ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003

privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) şi f), menţionate în anexa nr. 2 "Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2004" la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.785/2003. Lista este prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2004, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 4Direcţia generală pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi accesul la educaţie, Direcţia generală învăţământ superior, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei,cercetării şi tineretului,Alexandru AthanasiuBucureşti, 1 septembrie 2003.Nr. 4.786. + 
Anexa 1LISTA DISCIPLINELORla care se susţine examenul de bacalaureat 2004pentru probele d) ,e) şi f)────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────Specializare│ Proba            ├──────────────┬─────────────────────┬─────────────────────────────            │ D │E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere din            │(proba scrisă)│din aria curriculara,│disciplinele din celelalte            │ │corespunzătoare │arii curriculare, alta decât            │ │specializării (proba │cele susţinute anterior            │ │scrisă) │(proba scrisă sau practica)────────────┼──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────Filologie │Istoria │O limba moderna stu- │Matematica, Fizica, Chimie,            │românilor sau │diata în liceu (alta │Biologie Istorie, Geografie,            │Geografia │decât cea susţinută │Ştiinţe socio-umane (proba            │României │la proba b), Limba │scrisă), Educaţie fizica            │ │latina │(proba practica)────────────┼──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────Ştiinţe │Istoria │Istorie, Geografie, │O limba moderna ( alta decâtsociale │românilor sau │Ştiinţe socio-umane │cea susţinută la proba b),            │Geografia │ │Matematica, Fizica, Chimie,            │României │ │Biologie,(proba scrisă),            │ │ │Educaţie fizica (proba            │ │ │practica)────────────┼──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, │O limba moderna (alta decâtinformatica │ │Biologie, Informatica│cea susţinută la proba b),            │ │ │Istorie, Geografie, Ştiinţe            │ │ │socio-umane (proba scrisă),            │ │ │Educaţie fizica (proba            │ │ │practica)────────────┼──────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────Ştiinţe ale │Matematica │Fizica, Chimie, │O limba moderna (alta decâtnaturii │ │Biologie │cea susţinută la proba b),            │ │ │Istorie, Geografie, Ştiinţe            │ │ │socio-umane (proba scrisă),            │ │ │Educaţie fizica (proba            │ │ │practica)────────────┴──────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────────NOTĂ:1 – Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic, la care se adaugă, pentru specializarea Ştiinţe sociale, disciplina Sociologie.2 – Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică şi sport candidaţii, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.3 – În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) disciplina Istorie.    B. FILIERA TEHNOLOGICĂ────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────Profil │Specializare│ Proba        │ ├───────┬─────────────────────┬───────────────────────────        │ │D(proba│E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere din        │ │scrisă)│din aria curriculara,│disciplinele din celelalte        │ │ │corespunzătoare │arii curriculare, alta decât        │ │ │specializării (proba │cele susţinute anterior        │ │ │scrisă) │(proba scrisă sau practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────Servicii│Turism şi │Matema-│Marketing, Economia │Fizica, Chimie, Biologie,        │alimentaţie │tica │întreprinderii │Istorie, Geografie, Ştiinţe        │publică │ │ │socio-umane, Educaţie        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤antreprenoriala (proba        │Administra- │Matema-│Contabilitate, │scrisă), Educaţie fizica        │tiv │tica │Economia întreprinde-│(proba practica)        │ │ │rii │        ├────────────┼───────┤ │        │Economic │Matema-│ │        │ │tica │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Posta │Matema-│Exploatare poştală, │        │ │tica │Economia întreprinde-│        │ │ │rii │────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼───────────────────────────Resurse │Industrie │Matema-│Operaţii unitare şi │Fizica, Chimie, Biologie,naturale│alimentare │tica │utilaje în industria │Istorie, Geografie, Ştiinţeşi pro- │ │ │alimentare, Ecologie │socio-umane, Educaţietectia │ │ │şi protecţia mediu- │antreprenoriala (probamediului│ │ │lui │(practica        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Protecţia │Matema-│Analiza factorilor de│        │mediului │tica │mediu, Ecologie şi │        │ │ │protecţia mediului │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Chimie indus│Mate- │Procese şi utilaje, │        │triala │matica │Ecologie şi protecţia│        │ │ │mediului │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Agricol şi │Matema-│Agropedologie, │        │agromontan │tica │Ecologie şi protecţia│        │ │ │mediului │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Veterinar │Matema-│Anatomia şi fiziolo- │        │ │tica │gia animalelor domes-│        │ │ │tice, │        │ │ │Ecologie şi protecţia│        │ │ │mediului │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Silvic │Matema-│Silvicultura, │        │ │tica │Ecologie şi protecţia│        │ │ │mediului │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Prelucrarea │Matema-│Tehnologia mobilei │        │lemnului │tica │Ecologie şi protecţia│        │ │ │mediului │────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼───────────────────────────Tehnic │Telecomuni- │Matema-│Masurari speciale în │Fizica, Chimie, Biologie,        │catii │tica │telecomunicaţii │Istorie, Geografie, Ştiinţe        │ │ │Solicitări şi masu- │socio-umane, Educaţie        │ │ │rari tehnice │antreprenoriala (proba        │ │ │ │(practica        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Electronică │Matema-│Masurari electrice şi│        │şi automaţi-│tica │electronice │        │zări │ │Solicitări şi masu- │        │ │ │rari tehnice │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Electroteh- │Matema-│Masurari electrice şi│        │nice │tica │electronice │        │ │ │Solicitări şi masu- │        │ │ │rari tehnice │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Mecanică │Matema-│Organe de maşini şi │        │ │tica │mecanisme, │        │ │ │Solicitări şi masu- │        │ │ │rari tehnice │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Lucrări pu- │Matema-│Desen de construcţii │        │blice- │tica │şi instalaţii │        │construcţii │ │Solicitări şi masu- │        │ │ │rari tehnice │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Textile │Matema-│Materii prime textile│        │ │tica │Solicitări şi masu- │        │ │ │rari tehnice │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Pielarie │Matema-│Materii prime pentru │        │ │tica │industria de piela- │        │ │ │rie │        │ │ │Solicitări şi masu- │        │ │ │rari tehnice │        │ │ │ │────────┴────────────┴───────┴─────────────────────┴───────────────────────────NOTĂ: 1 – Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic2 – Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.3 – În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba i) disciplina Istorie.   C. FILIERA VOCAŢIONALĂ────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────Profil │Specializare│ Proba        │ ├───────┬─────────────────────┬────────────────────────────        │ │D(proba│E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere        │ │scrisă)│din aria curriculara,│dintre disciplinele din        │ │ │corespunzătoare │celelalte arii curriculare,        │ │ │specializării (proba │alta decât cele susţinute        │ │ │scrisă sau prob │anterior (proba scrisă        │ │ │practica) │sau practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────Artistic│Arhitectură,│Istoria│Istoria artelor şi │O limba modernă (alta decât        │arte ambi- │români-│arhitecturii (probă │cea susţinută la proba        │entale şi │lor, │scrisă), Studiul │b)Matematica, Fizica,Chimie,        │design │Geogra │formelor şi desen │Biologie, Istorie,        │ │fia │(proba practica │Geografie,Ştiinţe socio-        │ │Români-│ │umane (proba scrisă),        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica)        │Arte plasti-│Istori │Istoria artelor şi │        │ce şi deco- │români-│arhitecturii (proba │        │rative │lor, │scrisă, Studiu forme-│        │ │Geogra-│lor şi desen (proba │        │ │fia │practica) │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │ ───────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────        │Coregrafie │Istoria│Istoria baletului │O limba modernă (alta decât        │ │români-│(proba scrisă) │cea susţinută la proba        │ │lor, │Dans clasic sau Dans │b)Matematica, Fizica,Chimie,        │ │Geogra-│modern (proba │Biologie, Istorie, Geo.        │ │fia │practica), în funcţie│Ştiinţe socio-umane (proba        │ │Români-│de specialitate │scrisă),        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica)        │Muzica │Istori │Istoria muzicii │        │ │români-│(proba scrisă) │        │ │lor, │Instrument sau canto │        │ │Geogra-│sau Teorie-solfegiu- │        │ │fia │dictat(proba practica│        │ │Români-│în funcţie de specia-│        │ │ei │litate) │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Teatru │Istori │Istoria teatrului │        │ │români-│(proba scrisă), │        │ │lor, │Arta actorului │        │ │Geogra-│(proba practica) │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼───────────────────────────Pedago- │Bibliotecar-│Istori │Biblioteconomie, │O limba modernă (alta decâtgic │documenta- │români-│Pedagogie (proba │cea susţinută la proba        │rist │lor, │scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie,        │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo.,        │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │Români-│ │scrisă),        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica)        │Instructor- │Istori │Pedagogie, (proba │        │animator │români-│scrisă) │        │ │lor, │ │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Instrucator │Istori │Pedagogie (proba │        │pentru acti-│români-│scrisă) │        │vitaţi │lor, │ │        │extraşcolare│Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        │ │ │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Pedagog │Istori │Pedagogie (proba │        │şcolar │români-│scrisă) │        │ │lor, │ │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────Educaţie│Liceu cu │Istori │Pregătire teoretică │O limba modernă (alta decâtfizica │program │români-│sportiva (proba │cea susţinută la proba  şi │sportiv │lor, │scrisă), │b)Matematica, Fizica,Chimie,sport │ │Geogra-│Maiestrie sportiva │Biologie, Istorie, Geo.,        │ │fia │(proba practica) │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │Români-│ │scrisă),        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────Militar │Muzici │Istori │Istoria muzicii │O limba modernă (alta decât        │militare │români-│(proba scrisă) │cea susţinută la proba        │ │lor, │Instrument (proba │b)Matematica, Fizica,Chimie,        │ │Geogra-│practica) │Biologie, Istorie, Geo.,        │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară,        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────        │Matematica- │Istori │Istorie, Chimie, │O limba modernă (alta decât        │informatica │români-│Biologie, Informatica│cea susţinută la proba        │ │lor, │(proba scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie,        │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo.,        │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────        │Ştiinţe- │Istori │Istorie, Geografie, │O limba modernă (alta decât        │sociale │români-│Ştiinţe socio-umane │cea susţinută la proba        │ │lor, │(proba scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie,        │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo.,        │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară        │ │ei │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────Teolo- │Ortodox │Istori │Dogmatica ortodoxa │O limba modernă (alta decâtgic │ │români-│Istoria Bisericii │cea susţinută la proba        │ │lor, │Ortodoxe Române │b)Limba latina, Matematica,        │ │Geogra-│(proba scrisă) │Fizica, Chimie, Biologie,        │ │fia │ │Istorie, Geografie,        │ │Români-│ │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │ei │ │scrisă)        │ │ │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)        ├────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────        │Patrimoniu │Istori │Dogmatica ortodoxa, │O limba modernă (alta decât        │cultural │români-│Istoria Bisericii │cea susţinută la proba        │ │lor, │Ortodoxe Române │b)Limba latina, Matematica,        │ │Geogra-│(proba scrisă), │Fizica, Chimie, Biologie,        │ │fia │Studiul formelor şi │Istorie, Geografie,        │ │Români-│desen │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │ei │(proba practica) │scrisă)        │ │ │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────────────Teologic│Catolic │Istori │Studiul Vechiului, │O limba modernă (alta decât        │ │români-│şi Noului Testament │cea susţinută la proba        │ │lor,sau│Catehism (proba │b)Limba latina, (doare        │ │Geogra-│scrisă) │pentru Catolic, Evanghelic        │ │fia │ │Luteran, Unitarian,        │ │Români-│ │Reformat), Matematica        │ │ei │ │Fizica, Chimie, Biologie,        │ │ │ │Istorie, Geografie,        │ │ │ │Ştiinţe socio-umane (proba        │ │ │ │scrisă)        │ │ │ │Educaţie fizica (proba        │ │ │ │practica)        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Evanghelic- │Istori │Cunoştinţe biblice, │        │Luteran │români-│Istoria universala a │        │ │lor,sau│bisericilor │        │ │Geogra-│(proba scrisă) │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Baptist │Istori │Studiul bibliei, │        │ │români-│Doctrine biblice │        │ │lor,sau│(proba scrisă) │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Penticostal │Istori │Doctrine biblice, │        │ │români-│Pheumtologie (proba │        │ │lor,sau│scrisă) │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Adventist │Istori │Studiul bibliei, │        │ │români-│Dogmatica (proba │        │ │lor,sau│scrisă) │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Unitarian │Istori │Studii biblice, │        │ │români-│Studii confesionale │        │ │lor,sau│(proba scrisă) │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Reformat │Istori │Studii biblice, │        │ │români-│Istoria bisericii │        │ │lor,sau│reformate (proba │        │ │Geogra-│scrisă) │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │        ├────────────┼───────┼─────────────────────┤        │Musulman │Istori │Legislaţie islamica │        │ │români-│(proba scrisă) │        │ │lor,sau│ │        │ │Geogra-│ │        │ │fia │ │        │ │Români-│ │        │ │ei │ │────────┴────────────┴───────┴─────────────────────┴────────────────────────────NOTĂ:1 – Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic.2 – Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei f) la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină.3 – În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susţine la proba f) disciplina Istorie.4 – Elevii de la alte profiluri, specializări decât cel teologic, care studiază în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, vor susţine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în această anexă pentru profilurile, specializările respective. Pentru aceşti elevi, la proba f, se adaugă la lista menţionată pentru profilurile şi specializările respective şi o disciplină teologică, conform programelor. + 
Anexa 2PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENPrin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şi literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.Proba scrisă vizează competenţele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri şi texte funcţionale).Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.II. COMPETENŢE DE EVALUATPrin susţinerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a – a XII-a):1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicarea. Competenţe privind producerea mesajelor● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversaţie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia dată) – pentru proba orală.● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare – pentru proba orală.● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile funcţionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice).● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor funcţionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare – tipuri diverse de scrisori).b. Competente privind receptarea mesajelor● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral).● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).● Aplicarea cunoştinţelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).● Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare● Recunoaşterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficţionale şi nonficţionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare).● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compoziţia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativă).● Identificarea particularităţilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenţei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber).● Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora.● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compoziţia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului/ indicaţiile scenice).● Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă – motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic).● Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic.● Analiza şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificaţie).● Aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrină literară.● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterara. Receptare● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului.b. Producere● Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) – pentru proba orală.● Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcţia discursului argumentativ; structuri, conectori şi tehnici argumentative).● Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora.● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă).● Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiţionalism, modernism).● Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural.● Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare.● Relevarea specificităţii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.III. CONŢINUTURIA. LITERATURA ROMÂNĂ1. Textul. Aspecte generale– elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării;– textul literar/ nonliterar;– text şi context;– teme şi motive literare;– literatura şi alte arte.2. Prozaa. Proza narativă – accepţii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică).b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul – tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).c. Structura textului narativ– instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor);– perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naraţiunea la persoana I şi a III-a;– construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secvenţa narativă, episod, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă;– personajele – tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului.d. Limbajul prozei narative– modalităţi ale narării: povestire; rezumat, scenă;– mărci ale prezenţei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă şi indirectă, stilul indirect liber;– registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.).3. Poeziaa. Poezia – accepţii ale termenului; evoluţie (poezia paşoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; tradiţionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică şi epică).b. Structura textului poetic– comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor – eu liric);– tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv;– elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv);– nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic.c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic– caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.);– imaginarul poetic;– procedee artistice/ figuri de stil – concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogaţia retorică, exclamaţia retorică, invocaţia retorică), figuri semantice (epitetul, comparaţia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteraţia);– elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm.4. Dramaturgiaa. Dramaturgia – accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral.b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern.c. Structura textului dramatic– construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scenă, relaţii temporale şi spaţiale;– compoziţia textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicaţii scenice;– personajul dramatic – modalităţi de caracterizare.d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic– particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; monologul;– limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic.5. Epoci şi ideologii literareTexte de doctrină literară privitoare la:– romantism (estetica) – Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică);– Junimea şi junimismul – Titu Maiorescu;– perioada interbelică – ideologii literare, elemente de estetică: modernism – E. Lovinescu; tradiţionalism.6. Autori canoniciMihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita StănescuNotă. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici.B. LIMBĂ ŞI COMUNICARENiveluri de constituire a mesajuluiNotă. Conţinuturile de mai jos vizează:– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în interpretarea textelor literare.Nivelul fonetic– pronunţarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei– hipercorectitudineaNivelul lexico-semantic– variante lexicale– câmpuri semantice– derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)– elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază); unităţi frazeologice– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ– pleonasmul, tautologia, atracţia paronimicăNivelul morfosintactic– forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului– elemente de acord gramatical; acordul prin atracţie, acordul logic– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)– anacolutul; hipercorectitudineaNivelul ortografic şi de punctuaţie– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scriseNivelul stilistic– calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variaţie stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)– stiluri funcţionale (definire, caracteristici, exerciţii aplicative/ redactarea unor texte)– stil direct, stil indirect, stil indirect liber– registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)CONCEPTE OPERAŢIONALE– act, acţiune, aliteraţie, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparaţie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expoziţiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcţiile comunicării, enumeraţie, episod, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, fantastic, ficţiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiţie, refren, relaţii temporale şi spaţiale, romantism, român (tipuri), secvenţă narativă, secvenţă poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcţional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiţionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă.PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂRichtlinien f'fcr die Abiturpr'fcfung 2004Deutsche Sprache und LiteraturDie Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine m'fcndliche Pr'fcfung abzulegen.1. AnforderungenDie Pr'fcflinge sollen Făhigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen k'f6nnen:● Wissen, selbstăndiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsverm'f6gen;● Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und ge'fcbter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang.● Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaţionen und Sachverhalte.● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstăndigen L'f6sungen, Begr'fcndungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.● Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis f'fcr die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Er'f6rterungen miteinzubeziehen.● Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu er'f6rtern.● Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen.● Făhigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen.● Făhigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen● Făhigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dar'fcber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.2. Inhalte:a. Literatur:● Aufklărung: Wesensziige und Menschenbild.G.E.Lessing als Vertreter der Aufklărung.Nathan der Weise.● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhandeines Werkes.● Klassik: Lebensgef'fchl, Kunstauffassung, Menschenbild.J.W.Goethe: Faust I, II (Ausz'fcge).● Romantik: Lebensgef'fchl, Kunstauffassung und Menschenbildanhand eines Werkes.● Realismus: Wesensziige und Problematik anhand eines Werkes.● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.G. B'fcchner, B.Brecht, Fr. D'fcrrenmatt● Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes.● Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklărung bis zur Gegenwart.b. Grammatik/Sprachbetrachtung:Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).3. Die schriftliche Pr'fcfungDie schriftliche Pr'fcfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pr'fcfung bekannt gegeben.În der schriftlichen Pr'fcfung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des pădagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Pr'fcfung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Pr'fcfung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. ă zu verfassen.Die Aufgabenarten în Literatur werden gemăâ dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pr'fcflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Făhigkeiten beweisen sollen.Bewertet wird:● angemessene Behandlung des Themas● strukturierte und differenzierte Argumentation● Transferverm'f6gen● zweckmăâige Gliederung der Arbeit● Beachtung der sprachlichen Normen● ggf. Einteilen eines Satzgef'fcges, Bestimmen der Nebensătze, morpho – syntaktische Analyse (nur f'fcr pădagogisches und philologisches Profil)Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betrăgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.4. Die m'fcndliche Pr'fcfungDie m'fcndliche Pr'fcfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Pr'fcfungsordnung.Anforderungen:● zusammenhăngende Ăuâerung zu einem gegebenen Thema;● Pr'fcfungsgesprăch 'fcber groâere fachliche Zusammenhănge;● Textinterpretation;Bewertet wird:● inhaltliche Qualităt des Pr'fcfungsgesprăches;● Transferverm'f6gen;● sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben;Die Abiturpr'fcfung în der Spezialabteilung des "Colegiul German Goethe" în Bukarest verlăuft gemăâ der genehmigten Pr'fcfungsordnung.PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului naţional de bacalaureat, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiile următoare:● Limba engleză – probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);● Limba engleză – probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie (proba e);● Limba engleză – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – pentru toate filierele, profilurile şi specializările ne-filologice (proba f).II. PRECIZĂRI METODOLOGICERespectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional – Seria liceu – Programe şcolare".● Programa 1A, Limba engleză – prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv şi bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).● Programa 1A, Limba engleză – prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.● Programa 1B, Limba engleză – prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică).● Programa 2, Limba engleză – a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.● Programa 3, Limba engleză – a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii engleze în clasa a IX-a.Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competenţe. Structura programelor şcolare este următoarea:1. Competenţele generale:● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare● Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3)2. Competenţele specifice, corelate cu unităţi de conţinut.3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:● Conştientizarea contribuţiei limbii engleze la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane● Raportarea critică la civilizaţiile britanică şi americană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare.4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale limbii.În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeaşi structură generală în ceea ce priveşte probele (oral, ca probă obligatorie, sau scris, ca probă la alegere), precum şi tipurile de subiecte.Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competenţele de interacţiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingător, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experienţă de viaţă.În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrată prin competenţe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competenţele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interacţiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de mediere şi transfer.În ambele probe vor fi evaluate – pe bază de indicatori specifici, precizaţi în baremul de corectare -valorile şi atitudinile pe care programele şcolare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale.Urmărind structura programelor şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 îşi propune să evalueze:– nivelul competenţelor generale ale candidatului;– însuşirea conţinuturilor;– valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii engleze;– competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice.Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.III. COMPETENŢE CARE VOR FI EVALUATEIII. 1. Competenţe de comunicare oralăPentru a evalua competenţele de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări şi să rezolve sarcinile de lucru primite;● să recunoască elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat;● să identifice ideile principale din textul dat;● să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;● să recunoască argumentele şi să identifice concluziile dintr-un text;● să selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;● să comenteze o informaţie/o părere/un citat/un proverb;● să realizeze un discurs oral pe o temă dată;● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală;● să prezinte un film/o carte;● să descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare;● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă şi să redea conţinutul textului;● să identifice sensul cuvintelor şi al relaţiilor semantice dintre ele;● să schimbe punctul de vedere într-un text;● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală;● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;● să folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.III. 2. Competenţe de comunicare scrisăPentru a evalua competenţele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii trebuie:● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;● să identifice informaţiile semnificative din text;● să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text;● să comenteze unele aspecte din text;● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;● să analizeze şi să interpreteze un aspect/o idee din textul dat;● să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;● să descrie/caracterizeze o persoană;● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;● să construiască un text pe baza unei teme date;● să redacteze un eseu;● să comenteze un subiect;● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;● să traducă un text de dificultate medie;● să schimbe punctul de vedere într-un text;● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală;● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;● să folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate.IV. CONŢINUTURI CARE VOR FI EVALUATEConţinuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare, în consecinţă, diferenţierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).IV.1. Conţinuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleză, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general.Textele necunoscute şi temele de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:a) Tip de text: literar, non-literar; … Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– să înveţe a aborda un text necunoscut;– să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;– să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;– să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;– să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. … c) Lungimea: în funcţie de tipul de subiect: 125 – 350 cuvinte … d) Dificultate: în funcţie de programă/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale; … e) Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa şcolară: … 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional, britanic şi american – personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente.IV.2. Elemente de gramatică – cele cuprinse în Programa de limba engleză:SUBSTANTIV – pluralul substantivelor– substantive defective de numărADJECTIV – comparaţia intensivăVERB – timpurile verbale– subjonctivul– verbe modale/modalitate– infinitivul/participiul/gerunziul– construcţii cu infinitivul şi cu participiulADVERB – grade de comparaţieCUVINTE DELEGĂTURA – prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni + 
Articolul – hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului– cazuri speciale de utilizare a articoluluiSINTAXA – ordinea cuvintelor în propoziţie– tipuri de propoziţii (enunţiative,interogative, etc.)– propoziţii condiţionale– condiţionale I,II,III, mixte– corespondenţa timpurilor– vorbirea directă/indirectăIV.3. Funcţii comunicative ale limbii:1. iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/conversaţii2. exprimarea opiniei3. exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora4. exprimarea satisfacţiei/insatisfacţiile faţă de un punct de vedere5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului6. contrazicerea părerilor altora7. comentarea părerilor8. solicitarea repetării şi reformulării9. exprimarea presupunerilor10. solicitarea de informaţii şi de sugestii11. oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii12. solicitarea confirmării/infirmării unor informaţii13. formularea de propuneri şi sugestii14. exprimarea de condiţii15. formularea de sfaturi16. exprimarea preferinţelor, intenţiilor17. solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii18. formularea de invitaţii19. exprimarea de mulţumiri20. acceptarea/refuzul unei invitaţii21. exprimarea surprizei, curiozităţii, temerilor, îndoielilor22. exprimarea simpatiei23. formularea de comparaţii24. formularea de persuasiuni25. exprimarea diverselor grade de certitudineV. PRECIZĂRIV.1. Timpul de lucru:a) Proba orală: timp de prezentare: 15 minute … b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore … V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANŢĂ CUPROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIALVIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f).Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare*1), examenul de bacalaureat 2003 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:– probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);– competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);– repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:● 1-2 ore*2)● 3-4 ore*3)● bilingv*4)● Minorităţi/L3*5)Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi/L3, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume._______________*1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei şcolare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba franceză pentru clasele a XI-a – a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001*2) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu.*3) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).*4) Numai pentru absolvenţii claselor bilingve.*5) Din această categorie fac parte absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu).II. COMPETENŢE DE EVALUATCompetenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele, în funcţie de probă (oral/scris).Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe două nivele:1. 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve;2. Minorităţi/L3.1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve1.1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând şi/sau prelucrând informaţii din text – prin:● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;● traducere;● identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent, pe o temă dată:– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;– prezentarea unui film/unei cărţi*7);– descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;– prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante şi/sau un punct de vedere personal.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicaţional.1.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:● identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;● identificarea informaţiilor semnificative din text (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);______*6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a;*7) 3-4 ore şi bilingv.♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competenţele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin:● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţinta acest lucru;● construirea unui discurs logic şi coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmaţie/un text dat:– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale;– descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;– construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);– redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;– exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile/conţinutul textului;– comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante;– redactarea unui eseu structurat/liber*8).Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minorităţi);2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorităţi/L32.1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;● răspuns la întrebări (chestionar);● traducere;● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informaţiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8)Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;● prezentarea unor detalii personale;● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film;● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activităţi;Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen._______*8) 3-4 ore şi bilingv.2.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;● identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exerciţii diverse (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.);● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informaţiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);● redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/oficiale);● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin;● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film;● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activităţi;Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu.III. CONŢINUTURI1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore şi bilingv1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂElementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).1.2. ACTE DE VORBIRE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal:– a se prezenta, a prezenta pe cineva– a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.– a vorbi despre sine– a vorbi despre starea fizică– a face o expunere pe o temă dată– a exprima un raţionament/o judecată*10)– a exprima o opinie personală/stări/sentimente– a argumenta o opinie personală– a relata evenimente– a descrie locuri, persoane, obiecte– a da, a cere informaţii practice cuiva– a exprima gusturi şi preferinţe– a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice– a situa în spaţiu şi timp– a exprima cantitatea/calitatea; a compara– a propune/a invita, a accepta/a refuza– a-şi exprima acordul/dezacordul– a face o urare, a felicita– a rezuma un text (idei esenţiale)– a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)_____________*9) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba franceză citată la pag.l;*10) 3-4 ore şi bilingv.1.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.    Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime,                    omonime, paronime*), familii de cuvinte), câmp                    lexical/semantic*), conotaţie /denotaţie*)    Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv;    Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea                    substantivelor pornind de la un verb).    Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie; adjective                    pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)    Numeralul: cardinal şi ordinal;    Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ,                    interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale                    (C.O.D. şi C.O.I.) în propoziţii asertive şi imperative;                    pronumele en şi y;    Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional                    (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*),                    mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent,                    trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul                    participiului trecut; diateză activă, reflexivă şi pasivă;                    folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,…);                    stil direct/indirect, construcţii impersonale (verbe                    personale folosite impersonal)*)    Adverbul: tipuri, grade de comparaţie;    Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor.    Sintaxa propoziţiei: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul,                         atributul,complementul (direct, indirect),                         complementele circumstanţiale;    Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv (limba                    vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziţii                    relative*), după verbe de voinţă, îndoială, sentimente,                    verbe de opinie*) la forma interogativă/negativă, după                    conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale;                    exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (şi condiţional),                    consecinţei, concesiei*), condiţiei*), comparaţiei*);                    propoziţia participială*).    Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;                    imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*).___________*)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.1.4. TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orală şi scrisă.Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză; … b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; … c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 – 350 de cuvinte) … d) Dificultate: în funcţie de profil. … Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/L3.♦ TEXTETipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*).♦ TEMETemele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:● Viaţa personală şi socială: identitate/CV; ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul…) etc.;● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă; meteo etc.● Timp liber: week-end/vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri…); mass-media; moda; conflicte între generaţii; muncă/şomaj; violenţă/non-violenţă etc.● Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.● Spaţiul francofon: Franţa contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone;● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.__________Notă …
*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.2. LIMBA FRANCEZA: Minorităţi/L3*11)___________*11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1.2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4)2.2. ACTE DE VORBIRE– a se prezenta– a angaja, a continua, a termina o conversaţie– a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,…)– a exprima o opinie personală– a exprima o judecată– a relata activităţi la prezent, trecut, viitor– a situa un eveniment în timp– a descrie locuri a exprima o stare fizică– a exprima gusturi şi preferinţe– a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă…)– a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi– a propune/a invita, a accepta/a refuza– a cere cuiva ceva/să facă ceva– a exprima acordul/dezacordul– a se scuza, a răspunde la scuze– a face o urare, a felicita– a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)2.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE    Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea                    articolului partitiv cu prepoziţia de).    Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nume de ţări                    (masculin, feminin).    Adjectivul: adjective calificative uzuale şi de culoare;                    acordul în gen şi număr;                    gradele de comparaţie; adjectivul posesiv,                    demonstrativ, nehotărât (forme frecvente);                    adjectivul numeral.    Pronumele: personale (subiect, C.O.D. şi C.O.I.),                    interogative (qui, que, ou), relative simple                    (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative                    neutre (ceci, cela, ţa), nehotărâte (forme                    frecvente); pronumele on; pronumele en şi y;    Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate:                    lire, ecrire, devoir, connaître, croire,                    voir,…; verbe pronominale); perfect compus                    cu avoir şi etre: verbe de grupa I , a II-a,                    verbe neregulate (aller, venir, pouvoir,                    savoir, vouloir, partir, sortir, prendre,                    mettre, faire, dire…); imperfect; viitor                    simplu; viitor apropiat; imperativ;                    condiţionalul prezent, şi condiţional (I şi                    II); conjunctivul prezent, folosirea                    conjunctivului după verbe de voinţă, sentiment,                    expresii impersonale; expresii impersonale(îl                    fait beau/mauvais, chaud/froid, îl pleut, îl                    neige);    Forme de fraze: afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce                    que şi prin inversiune);    Adverbul: adverbe interogative (Comment…? Pourquoi…?                    Combien…?); adverbe de timp (aujourd'hui,                    maintenant, hier, demain);    Conjuncţii: et, mais, parce que, donc2.4. TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orală şi scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)♦ TEXTETipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiană, documente curente (carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare,…); texte informative şi articole de presă.♦ TEME● Viaţa personală şi socială: identitate; ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; modă şi vestimentaţie;● Viaţa cotidiană: pe stradă, magazine, poştă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,…), activităţi, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc. …● Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; tradiţii şi sărbători; francofonia.● Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante.IV. PRECIZĂRI1. Proba orală:– timpul de lucru: 15 minute– prezentarea: 10 minute.Proba scrisă :– timpul de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi;– să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;– să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;– sa înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;– să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂI. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREATÎn cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:● Limba germană ca limbă modernă – probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);● Limba germană ca limbă modernă – probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie (proba e);● Limba germană ca limbă modernă – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice (proba f).II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂRespectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare".● Programa 1A, Limba germană – prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).● Programa 1A, Limba germană – prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.● Programa 1B, Limba germană – prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică).● Programa 2, Limba germană – a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.● Programa 3, Limba germană – a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.1. Competenţele generale:● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte● Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării.4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:● Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale;● Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei;● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora;● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană;● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare;Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare.Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei:– nivelul competenţelor generale ale candidatului;– însuşirea conţinuturilor;– valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;– competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice ;Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBIIÎn cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.III.1. COMPETENŢE EVALUATEIII. 1.1. Competenţa de comunicare oralăPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viată pentru bilingv şi 3 – 4 ore săptămânal şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal şi minorităţi /L3.● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;● traducere;● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;● rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;– prezentarea unui film/unei cărţi;– descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;– să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane.– să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicaţional.III. 1.2. Competenţa de comunicare scrisăPentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;● să identifice informaţiile semnificative din text;● să rezume textul;● să comenteze un aspect din text;● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;● să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;● să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;● să folosească corect structurile lexicale studiate;● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;● să descrie/caracterizeze o persoană;● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;● să construiască un text pe baza unei teme date;● să redacteze un eseu;● să comenteze un subiect;● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;III. 2. CONŢINUTURI EVALUATEConţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.În consecinţă, diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).III.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general, (vezi Nota nr. 2)Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1); … b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. … c) Lungimea: în funcţie de profil: 125 – 350 cuvinte … d) Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale; … e) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Nota nr. 2): … 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european – personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente;III.2.2. Elemente structurale funcţionaleIII.2.2.1. Acte de vorbireCandidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.III.2.2.2. Forme de comunicare în scrisCandidaţii vor fi capabili de:– a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise;– a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;– a redacta o povestire, descriere, caracterizare;– a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIIIII.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2);III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţiicategorii: număr, caz, timp, aspect, diatezăstructuri: propoziţii, frazeprocese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc.noua ortografie a limbii germane,formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)IV. PRECIZĂRIIV.1. Timpul de lucru:a) Proba orală: timp de lucru: 15 minute … : timp de prezentare: 10 minuteb) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore … IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂCU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIALVIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– să înveţe a aborda un text necunoscut;– să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;– să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;– să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;– să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;– să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.Bacalaureat 2004Programa pentru limba germană modernăNota nr. 1Textsorten────────────────────────────────────────────────────────────────────────────              Rezepte Teletext────────────────────────────────────────────────────────────────────────────              Briefe Anleitungen              Durchsagen Literarische Texte (Auszlige)              Graffiti Handzettel              Fuhrungen Fahrscheine              Videotext Computerbildschirmtext              Plakate Zeitungsartikel              Vorschriften Anschlage              Lieder Speisekarten              Bericht Geschâftsbrief              Bedienungsanleitungen Mitteilung              Etiketten und Aufschriften Werbeschriften              Visitenkarten Schilder              Artikel Prasentation              Zusammenfassungen              Resourcen:              Lehrb'fccher Reader              Literaturbl'fccher Prospekte              W'f6rterb'fccher Zeitungen              Zeitschriften Plakate              Alben Fahrplâne              Landkarten Stadtplâne────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                            Nota nr. 2            Beschreibungskategorien zum Wortschatz─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bereich Orte Instituti- Personen Objekte Ereignisse Handlun-                    tutionen gen───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Privat Haus, -Familie -Verwandte – Einrich- -Familien- Lebensrouti       Zimmer Freundes- -Freunde tungenund feiern –       Garten und -Bekannte M'f6bei; -Krankheit nenz.B.:       (eigenes/r, Bekannten- -Kleidung -Zwischen- anziehen,       der Familie, netzwerke -Hausgerăte falie ausziehen,       von -Spiel -und -Unfălle essen,       Freunden, Werkzeug -natiirliche waschen,       von -K'f6rper Phanomene basteln,       Bekannten) pflege -Feste u.s.w.       -eigener -Freizeit-, -Besuche Gartenarbeit       Platz Reise- und -Hobbys       im Heim, Sportaus- Unterhal-       Hotel usw. r'fcstung tung       -auf dem       Land am See,       Meer       -im Gebirge───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sozial -offentliche -Behorden -Mitglieder -Geld, -Zwischen- -Einkaufen        Răume: -Vereine der Offent- Formulare falie und        StraBe, – lichkeit -Programme -Unfălle 'f6ffentliche        Platz, Gesellsc- -Beamte -Mahlzeiten-Versamm- Dienste (în        Parkusw. haften -Verkăufer -Getrănke lungen Anspruch        offentliche -politische -Lehrer -Snacks -Geldstrafen nehmen)        Verkehrs- Parteien -Arzt -Personal- -Spiele, -medizi-        mittel -Kirchen -Polizisten ausweis, Wett- nische       -Geschăfte -Sicher- Passe, bewerbe Dienste (în       -Mârkte heitskrăfte F'fchrer- Anspruch       -Kranken- -Fahrer scheine nehmen)        hăuser -Schaffner – fahren,       -Arztpraxen -Passagiere wandern,       -Stadien -Kellner reisen       -Sportplătze -Kunden -'f6ffentliche       -Sporthallen -Empfangs- Unterhaltun       -Restaurant, personal g und        Kneipe, -Priester, Freizeit-        Hotel Pfarrer aktivităten                                                                    -Sport,                                                                     Spiele───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Schule -Schulen, -Schule, -Lehrende, – -erster und Routinen în:Und Aula, Berufsschul Lehrkorper Schulunifor letzter -Schulver-Beruf Klassen- e, -Eltern m Schultag, samm-        raum, Universitat -Klassen- -Schreib-, Sch'fcler- lungen,        Schul- -Wissen- kameraden, Mal- und austausch Lehrerkon-        hof, Hoch- schafts-und Sudierende Bastelmate- -Spiele, ferenzen,        schule, Forschungs- – rial Pause Unterricht,       Universitat, Institute Arbeitgeber Schulaus- -Seminare Spielen,       Seminar- -Firmen , r'fcstung und und Pausen,       răume, -Staats-und Arbeit- -kleidung Ubungen Laborarbeit,       Schul- multination nehmer -audio- -Disku- Hausaufga-     vertretung ale Kollegen visuelle ssionen ben, Team-        – Unternehme -verschiede- Gerăte -Beratungs- arbeit     Wohnheime n ne -Tafel und gesprăche Verwaltung,     Laboratorie -Gewerk- Berufsbene- Kreide Ausverkăuf Manage-         n schaften Nungen -Computer e ment,     -Mensa -B'fcroaus- -Messen Produktion-     -B'fcros stattungen vorgăngen,     Werkstâtten -Tiere, B'fcrovorgăn    -Bauernh'f6fe Pflanzen –    -Lăden, gen,    -Geschăfte Transport,    -Hotels Verkaufen       usw. -Computer-                                                                     arbeit                                                                   -Reinigung───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Bildung -Museen Wissen- Beamten, Kunstge- -Veranstal- Routinen în        Theatersale schafts- und Schauspiele genstănde tungen -Veranstal-       -Kinosăle Kulturinstit r, -Alben -Auf- und tungen       Konzertsăle u- Kiinstler, Musikinstru Vorf'fchrun- -Auf- und       Bibliotheke tionen Publikum, – gen Vorfiih-             n Kritiker mente -Festivale rungen       -Ausstel- Eintrittskart -Bespre- -Festivale        lungs- e chungen Bespre-        răume Prospekte, -Empfănge chungen      -Veranstal- Plane, Pro- -Konferen -Empfăngen      tungsrăume gramme, zen -Konferen-                                           Mal-, Spiel- zen                                             und usw.                                           Bastel-                                           material───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opţionale. Examenul de limba italiană va păstra aceeaşi structură în ceea ce priveşte:● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);● repartizarea în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minorităţi/L3, pentru ambele probe (oral şi scris);● competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:– identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;– traducere;– rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.Candidaţii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;● răspuns la întrebări;– rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;– relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.– emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv.– transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:– identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);– comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv;– identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:– folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;– rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;– desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;– redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;– relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale– continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată;– redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.– rezumarea unui text– transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).III. CONŢINUTURI1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv1.1. TEMATICATemele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:● Viaţa personală şi socială: problemele adolescenţei (alegerea unei meserii, şomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii,…); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ţinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea,…), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,…)● Viaţa cotidiană:: relaţii şi convenienţe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondenţă,…); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzică…),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III● Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; artă, cultură şi civilizaţie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă);● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate.1.2. ACTE DE VORBIRE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *):– a angaja, a continua, a încheia o conversaţie– a prezenta / a face o expunere pe o temă dată– a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe– a exprima o opinie, o judecată / a argumenta– a exprima gusturi şi preferinţe– a relata (o discuţie, un eveniment, o suită de evenimente)– a rezuma o discuţie– a-şi exprima acordul /dezacordul– a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul– a exprima posibilitatea / imposibilitatea– a exprima intenţia de a face / a nu face ceva– a exprima necesitatea /obligaţia– a exprima admiraţia / dezaprobarea– a exprima stări emoţionale1.3. COMUNICARE IN SCRIS– a rezuma un text– a caracteriza o persoană, personaj– a redacta o scrisoare, un CV– a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)– a redacta un eseu1.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*).__________________Notă …
*) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.    Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii                   de cuvinte)    Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv ;    Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea.    Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie (forme                   sintetice); sensul şi comportamentul unor adjective în fun-                   cţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto,                   bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi,                   diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative,                   interogative şi nehotărâte).    Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a                   procentelor; a operaţiilor aritmetice.    Pronumele: personal (de politeţe, N., D., Ac., forme combinate), poziţia                   proclitică şi enclitică a pronumelui personal faţă de verb,                   pronumele posesiv,, demonstrativ, relativ, interogativ,                   nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale                   (C.O.D. şi C.O.I) în propoziţii afirmative, negative şi                   imperative; pronumele ne şi ci (vi).    Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional                   (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ,                   infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut),                   participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut;                   diateză activă, reflexivă şi pasivă.    Adverbul: tipuri, gradele de comparaţie;    Prepoziţia: prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale, prepoziţiile                   articulate şi folosirea prepoziţiilor.    Conjuncţia: conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale, coordonatoare,                   subordonatoare.    Sintaxa : concordanţa la indicativ; folosirea conjunctivului:                   după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, după                   conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii                   impersonale; concordanţa la conjunctiv; exprimarea:                   cauzei, consecinţei, scopului, ipotezei (se ipotetice);2 LIMBA ITALIANA: MINORITĂŢI2.1. TEMATICĂ● Universul personal: identitate; adolescenţa, vârsta aspiraţiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentaţie, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet…), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii.● Viaţa cotidiană: poştă; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţară); corespondenţa personală; fenomene sociale negative (violenţă, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului).● Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sărbători tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia italiană, personalităţi ale spaţiului cultural italian.2.2. ACTE DE VORBIRE– a se prezenta– a angaja, a continua, a termina o conversaţie– a cere / a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,…)– a exprima o opinie personală– stări sufleteşti, evenimente– a exprima o stare fizică– a exprima gusturi şi preferinţe– a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă…)– a propune / a invita, a accepta / a refuza– a cere cuiva ceva / a comanda– a exprima acordul / dezacordul– a se scuza, a răspunde la scuze– a face o urare, a felicita– a sfătui, a recomanda– a exprima posibilitate, imposibilitatea2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS– a redacta un dialog scurt, un comentariu– a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)– a redacta un text pe o temă familiară– a redacta scrisori personale– a rezuma un text2.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE    Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului    Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat    Adjectivul: adjective calificative, grade de comparaţie şi                   comportamentul adjectivelor "bello" şi "quello".    Pronumele: personal (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogativ, relativ,                   demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume.    Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor.    Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut,                   imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional                   (prezent şi trecut), modurile nepersonale; folosirea                   modului conjunctiv; concordanţa timpurilor la modul                   indicativ şi conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă.    Adverbul: de mod, de timp şi de loc; adverbele relative; particulele                   ne şi ci (vi)    Prepoziţia: prepoziţii simple şi articulate.    Conjuncţia: conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare_________Notă …
**) conţinuturi Minorităţi, conform programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a – a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.1.4./2.4. TEXTE.Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiană.IV. PRECIZĂRI1. Timpul de lucru este:a) proba orală: 15 minute; … b) proba scrisă: 3 ore. … 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.____________Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideraţii generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f).Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2004 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:– probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);– competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);– repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:● 3-4 ore● bilingvAtât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale.II. COMPETENŢE DE EVALUATCompetenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în funcţie de probă (oral/scris).1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve1.1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă.● să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:– identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;– răspuns la întrebări (chestionar);– traducere / retroversiune;– rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere;– exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv.Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.● să demonstreze capacitatea de exprimare prin:– folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale;– rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;– relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct de vedere personal.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.1.2. PROBĂ SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:– identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;– identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);– exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:– valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă);– rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;– relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe personale;– descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;– construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);– redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber.● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).III. CONŢINUTURI1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂElementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).1.2 ACTE DE VORBIRESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:– a se prezenta, a prezenta pe cineva– a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V.– a vorbi despre sine– a vorbi despre starea fizică– a face o expunere pe o tema data– a exprima un raţionament / o judecată– a exprima o opinie personală / stări / sentimente– a argumenta o opinie personală– a relata evenimente– a descrie locuri, persoane, obiecte– a da, a cere informaţii practice cuiva– a exprima gusturi şi preferinţe– a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice– a situa în spaţiu şi timp– a exprima cantitatea / calitatea; a compara– a propune / a invita, a accepta / a refuza– a-şi exprima acordul / dezacordul– a face o urare a felicita– a rezuma un text (idei esenţiale)– a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen)1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.    Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime,                familii de cuvinte), câmp lexical / semantic, conotaţie /                denotaţie.    Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr;                exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor                pornind de la un verb).    Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie;                adjectivul posesiv; demonstrativ.    Numeralul: cardinal şi ordinal.    Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect,                complement direct, complement indirect; Formas de tratamento;                pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât.    Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional                (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect,                mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ);                forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu                simplu şi compus, participiu);                perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de +                inf., ir + inf., ir a + inf., vir a -f inf., acabar de,                precisar de.                verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.                folosirea verbelor ser şi estar.                diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale                (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.    Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod;                locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele ca şi                la – utilizare emfatică.    Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, ate,                desde; contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni                prepoziţionale.    Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul               (direct, indirect), complementele circumstanţiale.    Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv;                folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială,                sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni                conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative;                exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei,                condiţiei, comparaţiei.    Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;                              imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza1.4 TEXTE ŞI TEMEpentru comunicarea orală şi scrisăTextele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; … b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar; … c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte); … d) Dificultate: în funcţie de profil. … Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.♦ TEXTETipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).♦ TEMETemele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:● Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul …) etc.;● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;● Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.;● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă / non-violenţă etc.;● Mediul înconjurător: oraş / sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;● Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.IV. PRECIZĂRI1. Proba orală:– timpul de lucru: 15 minute– prezentarea: 10 minuteProba scrisă:– timp de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:– să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;– să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi;– să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;– să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;– să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite;– să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;– să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.PROGRAMA: LIMBA RUSĂSTATUTUL DISCIPLINEIÎn temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2004, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:● Limba rusă ca limbă modernă – probă orală comună pentru toate filierele şi specializările;● Limba rusă ca limbă modernă – probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie;● Limba rusă ca limbă modernă – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior – pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice.Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Naţional, aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000*1), şi avizată de Comisia Naţională de Limba rusă – în data de 30.06.2003._______________*1) Absolvenţii claselor a XIII-a, promoţia 2004, precum şi absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare (curs de zi, seral şi fără frecvenţă) vor susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă.Parte a Curiculum -ului naţional, Programele şcolare de Limba rusă pentru clasele a IX-a – a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc:1. Competenţe generale:● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare2. Competenţe specifice – corelate cu tipuri de conţinuturi – pentru fiecare an de studiu3. Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării.4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:● Conştientizarea contribuţiei limbii ruse la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale● Raportarea critică la civilizaţia rusă, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba rusă● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicareTIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATRespectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:● Programa 1A, Limba rusă – prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);● Programa 1A, Limba rusă – prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări;● Programa 1B, Limba rusă – prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);● Programa 2, Limba rusă- a doua limba modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun;● Programa 3, Limba rusă – a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a,Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competenţe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi care vor arăta în ce măsură cunoştinţele achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.Atât la proba orală, cât şi la proba scrisă, candidaţii care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitaţi să demonstreze capacitatea de înţelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură şi civilizaţie rusă sau universală.Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 – 2 ore săptămânal şi pentru minorităţi, la baza probelor de examinare şi evaluare vor sta texte din manualele şcolare în vigoare.PROGRAMA 1ACOMPETENŢE EVALUATE1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.● Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv● Selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru● Desprinderea esenţialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole şi identificarea atitudinii vorbitorului2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise● Redactarea unor texte funcţionale (scrisori, chestionare, CV, interviu)● Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii● Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informaţii achiziţionate pe o temă dată3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă● Comentarea succintă a unor opinii sau afirmaţii exprimate în formă orală sau scrisă şi formularea de argumente pro sau contra● Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opţiunii● Exprimarea de sentimente/atitudini faţă de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat● Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverşilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine, a informa, a convinge, a invita)4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare● Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte● Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă● Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unui text autentic de dimensiune şi dificultate medie● Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienţăPROGRAMA 1BCOMPETENŢE EVALUATE1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare● Selectarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocaţional● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte● Rezumarea conţinutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri● Motivarea atitudinii adoptate faţă de diferite aspecte prezentate într-un mesaj● Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă● Completarea unui chestionar în care se solicită şi exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită problemă● Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialităţii● Redactarea unor texte funcţionale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de lungime şi dificultate medie● Transpunerea unor informaţii din limbajul de specialitate în limbaj comunPROGRAMA 2COMPETENŢE EVALUATE1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare● Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută● Selectarea informaţiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparaţii● Prezentarea de fapte, argumente şi informaţii pentru a susţine o idee sau o apreciere● Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experienţe personale3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise● Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri şi sentimente● Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare● Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de informare generală, de lungime şi dificultate mediePROGRAMA 3COMPETENŢE EVALUATE1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare● Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard● Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte● Susţinerea unui dialog situaţional prin oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme familiare● Formularea de întrebări şi răspunsuri pe o temă dată● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar● Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunţuri3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes● Comentarea pe scurt a unei informaţii, opinii pe o temă familiară● Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informaţii din domenii cunoscuteCONŢINUTURICandidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor arii tematice:ARII TEMATICEPrograma 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2Adolescentul despre sine: portret fizic şi moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiraţii, planuri de viitor (locuri de muncă şi profesii), CV, studiu şi timp liber.Adolescentul în interacţiune socială: relaţii interumane (în familie, în şcoală, în cercul de prieteni, dialogul generaţiilor*), oraşul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituţii socio-culturale şi de loisir, tradiţie şi modernitate*), mas s-media*).Adolescentul şi natura: spaţiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecţia mediului înconjurător, rezervaţii naturale*).Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă:– Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente şi personalităţi istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*).– Mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice şi spirituale*).– Literatura: scriitori (A.S.Puşkin, M.I.Lermontov*), I.S.Turgheniev*), F.M.Dostoievski, A.P.Cehov*), I.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.I.Pasternak*) curente literare (romantismul şi realismul rus în context european, curente moderniste)*).– Arta: muzica (P.I.Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I.Levitan).– Specific naţional: obiceiuri şi tradiţii, artizanat*)____________Notă …
*) Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.Programa 3Adolescentul despre sine: naţionalitate, domiciliu, starea sănătăţii, însuşiri fizice şi morale, activităţi curente, timp ocupat şi timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opţiuni profesionale.Adolescentul şi mediul social: familia, cercul de prieteni, şcoala, oraşul/ satul natal, instituţii şi servicii (la magazin, la gară, la aeroport).Adolescentul şi natura: lumea vie, protecţia mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervaţii naturale (Delta Dunării).Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă: Rusia (prezentare generală), mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalităţi şi domeniile lor de activitate (A.S.Puşkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Şukşin).ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria „Curriculum Naţional”.STRUCTURA PROBELOR DE EXAMENA. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine – pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2,3) – trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competenţe diferite.Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare şi din susţinerea unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind, de la o temă indicată pe bilet.Subiectul 2: va consta din lectura expresivă a unui text şi din rezolvarea unor exerciţii pe baza acestuia.Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscutPentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 şi 3 se va propune lectura unui text cunoscut.Subiectul 3: va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.B. PROBA SCRISĂVerificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competenţe generale (de receptare, de producere, de interacţiune, de transfer şi mediere).Subiectul 1: Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunţuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmăreşte evaluarea competenţelor de receptare a mesajului scris.Subiectul 2: va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.Subiectul 3: va consta din redactarea unor texte funcţionale (scrisoare de intenţie, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interacţiune în comunicarea scrisă.Subiectul 4: va solicita candidaţilor să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer şi mediere a mesajului scris.Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competenţelor generale de receptare, de producere şi de interacţiune.Cerinţele exerciţiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi la obiect, fără a se da modele de rezolvare.Enunţurile exerciţiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.C. MODUL DE NOTAREPunctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:    PROBA ORALĂ PROBA SCRISĂ PROBA SCRISĂ Subiectul 1 = 25 puncte (25%) Subiectul 1 = 20 puncte (20%) Subiectul 2 = 35 puncte (35%) Subiectul 2 = 30 puncte (30%) Subiectul 3 = 30 puncte (30%) Subiectul 3 = 20 puncte (20%)                                  Subiectul 4 = 20 puncte (20%) Din oficiu = 10 puncte (10%) Din oficiu = 10 puncte (10%)      TOTAL = 100 puncte TOTAL = 100 puncteNota finală se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urma rezolvării subiectelor.Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme şi se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele.D. TIMP DE LUCRUPentru proba orală se rezervă 15 minute.Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.Pentru a asigura reuşita candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat.PRECIZĂRIPentru a cunoaşte în detaliu cerinţele noului Curriculum Naţional se vor consulta următoarele titluri:● Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă şi comunicare, volumul 1, Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136● Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare pentru clasele X-XII. Aria curriculară Limbă şi comunicare, vol 3, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Tipogrup press, 2001, pp.81-108.MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 şi L3 (minorităţi)● Clasa a IX-a: autori Lelia Muşat şî Dana Cojocaru, ediţia 1995 şi următoarele.● Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele.● Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, ediţia 1997 şi următoarele.● Clasa a XII-a: autori Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, ediţia 1998 şi următoarele.Menţiune:Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 -avansaţi – se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale:● Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediţia 1995 şi următoarele.● Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.● Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.● Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.Pentru minorităţi, L3 (anii III – IV de studiu)● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele opţionale.II. COMPETENŢE DE EVALUARE1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă .● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:– identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;– traducere;– rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere.Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :– folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;– răspuns la întrebări;– rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;– relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.– emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv.– transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:– identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);– comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea / propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv;– identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;– recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:– folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;– rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;– desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;– redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;– descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;– relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale– continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;– redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.– rezumarea unui text– transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).NOTĂ: Atât la oral, cât şi la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:● 1-2 ore ● 3-4 ore ● bilingv ● Minorităţi/L3Biletele vor conţine texte necunoscute. Selecţia acestora, în ce priveşte gradul de dificultate, se va face în funcţie de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conţinutul textelor se va axa pe:1. Universul personal şi social/profesional2. Universul cotidian3. Oameni şi locuri4. Timpul liber5. Pasiuni6. Societatea şi civilizaţia contemporană7. Mijloace de comunicare în societatea modernă8. Mediul înconjurător9. Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti)10. Elemente de cultură şi civilizaţie hispanică11. Comunitatea europeanăIII. CONŢINUTURIELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂElementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orală şi scrisă.Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă; … b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar; … c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 – 350 de cuvinte) … d) Dificultate: în funcţie de profil. … Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/ L3.BILINGVGRAMATICA1. Articolul– hotărât şi nehotărât– modificări eufonice– omiterea articolului– valorile neutrului Io2. Substantivul– genul şi numărul substantivelor– substantive defective de număr– cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen– funcţiile dativului3. Adjectivul– grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)– apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv– adjectivul posesiv– adjectivul demonstrativ– adjective nehotărâte4. Pronumele– pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)– pronumele posesiv– pronumele reflexiv– pronumele relativ– pronumele interogativ– interogaţia directă/indirectă– pronumele nehotărîte– valorile lui se5. Verbul– formele şi folosirea timpurilor şi modurilor– clase de verbe neregulate– timpurile naraţiunii şi ale descrierii– folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă– folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă– perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)– diateza pasivă ser-estar– substantivizarea infinitivului– exprimarea probabilităţii6. Adverbul– de timp, de loc, de mod– interogativ/relativ– negativ– adverbul de probabilitate7. Prepoziţia– prepoziţii simple şi compuse– contrast de-desde, por-para, a-en8. Conjuncţia– conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale9. Sintaxa– subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă– concordanţa timpurilor– stil direct / indirect10. Lexicologia– familia de cuvinte– derivare şi compunere– sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic– accentul – rol de distingere între paronimeACTE DE VORBIRE– a caracteriza persoane / personaje– a exprima opinia– a exprima o judecată / dorinţă– a comunică prin telefon– a relata o intrigă– a relata un eveniment posibil– a justifica / a argumenta– a descrie un peisaj– a exprima un sentiment– a interzice– a trage concluzii– a da / a cere informaţii practice– a convinge– a exprima o ipotezăCOMUNICARE SCRISĂ– a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns– a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj– a descrie un peisaj– a rezuma o intrigă– a redacta un eseu– a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe– a redacta o scrisoare oficială / CV1-2 ore, 3-4 oreGRAMATICA1. Articolul– hotărât şi nehotărât– modificări eufonice– valorile articolului neutru Io2. Substantivul– substantive defective de număr– formarea prin derivare şi compunere– genul şi numărul substantivelor3. Adjectivul– apocopare– modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv– grade de comparaţie (forme regulate / neregulate)– adjectivul posesiv– adjective nehotărâte şi distributive4. Pronumele– personal – forme neaccentuate (dativ, acuzativ)– reflexiv– posesiv– nehotărât şi negativ– interogativ– relativ– valorile lui se5. Verbul– formele şi folosirea timpurilor şi modurilor– folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă– folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă– perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)– diateza pasivă cu ser – estar6. Adverbul– de timp, de loc, de mod– negativ– relativ– interogativ7. Prepoziţia– sensuri de bază ale prepoziţiilor a, con, de, en, por, para…– opoziţiile a/en, por/para– corelaţiile de/a, desde/hasta– prepoziţii grupate8. Sintaxa– coordonarea– subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă– şi condiţional– stil direct/indirect – corespondenţa timpurilor9. Lexicologie– familia de cuvinte– sinonime– antonime– omonime– câmpuri semanticeACTE DE VORBIRE– a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor– a exprima o dorinţă / un sentiment / o judecată– a comunică prin telefon– a exprima opinia– a formula o invitaţie– a accepta /a refuza– a descrie persoane / locuri– a caracteriza persoane / personaje– a exprima visuri / speranţe– a cere / a da informaţii practice– a convinge– a exprima o ipotezăCOMUNICAREA SCRISĂ– a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV– a redacta o invitaţie / a răspunde în scris la o invitaţie– a caracteriza persoane / personaje– a rezuma un text– a redacta un text narativ– a redacta un eseuMinorităţi / L3GRAMATICA1. Articolul– hotărât şi nehotărât2. Substantivul– gen şi număr (cazuri particulare)3. Numeralul– cardinal şi ordinal4. Adjectivul– gradele de comparaţie5. Pronumele– personal (forme accentuate şi neaccentuate)– demonstrativ– posesiv– relativ– interogativ6. Verbul– forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor– perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)– folosirea verbelor ser şi estar– exprimarea probabilităţii7. Adverbul– de timp, de loc, de mod8. Prepoziţia– principalele prepoziţii: a, de, con, sobre…9. Conjuncţia– conjuncţii coordonatoare– conjuncţii subordonatoare10. Sintaxa– coordonarea– subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă– şi condiţional– stil direct / indirect11. Semantică– familia de cuvinte– sinonime– antonime– câmpuri semanticeACTE DE VORBIRE– a se prezenta / a prezenta pe cineva– a cere / a oferi informaţii– a relata o întâmplare– a exprima o părere personală– a exprima preferinţe / dorinţe / sentimente– a comunică prin telefon– a recomanda– a exprima o îndoială– a exprima obligaţia– a descrie un personaj– a exprima visuri / speranţe– a exprima cantitateaCOMUNICARE SCRISĂ– a redacta scrisori personale– a redacta un text pe o temă familiară– a caracteriza persoane / personaje– a rezuma un text– a redacta o povestire– a redacta mesaje formale (CV, scrisori)– a completa formulare tipizateIV. PRECIZĂRI1. Proba orală:– timpul de lucru: 15 minute– prezentarea: 10 minute.Proba scrisă:– timpul de lucru: 3 ore.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GREACĂ VECHE1. Obiective/Competente de evaluareElevii care susţin proba scrisă la limba şi literatura greacă trebuie:– Să demonstreze competenţe de traducere din şi în limba greacă cu ajutorul dicţionarului;– Să interiorizeze modelele şi regulile care structurează sub sistemele limbii greceşti (lexical, morfologic şi sintactic);– Să identifice cuvintele moştenite şi împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine;– Să transforme enunţul conform regulilor gramaticale;– Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi;– Să utilizeze curent şi pertinent informaţii literare, istorice, ştiinţe din cultura greacă;– Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice şi a interpretării.2. Conţinuturi:A. Fonetica, morfologia, sintaxa propoziţiei şi a frazei, studiate în clasele IX-XIII, integralB. Traducerea şi comentariul (ideatic şi stilistic) a textelor studiate, conform programelor în vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, după cum urmează:1. Aisopos.2. Lukianos.3. Xenophon.4. Homeros ("Iliada" şi "Odiseea").5. Hesiodos ("Munci şi zile")6. Herodotos.7. Demosthenes.8. Platon.9. Aristoteles.10. Apollonios.11. Thukydides.12. Aischylos.13. Sofocles.14. Euripides15. "Noul Testament" şi "Sfinţii părinţi"PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ1. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu vor susţine examenul de limba latină, cu următoarea structură:– proba scrisă, ca probă la alegere;– competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conţinuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.Categoriile de teste se repartizează în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:a) 2 ore/săptămână – pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a şi a XII-a; … b) 1 oră/săptămână – pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a şi a XII-a; … c) 1 ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a şi 1 oră/săptămână, la clasa a X-a – pentru liceele militare, … specializarea ştiinţe sociale şi liceele teologice.Candidaţii, care studiază limba latină în clasele IX – XII vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute – nestudiate la clasă -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziţii).În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu şi vor rezolva un test grilă. În felul acesta, candidaţii vor valorifica, corect şi pertinent, informaţiile istorice şi literare din operele reprezentative ale celor mai importanţi scriitori latini.2. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare şi analiză a unei varietăţi de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor din primele două categorii a) şi b) li se vor solicita:– să descopere, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, semnificaţia unităţilor lexicale din sfera istoriei;– să analizeze părţile de vorbire;– să identifice valoarea sintactică a părţilor de propoziţie, a relaţiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă şi operele în traducere, conform bibliografiei) şi vor demonstra că sunt capabili:– să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. şi secolul I p. Christum şi să identifice rolul personalităţilor politice şi militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);– să identifice modelele antice ale unor genuri şi specii;– să recunoască mărcile estetice ale unor genuri şi specii:– discursul/oratio (Cicero);– minitratatul moral (Cicero);– analele şi istoria naţională (Titus Livius, Tacitus);– epopeea (Vergilius);– satira (Horatius);– elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);– *oda (Horatius);– poemul mitologic (Ovidius);– romanul (Petronius).– să identifice elementele definitorii pentru arta discursului şi a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);– să delimiteze realitatea de ficţiune în romanul latin (Petronius);– să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeţii creştini);– să identifice influenţele de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii universale (Horatius-Boileau);– să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);– să recunoască teme şi motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);– să identifice şi să compare unele elemente de mentalitate şi de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius);– * *să identifice elementele de continuitate şi de specific ale prozei şi poeziei creştine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens).__________* pentru 2 ore /săptămână** pentru liceele/seminariile teologice2.3 CONŢINUTURIA. MorfosintaxăSubstantivul– gen, număr, caz– declinările I-VAdjectivul– clasificare– gradele de comparaţiePronumele– pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărâtNumeralul– cardinal, ordinalVerbul– verbe regulate, diateza activă şi pasivă;– verbe neregulate: esse şi *compuşii; ire şi *compuşii; ferre şi *compuşii; fieri, velle.____________* pentru 2 ore/săptămânăNoţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazeiValorile fundamentale ale cazurilor.Propoziţii principale/secundare, regente/subordonateSubordonatele relative, participiale relative şi absolute, completive, circumstanţiale.Consecutio temporumGerunzialele şi gerundivaleleStil direct şi indirect.B. Reprezentanţi ai prozei şi poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. şi operele acestora:1. Marcus Tullius Cicero – Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciţia);2. Titus Livius – De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI – XXII;3. Catullus- Poezii (Carmina)**);4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis);5. Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**);6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**);7. Titus Petronius Niger – Satyricon;8. Publius Cornelius Tacitus – Anale (Annales)**).___________Notă …
**) Textele din cele trei manuale aprobateTestul grilă evaluează cunoştinţe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiaţi şi contextul socio-politic.Textele în original, însoţite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidaţii vor identifica teme, motive din literatura greco-latină şi trăsăturile specifice stilurilor diferiţilor scriitori şi poeţi latini.2.4 BIBLIOGRAFIECICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucureşti, 1973;LIVIUS, Titus – Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, traducere de Paul Popescu Găleşanu;CATULLUS, C.V. – Poezii, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969;VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucureşti, 1980, traducere de G. Coşbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucureşti, 1964, traducere E. Lovinescu;HORATIUS, Q.F – Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, Bucureşti, 1980 (ediţie bilingvă);OVIDIUS, P. N. – Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil (Tristele şi Ponticele), ediţia a II-a, Editura Univers, 1972;PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(şi alte ediţii);TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, traducere Gh. Guţu.2.5 Pentru evaluarea candidaţilor care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competenţe specifice:– descoperirea, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, latin-român, a semnificaţiei unităţilor lexicale din sfera istoriei;– recunoaşterea pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziţionate anterior şi completate cu: adjectivul-comparaţia neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal – miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri şi timpuri din tema supinului.– recunoaşterea şi exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor;– recunoaşterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziţii principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative şi absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)Elevii vor demonstra competenţele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziţii.În vederea utilizării unor elemente de analiză şi interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello lugurthino), în care vor demonstra că sunt capabili:– să identifice elemente specifice instituţiei militare antice a războiului, a organizării militare române (Caesar Sallustius);– să identifice sursele antice ale textelor de frontieră care îmbină conţinuturi diverse: reportaj de război, document istoric, informaţie geografică şi etnografică (Caesar);– să sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranziţie(Caesar, Sallustius);– să identifice rolul marilor personalităţi politice şi militare (Caesar, Sallustius).Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjuraţia lui Catilina" şi "Războiul cu Iugurtha".3. PRECIZĂRI3.1 Timp de lucru – 3 ore; se permite utilizarea dicţionarului latin-român.3.2 Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal.3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a – XII-a au fost aprobate prin O.M.E.C, nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.3.4 Manuale – Limba latină, clasa a IX-a, autori:Daniela Văduva, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.E.Giurgiu, M.Morogan, M.Nasta. Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.Ştefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educaţional, 1999, 2000, 20001, 2002; 2003.Cornelia Frişan, Editura Sigma, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.Manuale – Limba latină, clasa a X-a, autori:Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.C. Jumară, E. Muşetescu, Editura Institutul European, Iaşi, 2000, 2001, 2002, 2003.Manuale – Limba latină, clasa a XI-a, autori:Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.Cristiana Isopescu, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.Manuale – Limba latină, clasa a XlI-a, autori:Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, 2003.Cristiana Isopescu, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.Programa: MATEMATICAMl- specializarea matematică-informaticăI. Statutul disciplineiMatematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.II. Competenţe de evaluat1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.III. ConţinuturiClasa a IX-aAlgebră.Geometrie şi trigonometrie.Clasa a X-aAlgebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente.Probabilitatea unui eveniment.Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrică a înmulţirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.Clasa a Xl-aElemente de algebră liniară şi geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţială).Clasa a XII-aElemente de algebră. (Nu se cer relaţii de echivalenţa, partiţii şi subinele).Elemente de analiză matematică.Notă.Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului. ( Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).Toate subiectele vor fi elaborate în concordantă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.Ml- specializările: ştiinţe ale naturii, electronică şi automatizări,electrotehnic, telecomunicaţii, mecanic, lucrări publice-construcţii,textile, pielărieIII. Statutul disciplineiMatematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.IV. Competenţe de evaluat7. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare8. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice9. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate10. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme11. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei12. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.V. ConţinuturiClasa a IX-aAlgebră.Geometrie şi trigonometrie.Clasa a X-aAlgebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.Clasa a Xl-aElemente de algebră liniară şi geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţială).Clasa a XlI-aElemente de algebră: (Nu se cer relaţii de echivalenţă, partiţii).Elemente de analiză matematică.Notă.Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.M2 – specializările: ştiinţe sociale, chimie industrială,protecţia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol,veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism şi alimentaţiepublică, economic, administrativ, poştă, arhitectură, arte ambientaleşi design, ştiinţe socialeVI. Statutul disciplinei.Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.VII. Competenţe de evaluat13. Identificarea corectă a unor date matematice şi interpretarea în funcţie de contextul în care au fost definite.14. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.15. Utilizarea algoritmilor şi a raţionamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.16. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora17. Interpretarea rezultatelor unor acţiuni concrete exprimabile matematicÎn plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.III. ConţinuturiClasa a IX-aAlgebră.Geometrie.Clasa a X-aCalcul numeric şi elemente de matematici financiare.Progresii.Funcţii.Metode de numărare.Elemente de probabilităţi şi statistică.Clasa a Xl-aElemente de calcul matriceal şi sisteme liniare.Elemente de analiză matematică.Clasa a XlI-aElemente de algebră.Elemente de analiză matematică.Notă.Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.M3 – toate specializărileVIII. Statutul disciplinei.Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.IX. Competenţe de evaluat18. Identificarea relaţiilor între noţiunile matematice studiate19. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunţuri matematice20. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete21. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete22. Analiza de unei situaţii-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluţiilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.III. ConţinuturiClasa a IX-aAlgebră.Elemente de geometrie.Clasa a X-aCalcul numeric aplicat.Elemente de combinatorică .Funcţii, ecuaţii şi inecuaţii.Notă.Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare din curriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului (Se cer şi capitolele marcate cu steluţă în programa şcolară).Toate subiectele vor fi elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.PROGRAMA: FIZICAI. STATUTUL DISCIPLINEIFIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă "e" sau" f " în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.Programa de examen conţine patru variante (F(1), F(2), F(3), F(4)) în funcţie de profiluri şi specializări.În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor putea opta, în variantele F(1) şi F(2), pentru două dintre modulele din aria tematică ( I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂ, III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM şiIV OPTICĂ). Astfel vor exista candidaţi care vor trata în cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICĂ şi III ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM ŞI IV OPTICĂ etc.Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii:1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afară celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen.PROGRAMA FI pentru:– filiera teoretică, specializarea: mate – info, ştiinţe ale naturii (proba "e")– filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialităţile (proba "f');– filiera vocaţională, profil militar (MAPN, MI), specializarea: mate – info (proba "e")II COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1 definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;1.4 descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:2.l selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.l identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană;3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;3.3 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;3.4 anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;3.5 descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:4.l decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;4.2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.III ARII TEMATICEA. MECANICĂCONŢINUTURIl.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forte:1.1 Principiile I, II şi III1.2 Forţa de frecare1.3 Forţa de tensiunel.4 Forţa elastică. Modelul corpului elastic2.Cinematica punctului material:2.1 Mişcarea rectilinie uniformă a punctului material2.2 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:3.1 Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică3.2 Energia mecanică (mărime de stare)3.3 Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material3.4 Energia potenţială gravitaţională3.5 Energia potenţială elastică3.6 Conservarea energiei mecanice3.7 Lucrul mecanic efectuat de forţele conservative3.8 Teorema variaţiei impulsului mecanic şi legea conservării impulsuluiLISTA DE TERMENIl. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:– principiul inerţiei;– sisteme de referinţă inerţiale;– principiul fundamental al dinamicii;– unitatea de măsură a forţei;– principiul acţiunii şi reacţiunii;– forţele de contact dintre corpuri;– legile frecării la alunecare;– coeficientului de frecare la alunecare;– forţa de tensiune;– forţa elastică.2. Cinematica punctului material:– legea de mişcare;– viteza, vectorul viteză;– acceleraţia, vectorul acceleraţie;– legea mişcării rectilinii uniforme;– legea mişcării rectilinii uniform variate;3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:– lucrul mecanic – mărime de proces;– unitatea de măsură a lucrului mecanic;– interpretarea geometrică a lucrului mecanic;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;– lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;– puterea dezvoltată de o forţă constantă;– unitatea de măsură a puterii;– energia mecanică – mărime de stare;– energia cinetică a unui punct material;– teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;– forţa conservativă;– energia potenţială;– relaţia de definiţie a energiei potenţiale;– variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului format din corpul de masă m şi Pământ;– variaţia energiei potenţiale de tip elastic a sistemului corp – resort elastic;– legea conservării energiei mecanice;– impulsul punctului material;– teorema de variaţie a impulsului unui punct material;– legea conservării impulsului punctului material;– teoremei de variaţie a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;– ciocniri perfect elastice;– ciocniri plastice;– legea conservării impulsului total.B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂCONŢINUTURI1. Echilibrul termic. Temperatura2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal3. Transformări simple ale gazului ideal4. Căldura şi lucrul mecanic în termodinamică5. Coeficienţii calorici6. Energia internă. Primul principiu al termodinamicii7. Aplicaţii ale primului principiu al termodinamicii8. Al doilea principiu al termodinamicii9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termiceLISTA DE TERMENI– unitatea de masă atomică;– masa moleculară;– cantitatea de substanţă;– masa molară;– volumul molar;– numărul lui Avogadro;– echilibrul termic;– corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;– formula fundamentală a tc.m. (numai formula şi semnificaţia fiecăreia dintre mărimile care intervin);– energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal;– viteza termică a moleculelor unui gaz ideal;– ecuaţia termică de stare a unui gaz ideal;– ecuaţia calorică de stare a gazului ideal;– procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;– reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;– relaţiile de definiţie ale capacităţii calorice, căldurii specifice, căldurii molare;– primul principiu al termodinamicii;– aplicaţii ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal şi la transformarea adiabatică;– randamentul unui motor termic;– determinarea randamentului unor motoare termice funcţionând după cicluri simple.C. ELECTRICITATE ŞI MAGNETISMCONŢINUTURI1. Electrocinetică1.1 Curentul electric1.2 Legea lui Ohml.3 Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice1.4 Gruparea rezistoarelor şi a generatoarelor electrice1.5 Energia şi puterea electrică. Transferul optim de putere2. Electromagnetism2.1 Câmpul magnetic2.2 Inducţia câmpului magnetic2.3 Forţa electromagnetică2.4 Forţa electrodinamică (interacţiunea magnetică a curenţilor electrici staţionari)2.5 Fluxul magnetic2.6 Inducţia electromagnetică. Legea lui FaradayLISTA DE TERMENI1. Electrocinetică:– curentul electric;– intensitatea curentului electric;– unitatea de măsură a intensităţii curentului electric;– rezistenţa electrică a unui conductor liniar;– unitatea de măsură a rezistenţei electrice;– dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură;– legea lui Ohm;– elementele unei reţele electrice; legile lui Kirchhoff;– expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;– rezistenţa echivalentă la gruparea în serie / paralel a n rezistoare;– gruparea generatoarelor de energie electrică;– efectele curentului electric;– legea lui Joule;– puterea electrică;2. Electromagnetism:– câmpul magnetic;– forţa electromagnetică;– inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);– sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid);– unitatea de măsură a inducţiei câmpului magnetic;– forţa electrodinamică;– fluxul magnetic;– unitatea de măsură a fluxului magnetic;– inducţia electromagnetică;– legea inducţiei electromagnetice;– regula lui Lenz;– t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic.D. OPTICACONŢINUTURI1. Elemente de optica geometrică şi ondulatorie1.1 Reflexia şi refracţia luminii1.2 Oglinzi sferice şi plane1.3 Lentilele şi asociaţii de lentile2. Elemente de optica ondulatorie2.1 Interferenţa luminii.2.2 Difracţia luminii.2.3 Reţele de difracţieLISTA DE TERMENI1. Elemente de optica geometrică şi ondulatorie:– lungimea de undă;– reflexia luminii;– refracţia luminii;– legile reflexiei;– legile refracţiei;– reflexia totală;– indicele de refracţie;– unghiul limită;– punctele conjugate;– fasciculele paraxiale;– dioptrul sferic/plan;– imaginile reale/virtuale;– sisteme de dioptri;– oglinda sferică (concavă, convexă);– elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;– formulele oglinzilor sferice;– oglinda plana;– formulele oglinzilor plane;– lentila optică;– elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);– convergenţa unei lentile subţiri;– formulele lentilelor subţiri;– imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi şi lentile subţiri.2. Elemente de optică ondulatorie:– principiul Huygens – Fresnel;– fenomenul de interferenţă şi interferenţa vizibilă;– coerenţa;– dispozitivul Young;– condiţiile de maxim şi minim de interferenţă în dispozitivul Young;– interfranja;– fenomenul de difracţie;– reţeaua de difracţie;– constanta reţelei de difracţie;– condiţia de maxim de difracţie;PROGRAMA F2 pentru:– filiera tehnologică, profil resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările (proba "f");– filiera vocaţională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "f");– filiera vocaţională, profil militat (M.L)j specializarea ştiinţe sociale (proba "f");– filiera vocaţională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian şi reformat (proba "f");II COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.l definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:4.l decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;4.2 selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.III ARII TEMATICEA. MECANICĂCONŢINUTURI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe1.1 Principiile I, II şi III1.2 Tipuri de forţe2. Cinematica punctului material2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică3.1 Lucrul mecanic3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală3.3 Legea conservării energieiLISTA DE TERMENI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe– principiul inerţiei;– principiul fundamental al dinamicii;– unitatea de măsură a forţei;– principiul acţiunii şi reacţiunii;– forţele de contact dintre corpuri;– legile frecării la alunecare;– coeficientului de frecare la alunecare;– forţa de tensiune;– forţa elastică.2. Cinematica punctului material:– legea de mişcare;– viteza, vectorul viteză;– acceleraţia, vectorul acceleraţie;– legea mişcării rectilinii uniform variate;3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:– lucrul mecanic – mărime de proces;– unitatea de măsură a lucrului mecanic;– interpretarea geometrică a lucrului mecanic;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;– lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;– energia mecanică – mărime de stare;– energia cinetică a unui punct material;– teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;– forţa conservativă;– energia potenţială;– relaţia de definiţie a energiei potenţiale;– legea conservării energiei mecanice.B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ MOLECULARĂCONŢINUTURI1. Echilibrul termic. Temperatura2. Transformări simple ale gazului ideal3. Transferul căldurii. Coeficienţi calorici4. CalorimetrieLISTA DE TERMENI– unitatea de masă atomică;– masa moleculară;– cantitatea de substanţă;– masa molară;– volumul molar;– numărul lui Avogadro;– echilibrul termic;– corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;– procesele izoterm, izobar şi izocor ale gazului ideal şi legile acestora;– reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;– coeficienţi caloriciC. ELECTROCINETICĂCONŢINUTURI1. Curentul electric2. Legea lui Ohm3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice4. Conectarea rezistoarelor5. Energia şi puterea electricăLISTA DE TERMENI– curentul electric;– intensitatea curentului electric;– unitatea de măsura a intensităţii curentului electric;– efectele curentului electric;– rezistenţa electrică a unui conductor liniar;– unitatea de măsură a rezistenţei electrice;– dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură;– legea lui Ohm;– elementele unei reţele electrice;– legile lui Kirchhoff;– expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;– rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;– legea lui Joule;– puterea electrică.PROGRAMA F3 pentru:– filiera teoretică, specializările filologie şi ştiinţe sociale (proba "f");– filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările (proba "f");– filiera vocaţională, profil sportiv (proba "f");– filiera vocaţională, profil artistic, toate specializările -excepţie specializările arhitectură şi coregrafie (proba "f");– filiera vocaţională, profil teologic, toate specialităţile – excepţie specializările baptist, penticostal, unitarian şi reformat (proba "f");– filiera vocaţională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "f")II COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1 definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;III ARII TEMATICEA. MECANICĂCONŢINUTURI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:1.1 Principiile I, II şi IIIl.2 Tipuri de forţe2. Cinematica punctului material:2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:3.1 Lucrul mecanic3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală3.3 Legea conservării energieiLISTA DE TERMENI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:– principiul inerţiei;– principiul fundamental al dinamicii;– unitatea de măsură a forţei;– principiul acţiunii şi reacţiunii;– forţele de contact dintre corpuri;– legile frecării la alunecare;– coeficientului de frecare la alunecare;– forţa de tensiune;– forţa elastică.2. Cinematica punctului material:– legea de mişcare;– viteza, vectorul viteză;– acceleraţia, vectorul acceleraţie;– legea mişcării rectilinii uniform variate.3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:– lucrul mecanic – mărime de proces;– unitatea de măsură a lucrului mecanic;– interpretarea geometrică a lucrului mecanic;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;– lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;– energia mecanică – mărime de stare;– energia cinetică a unui punct material;– teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;– forţa conservativă;– energia potenţială;– legea conservării energiei mecanice.B. ELECTROCINETICĂCONŢINUTURI1. Curentul electric2. Legea lui Ohm3. Legile lui Kirchhoff pentru reţele electrice4. Conectarea rezistoarelorLISTA DE TERMENI– curentul electric;– intensitatea curentului electric;– unitatea de măsură a intensităţii curentului electric;– efectele curentului electric;– rezistenţa electrică a unui conductor liniar;– unitatea de măsură a rezistenţei electrice;– dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură;– legea lui Ohm;– elementele unei reţele electrice;– legile lui Kirchhoff;– expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convenţiile de semn pentru mărimile implicate;– rezistenţa echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;PROGRAMA F4 pentru:– filiera vocaţională, profil pedagogic,– filiera vocaţională, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f").II COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni de mai jos;1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:2.1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;2.4 utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1 identificarea fenomenelor fizice în situaţiile din viaţa cotidiană ;3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;III ARII TEMATICEA. MECANICĂCONŢINUTURI1. Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:1.l Principiile I, II şi IIIl.2 Tipuri de forţe2. Cinematica punctului material:2.1 Mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:3.1 Lucrul mecanic3.2 Energia cinetică, potenţială şi totală3.3 Legea conservării energieiLISTA DE TERMENI1.Principiile mecanicii newtoniene şi tipuri de forţe:– principiul inerţiei;– principiul fundamental al dinamicii;– unitatea de măsură a forţei;– principiul acţiunii şi reacţiunii;– forţele de contact dintre corpuri;– legile frecării la alunecare;– coeficientului de frecare la alunecare;– forţa de tensiune; forţa elastică.2.Cinematica punctului material:– legea de mişcare;– viteza, vectorul viteză;– acceleraţia, vectorul acceleraţie;– legea mişcării rectilinii uniform variate.3. Teoreme de variaţie şi legi de conservare în mecanică:– lucrul mecanic – mărime de proces;– unitatea de măsură a lucrului mecanic;– interpretarea geometrică a lucrului mecanic;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitaţional uniform;– expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică;– lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare;– energia mecanică – mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;– teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material;– forţa conservativă; energia potenţială;– legea conservării energiei mecanice.B. ELECTROMAGNETISMCONŢINUTURI1. Inducţia câmpului magnetic2. Forţa electromagnetică3. Inducţia electromagnetică.4. Legea lui FaradayLISTA DE TERMENI– câmpul magnetic;– forţa electromagnetică;– inducţia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid);– unitatea de măsură a inducţiei magnetice;– inducţia electromagnetică;– legea inducţiei electromagnetice;– regula lui Lenz.PROGRAMA: BIOLOGIEI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (pentru liceele din filiera teoretică, profilul real) sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist, liceele din filiera tehnologică şi liceele din filiera vocaţională).II. COMPETENŢE DE EVALUATVarianta I● Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.● Caracterizarea unor structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene , procese biologice etc;● Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.● Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale● Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor.● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:– realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;– elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;– rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;– alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;– proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;– explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;– explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.Varianta II● Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor , ţesuturilor la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat;● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale sistemelor de organe la om, a principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.● Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.● Identificarea şi interpretarea influenţei factorilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:– realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;– elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;– rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;– alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;– proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;– explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;– explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.Varianta III● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale ţesuturilor şi sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.● Caracterizarea unor fenomene , procese biologice etc;● Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman;● Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.● Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi)● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:– realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;– elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;– rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc;– alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;– proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc;– explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;– explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.III. CONŢINUTURIPentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării ( pentru liceele din filiera teoretică, profilul real ) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist şi liceele din filierele tehnologică şi vocaţională), proba de biologie se poate susţine în una dintre cele trei variante:1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a.– pentru:– filiera teoretică, toate profilurile şi specializările;– filiera tehnologică, toate profilurile şi specializările;– filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările, cu excepţia profilului artistic, specializările muzică şi teatru, a profilului teologic, specializarea musulman şi a profilului militar (MapN), specializarea muzici militare.Această variantă poate fi aleasă şi de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile şi specializările corespunzătoare sunt trecute la varianta III).2. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a.– pentru:– filiera vocaţională, profilul artistic, specializările muzică şi teatru, profilul teologic, specializarea musulman şi a profilul militar (MapN), specializarea muzici militare.3. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ – teme din manualele claselor a Xl-a şi a XlI-a.– pentru:– filiera teoretică: profilul real, specializările matematică-informatică şi ştiinţele naturii;– filiera tehnologică: profilul tehnic, specializările textile, pielărie;– profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate specializările, cu excepţia chimiei industriale;– profilul servicii, specializările turism şi alimentaţie publică;– filiera vocaţională: profilul sportiv;– profilul militar (MApN), specializarea matematică-informatică;– profilul militar (MI), specializările matematică-informatică şi ştiinţe sociale (în cazul în care nu s-a respectat planul-cadru de învăţământ, ci programa şcolară);– profilul teologic, specializările: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelică luterană, patrimoniu cultural;– profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activităţi extraşcolare, instructor-animator, pedagog şcolar.I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a1. Varietatea vieţii● Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.2. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii● Celula – structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).– diviziunea celulară: mitoza şi meioza – faze, etape, importanţă.2.1 Funcţiile fundamentale ale organismelor vii2.1.1 Funcţiile de nutriţie● Nutriţia în lumea vie:– la plante: – autotrofa – fotosinteza: definiţie, ecuaţie chimică, importanţă, influenţa factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensităţii fotosintezei;– heterotrofa: saprofită, parazită – caracteristici, exemple;– la animale: particularităţi ale sistemului digestiv şi ale digestiei la vertebrate.● Respiraţia în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentaţia; particularităţi ale sistemului respirator şi ale respiraţiei la vertebrate, în funcţie de mediul de viaţă (respiraţia branhială, pulmonară, cutanee).● Particularităţi ale sistemului circulator şi ale circulaţiei sângelui la vertebrate (circulaţie închisă, simplă, dublă, incompletă, completă).– Sângele: caracteristici morfofuncţionale.● Particularităţi ale sistemului excretor şi ale excreţiei la vertebrate.2.1.2 Funcţiile de relaţie● Mişcarea şi sensibilitatea la plante● Sensibilitatea la animale:– Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal – anatomie şi fiziologie;– Receptorii şi sensibilităţile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate.● Locomoţia la vertebrate, în diferite medii de viaţă.2.1.3 Reproducerea în lumea vie– Asexuată: prin organe vegetative.– Sexuată: particularităţi ale sistemului reproducător şi reproducerii la vertebrate.3. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii– Noţiuni generale de ereditate şi variabilitate– Mecanismele transmiterii caracterelor ereditareII. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – teme din manualele claselor a IX-a şi a X-a1. Varietatea vieţii● Clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale.2. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii2.1 Celula – structura şi rolul componentelor celulei vegetale şi animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza şi meioza – faze, etape, importanţă.2.2 Tipuri reprezentative de ţesuturi vegetale şi animale● Ţesuturi vegetale– Ţesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol.● Ţesuturi animale– Ţesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted şi striat, nervos – caracteristici, rol.2.3 Sisteme de organe● Particularităţi structurale şi funcţionale ale organismului uman:– Sistemul digestiv şi digestia– Sistemul respirator şi respiraţia– Adaptări morfo – fiziologice ale sistemului respirator la om, în funcţie de mediul şi modul de viaţă– Sistemul circulator, circulaţia sângelui şi adaptări ale acesteia la necesităţile organismului– Sistemul excretor şi excreţia– Sistemul nervos somatic: măduva spinării şi encefalul.– Receptorii şi sensibilităţile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă.– Sistemul locomotor şi locomoţia– Sistemul reproducător şi reproducerea; sexualitate şi maturitate.3. Ereditatea şi variabilitatea lumii vii– Noţiuni generale de ereditate şi variabilitate– Mecanismele transmiterii caracterelor ereditareIII. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ ŞI GENETICĂ – teme din manualele claselor a Xl-a şi a XlI-a1. Ţesuturile– definiţie;– tipuri de ţesuturi:– epitelial: clasificare, exemple, structură, rol;– conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol;– muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol;– nervos: neuronul – tipuri de neuroni;– componentele neuronului: alcătuire, rol;– componentele sinapsei şi transmiterea sinaptică;– celulele gliale: funcţii.2. Funcţiile fundamentale ale organismului uman2.1 Funcţiile de relaţie2.1.1 Sensibilitatea● Sistemul nervos:– Măduva spinării: configuraţie externă şi internă (structură);– funcţii: reflexă, de conducere;– nervii spinali.– Trunchiul cerebral: configuraţie externă şi structură;– funcţii: reflexă, de conducere.– Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuţie (organele inervate).– Cerebelul: configuraţie externă, structură şi funcţii.– Diencefalul: componente, structură, funcţii.– Emisferele cerebrale – scoarţa cerebrală: neocortexul (senzitiv, motor, de asociaţie).● Analizatorii: segmentele unui analizator şi rolul lor;– analizatorii – vizual, auditiv – structură şi fiziologie.● Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin – localizare, structură, hormonii secretaţi şi acţiunile lor, boli provocate de hipo- şi hipersecreţia glandulară (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow – Graves, diabet zaharat etc.) şi caracterizarea lor.2.1.2 Mişcarea● Sistemul osos: alcătuirea scheletului capului, trunchiului şi membrelor.● Sistemul muscular: principalele grupe de muşchi scheletici; proprietăţile muşchilor; mecanismul contracţiei musculare şi manifestările mecanice ale contracţiei.2.2 Funcţiile de nutriţie:● Digestia şi absorbţia: – topografia, morfologia, structura organelor sistemuluidigestiv;– fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive şiacţiunea lor;– contracţiile musculaturii tubului digestiv şi importanţa lorîn digestie şi absorbţie; absorbţia intestinală).● Sângele: – componentele sângelui;– funcţiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.● Circulaţia: inima – morfologia, structura, vascularizaţia şi inervaţia inimii; proprietăţile muşchiului cardiac; ciclul cardiac.● Respiraţia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizaţia plămânilor;– fiziologia sistemului respirator, volumele şi capacităţile pulmonare.● Excreţia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;– fiziologia sistemului excretor.2.3 Funcţia de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător;– fiziologia sistemului reproducător.– boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.3. Genetica moleculară● Acizii nucleici – structură (fără formule chimice), funcţii.● Sinteza proteinelor● Mutaţiile şi factorii cu potenţial mutagen● Boli genetice umaneIV. PRECIZĂRI:Biologia este susţinută ca probă scrisă.Timpul alocat probei este de 3 ore.Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.Abordarea fiecărei teme din programa de examen se realizează conform curriculum-ului naţional, fără a reflecta viziunea unui manual anume.Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor – cadru de învăţământ pentru liceu, în anul şcolar 2001-2002), a Programei şcolare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei şcolare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 5086 din 15.12.1999, a Programelor şcolare de biologie pentru clasele a Xl-a şi a XlI-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001.PROGRAMA : CHIMIESTATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENChimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar 2003-2004,statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă e sau f, în funcţie de filiera din profilul liceului absolvit.Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală şi anorganică sau pentru chimia organică, ca probă scrisă pe durata de 3 ore.Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale:programele şcolare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele şcolare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din l5.12.1999 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.Programele şcolare de Chimie pentru clasele a Xl-a, XlI-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale cu nr. 4805 din 18.10.2000 şi modificate prin Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării cu nr. 3915 din 3L05.2001.CHIMIE ORGANICĂ IFiliera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologică, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.COMPETENŢE DE EVALUAT1 Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.1.1 Caracterizarea structurii compuşilor organici studiaţi.1.2 Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii.1.3 Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.1.4 Anticiparea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.1.5 Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor organici.2 Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub formă de tabele şi interpretarea rezultatelor.2.2 Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanţelor organice.2.3 Stabilirea unor corelaţii între proprietăţile unor substanţe organice şi utilizările acestora.3. UtiLizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.3.1 Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.5.1 Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul fiziologic al acestora.CONŢINUTURI1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compuşi organici studiaţi. Nomenclatura compuşilor organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie, geometrică; de funcţiune, pentru compuşii organici studiaţi.2. Alcani. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de ardere, cracare; izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorică. Utilizări.3. Alchene. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de adiţie (hidrogen, halogen, hidracizi, apă), polimerizare, oxidare blândă şi energică, ardere. Utilizări.4. Alchine. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de adiţie (hidrogen, halogeni, apă, acizi, dimerizare), reacţii de substituţie, reacţii de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.5. Arene: Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de substituţie la nucleu (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea substituenţilor în nucleul benzenic; reacţii de adiţie la nucleu (hidrogen şi halogeni); reacţii la catena laterală: halogenare şi oxidare. Utilizări.6. Derivaţi halogenaţi. Proprietăţi chimice: reacţii de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.7. Alcooli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii cu metale alcaline, reacţii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă şi energică, reacţia de ardere, fermentaţia acetică. Utilizări.8. Fenoli. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidenţierea caracterului acid.9. Amine. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: evidenţierea caracterului bazic, reacţii de alchilare,acilare. Utilizări.10. Compuşi carboxilici. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii comune cu acizii anorganici, reacţia de esterificare – proces la echilibru. Utilizări.11. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţia de saponificare. Săpunuri şi detergenţi. Utilizări.12. Aminoacizi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: caracter amfoter, reacţii de condensare şi policondensare – formarea de peptide; importanţa fiziologică.13. Monozaharide – glucoza şi fructoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentaţia alcoolică.Dizaharide – zaharoza. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţia de hidroliză, carbonizarea zahărului. Importanţa fiziologică.14. Compuşi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăţi fizico-chimice.Identificarea proteinelor şi amidonului. Importanţa.Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric.CHIMIE ORGANICĂ IIFiliera teoretică, specializările: Filologie, Ştiinţe sociale.Filiera tehnologică, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Lucrări publice-construcţii, Textile, Pielărie.Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Protecţia mediului, Silvic şi prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.Filiera vocaţională profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare.Profilul Militar MI, specializările: Matematică-informatică, Ştiinţe sociale,Profilul Sportiv.Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice şi decorative, Arhitectură, Arte ambientale şi design, Muzică,Teatru.Profilul Teologic, speciaLizările: Penticostal, Reformat, Unitarian, Ortodox, Catolic,Adventist, Baptist, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.1.1 Caracterizarea structurii compuşilor organici studiaţi.1.2 Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii.1.3 Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor organici.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experienţe sub formă de tabele şi interpretarea rezultatelor.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă , probleme şi interpretarea rezultatelor.3.1 Interpretarea proprietăţilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării situaţiilor problemă.3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoţesc o reacţie chimică.5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.CONŢINUTURI1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compuşilor organici studiaţi; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compuşilor organici studiaţi. Izomeria de catenă şi de poziţie, pentru compuşii organici studiaţi.2. Alcani. Metan. Proprietăţî fizice. Proprietăti chimice:piroliza metanului, reacţii de halogenare, ardere.Utilizări.3. Alchene. Etena. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice: reacţii de hidrogenare,hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări.4. Alchine. Acetilena. Metode de obţinere a acetilenei. Proprietăţi fizice. Proprietăti chimice: reacţii de adiţie (hidrogen, halogeni, apă, acizi), reacţia de ardere. Utilizări.Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice – polietena şi policlorura de vinii. Importanţa produşilor de polimerizare.5. Arene. Benzen. Proprietăţi chimice: reacţii de clorurare. Utilizări.6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăţi fizice. Proprietăti chimice- etanol: reacţii de oxidare, reacţia de ardere, fermentaţia acetică. Utilizări.7. Compuşi carboxilici. Acidul acetic, acizi graşi. Proprietăţi fizice. Proprietăti chimice: reacţii comune cu acizii anorganici; reacţia de esterificare. Utilizări.8. Grăsimi. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice – reacţia de saponificare. Săpunuri şi detergenţi. Utilizări.9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoaşterea şi denaturarea proteinelor; importanţa fiziologică.10. Zaharide. Glucoza, fermentaţia alcoolică. Zaharoza – comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări.Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometricCHIMIE ANORGANICĂ IFiliera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe ale naturii.Filiera tehnologicăProfilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializările: Chimie industrială, Protecţia mediului, Silvic şi prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.Profilul Tehnic, specializările: Electronică şi automatizări, Electrotehnic, Telecomunicaţii, Mecanică, Textile, Pielărie.Profilul Servicii, specializările: Turism şi alimentaţie publică, Poştă, Economic, Administrativ.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.1.1 Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compuşilor şi sistemelor chimice după diferite criterii1.2 Anticiparea comportamentului unor substanţe şi al unor sisteme chimice.1.3 Stabilirea de corelaţii între proprietăţile substanţelor anorganice şi utilizările lor.1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compuşilor anorganici.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.1 Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice şi interpretarea rezultatelor.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.3.1 Interpretarea fenomenelor, proprietăţilor, mărimilor, relaţiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situaţii-problemă.3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacţii chimice.5. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.CONŢINUTURIl. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelişului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.2. Sistemul periodic. Proprietăţi periodice: valenţa, numărul de oxidare, caracterul metalic şi nemetalic. Corelaţii între structura învelişului electronic-poziţia în sistemul periodic şi caracterul metalic şi nemetalic.3. Interacţii între atomi, ioni, molecule.Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacţii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice, moleculare.4. Relaţii între structură-proprietăţi-utilizări la: diamant, grafit(alotropie), sodiu(reacţii cu: O(2), halogeni, H(2)O), clorura de sodiu (reacţii cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu (reacţii cu: acizi, oxizi acizi-CO(2), metale-Zn, Al, nemetale-Cl(2), săruri: NH(4)C1, CuSO(4), AlCl(3)), clor(reacţii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe),acid clorhidric (reacţii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), AgNO3) apa (reacţii cu metale-Na, Mg, Ca, Fe, reacţii cu nemetale-Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric(reacţii cu metale-Zn, Cu, nemetale-S, C, oxizi metalici-CuO, ZnO, baze-NaOH, Ca(OH)(2), săruri- BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), CaCO(3)). Alotropic.5. Soluţii apoase. Sol abilitate. Factori care influenţează solubilitatea. Concentraţia procentuală şi molară. Cristalohidraţi.6. Starea gazoasă. Parametri de stare; relaţii de dependenţă între parametrii de stare; ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută.7. Legile chimiei (legea proporţiilor definite de masă, legea volumelor constante şi legea proporţiilor multiple).8. Clasificarea reacţiilor chimice: reacţii exoterme-endoterme; reacţii lente, reacţii rapide; reacţii reversibile şi ireversibile; exemple.9. Reacţii chimice cu transfer de electroni.Procese de oxidare-reducere.Stabilirea coeficienţilor în reacţii redox. Caracter oxidant şi reducător.Seria activităţii metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant şi reducător al nemetalelor (halogeni, H,C) în reacţiile lor cu substanţe simple şi substanţe compuse.Caracterul oxidant şi reducător al unor compuşi ai metalelor şi nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.lO. Reacţii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, KH2O; pH-ul soluţiilor apoase. Ionizarea în soluţii apoase a acizilor şi bazelor. Reacţia de neutralizare.Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric şi cu utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelor perfecte; exerciţii de egalare a ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul al concentraţiei procentuale şi molare; calcularea pH-ul soluţiilor de acizi tari şi baze tari.CHIMIE ANORGANICĂ IIFiliera teoretică, specializările: Filologie, Ştiinţe sociale.Filiera tehnologicăProfilul Tehnic, specializarea Lucrări publice -construcţii.Filiera vocationalâProfilul Militar, M.Ap.N., specializarea Matematică-informatică, Muzici militare.Profilul Militar MI specializările: Matematică- informatică, Ştiinţe sociale.Profilul Pedagogic, specializările: Bibliotecar- documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activităţile extraşcolare, Pedagog şcolar.Profilul Sportiv.Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice şi decorative, Arhitectură, Arte ambientale şi design. Muzică. Teatru. Coregrafie.Profilul Teologic, specializările: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Penticostal, Unitarian, Reformat, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Caracterizarea sistemelor chimice şi clasificarea acestora după diferite criterii.2. Explorarea şi investigarea comportării chimice a unor substanţe.3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situaţii-problemă, probleme şi interpretarea rezultatelor.4. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul ştiinţelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.CONŢINUTURI1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelişului electronic.2. Sistemul periodic. Corelaţii între structura învelişului electronic-poziţia în sistemul periodic şi caracterul metalic şi nemetalic.3. Interacţii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacţii intermoleculare. Reţele cristaline: ionice, atomice şi moleculare.4. Relaţii între structură-proprietăţi-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu(reacţii cu: O(2), Cl(2), H(2)O), clorura de sodiu(reacţia cu AgNO(3)),hidroxid de sodiu(reacţii cu: acizi, Zn, Al, săruri: A1C1(3), CuSO(4)), clor(reacţii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reacţii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), AgNO(3)) apa (reacţii cu metale- Na, Mg, Fe, reacţii cu nemetale- Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).5. Soluţii apoase. Solubilitate. Concentraţia procentuală şi molară.Rezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric şi cu utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exerciţii de calcul al concentraţiei procentuale şi molare.PROGRAMA: DISCIPLINE SOCIO-UMANEÎn cadrul examenului de Bacalaureat, elevii pot susţine proba E (din aria curriculară corespunzătoare specializării) sau proba F (din celelalte arii curriculare), la una dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu, incluse în trunchiul comun.Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu dispune de o programă proprie pentru examenul de Bacalaureat 2004.Proba de examen la oricare dintre disciplinele socio-umane alese (în funcţie de filieră, profil, specializare) este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de bacalaureat şi nu vizează conţinutul unui manual anume.PROGRAMA: DISCIPLINA LOGICĂ ŞI ARGUMENTAREBACALAUREAT 2004I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Logică şi argumentare are statut de disciplină opţională.La proba susţinută din aria curricularâ corespunzătoare specializării, disciplina Logică şi argumentare poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Logică şi argumentare poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.II. OBIECTIVE DE EVALUAT– Să construiască argumentări, definiţii şi clasificări pe baza utilizării regulilor specifice.– Să determine corectitudinea logică a definiţiilor şi clasificărilor.– Să opereze corect cu termeni specifici şi formule logice.– Să construiască exemple în limbaj natural şi în limbaj formal pe baza unor scheme de inferenţă date.– Să identifice/să pună în evidenţă, într-un text dat, tipurile de propoziţii şi raporturile între propoziţii, raţionamentele, tipul de argumentare şi structura argumentativă, *erorile de argumentare în comunicarea prin limbajul natural.– Să analizeze argumente (validitatea, *erorile de argumentare).– *Să construiască exemple concrete pentru tipuri de argumentare (inductive, deductive); pentru structura unui argument.III. CONŢINUTURI● Argumentarea1. Ce este argumentarea?2. Structura argumentării● Analiza logică a argumentelor1. Termenii: – definire;– caracterizare generală;– raporturi între termeni.2. Propoziţii: – tipuri de propoziţii (categorice, compuse);– raporturi între propoziţii categorice.3. Raţionamente: – definire;– caracterizare generală.4. Inferenţe imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea).5. Definirea şi clasificarea: – caracterizare generală;– corectitudinea în definire şi clasificare;– *tipuri de definiţii;– *forme de clasificare.● Tipuri de argumentare1. Inductivă (inducţia completă, inducţia ştiinţifică, metode de cercetare inductivă)2. Deductivă: – *SiLogismul (figuri şi moduri silogistice, legile generale alesilogismului, metode de verificare a validităţii)– Demonstraţia● Evaluarea argumentelor1. Validitatea argumentelor2. *Erori de argumentare● Argumentare şi contraargumentare1. Argumente şi contraargumente în conversaţie, dezbatere, discurs public, eseuNOTĂ:● Obiectivele de evaluat şi conţinuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Logică şi argumentare l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.● Obiectivele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Logică şi argumentare 2 ore pe săptămână.PROGRAMA: DISCIPLINA PSIHOLOGIEBACALAUREAT 2004I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Psihologie are statut de disciplină opţională.La proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale.La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT– Caracterizarea proceselor psihice, a componentelor structurii de personalitate, a tipurilor de relaţii interpersonale, a etapelor dezvoltării personalităţii, a comportamentelor pro şi antisociale, *diferenţelor individuale în dezvoltarea personalităţii.– Analizarea corelaţiilor între: – procesele psihice; – procesele psihice şi componentele structurii de personalitate; – structura personalităţii şi conduita psihosocială; – procesele psihice şi diferitele etape ale dezvoltării personalităţii.– Analizarea, pe baza unui text dat, a unor tipuri de relaţii interpersonale, a unor *comportamente sociale (textele pot fi: articole din mass-media; fragmente literare; fragmente din fişe de observaţie etc.)– *Caracterizarea conduitei psihosociale şi proiectarea unui comportament adecvat/inadecvat în raport cu o anumită situaţie.III. CONŢINUTURI● Structura şi dezvoltarea personalităţii1. Etape ale dezvoltării personalităţii (copilăria, adolescenţa, maturitatea, bătrâneţea)2. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii:– procese cognitive superioare (Gândirea; Limbajul; Memoria; Imaginaţia);– procese reglatorii (Motivaţia; Afectivitatea; Voinţa; Atenţia);– sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile; Caracterul).3. *Diferenţe individuale în construirea şi manifestarea personalităţii● Conduita psihosocială1. Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii2. Comportamente pro şi antisociale3. * Atitudinile sociale şi evoluţia lorNOTĂ:● Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Psihologie l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.● Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Ştiinţe sociale şi Filologie, care au studiat disciplina Psihologie 2 ore pe săptămână.PROGRAMA: DISCIPLINA ECONOMIEBACALAUREAT 2004I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Economie are statut de disciplină opţională.La proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT– Caracterizarea unor comportamente, fenomene şi procese economice.– Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului şi ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).– Utilizarea unor instrumente specifice ştiinţei economice pentru determinarea mărimii şi dinamicii fenomenelor şi proceselor economice.– Analizarea unor situaţii şi probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic.Rezolvarea de probleme cu conţinut economic.– * Analizarea corelaţiilor dintre diferite comportamente, fenomene şi procese economice.– *Evaluarea, în termeni cantitativi şi calitativi, a unei decizii economice.– *Proiectarea unui comportament economic raţional în raport cu condiţiile unei situaţii date.III. CONŢINUTURI● Consumatorul1. Nevoi, trebuinţe (caracterizare; clasificare)2. Cererea (caracterizare; legea cererii; elasticitatea)3. Resurse (caracterizare; clasificare)4. Comportamentul consumatorului● Producătorul/întreprinzătorul1. Factorii de producţie: Munca; Natura; Capitalul; Neofactori de producţie2. Costuri, Productivitate, Profit, Indicatorii activităţii economice, *Eficienţă economică3. Oferta (caracterizare; legea ofertei; elasticitatea)4. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului● Piaţa – întâlnire a agenţilor economici1. Relaţia cerere-ofertă-preţ2. Mecanismul concurenţial3. Forme ale pieţei (Piaţa bunurilor de consum şi serviciilor; Piaţa monetară; Piaţa financiară; Piaţa muncii; Piaţa mondială; *Piaţa valutară)4. Dezechilibre economice (inflaţie, şomaj)5. *Fluctuaţii economiceNOTĂ:● Competenţele de evaluat şi conţinuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Economie l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.● Competentele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Ştiinţe sociale şi Filologie, a elevilor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat economia 2 ore pe săptămână, şi în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera tehnologică, profil Servicii, specializarea Economic, care au studiat disciplina Economie câte l oră pe săptămână, dar în doi ani de studiu.PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIEBACALAUREAT 2004I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Filosofic are statut de disciplină opţională.La proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.La proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofic poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia elevilor de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi a celor de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT– Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate şi a conceptelor utilizate în formularea ei.– Compararea unor puncte de vedere/poziţii filosofice referitoare la o anumită problemă filosofică.– Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic.– Analizarea comparativă a premiselor, respectiv, a consecinţelor presupuse de o anumită poziţie/punct de vedere filosofic.– Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofică.– *Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte).– **Construirea unei argumentaţii filosofice în sprijinul unei soluţii practice posibile la o situaţie-problemă.III. CONŢINUTURI● Omul1. Problematica naturii umane2. Sensul vieţii3. *Omul – fiinţă culturală● Morala1. Bine şi rău; teorii morale2. Probleme de etică aplicată● Politica1. Libertate şi responsabilitate2. Egalitate şi dreptate3. Putere şi legitimitate4. Teorii politice moderne şi contemporane5. Drepturile omului● Cunoaşterea1. Adevăr şi eroare2. Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr3. ** Sursele cunoaşterii4. *Limbaj şi cunoaştere● **Existenţa1. Existenţă şi devenire2. Spaţiu şi timp● Filosofia1. *Genuri şi stiluri în filosofic2. Filosofic şi viaţăNOTĂ:● Competentele de evaluat şi conţinuturile fără ** sau * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât al elevilor care au studiat disciplina Filosofic l oră pe săptămână, cât şi a elevilor care au studiat 2 sau 3 ore pe săptămână.● Competentele de evaluat şi conţinuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializările Filologie şi Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 2, respectiv 3 ore pe săptămână, a elevilor de la filiera vocaţională, profil teologic, liceu teologic unitarian şi reformat, care au studiat disciplina Filosofic 2 ore pe săptămână, şi a elevilor de Ia filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână.● Competenţele de evaluat şi conţinuturile marcate cu ** sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână şi a elevilor de Ia filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână.● Pentru itemii de evaluare se vor alege texte aparţinând autorilor menţionaţi în programa şcolară pentru disciplina Filosofic.PROGRAMA:DISCIPLINA SOCIOLOGIEBACALAUREAT 2004I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Sociologie are statut de disciplină opţională.Disciplina Sociologie poate fi aleasă numai la proba susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării, şi numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Ştiinţe sociale şi de către elevii de la filiera vocaţională, profil militar (licee din reţeaua Ministerului de Interne), specializarea Ştiinţe sociale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT– Identificarea, într-un text dat, a unor factori, fenomene şi procese sociale.– Caracterizarea unor factori, fenomene şi procese sociale.– Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza vieţii sociale.– Analizarea corelaţiilor dintre: – factorii şi condiţiile vieţii sociale; – structura, stratificarea şi dinamica vieţii sociale; – status şi rol social; – individ şi grup.– Interpretarea unui comportament social.– Proiectarea unui comportament prosocial impus de relaţia status-rol.NOTĂ:Pentru unităţile de conţinut Societatea şi viaţa socială şi Individul – subiect şi obiect al acţiunii sociale, menţionate mai jos, elevul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice. Se vor avea în vedere următoarele metode şi tehnici: observaţia, monografia, ancheta pe bază de chestionar, interviul, sondajul de opinie.III. CONŢINUTURI● Societatea şi viaţa socială1. Viaţa socială: – Factorii şi condiţiile vieţii sociale– Structura şi stratificarea socială– Dinamica vieţii sociale2. Relaţiile sociale3. Instituţii şi organizaţii sociale● Individul – subiect şi obiect al acţiunii sociale1. Status şi rol2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare ş.a.)3. Integrare şi adaptare socio-profesională4. Fenomene anomice● Metodologia cercetării sociologice1. Etapele investigaţiei sociologice2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigarePROGRAMA: EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂBACALAUREAT 2004I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Educaţie antreprenorială are statut de disciplină opţională.Disciplina Educaţie antreprenorială poate fi aleasă numai la proba susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, şi numai de către elevii de la filiera tehnologică (toate specializările).II. COMPETENŢE DE EVALUAT– Precizarea elementelor caracteristice antreprenorului, activităţii antreprenoriale, comportamentului antreprenorial şi reuşitei în afaceri.– Caracterizarea unor tipuri de comportament în afaceri.– Analizarea corelaţiilor dintre: – aptitudinile întreprinzătorului şi reuşita în afaceri; – aptitudinile întreprinzătorului, oportunităţile pieţei şi realizarea unei afaceri; – tipuri de comportament antreprenorial şi reuşita în afaceri; – cadrul legislativ şi reuşita în afaceri.– Elaborarea/adaptarea şi evaluarea unui plan de afaceri.– Evaluarea rezultatelor unei afaceri.III. CONŢINUTURI● Antreprenorul1. Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului2. Rolul antreprenorului3. Relaţii antreprenoriale● Acţiunea antreprenorială (afacerea)1. Stabilirea obiectului de activitate2. Modalităţi şi criterii de identificare şi selecţionare a oportunităţilor pieţei3. Planul de afaceri: structură şi fundamentare4. Realizarea, dezvoltarea şi diversificarea afacerii● Comportamentul în afaceri1. Tipuri de comportament în afaceri2. Răspunderea în afaceri● Reuşita în afaceri1. General şi particular în realizarea unei afaceri reuşitePROGRAMA: GEOGRAFIEI. Statutul disciplinei:Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2003/2004, statutul de disciplină opţională, la alegere cu alte discipline.Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.● Proba "d" vizează Geografia României.● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, aX-aşi aXI-a).● Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.II. Competenţe de evaluat:GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul geografic;1.1 Analiza şi explicarea diversităţii elementelor, proceselor şi fenomenelor ce formează mediul geografic;1.2 Analiza mediului înconjurător ca sistem;1.3 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1 Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărţi;2.2 Stabilirea unor relaţii de interdependenţă între elemente reprezentate grafic sau cartografic;2.3 Transformarea informaţiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice;3.1 Definirea termenilor geografici de bază;3.2 Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;4.l Explicarea faptelor geografice generale;4.2 Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;4.3 Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1 Transferul informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme.5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.III. Conţinuturi:CLASA a IX-aCapitolul 3: RELIEFUL TERESTRU● Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;● Unităţile majore ale reliefului terestru● Agenţi, procese şi rezultate● Tipuri, forme şi unităţi de relief – tipuri de relief: litoral, glaciar, deşertic (eolian).Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ● Alcătuirea şi structura atmosferei – alcătuirea (compoziţia) atmosferei, straturile atmosferei;● Masele de aer – circulaţie (dinamică), caracteristici● Climatele Globului – tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă.Capitolul 5: APELE● Apele continentale şi oceanice – fluvii, râuri, lacuri; dinamica apelor oceanice.CLASA a X-aCapitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ1.1 Statele şi grupările regionale de state1.2 Harta politică a lumiiCapitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR● Dinamica populaţiei● Bilanţul natural al populaţiei● Mobilitatea teritorială a populaţiei● Răspândirea geografică a populaţiei – factori care influenţează răspândirea populaţiei, densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.● Forme de aglomerare umană: – Definirea noţiunilor: aglomerare umană, sat, oraş.– Categorii şi tipuri de aglomerări umane;● Urbanizarea şi explozia urbană: – Definirea noţiunilor: urbanizare, explozie urbană.– Factorii principali ai urbanizării.– Ritmul de creştere a populaţiei urbane şi explozia urbană.CLASA a Xl-aCapitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR● Tipuri de medii geografice pe Terra;Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci şi montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării şi conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.Capitolul II: PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE● Resursele neregenerabile – rezerve şi perspectiveNotă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.CLASA a XlI-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI – PROBLEME FUNDAMENTALEI. Statutul disciplinei:Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2003/2004, statutul de disciplină opţională, la alegere cu alte discipline.Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.● Proba "d" vizează Geografia României.● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, aX-aşi aXI-a).● Proba "f vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.II. Competenţe de evaluat:1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor şi fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României;1.1 Identificarea elementelor de referinţă ce definesc poziţia geografică şi geopolitică a României;1.2 Evidenţierea diferenţierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale ţării;1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1 Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărţi;2.2 Identificarea poziţiei unor elemente geografice fundamentale ale României;2.3 Transformarea informaţiei de pe reprezentări grafice sau cartografice într-un text şi invers.3. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României;3.1 Definirea termenilor;3.2 Elaborarea unui text coerent şi corect utilizând termeni specifici;3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor fundamentale din mediul geografic al României;4.1 Explicarea faptelor sau a realităţilor geografice;4.2 Compararea unor situaţii geografice date;4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni şi cauze.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competenţelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1 Transformarea informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative într-o reprezentare grafică, dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc;5.2 Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu;5.3 Identificarea de soluţii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice.III. Conţinuturi: CLASA a XlI-a1. Poziţia geografică şi geopolitică a României (Poziţia pe Glob şi în Europa); România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central europeană;2. Relieful ca substrat al mediului natural şi al activităţilor umane:● Relieful ca suport al elementelor naturale (climă, hidrografic., vegetaţie, soluri);● Relieful ca suport al activităţilor umane (populaţie, aşezări omeneşti, activităţi economice).3. Particularităţi climatice, hidrologice şi biopedogeografice;4. Resursele naturale de bază şi perspectivele lor:● Principalele categorii de resurse naturale, repartiţia lor geografică şi modul lor de utilizare;● Perspectivele asigurării resurselor naturale de bază.5. Evoluţii şi structuri geodemografîce:● Evoluţia numerică a populaţiei României;● Repartiţia geografică şi structura populaţiei României.6. Habitatul uman:● Tipuri de habitat;● Habitatul rural şi urban.7. Specificul geografic al agriculturii, industriei, şi transporturilor:● Specificul geografic al agriculturii – fondul funciar, ramurile producţiei agricole şi repartiţia lor geografică;● Specificul geografic al industriei – ramurile industriei, materiile prime principale, specificul producţiei industriale şi repartiţia lor geografică;● Specificul geografic al transporturilor – rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale şi aeriene).8. Regiunile geografice ale României:● Caracteristicile geografice specifice ale unităţilor regionale ale României.9. Dezvoltarea regională şi durabilă:● Regiunile de dezvoltare ale României;● Elementele de bază ale dezvoltării durabile.10. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României şi ale lumii contemporane;11. România şi Europa.Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.PROGRAMA: RELIGIEPENTRU SEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE– PE CULTE –STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, RELIGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, filiera vocaţională, profil teologic, pentru elevii seminariilor şi liceelor teologice; în funcţie de cultul de care aparţin, elevii susţin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică; RELIGIA are statut de disciplină opţională pentru proba F, în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, pentru clasele de la alte profiluri şi specializări decât cel teologic; în funcţie de cult, filieră, profil şi specializarea liceelor absolvite, elevii susţin examen, probă scrisă, la o disciplină teologică.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.Disciplinele teologice de Bacalaureat, în funcţie de cult, pentru proba E şi pentru proba F, sunt: *1)1. Biserica Ortodoxă Română:a. Dogmatică Ortodoxăb. Istoria Bisericii Ortodoxe Românec. Studiul formelor şi Desenul*2)2. Biserica Româno – Catolică (de limbă română):a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)b. Catehism3. Biserica Româno – Catolică (de limbă maghiară):a. Catehism (Dogmatică)b. Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)4. Biserica Română Unită cu Roma (Greco – Catolică):a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament)b. Catehism (Teologie dogmatică şi morală)5. Biserica Reformată:a. Studii Biblice (Studiul Vechiului şi Noului Testament)b. Istoria Bisericii Reformate6. Biserica Unitariană:a. Studii Bibliceb. Studii Confesionale (Dogmatică – Etică)7. Biserica Baptistă:a. Studiul Bibliei (Studiul Vechiului şi Noului Testament)b. Doctrine Biblice8. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea:a. Studiul Bibliei1. Unitatea I2. Unitatea IIb. Dogmatică9. Biserica Penticostală:a. Pneumatologieb. Doctrine Biblice10. Cultul Musulman:a. Legislaţie Islamică––-*1) elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru fiecare probă.*2) disciplina Studiul formelor şi Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul culturalCOMPETENŢE GENERALE DE EVALUARE1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei;2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă şi problema existenţială a omului;3. Descrierea şi explicarea unor unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii;4. Descrierea raporturilor existente între religia creştină şi celelalte religii;5. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;6. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor dobândite la alte discipline de învăţământ;7. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi limbajului religios în contexte variate;8. *1) Explicarea legislaţiei islamice.––-*1) Competenţă valabilă numai pentru Cultul Musulman.BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂSEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE ORTODOXEDOGMATICA ORTODOXĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOGMATICA ORTODOXĂ are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din DOGMATICA ORTODOXĂ la proba F, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Interpretarea corecta a învăţăturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan;2. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice dogmaticii ortodox;3. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;4. Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;5. Stimularea interesului pentru cunoaşterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie;6. Aplicarea în viaţa zilnică a acestor valori divine.III. CONŢINUTURI1. Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală);2. Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură (inspiraţia, lectura şi tâlcuirea), Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Tradiţii, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale);3. Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şi apofatică; cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii);4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale);5. Dogma Sfintei Treimi (descoperiră Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură ; formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi – perihoreză şi apropriere; învăţătura despre filioque şi combaterea acesteia);6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţia îngerilor; numărul şi ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor);7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaţionism şi evoluţionism);8. Crearea omului – antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc – funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);9. Starea originară a omului – deosebiri confesionale;10. Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiri confesionale);11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti; obiecţii şi combaterea lor);12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică şi urmările ei dogmatice; chenoza);13. Opera de mântuire a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morţii şi învierii Domnului);14. Dumnezeu Sfinţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; relaţia dintre Hristos şi Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurile Sfântului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului – interconfesional);15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional);16. Cinstirea sfinţilor, cinstirea sfintelor moaşte, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului – deosebiri confesionale;17. Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică);18. Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor);19. Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei – texte scripturistice; învierea morţilor şi judecata obştească – judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârşitul lumii – cer nou şi pământ nou; viaţa de veci).BIBLIOGRAFIE:Pr. Prof. dr. L Zăgrean – Teologie Dogmatică – manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti – 1991 (reeditat, Cluj – Napoca, 1997, 2000).ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE la proba F, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea noţiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;2. Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document şi receptarea adecvată a sensului mesajului transmis;3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogăţire şi păstrare a limbii, culturii şi identităţii naţionale;4. Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute şi prezente;5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni şi noţiuni istorice cunoscute.III. CONŢINUTURI1. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre. Mărturii lingvistice;2. Mărturi arheologice despre răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre;3. Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;4. Viaţa bisericească a românilor în sec. VII – XIV;5. Începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV – XV;7. Viaţa bisericească în Transilvania în sec. XIV – XV;8. Viaţa monahală la români în sec. XIV – XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mănăstiri mai importante;9. Viaţa bisericească în cele trei ţări româneşti în sec. al XVI-lea;10. Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliţii Teofil şi Ştefan;12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliţii Varlaam şi Teodosie. Biblia de la Bucureşti;13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;14. Mitropolitul Petru Movilă şi Sinodul din Iaşi;15. Mitropoliţii Ilie iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei;16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;18. Mitropolitul Antim Ivireanul;19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 – 1701;20. Lupta clerului şi a credincioşilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea;21. Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi şi Episcopi de Râmnic -îndrumători ai culturii;22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi mai însemnaţi;23. Viaţa monahală în ţările române în sec. al XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii lui;24. Mitropolitul Veniamin Costachi;25. Mitropolitul Andrei Şaguna;26. Biserica din România între anii 1859 – 1918. Reformele bisericeşti ale lui Alexandru loan Cuza. Recunoaşterea autocefaliei;27. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 – 1944. Patriarhii Miron Cristea şi Nicodim Munteanu;28. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpaşu.BIBLIOGRAFIE :Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu – Istoria Bisericii Ortodoxe Române – Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galaţi, 1997; ed. V, Bucureşti, 2000 (se pot folosi, la nevoie, şi ediţiile anterioare).BISERICA ROMÂNO-CATOLICĂA. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare româna)STUDIUL BIBLIC(STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Recunoaşterea şi definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii;2. Înţelegerea şi explicarea semnificaţiei principalelor concepte şi principii ale istoriei mântuirii;3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare şi neo- testamentare, şi analizarea consecinţelor acestora pentru viaţa spirituală a omului din toate timpurile;4. Analizarea şi explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;5. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.III. CONŢINUTURI1. Prezentarea generală a Bibliei (Ce este Sfânta Scriptură, Autorul, inspiraţia şi sensurile Sfintei Scripturi).2. Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi.3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală).VECHIUL TESTAMENT:4. Cartea Genezei:a) prezentare generală; … b) personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, lacob. … 5. Cartea Exodului:a) prezentare generală; … b) Legământul de pe Sinai: conţinut, semnificaţie, consecinţe. … 6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală.7. Cărţile profetice:a) prezentare generală; … b) profeţii mesianice. … 8. Cărţile sapienţiale: prezentare generală.NOUL TESTAMENT:9. Canonul Noului Testament.10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularităţi.11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularităţi.12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularităţi.13. Evanghelia după loan: prezentare generală, particularităţi.14. Scrisorile Sfântului Pavel:a) prezentare generală; … b) teme centrale. … 15. Scrisorile catolice:a) prezentare generală; … b) teme abordate. … 16. Scrisoarea către evrei:a) prezentare generală; … b) teme abordate. … Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.CATEHISMI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din CATEHISM la proba F.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Cunoaşterea şi utilizarea principalelor adevăruri teologice mărturisite de Biserică exprimate în simbolul credinţei;2. Cunoaşterea şi explicarea importanţei Sacramentelor, ca fundament al vieţii de credinţă;3. Explicarea caracteristicilor şi a modului de celebrare a fiecărui Sacrament;4. Însuşirea şi punerea în practică a diferitelor modalităţi de comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele.III. CONŢINUTURI1. Revelaţia – definire şi transmitere2. Sfânta Scriptură, izvorul principal al Revelaţiei3. Credinţa şi caracteristicile ei4. Dumnezeu – creator a toate5. Isus Cristos, Fiul unic6. Naşterea din Măria Fecioara7. Moartea ş învierea răscumpărătoare8. Duhul Sfânt în Biblie9. Biserica – Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică10. Cele şapte sacramente – generalităţi11. Sacramentul Euharistiei12. Decalogul -generalităţi13. Importanţa rugăciunii: Tatăl nostruNotă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.B. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare maghiară)CATEHISM (DOGMATICA)I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM (DOGMATICA) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din DOGMATICA la proba F,Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea unui concept teologic;2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o temă dată;3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;4. Analizarea şi interpretarea punctelor de vedere şi concepţiilor teologice;5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. AUTOREVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ:1.1 Omul – căutătorul fericirii în Dumnezeu1.2 -Rugăciunea1.3 Esenţa naturii lui Dumnezeu1.4 Viaţa internă a lui Dumnezeu1.5 Dumnezeu: Sf.-treime2. DUMNEZEU TATĂ-CREATOR:2.1 Crearea Lumii2.2 Crearea îngerilor2.3 Crearea omului2.4 Păcatul omului şi pedeapsa2.5 Crearea materiei2.6 Poporul ales3. DUMNEZEU FIU-MÂNTUITOR3.1 Speranţa mântuirii în Vechiul Testament3.2 Plinirea aşteptărilor Vechiului Testament în Isus Cristos3.3 Isus – Omul-dumnezeu3.4 Sf. Fecioară – Născătoare de Dumnezeu3.5 Originea, întemeierea şi misiunea Bisericii3.6 Organizarea Bisericii3.7 Caracteristicile Bisericii4. SACRAMENTELE4.1 Harul divin4.2 Sacramentele în general4.3 Botezul4.4 Mirul4.5 Euharistia4.6 Sacramentul pocăinţei4.7 Maslul4.8 Preoţia4.9 CăsătoriaBIBLIOGRAFIE:● DOGMATIC A ROM ANO-CATOLICĂ, Alba-Iulia 1994 (Ib.magh.);● CATECHISMUL BISERICII ROMÂNO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993;● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum – Antwerpen 1966;I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text biblic;2. Argumentarea biblică a unui punct de vedere teologic;3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susţinerea unui punct de vedere religios;4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei dată;5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. EPOCA PATRIARHALĂl.l Abraham1.2 Isac1.3 Iacobl.4 Istoria lui losif2. EXODUL2.1 Moise şi iosua3. EPOCA JUDECĂTORILOR3.1 Ghedeon3.2 Samson4. EPOCA REGILOR4.1 Samuel şi Saul4.2 David4.3 Solomon5. EPOCA CAPTIVITĂŢII BABILONIENE ŞI ELIBERAREA5.1 Ieremia5.2 Daniel5.3 Tobia5.4 Iona6. SF. IOAN BOTEZĂTORUL7. SF. PETRU8. SF. PAUL9. SF. IOAN APOSTOL ŞI EVANGHELIST10. FAPTELE APOSTOLILOR10.1 Rusaliile10.2 Biserica strămoşeasca10.3 Viaţa primilor creştinilO.4 Sinodul din Ierusalim11. SITUAŢIA BISERICII ROMÂNO-CATOLICE ÎN IMPERIUL ROMAN12. SF. IOAN GURĂ DE AUR – SF. IRONIM – SF. AUGUSTIN13. BISERICILE ORIENTALE14. REFORMAŢIA LUTHERIANĂ15. REÎNNOIREA CATOLICĂBIBLIOGRAFIE:● ISTORIA MÂNTUIRII (Ib.magh.), Alba-Iulia 1994.● Bernolâk Eva: BISERICA CLĂDITĂ PE PIATRĂ (Ib.magh.), Bp. 1990.● Szabo F. – Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: ● ISTORIA BISERICII I-ÎL, Cluj 2001.● August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975.● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum – Antwerpen 1966;● BIBLIA ILUSTRATĂ, Bp. 1983.BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA(GRECO-CATOLICĂ)LICEELE GRECO-CATOLICESTUDIUL BIBLICI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susţine la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic.În cadrul examenului de religie greco-catolică se susţine, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică şi morală).Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;2. Caracterizarea unui personaj biblic;3. Descrierea şi interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelaţiei;4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;5. Interpretarea personală a textului sacru;6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic şi spiritual.III. CONŢINUTURI:1. Vechiul Testament:1. Creaţia2. Potopul3. Perioada Patriarhilor:3.1 Chemarea lui Avraam3.2 Jertfa lui Isaac3.3 Lupta lui iacov cu îngerul4. Moise şi ieşirea din Egipt5. Drumul în deşert şi legea de pe Sinai6. Regele David7. Regatul de nord şi profeţii săi:7.1 Profetul Ilie7.2 Profetul Osea8. Regatul de Sud şi profeţii săi:8.1 Chemarea profetului Isaia8.2 Profeţia lui Isaia despre Emanuel8.3 Noul Legământ (Ier 31)9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)2. Noul Testament1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj2. Buna Vestire3. Naşterea lui Isus4. închinarea magilor5. Botezul lui Isus6. Fericirile7. Parabola semănătorului8. Parabola samariteanului9. Nunta din Cana10. Minunea orbului din naştere11. Agonia lui Isus în Ghetsimani12. Cina cea de Taină13. Învierea lui Isus14. Rusaliile15. Chemarea Sf. PaulNotă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.CATEHISM(TEOLOGIE DOGMATICĂ ŞI MORALĂ)I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina CATEHISM, se susţine la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic.În cadrul examenului de religie greco-catolică se susţine, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului şi Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică şi morală).Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Descrierea adevărurilor de credinţă;2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;4. Descrierea sacramentelor;5. Explicarea poruncilor şi a normelor de morală creştină.III. CONŢINUTURI1. Teologie dogmatică:1. Revelaţia lui Dumnezeu. Transmiterea revelaţiei.2. Crearea lumii văzute şi nevăzute.3. Misterul întrupării, copilăriei şi vieţii publice a lui Isus.4. Misterul Pascal: patima, moartea şi învierea Domnului.5. Spiritul Sfânt Sfinţitorul.6. însuşirile Bisericii.7. Sacramentele de iniţiere.8. Sacramentele de vindecare.9. Sacramentele de slujire.10. Viaţa veşnică: raiul, purgatoriul, iadul.2. Teologie morală:1. Conştiinţa morală.2. Păcatul.3. Legea morală4. Porunca întâi.5. Porunca a doua şi a treia.6. Porunca a patra.7. Porunca a cincea.8. Porunca a şasea şi a noua.9. Porunca a şaptea şi a zecea.10. Porunca a opta.BISERICA REFORMATĂLICEELE TEOLOGICE REFORMATESTUDII BIBLICE(STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE (Religie Reformată) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDII BIBLICE la proba F.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;3. Susţinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;5. Redactarea unei compoziţii, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale ale conţinutului textului biblic dat, şi să motiveze în compoziţie accepţiunile sale, conform cerinţelor formulate.III. CONŢINUTURIA. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT1. Primele istorisiri Geneza 1-11.Cele două relatări ale Facerii (Geneza l-2,4a şi Geneza 2,4b-24.); Căderea în păcat; Alungarea din Paradis; Escaladarea păcatului; Cain şi Abel, Lamec (Geneza capitolele 3^k); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6-9.); Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)2. Istoria patriarhilor Geneza 15-50.Avram şi Isaac; iacov şi Esau; Istoria lui losif3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu Exod 1-14.Captivitatea. Chinuire (Exod L); Moise (Exod 3-11.); Slobozirea. Pasca şi ieşirea (Exod 12-13.); Migrarea în deşert, urmărire şi scăpare (Exod 13-14.)4. Greutăţile vieţii noi Exod 15-20. 32-34Migrare în deşert: (Exod 15,22-27.16,17.); Legea: La Sinai (Exod 19.) Decalogul (Exod 20,1-17.); Viţelul de aur: Idolul şi mijlocirea lui Moise, mânia lui Dumnezeu, faţa lui Moise (Exod 32-34.)5. Ocuparea pământului făgăduielii Cartea Iui iosua 1-6, 246. Instalare în ţara nouăPrezentarea generală a judecătorilor, Debora şi Barac (Judecători 4.) Ghideon (Judecători 6-7.) Samson (Judecători 13-16.)7. Cine să fie regele? 1,2 Samuil, l RegiSamuil: (ISamuil 1-6.); Saul: Puterea regelui, Samuil şi Saul, păcatul lui Saul (ISamuil 8-10. 13. 15.); Spiritism (ISamuil 28.)David d .2 Şam.): Dumnezeu îl alege pe David (16.); David şi Goliat (17.); Ionatan şi David (18. 20.); Fuga lui David (21-22. 24.); Moartea lui Saul şi al lui Ionatan (31.); Păcatul şi ispăşirea lui David (11-12.); Revolta lui Absalom (15-18.)Solomon (l.Regi): Solomon devine rege (l-4.);Templul lui Solomon. l.Regi 5-88. Captivitate şi întoarcere acasă l Regi 17-21; 2 Regi 1-8Ilie: (IRegi 17-19.); Via lui Nabot (1Regi 21.)Elisei: Ridicarea Iui Ilie în cer; Elisei (2Regi 2.); Minunile Iui Elisei (2Regi 3-8.)9. Profeţii scriitori Isaia 6-7, 9-11, Ieremia 1; 23,1-8; 29, 1-15; Ezechiel 1-3; 37,1-14, Daniel l, 3, 5-6Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7 J1-16.); împărăţia Mesiei (9. 11.)Ieremia: Chemarea lui (L); Seminţie adevărată pentru David (23,1-8.);Ezechiel: Chemare şi misiune (1-3.);Daniel: Educaţia tinerilor evrei (L); Cuptorul arzând (3.); Ospăţul lui Baltazar (5-6.)10. Cartea Iui Iov 1-2.19,25-27. 42.Iov în suferinţe şi în biruinţăB. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT1. Noul TestamentFormarea şi distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici2. Naşterea şi copilăria lui iisusNaşterea lui loan Botezătorul, vestirea naşterii lui iisus (Luca L); îngerul la losif (Matei 1,18-23.);Recensământul, păstorii, oastea îngerilor, tăiatul împrejur al copilului, Simeon şi Ana (Luca 2,21^-0.);Magii, Irod, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 2.); iisus în vârsta de 12 ani (Luca 2,41-52.)3. Pregătirea iui iisusPredica lui loan Botezătorul la Iordan. Trimişii care se interesează de persoana sa. Botezarea lui iisus.Ispitirea lui iisus (Luca 3,1-20. 21-23. 4,1-15. Matei 3,1-12. 13-17. 4,1-11. Marcu 1,1-8. 9-12. loan 1,34.)4. iisus îşi începe activitatea; chemarea uceniciloriisus începe să predice, primirea sa în Nazaret (Matei 4,12-17. Marcu 1,14-15. Luca 4,13-30.); îşi cheamă primii ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. loan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.)5. Întâlniri cu iisusNicodim; Samariteanca (loan 3-4.)6. Mesia cuvântului şi al faptei I. Cuvântarea de pe munte_Matei (5-7.) Luca (6,20-49.)Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare.Măsură egală, învăţători falşi. Casa clădită pe stâncă. Încheiere.7. Mesia cuvântului şi al faptei II. Minuni:iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui lair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56. Matei 9,18-26.); Ospătarea celor cinci mii (Marcu 6,30^44. Luca 9,11-17. Matei 14,13-21. loan 6,1-15.); Nunta din Cana (loan 2,1-25.); Căpitanul din Capernaum (loan 4,43-54. Luca 7,1-10. Matei 8,5-13.);8. Mesia învăţător: tainele împărăţiei lui DumnezeuParabolele lui iisus despre împărăţia lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10-17. 34-35. Marcu 4,10-13.);Semănătorul (Matei 13,1-9. Marcu 4,1-9. Luca 8,4-18.); Neghina şi grâul (Matei 13,24-30. 36-43.)Parabolele lui iisus despre păcătosul pocăit şi despre iertare: Oaia rătăcită, drahma pierdută, fiul risipitor (Luca 15.)Parabolele lui iisus despre rugăciune, îngrijorare, credinţă: Rugăciunea (Luca 11,1-13.)Judecătorul răutăcios, fariseul şi vameşul (Luca 18,1-14.)Problema vieţii veşnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Măria şi Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă şi cea strâmtă (Lua 13,22-30.); Bogatul şi Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.)9. Problema: "cine este iisus?"Oamenii vor să vadă semne: Profet în propria ţară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului (Matei 12,38-42.)Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David; Hristos10. iisus în IerusalimIntrarea (Luca 19,28-40. Matei 21,1-11. Marcu 11,1-11. loan 13,2-10.)Purificarea Templului (Matei 21,12-17. Marcu 11,15-19. Luca 19,45-48.)În faţa inamicilor (Matei 22-23; Marcu 12; Luca 20-21;11. SuferinţeleJoia mare şi Vinerea mare (Matei 26-28; Luca 21-23; Marcu 14-15; loan 17-19)12. Învierea (Marcu 16,1-8. Matei 28,1-10. 11-15. Luca 24,1-11. loan 20,1-10.)Maria Magdalena (loan 20,11-15.); Toma (loan 20,24-29.); Marea Tiberiadei (loan 21,1-14.)Emaus (Luca 24,13-35.); în faţa ucenicilor (loan 20,19-23. Matei 28,16-20. Luca 24,36-49.)13. Naşterea comunităţii creştineRămas bun de la iisus. înălţarea (Luca 24,50-53. Fapte 1,1-14.); Pogorârea Sfântului Duh şi formarea Bisericii (Fapte 2.)Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.ISTORIA BISERICII REFORMATEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII REFORMATE la proba F.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, noţiuni, concepte folosite în istoria Bisericii;2. Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui, dintr-o epoca dată;4. Interpretarea consecinţele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat;6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice, ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitatea din care face parte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şi societatea, ţinând cont de determinarea lui istorică.III. CONŢINUTURI1. Viaţa primilor creştini. Viaţa şi slujirea apostolului Pavel2. Creştinătatea din sfârşitul secolului I. până la Constantin cel MareCreştinismul ca religie de stat; Erezii şi secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice3. Biserica celor două imperii româneSchisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice4. Epoca cruciadelorRegatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinţei cruciadelor5. AlbigenţiiMotivele naşterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenţii;6. Jan Hus şi John WyclifHusiţii; Evenimente premergătoare papalităţii din Avignon;7. Papalitatea din AvignonPapalitatea dublă şi triplă8. Influenţa renaşterii şi a umanismului asupra BisericiiAntecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renaşterii şi a umanismului;Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus9. Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze"Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!" ;10. Viaţa şi activitatea Iui Huldrych ZwingliSlujirea la Măria Einsiedeln; "Şcoala de profeţi"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer şi împrejurările morţii lui Zwingli11. Viaţa şi activitatea lui Jean CalvinCuvântarea "Filozofia creştină" la deschiderea anului universitar în Paris şi consecinţele INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; însemnătatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveză, celei petrecute la StraBburg şi celei de a doua din Geneva;12. Creştinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia din MohacsPrezentările învăţăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;13. Epoca Izabellei şi a lui loan SigismundReforma luterană şi elveţiană; Despărţirea Bisericilor Reformei;14. Contrareforma în EuropaContrareforma; Inchiziţia; întemeierea şi funcţionarea ordinului iezuiţilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum15. Biserica Reformată în secolul al XVII-leaBocskai Istvan, Bethlen Gâbor; Rakoczy Gyorgy L;16. Bisericile AnglieiAnglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiştii; Restauraţia; Reformaţii scoţieni;17. Protestantismul nord-americanEmigrări. Pilgrim Fathers; Coloniştii şi Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania;18. "Marea decădere a Transilvaniei" şi ultimele zile ale Principatului TransilvanRakoczy Gyorgy II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan;Independenţa principatului; Concepţii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul19. Luptele pentru libertate ale kuruţilorPerioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania îşi pierde independenţa; Izbucnirea luptei pentru libertate20. Epoca lui Leopold I., Carol III. şi a Mariei TerezaDiploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistenţă imperiala;Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanţilor21.Iosif II.Absolutismul iluminist; Regele "cu pălărie"; Ordinul Toleranţei (Ungaria şi Transilvania)Efectul şi punerea în practică a Ordinului Toleranţei; Alte ordine; Căderea şi moartea lui losif II.22. Curente teologice în creştinismIluminismul; Mişcări de deşteptare sufletească în Europa (la scoţieni, germani, olandezi)23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX.Curente teologice: liberalismul, raţionalismul, romantica; Formarea mişcărilor ecumenice: 1948 – Consiliul Ecumenic al Bisericilor;BISERICA UNITARIANĂLICEELE TEOLOGICE UNITARIENESTUDII BIBLICEI.STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA – ETICA).Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text teologic;2. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;3. Interpretarea simbolurilor şi motivelor religioase dintr-un text dat;4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparaţii) pe baza unei structuri de idei dată;5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.III.CONŢINUTURI1. Relaţia divinitate – om (Schimbarea relaţiei divinitate – om în Vechiul Testament, Relaţia tată-copil);2. Elementele mitologice şi istorice în vechiul Testament (geneza, istoria şi formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor – Moise, regii, judecătorii, profeţii; practica şi rolul religiei în viaţa cotidiană a evreilor);3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turbul Babei, scara lui iacov);4. Caracteristicile specifice ale religiei evreieşti faţă de religia popoarelor înconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinţei în comportamentul moral-religios al evreilor);5. Căile de cunoaştere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele şi sensul rugăciunii autentice, meditaţia, credinţa, caracterul personal al credinţei);6. Viaţa şi personalitatea lui Isus;7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea şi adevărul, adevărul omenesc şi adevărul dumnezeiesc, iubirea faţă de semeni şi de Dumnezeu, împărăţia cerurilor şi vocaţia omului, Fericirile);8. Învăţătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om şi porunca iubirii;9. Locul şi valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA – ETICA)I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA – ETICA) are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea unui concept, a unei noţiuni;2. Identificarea problemelor religioase (comportament religios, probleme de etică şi dogmatică) abordate într-un text;3. Explicarea unor procese şi evenimente din istoria bisericii;4. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.III. CONŢINUTURI1. Religia; Omul – fiinţă religioasă;2. Păcatul, alegerea dintre bine şi rău, iertarea păcatului;3. Libertate şi responsabilitate; conştiinţa, voinţa liberă;4. Unitatea lui lui Dumnezeu, paternitatea lui Dumnezeu, activitatea lui Dumnezeu;5. Responsabilităţile omului fată de sine, de semenii şi de lumea creată;6. Libertatea şi responsabilitatea omului religios (Dieta de la Turda, probleme de etică aplicată);7. Ceremoniile – practica religioasă, sărbătorile bisericeşti;8. Rolul dogmaticii în procesul de formare a persoanei ca individ şi ca fiinţă socială ;9. Comportamentul moral-religios (virtuţiile, valori).Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.BISERICA BAPTISTĂLICEELE BAPTISTESTUDIUL BIBLIEI(STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste şi disciplină opţională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic.Proba de examen STUDIUL BIBLIEI este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;2. Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;3. Explicarea scopului şi a implicaţiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice;4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURISTUDIUL VECHIULUI TESTAMENT1. Genesa: Cartea începuturilor (Schultz, p. 23-30, 45-59)1.1 Creaţia (zilele creaţiei, crearea omului)1.2 Căderea (ispitirea şi neascultarea, urmările neascultării, prima profeţie mesianică)1.3 Potopul (cauze, descriere, legământul Cu noe)1.4 Babei (descriere, urmări)1.5 Avraam (chemare, legământ, credinţa ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)1.6 iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profeţia mesianică: Gen. 49:10)1.7 losif (visul, vinderea ca rob, întemniţarea, înălţarea, losif ca salvator, caracterul lui)2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88)2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuţi, Pastele)2.2 Legământul Mozaic (scopul, conţinutul, Decalogul, diferite legi)2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente)3. iosua: Cucerirea ţării Canaan (Schultz, p. 123-135)3.1 Intrarea în Canaan (iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai)3.2 Cucerirea ţării (campania de sud şi nord)4. Judecători. Ghedeon şi Samson (Schultz, p. 135-150)4.1 Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăinţă, pace, Jud. 21:25)4.2 Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)4.3 Samson (istoria, caracterizarea personajului)5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161)5.1 Naşterea şi chemarea5.2 Samuel ca judecător (judecarea şi învăţarea poporului)5.3 Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul şi a lui David)6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165)6.1 Credincioşia lui Saul (ungerea, biruinţa asupra duşmanilor)6.2 Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)7. David, întemeietorul Statului naţional evreu (Schultz, p. 167-184)7.1 Împărat peste Iuda şi Israel7.2 Păcatul lui David şi consecinţele lui7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)STUDIUL NOULUI TESTAMENT1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105)1.1 Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul – creaţia lui Dumnezeu,păcatul, aşteptarea mesianică) 1.2. Templul şi sinagoga2. Evangheliile – privire generală (Tenney, p. 127-175)2.1 Autorul, data şi locul scrierii2.2 Destinaţia şi scopul evangheliei3. Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179-187)3.1 Naşterea şi copilăria3.2 Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)3.3 Moartea, învierea, înălţarea4. Învăţătura Domnului Isus şi minunile Sale (Tenney, p. 197-203)4.1 Metodele de învăţare ale lui Isus4.2 Scopul şi conţinutul învăţăturii4.3 Minunile lui Isus (împlinirea profeţiilor mesianice, exemple)5. Divinitatea şi umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după loan (Tenney, p. 174-175)5.1 Prologul Evangheliei după loan5.2 Afirmaţiile "Eu sunt…"5.3 Minunile5.4 Elementele esenţiale ale naturii umane6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246)6.1 Biserica din Antiohia Siriei (motivaţiile misiunii)6.2 Traseul şi piedicile întâlnite6.3 Conciliul din Ierusalim (probleme şi soluţia)7. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279)7.1 Autor, destinatari, scop7.2 Revelaţia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relaţia creştinului cu statul, îngăduinţa creştinăBIBLIOGRAFIE:1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers,Inc. , 1980;2. Talpoş, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria şi Poezia VechiuluiTestament, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1999;3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986DOCTRINE BIBLICEI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste şi disciplină opţională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic.Proba de examen DOCTRINE BIBLICE este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei;2. Identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în context;3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmaţii date şi explicarea acestora în contextul Scripturii;4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date;5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului (Thiessen, p. 72-79)1.1 Termeni înrudiţi1.2 Teorii inadecvate1.3 Doctrina biblică a inspiraţiei1.4 Dovezile inspiraţiei2. Natura şi atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85-102)2.1 Esenţa naturii şi atributelor2.2 Atribute nonmorale2.3 Atribute morale3. Revelaţia lui Dumnezeu. Revelaţia generală şi specială (Thiessen, p. 9-20)3.1 Revelaţia generală3.2 Revelaţia specială4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate şi umanitate (Ryrie cap. 42, pct. I-III)4.1 Dumnezeirea lui Cristos4.2 Umanitatea lui Cristos5. Lucrarea lui Cristos. Moartea învierea şi ispăşirea (Thiessen, p. 263-285)5.1 Importanţa morţii lui Cristos5.2 Interpretări greşite5.3 Adevărata semnificaţie a morţii5.4 Sfera de cuprindere a morţii lui Cristos5.5 Învierea lui Cristos6. Persoana Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 59)6.1 Personalitatea Duhului Sfânt6.2 Dumnezeirea Duhului Sfânt7. Lucrarea Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 65-66)7.1 Darurile Duhului Sfânt7.2 Umplerea cu Duhul Sfânt8. Originea omului. Căderea şi păcatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I-II, 33)8.1 Caracteristicile creării8.2 Modelul pentru crearea omului8.3 Căderea omului9. Păcatul. Natura păcatului. Consecinţe (Ryrie, cap. 34-35)9.1 Conceptul biblic despre păcat9.2 Consecinţele păcatului9.3 Iertarea păcatului10. Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul şi Noul Testament (Ryrie, cap. 48-49)10.1 Consideraţii introductive10.2 Mântuirea în Vechiul Testament10.3 Mântuirea în Noul Testament11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul şi Cina Domnului (Ryrie, cap. 74)11.1 Introducere11.2 Botezul11.3 Cina Domnului12. Funcţiile Bisericii: închinare, părtăşie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75)12.1 Semnificaţia închinării12.2 Conţinutul închinării12.3 Ziua de închinareBIBLIOGRAFIE:1. Erickson, J. Miliard, Teologie creştină, voi. I-III, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1998;2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE Internaţional, Dallas, Texas, 1993;3. Truţa, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996;4. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea Misionară Română, 1986BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ŞAPTEALICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ŞAPTEASTUDIUL BIBLIEII. STATUTUL DISCIPLINEIPentru examenul de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea termenilor şi a noţiunilor ce conturează structura creştinismului;2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;3. Argumentarea aspectelor esenţiale ce aparţin creştinismului;4. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.III. CONŢINUTURIUNITATEA I1. Căile de acces către studiul Apocalipsei.2. Cele şapte biserici (componentele fiecărei scrisori – făgăduinţă, salut, laudă, repoş, sfat şi răsplata promisă; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).3. Sigilii şi trâmbiţe (interpretare şi aplicare la experienţa personală).4. Rămăşiţa şi criza finală (identificarea bisericii rămăşiţei; nemulţumirea lui Lucifer; Mihail şi îngerii Lui; biruinţa Mielului; pregătirea pentru criza finală).5. Fiara care semăna cu un leopard şi Fiara cu coarne ca ale unui miel.6. Cele trei soli îngereşti(semnificaţiile şi caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul şi falsul sigiliu; consecinţe ale primirii şi refuzului soliei).7. Ultimele plăgi şi babilonul modern.8. Nunta Mielului şi mileniul(necazul cel mare; descrierea cetăţii sfinte; bucuria celor mântuiţi şi cântarea Mielului).9. Noul Pământ(un cer nou şi un pământ nou; caracteristicile celor mântuiţi; răsplătirea celor mântuiţi).UNITATEA II10. Natura păcătoasă şi pocăinţa(păcătosul şi Hristos; adevărata pocăinţă; predarea voinţei lui Hristos; relaţia dintre pocăinţă şi bucurie; iudeii şi mântuirea; neamurile şi mântuirea).11. Mărturisirea şi iertarea păcatului(conştienţa păcatului; credinţa şi faptele; credinţa şi sentimentele).12. Definirea, experimentarea şi efectele sfinţeniei.13. Harul şi Legea (Planul de Mântuire; îndreptăţirea prin credinţă).14. Câştigarea bătăliei cu noi înşine(răstignirea eu-lui).15. Personalitatea şi lucrarea Duhului Sfânt (semnificaţia umplerii cu Duhul Sfânt).16. Schimbarea şi rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, tolerantă şi discernământ, apreciere şi laudă.LISTA DE TERMENI / NOŢIUNITERMENIBinecuvântat, Biruitor, Biserică, Căldicel, Condamnare, Conducere, Controversă, Credinţă, Criza finală, Curăţire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veşnică, Fărădelege, Iertare, împăcare, înger, Laodiceean, Mângâietor, Martor credincios, Mărturie, Milă, Mileniu, Naştere din nou, Neprihănire, Noul Pământ, Păcat, Pocăinţă, Profeţie, Redeşteptare, Revelaţia, Sfinţire, Sigiliul, Transformare, Voinţă.NOŢIUNIAlifie pentru ochi, Ape mari, Aur curăţit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai – prezentaţi în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Călăuzirea Duhului, Cărticică, Cel îmbătrânit de zile, Cele patru vânturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fără plată, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihănirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veşnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curată, Fiara care se ridică din adânc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovnicească, Fire pământească, Haine albe, Har, Hristos sfârşitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, împlinirea Legii, îndreptăţit prin credinţă, îngăduinţă creştină, învăţătura lui Balaam, Legământul harului, Lege duhovnicească, Lege firească, Legea, Lucrarea Duhului, Mântuire prin fapte, Mântuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu două coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naştere din nou, Nădejde, Neprihănire prin credinţă, Nunta Mielului, Păcatul, Peceţi, Piatră de poticnire, Plan de mântuire, Plata păcatului, Potrivit Duhului, Răbdarea sfinţilor, Răstignirea eu-lui, Secerişul pământului, Semn – sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujbă duhovnicească, Solie întreită, Sub har, Sub lege, Şapte potire, Trâmbiţe, Trupul lui Hristos, Vinul mâniei lui Dumnezeu.Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.DOGMATICAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOGMATICA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor care au alte profiluri decât cel teologic.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea termenilor esenţiali şi a noţiunilor specifice folosite în Biblie şi în dogmatica adventistă;2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezumă declaraţia de credinţă a Bisericii Adventiste;3. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;4. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.III. CONŢINUTURI1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU1.1 Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu.1.2 Dumnezeirea – Sfânta Treime.1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susţinătorul şi Stăpânul întregii creaţiuni.1.4 Dumnezeu Fiul cel veşnic, Creator, Mântuitor întrupat şi Judecător.1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaş creaţiunii, întrupării şi răscumpărării.2. DOCTRINA DESPRE OM2.1 Creaţiunea – opera desăvârşită a lui Dumnezeu.2.2 Omul – chip al lui Dumnezeu; consecinţele păcatului.3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE3.1 Marea luptă dintre Hristos şi Satana.3.2 Viaţa, moartea şi învierea Domnului Hristos.3.3 Mântuirea prin credinţa în Isus lucrată de Duhul Sfânt.4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICĂ4.1 Biserica – Comunitatea credincioşilor, Mireasa lui Isus Hristos.4.2 Rămăşiţa şi misiunea ei.4.3 Unitatea trupului lui Hristos.4.4 Botezul -mărturie şi simbolul unirii cu Hristos.4.5 Cina Domnului – părtăşie cu trupul şi sângele lui Hristos.4.6 Darurile şi slujbele spirituale.4.7 Darul profeţiei.5. DOCTRINA DESPRE VIAŢA CREŞTINĂ5.1 Legea veşnică a lui Dumnezeu.5.2 Sabatul – monument al creaţiunii şi semn al legământului.5.3 Administrarea creştină a bunurilor vieţii.5.4 Comportamentul creştin.5.5 Căsătoria şi familia creştină.6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE6.1 Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc.6.2 A doua venire a Domnului Isus Hristos.6.3 Moartea şi învierea celor mântuiţi şi a celor nelegiuiţi.6.4 Mileniul şi sfârşitul păcatului.6.5 Noul pământ – căminul celor mântuiţi.LISTA DE TERMENI / NOŢIUNITERMENIA doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserică, Călăuzire, Chivot, Creaţiune, Evanghelie, Fărădelege, Fiul omului, îndreptăţire, întrupare, înviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală, Liberul arbitru, Logos, Mângâietor, Mântuitor, Mileniul, Naştere din nou, Natura umană, Natură divină, Personalitate, Planul Mântuirii, Pocăinţă, Rămăşiţă, Revărsare, Revelaţie, Sabat, Sanctuar, Sfinţenie, Sola Scriptura, Solie îngerească, Tetelestai, Trinitate Divină, Viaţă veşnică, Ziua Ispăşirii.NOŢIUNIAtotprezenţă, Atotputernicie, Atotştiinţă, Biserica invizibilă, Chinuri veşnice, Curăţirea Sanctuarului, Daruri duhovniceşti, Desăvârşit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt -înlocuitorul, Duhul Sfânt – Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduinţa învierii, Fărădelege, Haine albe, Iertare, Inspiraţie, împăcarea, îndreptăţirea împărtăşită, înlocuitor, întrupare, învierea morţilor, învierea parţială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mântuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naştere din nou, Natura, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăinţă, Predare, Preexistentă, Preoţie universală, Profeţie, Proorocie, Rămăşiţă, Revărsarea Duhului Sfânt, Revelaţie, Revenirea vizibilă, Sabat -obicei, Sabatul ca desfătare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfârşitul Legii, Sfinţenia lui Dumnezeu, Sfinţire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienţa Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viaţă veşnică, Zi binecuvântată.Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.BISERICA PENTICOSTALĂPNEUMATOLOGIEI. STATUTUL DISCIPLINEIPentru examenul de bacalaureat 2004, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic .II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea şi explicarea conceptelor şi noţiunilor de bază specifice pneumatologiei;2. Analiza şi interpretarea doctrinelor şi simbolurilor teologice;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. Doctrina despre Duhul Sfânt şi locul ei în teologie.2. Duhul Sfânt este o Persoană.3. Dumnezeirea Duhului Sfânt.4. Simbolurile Duhului Sfânt.5. Denumirile Duhului Sfânt.6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.8. Roadă Duhului Sfânt.9. Plinătatea Duhului Sfânt.10. Cele nouă daruri ale Duhului.11. Călăuzirea Duhului Sfânt.12. Rolul şi locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.I. STATUTUL DISCIPLINEIPentru examenul de bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaţionale, profilul teologic, şi disciplină opţională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţiunilor biblice de bază;2. Interpretarea unui text biblic;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a comunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.III. CONŢINUTURI1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.2. Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului.3. Natura şi atributele lui Dumnezeu.4. Învăţătura despre Trinitate.5. Revelaţia lui dumnezeu. Revelaţia generală şi revelaţia specială.6. Lucrările lui Dumnezeu . Creaţia.7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate şi umanitate.8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea şi învierea Sa9. Ispăşirea realizată de Isus Christos.10. Originea omului. Căderea şi păcatul originar.11. Păcatul. Natura păcatului şi consecinţele lui.12. Planul de mântuire a omenirii.13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi cina Domnului.14. Slujbele din Biserică.15. Funcţiile Bisericii: închinare, părtăşie, evanghelizareNotă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.CULTUL MUSULMANLEGISLAŢIE ISLAMICĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2004, LEGISLAŢIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE GENERALE (în limba română):1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislaţiei Islamice .(Scopul şi obiectul de studiu);2. Interpretarea cu argumente din Coran şi Sunna a noţiunii ritualului, a felurilor şi a modurilor de practicare a acestora;3. Definirea noţiunii de "persoana responsabilă" şi a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislaţiei Islamice;4. Însuşirea legilor Islamului şi metodologia de aplicare a acestora în viaţa socială.II. COMPETENTE GENERALE (în limba turcă):1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.III. CONŢINUTURI10.SINIFKONU l FIKIH ILMÎA. Fikihm tanimi,konusu ve amaciKONU 2. ÎBADETA. Îbadetin tammi ve θeşitleriB. Ibadetin yapilişi amaθlariKONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERÎA. Mukellefin gorevleriKONU 4. TEMÎZLÎKA. Hades ve necasetin mahiyetiB. AbdestC. Gusul(BoyAbdest)KONU 5. NAMAZA. Namaz vakitleriB. Namazin farzlanC. Namazm Vacib ve sunnetleriKONU 6. NAMAZLARIN KILINIŞIA. Beş vakit namaz ve kihnişiB. Vitir namazi ve kilimşiC. Cenaze namazi ve kilimşiθ. Cuma namazi ve kihnişiD. Bayram namazi ve kilinişiE. Teravih namaziKONU 7 NAMAZLARLA ÎLGÎLI DIGER MESELELERA. Sehhqilavet ve şukilr secdelerill.SINIFKONU 8 ORUCA. Orucuntanimi, onemi, hikmeti ve faydalariB. Orucun farz olmasi ve θeşitleriC. Orucun şartlan ve hukmuθ. Oruc bozan ve bozmayan şeylerKONU 9 ZEKATA. Zekatm tanimi, onern, hikmeti ve faydalariB. Zeketm tabi olan ve olmayan mallarC. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasiKONU 10 SADAKAA. Sadaka ve θeşitleriB. Fitir sadakasiKONU 11 HACCA. Hacc ve faydalariB. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadetiC. Hacc θeşitleriθ. Haccm ruktinleriD. Haccm şartlanE. Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meselelerKONU 12 KURBAN VE A VA. Kurbanm mahiyeti ve onemiB. Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlarC. Nezir ve Ahika kurbaniθ. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILORI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria românilor are statut de disciplină opţională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. înţelegerea unor noţiuni/ concepte istorice:● utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/ a conceptelor istorice menţionate în curriculum;● corelarea unor noţiuni/ concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:● recunoaşterea apartenenţei unui eveniment/ proces la o epocă istorică şi la un spaţiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:● recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;● compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;5. analizarea schimbărilor în societate:● stabilirea şi prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;● recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversităţii surselor schimbării;● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;● stabilirea şi prezentarea relaţiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.III. TEME1. De la geneza etnică la geneza statală1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– etnogeneză– tradiţie istorică1.2 Conţinuturi:– Civilizaţia şi istoria daco-geţilor– Trăsăturile civilizaţiei române în Dacia– Etnogeneză românească: semnificaţia sintezei– Constituirea statelor medievale: Transilvania, Ţara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea2. Civilizaţia românească în context european, secolele al XV-Iea – al XVII-lea2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenţă, principat– influenţe bizantine, influenţe occidentale– "feudalism românesc", "politică de cruciadă"2.2 Conţinuturi:– Biserica şi Domnia– Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul*Studiu de caz: Călători străini despre civilizaţia medievală românească3. Premisele constituirii României moderne3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– tradiţia romanităţii– politică hegemonică, statut internaţional, secol fanariot– formarea naţiunii române, europenizare, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, proiect liberal– anul 1821 în Ţara Românească3.2 Conţinuturi:– Relaţiile statelor româneşti cu Marile Puteri. Criza orientală– Conştiinţa naţională şi emancipare politică*Studiu de caz: Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti la 18484. Crearea instituţiilor moderne4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– legislaţie modernă, Constituţie, monarhie constituţională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă– alternanţă la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziţie parlamentară– opera reformatoare a lui Al.I. Cuza– progresul societăţii româneşti după cucerirea independenţei de stat4.2 Conţinuturi:– Constituirea şi consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituţii (monarhie, parlament, guvern)– Statul – agent al modernizării, până Ia primul război mondial– Românii din afară graniţelor*Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliţilor, înainte şi după Congresul de la Berlin; Spiru Haret şi modernizarea învăţământului românesc5. Unitate şi diversitate în România Mare5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– Marea Unire, România Mare, stat naţional unitar– unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative– *partid etnic5.2 Conţinuturi:– România în timpul primului război mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică şi administrativă*Studiu de caz (la alegere): Drepturi şi libertăţi democratice în Constituţia din 1923; Partidele etnice reprezentate în Parlamentul României Mari6. Stat, societate şi cultură6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară6.2 Conţinuturi:– Noua clasă politică şi democratizarea societăţii româneşti. Regimul politic între 1918-1938– Sfârşitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 19407. Economia şi societatea în perioada comunistă7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– naţionalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom– chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"– confiscarea proprietăţii private, "proprietate a întregului popor"7.2 Conţinuturi:– Contradicţiile industrializării– Colectivizarea şi impactul asupra satului8. Dominaţia ideologică şi represiunea politică8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forţată, rezistenţă armată, Securitatea– "revoluţionar de profesie", "duşman al poporului", "revoluţie culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată"– desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice8.2 Conţinuturi:– Regimul politic, monopolul ideologic şi "producţia culturală"– Securitatea şi represiunea politică– Forme de rezistenţă anticomunistă9. Statul şi societatea civilă, după 19899.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:– căderea regimului comunist– pluralism politic– stat de drept, parlament9.2 Conţinuturi:– Instituţiile statului de dreptNotă:● Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conţinuturi; studiu de caz).● Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.● Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv, conţinuturile prevăzute cu asterisc (*) şi scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore săptămânal, filiera teoretică – specializarea ştiinţe sociale, filiera vocaţională – profilul militar-uman.● Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XH-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educaţiei Naţionale şi aflate în vigoare în anul şcolar 2003-2004.● Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen şi nu vizează conţinutul unui manual anume.PROGRAMA: ISTORIA UNIVERSALAI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria universală are statut de disciplină opţională. Istoria universală poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria universală este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. Competenţe de evaluat1. înţelegerea unor noţiuni/ concepte istorice:● utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/ a conceptelor istorice menţionate în curriculum;● corelarea unor noţiuni/ concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:● recunoaşterea apartenenţei unui eveniment/ proces la o epocă istorică şi la un spaţiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:● recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;● compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;5. analizarea schimbărilor în societate:● stabilirea şi prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;● recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversităţii surselor schimbării;● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;● stabilirea şi prezentarea relaţiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.III. TEMEClasa a IX-a:1. Modele de organizare politică în Grecia Antică1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– polis, cetăţean, instituţii, vot– spirit civic, democraţie directă– omul în viziunea vechilor greci– colonizarea greacă, elenismul1.2 Conţinuturi:– Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată– Ştiinţa şi arta2. Roma imperială2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– romanizare, sincretism, interpretatio Română– stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului2.2 Conţinuturi:– Evoluţia ideii imperiale– *Pax Română3. Moştenirea imperială în Europa creştină3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie– cruciadele3.2 Conţinuturi:– *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin– *Ideea de Imperiu în Occident– Creştinismul: crize şi contacte*Studiu de caz: Ideea de cruciadăClasa a X-a :4. Naşterea democraţiei nord-americane:4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– *boicot, *Declaraţia de independenţă– Congres, Constituţia americană4.2 Conţinuturi:– *Războiul de independenţă– Separaţia puterilor în stat: control şi echilibru5. Franţa în epoca revoluţiei5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– revoluţie politică, revoluţie socială, democraţie reprezentativă, salvare publică, iacobinism5.2 Conţinuturi:– De la revoluţia moderată la domnia terorii6. Europa napoleoniană6.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală– mişcare naţională6.2 Conţinuturi:– De la Consulat la Imperiu– Imperiul napoleonian– Influenţele revoluţiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei moderneClasa a Xl-a:7. Noile ideologii. Liberalism, naţionalism, socialism7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– Risorgimento, carbonari, Zollverein7.2 Conţinuturi:– Ideologii naţionale şi acţiune politică (unificarea Italiei şi a Germaniei)8. Europa şi lumea la cumpăna veacurilor8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– pact colonial, societate colonială, *emigraţie, *naturalizare, *asimilare, *dominion– "Realpolitik"8.2 Conţinuturi:– Imperiile coloniale– *Cursa înarmării şi primele conferinţe pentru dezarmare*Studiu de caz: Politica externă a României la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea9. Primul război mondial9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– mobilizare, război mondial, război industrial, război naval9.2 Conţinuturi:– Un nou tip de război; mobilizarea populaţiei– *Marile bătălii10. Noua ordine internaţională10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparaţii de război– *intervenţionism, *revizionism, *conciliatorism, *moratoriu– *zonă liberă10.2 Conţinuturi:– Noile frontiere şi noile state. Formarea statului naţional unitar român– Societatea Naţiunilor şi politica securităţii colective11. Al doilea război mondial11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– Blitzkrieg, genocid– rezistenţă, insurecţie– "războiul ciudat", războiul în Pacific11.2 Conţinuturi:– Războiul total– Holocaustul– Victoria Naţiunilor Unite. Contribuţia României12. Relaţiile internaţionale postbelice12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– *"Cortina de fier"– politică de securitate, blocurile militare, politică de descurajare nucleară12.2 Conţinuturi:– O.N.U. şi organismele sale– "Războiul rece"13. Construcţia europeană13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:– democraţia occidentală, integrare politico-economică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, ^legislaţie europeană, *moneda europeană, "cetăţenia europeană"13.2 Conţinuturi:– Necesitatea şi principiile unităţii europeneNotă:Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a şi a Xl-a, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conţinuturi; studiu de caz).Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.Termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins, respectiv, conţinuturile prevăzute cu asterisc (*) şi scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore săptămânal (clasa a IX-a şi a X-a) respectiv celor cu 3 ore săptămânal (clasa a Xl-a).Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a Xl-a aprobate prin Ordinele Ministrului Educaţiei Naţionale şi aflate în vigoare în anul şcolar 2003-2004.Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen şi nu vizează conţinutul unui manual anume.BACALAUREAT 2004PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIEFILIERA VOCAŢIONALĂPROFIL PEDAGOGICSPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTAR1STCOMPETENŢE DE EVALUAT1. Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca şcolară2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicaţiilor3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca şcolară │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │ Competente specifice │ Conţinuturile învăţării │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.1 Familiarizarea elevului cu noţiu- │-Elemente generale de biblioteconomie│ │nile generale de biblioteconomie │ şi de bibliologie │ │ │-Traseul publicaţiilor de la intrarea│ │ │ în bibliotecă până la ieşire │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.2 Realizarea activităţii practice în│-Utilizarea eficientă a spaţiilor şi │ │bibliotecă │ a mobilierului de bibliotecă │ │ │-Structura funcţională a bibliotecii │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.3. Realizarea unei bibliografii │-Bibliografii specifice │ │specifice │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicaţiilor │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │2.1 Însuşirea modalităţilor de câtă- │-Colecţii: constituire, dezvoltare, │ │logare şi de clasificare a documente- │evidenţă, conservare │ │lor │-Catalogarea şi clasificarea docu- │ │ │mentelor │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │2.2 Cunoaşterea, respectarea şi apli- │-Conservarea publicaţiilor │ │carea normelor de conservare a colec- │ │ │ţiilor │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │3.1 Identificarea comportamentului │-Biblioteca – factor de educaţie în │ │adecvat în relaţia cu cititorul │şcoală │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │3.2 Perfecţionarea profesională a │-Relaţiile profesionale ale biblio- │ │bibliotecarului │tecarului │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │3.3 Relaţionarea bibliotecii şcolare │-Colaborarea bibliotecii şcolare cu │ │cu celelalte instituţii implicate │celelalte tipuri de biblioteci │ │în sfera educaţiei │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor │ │ europene │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │4.1 Elaborarea unei legislaţii care │-Legislaţia după care funcţionează │ │să permită modernizarea şi informati- │biblioteca şcolară │ │zarea bibliotecii │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.2 Realizarea informatizării biblio- │-Informatizarea bibliotecii │ │tecii │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.3 Actualizarea fondului de carte │-Dezvoltarea colecţiilor bibliotecii │ │ │şcolare │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.4 Crearea unor relaţii de colaborare│-Colaborarea bibliotecii cu institu- │ │cu instituţii similare │ţii similare din străinătate │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘PROGRAMA: PEDAGOGIEFILIERA VOCAŢIONALĂPROFILUL PEDAGOGICSPECIALIZĂRILE:● bibliotecar-documentarist● instructor-animator● instructor de educaţie extraşcolară● pedagog şcolarI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, aprobată prin Ordin al Ministrului educaţiei şi cercetării nr. ………/2002, absolvenţii ultimei clase de liceu, învăţământ de zi, filiera vocaţională, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactică, Teoria educaţiei, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculară specifică profilului pedagogic şi specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară şi pedagog şcolar.Prezenta programă selectează competenţele generale şi specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conţinuturile lor specifice, şi care vor fi evaluate.II. COMPETENŢE DE EVALUAT ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Utilizarea adecvată a unor concepte ştiinţelor educaţiei în diferite │ │ contexte de comunicare │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │ Competente specifice │ Conţinuturile învăţării │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.1 Analiza conceptelor şi a relaţii- │-Funcţiile şi formele educaţiei │ │lor dintre conceptele specifice ştiin-│-Finalităţile educaţiei (tipuri de │ │ţelor educaţiei, în scopul interpre- │finalităţi – ideal, scop, obiective) │ │tării mesajelor cu conţinut educativ │-Introducere în teoria curriculum- │ │ │ului (concepte, tipuri de curriculum)│ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.2 Elaborarea unor mesaje cu conţinut│-Medii educaţionale – şcoala, familia│ │educativ în scopul facilitării comuni-│Biserica, mijloacele de informare în │ │cării cu parteneri educaţionali -elevi│masă, organizaţiile nonguvernamentale│ │cadre didactice, părinţi, etc. │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │2. Aplicarea conceptelor specifice ştiinţelor în organizarea unor activi- │ │ tăţi educative │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │2.1 Corelarea elementelor de conţinut │-Organizarea activităţilor educative │ │ale proiectării activităţilor educati-│-Proiectarea activităţilor educative │ │ve cu cerinţele acesteia │(cerinţe, conţinut, etape, metode şi │ ├──────────────────────────────────────┤mijloace) │ │2.2 Elaborarea într-o succesiune logi-│-Operaţionalizarea obiectivelor edu- │ │că a etapelor proiectării activităţi- │-Funcţii şi forme ale evaluării │ │lor educative │şcolare │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │3. Analiza fenomenului educaţional şi a interdependenţei dintre factorii │ │ implicaţi în procesul educaţional │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │3.1 Descrierea specificului fenomenu- │-Funcţiile şi formele educaţiei │ │lui educaţional, în scopul interpre- │-Sistemul de învăţământ │ │tării relaţiilor dintre factorii im- │ │ │plicaţi în procesul educaţional │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educaţie în acţiunile │ │ educative şi de orientare şcolară │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │4.1 Identificarea caracteristicilor │-Educaţia intelectuală – obiective, │ │diferitelor tipuri de educaţie, în │raportul formativ-informativ │ │scopul integrării lor într-un demers │-Educaţia morală – obiective, metode │ │didactic centrat pe nevoile de dez- │specifice, raportul conştiinţă – │ │voltare ale elevilor │conduită morală │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.2 Formularea unor direcţii de orien-│-Educaţie estetică – obiective │ │tare şcolară cu ajutorul aspectelor │-Educaţie religioasă – obiective │ │specifice diferitelor tipuri de │-Educaţie fizică – obiective │ │educaţie │-Consilierea şcolară şi profesională │ │ │ – obiective, factorii orientării │ │ │-Socializarea – (mecanisme, funcţii, │ │ │etape) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.3 Argumentarea necesităţii educaţiei│-Educaţia permanentă – o necesitate │ │permanente în societatea actuală │în lumea contemporană (specific, │ │ │conţinut, obiective, metode, forme │ │ │de organizare) │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘III. TEME● PEDAGOGIE GENERALĂ1. Funcţiile şi formele educaţiei2. Finalităţile educaţiei (tipuri de finalităţi – ideal, scop, obiective)3. Sistemul de învăţământ● DIDACTICĂ1. Organizarea activităţilor educative2. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, conţinuturile învăţării)4. Proiectarea activităţilor educative (cerinţe, conţinut, etape , metode şi mijloace)5. Funcţii şi forme ale evaluării şcolare● TEORIA EDUCAŢIEI1. Educaţia intelectuală – obiective, raportul formativ-informativ2. Educaţia morală – obiective, metode specifice, raportul conştiinţă – conduită morală3. Educaţia estetică – obiective4. Educaţia religioasă – obiective5. Educaţia fizică – obiective6. Consilierea şcolară şi profesională – obiective, factorii orientării● PEDAGOGIE SOCIALĂ1. Educaţia permanentă – o necesitate în lumea contemporană (specific, conţinut, obiective, metode, forme de organizare)2. Socializarea – (mecanisme, funcţii, etape)3. Medii educaţionale – şcoala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masăPROGRAMA: PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATPROBA F – PREGĂTIRE MILITARĂI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:În cadrul Examenului de Bacalaureat- disciplina "Pregătire Militară" are statut de disciplină opţională pentru elevii din colegii militare subordonate M.Ap.N, putând fi aleasă în cadrul probei "F".Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina "Pregătire Militară" se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de "Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Examenului de Bacalaureat" care se depun, în mod obligatoriu la secretariatul colegiului militar.Evaluarea elevilor se realizează prin susţinerea unei probe practice care vizează competenţele şi abilităţile de executare a mişcărilor, acţiunilor şi operaţiunilor prevăzute în regulamentele militare generale.La proba practică "Pregătirea Militară" se pot înscrie toţi elevii din colegiile militare care îşi asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului de pregătire militară generală cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul de Bacalaureat.II. COMPETENŢE DE EVALUARE:Pentru susţinerea Examenului de Bacalaureat la disciplina "Pregătire Militară", elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă dobândite la nivel liceal:– valorificarea capacităţii motrice necesare executării corecte a mişcărilor specifice instrucţiei de front individuale, aruncării cu precizie a grenadelor de mână şi luptei corp la corp cu armamentul portativ (machetă).– aplicarea corectă şi cu siguranţă a regulilor şi operaţiunilor de tragere cu arma de calibru redus 5,6mm, în condiţiile specifice executării şedinţei a doua de tragere cu această categorie de armament.– verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive de măsurări în teren, orientarea în teren şi indicarea obiectivelor, întrebuinţarea hărţilor topografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activităţii militare.III. CONŢINUTURI:● Instrucţia de front (I.F.)Instrucţia de front fără arma:– poziţiile fără armă;– alinierea;– descoperirea şi acoperirea;– deplasarea militarilor;– întoarcerile de pe loc;– oprirea;– salutul militar, prezentarea onorului de pe loc şi din mişcare;– ieşirea militarului din formaţie, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în formaţie;– prezentarea militarului în faţa comandantului, în încăperi.Poziţii pentru luptă; aruncarea grenadelor; lupta corp la corp.● Topografie militară (T.M.)– procedee expeditive de măsurare în teren:– determinarea expeditivă a distantelor în teren;– determinarea expeditivă a înălţimilor şi detaliilor de teren;– determinarea expeditivă a unghiului de pantă, caracteristicilor cursurilor de apă şi păduri– orientarea în teren şi măsurarea obiectivelor fără hartă:– determinarea punctelor cardinale după aştrii şi prin alte procedee;– descrierea busolei şi reguli de întrebuinţare;– determinarea punctelor cardinale cu busola;– determinarea azimutului unei direcţii;– deplasarea după azimut.– probleme ce se rezolvă în teren, cu ajutorul hărţii:– orientarea în teren cu hartă;– procedee de orientare a hărţii şi stabilire a locului de staţie;– deplasarea în teren după hartă.● Instrucţia tragerii (I.T.)– cunoaşterea şi întrebuinţarea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm:– destinaţie, caracteristici tehnico-tactice, părţi componente, funcţionare, mânuire,întreţinere şi păstrarea armei;– demontare, montare, rolul părţilor componente în funcţionarea armei; incidente detragere şi remedierea lor; controlul şi pregătirea pentru tragere; cunoaştereamuniţiei.– reguli şi operaţiuni de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.);– reguli şi măsuri de siguranţă pe timpul executării şedinţelor de tragere;– executarea şedinţei a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.);IV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROBEIÎn cadrul probei, fiecare candidat va rezolva minimum două probleme la "Instrucţia de Front" şi "Topografie Militară" şi va executa obligatoriu şedinţa a două de tragere cu arma de tir cu calibru redus 5,6 mm.Evaluarea candidaţilor se execută de către o subcomisie formată din 2-3 ofiţeri cu experienţă în domeniu, propuşi de Statul Major al Forţelor Terestre.Candidaţii vor fi repartizaţi în grupe, iar ordinea de susţinere a probelor nu este obligatorie, ea fiind stabilită de membrii subcomisiei pentru disciplina " Pregătire Militară" şi aprobată de preşedintele comisiei examenului de Bacalaureat din colegiul militar.Toate probele se organizează şi desfăşoară în spaţii delimitate pin marcaje vizuale, unde au acces numai examinatorii, candidaţii şi delegaţii MECT.Punctele obţinute în urma executării şedinţei a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.) se transformă în note astfel: 28-30p = 10; 25-27p = 9; 22-24p = 8; 20-21p = 7; 17-19p = 6; 15-16p = 5; sub 15p = 4.Media finală (MF) se calculează aplicându-se formula:IF + TM +2ITMF = ––––-4PROGRAMA: ISTORIA MUZICIIISTORIA BALETULUIISTORIA TEATRULUII. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de bacalaureat 2004, istoria muzicii, teatrului şi baletului constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale şi constituie probă scrisă.II. COMPETENŢE DE EVALUATIstoria muzicii, teatrului şi baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de artă.Competenţele de evaluat:– utilizarea noţiunilor istorice specifice menţionate în curriculum;– corelarea unor noţiuni cu fapte istorice;– interpretarea unor evenimente istorice marcante şi prezentarea personalităţilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor;– recunoaşterea, şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice; compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi; descrierea şi explicarea unor fapte şi fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;– utilizarea corectă şi adecvată a limbajului specific; operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;III. CONŢINUTURI1.Programa pentru istoria muziciiA. Istoria muzicii universaleConţinuturi:1. Antichitatea greco-romană: semnificaţie privind evoluţia ideilor estetice în cadrul spiritualităţii europene.2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanţa acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluţia gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariţiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creaţia muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri.3. Renaşterea muzicală (caracteristici şi cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", şcoala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanţi, importanţă). Apariţia operei. Camerata florentină şi Monteverdi.4. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach – creaţia instrumentală, importanţa temperanţei sonore, creaţia vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel).5. Premise ale apariţiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Şcoala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificaţie) evoluţia simfoniei şi a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică şi de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven).6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme şi genuri predilecte, evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor, importanţa pianului, virtuozitatea instrumentală. Şcolile muzicale naţionale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I. Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner).7. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg şi noua şcoală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă şi electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ş.a.).B.Istoria muzicii româneşti1. G.Enescu – creator şi interpret; naţional şi universal în opera compozitorului2. Creatori români în perioada interbelică (M.Jora, P.Constantinescu ş.a.)3. Direcţii şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX (A.Stroe, Şt. Niculescu, I.Olah, A.Vieru, W.Berger ş.a.)4. Genuri muzicale predilecte ( coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX şi compozitori reprezentativi.Notă:Pentru anul şcolar 2003-2004, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii şi Istoria teatrului va conţine obligatoriu şi minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referinţă din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicaţi în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grilă.2. Programa pentru istoria baletuluiConţinuturi:1. Dânsul în Grecia Antică;– dânsul alături de muzică şi poezie– felurile dansului antic grecesc2. Naşterea şi fundamentarea baletului– Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea, Academia de dans; Lully, Moliιre – comedia balet.3. J.G.Noverre -reformator şi teoretician al baletului "Scrisori despre dans şi balete".4. Baletul în epoca romantică– climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi şi "Gissele".Rolul celor trei dansatoare în evoluţia baletului.– J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantică până la sfârşitul sec.XIX în Franţa, Italia, Danemarca.– A.Bournonville. Baletul în Rusia, înfiinţarea şcolilor imperiale şi regale de dans. Coregrafi.– P.I.Ceaikovski şi noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din pădurea adormită", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci".– Marius Petipa, personalitate artistică şi creatoare.5. Precursorii modernismului şi contribuţia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze6. S.Diaghilev şi "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele.7. Perioada experimentală în baletul contemporan.– suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul.8. Expresionismul german.– premisele apariţiei curentului artistic– reprezentanţii expresionismului şi discipolii acestora9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.– tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi şi interpreţi.10. Baletul în România:– evoluţie, coregrafi, compozitori, interpreţi– Floria Capsali-fondator de şcoală naţională– balete româneştiPROBA PRACTICĂI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de bacalaureat 2004, proba practică pentru muzică, coregrafie şi teatru,constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării din cadrul filierei vocaţionale.II. COMPETENŢE DE EVALUAT– redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice şi interpretative ale repertoriului;– elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific– realizarea calităţii artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;– valorificarea potenţialului personal şi creativ în actul interpretativ;– comunicarea artistică în perspectiva relaţiei interpret-public3. Programa pentru proba practicăMUZICĂI. Secţia instrumentală– A) un studiu -cel puţin la nivelul clasei a XII a;– B) două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă – cel puţin din programa clasei a XII-a;– C) citire la prima vedere – minimum 12 măsuri, la nivelul clasei a XII-a. Proba C) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A şi B), se va ţine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului– realizare tehnică– realizare stilistică– expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probeiPentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului (cel puţin la nivel mediu)– realizare tehnică (cel puţin la nivel mediu)– realizare stilisticăPentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.II. Secţia teoreticăA) Auz muzical– l interval simplu consonant şi disonant– l interval compus (până la cvintadecima inclusiv)– 1 trison în poziţie strânsă– l trison în poziţie largăPentru evaluarea probei A), recunoaşterea corectă a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol şi fa, în tonalităţi cu maximum 3 alteraţii constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulaţii pasagere la tonalităţi apropiate – o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă.Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei B), se va ţine cont de următoarele criterii:– intonarea corectă– execuţia corectă din punct de vedere ritmic– analiză corectă din punct de vedere teoreticAprecierea se va face conform baremului probeiC) Dicteu:1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate şi conţinut similare celor de la proba de solfegiu;2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalităţi majore, cu maximum 2 alteraţii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi şi note întregi.Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:– notarea corectă a înălţimilor– notarea corectă a duratelorAprecierea se va face conform baremului probeiPentru candidaţii Secţiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:– proba A) 5 minute– proba B) 15 minute– proba C) 2 oreNota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.III. Secţia cantoA) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied şi o piesă românească în tonalitatea şi limba originală;B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu l sau 2 alteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va ţine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului– realizare tehnică– realizare stilistică– expresivite , creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probeiProba B) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru secţia canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto şi un profesor de teoria muzicii.Pentru evaluarea probei B) şi C), se va tine cont de următoarele criterii:-intonarea corectă-execuţia corectă din punct de vedere ritmic-analiză corectă din punct de vedere teoreticAprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.IV. Secţia canto popularA) trei lucrări cuprinzând o doina/baladă şi 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de provenienţă a candidatului.B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu l sau 2 alteraţii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se va ţine cont de următoarele criterii:– fidelitatea respectării textului– realizare tehnică– realizare stilistică– expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probei.Proba B) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei B) şi C), se va ţine cont de următoarele criterii:– intonarea corectă– execuţia corectă din punct de vedere ritmic– analiză corectă din punct de vedere teoreticAprecierea se va face conform baremului probei.Pentru candidaţii secţiei Canto ( clasic şi popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:– proba A) 20 de minute– proba B) şi C) 15 minuteNota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.4. Programa pentru proba practicăCOREGRAFIEPentru candidaţii grupei a)A) Repertoriu – fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat- Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.Pentru candidaţii grupei b)A) Repertoriu – variaţii clasice. Din repertoriul de trei variaţii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.Variaţiile impuse sunt:Fete: P. I. Ceaicovski: "Frumoasa din pădurea adormită" – actul IL. Minkus: "Don Quijote" – actul IIIA. Adam: "Gissele" – actul I (varianta Gisselei)Băieţi: L. Minkus: "Don Quijote"- actul IIIR. Drigo: "Corsarul " – actul IIP. I. Ceaicovski " Lacul lebedelor" – actul IIIPentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidaţii grupei a) cât şi pentru candidaţii grupei b), se va ţine cont de următoarele criterii:– tehnic – gradul de dificultate al execuţiei– artistic – fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate– analiză corectă din punct de vedere teoreticPentru candidaţii secţiei Coregrafie (grupa a şi b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 20 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A.Notele acordate la probele A,B,C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice.Notă: Probele practice pentru muzică, coregrafie şi teatru nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic.Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.1. PROGRAMA: ISTORIA TEATRULUILicee de muzica, coregrafie şi arta teatralaA. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSALConţinuturi:1. Antichitatea greaca:– tragedia, la alegere o opera: – Eschil – "Orestia"– "Prometeu inlantuit"– Sofocle -"Oedip Rege"– "Antigona"– Euripide – "Medeea"– comedia – Aristofan – "Broaştele"2.Teatrul latin – Plaut – "Ulcica" şi "Soldatul fanfaron" – la alegere3.Teatrul medieval – Misterele4. Comedia dell'ArteRenaşterea5.Lope de Vega – "Fântâna turmelor" şi "Câinele grădinarului" – la alegere6.William Shakespeare – drama istorică – "Richard al III-lea" Hamlet-comedia fantastică "Visul unei nopţi de vară"7. Clasicismul francez – Corneille -"Cuiul"– Racine – "Fedra"– Moliere – "Avarul" şi "Don Juan" – la alegere8. Teatrul secolului al XVIII-lea – Marivaux – o piesa– Beaumarchai – o piesa9. C. Goldoni – "Hangiţa" şi "Sluga la doi stăpâni" – la alegere10. Teatrul romantic – V.Hugo – "Hernani"11. Comedia socială rusa la începutul secolului al XIX-lea – N. Gogol -"Revizorul"12. Teatrul realist – A. P. Cehov "Pescăruşul"– B.Show – "Pygmalion"– H.Ibsen – "Nora"13. Strindberg – "Dânsul Morţii" şi "Domnişoara Mia" , la alegere14. Teatrul contemporana) teatrul poetic – J.Giradoux – "Electra" … b) teatrul absurdului – Eugen lonescu -"Cântăreaţa cheală" … c) teatrul american – E. O'Neill – "Din jale se întrupeaza Electra" … B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESCConţinuturi:l. Începuturile dramaturgiei romaneşti – secolul al XIX-lea– Vasile Alecsandri – "Chirita în provinţie"2. B.P.Haşdeu – "Razvan şi Vidra"3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda"4. I.L.Caragiale – "O scrisoare pierdută"5. B.St. Delavrancea – "Apus de soare"6. T.Musatescu – "Titanic vals"7. C.Petrescu – "Jocul ielelor" şi "Act venetian", la alegere8. L.Blaga – "Meşterul Manole"9. M.Sebastian – "Steaua fără nume"10. M.Sorescu – "Răceala"ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"BibliografieIstoria teatrului universal – Ovidiu DrâmbaIstoria culturii şi civilizaţiei – Ovidiu DrâmbaIstoria teatrului universal – Ion Zamfîrescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura UniversalaIstoria teatrului universal – Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. MeridianeTermeni-cheie ai analizei teatrului – Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999Panorama dramaturgiei universale – Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999Istoria teatrului românesc – Mihai VasiliuIstoria literaturii universale – Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDPIstoria teatrului în România, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, BucureştiTeatrul românesc – loan Masoff, Ed, Pentru LiteraturăIstoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului – Virgil Brădăţeanu, EDP, 1979, Bucureşti*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate2. Programa : ARTA ACTORULUIA. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanţare în funcţie de diferite stări psihice indicate de comisie).B. Improvizaţie liberă cu 1-3 obiecte şi o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).Proba A. şi B. se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărul de obiecte precum şi starea sufletească care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelaşi nivel.în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Proba C se va desfăşura astfel:Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat ( gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje).Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A,B,C, se va ţine cont de următoarele criterii:– prezenţa scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho-fizică în acţiune)– expresivitatea vorbirii (dicţie, respiraţie, calitatea vocii, capacitatea de nuanţare logică şi afectivă)– aptitudini scenice ( capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginaţie repertoriu, notă personală).Pentru fiecare candidat,timpul maxim acordat este de 20 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.Notele acordate la probele A, B, şi C, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice.Notă: Probele practice pentru muzică, teatru şi coregrafie nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şi armonic.Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.PROGRAMA: STUDIUL FORMELOR ŞI DESENULA. ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE1. Organizarea unei suprafeţe folosind contraste valorice.Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (studiul figurii umane, mulaj gips).2. Valoraţia, mijloc de expresie a volumului. Relaţia plan-valoare; despre pasaj. Importanţa pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şi profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginaţie, raportul dintre obiectul studiat şi suprafaţa înconjurătoare. Portret compoziţional cu mâini.3. Raportul dintre obiectul studiat şi ambient. Rezolvarea compunerii spaţiului plastic. Portret compoziţional cu mâini.4. Construcţia pe baza observaţiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie5. Articulări de forme anatomice. Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie6. Expresia figurii umane. Nuanţării expresive a liniei şi valorilor. Cap de expresie7. Construcţia figurii umane folosind linia modulată şi expresia volumului. Se vor urmări cu insistentă experimentarea potentelor expresive ale liniei.8. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, aşezat într-o ambianţă compusă de profesor.9. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articulării acestor forme şi sugerarea expresivă a formelor prin linie şi pată.10. Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.B. CLASE DE ARHITECTURĂ ARTE AMBIENTALE ŞI DESIGN1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumuluiPe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării.2. Construcţia şi valoraţia mijloace de studiu. Aplicaţie având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenţia ritmul proporţiilor care stabilesc caracterul formelor studiate şi expresivitatea liniei şi valorilor.3. Compunerea simetrică fată de o axă. Aplicaţie la un grup limitat de forme geometrice(5-7) regulate. Acorduri şi contraste valorice.4. Crearea unei compoziţii cu o semnificaţie dată. Studiu după natură, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate şi formă.5. Construcţia umbrei proprii şi a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse de lumină şi precizându-se direcţia lor.6. Compunerea unui spaţiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă şi valorice. Secţionarea unui obiect solid dat şi utilizarea formei rezultate ca modul decorativ.7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru şi sferă.8. Compoziţie cu volume. Poliedre regulate şi secţiuni ale acestora,C. SEMINARII TEOLOGICE – CLASE DE PATRIMONIU1. Construcţia figurii umane prin linie şi valoare aplicată la portret în canon bizantin.2. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantină, îmbrăcată, aşezat într-o ambianţă compusă.3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanţarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentaţia bizantină.4. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articulării detaliilor şi sugerarea expresivă a volumelor prin pată valorică. Tratare în viziune bizantină5. Construcţia şi valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanţării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin.6. Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compoziţional cu mâini.ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII1. Civilizaţia Greciei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalităţi şi opere reprezentative2. Civilizaţia Romei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice; premise şi influenţe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură şi mozaic; arta romană provincială.3. Renaşterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento – domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalităţi şi opere reprezentative); sculptură (genuri, personalităţi şi opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a şcolii florentine şi veneţiene, personalităţi aparţinând diverselor şcoli artistice şi opere literare reprezentative4. Renaşterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento – Caracteristici ale Renaşterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalităţi şi opere reprezentative); sculptură (personalităţi şi opere reprezentative); pictură (personalităţi şi opere reprezentative) prefigurarea tendinţelor artistice ulterioare.5. Renaşterea în Ţările de Jos. Condiţii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalităţi şi opere reprezentative.6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularităţile artistice în spaţiului cultural românesc.7. Secolul al XVII-lea în arta europeanăa. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spaţiul cultural românesc.8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism şi Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul – Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanţi şi opere.10. Pictura postimpresionista – definire. Caracteristici generale, artişti şi opere reprezentative. Direcţii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raţionalism, constructivism, arta abstracta.)11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.12. Arta românească în secolele XIX şi XX Personalităţi marcante care au contribuit la evoluţia artei româneşti, influenţe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Camil Ressu, Francisc Sirato, losif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuşi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTÎNVĂŢĂMÂNT SPORTIVI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină obligatorie pentru toţi elevii din învăţământul sportiv.Proba Pregătire Teoretică Sportivă, susţinută din "Teoria şi metodica pregătirii sportive de performanţă" este o probă scrisă.Elevii din învăţământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba teoretică(scrisă) sau proba practică.II. COMPETENŢE DE EVALUAT● Nivelul pregătirii teoretice şi metodice de specialitate al elevilor.III. CONŢINUTURI– Conform Ghidului metodologic de aplicare a programei şcolare "Pregătire teoretică sportivă"CLASA a IX-a● Sportul – fenomen social● Jocurile Olimpice● Conceptele(categoriile) fundamentale ale domeniului● Conţinutul antrenamentului sportiv● Factorii favorizanţi ai capacităţii de performanţă● Mijloace de control şi autocontrol a evoluţiei individului● Noţiuni de igienă sportivă● Regimul alimentar● Protecţia individualăCLASA a X-a● Termeni de specialitate● Deprinderi şi priceperi motrice● Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv● Exerciţiul fizic – principalul mijloc al antrenamentului sportiv● Călirea organismului● Oboseala● Refacerea după efort● Factorii care prejudiciază starea de sănătate şi capacitatea de performanţăCLASA a Xl-a● Motricitatea generală● Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea şi caracterul efortului.● Metode şi procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităţilor motrice bazate pe relaţia efort-odihnă● Aparatură, metode, procedee de investigaţie medico-sportivă● Lecţia de antrenament sportiv● Pregătirea biologică pentru concurs● Pregătirea psihologică pentru concursCLASA a XlI-a● Selecţia sportivă● Forma sportivă● Structura antrenamentului sportiv● Adaptarea şi antrenamentul sportiv● Forme speciale de organizare a pregătirii sportive● Evaluarea antrenamentului sportiv● Refacerea după concursForma probei de evaluare este de lucrare scrisă, timpul acordat fiind de 3 ore.PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTÎNVĂŢĂMÂNT SPORTIVI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină obligatorie pentru elevii din învăţământul sportiv.Proba de măiestrie sportivă este probă practică.Elevii din învăţământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba practică sau proba teoretică(scrisă).II. COMPETENŢE DE EVALUAT● Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina / proba sportivă studiată.III. CONŢINUTURINivelul global de performanţă:● Pregătirea fizică generală;● Pregătirea fizică specifică disciplinei / probei sportive;● Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei / probei sportive;● Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei / probei sportive;IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMENLa toate disciplinele / probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de măiestrie sportivă care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.Notă: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la măiestrie sportivă sunt cuprinse în broşura "Evaluarea Probei de Măiestrie Sportivă la Examenul de Bacalaureat", elaborată de D.G.Î.P.-S.N.E.E.PROGRAMA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învăţământ cuprinsă în aria curriculară Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină opţională pentru elevii din liceele de alte profiluri decât cele cu program sportiv.La proba practică Educaţie Fizica şi Sport se pot înscrie toţi elevii din liceele aparţinând tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor, indiferent de numărul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de învăţământ.Elevii care optează pentru această probă îşi asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregătire sportivă cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul de Bacalaureat.II. COMPETENŢE DE EVALUAT● Nivelul capacităţii motrice generale şi specifice practicării a 3 discipline/probe sportive.III. CONŢINUTURIFiecare candidat va fi evaluat la următoarele 5 probe obligatorii:1. Alergare de viteză pe distanta de 50m, cu start de jos2. Flotări3. Săritură în lungime de pe loc4. Gimnastică acrobatică – exerciţiu liber la sol, cu elemente impuse5. Joc sportiv Ia alegere – structură tehnicăIV. STRUCTURA EXAMENULUIA. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI● Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unităţii de învăţământ de care aparţin.● Corespunzător bazei materiale a unităţii de învăţământ, numărului elevilor şi a opţiunilor acestora pentru jocul sportiv, se constituie grupe de elevi mixte sau demixtate, astfel încât să se asigure o bună desfăşurare a examinării acestora.● Ordinea obligatorie de susţinere a probelor practice de Bacalaureat este următoarea:1. alergare de viteză pe distanţa de 50 m plat, cu start de jos;2. joc sportiv la alegere – structură tehnică;3. gimnastică acrobatică – exerciţiu liber la sol, cu elemente impuse;4. săritură în lungime de pe loc;5. flotări.● Toţi elevii care optează pentru probele sportive la Educaţie Fizică şi Sport au obligaţia de a prezenta avizul medical "APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2004", condiţie eliminatorie pentru înscrierea în examen.● Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport se organizează şi se desfăşoară numai în unităţile de învăţământ cu baze sportive care asigură condiţii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.● Inspectorul şcolar general şi inspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, pe parcursul anului şcolar, vor lua măsuri privind amenajarea, în unităţile de învăţământ, de baze sportive proprii, dotate corespunzător cu materiale didactice, instalaţii, aparate şi instrumente de măsurare, pentru buna desfăşurare a Examenului de Bacalaureat.● Numărul mare de elevi, stricteţea specificului şi prevenirea accidentărilor, impun ca inspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, să fie membru al Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de Bacalaureat şi să răspundă de întreaga organizare şi desfăşurare a probelor practice la educaţie fizică şi sport.● Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de Bacalaureat răspunde de asigurarea asistenţei medicale autorizate, la toate bazele sportive unde se organizează şi se desfăşoară examenul, pe tot parcursul acestuia.● Subcomisia de examen, la disciplina educaţie fizică şi sport, este compusă din patru cadre didactice de specialitate, remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.● Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport se organizează şi se desfăşoară în "zone de concurs" delimitate prin marcaje vizuale, în aceste zone au acces doar examinatorii, concurenţii, membrii Comisiei Judeţene/a municipiului Bucureşti şi delegaţii M.E.C.T.B. ORGANIZAREA ŞI DESCRIEREA PROBELOR1. Alergarea de viteză pe 50 m plat, cu start de jos● Numărul elevilor care aleargă în serie este de 2 (doi).● înainte de începerea probei, Comisia de examinare are obligaţia de a verifica exactitatea funcţionării cronometrelor.● Se înregistrează timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor şi până la depăşirea cu pieptul a liniei de sosire.● Se acordă o singură încercare.2. Jocul sportivBASCHET● Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală medie pe linia de aruncări libere (3 paşi laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol în apropierea centrului liniei de aruncări libere, pasă prin procedeu la alegere către un partener aflat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, oprire, dribling în viteză, aruncare la coş prin procedeu preferat.● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.HANDBAL● Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală pe semicercul de 6 m (3 paşi laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol pe linia de 7 m, pasă prin procedeu la alegere către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, dribling în viteză, aruncare la poartă prin procedeu preferat.● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.VOLEI● Structură tehnico-tactică: serviciu de sus din faţă în terenul advers, alergare spre fileu, preluarea mingii aruncată de un partener situat în propriul teren către acesta, lovitură de atac prin procedeu la alegere, din mingea ridicată de partener.● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.FOTBAL● Structură tehnico-tactică: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se află pe linia de fund a terenului de handbal), situate la distanţa de 3 m unul faţă de celălalt, pasă prin procedeu preferat către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, preluarea mingii prin procedeu preferat şi şut la poartă din afară semicercului de 6 m, prin procedeu preferat.● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică .3. Gimnastica acrobatică – exerciţiu liber ales la sol cu următoarele elemente impuse:a) fete: … – rostogolire înainte din ghemuit în depărtat,– rostogolire înapoi din depărtat în depărtat,– stând pe mâini (3 sec.),– stând pe omoplaţi (3 sec.),– podul de sus (3 sec.);b) băieţi: … – rostogolire înainte din ghemuit în depărtat,– rostogolire înapoi din depărtat în depărtat,– stând pe cap (3 sec.),– stând pe mâini (3 sec.),– răsturnare laterală;● Se acordă o singură încercare pentru întregul exerciţiu, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi .4. Săritura în lungime de pe loc– Din poziţia stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.).– Se acordă o singură încercare.5. Flotările● Poziţia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse, sprijin pe vârfurile picioarelor, genunchii întinşi, îndoirea braţelor până la atingerea solului cu pieptul (fără a se sprijini pe sol), revenire în poziţia iniţială.● Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte.● Se acordă o singură încercare.Notă : Elevii nu sunt primiţi la probele practice fără echipament sportiv adecvat: încălţăminte sport, ciorapi, şort, tricou cu mâneci scurte. Nu vor purta ceasuri şi nici podoabe care pot provoca răniri.C. NOTAREAToţi candidaţii susţin obligatoriu cele 5 probe şi sunt notaţi individual pentru performanţa obţinută la fiecare probă.După fiecare probă, un membru al Comisiei de examinare anunţă cu voce tare, fiecărui candidat, performanţa, nota obţinută şi efectul acesteia.Pentru probele din gimnastică acrobatică şi joc sportiv la alegere, notarea se face pe baza observării execuţiei. Examinatorii apreciază execuţia candidaţilor, individual, cu note întregi, diferenţa dintre notele acordate nu trebuie să depăşească un punct. Nota acordată de fiecare din cei doi examinatori reflectă corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea şi/sau eficienţa structurilor. Nota finală la aceste probe este media aritmetică a notelor acordate de cei doi examinatori.Pentru celelalte 3 probe, notarea se face prin transformarea performanţelor în note, conform TABELULUI.Nota minimă pentru fiecare din cele 5 probe este 5 (cinci).În cazul în care, un candidat obţine o notă mai mică de 5 (cinci) la una din probe, indiferent de notele obţinute, până atunci, la celelalte probe susţinute, acesta este declarat respins, din acel moment pentru sesiunea de Bacalaureat respectivă.Notarea se face numai prin note întregi. Performanţele intermediare se rotunjesc în favoarea candidatului numai dacă acestea depăşesc jumătatea intervalului dintre performanţe.Exemplu:● O performanţă de 17 flotări la băieţi se rotunjeşte spre 18.O performanţă de 16 flotări la băieţi se rotunjeşte spre 15.● O performanţă de 2,23 m la băieţi se rotunjeşte spre 2,25.O performanţă de 2,22 m la băieţi se rotunjeşte spre 2,20.Probele sportive nu se repetă, nu li se poate schimba ordinea şi nu se contestă.Cele 5 probe au pondere egală (20%) în calcularea mediei finale, în cazul în care candidatul obţine minim nota 5(cinci) la fiecare probă.Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judeţene de Bacalaureat, în funcţie de condiţiile climaterice, poate amâna sau poate schimba locul de desfăşurare a probelor sportive.Candidatul care nu se prezintă la probele sportive sau care nu participă la acestea din motive de sănătate, survenite înaintea sau pe parcursul probelor, este eliminat şi pierde Examenul de Bacalaureat.În cazul probelor de gimnastică acrobatică şi joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar al notării, se vor aplica următoarele criterii de depunctare:Gimnastică acrobatică:– neexecutarea unui element acrobatic = Ip.– execuţia cu greşeli a unui element acrobatic = 0,5 p.– lipsa cursivităţii şi expresivităţii exerciţiului integral = 1,5 p.Handbal:– deplasare laterală deficitară = 0,5 p– imprecizia pasei către partener = 0,5 p– nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p– scăparea mingii la prindere = 1,0 p– controlul slab al mingii în dribling = 0,5 p– pierderea mingii din dribling = 1,0 p– comiterea de paşi – 1,0 p– aruncarea în afară spaţiului porţii = 1,5 p– aruncare lipsită de forţă = 1,0 p– discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p– ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 pBaschet:– deplasare laterală deficitară = 0,5 p– imprecizia pasei către partener = 0,5 p– nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p– scăparea mingii la prindere = 0,5 p– oprire incorectă cu comitere de paşi = 0,5 p– control slab al mingii în dribling = 0,5 p– comiterea de dublu-dribling = 1,0 p– pierderea mingii din dribling – 1,0 p– aruncare la coş cu comitere de paşi = 0,5 p– nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din săritură = 0,5 p– oprire înainte de o aruncare din dribling = 0,5 p– aruncarea în afară panoului = 1,0 p– discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p– ritm lent de execuţie a întregii structuri = 1,0 pVolei:– serviciul în fileu = l ,0 p– serviciul în afară terenului = 1,0 p– serviciul de jos = 1,0 p– preluare imprecisă = 0,5 p– preluare greşită = 1,0 p– lovitură de atac în fileu = 1,0 p– lovitură de atac în afară terenului = 1,0 p– lovitură de atac lipsită de forţă =1,0 p– discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p– ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 pFotbal:– scăparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p– control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p– pasă imprecisă către partener = 1,5 p– preluare imprecisă = 1,0 p– şut în afară spaţiului porţii = 1,5 p– şut lipsit de forţă la poartă = 1,5 p– discontinuitatea execuţiei structurii – 0,5 p– ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 pPrecizări pentru probele de joc sportiv– candidaţii beneficiază de o singură încercare;– comisia desemnează persoana care va pasa mingea candidatului;– dacă execuţia este stânjenită sau întreruptă din vina pasatorului, comisia poate dispune reluarea acesteia, fără a depuncta candidatul;– pasatorul va fi amplasat într-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:a) la intersecţia liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal); … b) în centrul zonei 2 (volei). … – candidaţii vor începe execuţia:a) de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet); … b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal); … c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei); … d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal), probele se vor susţine: … a) la baschet, cu inelele situate la înălţime regulamentară; … b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor şi băieţilor; … c) la volei, cu fileul situat la înălţimi regulamentare, diferite pentru fete şi băieţi; … d) la fotbal, pe teren de handbal. …                                       FIŞA        DE ÎNSCRIERE ŞI DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELOR LA PROBA PRACTICĂ         EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT BACALAUREAT – SESIUNEA_______ANUL___    -NUMELE ŞI PRENUMELE__________ __________,SEXUL__    -UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UNDE ESTE ÎNMATRICULAT    __________________________________________________    -AVIZ MEDICAL "APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE    BACALAUREAT 2004" _________________ ┌────┬───────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┐ │Nr. │ Probele sportive obligatorii, │ Rezultatul │ Nota │ │Crt.│ în ordinea susţinerii │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 1. │Alergare de viteză pe distanta de 50m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 2. │Joc sportiv -_______-structură tehnică │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 3. │Gimnastică acrobatică – exerciţiu liber│ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 4. │Săritură în lungime de pe loc │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 5. │Flotări │ │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴────────────────┼──────────┤ │ MEDIA OBŢINUTĂ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘               TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANŢELOR ÎN NOTE ┌─────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┐ │Pro- │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │bele │ │ │ │ │ │ │ │spor-│ │ │ │ │ │ │ │tive ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬────┤ │măsu-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ra- │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ │bile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤ │Aler-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vite-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ză pe│ 7,2 │ 8,2 │ 7,1 │ 8,1 │ 7,0 │ 8,0 │ 6,9 │ 7,9 │ 6,8 │ 7,8 │ 6,7 │ 7,7│ │50m, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │start│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jos (│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sec.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤ │Sări-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lun- │ 2,20│ 1,70│ 2,25│ 1,75│ 2,30│ 1,80│ 2,35│ 1,85│ 2,40│ 1,90│ 2,45│1,95│ │gime │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │loc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤ │Flo- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(nr. │ 15 │ 5 │ 18 │ 8 │ 21 │ 11 │ 24 │ 14 │ 27 │ 17 │ 30 │ 20 │ │repe-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tări)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┘PROGRAMA: INFORMATICAI. STATUTUL DISCIPLINEIDisciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curriculară corespunzătoare specializării matematica-informatică, filiera teoretică, la proba "E".II. COMPETENŢE DE EVALUAT– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul schemelor logice, programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program;– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.III. CONŢINUTURI1. Algoritmi1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice şi programe pseudocod)2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea/scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)3. Subprograme3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii predefinite– proceduri şi funcţii pentru date de tip ordinal– funcţii matematice4. Tipuri structurate de date4.1. Tipul tablou4.2. Tipul şir de caractere– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir valoare numerică)4.3. Tipul înregistrare5. Fişiere text5.1. Fişiere text. Tipuri de acces5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text6. Algoritmi elementari6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat6.4. Determinare minim/maxim6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţie, selecţie, numărare)6.6. Interclasare6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)7. Subprograme definite de utilizator7.1. Proceduri şi funcţii– declarare şi apel– parametri formali şi parametri efectivi– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme8. Recursivitate8.1. Prezentare generală8.2. Proceduri şi funcţii recursive9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)9.1. Prezentare generală9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking10. Generarea elementelor combinatoriale10.1. Permutări, aranjamente, combinări10.2. Produs cartezian, submulţimi, partiţii11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică)11.1. Tipul referinţă/pointer. Operatori de adresare11.2. Noţiunea de variabilă dinamică11.3. Structuri de date înlănţuite alocate dinamic– liste liniare (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare element)– liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice12. Grafuri12.1. Grafuri neorientate– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacentă, incidenţă, grad, lanţ, ciclu, lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (conex, componentă conexă, hamiltonian, eulerian)– metode de reprezentare (matrice de adiacentă, liste de adiacentă)12.2. Grafuri orientate– terminologie (vârf, arc, adiacentă, incidenţă, grad intern şi extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf parţial)– metode de reprezentare (matrice de adiacentă, liste de adiacentă)12.3. Arbori– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacentă, liste "de descendenţi", vector "de taţi")Pentru profilul RESURSE, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: ┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────────────────┐ │ Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┬──────────────┤ │ │ Chimie │ Tehnician în │ Procese şi │ │ │ │ industrială │ chimie │ utilaje │ │ │ │ │ industrială │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Protecţia │ Tehnician în │ Analiza │ │ │ │ mediului │ protecţia │ factorilor de │ │ │ │ │ mediului │ mediu │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Industria │ Tehnician în │Operaţii unitare│ │ │ │ alimentară │ industria │şi utilaje în │ │ │ │ │ alimentară │ Industria │ │ │ │ │ │ alimentară │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ RESURSE │ Agricol │ Tehnician în │ │ Ecologie │ │ NATURALE │ │ agricultură │ │ şi │ │ ŞI ├──────────────┼──────────────┤ Agropedologie │ protecţia │ │ PROTECŢIA │ Agromontan │ Tehnician în │ │ mediului │ │ MEDIULUI │ │ agromontan │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Veterinar │ Tehnician │Anatomia şi fi- │ │ │ │ │ veterinar │ziologia anima- │ │ │ │ │ │lelor domestice │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Silvic │ Tehnician în │ Silvicultură │ │ │ │ │ silvicultură │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Prelucrarea │ Tehnician în │ Tehnologia │ │ │ │ lemnului │ prelucrarea │ mobilei │ │ │ │ │ lemnului │ │ │ └──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUII. Statutul disciplineiDisciplina Ecologie şi protecţia mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului . Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Recunoaşterea şi definirea unor concepte specifice ecologiei şi protecţiei mediului.● Identificarea şi descrierea principalelor componente ale mediului natural.● Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcţionare.♦ Recunoaşterea diferitelor tipuri de ecosisteme şi descrierea relaţiilor intra şi interspecifice ale acestora.● Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.● Interpretarea relaţiilor biotop-biocenoză în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.● Identificarea şi caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.♦ Identificarea şi corelarea agenţilor /factorilor care influenţează echilibrul ecologic.● Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător şi indicarea modului de dispersie a poluanţilor.● Stabilirea influenţei factorilor poluanţi asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător.♦ Interpretarea efectelor factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic.● Identificarea şi măsurarea acţiunii factorilor poluanţi asupra componentelor mediului. ♦ Elaborarea unor măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluării.● Stabilirea unor măsuri de protecţie a resurselor naturale în funcţie de natura factorilor poluanţi.● Propunerea unor modalităţi de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Caracteristicile sistemelor biologice:– Evoluţia;– Integralitatea;– Echilibrul dinamic;– Autoreglarea.2. Ecosistemul:– Biotop. Structuri şi caracteristici– Biocenoză. Structuri şi caracteristici– Relaţii intra şi interspecifice în cadrul biocenozei– Structura şi caracteristicile ecosistemului3. Tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale:– Ecosisteme terestre (păduri, pajişti)– Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare).4. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.– Apă în natură: importanţă; circuit; clasificare; forme de existenţă a apei.– Poluanţii apei. Criterii de clasificare.– Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare.– Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe anorganice; substanţe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.5. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.– Aerul. Generalităţi.– Poluanţii aerului.– Surse de poluare a aerului.– Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului.6. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.– Solul. Importanţă.– Poluanţii solului.– Surse de poluare a solului.– Influenţa poluanţilor solului asupra mediului.7. Efecte majore ale poluării mediului:– Efectul de seră– Ploi acide– Deprecierea stratului de ozon8. Epurarea apelor.9. Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.BIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu – filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale şi protecţia mediului: ┌───────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┤ │Ecologie şi protecţia mediului │ Constelaţii │Irina Teodorescu, Geta│ │clasa a X-a │ │Râşnoveanu, Claudia │ │ │ │Manuela Neguţ │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┤ │Ecologie şi protecţia mediului │ Economică │Rodica Ciarnău │ │clasa a X-a Filiera tehnologică, │ Preuniversitaria│ │ │Profil: Resurse naturale şi protec-│ │ │ │ţia mediului │ │ │ └───────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────────┘AGROPEDOLOGIEI. Statutul disciplineiDisciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 -2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Agricol şi Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea nivelurilor factorilor de mediu şi corelarea lor cu cerinţele plantelor de câmp.♦ Identificarea şi descrierea proprietăţilor solului.♦ Identificarea factorilor care diminuează producţia plantelor cultivate şi aplicarea măsurilor de reducere a influenţei acestora.♦ Recunoaşterea componentelor profilului de sol şi descrierea proceselor de formare a acestuia.♦ Explicarea rolului componentelor organice şi minerale ale solului în viaţa plantelor.♦ Explicarea însuşirilor principalelor tipuri de soluri.♦ Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreţinerea unei culturi.♦ Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în funcţie de destinaţia produsului.♦ Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în funcţie de fertilitatea naturală a solului şi de sortimentul de îngrăşăminte existente.♦ Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de câmp.♦ Proiectarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor prin însămânţare sau plantare.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Factori de mediu şi niveluri optime ale acestora.2. Mijloace şi măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieţii plantelor.3. Sursele de provenienţă ale părţii minerale şi ale celei organice ale solului4. Influenţa componentelor minerale şi organice asupra fertilităţii solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare şi humificare.5. Proprietăţi fizico-chimice şi mecanice ale solului: textura, structura.6. Proprietăţile hidrofizice, de aeraţie şi termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei.7. Proprietăţile chimice ale solului: soluţia solului, reacţia solului.8. Procese de diferenţiere pe adâncime a compoziţiei solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).10. Însuşirile solului şi profilului de sol: cerniozom; brun – roşcat.11. Îngrăşăminte minerale şi organice folosite pentru creşterea fertilităţii solului.12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp.14. Semănatul şi plantatul – procedee de înfiinţare a unei culturi.15. Sămânţa – însuşirile de calitate ale seminţei, pregătirea seminţei pentru semănat.16. Materialul de plantat – însuşiri de calitate şi pregătirea lui pentru plantare.17. Metode de înfiinţare a unei culturi de câmp.18. Parametrii pentru înfiinţarea unei culturi: distanţe de semănat, epoca de semănat, adâncimea de semănat pentru culturile de câmp şi culturile legumicole.19. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afânarea solului (cu grapa cu colţi, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul – în vii, cu sapa rotativă)20. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea.21. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificarea viabilităţii plantelor anuale sau a viabilităţii mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea după semănat, muşuroitul, completarea golurilor, răritul, susţinerea plantelor în poziţie verticală, copilitul, cârnitul, tăieri de formare şi tăieri de rodire.22. Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de îmburuienare, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a buruienilor.23. Boli şi dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători şi agenţi patogeni, principalele grupe de boli şi dăunători ai plantelor cultivate, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi agenţilor patogeni.24. Insuficienţa apei din sol – irigarea.25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înfiinţărilor culturilor.26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului.BIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu – filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale şi protecţia mediului: ┌──────────────────────────┬─────────────────┬─────────────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├──────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────────┤ │ Agropedologie │ Gimnasium │Costel Scriosteanu, Gherghina│ │ │ │Untarescu │ └──────────────────────────┴─────────────────┴─────────────────────────────┘ANALIZA FACTORILOR DE MEDIUI. Statutul disciplineiDisciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Protecţia mediului din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea şi utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.♦ Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize.♦ Alegerea sticlăriei şi a reactivilor în vederea analizelor de apă.♦ Aplicarea şi respectarea normelor de P.M. şi P.S.I. în efectuarea de analize.♦ Efectuarea analizelor de apă, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare.♦ Corelarea şi interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calităţii factorilor de mediu.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Norme de protecţia muncii şi de pază şi stingere a incendiilor.2. Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiţii de conservare.3. Analize de ape (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; calcule):– Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apelor.– Determinarea suspensiilor totale din ape.– Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru.– Determinarea alcalinităţii şi acidităţii apelor.– Determinarea regimului de oxigen(R.O.) al apelor:● Determinarea oxigenului dizolvat în apă;● Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5);● Determinarea substanţelor oxidabile din apă (CCOMn).– Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:● Determinarea reziduului fix;● Determinarea Ca şi Mg din apă prin metoda complexonometrică;● Determinarea durităţii prin metoda complexonometrică;● Determinarea clorurilor din apă;● Determinarea carbonaţilor şi bicarbonaţilor din apă.– Determinarea indicatorilor regimului toxic ( R.T.) al apei:● Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă;– Analiza biologică a apelor naturale:● Aparate şi instrumente– Analiza bacteriologică a apelor:● Aparate şi instrumente● Determinarea bacteriilor mezofile● Determinarea coliformilor totali4. Analize de aer (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):– Determinarea pulberilor totale din aer:● Pulberi sedimentabile;● Pulberi în suspensie.5. Analize de sol (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice – acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):– Pregătirea solului pentru analiză.– Determinarea umidităţii solului.– Determinarea pH-ului solului.– Determinarea acidităţii şi alcalinităţii solului.– Determinarea sărurilor solubile din soluri (în extrasul apos):● Dozarea anionilor: CO(3)^2-, HCO(3)^-, Cl^-● Dozarea cationilor: Ca^2+, Mg^2+BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Poluarea mediului ambient│Ed. Tehnică Buc. 1978 │L.I.Ciplea, Al.Ciplea │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Protecţia Mediului Încon-│Ed. Tehnică Buc. 1981 │M.Negulescu, S.Ianculescu,│ │jurător │ │L.Vaicum │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Analiza apelor │Ed. Tehnică Bucureşti │T.D.Ionescu, I.Ganescu │ │ │1968 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Analiza apelor │Ed. Scrisul Românesc, │C.Patroescu, I.Ganescu │ │ │Craiova 1980 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Chimia Sanitară │Ed. Medicală Buc. │S.Manescu, M.Cucu │ │a mediului │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Analiza chimică │Ed. Facla, 1978 │D.Ceauşescu │ │a apei │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumător pentru studiul│Ed. Agrosilvică │A.Canarache, I.Serbanescu │ │solului pe teren şi în │Bucureşti 1967 │ │ │laborator │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Teste agrochimice de │Ed. Ceres, Buc.1983 │V.Davidescu, T.Davidescu │ │teren şi laborator │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICEI. Statutul disciplineiDisciplina Anatomia şi fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea componentelor celulei animale şi clasificarea ţesuturilor.♦ Recunoaşterea oaselor şi a articulaţiilor în seria animală şi explicarea funcţiei acestora.♦ Explicarea funcţionalităţii aparatelor din organismul animal.♦ Efectuarea unor secţiuni de calitate pentru evidenţierea corectă a principalelor grupe de muşchi.♦ Analiza preparatelor histologice în vederea diferenţierii tipurilor de ţesuturi.♦ Diferenţierea şi delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal.♦ Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor):1. Noţiuni de histologie:– Celula: definiţie; morfologie (componente fundamentale; forme şi dimensiuni) şi fiziologie;– Ţesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin – limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie).2. Osteologia şi artrologia:– Morfologia oaselor;– Componentele scheletului;– Articulaţiile: clasificare, funcţii.3. Miologia:– Morfologia, fiziologia muşchilor.– Clasificarea muşchilor (după formă; poziţie, mişcări).4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe:– Enumerare, morfologie, particularităţi pe specii;– Digestia: etape şi particularităţi;– Glandele anexe: ficatul şi pancreasul (structură şi funcţii);– Aparatul digestiv Ia păsări (segmente, particularităţi).5. Aparatul respirator: componente.– Segmente (enumerare);– Pulmonul (morfologie);– Aparatul respirator la păsări (particularităţi);– Respiraţia: mecanică respiratorie, schimbul de gaze.6. Aparatul circulator: componente.– Cordul: morfologie;– Vasele sanguine (clasificare, structură);– Circulaţia sanguină.7. Aparatul urinar: componente.– Segmente (enumerare);– Rinichiul (morfologie);– Fiziologia aparatului urinar.8. Aparatul genital mascul şi femelă: componente, glanda mamară.– Segmente: morfologie şi particularităţi;– Reproducerea;– Glanda mamară (morfologie; fiziologie);– Aparatul genital la pasăre (segmente, descriere, rol).BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Anatomia şi fiziologia │Editura CERES, 1989, │Coţofan V. │ │animalelor domestice │Bucureşti │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Anatomia, fiziologia şi │Editura CERES, 1983, │Coţofan V. şi col. │ │bolile animalelor domes- │Bucureşti │ │ │tice │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Fiziologia animalelor │Editura Didactică şi │Cristea N. şi col. │ │domestice │Pedagogică, 1978, │ │ │ │Bucureşti │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Lucrări practice la ana- │Editura Didactică şi │Jurubescu V. şi col. │ │tomia şi fiziologia ani- │Pedagogică, 1975, │ │ │malelor domestice │Bucureşti │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumător de lucrări │Ed. CERES, 1993, │Moisiu M. şi col. │ │practice pentru meseria │Bucureşti │ │ │veterinar │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘OPERAŢII UNITARE ŞI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARAI. Statutul disciplineiDisciplina Operaţii unitare şi utilaje în industria alimentară are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea industrie alimentară din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea factorilor care influenţează desfăşurarea operaţiilor unitare din industria alimentară.♦ Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentară.♦ Explicarea proceselor mecanice şi fizico-chimice, de transformare a materiilor prime şi semifabricatelor în produse finite.♦ Explicarea funcţionării utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetală, animală şi minerală.♦ Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentară♦ Sesizarea apariţiei defecţiunilor la utilaje şi stabilirea momentului intervenţiei tehnice.♦ Aplicarea măsurilor de protecţia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentară.♦ Aprecierea avantajelor şi dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentară şi alegerea celor mai eficiente.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)OPERAŢII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICAŢIE: definiţii. BILANŢUL DE MATERIALE: total şi parţial: definiţie, calcul şi aplicaţii.OPERAŢIILE UNITARE:1. Transportul fluidelor:● proprietăţile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vâscozitate;● regimuri de curgere;● pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roţi dinţate, pompa centrifugă, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.2. Transportul materialelor solide: transportorul bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic – consideraţii generale, instalaţii de transport pneumatic prin aspiraţie, ciclonul.3. Mărunţirea: definiţie.● metode de mărunţire.● utilaje de mărunţire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cuţite pentru tăiat.4. Separarea materialelor solide: definiţie;♦ Cernerea:● principii generale;♦ Separarea după mărime şi formă: triorul;♦ Separarea pneumatică: tararul.5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;♦ Separarea prin sedimentare:● principiul separării fazelor,● factori de influenţă,● utilaje: camera de desprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vasul florentinsimplu.♦ Separarea prin filtrare:● definiţie,● principiul separării prin filtrare,● factori ce influenţează filtrarea,● utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul curame şi plăci.♦ Centrifugarea:● definiţie,● utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticală.6. Amestecarea:● definiţie,● eficienta amestecării,● amestecarea materialelor păstoase: malaxorul cu cuvă dublă,● amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică: – amestecătoare cu braţe şi cuelice.7. Presarea:● definiţie,● factorii care influenţează presarea, utilaje: presa mecanică cu melc.8. Operaţii bazate pe transfer de căldură:● definirea căldurii,● moduri de transmitere a căldurii – definiţie şi caracterizare,● agenţi termici de încălzire şi de răcire,● schimbătoare de căldură: cu manta, multitubular, cu plăci.♦ Pasteurizarea:● definiţie,● caracterizare.♦ Sterilizarea:● definiţie,● caracterizare.♦ Concentrarea prin vaporizare:● baza teoretică a concentrării,● schemele de evaporare cu simplu efect şi efect multiplu.♦ Condensarea:● definiţie,● scopul operaţiei de condensare,● utilaje de condensare: condensatorul barometric cu şicane.♦ Refrigerarea şi congelarea:● definiţie,● caracterizare.9. Difuzia:● definiţie,● caracterizare,● principiul realizării difuziei.10. Distilarea:● definiţie,● metode de distilare,● instalaţia de distilare.11. Uscarea:● definiţie,● mecanismul uscării,● factorii ce influenţează uscarea,● metode de uscare,● utilaje: uscătorul turnNotă:Pentru toate utilajele cuprinse în programă se cere: – construcţia, funcţionarea şi domeniile de utilizare în industria alimentară (fără schiţă)BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operaţii şi utilaje în │Ed. Didactică şi peda- │Crăciun I, Hasci Z, │ │industria chimică │gogică Bucureşti, 1980 │Stan C., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Desen tehnic industrial │Ed. Tehnică, Bucureşti,│Dale C, Nitulescu Th., │ │pentru construcţii de │1990 │Precupeţu P., │ │maşini │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Instalaţii electromeca- │Ed. Didactică şi peda- │Petculescu E, Ivancea L, │ │nice din industria │gogică Bucureşti, 1980 │Dinache P. │ │alimentară │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operaţii şi utilaje în │Ed. Tehnică, Bucureşti,│Stan C, Crăciun I., │ │industria chimică │1993 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Procese şi aparate în │Ed. Didactică şi peda- │Teleoacă R, Petculescu E, │ │industria alimentară │gogică, R.A,Bucureşti, │Onofrei I, │ │ │1992 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pregătire de bază în │Editura Oscar Print │Milcu V., Nichita L. │ │industria alimentară – │ │ │ │şcoală profesională – │ │ │ │pregătire teoretică │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘PROCESE ŞI UTILAJEI. Statutul disciplineiDisciplina Procese şi utilaje are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 -2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea chimie industrială din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Descrierea funcţionarii utilajelor din instalaţiile chimice.● Identificarea utilajelor statice şi dinamice dintr-o instalaţie● Explicarea principiilor constructive şi funcţionale ale aparatelor şi instalaţiilorpentru procesele hidrodinamice şi termice.● Explicarea principiilor constructive şi funcţionale ale utilajelor şi instalaţiilorpentru procesele de difuziune, mecanice şi a reactoarelor chimice.♦ Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip şi la instalaţii prin aplicarea legilor şi a principiilor care guvernează procesele din industria chimică.● Citirea caracteristicilor fizico-chimice şi tehnice din tabele, diagrame, nomograme.● Aplicarea şi rezolvarea ecuaţiilor de bilanţ de materiale corespunzătoare utilajelortip.● Determinarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale utilajelor (debit volumetric,debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldura, arie de transfertermic, diferenţa medie de temperatură pentru procese de transfer termic).● Utilizarea informaţiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizareacalculelor tehnologice.● Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele şi instalaţiile de difuziune.♦ Alegerea utilajelor adecvate desfăşurării optime a unui proces tehnologic.● Corelarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale utilajului cu particularităţileprocesului tehnologic.● Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protecţiamediului.♦ Aplicarea normelor de exploatare raţională la utilajele tip.● Enumerarea manevrelor necesare pornirii şi a opririi utilajelor pentru proceselehidrodinamice şi termice.● Enumerarea manevrelor necesare pornirii şi a opririi utilajelor pentru procesele dedifuziune şi mecanice.● Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcţionale la utilajele pentruprocesele hidrodinamice şi termice şi identificarea măsurilor de remediere aleacestora.● Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcţionale la utilajele pentruprocesele de difuziune şi mecanice● Identificarea cauzelor producerii incidentelor funcţionale la reactoarele chimice şia măsurilor de remediere ale acestora.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimică: definirea procesului tehnologic, a operaţiei unitare; desenarea şi recunoaşterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimică (uscătoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecătoare, schimbătoare de căldură, coloane de distilare-rectificare).2. Elemente de calcul tehnic:Sistemul internaţional de unităţi; bilanţ de materiale (total şi parţial) randament; aplicaţii.3. Curgerea fluidelor:– starea fluidă (definire şi caracterizare): mărimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.);– conducte şi armături – definirea conductelor, enumerarea şi definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armături).4. Transportul fluidelor:parametrii pompelor;A. Utilaje pentru transportul şi dozarea lichidelor – pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu mişcări alternative (pompa cu piston cu simplu şi dublu efect), pompe centrifuge caracteristici şi funcţionare;B. Utilaje pentru transportul, comprimarea şi rarefierea gazelor – compresorul cu piston caracteristici şi funcţionare.5. Separarea sistemelor eterogene:definirea sistemelor eterogene (faza dispersă, faza dispersată).A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea – definiţia, caracteristicile filtrării (factori, etapele filtrării, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ.B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea şi definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor – filtru cu saci.6. Transmiterea căldurii:definirea transferului termic, moduri de transmitere a căldurii, agenţi de încălzire şi răcire (enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a căldurii), ecuaţia generală a transferului termic, aplicaţi – transferul căldurii prin conducţie (calculul cantităţii de căldură, aria de transfer termic), schimbătoare de căldură cu fascicul tubular.7. Operaţii şi procese de difuziune:definirea şi aspecte ale fenomenului de difuziune (compoziţia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de fază), ecuaţia generală de transfer de masă.A. Distilarea şi rectificarea: definiţii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simplă, instalaţia continuă de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilanţ de materiale al procesului de rectificare – aplicaţii pe o schemă dată.B. Uscarea: definiţie, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscării convective şi prin contact, uscarea convectivă – uscătorul de cameră, bilanţ de materiale al procesului de uscare convectivă – aplicaţii.8. Reactoare chimice:definiţie, funcţiile reactoarele; reactorul tip autoclavă.9. Coroziunea în industria chimică:definiţie, tipuri de coroziuni, factorii care influenţează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii.Notă: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoaşterea utilajului, enumerarea părţilor componente, descrierea funcţionării utilajului, avantaje şi dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare şi întreţinere raţională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularităţi în funcţionare – ex. Pompa cu piston uniformizarea şi reglarea debituluiBIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Exploatarea şi întreţi- │Ed. Didactică şi Peda- │Mihăilescu F., │ │nerea utilajelor şi ins- │gogică Bucureşti, 1991 │Bănăţeanu I., Lupuţiu I. │ │talaţiilor din industria │ │ │ │chimică │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Maşini, utilaje şi insta-│Ed. Didactică şi Peda- │Mihăilescu F., Tudor P. │ │laţii din industria │gogică Bucureşti, 1978 │ │ │chimică, rafinării şi │ │ │ │petrochimie │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operaţii şi utilaje în │Editura Tehnică │Bratu E. │ │industria chimică │Bucureşti 1984 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operaţii şi utilaje în │Ed. Didactică şi Peda- │Floarea O., Jinescu G., │ │industria chimică │gogică Bucureşti, 1980 │Dima R. │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Procese hidrodinamice şi │Ed. Didactică şi Peda- │Jinescu G. │ │utilaje specifice în │gogică Bucureşti, 1983 │ │ │industria chimică │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Proces şi aparate în │Editura Tehnică │Pavlov F. │ │ingineria chimică │Bucureşti 1981 │ │ │industria chimică │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘SILVICULTURAI. Statutul disciplineiDisciplina Silvicultura are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea continuităţii pădurilor.● Efectuarea operaţiilor specifice pentru producerea materialului săditor.● Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat.● Alegerea şi aplicarea tehnologiei de împădurire în funcţie de condiţiilepedoclimatice din zonă.● Determinarea condiţiilor de regenerare a pădurii.● Stabilirea strategiei de regenerare a pădurii pe baza aplicării tratamentelorsilvice specifice zonei.● Aplicarea normelor de protecţie a muncii la executarea lucrărilor din domeniulsilvic.♦ Efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii pentru realizarea funcţiilor specifice.● Descrierea structurii arboretului şi a caracteristicilor sale.● Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor.● Corelarea intervenţiilor pentru realizarea funcţiilor specifice pădurii.● Elaborarea măsurilor pentru reglarea structurii şi a stării fitosanitare.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor):1. Recoltarea, prelucrarea şi păstrarea fructelor şi seminţelor forestiere.– Recoltarea seminţelor forestiere:● epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în funcţie de raportul dintre maturare şi coacere.● evaluarea recoltei de seminţe: clasificarea şi descrierea metodelor de evaluare a fructificaţiei.● metode şi tehnici de recoltare: clasificarea şi descrierea metodelor şi a tehnicilor de recoltare a seminţelor forestiere.● organizarea lucrărilor de recoltare: măsuri organizatorice care se iau la recoltarea seminţelor forestiere; unelte şi utilaje folosite; norme de protecţia muncii la recoltarea seminţelor forestiere.– Păstrarea seminţelor forestiere:● măsuri şi tehnici de păstrare a seminţelor forestiere,● condiţii de păstrare a seminţelor forestiere în funcţie de umiditatea seminţelor zvântate în aer.2. Calitatea seminţelor forestiere:– Indicii calitativi ai seminţelor: descrierea principalilor indici calitativi ai seminţelor forestiere– Controlul calităţii seminţelor forestiere:● constituirea probelor medii pentru laborator,● clasificarea seminţelor forestiere pe categorii de calitate.3. Pregătirea pepinierei pentru cultură:– Pregătirea terenului:● lucrări premergătoare a pregătirii solului,● lucrări de pregătire a terenului în pepinieră,– Lucrările solului:● scopul şi importanţa lucrărilor de pregătire a solului,● descrierea lucrărilor de pregătire a solului.– Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor:● necesitatea şi importanţa administrării îngrăşămintelor în pepiniere,● clasificarea şi descrierea principalelor tipuri de îngrăşăminte utilizate în pepiniere.– Sistemul de asolament:● necesitatea şi importanţa aplicării amendamentelor în pepinieră.4. Înfiinţarea culturilor în pepinieră:– Metode şi scheme de semănat: clasificarea şi descrierea principalelor metode şi scheme de semănat.– Adâncimea şi epoca de semănat:● criterii de care se tine seama la alegerea adâncimii de semănat,● alegerea epocii de semănat.– Repicajul:● definiţie,● procedee de repicaj,● tehnica de repicare.– Tehnologii noi de producere a puieţilor:● necesitatea producerii puietilor cu rădăcini protejate,● producerea puietilor pe paturi nutritive,● producerea puietilor în solarii,● producerea puietilor în recipiente.– Butăşire şi altoirea:● caracteristicile înmulţirii vegetative,● tehnica de execuţie a butăşirii,● tehnica de execuţie a altoirii.5. Îngrijirea culturilor în pepinieră:– Dăunătorii culturilor din pepiniere şi combaterea lor: necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere,Mulcirea şi umbrirea culturilor:● necesitatea mulcirii culturilor,● procedee de mulcire a culturilor,● necesitatea umbririi culturilor,● procedee de umbrire a culturilor.– Combaterea mecanică a buruienilor şi afânarea solului:● necesitatea şi modul de executare a spargerii crustei solului,● prăşitul şi plivitul culturilor în pepiniere.– Combaterea chimică a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere.– Udarea culturilor:● norma de udare,● sisteme de udare a culturilor în pepiniere.– Tăieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de tăieri de formare a coroanei puieţilor.6. Scosul puieţilor:– sezonul şi vârsta scosului puietilor,– procedee de scoatere a puietilor.7. Criterii de sortare a materialului recoltat:– criterii de sortare a puietilor,– tehnica sortării puietilor,8. Transportul şi depozitarea materialului săditor:– modalităţi de păstrare a puieţilor.– ambalarea şi transportul puieţilor:● modalităţi de ambalare şi transport a puieţilor.9. Condiţiile staţionate ale suprafeţelor de împădurit:– definirea şi clasificarea lucrărilor de împădurire: definirea lucrărilor de împădurire, reîmpădurire, refacere, substituire şi ameliorare.– principii şi criterii economice şi silviculturale privind alegerea şi asocierea speciilor pentru împădurire:● enumerarea şi descrierea principiilor şi criteriilor de alegere şi asociere a speciilor;● definirea ţelului culturilor;● descrierea culturilor pure şi amestecate.10. Scheme ecologice:– formule şi scheme de împădurire:● definiţia formulei şi schemei de împădurire,● clasificarea speciilor forestiere în funcţie de importanţă.11. Semănătura directă şi plantarea puieţilor:– împădurirea prin semănături directe:● descrierea procedeelor de semănare,● adâncimea, epoca şi norma de semănat,– împădurirea prin plantare:● procurarea materialului pentru plantat,● descrierea procedeelor de plantare,● adâncimea de plantare,● dispozitivul de plantare,● desimea şi epoca de plantare.12. întreţinerea culturilor instalate şi a regenerărilor:– întreţinerea solului:● necesitatea lucrărilor de îngrijire a culturilor,– îndepărtarea vegetaţiei copleşitoare:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrării,– rărirea semănăturilor:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrării,– receptarea puieţilor:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrării,– fertilizarea şi mulcirea solului:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrării.13. Regimurile de cultură:– consideraţii generale;– tipuri:● regimul codrului.● regimul crângului.14. Metodele de regenerare ale pădurii.– regenerarea naturală:● descrierea regenerării naturale din sămânţă şi lăstari● prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerării din sămânţă şi lăstari– regenerarea artificială:● descrierea regenerării artificiale,● prezentarea avantajelor şi dezavantajelor regenerării artificiale15. Dinamica proceselor colective în instalarea seminţişurilor.– constituirea stării de masiv.16. Tratamente în regim codru:– Tratamente cu regenerare sub masiv: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie;● tratamentul regenerărilor succesive: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare;● tratamentul regenerărilor în ochiuri (progresive): definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare;● tratamentul regenerărilor în codru grădinărit: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare.– Tratamente cu regenerare în teren descoperit definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie.● tratamentul tăierilor rase în codru: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, exploatare şi regenerare.17. Tratamentul în regim crâng:– Tratamentul tăierilor rase în crâng: definiţie, scop, obiective, tehnică de execuţie, explorare şi regenerare.18. Lucrări pregătitoare pentru instalarea seminţişurilor.19. Conversiunea:– necesitatea şi tehnica de execuţie a lucrărilor.20. Refacerea, substituirea şi ameliorarea arboretelor slab productive:– consideraţii generale– tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare şi substituire:– refacerea, ameliorarea şi substituirea cvercetelor:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor,– substituirea arboretelor derivate:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor,– refacerea molidişurilor degradate:● descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor,– refacerea şi substituirea zăvoaielor.21. Protecţia muncii la intervenţiile de îngrijire şi conducere în arborete.22. Norme de protecţia muncii la aplicarea tratamentelor.23. Limita, durata şi caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: seminţiş; desiş; nuieliş -prăjiniş; paris; codrişor; codru mijlociu; codru bătrân:– etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului;– fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.24. Lucrări de conducere şi îngrijire: degajări, depresaj; curăţiri; rărituri; operaţiuni de igienă:– scopul lucrărilor;– lucrări de îngrijire şi conducere: degajări, depresaj, curăţiri, rărituri;– definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea degajărilor;– definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea curăţirilor;– definiţie, obiective, scop, tehnica de execuţie, intensitatea şi periodicitatea răriturilor;– descrierea tehnicii de execuţie a lucrărilor de igienă.BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Silvicultura – Tehnica │EDP, R.,A., Buc. 1997 │Marian A., şi colab., │ │Culturii Silvice, manual │ │ │ │pentru clasele XI-XII – │ │ │ │licee silvice │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Biologie generală │EDP., Buc. 1979 │Botnariuc N., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurile României │Ed. Acad., Buc., 1981 │Chiriţă C. şi colab., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Împăduriri, tratat │Ed. Ceres, Buc. 1972 │Damian I., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurea – Apa – Mediul │Ed. Ceres, Buc. 1974 │Dinu Val., │ │înconjurător │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Producerea seminţelor │Ed. Ceres, Buc. 1982 │Enescu Val., │ │forestiere │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Silvicultura – tratat │Ed. Ceres, Buc. │Florescu I., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurea şi viitorul │Ed. Ceres, Buc., 1982 │Giurgiu V., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Cultura speciilor │Ed. Agro-silv., Buc. │Halaramb At., │ │forestiere │1967 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Mică Enciclopedie a │Ed. Fed., Buc. 1996 │Iancu I., şi colab., │ │Pădurii │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumarul Pădurarului │Ed. Pegas, Buc. 1999 │Iancu I., │ │Pădurii │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurea şi Apa │Ed. Şt. şi Enciclop., │Iancu I., Iancu Viorica │ │ │Buc. 1982 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Tehnica Culturilor │Ed. Agro-Silvică, Buc. │Popa Gr., │ │Forestiere – III. │1958 │ │ │Împăduriri │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Flora forestieră a │Ed. Ceres, Buc. 1997 │Stănescu V., Şofletea N., │ │României │ │Popescu Oana │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Recomandări tehnice │Buc. 1994 │ICAS Pepiniere │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumări tehnice – │Buc. 1977 │MEFMC │ │Silvicultură │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumări tehnice – │Buc. 1977 │MEFMC │ │Seminţe şi pepiniere │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘TEHNOLOGIA MOBILEII. Statutul disciplineiDisciplina Tehnologia mobilei are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 -2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, ia specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime şi materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.♦ Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în funcţie de locul şi rolul acestuia în produsul finit.♦ Aplicarea:● normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv şi a semifabricatelor superioarepe bază de lemn;● tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor şi bordurare a canturilor panourilor;● tehnologiei de şlefuire a lemnului masiv şi a panourilor;● procedeului de finisare corespunzător destinaţiei mobilierului.● operaţiilor de premontare şi montare a mobilierului într-o succesiune logică.♦ Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv.♦ Asigurarea rugozităţii suprafeţelor şlefuite impuse de tehnologia de finisare.♦ Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei.♦ Conservarea calităţii mobilierului de la producător la beneficiar.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitărîi / detalierii competenţelor)1. Tehnologia modernă a debitării reperelor din lemn masiv şi a semifabricatelor superioare pe bază de lemn:– Operaţii de debitare:♦ definiţia debitării;♦ debitarea lemnului masiv – operaţii: retezare, secţionare, tivire, spintecare, însemnare, decupare;♦ debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn – procedee de debitare; Tipizarea semifabricatelor şi calculul supradimensiunilor♦ pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia;♦ pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionării modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcţie de structura panourilor (formule de calcul, valori);– Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific.– Utilaje şi agregate folosite:♦ pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferăstrăul panglică – : părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru;♦ pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri – : părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.– Scule tăietoare:♦ discuri tăietoare – definiţie, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăiere cu discuri tăietoare, clasificarea discurilor tăietoare, alegerea discului şi stabilirea regimului de tăiere.♦ pânza panglică – definiţie, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferăstraie panglică în funcţie de materialul care se prelucrează, pregătirea pentru lucru a pânzelor panglică.2. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv:– Tipuri de operaţii (scopul operaţiei, schema tehnologică):♦ îndreptarea;♦ rindeluirea şi profilarea pe 2 feţe;♦ retezarea la lungime finală;♦ cepuirea;♦ burghierea şi scobirea;♦ frezarea;♦ strunjirea.– Utilaje (scheme de lucru Ia maşina de îndreptat, MRG8; MNF; SL);– Scule folosite;– Defecte, cauze şi remedierea lor.3. Tehnologii moderne de asamblare prin încleiere:– Asamblarea ramelor:♦ dispozitive de asamblat acţionate pneumatic, cu încălzire în curenţi de înaltă frecvenţă -faze de lucru, părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.♦ valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte şi subscurte – instalaţia de asamblare la lungime în CIF (operaţii de pregătire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părţi componente, funcţionare).– Bordurarea canturilor panourilor:♦ soluţii de protejare a canturilor (reprezentări grafice);♦ aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiţii de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strângere pneumatică, presa de încleiat în CIF – schema de lucru, regim de lucru;♦ aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la lăţime pentru furnire.– Furniruirea panourilor:♦ Definiţie.♦ Tipuri de furniruire (simplă, dublă).♦ Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii).♦ Operaţii de furniruire:● Pregătirea suprafeţelor panoului (scopul operaţiei de calibrare şi zimţuire);● Pregătirea furnirelor: criterii de selecţionare a furnirelor; retezarea lalungime; îndreptarea canturilor cu foarfecă ghilotină (mod de lucru); îmbinarea cuhârtie gumată (maşina de înnădit cu bandă gumată, schema tehnologică de aplicare abenzii, funcţionare);● Aplicarea adezivului (adezivi utilizaţi, consum specific, funcţionarea şi reglareamaşinii de aplicat adeziv tip MAA;● Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simplă şidublă);● încleierea furnirelor (presarea): presa hidraulică tip pH-6 (regim de presare,funcţionare, reglare, ciclu de presare);● Condiţionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare). Defecte,cauze şi remedierea lor.4. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a panourilor şi ramelor:– Prelucrarea panourilor şi ramelor la maşini – unelte şi agregate:♦ Operaţiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare şi profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multiplă, frezare locaşuri pentru feronerie.♦ Succesiunea operaţiilor la maşini simple: tunderea furnirului; formalizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere.♦ Maşini şi utilaje: maşina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, maşina de burghiat multiplu – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme de protecţia muncii.♦ Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit şi aplicat canturi – succesiunea operaţiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule tăietoare, reglare, norme de protecţia muncii.5. Tehnologia modernă de şlefuire a suprafeţelor:– Şlefuirea: definiţie; scop.– Factorii care influenţează calitatea şlefuirii.– Alegerea corectă a abrazivilor:♦ criterii de alegere a abrazivilor;♦ tipuri de materiale abrazive;♦ simbolizarea abrazivilor.– Şlefuirea lemnului masiv şi a panourilor:♦ materiale abrazive utilizate;♦ etape, mod de realizare.– Şlefuirea suprafeţelor plane, curbe şi profilate;– Utilaje şi instalaţii folosite – părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru.♦ maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare;♦ maşina de şlefuit cu bara de presiune;♦ maşina de şlefuit cu bandă cu contact de jos;♦ maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus;♦ linii de şlefuire a panourilor furniruite.– Defecte, cauze, remedierea lor.6. Tehnologia modernă a finisării:– Finisare: definiţie, scop, procedee.– Pregătirea suprafeţelor pentru finisare:♦ succesiunea operaţiilor,♦ scopul operaţiilor,♦ materiale tehnologice utilizate,♦ mod de lucru.– Aplicarea materialelor peliculogene:♦ Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatică hidraulică:● aparatul de pulverizat lac (părţi componente, formarea jetului de lac);● cabina de pulverizare;● avantajele aplicării peliculelor încălzite;● condiţii impuse pentru obţinerea peliculelor de calitate;● succesiunea operaţiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare.♦ Aplicarea lacurilor prin turnare:● avantaje, procedee;● maşina de turnat lac (schema de principiu, funcţionare, reglare);● aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;● aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice.♦ Aplicarea lacurilor prin imersie:● procedee;● avantaje.– Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele:♦ Mod de realizare;♦ Procedee de uscare (naturală şi artificială):● instalaţii de uscare artificială (camera de uscare, tunelul de preîncălzire, tunelulde uscare; regim de uscare).– Prelucrarea peliculelor – operaţii, materiale tehnologice, mod de realizare a operaţiilor, maşini folosite (maşina de şlefuit cu bandă orizontală), funcţionare, reglare, regim de lucru:♦ Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice.♦ Prelucrarea peliculelor poliesterice.– Finisarea suprafeţelor cu folii din PVC şi fibre celulozice:♦ instalaţia pentru aplicarea automată a foliilor pe panouri (părţi componente, funcţionare, reglare, regim de lucru).– Defecte, cauze şi remedierea lor.7. Tehnologia modernă a asamblării şi montării mobilei:– Sisteme de montare;– Montarea accesoriilor:♦ accesorii de asamblare, scule şi instalaţii;♦ condiţii pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL.– Montarea în subansamblu şi produs:♦ operaţii de premontare;♦ succesiunea operaţiilor de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp;♦ prese de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică (părţi componente, mod de lucru).– Scule, unelte, dispozitive de asamblare şi montare;8. Ambalarea, depozitarea şi transportul mobilei:– Condiţii generale de ambalare şi depozitare, manipulare, transport.– Sisteme şi tipuri de ambalaje:♦ Ambalarea cu hârtie şi carton în stelaje şi lăzi.♦ Ambalarea în folie termocontractibilă.– Paletizarea şi containerizarea.BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Proiectarea şi tehnologia│Editura Didactică şi │Cotta, N.L., │ │fabricării produselor │Pedagogică, Bucureşti │ │ │industriale din lemn │1983 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Şlefuirea lemnului şi │Editura Tehnică, │Cotta, N.L., │ │peliculelor de acoperire │Bucureşti 1982 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Aşchierea lemnului şi │Editura Didactică şi │Dogaru, V., │ │scule aşchietoare │Pedagogică, Bucureşti │ │ │ │1991 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Tehnologia mobilei │Universitatea Braşov │Năstase, V. │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Uscarea şi tratarea │Editura Tehnică, │Marinescu, L, │ │termică a lemnului │Bucureşti 1980 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Materiale tehnologice │Editura Tehnică, │Mihai, D., │ │pentru industria │Bucureşti 1993 │ │ │lemnului │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Prospecte şi cărţi teh- │ │ │ │nice ale utilajelor şi │ │ │ │instalaţiilor folosite │ │ │ │la fabricarea mobilei │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: ┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────────────────┐ │ Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┬──────────────┤ │ │ │ Tehnician în │ │ │ │ │ Economic │activităţi fi-│ │ │ │ │ │nanciare şi │ │ │ │ │ │comerciale │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┤ Contabilitate │ │ │ │ │ Tehnician în │ │ │ │ │Administrativ │administraţia │ │ │ │ │ │ publică │ │ │ │ SERVICII ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ Economia │ │ │ │ Tehnician în │ │întreprinderii│ │ │ Turism şi │ turism │ │ │ │ │ alimentaţie ├──────────────┤ Marketing │ │ │ │ publică │Tehnician în │ │ │ │ │ │ alimentaţia │ │ │ │ │ │ publică │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ Tehnician în │ │ │ │ │ Poştă │ activităţi │ Exploatare │ │ │ │ │ de poştă │ poştală │ │ └──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘ECONOMIA ÎNTREPRINDERIII. Statutul disciplineiDisciplina Economia întreprinderii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea şi descrierea trăsăturilor caracteristice ale întreprinderii în raport cu evoluţia economiei.● Clasificarea întreprinderilor şi descrierea trăsăturilor caracteristice aleacestora.● Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi.● Încadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale.♦ Identificarea şi interpretarea relaţiilor economice de bază dintre întreprindere şi mediul economic extern.● Identificarea elementelor mediului extern al întreprinderii.● Descrierea şi compararea acţiunii diferiţilor factori externi asupra activităţiiîntreprinderii.● Determinarea unor implicaţii ale relaţiilor cu partenerii externi asupra activităţiiîntreprinderii.♦ Explicarea modului de organizare şi funcţionare a întreprinderii.● Identificarea sistemelor de organizare procesuală a întreprinderii şi analizaefectelor acestora.● Descrierea funcţiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare aîntreprinderilor.● Identificarea sistemelor de organizare structurală şi descrierea structuriiorganizatorice a unei întreprinderi.● Descrierea elementelor de bază ale unei organigrame şi întocmirea organigramei uneiîntreprinderi mici /mijlocii.● Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor.♦ Luarea unor decizii cu privire la organizarea şi conducerea resurselor umane dintr-o întreprindere.● Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane şi alegerea soluţiiloroptime de încadrare.● Diferenţierea atribuţiilor diferitelor categorii de personal conform fişei postului.● Identificarea şî selectarea unor forme şi modalităţi eficiente de motivare a(cointeresare) a personalului dintr-o întreprindere mică /mijlocie.♦ Analiza proceselor economice ale întreprinderii şi elaborarea unor soluţii de optimizare.● Identificarea şi analiza unor procese economice specifice întreprinderilor.● Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi.● Cunoaşterea importanţei activităţii de optimizarea şi selectarea tehnicilorspecifice.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Întreprinderea:– Conceptul de întreprindere: definiţie– Trăsăturile caracteristice ale întreprinderii:♦ întreprinderea – unitate tehnico-productîvă (caracteristici);♦ întreprinderea – unitate organizatoric-administrativă (caracteristici);♦ întreprinderea – unitate economico-socială (caracteristici);– Clasificarea întreprinderilor în funcţie de următoarele criterii:♦ forma de proprietate asupra capitalului social şi al patrimoniului;♦ apartenenţa la una din ramurile industriale de activitate;♦ gradul de mărime;♦ gradul de specializare;♦ tipul de producţie,– Tipul de producţie: definirea, clasificarea şi compararea tipurilor de producţie.2. Mediul extern al întreprinderii:– Definirea conceptului de mediu extern al întreprinderii.– Factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii:♦ modalităţi de influenţă;♦ enumerarea şi descrierea factorilor externi (economici, tehnici şi tehnologici, de management, politici, sotio-.culturali, juridici, demografici, mediul natural şi înconjurător);♦ compararea acţiunii diferiţilor factori externi asupra activităţii întreprinderii;– Relaţiile externe ale întreprinderii cu:♦ furnizorii – definire, caracterizare.♦ clienţii – definire, caracterizare.♦ instituţiile bancare – definire, caracterizare.♦ societăţile de asigurări – definire, caracterizare,♦ camerele de comerţ şi industrie – definire, caracterizare.♦ instituţiile statului – definire, caracterizare.♦ întreprinderile concurente – definire, caracterizare.♦ mass-media – definire, caracterizare.3. Organizarea procesuală a întreprinderii:– Definirea conceptului de "organizare procesuală".– Obiectivele întreprinderii:♦ definirea conceptului de obiectiv,♦ tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale);– Efectele organizării procesuale a întreprinderii; conceptele de funcţiune, activitate, atribuţie, sarcină: definire, caracterizare;– Funcţiunile sistemului de organizare procesuală:♦ funcţiunea de cercetare-dezvoltare – activităţi, sarcini, atribuţii.♦ funcţiunea de producţie – activităţi, sarcini, atribuţii.♦ funcţiunea comercială – activităţi, sarcini, atribuţii.♦ funcţiunea de marketing – activităţi, sarcini, atribuţii.♦ funcţiunea financiar-contabilă – activităţi, sarcini, atribuţii.♦ funcţiunea de personal – activităţi, sarcini, atribuţii.4. Organizarea structurală a întreprinderii:– Definirea conceptului de "structură organizatorică".– Elementele de bază ale structurii organizatorice.♦ Structura funcţională (de management) şi compartimentele sale:● postul – concept, trăsături;● funcţia – concept, tipuri;● compartimentul de muncă – tipuri;● nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhică;● ponderea ierarhică: concept, mărimea ponderii ierarhice.● relaţiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relaţii.♦ Structura operaţională de producţie şi concepţie şi compartimentele sale:● definirea conceptului;● compartimentele structurii operaţionale;● definirea conceptelor de: secţia de producţie, secţia de bază, secţia auxiliară, secţia de servire, atelier, loc de muncă.– Tendinţe actuale în organizarea structurală a întreprinderilor.5. Resursele umane ale întreprinderii:– Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi.– Drepturi şi obligaţii ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajaţilor şi obligaţiile acestora.– Selecţia personalului: enumerarea şi descrierea etapelor recrutării personalului.– Promovarea personalului:♦ concept;♦ criterii de promovare;♦ modalităţi de promovare;♦ formarea personalului;♦ principii de evaluare a personalului.♦ cointeresarea personalului: concept.6. Procese economice:– Aprovizionarea şi pregătirea mărfurilor:♦ concept,♦ funcţii;♦ conceptul de flux tehnologic;♦ forme de organizare.– Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităţilor de depozitare.– Producţia de mărfuri şi servicii: definirea conceptelor de "producţie de mărfuri" şi "producţie de servicii".– Comercializarea:♦ operaţiile de pregătire a mărfurilor în vederea vânzării, operaţii comune, operaţii specifice;♦ vânzarea mărfurilor cu ridicată; angrosistul, definiţie, caracterizare;♦ vânzarea mărfurilor cu amănuntul; detailistul, definiţie, caracterizare, tipologie;♦ magazinul – concept, forme de vânzare cu amănuntul, forme de vânzare a mărfurilor cu ridicată.7. Optimizarea proceselor economice:– Eficienţa economică: definire, efecte, modalităţi de determinare a eficienţei economice (raportarea efectelor obţinute la eforturile depuse pentru obţinerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate).– Rentabilitatea întreprinderii: modalităţi de calcul, rata rentabilităţii.BIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Servicii: ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Economia întreprinderii │Economică │Viorel Lefter, Iulia Chivu│ │ │Preuniversitaria │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Economia întreprinderii │All Educaţional │Vasile Dan, Ruxandra │ │ │ │Isaic-Maniu, Daniela │ │ │ │Mitran │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Economia întreprinderii │Oscar Print │G. Stănciulescu, C. Dinca,│ │ │ │N. Doroş, C. Dumitriu, │ │ │ │L. Iftimie, F. Jelescu, │ │ │ │M. Jipa, N. Pătraşcu │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘CONTABILITATEI. Statutul disciplineiDisciplina Contabilitate are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: economic şi administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul întreprinderii şi instituţiei publice:● Efectuarea inventarierii unei gestiuni.● Stabilirea rezultatelor inventarierii.● Soluţionarea eventualelor diferenţe constând în plusuri sau minusuri.♦ Evaluarea performanţei întreprinderii şi instituţiei publice pe baza informaţiilor contabile:● Identificarea funcţiilor bilanţului.● Prezentarea structurii bilanţului şi a anexelor la bilanţ.● Stabilirea indicatorilor economico-financiari şi interpretarea acestora.♦ Utilizarea elementelor planului de conturi:● Folosirea corelaţiilor planului de conturi.● Identificarea claselor de conturi în planul de conturi.● Identificarea funcţiei contabile a conturilor.♦ Elaborarea documentelor de sinteză şi interpretarea datelor furnizate de acestea:● întocmirea balanţei de verificare.● Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balanţeiconturilor.● Identificarea tipurilor de balanţe de verificare.♦ Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabilă din patrimoniul întreprinderii şi instituţiei publice.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Înregistrări contabile privind operaţiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăţi comerciale:– Operaţii privind capitalurile proprii – capitalul social şi rezervele; aplicaţii.– Operaţii privind activele imobilizate: imobilizări necorporale şi corporale; aplicaţii.– Operaţii privind stocurile şi producţia în curs de execuţie – contabilitatea stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent; aplicaţii.– Operaţii privind datoriile şi creanţele: comerciale, salariale, sociale şi fiscale ale agentului economic; aplicaţii.– Operaţii privind trezoreria – de încasări şi plăţi prin conturi la bănci şi casierie; aplicaţii.2. Balanţele de verificare a înregistrărilor în conturi:– Noţiune, importanţă, forma.– Tehnica întocmirii balanţei de verificare.3. Inventarierea patrimoniului:– Inventarierea – procedeu al contabilităţii– Etapele desfăşurării inventarierii– Stabilirea rezultatelor inventarierii4. Bilanţul contabil:– Importanţa, rolul şi funcţiile bilanţului contabil– Structura bilanţului contabil şi a anexelorBIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000, nr.4144/18.07.2001, nr. 3918/11.06.2002 pentru clasele a X-a, a Xl-a şi a XlI-a liceu – filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Servicii: ┌──────────────────┬──────────┬───────────────────┬──────────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ CLASA │ EDITURA │ AUTORI │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ All Educaţional │ V. Isai, Gh. Negoescu │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Economică │ N. Feleaga, L. Malciu, │ │ │ │ Preuniversitaria │ S. Bunea, E. Candea │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Didactică şi │ M. Ristea, C. Panciu, │ │ │ │ Pedagogică │ R. Ionescu, M. Dinescu │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Oscar Print │ Maria Popan │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Tehnică │ A. Teiusanu, M. Popescu, │ │ │ │ │ G. Croitoru │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XI-a │ All Educaţional │ V. Isai │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XII-a │ All Educaţional │ Violeta Isai │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XII-a │ Economică │Aurelia Guoadelia Cojocea,│ │ │ │ Preuniversitaria │Alexandru Sălceanu │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XII-a │ Tribuna Sibiului │Ana Alexandrina Matei, │ │ │ │ │Nicolae Poenariu │ └──────────────────┴──────────┴───────────────────┴──────────────────────────┘EXPLOATARE POŞTALAI. Statutul disciplineiDisciplina Exploatare poştală are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Poştă din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poştale interne, a caracteristicilor şi a simbolurilor acestora● Remiterea la destinaţie încredinţarea sumelor de bani, de persoane fizice şijuridice, oficiilor poştale pentru remiterea lor la destinaţie.● Achitarea mandatelor poştale, telegrafice şi on-line.♦ Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poştale interne.● Verificarea formularelor specifice unei activităţi poştale şi întocmirea actelor denereguli.♦ Efectuarea unor operaţiuni specifice activităţii de exploatare poştală.● Efectuarea operaţiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte decorespondenţă".● Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenţă simplă şiînregistrată.● Efectuarea operaţiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte demesagerii".● Înmânarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului.● Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile poştale.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competentelor)l. Obiecte de corespondenţă – procesul de exploatare:– Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenţă:♦ definiţii,♦ dimensiuni,♦ limite de greutate,♦ condiţionare.– Redactarea adresei la obiectele de corespondenţă:♦ reguli generale,♦ excepţii.– Indicaţiile speciale şi specifice aplicate la această categorie:♦ A.R.,♦ P.C.,♦ Expres,♦ Post-restant,♦ Căsuţă Poştală,♦ Recomandat,♦ confirmările ulterioare.– Prezentarea obiectelor de corespondenţă simplă şi recomandată:♦ prezentarea bucată cu bucată;♦ prezentarea în serii.– Închiderea operaţiunilor de prezentare; închiderea expediţiei; efectuarea schimbului de expediţie;– Primirea expediţiei şi prelucrarea în vederea distribuirii.– Distribuirea:♦ distribuirea corespondenţei simple;♦ distribuirea corespondenţei înregistrate;♦ distribuirea actelor de procedură;♦ trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la păstrare.2. Mandate poştale şi telegrafice – procesul de exploatare:– Mandate poştale, telegrafice şi on-line:♦ definiţie;♦ completarea formularelor.– Redactarea adresei la mandate, excepţii de la adrese.– Indicaţii generale folosite la mandatele poştale şi indicaţii specifice folosite la mandatele telegrafice şi on-line.– Prezentarea mandatelor poştale, telegrafice şi on-line – operaţiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucată cu bucată; prezentarea în serii; modalităţi de plată la mandate.;– Prelucrarea la sosire a mandatelor – verificarea în vederea achitării.– Achitarea mandatelor:♦ formalităţi la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31;♦ mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, înapoiate, reexpediate, trimise la păstrare;– Înaintarea conturilor de mandate şi verificările efectuate la controlul ulterior.3. Obiecte de mesagerie – procesul de exploatare:– Trimiteri ce fac parte din această categorie: definiţii, dimensiuni, limite de greutate, condiţionare.– Condiţii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie:♦ adresarea;♦ indicaţii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea.– Prezentarea obiectelor de mesagerie – operaţiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarată (prezentarea bucată cu bucată, prezentarea în serii.– Prelucrarea în vederea expedierii şi efectuarea schimbului de expediţii. Primirea expediţiei la oficiu -operaţiuni de primire, verificare şi cartare pe locuri de muncă,– Înmânarea obiectelor de mesagerie:♦ înmânarea coletelor cu şi fără valoare declarată;♦ înmânarea scrisorilor cu valoare;♦ predarea sacilor cu corespondenţă, gropurilor, casetelor colectoare şi C.F.R;♦ mesagerii ce nu pot fi înmânate.BIBLIOGRAFIE♦ Instrucţiunile de exploatare pentru "obiecte de corespondenţă".♦ Instrucţiunea comună pentru problemele interne comune ale unităţilor poştale.♦ Norme interne ale C.N POŞTA ROMÂNĂ.♦ (NOMENCLATOARE POŞTALE):♦ GHIDUL FACTORULUI POŞTAL-C.N. POŞTA ROMÂNĂ.♦ Legea poştei 85/1997.♦ Ordine interne ale C.N. POŞTA ROMÂNĂ privind completarea formularelor poştale.MARKETINGI. Statutul disciplineiDisciplina Marketing are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: turism şi alimentaţie publică din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Dezvoltarea capacităţii de investigare a fenomenelor economice de piaţă:● Identificarea factorilor care influenţează cercetarea pieţei şi a concurenţei de piaţă.● Analiza cerinţelor unei segmentări eficiente a pieţei.● Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri.● Determinarea cauzelor şi efectelor principalelor modificări ale mediului de afaceri ale firmei.♦ Cunoaşterea tipurilor de strategii de marketing şi dezvoltarea acestora la nivelul întreprinderii:● Identificarea diferitelor modalităţi de organizarea a compartimentului de marketing.● Descrierea criteriilor de apreciere a activităţii specialistului în marketing turistic.● Analiza raportului dintre cererea şi oferta de servicii turistice şi identificarea factorilor care le influenţează.♦ Utilizarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor de marketing ca instrument al managementului întreprinderii:● Aprecierea atitudinii turiştilor prin diferite metode de scalare.● Elaborarea şi efectuarea de sondaje şi chestionare tipice domeniului serviciilor turistice.● Interpretarea rezultatelor statistice şi luarea de decizii pentru îmbunătăţirea ofertei turistice.● Elaborarea şi aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul şi formarea preţurilor, distribuţia şi promovarea produselor turistice).♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi,III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Piaţa activităţii de turism:– Definiţia pieţei turistice.– Cererea turistică:♦ particularităţile cererii turistice;♦ determinanţii cererii turistice;♦ elasticitatea cererii turistice;♦ sezonalitatea cererii turistice;– Oferta turistică:♦ particularităţile ofertei turistice;♦ determinanţi ai ofertei turistice.– Estimarea potenţialului pieţei:♦ definiţia şi scopul cercetării pieţei;♦ criteriile segmentării pieţei; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasă socială, stil de viaţă), comportamentale.♦ condiţiile unei segmentări eficiente.2. Instrumente ale cercetării de piaţă:– Măsurarea şi scalarea.– Tipuri de scale.– Metode de scalare:♦ diferenţială semantică,♦ scala lui Likert,♦ modelul Fishbein-Rosenberg.3. Organizarea activităţii de marketing în turism:– Organizarea compartimentului de marketing al întreprinderii turistice după diferite criterii.– Profesiograma specialistului de marketing.4. Mixul de marketing turistic:– Politica de produs în turism:♦ definirea produsului turistic;♦ elementele produsului turistic;♦ clasificarea produselor turistice;♦ ciclul de viaţă al produselor turistice;♦ strategii privind produsele turistice.– Politica de preţuri în turism:♦ forme de prezentare a preţurilor în turism;♦ particularităţile preţurilor şi tarifelor în turism;♦ strategii şi politici de preţuri în turism;♦ diferenţieri de preţuri în turism.– Politica de distribuţie:♦ canalele de distribuţie: caracteristici, tipologie;♦ organizarea canalelor de distribuţie;♦ distribuţia fizică şi managementul logisticii.– Politica de promovare:♦ definirea şi obiectivele publicităţii;♦ structura publicităţii;♦ alegerea mediului publicitar;♦ promovarea vânzărilor: tipuri şi modalităţi de promovare.BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Marketing turistic – │Ed. Oscar Print, │Dincă C., colectiv │ │manual clasa a XI-a, │Bucureşti, 2002; │ │ │specializările Turism şi │ │ │ │alimentaţie publică │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Elemente de marketing │Ed. Global Media Image, │Dumitru Patriche, │ │turistic │Deva 2000 │Filimon Stremţan, Ana │ │ │ │Ispas, Iulian Patriche │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Piaţa turistică a │Ed. Ecran magazin, │Ilie Niţă, C-ţin Niţă │ │României │Braşov, 2000 │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Turismul şi dezvoltarea │Ed. Expert, Bucureşti, │N. Neacşu │ │durabilă │2000 │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Statistică în turism │Ed. Albastră, Cluj │Nicoleta Petcu │ │(teorie şi aplicaţii) │Napoca, 2000 │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Marketing turistic │Ed. Economică, 1999 │Toader Gherasim, │ │(teorie şi aplicaţii) │ │Daniel Gherasim │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: ┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────────────────┐ │ Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┬──────────────┤ │ │ │Tehnician me- │ │ │ │ │ │canic pentru │ │ │ │ │ │întreţinere şi│ │ │ │ │ │reparaţii │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician │ │ │ │ │ │ prelucrări │ │ │ │ │ │ mecanice │ │ │ │ │ Mecanic ├──────────────┤Organe de maşini│ │ │ │ │ Tehnician │ şi mecanisme │ │ │ │ │ mecatronist │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician ope-│ │ │ │ │ │rator roboţi │ │ │ │ │ │ industriali │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în │ │ │ │ │ │transporturi │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Electrotehnică│ Tehnician │ │ │ │ │ │electrotehnist│ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician │ │ │ │ │ │ electronist │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în │ │ Solicitări şi│ │ │ │automatizări │ │ măsurări │ │ │ Electronică ├──────────────┤ Măsurări │ tehnice │ │ │ şi │Tehnician ope-│ electrice │ │ │ TEHNIC │automatizări │rator tehnici │ şi │ │ │ │ │de calcul │ electronice │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în │ │ │ │ │ │metrologie │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Telecomuni- │Tehnician în │ Măsurări │ │ │ │caţii │telecomunica- │ speciale în │ │ │ │ │ţii │ telecomunicaţii│ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Textile │Tehnician în │ Materii │ │ │ │ │industria │prime textile │ │ │ │ │textilă │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Pielărie │Tehnician în │Materii prime │ │ │ │ │industria │pentru industria│ │ │ │ │pielăriei │de pielărie │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Construcţii şi│Tehnician în │Desen de cons- │ │ │ │lucrări publi-│lucrări publi-│trucţii şi │ │ │ │ce │ce şi cons- │instalaţii │ │ │ │ │trucţii │ │ │ └──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘SOLICITĂRI ŞI MĂSURI TEHNICEI. Statutul disciplineiDisciplina Solicitări şi măsurări tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 -2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea solicitărilor, cauzelor şi efectelor acestora, mijloacelor de măsurare.♦ Stabilirea şi descrierea etapelor unui proces de măsurare.♦ Utilizarea unui aparat în funcţie de proprietăţile sale metrologice şi de natura măsurării.♦ Aplicarea relaţiilor de transformare între mărimile fizice în probleme tehnice şi efectuarea de transformări între unităţile de măsură ale mărimilor fizice utilizate în tehnică♦ Elaborarea de schiţe /scheme specifice domeniului.♦ Aplicarea principiilor de funcţionare a unor aparate de măsură.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)SOLICITĂRI TEHNICE1. Forte, tensiuni şi deformaţii: definiţii, clasificări, unităţi de măsură.2. Solicitări: definire.3. Solicitări mecanice:– întindere-compresiune – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la întindere şi compresiune; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.– forfecare – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la forfecare; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.– încovoiere – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la încovoiere; recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.– răsucire – exemple de organe de maşini şi elemente de construcţii simple supuse la răsucire;– recunoaşterea solicitărilor pe organe de maşini şi elemente de construcţii simple.4. Solicitări electrice şi electrodinamice, cauze şi efecte, exemplificări pe: prize, întreruptoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, siguranţe fuzibile.5. Solicitări termice:– cauzele apariţiei solicitărilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea căldurii);– transmiterea căldurii prin conducţie, convecţie, radiaţie – caracterizare;– efecte (dilatări-contracţii, libere-împiedicate, deformări);– exemple.MĂSURĂRI TEHNICE6. Mărimi fizice şi unităţi de măsură utilizate în tehnică.7. Sistemul Internaţional: mărimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii şi submultiplii; transformări.8. Procesul de măsurare: definire, elemente.9. Metode de măsurare: clasificare, caracterizare.10. Mijloace de măsurare: clasificare.11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greşeli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute şi erorilor relative.12. Proprietăţi metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie.13. Mijloace de măsurare pentru: lungimi (ruleta, şublerul de exterior şi de interior, micrometrul de exterior), suprafeţe (planimetrul polar), unghiuri (raportorul mecanic).14. Mijloace de măsurare pentru: masă (balanţa analitică).15. Mijloace de măsurare pentru: turaţie (tahometre electrice).16. Mijloace de măsurare pentru: forţe (dinamometrul cu element elastic) şi presiuni (manometrul cu lichid şi manometrul cu elemente elastice).17. Mijloace de măsurare pentru: debit (apometrul cu palete): componente, rol.18. Mijloace analogice de măsurare pentru: intensitatea curentului electric (ampermetre de curent continuu şi alternativ; tipuri – simboluri; conectarea în circuit).19. Mijloace analogice de măsurare pentru: tensiunea electrică (voltmetre de curent continuu şi alternativ, tipuri – simboluri; conectarea în circuit).20. Mijloace analogice de măsurare pentru: rezistenta electrică (ohmmetre serie, paralele; conectare şi utilizare).21. Mijloace de măsurare pentru: temperaturi (termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistenţa: părţi componente, principiul de funcţionare, utilizare).22. Mijloace de măsurare pentru energia electrică (contorul de inducţie monofazat: rol, părţi componente, montaj).BIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu -filieră tehnologică, aria curricularâ "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤ │Solicitări şi măsuri │All Educaţional, │Mariana Constantin, Aurel │ │tehnice clasa a X-a │2001 │Ciocârlea-Vasilescu │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤ │Solicitări şi măsurări │Economică │Ion lonescu, Măria Manole, │ │tehnice clasa a X-a │Preuniversitaria, │Constantin Manole │ │Filiera tehnologică, │2000 │ │ │Profil: Tehnic clasa a │ │ │ │X-a │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIII. Statutul disciplineiDisciplina Desen de construcţii şi instalaţii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea construcţii şi lucrări publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Citirea şi reprezentarea planurilor de ansamblu şi a detaliilor de construcţii şi instalaţii:● Utilizarea elementelor de bază standardizate în desenul de construcţii.● Reprezentarea la scară şi cotarea unui plan de arhitectură.● Desenarea la scară dată a detaliilor de fundaţii continue de mică adâncime.● Reprezentarea unui plan de cofraj şi de armare a unui planşeu de beton armat.● Întocmirea unui extras de armătură.● Citirea desenelor de specialitate.● Reprezentarea tipurilor de îmbinări pe detalii de noduri metalice.● Realizarea detaliilor de finisaje, de tâmplărie♦ Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:● Reprezentarea unui planşeu din lemn.● Întocmirea secţiunilor transversale pentru drumuri şi căi ferate.● Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat şi în secţiune după unplan dat.● Întocmirea detaliilor de armare pentru un stâlp şi o grindă cu extrase de armătură.● Proiectarea unei scări.♦ Corelarea planurilor şi a secţiunilor în desenul de construcţii şi instalaţii:● Întocmirea planului de trasare a fundaţiei unei clădiri simple, după un plan dearhitectură dat.● Reprezentarea secţiunilor verticale şi faţadelor conform unui plan de arhitecturădat.● Realizarea secţiunilor verticale (până la nivelul acoperişului) printr-o construcţiede zidărie.● Reprezentarea faţadelor unei clădiri conform planurilor de arhitectură (plan,secţiuni, detalii).● Trasarea instalaţiei electrice pe planul de arhitectură.● Corelarea planurilor de instalaţii între ele.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Elementele de bază ale desenului tehnic de construcţii:Cotarea în desenul de construcţii. Reprezentări convenţionale. Reprezentarea planului unei clădiri simple.2. Reprezentarea fundaţiilor:Notări convenţionale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundaţiilor (în secţiune şi în pian).3. Reprezentarea zidăriilor:Detalii de alcătuire. Elemente constructive. Secţiune verticală prin clădire.4. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn:Reprezentarea elementelor de asamblare şi a îmbinărilor. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn: pereţi, planşee. Reprezentarea planului de acoperiş. Reprezentarea planului de ansamblu al şarpantei. Detalii de noduri.5. Reprezentarea detaliilor de învelitori şi a faţadelor:Detalii de învelitori, de streaşină şi coamă. Faţada principală şi laterală a clădirii.6. Reprezentarea elementelor de instalaţie electrică:Reprezentări convenţionale. Trasarea instalaţiei electrice pe planul de arhitectură.7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de căi de comunicaţii:Reprezentarea lucrărilor de drumuri şi de căi ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de clădiri, cu reţeaua de drumuri.8. Reprezentarea structurilor de construcţii:Reprezentarea structurilor cu pereţi portanţi. Reprezentarea structurilor cu stâlpi şi grinzi.9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat:Reprezentarea stâlpilor şi grinzilor din beton armat. Planuri şi detalii de armare.10. Reprezentarea elementelor structurale din metal:Reprezentări convenţionale. Reprezentarea grinzilor şi stâlpilor metalici.11. Reprezentarea structurilor din zidărie complexă:Detalii de zidărie şi de centuri. Planul de arhitectură. Secţiunea verticală şi faţada scara 1:50.12. Reprezentarea planşeelor din beton armat:Plan cofraj şi plan armare planşeu. Reprezentarea izolaţiilor hidrofuge şi termice la terasă.13. Reprezentarea scărilor în plan şi în secţiune:Tipuri de scări. Elementele scărilor. Notări convenţionale.14. Reprezentarea detaliilor de finisaje:Detalii de pardoseli şi placaje.15. Reprezentarea tâmplăriei din lemn:Detalii de uşi şi ferestre.16. Reprezentarea planurilor de instalaţii:Plan alimentare cu apă rece şi apă caldă. Centrală individuală de încălzire. Instalaţia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalaţii de gaze (semne convenţionale, simboluri, notaţii)BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Desen tehnic de instalaţii – │Editura Didactică şi │Florea, V., │ │Manual pentru clasele a X- a │Pedagogică – Bucureşti │Tonciu, E., │ │şi a XI- a licee industriale │ │Sîrbu, V. │ │cu profil de construcţii mon-│ │ │ │taj şi anii II şi III şcoli │ │ │ │profesionale │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Desen de construcţii – │Editura Didactică şi │Sârbu, V. │ │Manual pentru clasa a IX- a │Pedagogică – Bucureşti │ │ │licee industriale şi anul I │ │ │ │şcoli profesionale cu profil │ │ │ │de construcţii – montaj │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Desen de construcţii – │Editura Didactică şi │Prundeanu, D., │ │Manual pentru clasele a IX- a│Pedagogică – Bucureşti │Mărgineanu, R., │ │a XI- a licee industriale cu │ │Sîrbu, V. │ │profil de construcţii şi │ │ │ │şcoli profesionale │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICEI. Statutul disciplineiDisciplina Măsurări electrice şi electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Electrotehnică şi Electrotehnică şi automatizări din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea şi selectarea unor aparate de măsurat în funcţie de mărimea măsurată şi de principiul de funcţionare.♦ Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat.♦ Utilizarea aparatelor electrice şi electronice pentru efectuarea unor determinări. Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicării unor tehnici de măsurare♦ Interpretarea rezultatelor măsurătorilor şi compararea lor cu valorile specificate în documentaţia tehnică.♦ Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice şi electronice.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Metode de măsurare a mărimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistenţă, inductanţă, capacitate):– puntea Wheatstone – principiul de funcţionare; schema electrică; utilizare; relaţii de calcul;– puntea Sauty – principiul de funcţionare; schema electrică; utilizare; relaţii de calcul;– puntea Maxwell – principiul de funcţionare; schema electrică; utilizare; relaţii de calcul;2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice)– caracteristica statică de funcţionare (de conversie),– interval de măsurare,– sensibilitate,– prag de sensibilitate,– clasă de exactitate.3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor şi măsurarea parametrilor acestora (osciloscoape):– utilizări,– principiul de funcţionare,– elemente constructive,– măsurări cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecvenţă, timp).4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezoluţie, clasă de exactitate:– Aparate numerice pentru măsurarea frecvenţei (frecvenţmetru numeric).● principiul de funcţionare,● părţi componente (construcţie),● scheme bloc.– Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensităţii curentului electric, rezistenţelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale):● principii de funcţionare,● părţi componente (construcţie),● scheme bloc.5. Scheme electrice pentru măsurarea intensităţii, tensiunii, puterii în c.c. şi în c.a. monofazat.– Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre şi ampermetre.– Şunturi, rezistenţe adiţionale (definiţie, calcul).– Transformatoare de măsură de tensiune şi de curent (raport de transformare, montare în circuit).– Wattmetre (electrodinamice şi ferodinamice) – caracteristică de funcţionare, constanta aparatului, domeniu de măsurare.BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Electrotehnica şi electronică│Editura Didactică şi │Fratiloiu, Gh. şi│ │aplicată manual pentru cla- │Pedagogică, Bucureşti, │Ţugulea, A. │ │sele a IX-a – a Xl-a licee │1993 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Măsurări electrice şi elec- │Editura Didactică şi │Isac, E. │ │tronice manual pentru clasele│Pedagogică, Bucureşti, │ │ │a X-a – a XlI-a licee indus- │1993 │ │ │triale │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Manualul inginerului elec- │Editura Tehnică, │Nicolau, E. │ │tronist, Măsurări electrice │Bucureşti, 1979 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Măsurări electrice, │Editura Tehnică, │Wiener, U. │ │volumul I, II │Bucureşti, 1969 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Probleme de electrotehnică │Editura Didactică şi │Preda, M. şi │ │şi maşini electrice │Pedagogică, Bucureşti, │Cristea, P. │ │ │1982 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Introducere în electronică │Ed. MATRIX ROM, Bucureşti│Bistriceanu, │ │şi aplicaţiile ei │1996 │Eleodor │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Dispozitive şi circuite │Ed. Didactică şi │Dascălu, D. şi │ │electronice │Pedagogică, Bucureşti │colectiv │ │ │1982 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Electronică │Ed. Didactică şi │Spânulescu, L şi │ │ │Pedagogică, Bucureşti │colectiv │ │ │1983 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Agenda radioelectronistului -│Editura tehnică, │Dragulanescu, │ │Ediţia a IlI-a │Bucureşti 1989 │Nicolae │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Aparate, echipamente şi ins- │Ed. Didactică şi │Stan, Alexandru │ │talaţii de electronică indus-│Pedagogică, Bucureşti │Iulian şi colec- │ │trială │1992 │tiv │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Aparate, echipamente şi ins- │Ed. Didactică şi │Rădoi, C-ţin │ │talaţii de electronică profe-│Pedagogică, Bucureşti │ │ │sională │1994 │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘MĂSURĂRI SPECIALE IN TELECOMUNICAŢIII. Statutul disciplineiDisciplina Măsurări speciale în telecomunicaţii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Telecomunicaţii din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea şi localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicaţii.♦ Identificarea unor soluţii de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicaţii.♦ Determinarea calităţii parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicaţii.♦ Utilizarea documentaţiei tehnice care reglementează transmisiile în telecomunicaţii.♦ Măsurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor măsurători specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicaţii♦ Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic.♦ Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicaţii.♦ Evaluarea performanţelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicaţii.♦ Evaluarea performanţelor la transmisiile numerice şi cu impulsuri.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Măsurarea rezistoarelor:– metoda voltmetrului şi ampermetrului.– metode de punte.– megohmetre.2. Măsurarea bobinelor:– inductanţa bobinelor.– coeficientul de calitate.3. Măsurarea condensatoarelor:– capacitatea condensatorului.– coeficientul de pierderi.4. Măsurarea impedanţelor complexe:– modulul.– modulul şi argumentul.5. Osciloscopul catodic:– caracteristici şi avantaje.– structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp.– regimuri de funcţionare: sincronizarea bazei de timp; funcţionarea declanşată; funcţionarea liberă.– circuite auxiliare: linii de întârziere; sonde de măsură etc.– utilizări: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie.6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicaţii:– criterii de clasificare.– parametrii primari.– parametrii secundari.7. Deranjamente la liniile fizice:– criterii de clasificare.– deranjamente de izolament.– deranjamente de întrerupere.– deranjamente de omogenităţi.8. Prize de pământ:– clasificare, rol, realizare.– măsurarea rezistenţei prizelor de pământ.9. Măsurări în tehnica protecţiei contra electrocoroziunii:– depistarea electrocoroziunii.– metode de protecţie pasivă.– metode de protecţie activă.– ridicarea diagramei de potenţial.– valori uzuale, norme şi recomandări.10. Nivele de transmisie:– nivele relative.– nivele absolute.– unităţi de măsură.11. Generatoare de semnal:– clasificare, caracteristici.– generatoare de semnale sinusoidale.– scheme-bloc, funcţionare.– generatoare modulate şi speciale.– utilizare.12. Indicatoare de nivel:– indicatoare de bandă largă..– indicatoare selective.– indicatoare combinate.13. Metode de măsurare a nivelurilor:– măsurarea în nivel.– măsurarea în terminal.– măsurarea zgomotelor electrice.– localizarea deranjamentelor în echipamente prin măsurarea nivelelor intermediare.– valori uzuale şi recomandări.14. Măsurarea caracteristicilor electrice ale diporţilor (cuadripolilor):– impedanţe specifice ale cuadripolului.– atenuarea proprie (pe imagini).– atenuarea de inserţie.– câştigul (amplificarea) diporţilor activi.– adaptarea şi simetria.15. Măsurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic.16. Măsurarea distorsiunilor neliniare:– distorsiunea armonică,– ecarturi de armonici;– distorsiunea de intermodulaţie; metoda zgomotului alb.– măsurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie.– atenuările de diafonie; ecarturile de diafonie.17. Măsurarea frecvenţelor:– precizia necesară la măsurare;– frecvenţmetrul cu lamele;– frecvenţmetrul numeric;– compararea frecvenţelor cu osciloscopul catodic;– valori uzuale, norme şi recomandări.18. Măsurarea subansamblurilor specifice de telecomunicaţii:– subansambluri pasive.– subansambluri active.– subansambluri complexe.19. Măsurarea căilor de telecomunicaţii:– banda de frecvenţe efectiv transmisă de transmisie;– nivele şi impedanţe nominale;– caracteristica de amplitudine;– diafonia liniară;– zgomote;– sincronizarea frecvenţelor purtătoare;– valori uzuale, norme şi recomandări.20. Aparate numerice de măsură:– subansambluri funcţionale.– aparate numerice prin compensare.– aparate numerice cu trecere intermediară prin frecvenţă.– aparate cu integrare.– utilizări.21. Măsurări la sistemele cu modulaţie în cod a impulsurilor:– parametrii analogici.– rata erorilor.– diagrama ochiului.– zgomotul de cuantizare.– jitterul.22. Măsurări în transmisiile de date:– transmisii sincrone şi asincronice.– transmisii plesiosincrone.– modem-uri de date.– aparatul telefax.– distorsiuni în transmisia de date.– valori uzuale, norme şi recomandări.BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Introducere în electronică şi│Ed. MATRIX ROM, Bucureşti│Bistriceanu, │ │aplicaţiile ei │1996 │Eleodor │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Dispozitive şi circuite │Editura Didactică şi │Dascălu, D. │ │electronice │Pedagogică, Bucureşti, │ │ │ │1982 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Electronică │Editura Didactică şi │Spânulescu, I. │ │ │Pedagogică, Bucureşti, │ │ │ │1983 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Agenda radioelectronistului │Editura tehnică, │Dragulanescu, │ │ │Bucureşti 1989 │Nicolae │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Telecomunicaţii │Editura Teora Bucureşti │Rădulescu, │ │ │1998 │Tatiana │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Iniţiere în telefonia │Editura Tehnică │Vasilescu, A. │ │digitală │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Aplicaţii în domeniul trans- │ │Până, Liviu │ │misiunilor de date pe linii │ │ │ │locale la debite binare până │ │ │ │la 144 bit/s │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Tehnica moderna a comunică- │1982 │Niculae, Necula │ │ţiilor │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELĂRIEI. Statutul disciplineiDisciplina Materii prime pentru industria de pielărie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Pielărie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat:♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea materiilor prime pentru confecţiile din piele şi înlocuitori şi a elementelor structurale ale pielii.♦ Identificarea sortimentelor de înlocuitori de piele.♦ Selectarea operaţiilor de transformare a pielii crude în piele finită în funcţie de destinaţie.♦ Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obţinerii unor produse specifice.♦ Determinarea proprietăţilor pieilor finite.♦ Utilizarea materialelor auxiliare în funcţie de tipul de produs.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor):1. Clasificarea materiilor prime:– Clasificarea pieilor finite după:● provenienţă;● modul de prelucrare şi finisare;● destinaţie;– Clasificarea înlocuitorilor de piele.2. Pielea crudă:– Structura histologică a pielii crude;– Topografia şi zonificarea pielii;3. Prelucrarea pieilor crude:– Conservarea şi depozitarea pieilor crude:● metode de conservare;● defecte provenite de la pieile crude;● defectele pieilor finite: clasificare, exemple.– Pregătirea pieilor pentru tăbăcire şi argăsire:● definirea pielii gelatină; influenţa calităţii pielii gelatină asupra calităţiipielii finite.– Tăbăcirea pieilor:● tabăcirea minerală: materiale utilizate, proprietăţile pielii tăbăcite mineral;● tabăcirea vegetală: materiale utilizate, proprietăţile pielii tăbăcite vegetal.– Finisarea pieilor finite:● finisare faţă naturală: netedă sau presată;● finisare faţă corectată: netedă sau presată.4. Caracteristicile pieilor finite:– Caracteristici fizice:● aria pieilor: definiţie, unităţi de măsură;● grosimea pieilor: definiţie, unităţi de măsură, micrometru;● masa pieilor: definiţie, unităţi de măsură● densitatea pieilor: definiţie, unităţi de măsură;● caracteristici de transfer: absorbţia la apa a pieilor finite, permeabilitatea laaer şi vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite,conductibilitatea termică a pieilor finite: definiţii.– Caracteristici mecanice:● comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unităţi de măsură, relaţie decalcul pentru alungirea relativă, diagrama de deformare a materialelorelastoplastice;● alungirea relativă la sarcina de l dan/mm2;● alungirea relativă la crăparea feţei;● alungirea relativă la rupere;● rezistenţa la rupere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsură;● rezistenţa la sfâşiere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsură;● rezistenţa la cusătură: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsură;● rezistenţa la uzură prin frecare;● rezistenţa la flexiune: definiţie;● rigiditatea şi flexibilitatea;● rezistenţa vopsirii: definiţie.5. Sortimente de piei finite:– Piei pentru încălţăminte:● piei pentru feţe de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici,destinaţie;● piei pentru piese rigide ale încălţămintei: enumerare, provenienţă, caracteristici,destinaţie;● piei pentru căptuşeli de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici,destinaţie.– Piei pentru marochinărie: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;– Piei pentru mănuşi: provenienţă, mod de prelucrare;– Piei pentru îmbrăcăminte: provenienţă, caracteristici;– Piei pentru articole tehnice şi harnaşamente: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinaţie;6. Înlocuitori de piele:– Înlocuitori rigizi:● înlocuitori de tip cauciuc pentru talpă şi tocuri: sortimente, caracteristici,destinaţie;● produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinaţie;● înlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinaţie.– Înlocuitori flexibili:● înlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinaţie;● înlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinaţie.7. Materiale auxiliare.– Materiale textile:● aţe folosite pentru confecţii din piele;● ţesături pentru confecţii din piele;● tricoturi pentru confecţii din piele;● alte materiale textile.– Materiale metalice: destinaţie, tipuri de materiale metalice;– Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinaţie.– Materiale chimice.● adezivi: destinaţie, tipuri de adezivi;● agenţi de spălare: destinaţie, tipuri de agenţi de spălare● materiale pentru finisare şi impregnare: destinaţie, tipuri de materiale pentrufinisare şi impregnare.BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Materii prime şi materiale │Editura Didactică şi │Ieacobeanu, E., │ │folosite în industria uşoară-│Pedagogică, R.A. │Cociu V. │ │Manual pentru clasa a IX- a, │- Bucureşti, 1982 │ │ │licee industriale cu profil │ │ │ │de industrie uşoară │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘MATERII PRIME TEXTILEI. Statutul disciplineiDisciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanică, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate.♦ Identificarea fibrelor după structură şi proprietăţi.♦ Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăţi.♦ Caracterizarea firelor în funcţie de proprietăţi.♦ Stabilirea destinaţiei diferitelor tipuri de fire, ţesături şi tricoturi.♦ Alegerea materialelor auxiliare în funcţie de proprietăţile specifice şi de cerinţele produsului.♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competentelor)FIBRE TEXTILE:1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor.2. Proprietăţi generale ale fibrelor textile:– Proprietăţi fizice:● masa specifică;● culoarea;● luciul;● lungimea;● densitatea de lungime: definiţie, indici de fineţe, relaţii de transformare,calcule;● higroscopicitatea: definiţie, tipuri de umidităţi, masa comercială, calcule;● comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatură, la călcare şi laardere;● alte proprietăţi fizice ale fibrelor: ondulaţiile, neşifonabilitatea, încărcareaelectrostatică, stabilitatea faţă de lumină şi microorganisme.– Proprietăţi mecanice:● rezistenţa la rupere: forţa de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule;● alungirea la rupere: alungirea absolută şi relativă, gradul de elasticitate;● comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling. Proprietăţi chimice:● comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice şi sintetice;● comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice şi sintetice;● comportarea la substanţe oxidante a fibrelor naturale şi sintetice.3. Fibre naturale vegetale (bumbac, în, cânepă): obţinere, proprietăţi, întrebuinţări.– Fibra de bumbac: obţinere, structură, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări;– Fibrele liberiene (inul şi cânepa): obţinere, structură, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări.4. Fibre naturale animale (lână, paruri, mătase): obţinere, proprietăţi, întrebuinţări.– Fibra de lână: obţinere, structură, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări;– Fibra de mătase naturală: obţinere, structură, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări.5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice şi fibre din polimeri sintetici): obţinere, proprietăţi întrebuinţări.– Noţiuni generale de obţinere a fibrelor chimice;– Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăţi fizico-mecanice, întrebuinţări;– Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăţi fizico – mecanice, întrebuinţări.FIRE TEXTILE:6. Definirea şi clasificarea firelor(după natura fibrelor componente şi după torsiune).7. Proprietăţile firelor:– Densitatea de lungime, calcule;– Torsiunea;– Rezistenţa şi alungirea la rupere.ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI8. Definiţia şi clasificarea ţesăturilor (după natura firelor, destinaţie, procese de finisare).9. Definiţia şi clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinaţie, structură, forma în care sunt produse de maşină).10. Proprietăţile ţesăturilor şi tricoturilor:– Stabilitatea dimensională;– Rezistenţă;– Comportare la frecare;– Permeabilitate la aer şi căldură.MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ11. Materiale textile: căptuşeli, întărituri, furnituri, aţă de cusut, accesorii.– Căptuşeli: proprietăţi, roluri în cadrul produsului, tipuri de căptuşeli;– Întărituri: proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de întărituri;– Furnituri (aţa de cusut, bandă pentru confecţii, vatelină): proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri.12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului.BIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C, nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu – filieră tehnologică, aria curricularâ "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Materii prime textile Filiera│Economică Preuniversi- │Virginia │ │tehnologică Profil: Tehnic │tăria, 2001 │Meticaru, │ │Clasa a Xl-a │ │Daniela Giurgiu │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISMEI. Statutul disciplineiDisciplina Organe de maşini şi mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 – 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea mecanică din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.II. Competenţe de evaluat♦ Folosirea terminologiei de specialitate,♦ Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice.♦ Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice.♦ Identificarea tipurilor de organe de maşini♦ Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice♦ Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenţă♦ Descrierea tipurilor de organe de maşini♦ Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice♦ Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanică♦ Alegerea organelor de maşini adecvate diferitelor sisteme tehnice♦ Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de maşină la diferite solicitări♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)1. Elemente de statică:– Legăturile solidului rigid. Reazeme şi reacţiuni. Calculul reacţiunilor.– Caracteristici geometrice ale secţiunilor plane (arie, moment static, moment de inerţie, modul de rezistenţă).2. Calcule de rezistenţă– Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificări (cu acelaşi tip de tensiune şi cu tensiuni de tip diferit).– Principiile calculului de rezistenţă (coeficienţi de siguranţă; rezistenţă admisibilă; concentratori de tensiune).– Calculul de verificare, dimensionare, sarcină capabilă şi deformaţii pentru (întindere compresiune; forfecare; încovoiere; torsiune).3. Organe de maşini şi mecanisme:– Structura sistemelor tehnice:● definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, maşină, mecanism, organ de maşină;● clasificarea şi rolul organelor de maşini.– Asamblări şi organe de asamblare:● tipuri, prezentare generală;● asamblări nedemontabile (nituite, sudate, lipite);● asamblări demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate);● asamblări elastice.– Organele mişcării de rotaţie:● categorii de organe ale mişcării de rotaţie;● osii şi arbori; fusuri şi pivoţi: rol funcţional, tipuri, materiale, elementeconstructive, calcule de rezistenţă;● lagăre: rol funcţional, tipuri, condiţii impuse, specific, construcţie, materialepentru: lagăre de alunecare; rulmenţi: tipuri, simbolizare şi alegere.● cuplaje: clasificare, rol funcţional, condiţii impuse; construcţie, materialepentru: cuplaje permanente (cu flanşe, cu bolţuri); cuplaje intermitente (ambreiajcu discuri de fricţiune).– Mecanisme şi organe pentru transmiterea mişcării de rotaţie:● rol, tipuri, condiţii impuse;● principiul de funcţionare, construcţie, avantaje, dezavantaje, materiale, calcululturaţiei şi raportul de transmitere pentru:● transmisii prin cablu;● transmisii prin lanţ;● transmisii prin roti de fricţiune;● transmisii prin roti dinţate.● mecanisme variatoare de turaţie (cu curea, cu roti baladoare); principiu defuncţionare.4. Mecanisme pentru transformarea mişcării:– Mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie în mişcarea rectilinie continua: şurub-piuliţă, pinion-cremaliera;– Mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie în mişcarea rectilinie alternativă: bielă-manivelă, mecanism cu culisă;– Mecanism de transformare a mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie intermitentă: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta.BIBLIOGRAFIEManualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu – filieră tehnologică, aria curricularâ "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Organe de maşini şi │Sigma, 2002 │Ruxandra Noia │ │mecanisme Clasa a Xl-a │ │Liliana Ţenescu │ │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește