ORDIN nr. 408 din 19 aprilie 2005

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 19/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 31 mai 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 265 05/03/2008
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHG 168 09/03/2005
ActulCONTINE PEGHID 19/04/2005
ActulREFERIRE LALEGE 594 29/10/2002
ActulREFERIRE LALEGE 336 31/05/2002
ActulREFERIRE LAOUG 152 14/10/1999
ActulREFERIRE LAOG 125 29/08/1998
ART. 1APROBA PEGHID 19/04/2005
ANEXA 1REFERIRE LAORDIN 615 21/05/2004
ANEXA 1REFERIRE LAORDIN 89 02/02/2004
ANEXA 1REFERIRE LAREGLEMENTARI 02/02/2004
ANEXA 1REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/05/2004
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 265 05/03/2008
ActulIN LEGATURA CUGHID 19/04/2005

pentru aprobarea Ghidului privind procedura care trebuie urmată de autorităţile competente în desfăşurarea activităţii de farmacovigilenta



Având în vedere:– prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările şi completările ulterioare;– prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările şi completările ulterioare,vazand Referatul de aprobare al Direcţiei generale farmaceutice şi aparatura medicală nr. MC 4.932 din 19 aprilie 2005,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii,ministrul sănătăţii emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Ghidul privind procedura care trebuie urmată de autorităţile competente în desfăşurarea activităţii de farmacovigilenta, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
 + 
Articolul 2La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispoziţie contrară.
 + 
Articolul 3Agenţia Naţionala a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
 + 
Articolul 4Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul sănătăţii,Mircea CintezaBucureşti, 19 aprilie 2005.Nr. 408.
 + 
Anexa GHIDprivind procedura care trebuie urmată de autorităţile competente în desfăşurarea activităţii de farmacovigilenta + 
Capitolul IIntroducere şi baze legale + 
Articolul 1(1) În conformitate cu prevederile Reglementărilor privind activitatea de farmacovigilenta, în România trebuie să funcţioneze un sistem naţional de farmacovigilenta care are rolul de a colecta şi evalua informaţii despre reactiile adverse ale medicamentelor autorizate de punere pe piaţa.(2) De asemenea, Agenţia Naţionala a Medicamentului (ANM) trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a incuraja medicii terapeuti să raporteze reactiile adverse suspectate şi pentru a obliga deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţa (DAPP) sa colecteze sistematic informaţii despre riscurile referitoare la medicamentele lor autorizate de punere pe piaţa în România şi să le transmită ANM.
 + 
Articolul 2În prezentul Ghid sunt descrise cerinţele şi procedurile implicate în sistemul naţional de farmacovigilenta cu referire la medicamentele autorizate în România, acoperind colectarea şi evaluarea tuturor informaţiilor utile în supravegherea medicamentelor.
 + 
Capitolul IIOrganizarea sistemului de farmacovigilenta + 
Articolul 3(1) Sistemul naţional de farmacovigilenta din România este coordonat de Compartimentul de farmacovigilenta din Departamentul evaluare-autorizare al ANM, care acţionează ca şi Centru Naţional de Farmacovigilenta (CNFV) cu atribuţii în primirea şi evaluarea tuturor datelor de farmacovigilenta.(2) CNFV trebuie să aibă capacitatea de a utiliza aceste date de farmacovigilenta într-un mod care este compatibil cu procedurile folosite în statele membre ale Uniunii Europene (UE) şi de către Agenţia Europeană pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) pentru ca aceste date să poată fi transferate între părţile interesate.
 + 
Articolul 4CNFV din România cooperează cu Grupul de lucru de farmacovigilenta al EMEA care acţionează ca un forum pentru discuţii, dezvoltarea consensului şi coordonarea problemelor de farmacovigilenta la nivelul Comunităţii Europene.
 + 
Articolul 5ANM cooperează de asemenea cu Centrul Colaborativ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Monitorizarea Internationala a Medicamentului prin CNFV.
 + 
Capitolul IIIGestionarea datelor de farmacovigilentaIII.1. Sistemul de raportare spontanaIII.1.1. Introducere + 
Articolul 6(1) CNFV trebuie să deţină un sistem pentru colectarea rapoartelor de reactii adverse spontane suspectate, primite de la medici (de ex. sistem poştal sau electronic) şi de la DAPP.(2) CNFV trebuie să coopereze cu medicii pentru a stimula constientizarea importantei sistemului de raportare şi încurajarea raportarii (de ex. prin furnizarea unui sistem uşor de raportare şi feed-back după fiecare raport).(3) CNFV colaborează cu unităţile teritoriale de inspecţie ale ANM în ceea ce priveşte stimularea raportarii de reactii adverse şi furnizarea informaţiilor privind farmacovigilenta.
 + 
Articolul 7CNFV trebuie să colaboreze cu medicii pentru a asigura raportarea adecvată de reactii adverse către ANM; în acest scop este de dorit ca ANM sa ia măsurile necesare pentru ca:– raportarea reactiilor adverse să se facă cat se poate de simplu;– toate reactiile adverse să fie confirmate când este cazul şi să fie furnizate informaţii suplimentare solicitate de medici;– să fie menţinut un contact regulat între CNFV şi medici prin:● publicarea regulată a unui buletin de farmacovigilenta,● trimiterea de scrisori "Stimata doamna/Stimate domnule doctor" când este cazul (de către ANM şi/sau DAPP),● furnizarea informatiei solicitate de la caz la caz, dacă este posibil.III.1.2. Principii generale ale sistemului de raportare spontana
 + 
Articolul 8(1) Medicii sau DAPP raportează la ANM-CNFV o reactie adversa suspectata în legătură cu unul sau mai multe medicamente; rapoartele se fac în scris (utilizând formularele de raportare) sau electronic.(2) Rapoartele sunt colectate şi validate de către CNFV şi sunt introduse într-o baza de date; reactiile adverse grave trebuie să fie tratate în regim de maxima prioritate.(3) Baza de date este utilizata pentru a identifica semnalele potenţiale şi a analiza datele în scopul clarificarii factorilor de risc, a modificărilor evidente în profilul raportarii etc.(4) Rapoartele de caz trebuie să fie accesibile pentru EMEA în cazul medicamentelor autorizate centralizat, autorităţilor competente din statele membre ale UE, dacă este cazul, şi DAPP implicaţi.
 + 
Articolul 9Următoarele aspecte privesc ANM şi sunt independente de structura sistemului naţional de farmacovigilenta:– colectarea şi validarea raportului de caz şi stocarea acestuia;– procesarea raportului de caz (evaluarea şi prezentarea pentru transmitere), informaţii feedback;– protejarea confidenţialităţii şi securităţii datelor, controlul calităţii datelor şi asigurarea calităţii lor.III.1.3. Colectarea şi validarea raportului de caz
 + 
Articolul 10(1) Aceasta implica colectarea şi validarea datelor primare, ex. transmiterea datelor de la raportor la ANM-CNFV.(2) Pentru validarea şi administrarea rapoartelor transmise electronic trebuie urmate proceduri operationale specifice.III.1.3.1. Colectarea raportului de caz
 + 
Articolul 11Un raport spontan de farmacovigilenta implica un singur caz, un pacient, un raportor identificabil, una sau mai multe reactii suspectate şi unul sau mai multe medicamente suspectate; în regim de urgenta vor fi primite cazurile grave raportate de medici.III.1.3.2. Validarea raportului de caz
 + 
Articolul 12(1) Când la un pacient apar mai multe reactii suspectate la unul sau mai multe medicamente suspectate, dar sunt considerate a fi reactii independente, ele trebuie tratate ca rapoarte separate.(2) Dacă se considera necesar, mai ales în cazul reactiilor grave şi neaşteptate, datele din raport privind pacientul, medicamentele luate, reactiile, inclusiv semne, simptome şi analize de laborator, trebuie să fie confirmate prin copii ale celor mai importante şi relevante documente originale (formularele de ieşire din spital, rapoartele specialistului, teste de laborator, prescripţii şi rapoarte post-mortem).
 + 
Articolul 13Trebuie evaluat în conformitate cu datele solicitate, dacă rapoartele sunt complete (a se vedea III.1.5.4 – Prezentarea cazului individual pentru transmitere).
 + 
Articolul 14(1) Rapoartele incomplete, mai ales cele care privesc reactii neaşteptate sau grave, trebuie să fie urmărite prompt şi cu atenţie pentru a obţine informaţii suplimentare de la raportorul iniţial sau din alte surse disponibile.(2) În unele cazuri, poate fi de asemenea adecvată continuarea supravegherii pentru a obţine date despre rezultatul pe termen lung al reacţiei.
 + 
Articolul 15(1) Un raport de reactie adversa trebuie să conţină următoarele informaţii: un medic identificabil, un pacient identificabil, cel puţin o substanţa/un medicament suspectat şi cel puţin o reactie adversa suspectata.(2) Acestea reprezintă minimum de informaţii, care permite introducerea cazului în baza de date şi îl face disponibil pentru generarea semnalului în scopul de a facilita evaluarea cazurilor.(3) Trebuie făcut orice efort pentru a obţine informaţii complete când este posibil.
 + 
Articolul 16(1) Este suspectata apariţia unei reactii adverse dacă, fie medicul care raportează, fie DAPP, crede ca exista o relaţie cauzala posibila între reactia adversa şi medicamentul în cauza.(2) Dacă o reactie este raportată spontan, aceasta implica în mod obişnuit o judecata pozitiva din partea raportorului în afară de cazul când cel care raportează da explicit o judecata negativa a relatiei cauzale.III.1.4. Stocarea raportului de caz
 + 
Articolul 17Datele iniţiale primare (pe suport de hârtie) trebuie stocate şi tratate în acelaşi fel ca oricare alte documente medicale, cu respectul corespunzător pentru confidenţialitate.
 + 
Articolul 18(1) Rapoartele de caz, trebuie stocate de către CNFV într-o baza de date.(2) Stocarea datelor trebuie să asigure accesibilitatea permanenta la acestea, la orice moment rezonabil.III.1.4.1. Intrarea datelor (în baza de date)
 + 
Articolul 19Conformitatea datelor stocate cu raportul iniţial trebuie să fie asigurată prin utilizarea unei proceduri standard de operare specifice.III.1.4.2. Trasabilitatea
 + 
Articolul 20Stocarea datelor trebuie să asigure posibilitatea urmăririi (trasabilitatea) tuturor datelor intrate sau modificate incluzând datele şi sursele informaţiilor primite, datele şi destinatiile informaţiilor transmise.III.1.4.3. Terminologii
 + 
Articolul 21(1) Se recomanda utilizarea terminologiei medicale MedDRA care este terminologia agreată internaţional.(2) Rapoartele intrate în baza de date trebuie să fie codificate în concordanta cu terminologiile acceptate internaţional (MedDRA, WHO ART, ICD 9, ATC) care sunt compatibile cu MedDRA versiunea curenta disponibilă.(3) Termenii reacţiei adverse trebuie să fie introdusi ca termenul cel mai apropiat disponibil în terminologie, şi, dacă este posibil, de asemenea cu cuvintele originale ale raportorului.(4) Utilizarea terminologiilor trebuie să fie monitorizata şi validată, fie sistematic, fie prin evaluare obişnuită facuta la întâmplare.(5) Personalul care controlează intrarea datelor trebuie instruit în utilizarea terminologiilor şi trebuie verificata competenţa lor.III.1.5. Procesarea raportului de caz: evaluarea gravitatii, a măsurii în care se poate aştepta apariţia reacţiei şi prezentarea pentru transmitere
 + 
Articolul 22Procesarea raportului de caz implica evaluarea datelor în cazuri individuale, identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifică, recunoaşterea şi procesarea alertelor şi orice alta procesare a datelor referitoare la cazurile multiple.III.1.5.1. Evaluarea datelor în cazuri individuale
 + 
Articolul 23(1) Evaluarea datelor include validarea raportului de caz şi determinarea gravitatii şi a măsurii în care se poate aştepta apariţia reacţiei adverse.(2) Aceşti termeni (gravitate şi măsura în care se poate aştepta apariţia reacţiei adverse) au înţeles specific în contextul evaluării raportului de reactie adversa.(3) Evaluarea probabilitatii relatiei cauzale dintre medicament şi reactia/reactiile suspectata/suspectate este efectuată când se considera necesar.(4) Toate metodele utilizate pentru a evalua aceşti parametri trebuie să fie documentate.(5) Evaluatorii trebuie instruiti în metodele utilizate şi instruirea lor trebuie verificata.III.1.5.2. Gestionarea rapoartelor duplicat
 + 
Articolul 24(1) Unele cazuri, în special cele care sunt grave, vor fi probabil raportate la ANM-CNFV de la mai mult decât o sursa sau de la o singura sursa prin mai mult decât un canal.(2) ANM-CNFV trebuie să facă orice efort pentru a garanta ca rapoartele de caz conţin informaţii suficiente pentru a identifica astfel de duplicate de ex. initialele de la pacient/medic (raportor) (sau numele dacă este permis), adrese, data naşterii, alte date.(3) Baza de date trebuie revazuta regulat pentru a identifica duplicatele în concordanta cu procedurile ANM-CNFV.(4) După identificare, duplicatele trebuie să fie semnalate ca atare.III.1.5.3. Identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifică
 + 
Articolul 25(1) Gestionarea bazei de date trebuie să asigure concordanta cu reglementările (de ex. identificarea cazurilor semnalate ca grave sau neaşteptate şi a oricărei alte circumstanţe care necesita gestionare sau transmitere specifice).(2) Trebuie sa existe proceduri care să asigure ca aceste cazuri identificate şi procesate anterior sunt identificate ca atare şi nu sunt procesate sau transmise repetat ca şi cazuri noi (a se vedea III.1.4.2. Trasabilitatea).III.1.5.4. Prezentarea cazului individual pentru transmitere
 + 
Articolul 26Cazurile trimise către alte autorităţi competente sau DAPP trebuie prezentate în formatele prevăzute în ghidurile europene.III.1.5.5. Procesarea cazului multiplu şi identificarea alertei
 + 
Articolul 27(1) Gestionarea bazei de date trebuie să permită utilizatorilor sa identifice cazul multiplu sau tendinta care indica un semnal.(2) Odată ce un posibil semnal a fost identificat, trebuie evaluată posibilitatea relatiei cauzale.(3) În aceste cazuri, toate rapoartele reactiilor adverse trebuie să fie clasificate conform cu preferintele sau cerinţele naţionale, utilizând metodologia acceptată la nivel naţional sau internaţional.(4) Toate rapoartele care îndeplinesc cerinţa minima de informare trebuie să fie incluse într-o analiza completa.(5) Anumite analize (de ex. acelea referitoare la rolul factorilor de risc) pot să se limiteze la cazuri unde este disponibilă o informaţie suficienta, dar trebuie clarificat ca aceasta este un subset al datelor.
 + 
Articolul 28(1) Procesarea cazului multiplu trebuie să permită clasificarea cazului în funcţie de termenii acceptaţi (a se vedea III.1.4.3. – Terminologii).(2) Trebuie să fie specificată terminologia utilizata pentru cazul multiplu.
 + 
Articolul 29(1) Autorităţile competente şi DAPP trebuie să se informeze între ei asupra semnalelor identificate care pot avea un impact asupra raportului beneficiu/risc al medicamentului.(2) Când este cazul, ANM-CNFV trebuie să utilizeze Sistemul de alerta rapida/informaţie non-urgenta.III.1.6. Informarea părţilor interesate
 + 
Articolul 30ANM-CNFV trebuie să asigure informarea raportorului/raportorilor cazului despre primirea raportului şi sa îi/le furnizeze, dacă este cazul, numărul de referinţa alocat precum şi informaţii suplimentare, dacă acestea sunt cerute.
 + 
Articolul 31ANM-CNFV trebuie să asigure transmiterea datelor despre reactiile adverse către DAPP la solicitarea acestuia.
 + 
Articolul 32ANM-CNFV trebuie, de asemenea, să se asigure ca medicii (şi când este necesar pacientii trataţi) sunt informati asupra oricăror modificări semnificative, acolo unde este cazul, în RCP şi a oricăror riscuri suspectate care necesita vigilenta.
 + 
Articolul 33ANM-CNFV trebuie să garanteze ca informaţia este furnizată corect şi la timp organismelor internaţionale, în special OMS.III.1.7. Controlul calităţii şi asigurarea calităţii
 + 
Articolul 34(1) Controlul calităţii şi asigurarea calităţii privesc fiecare etapa din procesele descrise mai sus.(2) ANM-CNFV trebuie să funcţioneze în ritmul de asigurare a calităţii şi sa elaboreze şi sa implementeze procedurile standard de operare necesare.III.1.8. Confidenţialitatea şi securitatea datelor
 + 
Articolul 35Trebuie păstrată întotdeauna confidenţialitatea fisei pacientului incluzând identitatea, dacă este data; când este cazul trebuie păstrată corespunzător şi confidenţialitatea identităţii personalului sanitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
 + 
Articolul 36(1) La fiecare etapa de stocare şi procesare a datelor de farmacovigilenta trebuie luate toate măsurile pentru a asigura securitatea şi confidenţialitatea datelor.(2) Aceasta implica controlul strict al accesului la documente şi baza de date, al personalului autorizat care este implicat în păstrarea confidenţialităţii medicale şi administrative a datelor.(3) Aceasta securitate se extinde la tot traseul pe care parcurg datele.(4) Informaţia privind raportul de caz trebuie furnizată numai sub forma anonima.
 + 
Articolul 37Trebuie luate măsuri pentru asigurarea securităţii datelor şi a imposibilităţii modificării datelor în timpul transferului.III.2. Date de farmacovigilenta provenite de la compania farmaceuticaIII.2.1. Introducere
 + 
Articolul 38În concordanta cu legislaţia în vigoare, DAPP trebuie să garanteze ca are un sistem de farmacovigilenta corespunzător prin care să îşi asume răspunderea pentru produsele sale existente pe piaţa şi sa garanteze ca pot fi luate măsurile corespunzătoare atunci când este necesar.
 + 
Articolul 39Informaţiile despre farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica pot fi:– Rapoarte de reactii adverse individuale– Rapoarte periodice actualizate referitoare la siguranţa (RPAS)– Rapoarte ale studiilor de siguranţă post-autorizare sponsorizate de companieIII.2.2. Rapoarte de reactii adverse individuale
 + 
Articolul 40(1) CNFV trebuie să se asigure ca toate rapoartele depuse de către DAPP sunt conforme cu cerinţele legislaţiei în domeniu.(2) CNFV trebuie să asigure validarea şi verificarea datelor incluse în aceste rapoarte de caz, în măsura în care este posibil.(3) CNFV trebuie să se asigure ca aceste rapoarte sunt urmărite cu atenţie de către DAPP pentru a îmbunătăţi calitatea datelor disponibile şi pentru a usura evaluarea cauzalitatii.(4) CNFV trebuie să se asigure ca are capacitatea de a trimite şi primi electronic rapoarte ADR şi sa încurajeze DAPP să facă aceasta într-un format definit.III.2.3. Rapoartele periodice actualizate referitoare la siguranţa (RPAS)
 + 
Articolul 41(1) Un raport periodic actualizat referitor la siguranţa (RPAS), are scopul de a furniza autorităţilor competente o actualizare a întregii experienţe de siguranţă a medicamentului, la perioade definite de timp, după autorizare.(2) CNFV trebuie să evalueze aceste rapoarte pentru medicamentele autorizate prin procedura naţionala.
 + 
Articolul 42(1) Din motive de ordin practic, RPAS pentru medicamentele autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala sunt evaluate de către Statul Membru de Referinţa (SMR).(2) Un raport de evaluare este transmis de către SMR la toate autorităţile competente implicate în decurs de 6 săptămâni de la primirea RPAS.
 + 
Articolul 43În cazul medicamentelor autorizate prin procedura naţionala orice acţiune/măsura majoră (de ex. variatie, suspendarea sau retragerea autorizaţiei de punere pe piaţa) considerată necesară ca rezultat al unei astfel de evaluări trebuie anunţată EMEA şi alte autorităţi competente în concordanta cu procedurile stabilite.
 + 
Articolul 44RPAS pentru produsele autorizate prin procedura centralizata sunt evaluate de către raportor în concordanta cu orarul/planificarea agreat/agreată de către Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman (Committee for Human Medicinal Products = CHMP). (a se vedea III.4.4 Evaluarea Raportului final al studiilor de siguranţă post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice).III.2.4. Studiile de siguranţă post-autorizare sponsorizate de compania farmaceutica
 + 
Articolul 45(1) Aceste studii sunt în mod normal efectuate pentru a evalua siguranţa clinica a medicamentelor utilizate în practica clinica de rutina; ele pot fi generatoare de ipoteze sau probatoare de ipoteze.(2) Este recomandabil ca DAPP care îşi propune să efectueze astfel de studii sa discute proiectul protocolului cu ANM în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 615/21.05.2004 pentru aprobarea Reglementărilor privind implementarea regulilor de buna practica în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman.
 + 
Articolul 46(1) CNFV poate analiza în mod regulat studiile care se desfăşoară sub jurisdicţia sa.(2) Toate reactiile adverse grave care rezultă din aceste studii trebuie depuse pentru examinare pe calea obişnuită de către DAPP/investigator şi trebuie să fie în acord cu prevederile prezentului capitol.
 + 
Articolul 47La terminarea fiecărui studiu, trebuie evaluat raportul final şi, în cazul produselor autorizate prin procedura naţionala, toate datele relevante (de ex. indicarea modificărilor semnificative ale frecvenţei reactiilor adverse cunoscute, apariţia reactiilor adverse neaşteptate, interactiuni noi) trebuie să fie încorporate în RCP şi, dacă este cazul, trebuie înştiinţate alte autorităţi competente şi EMEA (a se vedea III.4.3 Transmiterea şi administrarea semnalelor detectate).III.2.5. Comunicarea între DAPP şi ANM
 + 
Articolul 48ANM-CNFV trebuie să asigure comunicarea cu DAPP în concordanta cu legislaţia şi ghidurile existente.III.3. Date de farmacovigilenta provenite din alte surseIII.3.1. Scheme de monitorizare intensiva
 + 
Articolul 49(1) Monitorizarea intensiva este definită ca un sistem de colationare a rapoartelor din arii desemnate (de ex. spitale sau anumiti medici cu practica comunitara).(2) ANM-CNFV poate fi implicata în redactarea protocolului pentru aceasta colectare de date sau va fi informată ca aceasta monitorizare are loc.
 + 
Articolul 50În cazul autorizării anumitor medicamente poate fi considerată potrivita impunerea unor cerinţe specifice medicului cu privire la raportarea reactiilor grave şi neaşteptate la medicamentele respective şi introducerea acestor cerinţe ca o condiţie a utilizării produsului în termenii autorizaţiei de punere pe piaţa.
 + 
Articolul 51CNFV trebuie să garanteze ca datele şi rapoartele sunt colectate la intervale stabilite utilizând un format corespunzător.III.3.2. Date despre utilizarea gresita/abuzul de medicamente
 + 
Articolul 52Rapoartele reactiilor adverse suspectate datorate utilizării gresite şi abuzului de medicamente (asociate utilizării terapeutice a acestora) şi care sunt primite de CNFV (pe calea rapoartelor spontane, rapoarte de la compania farmaceutica etc.) trebuie să fie procesate în acelaşi mod ca şi alte tipuri de reactii.III.3.3. Alte date de farmacovigilenta
 + 
Articolul 53(1) Aceste date includ cifre privind utilizarea medicamentelor, rapoartele publicate privind reactiile adverse, studii farmacoepidemiologice conduse de organizaţii – altele decât DAPP, studii non-clinice sau date semnificative de calitate şi rapoarte asupra unor produse care nu sunt comercializate în mod frecvent în România sau Comunitate.(2) Acestea sunt importante pentru determinarea frecvenţei reactiilor adverse neaşteptate, interactiunilor noi etc. şi analiza globală a raportului beneficiu/risc.(3) În aceste cazuri (de exemplu din studiile farmacoepidemiologice) în care datele semnificative au fost primite din aceste surse, aceste constatări pot fi transmise autorităţilor competente interesate şi la EMEA, ca parte a schimbului de rutina al informaţiilor de farmacovigilenta, cu scopul de a lua măsurile corespunzătoare, (a se vedeaIII.4.2. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave)III.4. Comunicarea şi evaluarea problemelor de farmacovigilentaIII.4.1. Introducere
 + 
Articolul 54Aceasta secţiune descrie acţiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăţi comunicarea informaţiilor de farmacovigilenta între autorităţile competente şi pentru a optimiza resursele umane pentru identificarea şi evaluarea semnalelor de farmacovigilenta.
 + 
Articolul 55Aspectele prezentate se referă la:a) Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave şi alte reactii adverse – principii generale.b) Transmiterea şi administrarea semnalelor detectate.c) Evaluarea raportului final al companiei farmaceutice care sponsorizeaza studiile de siguranţă după autorizare.d) Evaluarea RPAS.e) Monitorizarea specială a siguranţei medicamentelor.f) Tehnologii în transmiterea datelor pentru a facilita implementarea procedurilor conform cu Sistemul European de Farmacovigilenta.III.4.2. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave
 + 
Articolul 56Toate reactiile grave suspectate, care sunt aduse la cunoştinţa CNFV, trebuie să fie transmise DAPP, la EMEA în cazul produselor autorizate centralizat şi, după caz, altor autorităţi competente, în decurs de 15 zile de la primirea lor de către CNFV.
 + 
Articolul 57(1) În cazul medicamentelor autorizate centralizat, este responsabilitatea EMEA de a informa autorităţile competente despre rapoartele grave primite.(2) Metoda de transfer a informatiei care este utilizata trebuie să asigure ca informaţia este transmisă în intervalul de timp menţionat în legislaţia europeană în vigoare.(3) Datele transmise trebuie să fie cat se poate de complete cu scopul de a facilita evaluarea, dar nu este obligatorie efectuarea unei evaluări formale în CNFV înaintea acestei transmisii (a se vedea III.4.3.1. – Alerta rapida).III.4.2.1. Transmiterea altor rapoarte de reactii adverse
 + 
Articolul 58(1) Acestea includ rapoartele de reactii adverse asteptate care nu sunt grave sau rapoartele de reactii adverse neaşteptate primite de la toate sursele.(2) Când este adecvat, aceste date trebuie să fie disponibile pentru transmitere, sub forma de rezumat, tuturor părţilor interesate (DAPP, statele membre ale UE, EMEA).(3) În aceasta situaţie numai datele evaluate de către CNFV sunt luate în considerare pentru transmitere.III.4.3. Transmiterea şi administrarea semnalelor detectate
 + 
Articolul 59Odată ce a fost detectata de către CNFV o problemă de siguranţă potenţial grava (de ex. o serie de reactii adverse grave şi neaşteptate sau creşterea ratei raportarilor reactiilor adverse cunoscute) pentru un anumit medicament, aceasta trebuie să fie transmisă altor autorităţi competente interesate şi EMEA, pentru produsele autorizate centralizat.
 + 
Articolul 60Este esenţial ca problema să fie comunicată într-un stadiu cat mai precoce, înainte de a se lua o decizie la nivel naţional.
 + 
Articolul 61Exista doua moduri de a comunică acest gen de informaţii şi anume: alerta rapida şi schimbul de informaţii care nu sunt urgente.III.4.3.1. Alerta rapida
 + 
Articolul 62(1) Scopul Sistemului de Alerta Rapida (SAR) este de a informa, cu urgenta necesară, alte autorităţi competente, Comisia Europeană şi EMEA asupra datelor de farmacovigilenta ale medicamentelor.(2) Fiecare autoritate competentă este răspunzătoare pentru contactarea DAPP de pe teritoriul sau, când este cazul.(3) Alertele rapide referitoare la problemele seriei nu sunt luate în discuţie în prezentul Ghid.
 + 
Articolul 63Criteriile de trimitere a unei alerte rapide ţin de preocuparea vizând o posibila schimbare a raportului beneficiu/risc, care ar putea duce la schimbări majore ale autorizaţiei, cum ar fi suspendarea de urgenta sau retragerea acesteia, introducerea unor contraindicatii majore, restrangeri ale indicaţiilor sau a disponibilităţii produsului.
 + 
Articolul 64Alerta rapida include, de asemenea, orice acţiune de acest gen initiata de DAPP.III.4.3.2. Schimbul de informaţii de farmacovigilenta care nu sunt urgente
 + 
Articolul 65Criteriile pentru schimbul de informaţii de farmacovigilenta care nu sunt urgente sunt:– cereri de informaţii din partea statelor membre ale UE, a Comisiei Europene şi EMEA, care pot avea legătură cu o varietate de probleme de siguranţă care pot necesita acţiuni ce nu sunt urgente sau schimbări minore ale RCP;– schimburi de informaţii între părţile implicate care nu necesita nici un răspuns.
 + 
Articolul 66Înainte de punerea în circulaţie a unor astfel de informaţii, dacă ANM-CNFV considera ca exista un risc din punct de vedere al farmacovigilentei, trebuie să ia legătură cu SMR în cazul produselor autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala sau raportorul şi EMEA în cazul produselor autorizate centralizat.
 + 
Articolul 67(1) Modul preferabil de schimb al informaţiilor este prin transmisie electronică folosind formularul disponibil pe pagina web EudraNet.(2) Este important ca acest schimb de informaţii de farmacovigilenta să se focalizeze pe problemele importante, astfel încât părţile implicate sa nu fie supraaglomerate cu informaţii.
 + 
Articolul 68Procedura de urmat în acest schimb de informaţii de farmacovigilenta este următoarea:– informaţiile trebuie să fie clar marcate ca fiind un schimb de informaţii de farmacovigilenta care nu sunt urgente– motivul trimiterii informaţiilor trebuie clar semnalat– orice informaţie cerută de la primitorii mesajului trebuie clar specificată
 + 
Articolul 69(1) Răspunsurile trebuie trimise doar celui care a formulat cererea respectiva şi EMEA.(2) Autorul cererii trebuie să colationeze toate informaţiile primite şi să le trimită tuturor statelor membre ale UE, doar dacă autorul cererii doreşte ca acest subiect să fie luat în discuţie la grupul de lucru pentru probleme de farmacovigilenta al EMEA.III.4.4. Evaluarea Raportului final al studiilor de siguranţă post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice
 + 
Articolul 70Referitor la studiile de siguranţă post-autorizare sponsorizate de companiile farmaceutice, DAPP trebuie să trimită la ANM-CNFV un raport final al studiului iar în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata la EMEA.
 + 
Articolul 71În cazul studiilor cu medicamente autorizate prin procedura naţionala, ANM-CNFV este responsabil de evaluarea raportului final.
 + 
Articolul 72În cazul medicamentelor autorizate naţional în câteva tari prin procedura de recunoaştere mutuala şi în vederea optimizarii resurselor umane, evaluarea, raportului final va fi efectuată de către SMR.
 + 
Articolul 73În cazul medicamentelor autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizării va face raportul final; CHMP poate desemna şi un co-raportor.
 + 
Articolul 74(1) Toate datele din studiu trebuie evaluate, rezultatul fiind un raport de evaluare.(2) Acest raport trebuie distribuit statelor membre ale UE/CHMP/EMEA, după caz, în decurs de 3 luni de la primirea raportului iniţial de la DAPP.
 + 
Articolul 75Dacă, în orice faza a evaluării, este identificata o problemă de farmacovigilenta care necesita o acţiune, aceasta va fi comunicată folosind procedura adecvată descrisă mai sus, incluzând cel puţin minimum de informaţii şi raportul de evaluare.III.4.5. Evaluarea rapoartelor periodice actualizate referitoare la siguranţa
 + 
Articolul 76În conformitate cu legislaţia în vigoare, ANM-CNFV, autorităţile competente din fiecare stat membru al UE şi EMEA vor primi regulat din partea DAPP rapoarte de siguranţă actualizate.
 + 
Articolul 77În cazul medicamentelor autorizate naţional în câteva tari prin procedura de recunoaştere mutuala şi cu scopul de a optimiza activitatea, evaluarea acestor actualizari va fi efectuată în mod normal de către SMR cu respectarea orarului stabilit în reglementările în vigoare.
 + 
Articolul 78În cazul medicamentelor autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizării va evalua, în mod normal, RPAS, în intervalul de timp stabilit în reglementările în vigoare.
 + 
Articolul 79În cazul medicamentelor autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala, un raport de evaluare va fi elaborat şi distribuit de către SMR tuturor statelor interesate în decurs de 6 săptămâni de la primirea RPAS; în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata un raport de evaluare va fi elaborat şi distribuit de către raportor către toate statele membre ale UE, EMEA şi altor state interesate conform programului adoptat de CHMP.
 + 
Capitolul IVSchimbări ale autorizaţiei de punere pe piaţa + 
Articolul 80ANM-CNFV, ca parte a obligaţiei sale de a garanta evaluarea permanenta a raportului beneficiu/risc, trebuie să se asigure ca toate datele de farmacovigilenta primite şi evaluate, sunt luate în considerare în mod continuu.
 + 
Articolul 81(1) În cazul medicamentelor autorizate naţional, când datele de farmacovigilenta actualizate afectează în mod negativ raportul beneficiu/risc al medicamentului, ANM poate cere modificarea/sau retragerea autorizaţiei de punere pe piaţa sau, după caz, neacceptarea cererii de reinnoire a acesteia.(2) Orice decizie de modificare semnificativă a statutului autorizaţiei de punere pe piaţa sau a RCP, luate la nivel naţional, ca rezultat al acestor date de farmacovigilenta, trebuie să fie anunţată altor autorităţi competente interesate şi EMEA, dacă este cazul.
 + 
Articolul 82(1) În cazul medicamentelor autorizate în România prin procedura simplificata CADREAC pentru procedura de recunoaştere mutuala modificările statutului autorizaţiei de punere pe piaţa sau a RCP-ului determinate de aspecte de farmacovigilenta sunt implementate ca urmare a informaţiilor primite de la SMR care are responsabilitatea de a coordona procedura de modificare a autorizaţiei de punere pe piaţa.(2) În cazul medicamentelor autorizate prin procedura simplificata CADREAC pentru procedura centralizata, modificările în RCP sau statutul autorizaţie de punere pe piaţa sunt efectuate ca urmare a informaţiilor primite de la EMEA.
 + 
Articolul 83(1) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 89/02.02.2004 pentru aprobarea Reglementărilor privind procedura de evaluare a variatiilor la termenii autorizaţiei de punere pe piaţa pentru medicamentele de uz uman, DAPP poate lua măsuri restrictive urgente provizorii/temporare din motive de siguranţă, în eventualitatea existenţei unui risc pentru sănătatea publică.(2) Acestea trebuie aduse la cunoştinţa EMEA şi raportorului (în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata), sau autorităţilor competente relevante (în cazul produselor autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala) în decurs de 24 ore înaintea implementarii.(3) EMEA şi autorităţile naţionale au ocazia sa comenteze aceste măsuri.(4) Schimbările trebuie înaintate ca variatie de tip II cat mai repede posibil după implementarea lor.(5) O restrictie urgenta din motive de siguranţă pentru produsele autorizate prin procedura centralizata, poate fi initiata şi la Comisia Europeană sau de către un stat membru pentru un produs care a fost autorizat prin procedura de recunoaştere mutuala sau care a fost subiectul procedurii "de arbitraj".(6) Dacă autorităţile competente nu au ridicat nici o obiectie în decurs de 24 ore după primirea unei astfel de informaţii, restrictia urgenta din motive de siguranţă trebuie considerată ca fiind acceptată.(7) Cererea de variatie corespunzătoare trebuie depusa imediat.–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x