articolul 32(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceasta activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea testelor naţionale răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei. … (2) În cazul în care se constata diferenţe mai mari de 1,50 puncte – în plus sau în minus – între nota iniţială şi nota obţinută la contestaţii, inspectoratele şcolare analizează situaţia, în termen de 30 de zile de la terminarea contestaţiilor. În situaţii justificate, vor declansa procedura de cercetare disciplinară, conform prezentei metodologii, pentru sancţionarea celor care se fac vinovaţi de comiterea abaterilor. …  + 
Articolul 33Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat în comisiile de testare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:a) observatie scrisă; … b) avertisment … c) diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 – 6 luni; … d) interzicerea participării în comisiile de testare în sesiunile următoare; … e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ; … f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. … Cadrele didactice care, în perioada testarii naţionale, comit fapte cu caracter infractional, respectiv furnizarea soluţiilor problemei, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări sau care au manifestări care atesta neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului penal. În astfel de cazuri, Comisia Naţionala sau, după caz, comisia judeteana/a municipiului Bucureşti va sesiza în scris organele de cercetare penală. + 
Articolul 34(1) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, având la baza procesul-verbal al comisiei de control, audierea celui în cauza şi verificarea susţinerilor făcute de acesta, în apărare. … (2) Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic prevăzut la art. 32 se constituie comisii formate din 3 – 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicala din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi sunt cadre didactice care au funcţia didactica cel puţin egala cu a celui care a săvârşit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învăţământul preuniversitar pot fi incluşi şi inspectori şcolari. … (3) Comisiile de cercetare sunt numite de ministrul Educaţiei şi Cercetării, pentru funcţiile prevăzute la art.25 lit. b) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, şi respectiv, de către inspectorul şcolar general pentru celelalte cadre didactice. …  + 
Articolul 35(1) Punctul de plecare al cercetării este procesul-verbal alcătuit de organele de control. În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. … (2) Inspectoratul şcolar va face comunicarea, prin decizie scrisă către unitatea de învăţământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată şi sancţiunea dispusă urmând ca unitatea de învăţământ respectiva sa ducă la îndeplinire aplicarea acesteia. … (3) Abaterile săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru testele naţionale sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual. …  + 
Articolul 36Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfăşurarea activităţii unei comisii de testare naţionala aduce după sine diminuarea cu 20 – 70% a indemnizaţiei vicepreşedintelui şi a preşedintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovatilor. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primeşte indemnizaţia cuvenită respectivei funcţii din comisia de teste naţionale. + 
Articolul 37(1) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării testelor naţionale, preşedinţii comisiilor din centrele de testare şi de evaluare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu are soţ/sotie, ruda sau afin, până la gradul al patrulea, dintre candidaţii care participa la testele naţionale în centrul unde îşi desfăşoară activitatea şi îşi asuma responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. … (2) De asemenea, declaraţia cadrului didactic cuprinde menţiunea ca, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie ca se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prezenta metodologie. … X. DISPOZIŢII FINALE + 
Articolul 38Comisiile din centrele de testare, cele din centrele zonale de evaluare, precum şi comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au obligaţia sa informeze imediat Comisia Naţionala cu privire la situaţiile deosebite care apar în organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale. + 
Articolul 39(1) Documentele întocmite pentru testarile naţionale se păstrează în arhiva centrului de testare, până la sfârşitul anului şcolar următor, iar cataloagele – permanent. … (2) Lucrările scrise şi borderourile de notare, autentificate prin semnatura de preşedinţii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare şi se păstrează până la sfârşitul anului şcolar următor. …  + 
Articolul 40(1) Certificatele care atesta promovarea testelor naţionale se completează cu datele din cataloage numai de către secretarii unităţilor de învăţământ la care titularii certificatelor au promovat ultimul an de studiu şi vor fi semnate de către secretarii menţionaţi şi de către preşedintele comisiei centrului de testare în termen de cel mult 5 zile de la încheierea testelor naţionale. În cazuri excepţionale, certificatele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene. … (2) Pentru candidaţii care au susţinut testele naţionale în alt centru de testare decât unitatea de învăţământ absolvită, inclusiv pentru cei care au susţinut testele în alt judeţ, completarea certificatului se face de către secretarul unităţii de învăţământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a, în baza extrasului din catalogul de testare primit de la centrul de testare la care candidatul a susţinut testele naţionale. Certificatul va fi semnat de secretarul unităţii de învăţământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a şi de preşedintele din centrul de testare la care a fost arondata respectiva unitate de învăţământ. … (3) Eliberarea foilor matricole se face de către secretariatelor şcolilor unde candidaţii au absolvit clasa a VIII-a. …  + 
Articolul 41Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfăşurarea testelor naţionale. + 
Articolul 42Orice abatere comisă şi dovedită cu probe se sancţionează după cum urmează:a) candidaţii surprinsi având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi copiind în timpul desfăşurării testelor naţionale sau comitand alte fraude menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor, sunt eliminati de la testele naţionale din anul respectiv; … b) tentativa de frauda se pedepseşte în acelaşi mod. …  + 
Articolul 43(1) În perioada de evaluare a lucrărilor scrise sau ulterior, Comisia Naţionala poate decide desemnarea, la nivel central sau la nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, a unei comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări de la fiecare disciplina de testare, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de corectare şi de notare. … (2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluari va fi trimis de Comisia Naţionala către inspectoratul şcolar, care are obligaţia de a-l transmite şi a urmări analizarea sa în fiecare unitate şcolară care a participat, prin personalul ei, la organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale. … (3) Notele obţinute de elevi la testele naţionale nu se modifica în urma acestor reevaluari. …  + 
Articolul 44(1) Până la data de 15 septembrie, inspectoratele şcolare alcătuiesc un raport special despre desfăşurarea testelor naţionale din anul în curs, care va fi trimis în scris şi pe suport electronic atât la Ministerul Educaţiei şi Cercetării – la Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, precum şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. Un exemplar al raportului privind testele naţionale se trimite fiecărei unităţi şcolare din judeţ. … (2) Raportul cuprinde informaţii despre monitorizarea desfăşurării acestor teste naţionale, inclusiv date despre esantioanele de lucrări reevaluate la decizia comisiei naţionale sau judeţene. … (3) Comisia judeteana decide reevaluarea de lucrări la cel puţin două discipline. Numărul minim de lucrări reevaluate la o disciplina este de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor sunt stabilite de inspectoratul şcolar şi sunt menţionate în raportul special transmis Comisiei Centrale. Inspectorii şcolari de specialitate coordonează evaluarea esantioanelor şi prezintă în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluari. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrări la care diferenţa dintre notarea iniţială şi cea finala (de la contestaţii) este mai mare de 1,00 punct. Notele obţinute de candidaţi nu se modifica în urma acestor reevaluari. … În urma reevaluarii stabilite de comisia judeteana sau de cea naţionala, inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre cadrele didactice cărora comisia judeteana a decis să le retragă dreptul de a participa la testele naţionale. + 
Articolul 45(1) Comisiile din centrele de testare asigura condiţii de egalizare a sanselor pentru candidaţii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de testare la testele naţionale, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficientei respective. … (2) Exemple de asemenea adaptari sunt: … a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat); … b) mărirea cu până la 1 ora a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii cu deficiente motorii sau neuro-motorii, care îi împiedica sa scrie normal, sau de către cei cu deficiente vizuale grave; … c) asigurarea scrisului cu caractere mărite a subiectelor pentru candidaţii ambliopi; … d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiente vizuale, a informaţiilor corespunzătoare subiectelor afişate/prezentate vizual; … e) realizarea lucrării scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de către candidatul cu deficiente, către un profesor asistent, de alta specialitate decât cea la care se desfăşoară testarea respectiva, în prezenta altor doua cadre didactice. … (3) În situaţia în care unitatea şcolară la care este înscris candidatul nu poate asigură realizarea adaptarilor menţionate, inspectoratul poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenţii învăţământului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific. … (4) Candidaţii cu deficiente pot beneficia de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale, în urma hotărârii comisiei judeţene. Hotărârea Comisiei judeţene se ia în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, pe baza documentelor medicale prezentate pentru fiecare caz în parte şi a propunerilor efectuate de o comisie medicală, numita special pentru aceasta ocazie, cu sprijinul Direcţiei de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti. Comisia Naţionala poate aproba şi alte proceduri de sustinere a testelor naţionale pentru candidaţii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judeţene. …  + 
Articolul 46În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizati la pat, temporar sau definitiv, ca şi pentru cei care suferă de boli contagioase, care nu le permit intrarea în colectivitate, comisiile judeţene pot organiza, la cererea candidatului şi cu avizul Comisiei Naţionale, susţinerea testelor naţionale la locul imobilizarii, simultan cu toţi candidaţii din ţara. Organizarea acestora se face la cererea candidatului, cu avizul comisiei medicale şi în baza unui document medical care să ateste imposibilitatea deplasarii sau a sustinerii în colectivitate a testarii naţionale. + 
Articolul 47(1) Comisia judeteana va lua toate măsurile pentru a asigura cadrelor didactice nominalizate în comisiile din centrele de testare şi de evaluare, la solicitarea acestora, posibilitatea de a lua masa, contra cost, în apropierea centrului respectiv, sau folosind servicii de catering. Pot fi utilizate, în acest sens, cantinele unităţilor de învăţământ. … (2) În situaţia în care, în comisiile de testare sau de evaluare, sunt cadre didactice cu domiciliul în alta localitate, comisia judeteana va lua toate măsurile pentru a asigura, la cererea acestora, cazarea în spaţii aparţinând sistemului de învăţământ sau în alte spaţii care să permită încadrarea în baremul prevăzut pentru cazare, conform prevederilor legale. …  + 
Articolul 48(1) Se interzice cu desăvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau băneşti de la candidaţi, de la părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul candidaţilor, fonduri având drept destinaţie asigurarea cazarii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare. … (2) Conducerile unităţilor de învăţământ vor lua toate măsurile pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor referitor la prevederilor menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încălcarea acestora. … (3) Încălcarea acestor dispoziţii se va sanctiona conform Statutului personalului didactic sau Codului penal, după caz. …  + 
Anexa 3PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALA LA DISCIPLINALIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ2007I. STATUTUL DISCIPLINEILimba şi literatura română are, în cadrul testarii naţionale, statut de disciplina obligatorie.II. OBIECTIVEPrin susţinerea testului naţional la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada capacităţilor, a abilităţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)– sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;– sa opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;– sa recunoască figurile de stil/procedeele de expresivitate artistică şi celelalte notiuni de teorie literară invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;– sa recunoască elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa şi sa opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;– sa recunoască şi sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;– sa identifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuatiei;– sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II)– sa rezume un text literar dat;– sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;– sa redacteze un text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);– sa redacteze diferitele texte care vizează scrierea funcţională, scrierea reflexiva, scrierea imaginativa;– să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie şi de exprimare corecta;– sa exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingator şi coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.Nota! Textele literare la prima vedere/nestudiate la clasa vor fi selectate, cu precădere, din operele scriitorilor români, recomandate prin programele şcolare în vigoare, la capitolul Continuturi, Texte sugerate.III. CONTINUTURIA. Lectura. Teoria literară. Textul– Autorul. Eul liric şi naratorul.– Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul, personajul; naratiunea la persoana a III-a şi la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic şi portretul moral.– Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.– Strofa şi versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).– Textele literare – populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectivă, sincretica).– Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.– Specii literare: basmul popular, schita, nuvela, romanul, balada populara, fabula, doina populara, pastelul, imnul, comedia.B. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare– Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).– Aşezarea corecta în pagina.– Punctuatia. Semnele de punctuatie şi ortografice. Valoarea funcţională şi expresiva a semnelor de punctuatie.– Scrierea funcţională. Telegrama, invitaţia, cererea.– Scrierea reflexiva. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal.– Scrierea imaginativa (compuneri libere). Descrieri şi naratiuni.– Textul literar, înţelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerinţe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidentierea caracteristicilor fundamentale şi a semnificatiilor unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat.2. Elemente de construcţie a comunicării1. Lexicul– Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.– Cuvântul. Forma şi conţinutul. Cuvântul de baza. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de baza şi secundar) şi sensul figurat.– Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.– Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele.– Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.– Regionalismele. Arhaismele.– Cuvintele polisemantice.– Unităţile frazeologice (locutiuni, expresii).– Pleonasmul.2. Notiuni de fonetica– Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.– Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.– Folosirea corecta a accentului în limba română.3. Morfosintaxa– Părţile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparatie). Funcţiile sintactice.– Părţile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Funcţiile sintactice (adverb, interjectie).4. Notiuni de sintaxa– Relaţia text, fraza, propozitie, cuvânt.– Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuatia lor.– Relaţiile sintactice în propozitie şi în fraza (interdependenta, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propozitie şi în fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia şi pauza.– Fraza. Propozitia principala şi secundară/subordonata. Elementele de relaţie în fraza. Propozitia regenta şi propozitia subordonata. Elementul regent.– Propozitia şi părţile de propozitie. Tipurile de propozitie.5. Sintaxa propozitiei şi a frazei– Predicatul şi propozitia subordonata predicativa.– Subiectul şi propozitia subordonata subiectiva.– Atributul şi propozitia subordonata atributiva.– Complementul. Complementele circumstantiale şi necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza şi de scop. Complementul direct şi indirect.– Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale condiţionale, concesive, consecutive.– Expansiunea şi contragerea.– Acordul.Nota! Elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru testarea naţionala, avizată prin Ordinul M.Ed.C. nr. 5001/31.08.2006. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referinţa şi a obiectivelor cadru.Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie […] la examenele de testare naţionala […], în cadrul cărora profesorii în cauza/elevii vor da dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare".IV. EXEMPLE DE CERINŢE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare – Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)A. Înţelegerea textului (text la prima vedere/nestudiat la clasa)Se vor evalua abilitaţi, deprinderi, elemente de competenţa etc., vizând capacităţi de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programa.În funcţie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, dar şi cerinţe care să implice valorificarea noţiunilor de teorie literară studiate în şcoala.Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:1. Precizează modul/modurile de expunere prezent(e) în text.2. Stabileşte tipul de text şi n trasaturi ale acestuia.3. Motiveaza, într-un text de cel mult n randuri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/la o specie literară.4. Transforma dialogul de mai sus în vorbire indirecta.5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.6. Redactează un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.7. Stabileşte n argumente, care să demonstreze ca fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naratiuni) sau unei opere epice/lirice/dramatice.8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeratie/o alta figura de stil.9. Explica, în maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.10. Precizează măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.11. Selecteaza mărci lexico-gramaticale/un fragment/de cel mult n versuri, care să indice prezenta eului liric în textul dat.12. Numeşte specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.13. Explica semnificatia urmatorului vers …/următoarelor versuri … (sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii …).14. Motiveaza întrebuinţarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.15. Selecteaza cuvântul/sintagma care exprima/sugereaza următoarea idee [….].16. Explica, în n randuri, semnificatia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.17. Prezintă tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.18. Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic şi moral) al personajului A.19. Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.20. Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.21. Exprima-ti punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat […].22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus.B. Limba română (recunoaşterea şi operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei şi a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).Cerinţele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limba, precum şi redactarea unor enunturi.Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxa apare, direct sau indirect, în toate părţile componente ale testelor naţionale, conform principiului abordarîi limbii din perspectiva comunicativ-funcţională.C. Redactarea unor texte care vizează scrierea funcţională, scrierea reflexiva, scrierea imaginativaPunctajul acestei părţi a probei este acordat pentru:a) respectarea convenţiilor specifice tipului de text stabilit prin cerinţa; … b) structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate; … c) corectitudinea limbii utilizate. … D. Redactarea unei compuneri cu cerinţe prestabilitea) rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere/nestudiat la clasa; … b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat – basm, balada, schita, nuvela, român, comedie – sau la prima vedere/nestudiat la clasa (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee de portretizare); … c) redactarea unui text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale şi semnificatiile unei opere literare/ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenentei unui text la un gen şi/sau la o specie literară – basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia, analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat); … d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/a normelor de ortografie şi de punctuatie. … Nota! În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.Cerinţele vor fi astfel formulate, încât sa nu permită reproducerea unor caracterizari de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmăreşte evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.În realizarea unor compuneri cu cerinţe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conţinutului:A. Rezumarea unui text literara) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale; … b) precizarea personajelor implicate în acţiune; … c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele; … d) respectarea altor convenţii specifice rezumatului (respectarea fidelitatii faţă de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emotional-subiective şi fără citate). … B. Caracterizarea unui personaja) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/a procedeelor de portretizare; … b) precizarea, în textul selectat, a n trasaturi ale personajului şi a semnificatiei acestora; … c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situaţii din text; … d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţa şi alt personaj/alte personaje din opera/din text. … C. Argumentarea apartenentei unui text la un gen literar/la o specie literară (I)a) precizarea a n caracteristici ale genului/ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza textul indicat/ales; … c) evidentierea rolului mijloacelor artistice; … d) exprimarea unei opinii despre semnificatiile/despre mesajul textului. … D. Argumentarea apartenentei unui text la un gen literar/la o specie literară (II)a) prezentarea a n caracteristici ale genului/ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului şi/sau la secvente/la situaţii semnificative); … d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/situaţii semnificative. … E. Comentarea textuluia) încadrarea textului în gen şi/sau în specie literară; … b) relevarea modului de expunere dominant şi a trasaturilor acestuia, identificabile în textul dat; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului/a ideilor/a mijloacelor artistice; … d) susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice. … Prin baremul subiectelor propuse vor fi acordate puncte pentru conţinut (pentru rezolvarea fiecărui reper/a fiecărei cerinţe, detaliată prin criterii de performanţă) şi puncte pentru redactare – numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicat.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALA LA DISCIPLINAMATEMATICAI. STATUTUL DISCIPLINEIMatematica are, în cadrul testarii naţionale, pentru anul şcolar 2006/2007, statut de disciplina obligatorie.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze următoarele competente:1. sa cunoască şi sa înţeleagă conceptele, terminologia şi procedurile de calcul specifice matematicii;2. sa dezvolte capacităţi de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;3. sa dezvolte capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic;4. sa utilizeze concepte şi metode matematice studiate în contexte variate.III. CONTINUTURIARITMETICA ŞI ALGEBRAMultimiMultimi: relaţii (apartenenţa, egalitate, incluziune); submultime; operaţii cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenţa, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.Multimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus în Z inclus în Q inclus în RScrierea numerelor naturale în baza zece.Propozitii adevărate şi propozitii false.Împărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.Scrierea unui număr raţional sub forma zecimala sau fractionara.Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.Valoarea absolută (modul), opus, invers, parte întreaga, parte fractionara. Rotunjirea şi aproximarea unui număr real.Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axa.Operaţii cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Radacina patrata a unui număr natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din patratul sau.Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical.Rationalizarea numitorului de forma a √'76 b, a ± √'76 b cu a aparţine lui Z*, b aparţine lui N.Media aritmetica şi media aritmetica ponderată. Media geometrica a doua numere reale pozitive.Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proportiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; şir de rapoarte egale; marimi direct proporţionale şi marimi invers proporţionale; regula de trei simpla.Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr raţional când cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile.Calcul algebricCalculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Formulele de calcul prescurtat:  (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2;  (a + b)(a – b) = a^2 – b^2  (a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bcDescompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).FuncţiiSistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.Noţiunea de funcţie; funcţii de tipul f : A → R, f(x) = ax + b, unde a, b aparţin lui R şi A interval, multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor funcţii. Aflarea multimii valorilor unei funcţii de tipul f : A → R, f(x) = ax + b, a, b aparţin lui R şi A multime finita. Determinarea unei funcţii de tipul f : R → R, f(x) = ax + b, unde a, b aparţin lui R, al carei grafic conţine doua puncte.Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscând coordonatele acestora. Intersectiile graficului unei funcţii liniare cu axele de coordonate. Intersectia graficelor a doua funcţii liniare.Ecuatii şi inecuatiiRezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax + b = 0, a aparţine lui R*, b aparţine lui R.Ecuatii echivalente.Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax^2 + bx + c = 0, a, b, c aparţin lui R, a diferit de 0.Ecuatii de forma ax + by + c = 0 cu a, b, c aparţin lui R.Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuatii de forma:  ┌  │ a(1)x + b(1)y = c(1) <, a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) aparţin lui R.  │ a(2)x + b(2)y = c(2)  └Rezolvarea în R a inecuatiilor de forma ax + b ≤ 0 (), a aparţine lui R*, b aparţine lui R.Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor şi al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica sau algebrica pentru rezolvarea unei probleme.GEOMETRIEMăsurare şi măsuri (lungime, unghi, arie, volum):– transformări (inclusiv 1 dm^3 = 1 litru).Figuri şi corpuri geometrice:1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul– poziţii relative, clasificare;– paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;– teorema celor două perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;– proiectia ortogonala a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;– unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;– unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a doua plane; plane perpendiculare;– simetria faţă de un punct în plan;– simetria faţă de o dreapta în plan.2. Triunghiul– perimetrul şi aria;– suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;– unghi exterior unui triunghi;– linii importante în triunghi şi concurenta lor;– linia mijlocie în triunghi;– triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral – proprietăţi;– criteriile de congruenta a triunghiurilor;– triunghiul dreptunghic – teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciprocă ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;– teorema lui Thales şi reciprocă ei;– teorema fundamentală a asemanarii;– triunghiuri asemenea – criteriile de asemănare a triunghiurilor.3. Patrulaterul convex– perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul);– suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;– paralelogramul – proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;– paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) – proprietăţi;– trapezul; linia mijlocie în trapez;– trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) – proprietăţi.4. Cercul– centru, raza, diametru, disc;– unghi la centru, sector de cerc;– coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);– măsura unghiului înscris în cerc;– poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;– cercul înscris într-un triunghi;– cercul circumscris unui triunghi;– lungimea cercului;– lungimea arcului de cerc;– aria discului;– aria sectorului de cerc;– calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat (latura, apotema, perimetru, arie).5. Corpuri geometricePoliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi, patrat sau hexagon regulat; cubul; piramida regulată şi trunchiul de piramida regulată (baza triunghi echilateral, patrat sau hexagon regulat).– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (vârfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, înălţimi);– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– aria laterala, aria totală, volumul.Corpuri rotunde: Cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept, sfera.– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (raze, generatoare, baze, înălţimi);– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– secţiuni axiale;– aria laterala, aria totală, volumul.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naţionala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naţionala şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de Testare Naţionala şi din programa şcolară corespunzătoare disciplinei.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALA LA DISCIPLINAISTORIA ROMANILORI. STATUTUL DISCIPLINEIIstoria românilor are, în cadrul testarii naţionale, pentru anul şcolar 2006/2007, statut de disciplina opţională.Testul la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze capacitatea de:1. a utiliza, în contexte noi, notiuni istorice invatate;2. a selecta şi a utiliza informaţii oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute;3. a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice;4. a interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauza-efect;5. a prezenta o perioadă istorica în funcţie de anumite repere;6. a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemanari şi deosebiri.III. TEMECLASA A VIII-ACivilizatii preistorice şi antice.1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;– sincretism religios, limes, daci liberi.1.2. Continuturi:– Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneana.– Regalitate şi religie.– Integrarea geto-dacilor în lumea română.Romanitatea orientala în mileniul marilor migratii.2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– crestinism, continuitate, etnogeneza.2.2. Continuturi:– Romanitate şi crestinism.– Formarea poporului român şi a limbii române.Statul medieval şi instituţiile sale.3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– jude, cnezat, voievodat, descalecat, "ţara";– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;– curtea domnească, "oastea cea mare";– adunarea tarii, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;– instituţiile statale între doua modele: cel bizantin şi cel occidental.3.2. Continuturi:– Transilvania de la voievodat la principat.– Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea.> studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti.Ţările Române şi statele vecine între diplomatie şi confruntare.4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta.4.2. Continuturi:– Politica de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul.> studiu de caz: Unirea Ţărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul.Constituirea României Moderne.5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– locotenenta domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;– constituţie, monarhie constituţională, vot censitar, "partida naţionala";– constituirea statului naţional român;– orientări în politica externa;– miscarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominatie străină.5.2. Continuturi:– Revoluţia din 1848-1849.– Unirea şi reformele lui Al. I. Cuza.> studiu de caz: Constituţia din 1866.> studiu de caz: Memorandum-ul.– Cucerirea independentei de stat şi unirea Dobrogei.– Războiul pentru întregirea naţionala.– Formarea statului naţional unitar.România între democratie şi autoritarism.6.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– vot universal, regenta;– dictat;– democraţia interbelica şi problemele ei.6.2. Continuturi:> studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor;– Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelica.> studiu de caz: Constituţia din 1923.> studiu de caz: "Anul 1940".România după al Doilea război mondial.7.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţată, "revoluţie culturală", poliţie politica;– deportare, munca forţată, lagar de muncă, deţinuţi;– democratie, societate civilă, practici democratice, constituţie;– instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunista, opozanti şi dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare şi desovietizare;– etapele regimului comunist;– revenirea la instituţiile democratice.7.2. Continuturi:– Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.– Regimul naţionalist-comunist N. Ceauşescu.– Decembrie 1989. Context şi consecinţe.– Revenirea la democratie.Nota! Elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru testarea naţionala, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referinţa şi a obiectivelor cadru.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALA LA DISCIPLINAGEOGRAFIA ROMÂNIEII. STATUTUL DISCIPLINEIGeografia României are, în cadrul testarii naţionale, pentru anul şcolar 2006/2007, statutul de disciplina opţională.Testul la Geografia României este o proba scrisă cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUAREPrin susţinerea probei de Geografia României din cadrul testarii naţionale, elevii trebuie să:1. demonstreze cunoaşterea principalelor unităţi de conţinut ale geografiei tarii noastre;2. situeze corect, în spaţiu şi în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;3. localizeze corect elementele de baza ale spaţiului geografic al României (unităţile majore de relief şi caracteristicile acestora: clima, apele, vegetatia, fauna, solurile, resursele naturale şi asezarile omeneşti);4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);5. utilizeze terminologia specifică de baza (nume proprii şi notiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate;6. explice relaţii între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi clima, relief şi vegetaţie, clima şi vegetaţie, relief şi reţeaua hidrografica, relief şi aşezări omeneşti);7. identifice principalele elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport cartografic;8. caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităţilor teritoriale majore;9. compare doua unităţi de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemanari şi deosebiri.III. CONTINUTURI> România – poziţia geografică> Relieful– armonia şi proportionalitatea reliefului– formarea şi evoluţia reliefului– unităţile majore de relief ale României: Carpatii şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile şi Podisurile, Campiile, Lunca, Delta Dunării şi platforma continentala a Marii Negre– Clima– factorii care determina şi influenţează clima– elementele climatice (temperaturi, precipitatii, vanturi)– etajele şi nuantele climatice> Hidrografia– Dunarea şi râurile interioare; lacurile– Marea Neagra– Vegetatia, fauna şi solurile– vegetatia naturala– fauna– solurile> Populaţia– vechimea şi continuitatea populaţiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic– numărul populaţiei şi evoluţia numerică– repartiţia geografică şi densitatea populaţiei– structura populaţiei României> Asezarile omeneşti– vechimea şi evoluţia aşezărilor umane– asezarile rurale şi tipologia lor– asezarile urbane– clasificarea oraşelor– caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale> Organizarea administrativ-teritorială> Agricultura– premisele naturale ale dezvoltării agriculturii– cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale– creşterea animalelor şi prelucrarea industriala a produselor animaliere> Industria– industria energetica şi industria energiei electrice: industria extractiva a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, producţia şi repartiţia teritorială a energiei electrice– industria metalurgica– industria chimica, industria lemnului, materiale de construcţie> Căile de comunicaţie (feroviare, rutiere şi pe apa)NOTĂ: Nu sunt obligatorii:> Conţinutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA> Repartiţia geografică a industriei> Sectorul tertiar (comerţul interior şi turismul)> România în Europa şi în lume> Probleme ale mediului înconjurătorNOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru TESTAREA NAŢIONALA 2007 avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referinţa şi a obiectivelor cadru.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA – MATERNĂpentru testarea naţionala din anul 2007A szakaszzaro vizsga programjamagyar nyelv es irodalombol(nyolcadik osztaly vegen)A zarovizsga kovetelmenyrendszere magyar nyelv es irodalombol ket kepessegterulet szerint rendezodik: az irott szovegek megertesenek kepessege, valamint az irasbeli szovegalkotas (fogalmazas) kepessege szerint.A kovetelmenyrendszer a kovetkezokeppen epul fel– kovetelmenyleirasok;– a kovetelmenyleirasoknak megfeleltetett tananyag;A. Szovegolvasas, irodalomolvasasKovetelmenyek:1. Irodalmi es nem irodalmi szovegek jellemzoinek megragadasa; a szovegreszek kozotti kapcsolatok megragadasa, a szovegreszek es a szovegegesz ertelme kozotti kapcsolatteremtes;2. A megismert irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa az epikai es a lirai alkotasokban (mufaji sajatossagok, beszedhelyzet, a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szovegbeli viszonya, ter- es idoviszonyok, a szereplok szovegbeli megalkotottsaga, a verszenei elemek, a szokepek, a retorikai alakzatok szovegbeli szerepe);3. Az irodalmi muben megjelenitett ertekek erzekelese, a szereploi es az elbeszeloi ertekrend megkulonboztetese.1. Irodalmi es nem irodalmi szovegek jellemzoinek megragadasa; a szovegreszek kozotti kapcsolatok megragadasa, a szovegreszek es a szovegegesz ertelme kozotti kapcsolatteremtes

2. A megismert irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa az epikai es a lirai alkotasokban (mufaji sajatossagok, beszedhelyzet, a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szovegbeli viszonya, ter- es idoviszonyok, a szereplok szovegbeli megalkoto ttsaga, a verszenei elemek, a szokepek, a retorikai alakzatok szovegbeli szerepe)

B. Szovegalkotas (fogalmazas)Kovetelmenyek:1. Vilagos szovegtagolas (vazlatkeszites, bovites, tomorites);2. Kulonbozo szovegtipusok alkotasa (elbeszelo, leiro szoveg; ertekezo fogalmazas; funkcionalis szovegek: meghivo, kerveny stb.); a kommunikacios helyzethez es a szovegtipushoz igazodo szohasznalat es stilus; Koherens szoveg alkotasa, a koherenciat bizto sito nyelvi, nyelvtani elemek helyes hasznalata;3. Helyesiras, elvalasztas, kozpontozas.1. Vilagos szovegtagolas (vazlatkeszites, bovites, tomorites)

2. Kulonbozo szovegtipusok alkotasa (elbeszelo, leiro szoveg; ertekezo fogalmazas; funkcionalis szovegek: meghivo, kerveny stb.); a kommunikacios helyzethez es a szovegtipushoz igazodo szohasznalat es stilus; Koherens szoveg alkotasa, a koherenciat bizto sito nyelvi, nyelvtani elemek helyes hasznalata

3. Helyesiras, elvalasztas, kozpontozas

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naţionala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naţionala şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de Testare Naţionala şi din programa şcolară corespunzătoare disciplinei.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU TESTUL NAŢIONALSesiuni 2007LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ – MATERNĂAbschlussprufung der gymnasialen StufeLiteratur1. Anforderungen– Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;– Texte aufgrund von Fragen erschliessen;– Texte fortsetzen oder umformen;– gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);– die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;– Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;– die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;– personliche Meinungen aussern und begrunden;– einige schriftliche Umgangs – und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Brief, Gesuch, Anzeige);– sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);2. Inhalte– Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).– schriftliche Umgangs – und Kommunikationsformen (z.B. Brief, Gesuch, Anzeige);În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen.Sprache1. Anforderungen– Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;– Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;– Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;– Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;– Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.2. Inhalte– Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).– Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.– Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten– Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.– Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw. Wichtige Hinweise– Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht besucht haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlussprufung ab.– Die schriftliche Abschlussprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind.– Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.– Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.– Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.– Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.– Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naţionala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naţionala şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de Testare Naţionala şi din programa şcolară corespunzătoare disciplinei.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALA – 2007LIMBA ŞI LITERATURA SARBAI. Sadrzaj programa: Srpski jezik1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa. Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:– raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;– njihovo primenjivanje u datom kontekstu;– morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;– motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;– odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;– postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uşi; Osnovna skola od B. Nusica;6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:– raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;– pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;– raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;– elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;– postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.Literatura:Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred.Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred.Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred.Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred.Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naţionala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naţionala şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de Testare Naţionala şi din programa şcolară corespunzătoare disciplinei.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALA – 2007LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACASLOVENSKY JAZYKA. HLASKOSLOVIEHlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.B. NAUKA O SLOVESlovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)C. MORFOLOGIASlovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).D. SYNTAXJednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.Poziadavky:– spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,– aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,– uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,– morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,– tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,– urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,– urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,– aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.LITERARNE CLANKY5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina – l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O. Hviezdoslav).8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky – zmatky (J.G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).POJMYZ LITERARNEJ TEORIELiterarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).SLOHOVE CVICENIAReprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.Poziadavky:– urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,– interpretovat' zname basnicke prostriedky,– identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),– identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,– suvislo vyjadrit' svoje myslienky,– identifikovat' strukturu literarneho diela.STUDIJNA LITERATURAUcebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. – 8. rocniku.Pisomna skuska zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naţionala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naţionala şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de Testare Naţionala şi din programa şcolară corespunzătoare disciplinei.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA EXAMENULUI DE TEST NAŢIONAL – 2007LA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂNotă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naţionala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naţionala şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de Testare Naţionala şi din programa şcolară corespunzătoare disciplinei.–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește