ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005

cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Calendarul de desfăşurare a testelor naţionale, organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. Calendarul este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. Metodologia este prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susţin teste naţionale de către absolvenţii claselor a VIII-a. Programele sunt prezentate în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 5Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mircea MicleaBucureşti, 31 august 2005.Nr. 4.871. + 
Anexa 1CALENDARULde desfăşurare a testelor naţionale, organizateîn vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-aîn clasa a IX-a a anului şcolar 2006-200715-26 mai 2006 – Înscrierea candidaţilor9 iunie 2006 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a19 iunie 2006 – Limba şi literatura română – test scris20 iunie 2006 – Limba şi literatura maternă – test scris21 iunie 2006 – Matematică – test scris22 iunie 2006 – Istoria românilor sau Geografia României – test scris25 iunie 2006 – Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00) şi depunereacontestaţiilor (orele 16,00-20,00)26-28 iunie 2006 – Rezolvarea contestaţiilor29 iunie 2006 – Afişarea rezultatelor finale (până la ora 16,00). + 
Anexa 2METODOLOGIE 31/08/2005METODOLOGIAde organizare şi desfăşurare a testelor naţionale,susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-aîn clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007 + 
Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE + 
Articolul 1(1) În conformitate cu articolul 22, alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementată conform Metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care se dă publicităţii până la începutul anului şcolar”. … (2) În vederea realizării selecţiei şi repartizării absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii, se organizează teste naţionale la disciplinele Limba şi literatura română, Matematică şi, la alegere, Istoria românilor sau Geografia României. Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba materna, susţin şi un test la Limba şi literatura maternă. … (3) Procedura de selecţie privind accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a are în vedere următoarele criterii: … – media la testele naţionale, cu o pondere de 50%;– media de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, cu o pondere de 50%.(4) În vederea admiterii la liceele vocaţionale sau la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, candidaţii susţin şi probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă. …  + 
Articolul 2Au dreptul să se prezinte la testele naţionale atât persoanele care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curentă, cât şi cele din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naţionale, indiferent de vârsta candidatului. + 
Articolul 3(1) Testele naţionale se susţin anual, într-o singură sesiune. … (2) În caz de nepromovare a testelor naţionale, acestea pot fi susţinute în oricare dintre sesiunile ulterioare. … (3) Atât candidaţii proveniţi din învăţământul de stat cât şi cei din învăţământul particular au dreptul să susţină testele naţionale, fără taxă. …  + 
Articolul 4Elevilor care promovează testele naţionale li se eliberează un certificat care să ateste promovarea acestora. Celor care nu promovează testele naţionale li se eliberează, la cerere, copie de pe foaia matricola. + 
Capitolul IIORGANIZAREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 5Coordonarea pe plan naţional a acţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea selecţiei pe baza testelor naţionale este asigurată de Comisia Naţională de Organizare a Testelor Naţionale, numită în continuare Comisia Naţională, care se constituie anual, prin ordin al ministrului şi funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării + 
Articolul 6(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, se constituie comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a testelor naţionale, numită mai departe Comisia judeţeană; … (2) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti asigură aplicarea riguroasă a normelor metodologice, organizează şi coordonează desfăşurarea testelor naţionale în fiecare judeţ/municipiul Bucureşti … (3) În fiecare judeţ, se constituie centre de testare, în care se susţin testele naţionale, şi centre zonale de evaluare, în care se realizează evaluarea lucrărilor scrise. Se recomandă organizarea unui număr mic de centre de evaluare pe judeţ care să asigure unitatea evaluării, ţinând cont, în acelaşi timp, de distribuţia geografică a unităţilor de învăţământ şi de existenţa personalului calificat, în fiecare centru de testare şi în fiecare centru zonal de evaluare, se constituie şi funcţionează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un preşedinte. …  + 
Articolul 7(1) Comisia Naţională se compune din: … Preşedinte – Secretarul de Stat pentru Invăţământului PreuniversitarVicepreşedinţi – Directorul general al Direcţiei Generale Invăţământul Preuniversitar– Directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare– Directorul general al Direcţiei Generale Invăţământ în Limbile MinorităţilorSecretar – un specialist din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi ExaminareMembri – directori şi inspectori de specialitate din minister, specialişti din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, profesori din învăţământul preuniversitar.(2) Componenţa nominală a acestei comisii se aprobă anual, prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării. …  + 
Articolul 8(1) Comisia Naţională are următoarele atribuţii: … a) publică, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, precum şi programele valabile pentru disciplinele la care se susţin teste naţionale, aprobate prin ordin al ministrului; … b) instruieşte preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti; … c) elaborează formulare-tip pentru centralizarea rezultatelor testelor naţionale şi le distribuie în teritoriu prin intermediul comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti; … d) aprobă lista centrelor de testare şi a centrelor zonale de evaluare din fiecare judeţ; … e) coordonează elaborarea subiectelor pentru testele naţionale şi a baremelor de evaluare, selectând şi valorificând propuneri ale profesorilor şi inspectorilor şcolari din judeţe; … f) asigură traducerea subiectelor pentru testul naţional de matematică, în limbile minorităţilor naţionale, la sediul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare; … g) coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul centrelor de testare; … h) decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezervă; … i) controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale; … j) poate decide evaluarea şi notarea testelor naţionale dintr-un judeţ în alt judeţ, atât pentru evaluarea iniţială, cât şi pentru contestaţii; … k) analizează desfăşurarea şi rezultatele testelor naţionale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene şi prezintă concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; … l) propune ministrului Educaţiei şi Cercetării eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale; … m) poate decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfăşurării testelor sau ulterior; … (2) Comisia Naţională nu se ocupă de soluţionarea contestaţiilor referitoare la testele naţionale. …  + 
Articolul 9(1) Comisia Naţională poate delega, pe o perioadă de timp limitată, delegaţi pe lângâ comisiile judeţene. … (2) Delegatul Comisiei Naţionale are următoarele atribuţii: … a) controlează respectarea prezentei metodologii de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti şi comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau regională de contestaţii; … b) inspectează centre de testare şi de evaluare, verificând modul de cunoaştere şi respectare a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale; … c) consiliază comisiile judeţene, comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare, în privinţa organizării şi a desfăşurării testelor naţionale; … d) propune comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti) – atunci când constată abateri de la regulament – schimbări în componenţa comisiilor (supraveghetori, evaluatori, secretari, examinatori, vicepreşedinţi şi preşedinţi); … e) în cazul în care constată disfuncţii serioase în organizarea testelor, reprezentantul Comisiei Naţionale propune inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, conform Statutului personalului didactic, sancţionarea cadrelor didactice găsite vinovate, interzicerea participării acestora în comisiile pentru examenele naţionale sau propune suspendarea dreptului de a organiza centru de testare în unitatea respectivă, în anul şcolar următor; … f) verifică, prin sondaj, după comunicarea rezultatelor, dacă lucrările scrise de la centrele de testare arondate centrului de evaluare au fost amestecate; … g) analizează şi interpretează toate datele obţinute şi informează în scris Comisia Naţională. …  + 
Articolul 10(1) Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) se compun din: … Preşedinte – unul dintre inspectorii şcolari generali adjuncţi;Vicepreşedinte – un inspector şcolar (în municipiul Bucureşti poate fi numit un vicepreşedinte pentru fiecare sector);Secretari – 2 – 3 inspectori şcolari, informaticieni sau cadre didactice cu abilităţi în operarea pe calculator;Membri – inspectori şcolari de specialitate, directori de instituţii de învăţământ şi profesori de specialitate pentru fiecare disciplină de învăţământ la care se susţine test.(2) În judeţele în care se susţin teste în limbile minorităţilor naţionale, din comisia judeţeană face parte, în calitate de secretar, şi inspectorul care coordonează învăţământul cu predare în limbile minorităţilor. … (3) Componenţa nominală a acestor comisii se aprobă, anual, prin decizia inspectorului şcolar general judeţean/al municipiului Bucureşti. Componenţa comisiei judeţene se transmite, spre informare, Comisiei naţionale, până la data de 15 aprilie. …  + 
Articolul 11Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:a) organizează, coordonează şi răspund de desfăşurarea testelor naţionale pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti; … b) iau măsuri de asigurare a fondurilor financiare necesare organizării şi desfăşurării testelor naţionale, de dotare a centrelor de testare şi de evaluare, după caz, cu un număr suficient de copiatoare, calculator, telefon, fax şi cu alte elemente de logistică necesare; se va ţine cont de faptul că fiecare candidat trebuie să primească testele fotocopiate; … c) se adresează, în scris, direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti de sănătate publică pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare centru în care se susţin teste naţionale şi obţin confirmarea scrisă a acestora; … d) se adresează, în scris, inspectoratelor judeţene de poliţie pentru a asigura prezenţa poliţiştilor sau a jandarmilor la transportul lucrărilor scrise, de la centrele de testare la cele de evaluare sau de contestaţii şi invers, pentru păstrarea în siguranţă a plicurilor cu teste şi a lucrărilor scrise, pentru respectarea ordinii publice la centrele de testare şi de evaluare şi obţin confirmarea scrisă a acestora; … e) stabilesc lista centrelor de testare şi a centrelor de evaluare pe judeţ/municipiul Bucureşti, cu unităţile şcolare arondate acestora şi o transmit Comisiei Naţionale, în scris şi în format electronic, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, şi în format electronic, la Direcţia Informatizare, Statistică şi Personal din M.Ed.C, până la data de 15 aprilie. După aprobarea listelor de către Comisia Naţională, emit decizii corespunzătoare; … f) emit deciziile de numire a comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare; … g) alcătuiesc un model de legitimaţie pentru candidaţi, valabil în judeţul respectiv şi asigură numărul de legitimaţii necesar pentru fiecare centru de testare, în funcţie de numărul de candidaţi arondaţi; … h) numesc profesorii supraveghetori din centrele de testare, precum şi profesorii evaluatori din centrele zonale de evaluare; … i) instruiesc preşedinţii comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare; … j) sau măsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de testare, acolo unde acest lucru se impune; … k) confecţionează două tipuri de ştampile, inscripţionate după cum urmează: … 1) ştampila pentru centrele de testare: "Teste Naţionale 2006 – C.T."2) ştampila pentru centrele zonale de evaluare: "Teste Naţionale 2006 – C.Z.E.";l) preiau, în condiţii de securitate, de la Comisia Naţională – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, prin doi membri ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bază de delegaţie nominală, semnată de inspectorul şcolar general, subiectele pentru testele naţionale pentru fiecare centru de testare şi baremele de evaluare şi notare pentru fiecare centru zonal de evaluare; … m) păstrează, în deplină siguranţă, subiectele şi baremele de evaluare şi de notare; … n) transmit comisiilor din centrele de testare, subiectele pentru fiecare test scris, cu cel mult 24 ore înaintea susţinerii acestuia; … o) transmit, comisiilor de evaluare din fiecare centru zonal de evaluare, baremele de evaluare şi de notare, în dimineaţa desfăşurării fiecărei probe scrise; … p) efectuează, dacă este cazul, schimbări ale preşedinţilor sau ale membrilor comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare; … r) sesizează imediat Comisiei Naţionale orice situaţie specială şi solicită, atunci când este cazul, subiecte de rezervă; … s) controlează modul de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale în centrele de testare şi în centrele zonale de evaluare din teritoriu; … t) decid reevaluarea unor lucrări, în perioada desfăşurării testelor sau ulterior, şi comunică rezultatele Comisiei Naţionale; … u) organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de testare la centrele zonale de evaluare şi înapoi; răspund de securitatea lucrărilor scrise, de la preluarea lor de la comisia din centrul de testare/centrul de evaluare şi până la predarea lor către comisia din centrul de evaluare/centrul de testare; … v) organizează comisii judeţene/a municipiului Bucureşti de soluţionare a contestaţiilor sau, la solicitarea Comisiei Naţionale, comisii regionale de contestaţii; … w) în situaţia în care se organizează centre regionale de contestaţii, asigură transportul lucrărilor scrise, ale căror rezultate iniţiale au fost contestate, din judeţ la centrul regional de contestaţii şi înapoi; … x) centralizează rezultatele testelor naţionale şi le transmit, prin fax şi pe poşta electronică, Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, imediat după afişarea acestora (înainte şi după contestaţii), astfel: număr de candidaţi înscrişi, număr de candidaţi prezenţi şi număr de candidaţi promovaţi, pe tranşe de medii; … y) analizează modul de desfăşurare a testelor naţionale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare; … z) elaborează şi transmit Comisiei Naţionale, la Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, în termen de 7 zile de la încheierea susţinerii testelor, raportul cu privire la rezultatele acestora şi propun modificări sau completări ale metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale. …  + 
Articolul 12(1) Comisiile din centrele de testare se compun din: … a) preşedinte – un profesor cu gradul didactic I, din altă unitate de învăţământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi, din lista propusă de unităţile şcolare şi aprobată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; … b) secretar – un cadru didactic din altă unitate de învăţământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, din lista propusă de unităţile şcolare şi aprobată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. Alegerea acestuia se va face ţinând cont şi de competenţele de operare pe calculator; … c) membri – 1-3 profesori din altă unitate de învăţământ decât cele arondate centrului, aleşi prin tragere la sorţi de comisia judeţeană (a municipiului Bucureşti), din lista propusă de unităţile şcolare şi aprobată de inspectoratul şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti). Alegerea acestora se va face ţinând cont şi de competenţele de operare pe calculator; … d) un informatician sau un profesor cu competenţe de nivel superior în operarea pe calculator, care răspunde de crearea şi gestionarea bazei de date din fiecare centru de testare; … e) supraveghetori – câte două cadre didactice pentru fiecare sală în care se desfăşoară testele, cadre didactice de altă specialitate decât cea la care se susţine testul, alese prin tragere la sorti din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului. Supraveghetorii vor fi aleşi, de regulă, unul dintre cadrele didactice care predau la şcoală generală şi celălalt dintre cadrele didactice care predau la liceu. … (2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judeţean (al municipiului Bucureşti), comisia păstrează aceeaşi structură, cu excepţia supraveghetorilor, care se înlocuiesc cu: … ● profesori evaluatori – pentru fiecare disciplină de testare, cadre didactice calificate, alese din alte unităţi de învăţământ decât cele arondate centrului de evaluare, exceptând situaţia în care, în judeţ, este organizat un singur centru de evaluare. În acest caz, profesorii vor fi selecţionaţi dintre cei care nu au predat la clasa a VIII-a în anul şcolar 2005-2006. Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru zonal de evaluare va fi stabilit în funcţie de numărul de lucrări care trebuie evaluate în centrul respectiv, avându-se în vedere ca fiecare evaluator să evalueze, de regulă, 100 de lucrări. De regulă, în fiecare echipă de evaluatori, va fi numit, un profesor care predă la şcoală generală şi unul care predă la liceu.(3) Privind comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare se fac următoarele precizări: … a) Componenţa nominală a comisiilor cu excepţia informaticianului, se stabileşte prin tragere la sorţi, din lista propusă de consiliile de administraţie ale şcolilor şi aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Lista conţinând propunerile de cadre didactice care doresc să participe la testele naţionale se înaintează de către unităţile şcolare inspectoratului şcolar până la data de 15 martie. Cadrele didactice care solicită înscrierea pe listă, vor da o declaraţie, pe proprie răspundere, că se angajează să participe la activităţile menţionate de prezenta metodologie, pentru care vor fi nominalizaţi. … b) Informaticianul este nominalizat de comisia judeţeană, până la data de 15 aprilie, de preferinţă dintre cadrele didactice de specialitate/informaticienii din unitatea de învăţământ în care se organizează centrul de testare, respectiv centrul zonal de evaluare. … c) În funcţie de numărul lucrărilor repartizate la centrul zonal de evaluare, în comisia din respectivul centru pot fi numiţi mai mulţi membri. … (4) Comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare vor fi alcătuite din cadre didactice cu prestanţă, autoritate profesională şi morală (pe cât posibil, cu gradul didactic I sau II). Nu vor fi numiţi în comisiile de testare sau de evaluare şi nu vor primi nici o altă atribuţie legată de testele naţionale persoanele care au rude în rândul candidaţilor. De asemenea, nu vor primi nici o atribuţie legată de testele naţionale persoanele care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, au fost sancţionate sau au desfăşurat activităţi necorespunzătoare (ca profesori supraveghetori sau evaluatori, ca preşedinţi, secretari sau membri). Nu vor fi numiţi ca profesori evaluatori acei profesori despre care s-a constatat, în sesiunile anterioare, că au evaluat cu superficialitate, inclusiv aceia cărora li se poate reproşa, în mod justificat, existenţa unor diferenţe mari între notarea iniţială a lucrărilor şi cea de la contestaţii (diferenţe mai mari sau egale de 1,5 puncte); … (5) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării testelor naţionale, preşedintele comisiei din centrele de testare/evaluare va solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu are rude în rândul candidaţilor şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. De asemenea, declaraţia cadrului didactic cuprinde menţiunea că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de testare/evaluare, ştie că se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ. … (6) Tragerea la sorţi a preşedinţilor, a membrilor comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare, a supraveghetorilor şi a profesorilor evaluatori se face la nivelul inspectoratului şcolar, în şedinţă publică, cu cel mult 48 de ore înaintea începerii testelor, urmând ca inspectorul şcolar general să emită decizii scrise. Stabilirea repartizării supraveghetorilor pentru fiecare sală se face în centrul de testare, prin tragere la sorţi, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, în dimineaţa desfăşurării fiecărei probe. … (7) Comisiile din centrele de testare se întrunesc pentru instruire cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea primului test naţional. …  + 
Articolul 13Organizarea centrelor de testare se face după cum urmează:a) în mediul urban, elevii vor fi grupaţi pe centre de testare, astfel încât numărul de elevi dintr-un centru să fie cuprins între 250 şi 400 de elevi. Numărul de elevi pe centru va fi decis ţinând cont de necesitatea desfăşurării în condiţii optime a testelor. În cazuri excepţionale, bine motivate, se pot organiza şi centre de testare cu mai puţin de 250 de elevi, sau cu mai mult de 400 de elevi, cu aprobarea Comisiei Naţionale; … b) în mediul rural, unităţile şcolare cu mai puţin de 100 de absolvenţi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, la centre din municipii, oraşe, comune, în funcţie de distanţa pe care o au de parcurs şi de mijloacele de transport existente, în acest caz, o atenţie deosebită trebuie acordată problemei transportului elevilor. … c) în mediul rural, în cazuri excepţionale, se pot organiza şi centre de testare cu mai puţin de 100 de candidaţi, cu aprobarea Comisiei Naţionale. …  + 
Articolul 14Comisiile din centrele de testare au următoarele atribuţii:a) organizează şi răspund de desfăşurarea testelor naţionale în centrele respective; … b) preiau documentele necesare desfăşurării testelor naţionale, prin proces-verbal de predare-primire, semnat de preşedintele comisiei şi de directorul unităţii de învăţământ în care se află centrul de testare. Conducerile unităţilor de învăţământ arondate centrului de testare răspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la testele naţionale; … c) verifică modul în care conducerea unităţii de învăţământ a organizat centrul de testare: pregătirea sălilor de concurs, existenţa în număr suficient a imprimatelor necesare pentru lucrările scrise, existenţa şi starea de funcţionare a foto-copiatoarelor, existenţa fişetelor pentru păstrarea documentelor de testare în deplină siguranţă. Constatările se consemnează în procesul-verbal de predare-primire; … d) preiau subiectele de la comisie judeţene, în condiţii de securitate, cu cel mult 24 de ore înaintea susţinerii fiecărui test, prin preşedinţi, însoţiţi de un membru din comisie, şi le păstrează în condiţii de securitate deplină, în casa de fier sau în dulapuri metalice care se sigilează. Iau măsuri ca accesul la subiecte să se poată face doar în prezenţa a cel puţin două persoane simultan şi răspund de păstrarea secretă şi în siguranţă a subiectelor până în momentul distribuirii lor în clasă. Întocmesc procese-verbale în legătură cu securitatea subiectelor, de fiecare dată când se deschid dulapurile în care se află acestea. … e) organizează desfăşurarea testelor naţionale, conform calendarului; … f) întocmesc lista absolvenţilor care participă la testele naţionale, îi repartizează pe săli, în ordine alfabetică şi ţinând cont de opţiunea pentru testul de istorie sau de geografie, precum şi de limba în care se susţin testele şi afişează listele la avizierul centrului de testare şi pe uşile sălilor, cu 24 de ore înainte de începerea fiecărui test naţional; … g) stabilesc, prin tragere la sorţi, organizată în dimineaţa fiecărei probe, repartizarea pe săli a supraveghetorilor şi instruiesc cadrele didactice care asigură supravegherea în sălile în care se susţin testele naţionale; … h) multiplică varianta extrasă, sigilând apoi plicul cu celelalte variante, pe care îl păstrează în condiţii de perfectă securitate, în fişet metalic; … i) sesizează comisiei judeţene orice situaţie specială şi solicită, în situaţii excepţionale, subiecte de rezervă; … j) controlează şi îndrumă activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de testare care au sarcini privind organizarea şi desfăşurarea testelor; … k) preşedintele răspunde de transportul în deplină siguranţă şi de predarea, cu proces-verbal, a lucrărilor scrise şi a unei copii de pe subiectele de examen la centrele zonale de evaluare; lucrările sunt însoţite, pe perioada transportului, de preşedinte, însoţit de secretar sau un membru al comisiei din centrul de testare, împreună cu un reprezentant al poliţiei sau al jandarmeriei; … l) completează cataloagele de examen tipizate cu numele, iniţiala tatălui şi toate prenumele candidaţilor, precum şi cu disciplinele de examen pe care aceştia le susţin. Cataloagele de examen tipizate se completează în două exemplare identice: se numerotează şi se ştampilează fiecare pagină; … m) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predării lucrărilor scrise, baremele de evaluare şi de notare pentru testul susţinut în ziua respectivă, pentru a fi afişate în centrul de testare; … n) după încheierea operaţiilor de evaluare şi de notare, primesc, cu proces-verbal, prin preşedinte, însoţit de secretar sau de unul din membri, cataloagele de la centrele zonale de evaluare; asigură transportul acestora în deplină siguranţă la centrele de testare; … o) afişează listele cu rezultatele testelor naţionale, după primirea cataloagelor de la centrele de evaluare; … p) primesc eventualele contestaţii referitoare la evaluarea lucrărilor scrise şi le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare; … q) afişează listele cu rezultatele definitive, după primirea de la comisia judeţeană a copiei de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii; … r) întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele testelor şi le transmit şcolilor arondate centrului de testare; … s) predau, cu proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ unde se susţin testele naţionale, toate documentele referitoare la acestea, pentru arhivare; … t) preşedintele centrului de testare verifică şi semnează toate documentele privind organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale din centrul respectiv. …  + 
Articolul 15Comisiile din centrele zonale de evaluare au următoarele atribuţii:a) preiau de la comisiile judeţene, în dimineaţa susţinerii fiecărui test, prin preşedinţi, însoţiţi de un membru din comisie, plicurile cu bareme de evaluare şi de notare şi le păstrează, în condiţii de deplină securitate, în casa de fier sau în dulapuri metalice care se sigilează, până la încheierea testului din ziua respectivă. Iau măsuri ca accesul la plicurile cu bareme să se poată face în prezenţa a cel puţin două persoane. … b) primesc, cu proces-verbal semnat de preşedinte şi de vicepreşedinţi, lucrările scrise aduse de către delegaţii din centrele de testare, spre a fi evaluate; … c) predau baremele de evaluare şi notare delegaţilor din centrele de testare, spre a fi afişate în centrele respective; … d) răspund de securitatea lucrărilor scrise, pe toată perioada în care acestea se află în centrul de evaluare; … e) evaluează lucrările, respectând baremul de evaluare şi notare; … f) verifică borderourile finale şi corectitudinea înscrisurilor pe lucrări, precum şi semnarea, de către fiecare evaluator, a notei acordate şi înscrise pe lucrare; … g) calculează şi scriu pe lucrări şi în cataloage notele şi mediile; … h) calculează mediile generale şi le trec în cataloage; … i) predau, cu proces verbal, prin preşedinte şi un membru al comisiei, cataloagele, delegaţilor comisiei din centrul de testare; … j) transmit către comisia judeţeană de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note au fost contestate de către candidaţi/părinţi; în cazul în care Comisia Naţională hotărăşte organizarea de centre regionale de contestaţii, transmiterea lucrărilor se face către comisia judeţeană; … k) preiau după reevaluare, de la comisia judeţeană de contestaţii, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate; în cazul în care Comisia Naţională hotărăşte organizarea de centre regionale de contestaţii, preluarea lucrărilor reevaluate se face de la comisia judeţeană; … l) predau, cu proces-verbal, prin preşedinte, însoţit de secretar sau un membru al comisiei, lucrările scrise, borderourile detaliate şi de sinteză şi celelalte documente ale desfăşurării testelor naţionale, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul de evaluare. …  + 
Articolul 16Cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ implicat în desfăşurarea testelor naţionale au obligaţia de a respecta cu stricteţe normele privind organizarea şi desfăşurarea acestora; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat şi sancţionate, conform reglementărilor în vigoare. + 
Capitolul IIIÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR PENTRU SUSŢINEREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 17(1) La testele naţionale, se pot înscrie atât absolvenţii clasei a VIII-a de gimnaziu din seria curentă cât şi cei din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naţionale, indiferent de vârsta candidatului. … (2) Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la susţinerea testelor naţionale numai după echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţă stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. … (3) Candidaţii proveniţi din învăţământul particular se înscriu la centrul de testare desemnat de comisia judeţeană. …  + 
Articolul 18(1) Înscrierea candidaţilor pentru testele naţionale se face la secretariatele şcolilor, în perioada prevăzută în calendar, după cum urmează: … a) pentru candidaţii din seria curentă, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginţi, în conformitate cu evidenţele din şcoli. Tabelele conţin opţiunile candidaţilor pentru istoria românilor sau geografia Romăniei, precum şi semnăturile acestora, înscrierea se face la centrul de testare la care este arondată unitatea, de către director şi de secretarul şcolii menţionate, conform unei programări stabilite de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti. … b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face de secretarul şcolii din centrul de testare la care este arondată şcoala pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (cerere de înscriere, buletin/carte de identitate şi foaia matricolă pentru clasele I – a VIII-a). În situaţia schimbării domiciliului în altă localitate, menţionată ca atare în buletinul de identitate, candidaţii din seriile precedente se pot înscrie pentru a susţine testele naţionale la un centru de testare, stabilit de comisia judeţeană din judeţul în care se află noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naţionale; … (2) Tabelele de înscriere, pentru absolvenţii din seria curentă, întocmite conform calendarului, se actualizează după încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaţilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiată sau exmatriculaţi) şi se transmit centrului de testare la care şcoala este arondată, în data de 11 iunie, semnate şi ştampilate de director. De corectitudinea datelor transmise centrului de testare, răspunde directorul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit cursurile gimnaziale. … (3) Fiecare candidat depune, la înscrierea la testele naţionale, o fotografie recentă, tip buletin/carte de identitate, care se aplică pe legitimaţie. Pentru candidaţii din seria curentă, legitimaţia este completată, semnată, ştampilată şi eliberată de conducerea unităţii de învăţământ pe care candidatul a absolvit-o. Pentru candidaţii din seriile precedente, legitimaţia este eliberată de secretariatul centrului de testare. …  + 
Capitolul IVDISCIPLINELE PENTRU TESTELE NAŢIONALE + 
Articolul 19(1) Disciplinele la care se susţin testele naţionale sunt următoarele: … a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare; … b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare; … c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare. … (2) Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi un test la Limba şi literatura maternă, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare. …  + 
Articolul 20Evaluarea testelor naţionale se face cu note de la 10 la 1; nota minimă de promovare la fiecare dintre acestea este 5. + 
Capitolul VELABORAREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 21Testele naţionale şi baremele de evaluare şi notare se elaborează în cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, ţinând seamă de următoarele cerinţe:a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare şi cu programele de testare, valabile pentru desfăşurarea testelor naţionale 2006; … b) să aibă un nivel mediu de dificultate; … c) să permită efectuarea lor în 2 ore. …  + 
Capitolul VIORGANIZAREA SĂLILOR DE TESTARE, ACCESUL Şl REPARTIZAREA ÎN SĂLI A CANDIDAŢILOR, A SUPRAVEGHETORILOR, DESFĂŞURAREA, EVALUAREA Şl NOTAREA TESTELOR NAŢIONALE + 
Articolul 22Organizarea sălilor de testare, accesul şi repartizarea în săli a supraveghetorilor şi a elevilor se fac după cum urmează:A. Pregătirea sălilor de testareSălile destinate pentru susţinerea testelor naţionale vor fi adaptate activităţilor legate de acestea prin:a) dotarea corespunzătoare; … b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influenţa elevii în elaborarea lucrărilor; … c) afişarea pe uşa fiecărei săli a listei nominale alfabetice cu elevii repartizaţi în sala respectivă, avizată de preşedintele comisiei; … d) afişarea, pe uşa fiecărei săli, a prevederilor din metodologie care îi informează pe elevi că pătrunderea în săli cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudă atrag după sine eliminarea de la testele naţionale; … e) afişarea, pe uşa fiecărei săli, a prevederilor din metodologie care îi informează pe elevi că subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele multiplicate nu se iau în considerare. … B. Repartizarea în săli a supraveghetorilora) înaintea intrării în săli, preşedintele comisiei din centrul de testare instruieşte supraveghetorii în legătură cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile prezentei metodologii, cu informaţiile pe care trebuie să le furnizeze candidaţilor aflaţi în săli. Aceste informaţii sunt consemnate într-un document, care va fi prezentat de către supraveghetori în fiecare sală de testare. … b) La încheierea instructajului, participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alături de celelalte documente referitoare la testele naţionale. … c) Repartizarea în săli a supraveghetorilor se face de către preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi – câte doi pentru fiecare sală – cu trei sferturi de oră înainte de începerea fiecărui test, luându-se măsuri să nu rămână aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi săli în zile diferite, iar cadrele didactice să nu fie de specialitatea disciplinei de test la care supraveghează. … d) Supraveghetorii intră în săli după ce au primit listele cu candidaţi, foaia conţinând informaţiile care trebuie transmise candidaţilor, procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, hârtie tipizată şi hârtie ştampilată pentru ciorne; numărul de coli tipizate şi numărul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare sală de testare vor fi consemnate în procesul verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de preşedintele comisiei şi de unul dintre membrii acesteia. … e) Se interzice supraveghetorilor intrarea în sălile de testare cu telefoane mobile, cărţi, ziare etc. … C. Accesul şi repartizarea în săli a candidaţilora) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza buletinului/cărţii de identitate (a certificatului de naştere, în cazul în care candidatul nu are buletin/carte de identitate) şi a legitimaţiei de testare, cel târziu cu o jumătate de oră înaintea începerii fiecărui test. Candidaţii care nu au asupra lor buletinul/cartea de identitate (certificatul de naştere, pentru candidaţii care nu au buletin/carte de identitate) şi legitimaţia de testare nu sunt primiţi în sală. … b) În cazuri excepţionale, comisia de testare poate accepta în sală candidaţi care nu au documentele menţionate anterior, cu condiţia ca aceştia să fie recunoscuţi de un cadru didactic sau de doi candidaţi şi sub rezerva prezentării documentelor până a doua zi. În caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulată şi candidatul va fi eliminat. Comisia judeţeană va fi informată despre situaţia creată înainte de a fi luată decizia de eliminare sau de acceptare a candidatului în examen fără documentele menţionate la punctul a). … Situaţia va fi menţionată într-un proces verbal special, care se va păstra alături de celelalte documente de testare.c) Se interzice intrarea în săli cu manuale şcolare, materiale scrise sau alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Supraveghetorii vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului de către preşedintele comisiei de testare, indiferent dacă materialele respective au fost folosite sau nu şi, după caz, la sancţionarea supraveghetorilor. … d) Candidaţii se aşează câte unul în fiecare bancă, în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coală tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui şi toate prenumele personale (în ordinea din cartea de identitate sau din certificatul de naştere) şi completează citeţ celelalte date de pe colţul care urmează să fie lipit. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate câte vor solicita şi vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colţul care urmează să fie lipit. … e) Înainte de începerea fiecărui test, supraveghetorii vor explica elevilor modul de desfăşurare a acestuia şi modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizată. Se va insista asupra faptului că rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizată şi că soluţiile scrise pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Candidaţii semnează un proces-verbal de luare la cunoştinţă a informaţiilor primite de la supraveghetori. … f) Colţul colii/colilor tipizate va fi lipit, în mod obligatoriu, de către supraveghetori, după distribuirea subiectelor în săli şi după ce candidaţii au început să scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor, iar supraveghetorii au verificat identitatea candidaţilor, precum şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute. Supraveghetorii vor semna fiecare lucrare în locul prevăzut pentru semnături, în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. Pentru lipirea colţului lucrării se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de testare din judeţ. Preşedintele comisiei va pune ştampila tip "Teste Naţionale 2006 – C.T." peste colţul închis şi lipit al lucrării, fără a semna lucrarea. Aceste operaţii se vor încheia înaintea ieşirii primului elev din sălile centrului de testare. … g) înscrierea numelui candidaţilor pe foile tipizate, în afara rubricii care se sigilează şi orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea acesteia. … h) Pentru ciorne, candidaţii vor primi atâtea coli ştampilate cu stampila "Teste Naţionale 2006 – C.T.", câte le sunt necesare. …  + 
Articolul 23Desfăşurarea testelor naţionale va avea loc după cum urmează:a) În prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei de testare, a delegaţilor comisiei judeţene şi/sau naţionale, se verifică faptul că subiectele primite de la comisia judeţeană (a municipiului Bucureşti) au fost păstrate sigilate, în condiţii de securitate. După comunicarea de către Comisia Naţională a numărului variantei de test se extrage varianta, apoi plicul se resigilează, se semnează de către toţi membrii comisiei şi se păstrează în condiţii de perfectă securitate, în fişet metalic. După extragere, în prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul candidaţilor, copiile se introduc în plicuri care se sigilează, apoi sunt distribuite în săli de către preşedintele şi membrii comisiei. Înainte de multiplicarea subiectelor pentru fiecare candidat, membrii comisiei verifică dacă varianta extrasă în plenul comisiei este cea anunţată de Comisia Naţională. La deschiderea plicurilor pentru fiecare test se încheie proces-verbal, semnat de toţi cei prezenţi. … b) Supraveghetorii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, secretar sau de la un membru al comisiei, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie testele multiplicate fiecărui candidat. La încheierea acestor operaţii, începe rezolvarea subiectelor de către candidaţi. Unul dintre supraveghetori notează pe tablă ora începerii şi ora terminării rezolvării testului. Preşedintele şi membrii comisiei verifică, în toate sălile de testare, dacă testele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Aceştia nu vor da elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea testelor. … c) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, nici un elev nu mai poate intră în sală. De asemenea, nici un elev nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră de la distribuirea subiectelor în săli. … În cazuri excepţionale, dacă un candidat se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el va fi însoţit de către unul dintre cadrele didactice care supraveghează, până la înapoierea în sala de testare.d) Nici un membru al comisiei nu are voie să părăsească centrul de testare şi să comunice în afară conţinutul subiectelor, până la încheierea testului. … e) Pentru elaborarea textului lucrării scrise, elevii folosesc cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor creion negru. Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dicţionarelor, hărţilor etc. Pentru redactarea lucrărilor şi pentru ciorne, se va folosi numai hârtia distribuită elevilor de către supraveghetori. … f) Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii elevi, din diferite motive (corectări numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc.) doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc, menţionându-se pe ele "anulat" şi se semnează de către cei doi supraveghetori. … g) În timpul desfăşurării testelor naţionale, supraveghetorii de săli nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu rezolvă testele, nu discută între ei. Unul dintre supraveghetori stă în faţa clasei, iar celălalt în spatele clasei. … h) În timpul desfăşurării testelor naţionale, supraveghetorii de săli răspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasă, de respectarea de către candidaţi a tuturor prevederilor din prezenta metodologie, având în acelaşi timp, un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic şi situaţiei de examen. Supraveghetorii verifică dacă elevii au intrat în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea testelor. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor să comunice în nici un fel între ei sau cu exteriorul şi informează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a metodologiei. … i) Eventualele tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea testelor, semnalate supraveghetorilor de către candidaţi sau sesizate de supraveghetori, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice şi să ia măsurile ce se impun. Comisia judeţeană va fi înformată, imediat despre orice situaţie specială. … j) Încălcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea supraveghetorilor şi, după caz, la sancţionarea lor, mergând până la excluderea din învăţământ. … k) În timpul desfăşurării testelor naţionale, în săli au voie să între numai preşedintele, vicepreşedintele, secretarii şi membrii comisiei judeţene, preşedintele, secretarul şi membrii comisiei centrului de testare, precum şi reprezentanţii Comisiei Naţionale şi ai comisiei judeţene, împuterniciţi cu delegaţie. Aceştia nu dau elevilor nici un fel de indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar duce la sancţionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii şi legislaţiei în vigoare. … l) După ce îşi încheie lucrările, elevii numerotează foile, sub îndrumarea supraveghetorilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini. De exemplu, dacă elevul a scris 5 pagini, numerotarea paginii a treia a lucrării va fi 3/5. După încheierea numerotării, candidaţii predau supraveghetorilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini. … m) La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului de lucru stabilit şi afişat pe tablă. Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. … n) La predarea lucrărilor, supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul total de pagini scrise (şi rânduri, pentru paginile incomplete) şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire, pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica specială, prevăzută în acest scop pe prima pagină a lucrării. … o) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Această informaţie este transmisă candidaţilor, în mod obligatoriu, de către supraveghetori, la începutul fiecărui test şi în momentul preluării lucrărilor. … p) Operaţiunile menţionate la punctele m) şi n) se efectuează de către supraveghetori în faţa candidatului, după care acesta semnează listele nominale. … q) Supraveghetorii duc lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei şi le predau acestora, sub semnătură. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi şi de cei doi supraveghetori, colile tipizate nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciornă nefolosite. Preşedintele, împreună cu secretarul sau un membru al comisiei, verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor de pe lista şi dacă numărul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specială de pe prima pagină a lucrării şi în lista nominală şi semnează de primire pe listele nominale. Aceştia numără şi colile tipizate nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciornă nefolosite, înscriind numărul lor în procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de supraveghetori, de preşedinte şi de un membru al comisiei. … r) Toate lucrările scrise se predau, prin preşedinte şi secretar sau un membru al comisiei de testare, pe bază de proces-verbal, persoanelor autorizate din centrul zonal de evaluare. După desfăşurarea ultimului test, alături de lucrările scrise, se predau la centrul de evaluare şi cele două cataloage de la centrul de testare completate cu numele candidaţilor, iniţiala tatălui şi şcoala de provenienţă. … s) După încheierea fiecărui test naţional, comisia din centrul de testare afişează baremele de evaluare şi de notare, preluate de la centrul de evaluare. … t) Pe perioada desfăşurării testelor naţionale (începând din momentul extragerii numărului variantei de test la Comisia Naţională şi până la plecarea delegaţilor cu lucrările către centrul zonal de evaluare) în centrul de testare se pot afla numai candidaţii, membrii comisiei prevăzuţi de prezenta metodologie şi un delegat ai unităţii şcolare în care este organizat centrul de testare, care asigură asistenţa tehnică pentru copiatoare, calculatoare şi care asigură logistica pentru examen: foi tipizate, foi de ciornă, lipici, etichete etc. Delegatul unităţii şcolare nu pătrunde în sălile de testare şi în sălile în care îşi desfăşoară activitatea comisia şi nu are acces la subiecte. …  + 
Articolul 24Desfăşurarea activităţii în centrele zonale de evaluare:a) Preşedintele şi membrii comisiei primesc, pe bază de proces-verbal de predare-primire, de la delegaţii fiecărui centru de testare, lucrările scrise aduse, spre a fi evaluate. … b) Lucrările scrise de la aceeaşi disciplină de testare, primite de la toate centrele de testare arondate, sunt amestecate de preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei de evaluare, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi. … c) Seturile de lucrări se introduc în plicuri sau în dosare numerotate, cu menţionarea numerelor acordate lucrărilor din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscrie numărul de ordine al plicului sau al dosarului şi numărul de ordine al lucrării. Plicurile cu lucrările numerotate sunt predate, cu proces-verbal, de preşedinte sau de vicepreşedinte, profesorilor desemnaţi să evalueze şi să noteze lucrările. … d) Fiecare lucrare este evaluată de doi profesori evaluatori, desemnaţi de preşedintele comisiei. … De regulă, unul din evaluatori este profesor de şcoală generală, iar celalalt de liceu.Profesorii evaluatori nu vor cunoaşte de la care centru de testare provin lucrările scrise pe care le evaluează.e) Evaluarea şi notarea lucrărilor scrise se efectuează de către cei doi profesori evaluatori în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei în fiecare sală de evaluare se vor afla cel puţin trei profesori evaluatori în acelaşi timp. Pe perioada evaluării, în săli au voie să între, pe lângă evaluatori, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, membrii comisiei centrului de evaluare, precum şi reprezentanţii Comisiei Naţionale şi ai comisiei judeţene, împuterniciţi cu delegaţie. … f) Fiecare lucrare se evaluează şi se apreciază independent de către profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectându-se cu stricteţe baremele de evaluare şi de notare transmise de Comisia Naţională. Greşelile vor fi evidenţiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie. Fiecare evaluator înregistrează în borderouri punctajele şi notele acordate pentru fiecare lucrare. … g) Zilnic, după terminarea programului de evaluare, seturile de lucrări şi borderourile individuale de notare se predau, cu proces-verbal, preşedintelui, pentru a fi păstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Cheia şi sigiliul vor fi păstrate separat de către preşedinte şi de unul dintre membri. … h) După încheierea de către ambii evaluatori a acţiunii de evaluare şi de notare, borderourile întocmite conform baremului de evaluare şi de notare şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei o dată cu lucrările evaluate. După ce preşedintele comisiei verifică, în prezenţa celor doi evaluatori, dacă diferenţa dintre notele acordate este de cel mult un punct, aceştia trec notele pe lucrare şi semnează cu cerneală roşie. Media finală se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor evaluatori, de preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei verifică media finală, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, între notele acordate de cei doi evaluatori, şi semnează alături de aceştia. … i) În cazul în care preşedintele comisiei constată că între notele acordate unei lucrări de către cei doi profesori evaluatori există o diferenţă mai mare de un punct o repartizează pentru reevaluare şi notare unui alt profesor de specialitate, ales dintre evaluatorii din centru. Reevaluarea se va face în prezenţa profesorilor care au acordat iniţial notele. Nota acordată la reevaluare este nota care se trece pe lucrare şi va fi semnată de către cei trei profesori şi de preşedintele comisiei. Aceste situaţii, care necesită o a treia evaluare, vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior. … j) Cataloagele tipizate pentru testarea naţională se completează cu numele candidaţilor, iniţiala tatălui şi şcoala de provenienţă, pe centre de testare, în două exemplare identice, de către secretarii comisiei din centrul de testare. Cele două exemplare se numerotează şi se ştampilează. După trecerea notelor pentru toate testele naţionale, cataloagele se semnează de către toţi profesorii evaluatori, pe prima pagină şi de către preşedinte şi membrii comisiei, pe fiecare pagină. … Completarea cataloagelor şi înregistrarea notelor se pot face şi electronic. În acest caz, predarea cataloagelor de la centrul de testare la cel de evaluare se face pe suport electronic. Numerotarea şi ştampilarea se fac după completarea electronică a notelor, listarea cataloagelor şi semnarea notelor de către comisia din centrul zonal de evaluare.k) După ce toate lucrările scrise, pentru toate disciplinele de testare, au fost evaluate, acestea se deschid în prezenţa profesorilor evaluatori, a preşedintelui şi a membrilor comisiei. Notele finale se înregistrează imediat în cataloagele de testare, cu cerneală sau cu pastă albastră, de către un membru al comisiei. Preşedintele comisiei verifică corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog. Eventualele corectări ale erorilor de transcriere a notelor finale în cataloage de examen se fac numai cu cerneală roşie, de către persoana din comisie care a greşit, sub semnătură, iar preşedintele comisiei contrasemnează şi ştampilează. … l) După încheierea evaluării tuturor lucrărilor scrise şi după trecerea notelor şi a mediilor generale în catalog, acestea se predau, de către preşedinte şi un membru al comisiei din centrul de evaluare, delegaţilor din fiecare centru de testare, pentru a fi transportate la centrele respective. Lucrările scrise şi borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare, după încheierea etapei de contestaţii. …  + 
Capitolul VIISTABILIREA Şl COMUNICAREA REZULTATELOR FINALE + 
Articolul 25a) Un candidat este considerat reuşit dacă obţine cel puţin nota 5 la fiecare test. Un candidat care a obţinut la cel puţin unul din teste o notă mai mică decât 5 este considerat "respins". … b) Media generală se calculează, în centrele zonale de evaluare, după încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 la fiecare test. … c) Media generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la cele 3 teste naţionale (respectiv 4, pentru candidaţii care susţin şi test scris la limba şi literatura maternă). …  + 
Articolul 26a) Tabelul nominal, cuprinzând notele şi media obţinute de fiecare candidat, se afişează la centrul de testare. În dreptul fiecărui candidat se va scrie, după caz, şi rezultatul final: "reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat". … b) Un candidat este considerat neprezentat dacă nu a fost prezent la cel puţin unul dintre testele naţionale. … c) Un candidat eliminat la una din probe nu se mai poate prezenta la următoarele probe. …  + 
Articolul 27Pentru candidaţii care au absolvit la alte unităţi de învăţământ decât cea în care este organizat centrul de testare, inclusiv pentru cei din alte judeţe, comisia din centrul de testare întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen şi le transmit unităţilor de învăţământ de provenienţă, în vederea completării certificatelor care atestă absolvirea testelor naţionale. + 
Capitolul VIIIDEPUNEREA ŞI REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR + 
Articolul 28(1) Eventualele contestaţii cu privire la rezultatele testelor naţionale se depun în ziua prevăzută de calendarul de desfăşurare a testelor. … (2) Contestaţiile se înregistrează la secretariatele centrelor de testare şi se analizează la comisia de contestaţii. … (3) Candidaţii pot contesta numai notele acordate propriilor lucrări. …  + 
Articolul 29(1) Preşedintele, împreună cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de testare primesc contestaţiile şi le înregistrează. … (2) Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care se precizează numele contestatarilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusă contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare de către un delegat al comisiei din centrul de testare. … (3) După primirea, în centrul zonal de evaluare, a cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările candidaţilor care au depus contestaţii se închid, pentru a deveni secrete, atât în ceea ce priveşte numele candidatului, numărul de ordine acordat iniţial lucrării, centrul de testare, cât şi notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la dispoziţie de comisia judeţeană. Pe lucrările secretizate se aplică ştampila "Teste Naţionale 2006 – CZE". Lucrările se înaintează, prin doi delegaţi, comisiilor de contestaţii, însoţite de un borderou în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor, disciplina de testare şi numărul de pagini al fiecărei lucrări. În cazul în care Comisia Naţională decide organizarea de centre regionale de contestaţii, delegaţii centrelor zonale de evaluare înaintează lucrările comisiei judeţene de organizare a testelor naţionale, care răspunde de transmiterea lucrărilor în judeţul în care se organizează centrul regional de contestaţii. … (4) Preşedintele comisiei din centrul de evaluare este responsabil de sigilarea lucrărilor contestate şi de securitatea transmiterii lor la comisia judeţeană de contestaţii sau, după caz, la comisia judeţeană de organizare a testelor naţionale. … (5) Comisia Naţională stabileşte şi comunică tuturor comisiilor judeţene în ce judeţ trebuie transmise lucrările pentru contestaţii. … (6) Comisia Naţională poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestaţii la nivel regional. În acest caz, componenţa comisiei de contestaţii va fi stabilită de comisiile din judeţele în care se organizează centrele regionale, după consultarea Comisiei Naţionale. …  + 
Articolul 30(1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti sau comisiile regionale de contestaţii au următoarea componenţă: … Preşedinte – inspectorul şcolar general al judeţului în care se organizează comisiaSecretari – 1-3 inspectori şcolari din judeţul în care se organizează comisiaMembri – câte doi profesori pentru fiecare disciplină de testare şi pentru maximum 100 de lucrări contestate.(2) Criteriile pentru selecţionarea profesorilor evaluatori sunt competenţa profesională deosebită (de preferinţă, profesori care au gradul didactic I sau II) şi probitatea morală. … (3) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti sau comisiile regionale de contestaţii amestecă lucrările de la aceeaşi disciplină, le renumerotează, reevaluează lucrările primite şi acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare şi notare. … (4) Toate procedurile menţionate la art. 24 (punctele a-i), din prezenta metodologie, privind desfăşurarea activităţii în centrele de evaluare, sunt respectate şi în cazul comisiei de contestaţii. … (5) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constată diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii. … (6) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau regionale de contestaţii se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte. … (7) Lucrările scrise se restituie comisiilor judeţene de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii. O copie a procesului verbal este predată delegatului fiecărui centru de testare care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourîle de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul verbal se păstrează timp de doi ani la sediul inspectoratului şcolar care a organizat comisia de contestaţii. … (8) Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 şi 4,99 (inclusiv notele 4,50, respectiv 4,99) sau o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestaţii. … (9) Pentru lucrările care au primit iniţial, la comisia din centrul de evaluare, alte note decât cele menţionate la alin. (8), nota acordată iniţial se modifica, prin creştere sau prin descreştere, dacă între nota iniţială şi nota acordată de comisia de contestaţii se va constata o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota iniţială rămâne neschimbată. … (10) Nota acordată după contestaţii, în conformitate cu procedura menţionată la alin. (8) şi (9) rămâne definitivă. … (11) În cazul în care se constată diferenţe mai mari de 1,50 puncte – în plus sau în minus – între nota iniţială şi nota obţinută la contestaţii, inspectoratele şcolare analizează situaţia în termen de 30 zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare şi cea de la contestaţii) şi decid sancţionarea celor vinovaţi. Comisia Naţională va fi înştiinţată de sancţiunile aplicate, până la data de 1 septembrie a anului în care s-a desfăşurat examenul. … (12) După primirea rezultatelor de la comisia de contestaţii, comisiile din centrele de testare operează în cataloage schimbările ce se impun, recalculează, după caz, media generală şi rectifică în mod corespunzător rezultatul. … (13) Modificările se trec în catalog cu cerneală roşie şi sunt semnate de preşedintele centrului de testare. … (14) Rezultatele la contestaţii se comunică candidaţilor prin afişare la avizierul centrului de testare, conform calendarului anunţat. …  + 
Capitolul IXDISPOZIŢII FINALE + 
Articolul 31Comisiile din centrele de testare, cele din centrele zonale de evaluare, precum şi comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au obligaţia să informeze imediat Comisia Naţională cu privire la situaţiile deosebite care apar în organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale. + 
Articolul 32(1) Documentele întocmite pentru testările naţionale se păstrează în arhiva centrului de testare, până la sfârşitul anului şcolar următor, iar cataloagele permanent. … (2) Plicurile cu subiecte care se deschid în centrele de testare vor purta pe ele semnăturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi ştampilate şi se vor păstra timp de un an în arhiva centrului de testare. … (3) Lucrările scrise şi borderourîle de notare, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare şi se păstrează până la sfârşitul anului şcolar următor. …  + 
Articolul 33(1) Certificatele care atestă promovarea testelor naţionale se completează cu datele din cataloage numai de către secretarii unităţilor de învăţâmânt la care titularii certificatelor au promovat ultimul an de studiu şi vor fi semnate de preşedintele comisiei centrului de testare în termen de cel mult 5 zile de la încheierea testelor naţionale. În cazuri excepţionale, certificatele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene. … (2) Pentru candidaţii care au susţinut testele naţionale în alt centru de testare decât unitatea de învăţământ absolvita, inclusiv pentru cei care au susţinut testele în alt judeţ, completarea certificatului se face de către secretarul unităţii de învăţământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a, în baza extrasului din catalogul de examen primit de la centrul de testare la care candidatul a susţinut testele naţionale. Certificatul va fi semnat de preşedintele din centrul de testare la care a fost arondată şcoala absolvită de candidat. … (3) Eliberarea foilor matricole se face de către secretariatele şcolilor unde candidaţii au absolvit clasa a VIII-a. …  + 
Articolul 34Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfăşurarea testelor naţionale. + 
Articolul 35(1) Orice abatere comisă şi dovedită cu probe se sancţionează după cum urmează: … a) candidaţii surprinşi având asupra lor imateriale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi copiind în timpul desfăşurării testelor naţionale sau comiţând alte fraude menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminaţi de la testele naţionale din anul respectiv. Tentativa de fraudă se pedepseşte în acelaşi mod; … b) cadrele didactice angajate în organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale, care comit fapte cu caracter infracţional (furnizând soluţiile problemelor, înlocuind lucrări, falsificând lucrări, modificând nejustificat note, facilitând acţiuni sau intenţii de fraudă ale elevilor etc.) sau manifestă neglijenţă în îndeplinirea răspunderilor vor fi sancţionate în conformitate cu prevederile Statului personalului didactic sau, după caz, ale Codului penal; … c) în cazul în care frauda este dovedită de organele în drept, după încheierea testului la o disciplină sau după finalizarea testelor naţionale, candidaţii care au beneficiat de părtinire frauduloasă sunt eliminaţi sau, după caz, li se anulează certificatul. … (2) Procedura de sancţionare, pentru abaterile personalului didactic menţionate în prezenta metodologie, se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 117-123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Punctul de plecare al cercetării este procesul verbal alcătuit de organele de control în baza aceluiaşi proces verbal, inspectoratul şcolar propune sancţiunea. Inspectoratul şcolar va face comunicare scrisă către unitatea de învăţământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată şi propunerea de sancţionare. Abaterile săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru testarea naţională sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual. … (3) Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfăşurarea activităţii unei comisii de testare aduce după sine diminuarea cu 20 – 70% a indemnizaţiei preşedintelui şi a celor vinovaţi. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaţilor. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primeşte indemnizaţia cuvenită respectivei funcţii din comisia de testare. …  + 
Articolul 36(1) În perioada de evaluare a lucrărilor scrise sau ulterior, Comisia Naţională poate decide desemnarea, la nivel central sau la nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, a unei comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări de la fiecare disciplină de testare, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de evaluare şi notare. … (2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluări va fi trimis de Comisia Naţională către inspectoratul şcolar, care are obligaţia de a-l transmite şi a urmări analizarea sa în fiecare unitate şcolară care a participat prin personalul ei, la organizarea şi desfăşurarea testelor naţionale. … (3) Notele obţinute de elevi la testele naţionale nu se modifică în urma acestor reevaluări. …  + 
Articolul 37(1) Până la data de 1 septembrie, inspectoratele şcolare alcătuiesc un raport special despre desfăşurarea testelor naţionale din anul în curs, care va fi trimis în scris şi pe suport electronic atât la Ministerul Educaţiei şi Cercetării – la Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, precum şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. Un exemplar al raportului privind testele naţionale se trimite fiecărei unităţi şcolare din judeţ. … (2) Raportul cuprinde informaţii despre monitorizarea desfăşurării acestor teste naţionale, inclusiv date despre eşantioanele de lucrări reevaluate la decizia comisiei naţionale sau judeţene. … (3) Comisia judeţeană decide reevaluarea de lucrări la cel puţin două discipline. Numărul minim de lucrări reevaluate la o disciplină este de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor sunt stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate coordonează evaluarea eşantioanelor şi prezintă în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluări. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrări la care diferenţa dintre notarea iniţială şi cea finală (de la contestaţii) este mai mare de 1,00 punct. Notele obţinute de candidaţi nu se modifică în urma acestor reevaluări. … (4) În urma reevaluării stabilite de comisia judeţeană sau de cea naţională, inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre cadrele didactice cărora comisia judeţeană a decis să le retragă dreptul de a participa la testele naţionale. …  + 
Articolul 38(1) Comisiile din centrele de testare asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor de testare la testele naţionale, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective. … (2) Exemple de asemenea adaptări sunt: … a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat); … b) mărirea cu până la 1 oră a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii cu deficienţe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedică să scrie normal, sau de către cei cu deficienţe vizuale grave; … c) asigurarea scrisului cu caractere mărite a subiectelor pentru candidaţii ambliopi; … d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe vizuale, a informaţiilor corespunzătoare subiectelor afişate/prezentate vizual; … e) realizarea lucrării scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de către candidatul cu deficienţe, către un profesor asistent, de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară testarea respectivă, în prezenţa altor două cadre didactice. … (3) În situaţia în care unitatea şcolară la care este înscris candidatul nu poate asigură realizarea adaptărilor menţionate, inspectoratul poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenţii învăţământului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific. … (4) Candidaţii cu deficienţe pot beneficia de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinţe medicale, în urma hotărârii comisiei judeţene. Comisia Naţională poate aproba şi alte proceduri de susţinere a testelor naţionale pentru candidaţii cu deficienţe/handicap, la propunerea comisiilor judeţene. …  + 
Articolul 39În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, ca şi pentru cei care suferă de boli contagioase, care nu le permit intrarea în colectivitate, comisie judeţene pot organiza, la cererea candidatului şi cu avizul Comisiei Naţionale, susţinerea testelor naţionale la locul imobilizării, simultan cu toţi candidaţii din ţară. Organizarea acestora se face la cererea candidatului şi în baza unui document medical care să ateste imposibilitatea deplasării. + 
Articolul 40(1) Comisia judeţeană va lua toate măsurile pentru a asigura cadrelor didactice nominalizate în comisiile din centrele de testare şi de evaluare, la solicitarea acestora, posibilitatea de a lua masa, contra cost, în apropierea centrului respectiv, sau folosind servicii de catering. Pot fi utilizate, în acest sens, cantinele unităţilor de învăţământ. … (2) În situaţia în care, în comisiile de examen sau de evaluare, sunt cadre didactice cu domiciliul în altă localitate, comisia judeţeană va lua toate măsurile pentru a asigura, la cererea acestora, cazarea în spaţii aparţinând sistemului de învăţământ sau în alte spaţii care să permită încadrarea în baremul prevăzut pentru cazare, conform prevederilor legale. …  + 
Articolul 41(1) Se interzice cu desăvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau băneşti de la candidaţi, de la părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul candidaţilor, fonduri având drept destinaţie asigurarea cazării, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare. … (2) Conducerile unităţilor de învăţământ vor lua toate măsurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor referitor la prevederilor menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încălcarea acestora. … (3) Încălcarea acestor dispoziţii se va sancţiona conform Statutului personalului didactic sau Codului penal, după caz. …  + 
Anexa 3PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINALIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ2006I. STATUTUL DISCIPLINEILimba şi literatura română are, în cadrul testării naţionale, statut de disciplină obligatorie.II. OBIECTIVEPrin susţinerea testului naţional la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada capacităţilor, a abilităţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)● să identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;● să opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris;● să recunoască figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistică şi celelalte noţiuni de teorie literară învăţate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;● să recunoască elementele de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă şi să opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;● să recunoască şi să opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;● să identifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuaţiei;● să recepteze mesajul unul text literar sau nonliterar.B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II)● să rezume un text literar dat;● să caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;● să redacteze un text în care să să evidenţieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (să motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; să analizeze un text, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);● să redacteze diferitele texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă;● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuaţie şi de exprimare corectă;● să exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingător şi coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.III. CONŢINUTURIA. Lectura. Teoria literară. Textul● Autorul Eul liric şi naratorul.● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autorul, naratorul, personajul; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic şi portretul moral.● Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.● Strofa şi versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).● Textele literare – populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică).● Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.● Specii literare: basmul popular, schiţa, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia.B. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare● Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).● Aşezarea corectă în pagină.● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie şi ortografice. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie.● Scrierea funcţională. Telegrama, invitaţia, cererea.● Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal.● Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri şi naraţiuni.● Textul literar. Înţelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerinţe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidenţierea caracteristicilor fundamentale şi a semnificaţiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.2. Elemente de construcţie a comunicării1. Lexicul● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului● Cuvântul. Forma şi conţinutul Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.● Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală.● Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.● Regionalismele. Arhaismele.● Cuvintele polisemantice.● Unităţile frazeologice (locuţiuni, expresii).● Pleonasmul.2. Noţiuni de fonetică● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.● Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.● Folosirea corectă a accentului în limba română.3. Morfosintaxa● Părţile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuţiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparaţie). Funcţiile sintactice.● Părţile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul (adverb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie). Locuţiunile. Funcţiile sintactice (adverb, interjecţie).4. Noţiuni de sintaxă● Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt.● Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.● Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.● Fraza. Propoziţia principală şi secundară/ subordonată. Elementele de relaţie în frază. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Elementul regent.● Propoziţia şi părţile de propoziţie. Tipurile de propoziţie.5. Sintaxa propoziţiei şi a frazei● Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.● Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.● Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.● Complementul. Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de cauză şi de scop. Complementul direct şi indirect.● Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată completivă indirectă. Propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale, concesive, consecutive.● Expansiunea şi contragerea.● Acordul.IV. EXEMPLE DE CERINŢE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare – Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)A. Înţelegerea textului (text la prima vedere)Se vor evalua abilităţi, deprinderi, elemente de competenţă etc. vizând capacităţi de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programă.În funcţie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, clar şi cerinţe care să implice valorificarea noţiunilor de teorie literară studiate în şcoală.Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:1. Precizează modul/ modurile de expunere prezent(e) în text.2. Stabileşte tipul de text şi n trăsături ale acestuia.3. Motivează, într-un text de cel mult n rânduri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/ la o specie literară.4. Transformă dialogul de mai sus în vorbire indirectă.5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.6. Redactează un rezumat de maximum n rânduri, al textului de mai sus.7. Stabileşte n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naraţiuni) sau unei opere epice/lirice/dramatice.8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeraţie/ o alta figură de stil.9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.10. Precizează măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.11. Selectează mărci lexico-gramaticale/ un fragment/ de cel mult n versuri, care să indice prezenţa eului liric în textul dat.12. Numeşte specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.13. Explică semnificaţia următorului vers../ următoarelor versuri…(sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuţiuni/ expresii…).14. Motivează întrebuinţarea semnelor de ortografie/ de punctuaţie din textul dat.15. Selectează cuvântul/ sintagma care exprimă/ sugerează următoarea idee […].16. Explică, în n rânduri, semnificaţia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.17. Prezintă tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.18. Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schiţă de portret (fizic şi moral) al personajului A.19 . Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.20. Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.21. Exprimă-ţi punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat […].22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, în textul de mai sus.B. Limba română (recunoaşterea şi operarea cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă a propoziţiei şi a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).Cerinţele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limbă, precum şi redactarea unor enunţuri.Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxă apare, direct sau indirect, în toate părţile componente ale testelor naţionale, conform principiului abordării limbii din perspectivă comunicativ-funcţională.C. Redactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei părţi a probei este acordat pentru:a) respectarea convenţiilor specifice textului funcţional; … b) structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate; … c) corectitudinea limbii utilizate. … D. Redactarea unei compoziţii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilitea) rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere; … b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat – basm, baladă, schiţă, nuvelă, român, comedie – sau la prima vedere (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare); … c) redactarea unui text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unei opere literare/ ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenenţei unui text la un gen şi/ sau la o specie literară – basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat); … d) aplicarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/ a normelor de ortografie şi de punctuaţie. … Notă! În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasă.Cerinţele vor fi astfel formulate, încât să nu permită reproducerea unor caracterizări de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmăreşte evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu noţiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.În realizarea unor compoziţii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conţinutului:A. Rezumarea unui text literar:a) stabilirea secvenţelor narative, pe baza ideilor principale; … b) precizarea personajelor implicate în acţiune; … c) respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; … d) respectarea altor convenţii specifice rezumatului (respectarea fidelităţii faţă de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate). … B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare; … b) precizarea, în textul selectat, a n trăsături ale personajului şi a semnificaţiei acestora; … c) ilustrarea trăsăturilor; prin raportarea la n secvenţe/ situaţii din text; … d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţă şi alt personaj/ alte personaje din operă/ din text. … C. Argumentarea apartenenţei unui text la un gen literar/ la o specie literară (I):a) precizarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza textului indicat/ ales; … c) evidenţierea rolului mijloacelor artistice; … d) exprimarea unei opinii despre semnificaţiile/ despre mesajul textului. … D. Argumentarea apartenenţei unui text la un gen literar/ la o specie literară (II):a) prezentarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului şi/ sau la secvenţe/ la situaţii semnificative); … d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/ situaţii semnificative. … E. Comentarea textului:a) încadrarea textului în gen şi/ sau în specie literară; … b) relevarea modului de expunere dominant şi a trăsăturilor acestuia, identificabile în textul dat; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor/ a mijloacelor artistice folosite de autor; … d) susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificaţiile textului, prin n argumente specifice. … Prin baremul subiectelor propuse la această parte a testului vor fi acordate puncte pentru conţinut (pentru rezolvarea fiecărui reper/ a fiecărei cerinţe, detaliată prin criterii de performanţă) şi puncta pentru redactare – numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicai distribuite astfel;● unitatea compoziţiei (introducere, cuprins, încheiere; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializată, succesiunea logică a ideilor din text conexiunea secvenţelor compunerii);● coerenţa textului (claritatea enunţurilor, varietatea lexicului, sintaxa adecvată);● registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate conţinutului compunerii;● ortografia;● punctuaţia;● aşezarea corectă a textului în pagină; lizibilitatea.NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINA MATEMATICĂI. STATUTUL DISCIPLINEIMatematica are, în cadrul testării naţionale, pentru anul şcolar 2005 / 2006, statut de disciplină obligatorie.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze următoarele competenţe;1. să cunoască şi să înţeleagă conceptele, terminologia şi procedurile de calcul specifice matematicii;2. să dezvolte capacităţi de explorare / investigare şi rezolvare de probleme;3. să dezvolte capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic;4. să utilizeze concepte şi metode matematice studiate în contexte variate.III. CONŢINUTURIARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂMulţimiMulţimi: relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi (reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infinite.Mulţimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus în Z inclus în Q inclus în R.Scrierea numerelor naturale în baza zece.Propoziţii adevărate şi propoziţii false.Împărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.Fracţie; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibile.Scrierea unui număr raţional sub formă zecimală sau fracţionară.Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.Valoarea absolută (modul), opus, invers, parte întreagă, parte fracţionară. Rotunjirea şi aproximarea unui număr real.Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axă.Operaţii cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său.Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical.Raţionalizarea numitorului de forma a√'76b, a±√'76b cu a f2 Ş Z*, b Ş N.Media aritmetică şi media aritmetică ponderată. Media geometrică a două numere reale pozitive.Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale şi mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă.Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr raţional când cunoaştem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.Calculul probabilităţii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile / numărul cazurilor posibile.Calcul algebricCalculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Formulele de calcul prescurtat:(a ± b)ý = aý ± 2ab + bý(a + b)(a – b) = aý – bý(a + b + c)ý = aý + bý + cý + 2ab + 2ac + 2bcDescompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).FuncţiiSistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plană pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.Noţiunea de funcţie; funcţii de tipul f : A -> R, f(x)= ax + b, unde a,b f2 Ş R şi A mulţime finită sau A = R; reprezentarea grafică a acestor funcţii. Aflarea mulţimii valorilor unei funcţii de tipul f : A -> R, f(x) = ax + b, a,b f2 Ş R şi A mulţime finită. Determinarea unei funcţii de tipul f : R -> R, f(x) = ax + b, unde a,b f2 Ş R, al cărei grafic conţine două puncte.Exerciţii de investigare a coliniarităţii unor puncte cunoscând coordonatele acestora. Intersecţiile graficului unei funcţii liniare cu axele de coordonate. Intersecţia graficelor a două funcţii liniare.Ecuaţii şi inecuaţiiRezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax + b = 0, a f2 Ş R*, b Ş'c7R. Ecuaţii echivalente.Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma axý + bx + c = 0, a,b,c f2 Ş R, a diferit 0.Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuaţii de forma:    ┌ a(1)x + b(1)y = c(1)    │    <, a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) f2 Ş R.    │    └ a(2)x + b(2)y = c(2)Rezolvarea în R a inecuaţiilor de forma ax + b ≤ 0 (), a f2 Ş R*, b Ş R.Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii. Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unei probleme.GEOMETRIEMăsurare şi măsuri (lungime, unghi, arie, volum):– transformări (inclusiv 1dmc = 1 litru).Figuri şi corpuri geometrice:1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul– poziţii relative, clasificare;– paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre două plane paralele;– teorema celor două perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptă;– proiecţia ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;– unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;– unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare;– simetria faţă de un punct în plan;– simetria faţă de o dreaptă în plan.2. Triunghiul– perimetrul şi aria;– suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;– unghi exterior unui triunghi;– linii importante în triunghi şi concurenţa lor;– linia mijlocie în triunghi;– triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral – proprietăţi;– criteriile de congruenţă a triunghiurilor;– triunghiul dreptunghic – teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;– teorema lui Thales şi reciproca ei;– teorema fundamentală a asemănării;– triunghiuri asemenea – criteriile de asemănare a triunghiurilor.3. Patrulaterul convex– perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);– suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;– paralelogramul – proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;– paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) – proprietăţi;– trapezul; linia mijlocie în trapez;– trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) – proprietăţi.4. Cercul– centru, rază, diametru, disc;– unghi la centru, sector de cerc;– coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);– măsura unghiului înscris în cerc;– poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;– cercul înscris într-un triunghi;– cercul circumscris unui triunghi;– lungimea cercului;– lungimea arcului de cerc;– aria discului;– aria sectorului de cerc;– calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat (latura, apotemă, perimetru, arie).5. Corpuri geometricePoliedre: Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, dreptunghi pătrat sau hexagon regulat; cubul; piramida regulată şi trunchiul de piramidă regulată (baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat).– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înălţimi);– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– aria laterală, aria totală, volumul.Corpuri rotunde: Cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept, sfera.– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (raze, generatoare, baze, înălţimi);– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– secţiuni axiale;– aria laterală, aria totală, volumul● Obiectivele evaluării şi conţinutul tematic sunt stabilite în concordanţă cu prevederile programelor şcolare● Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINA ISTORIA ROMÂNILORI. STATUTUL DISCIPLINEIIstoria românilor are, în cadrul testării naţionale, pentru anul şcolar 2005/2006, statut de disciplină opţională.Testul la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze capacitatea de:1. a utiliza, în contexte noi, noţiuni istorice învăţate;2. a selecta şi a utiliza informaţii oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute;3. a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice;4. a interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauză-efect;5. a prezenta o perioadă istorică în funcţie de anumite repere;6. a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemănări şi deosebiri.III. TEMECLASA A VIII-ACivilizaţii preistorice şi antice.1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;– sincretism religios, limes, daci liberi.1.2. Conţinuturi:– Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană.– Regalitate şi religie.– Integrarea geto-dacilor în lumea romană.Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii.2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– creştinism, continuitate, etnogeneză.2.2. Conţinuturi:– Romanitate şi creştinism.– Formarea poporului român şi a limbii române.Statul medieval şi instituţiile sale.3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– jude, cnezat, voievodat, descălecat, "ţară";– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;– curtea domnească, "oastea cea mare";– adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;– instituţiile statale între două modele: cel bizantin şi cel occidental.3.2. Conţinuturi:– Transilvania de la voievodat la principat.– Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea.– studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniţi.Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare.4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă.4.2. Conţinuturi:– Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul.– studiu de caz: Unirea Ţărilor Române în timpul lui Mihai ViteazulConstituirea României Moderne.5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– locotenenta domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;– constituţie, monarhie constituţională, vot censitar, "partidă naţională";– constituirea statului naţional român;– orientări în politica externă;– mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină.5.2. Conţinuturi:– Revoluţia din 1848-1849.– Unirea şi reformele lui Al. I. Cuza.– studiu de caz: Constituţia din 1866.– studiu de caz: Memorandum-ul.– Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei.– Războiul pentru întregirea naţională.– Formarea statului naţional unitar.România între democraţie şi autoritarism.6.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– vot universal, regentă;– dictat;– democraţia interbelică şi problemele ei.6.2. Conţinuturi:– studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor;– Monarhia constituţională şi partidele politice în România Interbelică.– studiu de caz: Constituţia din 1923.– studiu de caz: "Anul 1940".România după al Doilea război mondial.7.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţată, "revoluţie culturală", poliţie politică;– deportare, muncă forţată, lagăr de muncă, deţinuţi;– democraţie, societate civilă, practici democratice, constituţie;– instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunistă, opozanţi şi dizidenţe, rezistenţa anticomunistă, destalinizare şi desovietizare;– etapele regimului comunist;– revenirea la instituţiile democratice.7.2. Conţinuturi;– Perioada stalinistă: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.– Regimul naţionalist-comunist N. Ceauşescu.– Decembrie 1989. Context şi consecinţe.– Revenirea la democraţie.Este recomandat unul dintre următoarele manuale:● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazăr, Viorel Lupu● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu● Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Maria OchescuPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINAGEOGRAFIA ROMÂNIEII. STATUTUL DISCIPLINEIGeografia României are, în cadrul testării naţionale, pentru anul şcolar 2005/2006, statutul de disciplină opţională, la alegere cu Istoria românilor.II. OBIECTIVELE DE EVALUAREPrin susţinerea probei de Geografia României din cadrul testării naţionale, elevii trebuie să:1. demonstreze cunoaşterea principalelor unităţi de conţinut ale geografiei ţării noastre;2. situeze corect, în spaţiu şi în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;3. localizeze corect elementele de bază ale spaţiului geografic al României (unităţile majore de relief şi caracteristicile acestora: clima, apele, vegetaţia, fauna, solurile, resursele naturale şi aşezările omeneşti);4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);5. utilizeze terminologia specifică de bază (nume proprii şi noţiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate;6. explice relaţii între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi climă, relief şi vegetaţie, climă şi vegetaţie, relief şi reţeaua hidrografică, relief şi aşezări omeneşti);7. identifice principalele elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport cartografic;8. caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităţilor teritoriale majore;9. compare două unităţi de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri.III. CONŢINUTURI● România – poziţia geografică● Relieful=> armonia şi proporţionalitatea reliefului=> formarea şi evoluţia reliefului=> unităţile majore de relief ale României: Carpaţii şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile şi Podişurile, Câmpiile, Lunca, Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre● Clima=> factorii care determină şi influenţează clima=> elementele climatice (temperaturi, precipitaţii, vânturi)=> etajele şi nuanţele climatice● Hidrografia=> Dunărea şi râurile interioare; lacurile=> Marea Neagră● Vegetaţi fauna şi solurile=> vegetaţia naturală=> fauna=> solurile● Populaţia=> vechimea şi continuitatea populaţiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic=> numărul populaţiei şi evoluţia numerică=> repartiţia geografică şi densitatea populaţiei=> structura populaţiei României● Aşezările omeneşti=> vechimea şi evoluţia aşezărilor umane=> aşezările rurale şi tipologia lor=> aşezările urbane=> clasificarea oraşelor=> caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale● Organizarea administrativ-teritorială● Agricultura=> premisele naturale ale dezvoltării agriculturii=> cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale=> creşterea animalelor şi prelucrarea industrială a produselor animaliere● Industria=> industria energetică şi industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, producţia şi repartiţia teritorială a energiei electrice=> industria metalurgică=> industria chimică, industria lemnului, materiale de construcţie● Căile de comunicaţie (feroviare, rutiere şi pe apă)NOTĂ: Nu sunt obligatorii:● Conţinutul hărţilor de la capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA● Repartiţia geografică a industriei● Sectorul terţiar (comerţul interior şi turismul)● România în Europa şi în lume● Probleme ale mediului înconjurătorEste recomandat unul dintre următoarele manuale:● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, ediţiile 2000 şi ulterioare, autor: Grigore Posea● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-at Editura Corint, ediţiile 2000 şi ulterioare, autor: Octavian Mândruţ● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, ediţia 2000 şi ulterioare, autori: Silviu Neguţ, Gabrsela Apostol, Mihai IeleniczPROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂANUL 2006LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ – MATERNĂAbschlubprufung der gymnasialen StufeLiteratur1. Anforderungen● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Aibeit am Text;● Texte aufgrand von Fragen erschlieben;● Texte fortsetzen oder umformen;● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);● die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;● personliche Meinungen aubern und begrunden;● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsfonnen beherrschen ( z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);2. Inhalte● Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrbuchem behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.Sprache1. Anforderungen● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.2. Inhalte● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensctzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.Wichtige Hinweise● Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlubprufung ab.● Die schriftliche Abschlubprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.● Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.● Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește