pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005
În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. +
Articolul 1Se aprobă Calendarul de desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 3Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susţin teste naţionale de către absolvenţii claselor a Viii-a, prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l. +
Articolul 5Direcţia generală pentru învăţământ preuniver-sitar, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi accesul la educaţie, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,Alexandru AthanasiuBucureşti, 1 septembrie 2003.Nr. 4.787. +
Anexa 1CALENDARULde desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesuluiabsolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2004-200517 – 28 mai 2004 Înscrierea candidaţilor4 iunie 2004 Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a14 iunie 2004 Limba şi literatura română – test scris15 iunie 2004 Limba şi literatura maternă – test scris16 iunie 2004 Matematica – test scris17 iunie 2004 Istoria românilor sau Geografia României – test scris19 iunie 2004 Afişarea rezultatelor – până la ora 12Depunerea contestaţiilor – până la ora 1820-21 iunie 2004 Rezolvarea contestaţiilor22 iunie 2004 Afişarea rezultatelor finaleÎn perioada 14-18 iunie 2004, programul şcolilor care sunt centre de testare va fi adaptat, în vederea desfăşurării cursurilor pentru celelalte clase, în afara programului prevăzut pentru testele naţionale. +
Anexa 2METODOLOGIE 01/09/2003 +
Anexa 3PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMANĂ2004I. STATUTUL DISCIPLINEILimba şi literatura română are, în cadrul testării naţionale, statut de disciplină obligatorie.II. OBIECTIVEPrin susţinerea testului naţional la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada capacităţilor, a abilităţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a Vl-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)● să identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;● să opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris;● să recunoască figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistică şi celelalte noţiuni de teorie literară învăţate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;● să recunoască elementele de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă şi să opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;● să recunoască şi să opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;● să identifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuaţiei;● să recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II)● să rezume un text literar dat;● să caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;● să redacteze un text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (să motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; să analizeze un text, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);● să redacteze diferitele texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă;● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuaţie şi de exprimare corectă;● să exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingător şi coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.III. CONŢINUTURIA. Lectura.Teoria literară. Textul● Autorul Eul liric şi naratorul.● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autorul, naratorul; naraţiunea la persoana a IlI-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic şi portretul moral.● Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.● Strofa şi versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).● Textele literare – populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică).● Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.● Specii literare: basmul popular, schiţa, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia.B. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare● Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).● Aşezarea corectă în pagină.● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie şi ortografice. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie.● Scrierea funcţională. Telegrama, invitaţia, cererea.● Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal.● Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri şi naraţiuni.● Textul literar, înţelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerinţe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidenţierea caracteristicilor fundamentale şi a semnificaţiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.2. Elemente de construcţie a comunicării1. Lexicul● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.● Cuvântul. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.● Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală.● Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.● Regionalismele. Arhaismele.● Cuvintele polisemantice.● Unităţile frazeologice (locuţiuni, expresii).● Pleonasmul.2. Noţiuni de fonetică● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.● Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.● Folosirea corectă a accentului în limba română.3. Morfosintaxa● Părţile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuţiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparaţie). Funcţiile sintactice.● Părţile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie). Locuţiunile. Funcţiile sintactice (adverb, interjecţie).4. Noţiuni de sintaxă● Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt.● Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.● Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.● Fraza. Propoziţia principală şi secundară/ subordonată. Elementele de relaţie în frază. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Elementul regent.● Propoziţia şi părţile de propoziţie. Tipurile de propoziţie.5. Sintaxa propoziţiei şi a frazei● Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.● Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.● Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.● Complementul. Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de cauză şi de scop. Complementul direct şi indirect.● Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată completivă indirectă. Propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale, concesive, consecutive.● Expansiunea şi contragerea.● Acordul.IV. EXEMPLE DE CERINŢE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare – Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)A. Înţelegerea textului (text la prima vedere)Se vor evalua abilităţi, deprinderi, elemente de competenţă etc., vizând capacităţi de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programă.În funcţie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, dar şi cerinţe care să implice valorificarea noţiunilor de teorie literară studiate în şcoală.Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:1. Indică modul/ modurile de expunere prezent(e) în text.2. Stabileşte tipul de text şi n trăsături ale acestuia.3. Motivează, într-un text de cel mult n rânduri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).4. Transformă dialogul de mai sus în vorbire indirectă.5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.6. Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus.7. Stabileşte n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naraţiuni).8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeraţie/ o altă figură de stil.9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.10. Precizează măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.11. Selectează un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezenţa eului liric în textul dat.12. Numeşte specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.13. Explică semnificaţia următorului vers…/ următoarelor versuri…(sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuţiuni/ expresii…).14. Motivează întrebuinţarea semnelor de ortografie/ de punctuaţie din textul dat.15. Selectează cuvântul/ sintagma care exprimă/ sugerează următoarea idee [….].16. Explică, în n rânduri, semnificaţia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.17. Prezintă tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.18. Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schiţă de portret (fizic şi moral) al personajului A.19. Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.20. Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.21. Exprimă-ţi punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat […].22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, în textul de mai sus.B. Limba română (recunoaşterea şi operarea cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă a propoziţiei şi a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).Cerinţele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limbă, precum şi redactarea unor enunţuri.Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxă apare, direct sau indirect, în toate părţile componente ale testelor naţionale, conform principiului abordării limbii din perspectivă comunicativ-funcţională.C. Redactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă. Punctajul acestei părţi a probei este acordat pentru:a) respectarea convenţiilor specifice textului funcţional; … b) structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate; … c) corectitudinea limbii utilizate. … D. Redactarea unei compoziţii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilitea) rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere; … b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat – basm, baladă, schiţă, nuvelă, român, comedie – sau la prima vedere (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare); … c) redactarea unui text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unei opere literare/ ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenenţei unui text la un gen şi/ sau la o specie literară – basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat); … d) aplicarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/ a normelor de ortografie şi de punctuaţie. … Notă! în situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasă.Cerinţele vor fi astfel formulate, încât să nu permită reproducerea unor caracterizări de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmăreşte evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu noţiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.În realizarea unor compoziţii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conţinutului:A. Rezumarea unui text literar:a) stabilirea secvenţelor narative, pe baza ideilor principale; … b) precizarea personajelor implicate în acţiune; … c) respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; … d) respectarea altor convenţii specifice rezumatului (relatarea la persoana a IlI-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate). … B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare; … b) precizarea, în textul selectat, a n trăsături ale personajului şi a semnificaţiei acestora; … c) ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la n secvenţe/ situaţii din text; … d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţă şi alt personaj/ alte personaje din operă/ din text. … C. Argumentarea apartenenţei unui text la o specie literară (I):a) ipostaza în operă a autorului (narator; eu liric); … b) precizarea, în textul ales de către candidat, a n caracteristici ale speciei literare; … c) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat; … d) evidenţierea rolului mijloacelor artistice. … D. Argumentarea apartenenţei unui text la o specie literară (II):a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvenţe/ la situaţii semnificative); … d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/ situaţii semnificative. … E. Analiza de text:a) relevarea modului de expunere dominant şi a trăsăturilor acestuia, identificabile în textul dat; … b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor; … c) încadrarea textului în gen şi/ sau în specie literară; … d) susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificaţiile textului, prin n argumente specifice. … Prin baremul subiectelor propuse la această parte a testului vor fi acordate puncte pentru conţinut (pentru rezolvarea fiecărui reper/ a fiecărei cerinţe, detaliată prin criterii de performanţă) şi puncte pentru redactare – numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicat, distribuite astfel:● unitatea compoziţiei (introducere, cuprins, încheiere; pentru rezumarea unui text: prezentarea esenţializată, succesiunea logică a ideilor din text, conexiunea secvenţelor compunerii);● coerenţa textului ( claritatea enunţurilor, varietatea lexicului, sintaxa adecvată);● registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate conţinutului compunerii;● ortografia;● punctuaţia;● aşezarea corectă a textului în pagină; lizibilitatea .NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.
PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ – MATERNĂAbschluâpr'fcfung der gymnasialen StufeLiteratur1. Anforderungen● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt f'fcr die Arbeit am Text;● Texte aufgrund von Fragen erschlieâen;● Texte fortsetzen oder umformen;● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);● die Angeh'f6rigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;● personliche Meinungen auâern und begr'fcnden;● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);2. Inhalte● Grundkenntnisse 'fcber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merk-male).● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es k'f6nnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrb'fcchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. În der Pr'fcfung sollen die Pr'fcflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erw'fcnscht, dass die Pr'fcflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.Sprache1. Anforderungen● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzuf'fcnren;● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgef'fcge;● Erkennen der Bez'fcge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Ber'fccksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchf'fchrung von Erganzungs'fcbungen, Transformations-'fcbungen usw.2. Inhalte● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und 'fcbertragener Sinn der W'f6rter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbw'f6rter. Lehnw'f6rter. Fremdw'f6rter. Wortfelder, Wortschatz'fcbungen zu allen Wortarten.● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsătze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.Wichtige Hinweise● Die Sch'fcler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschluâprufung ab.● Die schriftliche Abschluâprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pr'fcflingen verteilt worden sind.● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pr'fcfung bekanntgegeben.● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.● Die Punkte entsprechen der Notenskala von l bis 10.● Die Pr'fcflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.
PROGRAMA: MATEMATICĂI. STATUTUL DISCIPLINEIMatematica are, în cadrul testării naţionale, pentru anul şcolar 2003/2004, statut de disciplină obligatorie.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze:1. cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii;2. capacitatea de explorare / investigare şi de rezolvare a problemelor;3. capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic;4. utilizarea conceptelor şi metodelor matematice studiate, în contexte variate.III. CONŢINUTURIARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂMulţimiMulţimi: relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi (reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infinite.Mulţimile: N, Z, Q, R, R-Q. N C Z C Q C R.Scrierea numerelor naturale în baza zece.Propoziţii adevărate şi propoziţii false.împărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.Fracţie; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibile.Scrierea unui număr raţional sub formă zecimală sau fracţionară.Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.Valoarea absolută (modul), opus, invers, parte întreagă, parte fracţionară. Rotunjirea şi aproximarea unui număr real.Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axă.Operaţii cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical.Raţionalizarea numitorului de forma a√'76b, a ±√'76b cu a f2 Ş Z^*, b Ş N .Media aritmetică şi media aritmetică ponderată. Media geometrică a două numere reale pozitive.Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale şi mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă.Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr raţional când cunoaştem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.Calculul probabilităţii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile / numărul cazurilor posibileCalcul algebricCalculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.Formulele de calcul prescurtat: (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2(a + b)(a-b)=a^2-b^2(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bcDescompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).FuncţiiSistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plană pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.Noţiunea de funcţie; funcţii de tipul f : A → R, f(x)= ax + b, unde a, b f2 Ş R şi A mulţime finită sau A = R ; reprezentarea grafică a acestor funcţii. Aflarea mulţimii valorilor unei funcţii de tipul f : A → R, f(x) = ax + b , a, b f2 Ş R şi A mulţime finită. Determinarea unei funcţii de tipul f : R → R, f(x)= ax + b , unde a, b f2 Ş R , al cărei grafic conţine două puncte.Exerciţii de investigare a coliniarităţii unor puncte cunoscând coordonatele acestora.Intersecţiile graficului unei funcţii liniare cu axele de coordonate. Intersecţia graficelor a două funcţii liniare.Ecuaţii şi inecuaţiiRezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax + b = O, a f2 Ş R^*, b Ş R . Ecuaţii echivalente.Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax2^ + bx + c = O, a, b, c f2 Ş R, a diferit de O .Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuaţii de forma:(a1x + b1y = c1(a2x + b2y = c2 , a1, a2, b1, b2, c1, c2 f2 Ş RRezolvarea în R a inecuaţiilor de forma ax + b ≤ O (), a f2 Ş R^*,b Ş R.Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii. Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unei probleme.GEOMETRIEMăsurare şi măsuri (lungime, unghi, arie, volum):– transformări (inclusiv 1dm^3 = l litru).Figuri şi corpuri geometrice:1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul– poziţii relative, clasificare;– paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre două plane paralele;– teorema celor două perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptă;– proiecţia ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;– unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;– unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare;– simetria faţă de un punct în plan;– simetria faţă de o dreaptă în plan.2. Triunghiul– perimetrul şi aria;– suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;– unghi exterior unui triunghi;– linii importante în triunghi şi concurenţa lor;– linia mijlocie în triunghi;– triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral – proprietăţi;– criteriile de congruenţă a triunghiurilor;– triunghiul dreptunghic – teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;– teorema lui Thales şi reciproca ei;– teorema fundamentală a asemănării;– triunghiuri asemenea – criteriile de asemănare a triunghiurilor.3. Patrulaterul convex– perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);– suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;– paralelogramul -proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;– paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) – proprietăţi;– trapezul; linia mijlocie în trapez;– trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) – proprietăţi.4. Cercul– centru, rază, diametru, disc;– unghi la centru, sector de cerc;– coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);– măsura unghiului înscris în cerc;– poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;– cercul înscris într-un triunghi;– cercul circumscris unui triunghi;– lungimea cercului;– aria discului;– calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat (latură, apotemă, perimetru, arie);5. Corpuri geometricePoliedre: Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau pătrat; cubul; piramida regulată şi trunchiul de piramidă regulată (baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat).– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înălţimi);– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– aria laterală, aria totală, volumul.● Obiectivele evaluării şi conţinutul tematic sunt stabilite în concordanţă cu prevederile programelor şcolare.● Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILORI. STATUTUL DISCIPLINEIIstoria românilor are, în cadrul testării naţionale, pentru anul şcolar 2003/2004, statut de disciplină opţională.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidaţii trebuie să demonstreze capacitatea de:1. a utiliza, în contexte noi, noţiuni istorice învăţate;2. a selecta şi a utiliza informaţii oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute;3. a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice;4. a interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauză-efect;5. a prezenta o perioadă istorică în funcţie de anumite repere;6. a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemănări şi deosebiri.III. TEMECLASA A VIII-ACivilizaţii preistorice şi antice.1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;– sincretism religios, limes, daci liberi.1.2 Conţinuturi:– Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană..– Regalitate şi religie.– Integrarea geto-dacilor în lumea romană.Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii.2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– creştinism, continuitate, etnogeneză.2.2 Conţinuturi:– Romanitate şi creştinism.– Formarea poporului român şi a limbii române.Statul medieval şi instituţiile sale.3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– jude, cnezat, voievodat, descălecat, "ţară";– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;– curtea domnească, "oastea cea mare";– adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;– instituţiile statale între două modele: cel bizantin şi cel occidental.3.2 Conţinuturi:– Transilvania de la voievodat la principat.Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea.– studiu de caz: Diploma Cavalerilor ioaniţi.Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare.4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă.4.2 Conţinuturi:– Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul.– studiu de caz: Unirea Ţărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul.Constituirea României Moderne.5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– locotenenţa domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;– constituţie, monarhie constituţională, vot censitar, "partidă naţională";– constituirea statului naţional român;– orientări în politica externă;– mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină.5.2 Conţinuturi:– Revoluţia din 1848-1849.– Unirea şi reformele lui AL L Cuza.– studiu de caz: Constituţia din 1866.– studiu de caz: Memorandum-ul.– Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei.– Formarea statului naţional unitar.România între democraţie şi autoritarism.6.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– vot universal, regenţă;-dictat;– democraţia interbelică şi problemele ei.6.2 Conţinuturi:– studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor;– Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică.– studiu de caz: Constituţia din 1923.– studiu de caz: "Anul 1940".România după al Doilea război mondial.7.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţată, "revoluţie culturală", poliţie politică;– deportare, muncă forţată, lagăr de muncă, deţinuţi;– democraţie, societate civilă, practici democratice, constituţie;– instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunistă, opozanţi şi dizidente,– rezistenţa anticomunistă, destalinizare şi desovietizare;– etapele regimului comunist;– revenirea la instituţiile democratice.7.2 Conţinuturi:– Perioada stalinistă: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.– Regimul naţionalist-comunist N. Ceauşescu.– Decembrie 1989. Context şi consecinţe.– Revenirea la democraţie.Este recomandat unul dintre următoarele manuale:● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazăr, Viorel Lupu● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Păun, Radu Băjenaru, loan Grosu● Istorie, manual pentru clasa a VUI-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Măria OchescuPROGRAMA: GEOGRAFIA ROMÂNIEII. STATUTUL DISCIPLINEIGeografia României are, în cadrul testării naţionale, pentru anul şcolar 2003/2004, statutul de disciplină opţională, la alegere cu Istoria românilor.II. OBIECTIVELE DE EVALUAREPrin susţinerea probei de Geografia României din cadrul testării naţionale, elevii trebuie să:1. demonstreze cunoaşterea principalelor unităţi de conţinut ale geografiei ţării noastre;2. situeze corect, în spaţiu şi în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;3. localizeze corect elementele de bază ale spaţiului geografic al României (unităţile majore de relief şi caracteristicile acestora: clima, apele, vegetaţia, fauna, solurile, resursele naturale şi aşezările omeneşti);4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);5. utilizeze terminologia specifică de bază (nume proprii şi noţiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate;6. explice relaţii între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi climă, relief şi vegetaţie, climă şi vegetaţie, relief şi reţeaua hidrografică, relief şi aşezări omeneşti);7. identifice principalele elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport cartografic;8. caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităţilor teritoriale majore;9. compare două unităţi de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri.III. CONŢINUTURI● România – poziţia geografică● Relieful=> armonia şi proporţionalitatea reliefului=> formarea şi evoluţia reliefului=> unităţile majore de relief ale României: Carpaţii şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile şi Podişurile, Câmpiile, Lunca, Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre● Clima=> factorii care determină şi influenţează clima=> elementele climatice (temperaturi, precipitaţii, vânturi)=> etajele şi nuanţele climatice● Hidrografia=> Dunărea şi râurile interioare; lacurile=> Marea Neagră● Vegetaţia, fauna şi solurile=> vegetaţia naturală=> fauna=> solurile● Populaţia=> vechimea şi continuitatea populaţiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic=> numărul populaţiei şi evoluţia numerică=> repartiţia geografică şi densitatea populaţiei=> structura populaţiei României● Aşezările omeneşti=> vechimea şi evoluţia aşezărilor umane=> aşezările rurale şi tipologia lor=> aşezările urbane=> clasificarea oraşelor=> caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale● Organizarea administrativ-teritorială● Agricultura=> premisele naturale ale dezvoltării agriculturii=> cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale=> creşterea animalelor şi prelucrarea industrială a produselor animaliere● Industria=> industria energetică şi industria energiei electrice=> industria metalurgică=> industria chimică, industria lemnului, materiale de construcţie● Căile de comunicaţie (feroviare, rutiere şi pe apă)NOTĂ: Nu sunt obligatorii:● Conţinutul hărţilor de Ia capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA● Repartiţia geografică a industriei● Sectorul terţiar (comerţul interior şi turismul)● România în Europa şi în lume● Probleme ale mediului înconjurătorEste recomandat unul dintre următoarele manuale:● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, ediţiile 2000 şi ulterioare, autor: Grigore Posea,● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, ediţiile 2000 şi ulterioare, autor: Octavian Mândruţ,● Geografie, manual pentru clasa a ViII-a, Editura Humanitas, ediţia 2000 şi ulterioare, autori: Silviu Neguţ, Gabriela Apostol, Mihai ielenicz––
