cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010
În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,ministrul educaţiei, cercetării şi inovării emite prezentul ordin. +
Articolul 1Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. Metodologia este cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2Se aprobă Calendarul de desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010.Calendarul este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 3Se aprobă Programele pentru disciplinele la care se susţine evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. Programele sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 5Secretariatul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Direcţia generală educaţie timpurie, şcoli, performanţă şi programe, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,Ecaterina AndronescuBucureşti, 31 august 2009.Nr. 4.846. +
Anexa 1METODOLOGIE 31/08/2009 +
Anexa 2CALENDARULde desfăşurare a evaluării naţionale pentruelevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010Perioada de evaluare4 mai 2010 – Limba şi literatura română – probă scrisă6 mai 2010 – Limba şi literatura maternă – probă scrisă12 mai 2010 – Matematică – probă scrisăPerioada specială de evaluare25 mai 2010 – Limba şi literatura română – probă scrisă27 mai 2010 – Limba şi literatura maternă – probă scrisă2 iunie 2010 – Matematică – probă scrisă +
Anexa 3PROGRAMELEpentru disciplinele la care se susţine evaluarea naţionalăpentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂAnul şcolar 2009-2010I. PrecizăriLimba şi literatura română are, în cadrul testării naţionale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.Prezenta programă pentru testarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina Limba şi literatura română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a-a VIII-a, subiectele pentru testarea naţională vor evalua atât competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate pentru clasa a VIII-a, cât şi conţinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a-a VII-a, ce sunt valorificate în clasa a VIII-a.Prin testarea naţională la Limba şi literatura română, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcţie a comunicării), se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).Pentru competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor.Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a-a VIII-a.II. Competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi asociateII.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse Competenţe specifice: Conţinuturi asociate: 1.1. dovedirea înţelegerii unui text literar – idei principale, idei secundare; ordinea logică şi sau nonliterar, pornind de la cerinţe date cronologică a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text; – moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog); – structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta; eul liric); – subiectul operei literare, momentele subiectului; – procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză); – sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; – elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); – trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; – trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul (popular/cult), pastelul, fabula, nuvela, balada, în opere literare studiate; – texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/de revistă, anunţul, ştirea); 1.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii – arhaisme, regionalisme şi neologisme în texte date; expresive a categoriilor morfosintactice, cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune; a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului – categorii semantice studiate: sinonime, antonime, şi a categoriilor semantice studiate, a omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; ortografiei şi punctuaţiei sensurile cuvintelor în contexte diferite; – mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului; – ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; – despărţirea cuvintelor în silabe; – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie studiate, prezente într-un text dat; – valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia; – categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a V-a- a VIII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul/articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice; – elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii – regente şi subordonatele indicate de programa şcolară; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat); 1.3. identificarea valorilor etice şi culturale – elemente etice şi culturale în texte literare şi într-un text, exprimându-şi impresiile şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă preferinţele de acestea.II.2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse Competenţe specifice: Conţinuturi asociate: 2.1. redactarea diverselor texte, cu scopuri şi – elemente de redactare a unor compuneri scurte pe o destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev; de comunicare concretă părţile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă; – redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural); evidenţierea unor trăsături ale unui obiect – peisaj, persoană – într-o descriere/într-un portret; – redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri etc.; redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat; caracterizare de personaj; – motivarea apartenenţei unui text studiat la o specie literară sau la un gen literar: epic, liric; – prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificaţie etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificaţia titlului, procedeele de expresivitate artistică învăţate şi semnificaţiile mesajului din fragmentul dat; – exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil, personaje etc.); 2.2. utilizarea în redactarea unui text propriu – elemente de lexic studiate în clasele a V-a- a VIII-a; a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, – aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfosintaxă în folosind adecvat semnele ortografice şi exprimarea scrisă corectă; de punctuaţie – folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare, incidenţă); – enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studiate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia subordonată atributivă; complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop); dezvoltarea şi contragerea.––-*) Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conţinuturi obligatorii pentru testarea naţională: specia literară român; genul dramatic; propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; propoziţia subordonată circumstanţială concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂAnul şcolar 2009-2010I. Semester1. Literatur1. Personliche Meinung aussern und begrunden;2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:a. die Nacherzahlungb. die Inhaltsangabe;3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;4. Texte fortsetzen oder umformen;5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;6. Sprachliche Mittel în einem literarischen Text erkennen7. Anderung der Erzahlperspektive;8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situaţion.2. Sprachbetrachtung1. Bereicherung des Wortschatzes:a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,b. das Wortfeld,c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen:Subjekt-, Pradikativ-. Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;4. Form der Nebensatze:a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz5. Umwandlung von Satzgliedern în Nebensatze und umgekehrt;II. Semester1. Literatur1. Personliche Meinung aussern und begrunden;2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:a. Nacherzahlung,b. Inhaltsangabe;3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;4. Texte fortsetzen oder umformen;5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;7. Anderung der Erzahlperspektive;8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;9. Verfassen eines Tagebucheintrags;10. Verfassen eines personlichen Briefes.2. Sprachbetrachtung1. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:a) das Substantiv (mit Schwerpunkt: Deklination, Pronomen und Praposition); … b) das Adjektiv (Steigerung); … c) das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen). … EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂAnul şcolar 2009-2010I. KOMPETENCIAK3. A szovegolvasas3.2. a reszek es a szovegegesz jelentesenek megragadasa3.3 az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet jellemzoinek megragadasa, tudatositasa es megkulonboztetese3.4. az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a szovegszervezodesben3.5. az irodalmi muvek ertekviszonyainak, hangnemenek megragadasa3.6. a szoveg adott szempontok szerinti ertelmezese es ertekelese4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas)4.1. kulonbozo szovegtipusok/szovegmufajok alkotasa4.2. a szoveg megszerkesztese, tagolasa4.3. a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazasa4.4. a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazasa4.5. tudatos helyesiras4.6. szemelyesseg a szovegalkotasbanII. TARTALMAK1. Irodalomolvasas1.2. Irodalmi formak es kodok1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak, hexameter, pentameter, disztichon.1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk, nepballada, muballada, anekdota, regeny.1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny; koltoi level, epigramma, oda, himnusz.1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es az epikai muvekben.1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformakAz ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban.Maganlevel. Meghivo. Hivatalos level: kerveny. Monolog. Leiras. Jellemzes. Hirdetes.3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.3.2. A szo.3.2.2. A szavak jelentese (ismetles).3.2.3. A szo szerkezete (ismetles).3.2.4. A szofajok (ismetles).3.3. A mondat.Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).Az osszetett mondat. Az alarendelo mondatok (alanyi, allitmanyi, jelzos, targyas, hatarozoi mellekmondat). A mellerendelo mondatok. Az osszetett mondat kozpontozasa. Az osszetett mondat elemzese.EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANIAnul şcolar 2009-2010Competenţe specifice şi conţinuturi 1. Receptarea mesajului oral Competenţe specifice: Conţinuturi: 1.1. identificarea componentelor logice ale – înţelegerea textului integral sau fragmentar, studiat sau la unui mesaj audiat, rostit cu viteză prima vedere; comentarea unor secvenţe din operele studiate; normală – mijloace de comunicare în societatea modernă; 1.2. deducerea atitudinii vorbitorului în cadrul – organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi mesajului audiat nonverbale, regulile dialogului; 1.3. recunoaşterea punctelor de – practicarea raţională a limbii: tipuri de comunicare; vedere/poziţiilor exprimate de vorbitori – comunicarea orală. într-un text audiat 2. Exprimarea orală Competenţe specifice: Conţinuturi: 2.1. explicarea activităţii, a întâmplărilor şi – adolescentul despre sine; evenimentelor din universul imediat 2.2. adaptarea formei mesajului la intenţia de – acte de vorbire; comunicare 2.3. exprimarea în mod clar şi argumentat a – şcoala: clasa, activităţi în cadrul şcolii, relaţia unui punct de vedere pe teme familiare elev-profesor. 3. Receptarea mesajului scris Competenţe specifice: Conţinuturi: 3.1. recunoaşterea legăturii logice dintre – exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri; secvenţele unui text citit 3.2. identificarea relaţiilor dintre diferitele – noţiuni de sintaxă; discursul; elemente constitutive ale propoziţiei şi – substantivul (reactualizare anul VII de studiu); ale frazei – verbul; – pronumele; – adjectivul; – numeralul; – adverbul; – conjuncţia; – interjecţia; – prepoziţia; – sintaxa; – propoziţia, fraza; 3.3. extragerea informaţiilor relevante din – desprinderea informaţiilor relevante dintr-un text; diferite surse pentru o anumită cerinţă 3.4. identificarea concluziei, într-un text – exerciţii de reperare şi de analiză argumentativă a structurii argumentativ unei relatări. 4. Exprimarea scrisă Competenţe specifice: Conţinuturi: 4.1. exprimarea în scris a opiniilor asupra – oameni şi locuri; unor teme din universul apropiat 4.2. realizarea de redactări variate pe diverse Lexicul teme de interes – Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. 4.3. redactarea unui text funcţional mai – completare de text lacunar; amplu (cerere, raport) după un model – dezvoltarea unui plan de activitate; oferit în formulă 4.4. construirea planului unei compuneri – activitate de redactare pornind de la un model, o imagine; 4.5. verificarea validităţii planului compunerii – exerciţii de analiză a compunerilor. redactat prin alcătuirea compunerii respective 5. Reprezentări culturale şi ale interesului pentru studiul limbii rromani şi al tradiţiei rrome Competenţe specifice: Conţinuturi: 5.1. manifestarea de interes pentru – vizionări de casete video; descoperirea unor realizări în domeniul artei 5.2. raportarea la elementele de cultură şi – stabilirea de corelaţii, rezolvarea punctelor comune şi/ civilizaţie descoperite prin studiul limbii sau a diferenţelor, discuţii în grup. rromani, sesizând asemănări şi deosebiri între civilizaţia tradiţională şi cea actualăEVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂAnul şcolar 2009-2010I. Sadrzaj programa: Srpski jezik1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika I u o;2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uşi; Osnovna skola od B. Nusica;6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.Literatura:Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred.Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred.Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred.Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred.EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂAnul şcolar 2009-2010SLOVENSKYJAZYKA. HLASKOSLOVIEHlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.B. NAUKA O SLOVESlovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)C. MORFOLOGIASlovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).I. D. SYNTAXJednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: priradovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a priradovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.Poziadavky:– spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov– aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,– uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,– morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,– tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,– urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,– urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,– aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.II. LITERARNE CLANKY5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky:Tulipan a fialka, Pes a vlci.6. rocnik: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina – l'udova balada, Vel'kou Iyzicou (Martin Kukucin).7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P. O. Hviezdoslav).8. rocnik : Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky – zmatky (J. G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).POJMY Z LITERARNEJ TEORIELiterarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema Poviedka. crta, novela, român. Ludova slovesnost', rozpravka, piesen.Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis rozpravanie, dialog, monolog.Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).SLOHOVE CVICENIAReprodukcia obsahu, Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.Poziadavky:– urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,– interpretovat' zname basnicke prostriedky,– identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),– identifikovat' Charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,– suvislo vyjadrit' svoje myslienky,– identifikovat' strukturu literarneho diela.STUDIJNA LITERATURAUcebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. – 8. rocnikuEVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ*)Anul şcolar 2009-2010
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-aPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂAnul şcolar 2009-2010I. Statutul disciplineiPentru anul şcolar 2009-2010, în cadrul evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, Matematica are statut de disciplină obligatorie.Testul la Matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.II. Competenţe de evaluat1. utilizarea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate;2. identificarea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale;3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate;4. analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, procentelor, proporţiilor;5. identificarea unor probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau al sistemelor de ecuaţii, rezolvarea acestora şi interpretarea rezultatului obţinut;6. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor;7. utilizarea elementelor de calcul algebric;8. alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale sau calculul probabilităţilor;9. aplicarea teoriei specifice funcţiei de formaf : R -► R, f(x) = ax + b, a, b aparţin R;10. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice şi a corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul;11. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice şi a unor corpuri geometrice utilizând instrumente geometrice;12. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei probleme;13. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări;14. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme.III. ConţinuturiARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂMulţimiMulţimi: relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi (reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infiniteMulţimile: N, Z, Q, R, RQ, N include Z include Q include RScrierea numerelor naturale în baza zecePropoziţii adevărate şi propoziţii falseÎmpărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N : definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comunDivizibilitatea în Z : definiţie, divizor, multipluFracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibileScrierea unui număr raţional sub formă de fracţie ordinară sau fracţie zecimalăReprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor realeValoarea absolută (modulul), partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real. Opusul şi inversul unui număr real. Rotunjirea şi aproximarea unui număr realIntervale în R : definiţie, reprezentare pe axăRădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul săuReguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Raţionalizarea numitorului de formaa radical din b, a ± radical din b cu a aparţine Z*, b aparţine N.Operaţii cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comunMedia aritmetică şi media aritmetică ponderată a unor numere raţionale pozitive. Media geometrică a două numere reale pozitiveRapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; mărimi direct proporţionale şi mărimi invers proporţionale; regula de trei simplăProcente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr raţional când cunoaştem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente Calculul probabilităţii de realizare a unui evenimentCalcul algebricCalcul cu numere reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicarea la putere cu exponent număr întregFormulele de calcul prescurtat:(a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2(a + b) (a – b) = a^2 – b^2(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2bc + 2acDescompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinateRapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg)FuncţiiNoţiunea de funcţieFuncţii definite pe mulţimi finite exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcţii, reprezentarea geometrică a graficuluiFuncţii de tipul f : A -► R, f(x) = ax + b, a, b aparţin R, unde A = R sau o mulţime finită; reprezentarea geometrică a graficului funcţiei f; interpretare geometricăEcuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţiiRezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax + b = 0, a aparţine R*, b aparţine R. Ecuaţii echivalenteRezolvarea în R x R a sistemelor de ecuaţii de forma: ┌ │ a(1)x + b(1)y = c(1) ┤ , a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) aparţin R. │ a(2)x + b(2)y = c(2) └Rezolvarea în R a inecuaţiilor de forma ax + b ≤ 0 (),a aparţine R*, b aparţine R.Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţiiUtilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unor problemeGEOMETRIEMăsurare şi măsuri (lungime, unghi, arie, volum): transformări (inclusiv 1 dmc = 1 litru).Figuri şi corpuri geometrice:1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul:– poziţii relative, clasificare; convenţii de desen şi de notaţii;– paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile, respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre două plane paralele;– teorema celor două perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptă;– proiecţia ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;– unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;– unghiul diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare;– simetria faţă de un punct în plan; simetria faţă de o dreaptă în plan.– calculul unor distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor studiate.2. Triunghiul– perimetrul şi aria;– suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;– unghi exterior unui triunghi;– linii importante în triunghi şi concurenţa lor;– linia mijlocie în triunghi;– triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral – proprietăţi;– criteriile de congruenţă a triunghiurilor;– triunghiul dreptunghic – teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sinusul, cosinusul, tangenta, cotangenta; rezolvarea triunghiului dreptunghic;– teorema lui Thales şi reciproca ei;– teorema fundamentală a asemănării;– triunghiuri asemenea – criteriile de asemănare a triunghiurilor.3. Patrulaterul convex– perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);– suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;– paralelogramul – proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;– paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) – proprietăţi;– trapezul; linia mijlocie în trapez;– trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) – proprietăţi.4. Cercul– centru, rază, diametru, disc;– unghi la centru;– coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);– unghi înscris în cerc; măsura unghiului înscris în cerc;– lungimea cercului; aria discului;– calculul elementelor (latură, apotemă, perimetru, arie) în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat.5. Corpuri geometriceParalelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, pătrat sau dreptunghi; piramida triunghiulară regulată, tetraedrul regulat, piramida patrulateră regulată:– reprezentarea lor prin desen; convenţii de desen şi de notaţii;– descrierea elementelor lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înălţimi);– desfăşurări;– aria laterală, aria totală, volumul.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe, care este parte a programei şcolare V-VIII revizuite.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.––
